Ministerul Agriculturii,Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

Numãrul 13Decembrie 2004

Buletin informativ al consilierilor de integrare europeanã din Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

CUPRINS

Corpul Consilierilor de Integrare Europeanãdin cadrul Ministerului Agriculturii,Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale . . . . . . . . . . . . . 1, 2

Clasificarea carcaselorde bovine ºi ovine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2, 3

Implementarea sistemuluicotei de lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3, 4

Încurajarea asociaþiilor demarketing din sectorul horticol . . . . . . . . . . . . . . . 4

Extinderea perioadei de tranziþiepentru subvenþiile la export aleþãrilor în curs de dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Medicii veterinari de liberã practicãpot cumpãra sediile de circumscripþiisanitar-veterinare pe care le auîn concesiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Creºterea melcilor,o activitate în plinã expansiune . . . . . . . . . . . . . . 7

Opinii despre agriculturaUniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Programul FIDA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8, 9

Perspectiva pieþei agricole . . . . . . . . . . . . . . . . 9, 10

Uniunea Europeanã.Însemne ºi obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10, 11

Noutãþi SAPARD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Ce este Parlamentul European? . . . . . . . . . . . . . 12

Comunitãþii Europene, iar în cadrul acestuiproces este posibil ca multe alte obstacole sãse iveascã. Avem însã încredere cã vom puteasã le depãºim prin muncã ºi prin spirit deechipã.Sperãm cã în anii urmãtori sã avem o contri-buþie cel puþin egalã cu cea de pânã acum laimplementarea politicilor Uniunii Europene încadrul agriculturii româneºti. Am avut ocazia,în acest an, sã ne deplasãm în toate judeþeleþãrii ºi sã putem discuta direct cu producãtoriiagricoli ºi cu specialiºtii din teritoriu. Am reuºitastfel sã aflãm multe lucruri interesante ºiimportante despre agricultura României ºidespre mediul rural, lucruri care ne-au ajutatfoarte mult în munca noastrã de zi cu zi.Sperãm cã, în acelaºi timp, le-am oferit pro-ducãtorilor cu care am discutat informaþii utile,care sã îi pregãteascã mai bine pentrumomentul în care vor trebui sã acþioneze pe opiaþã agricolã mult lãrgitã ºi cu reguli defuncþionare foarte complexe.Dorinþa noastrã este ca, în viitor, sã putemrelua aceste acþiuni ºi sã putem aduce infor-maþia cât mai aproape de oameni.

Dragi cititori,

încheiem un nou an, încãrcat de evenimente,printre care am numãrat ºi multe realizãri.Orice sfârºit de an presupune noi provocãri ºinoi începuturi.Am parcurs împreunã o serie de etape foarteimportante pentru agricultura ºi pentru viitorulRomâniei. Suntem bucuroºi cã am putut sãcontribuim, în mãsura puterilor noastre, laaducerea României cu un pas mai aproape deUniunea Europeanã. Am reuºit sã încheiemCapitolul 7 – Agricultura al negocierilor cuU.E., cel mai dificil, înaintea altor capitole alenegocierii, performanþã nerealizatã de nici oaltã þarã care a aderat la marea familie euro-peanã. Pentru acest lucru le suntem recunos-cãtori tuturor colegilor din minister ºi din afaraministerului cu care am colaborat, care ne-ausprijinit ºi pe care i-am sprijinit în vederea atin-gerii acestui obiectiv.Deºi putem spune cã am reuºit sã ne îndrep-tãm spre destinaþia doritã, încã ne aºteaptãdificultãþi foarte mari pânã sã putem sã neaºezãm linistiþi între celelalte þãri ale UniuniiEuropene. Mai este încã foarte mult de muncãîn vederea implementãrii angajamentelor pecare România ºi le-a asumat în faþa

CITITORII NOªTRISUNT INVITAÞI SÃ NE

ADRESEZE ÎNTREBÃRIªI SUGESTII CARE VOR FI

DEZBÃTUTE ÎN POªTAREDACÞIEI

euroagricons@maa.ro

NOU!

continuare în pag. 2

EUROAGRICONSPagina 2

Prin intermediul acestui Buletin Informativam putut sã îi þinem la curent pe producãtoriiagricoli ºi pe specialiºtii din teritoriu cuultimele noutãþi din procesul de integrareeuropeanã.Realizarea acestui buletin a fost o încercaredificilã, fiind nevoiþi deseori sã învãþãm dinmers cum este mai bine sã prezentãm infor-maþiile de interes.Elaborarea acestei reviste a constituit efortulcomun al euroconsilierilor, precum ºi al celorcare au binevoit sã ne acorde interviuri.Intenþia noastrã, a echipei de euroconsilieri,secundatã de experþii din minister este de acontribui, mai departe la satisfacerea nece-sitãþilor dumneavoastrã informaþionale, atâtdin punct de vedere calitativ, cât ºi cantitativ.Acest "stil de viaþã european", strãin încã denoi, trebuie sã ni-l însuºim prin efortul con-jugat de a fi aproape unii de alþii. Drepturmare, vã mulþumim dumneavoastrã, citito-rilor revistei ºi aºteptãm sã ne contactaþi oride câte ori informaþiile expuse în paginilebuletinului informativ vã sunt insuficient declare.

Sãrbãtori fericite!La mulþi ani!

Constantin Daniel - Coordonator al CorpuluiConsilierilor de IntegrareMarchiº Alexandru - Agenþia de Plãþi ºiIntervenþieBasarabescu Liliana - RICA, StatisticãBuºã Andreea - Mecanisme comercialeDavid Ana-Maria - Sectorul legume fructeEnescu Carmen - IACS, Sectorul pãduriGrãdinariu Roxana - Politica de calitate,agricultura ecologicãMetaxa Elisabeta - Pescuit ºi pisciculturãStoica Florentina - Agenþia de Plaþi ºiIntervenþieMitrofan Daniela Ioana - Sectorul vin, alcoolºi bãuturi spirtoasePetrescu Gabriel Sorin - Pãduri, hamei,tutun, mãtaseStancu Magdalena Cãtãlina - Culturi arabile

Mardare Miruna - Culturi arabileDrãgan ªtefan - Sectorul fitosanitarIordache Speranþa - Sectorul fitosanitarAcatinca Corina - IACSGhiþescu Filip - IACSMoroianu Oana - Sectorul lapteBarbu Ana Raluca - TwiningMorãrescu Lorena - Sectorul carneCarmen Constantin - Pisciculturãªtefãnicã Mihaela - TwiningRebega Elena Daniela - RICA, StatisticãBazgã Ion Bogdan - Sectorul seminþeDãrãu Ioana - Dezvoltare ruralãBarbu Raluca Ioana - Dezvoltare ruralãComan Andreea - Dezvoltare ruralãNaidin Claudia - Ajutoare de stat

Vieru Maura - Mecanisme comercialePalaghiciuc Dorin Mihai - Mecanisme co-mercialeSârbu Georgiana - Sectorul zahãrGherghe Roxana - PHAREMustãciosu Vlad - PHARECiocãnea Nicusor - Sanitar veterinarStoica ªtefania - Sanitar veterinarTreistaru Narcisa - Sanitar veterinarFerariu Dragoº - Sanitar veterinarDrãghici Emanuela Claudia - Sanitar veteri-narDrãgan Daniela - Sanitar veterinarBãrbulete Oana - Sanitar veterinarDrãguºin Alida - Sanitar veterinar

Clasificarea carcaselor de bovine ºi ovine în

conformitate cu standardele Uniunii

Europene, se va face începând cu 1 iunie

2006.

Prin Ordinul Ministrului nr. 882 au fost

elaborate normele tehnice de clasificare a

carcaselor de bovine adulte. Conform aces-

tora, carcasele ºi semicarcasele de bovine

adulte care provin de la animalele sacrificate

în abatoare autorizate ºi care poartã un mar-

caj de sãnãtate, conform legislaþiei în

vigoare, sunt clasificate ºi identificate în con-

formitate cu aceste norme. Aplicarea preve-derilor normelor tehnice este obligatorie pen-tru toate unitãþile de abatorizare autorizatepentru export în Uniunea Europeanã, însã nueste obligatorie în urmãtoarele cazuri:- unitãþile de abatorizare care sacrificã înmedie mai puþin de 20 de bovine adulte/sãp-tãmânã;- vânzãtorii cu amãnuntul care cumpãrã ani-male vii ºi care sunt sacrificate pentru ei pebazã de contract.În conformitate cu normele prevãzute în

continuare din pag. 1

Clasificarea carcaselor de bovine ºi ovine

Corpul Consilierilor de IntegrareEuropeanã din cadrul Ministerului

Agriculturii, Pãdurilor ºiDezvoltãrii Rurale

Grupul Consilierilor de Integrare de la Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentarã

EUROAGRICONS Pagina 3

Ce reprezintã cota de lapte ºi ce avem defãcut pentru implementarea acesteia?Aceasta este întrebarea pe care mulþi pro-

ordin, carcasele sau semicarcasele debovine adulte se clasificã imediat dupã cân-tãrire, prin evaluarea succesivã a confor-maþiei ºi a gradului de acoperire cu grãsime.Rezultatele clasificãrii, respectiv categoria,evaluarea conformaþiei ºi a gradului deacoperire cu grasime, se înscriu de cãtreclasificator într-un raport de clasificare alcãrui model este întocmit de Comisia declasificare a carcaselor. Raportul de clasifi-care se întocmeºte în 3 exemplare: un exem-plar este dat deþinãtorului de animale, unulabatorului ºi unul clasificatorului. Abatorul ºiclasificatorul trebuie sã pãstreze acesterapoarte de clasificare timp de 4 ani.Tot în Normele tehnice de clasificare a car-caselor de bovine adulte se stabileºte faptulcã preþul pieþei ce urmeazã a fi stabilit pebaza baremului de clasificare a carcaselorde bovine adulte reprezintã preþul comunicatde abator, fãrã TVA, plãtit furnizorului pentruanimalul livrat la abator. Preþul se exprimã la100 kg de carcasã cântãritã ºi clasificatã.Verificarea modului de realizare a clasificãriicarcaselor se va face prin inspecþii inopinatede cãtre persoanele desemnate de Comisiade clasificare a carcaselor. Controalele vor fifãcute cel putin de douã ori pe trimestru întoate unitãþile autorizate care efectueazãclasificarea. Normele tehnice de clasificare acarcaselor de bovine adulte se vor aplicaîncepând cu 1 iunie 2006 în unitãþile de aba-torizare în care s-au sacrificat în medie, înanul precedent, peste 20 de bovine/sãp-tãmânã.Prin Ordinul Ministrului nr. 883, au fostelaborate Normele tehnice de clasificare acarcaselor de ovine. Conform acestora, car-casele de ovine se clasificã prin evaluareaconformaþiei ºi a stratului de grãsime.Carcasele de miei cu greutate mai micã de13 kg pot fi clasificate ºi prin evaluareagreutãþii carcasei, a culorii cãrnii ºi a stratuluide grãsime.

Rezultatele clasificãrii, respectiv categoria,evaluarea conformaþiei ºi a gradului deacoperire cu grãsime, se înscriu de cãtreclasificator, ca ºi în cazul bovinelor, într-unraport de clasificare întocmit în trei exem-plare. Clasificarea va fi verificatã prininspecþii inopinate ale persoanelor desem-nate de Comisia de clasificare a carcaselor.Verificãrile se vor face cel puþin o datã la treiluni.Normele tehnice de clasificare a carcaselorde ovine se vor aplica facultativ, începând cu1 iunie 2006.

Lorena MORÃRESCU

ducãtori ºi procesatori de lapte o pun din ceîn ce mai des.În primul rând, sã reamintim câteva aspectelegate de istoricul cotei de lapte.Îmbunãtãþirea permanentã a performanþelorde producþie în perioada anilor '70-'80 în UEau dus la creºterea producþiei de lapte ºirealizarea unor stocuri imense de unt ºi laptepraf. Creºterea cantitãþilor a determinatscãderea preþului laptelui, punând în pericolveniturile producãtorilor ºi ducând lacreºterea subvenþiilor pentru export ºi aintervenþiei pentru stocare.În acest context, instituirea sistemului decote de lapte în anul 1984 a apãrut ca onecesitate a stabilizãrii pieþei ºi rentabilizãriisectorului de lapte ºi produse lactate.Cota de lapte se referã numai la laptele devacã ºi este cantitatea maximã pe care opoate produce un producãtor pentru a ocomercializa prin livrãri la unitãþile de proce-sare ºi/sau prin vânzãri directe. Laptelefolosit pentru autoconsum ºi pentru hranaanimalelor nu intrã în cota de lapte. În con-cluzie, tot laptele care pãrãseºte ferma intrãîn cota de lapte.Cota de lapte este strâns legatã de conþinu-tul de grãsime.Fiecare þarã membrã a UE are un conþinut degrãsime de referinþã respectiv fiecare fermierare un conþinut de grãsime individual.

Livrarea laptelui de la producãtor lacumpãrãtor se va face pe bazã de contracteîn care vor fi menþionate obligaþiile ºi respon-sabilitãþile ambelor pãrþi. Unitãþile de proce-sare au un rol important în sistemul de ges-tionare a cotelor de lapte, ele fiind selectatepe baza îndeplinirii condiþiilor de calitate ºi aevidentelor conduse.Vânzãrile directe de lapte ºi produse lactate,de la producãtor direct la consumator se evi-

Implementareasistemului

cotei de lapte

Foarte important!

EUROAGRICONSPagina 4

denþiazã în registre ale producãtorior si pe

bazã de declaraþii scrise ce vor fi arhivate.

Cota pentru România negociatã cu UE este

de 3,245 milioane tone de lapte din care

0,188 milioane tone reprezintã cota de

rezervã pentru restructurare care va fi

folositã din anul 2009.

În România, perioada de care se va þine

cont pentru alocarea cotei în anul 2006,

este 1 aprilie 2005 - 31 martie 2006. În

aceastã perioadã, fermierii au posibilitatea

sã creascã cantitatea de lapte livratã la

unitãþile de procesare pentru a putea solici-

ta o cota cât mai mare. De asemenea, este

foarte important ca fiecare fermier sã deþinã

o evidenþã clarã atât a efectivelor de bovine,

cât ºi a producþiilor realizate ºi a modului de

valorificare a acestora.

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvol-

tãrii Rurale (MAPDR) a propus ca autoritate

competentã pentru administrarea cotei de

lapte sã fie Agenþia Naþionalã pentru

Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie

(ANARZ) care, prin structurile teritoriale, sã

gestioneze cotele individuale.

În informarea ºi pregãtirea producãtorilor ºi

a procesatorilor de lapte, un rol hotãrâtor îl

are Agenþia Naþionalã de Consultanþã

Agricolã (ANCA) prin structurile sale teritori-

ale precum ºi organizaþiile private de con-

sultanþã.

Ministerul Agriculturii are în vedere

realizarea unui grup de lucru pentru armo-

nizarea legislaþiei ºi organizarea structurilor

sale centrale ºi teritoriale necesare adminis-

trãrii cotei de lapte, grup format din

reprezentanþii MAPDR, ANARZ, cât ºi ai

producãtorilor ºi procesatorilor de lapte.

Oana MOROIANU

Dan DARABAN

Pentru producãtorii horticoli, unul dintre celemai sensibile aspecte îl reprezintã valorifi-carea producþiei. Perisabilitatea produselorface ca vânzarea în timp util ºi la un preþmulþumitor pentru producãtor sã fie greu derealizat.

De multe ori, abundenþa de legume ºi fructede pe piaþa þãrãneascã este falsã. ªi astapentru cã unitãþile de procesare s-au redusdramatic, exporturile – de asemenea, iar înlanþurile de supermarket-uri ºi alte maga-zine de cartier, de multe ori importurile pre-dominã. ªi, astfel, singurul loc de comer-cializare a producþiei interne rãmâne piaþaliberã sau comerþul stradal, cel atât deinestetic ºi care nu asigurã nici o garanþiede calitate consumatorilor.Regulile Uniunii Europene vor impune dupã2007 ca respectarea standardelor decomercializare sã se facã cu stricteþe. Se vacunoaºte astfel provenienþa produselor, seva face clasificarea în funcþie de calitatea(extra, I, II ºi industrializare), ambalarea ºietichetarea corespunzãtoare.Toate aceste cerinþe sunt greu de respectatºi de plãtit de cãtre producãtorul individual,mai ales de cãtre micul cultivator român.Uniunea Europeanã încurajeazã asociereaacestor producãtori în vederea vânzãrii pro-duselor. O asociaþie de producãtori consti-tuitã pentru vânzare poate dispune de un

volum suficient de produse care sã permitãsuportarea costului de sortare, ambalare,etichetare ºi încheierea unor contracteferme de aprovizionare a lanþurilor demagazine care vor ocupa un segment depiaþã în creºtere.Pentru încurajarea acestor forme asocia-tive, Ministerul Agriculturii a prevãzut, înbugetul pe 2005, fonduri pentru producãtoriicare vor sã se uneascã în astfel de asociaþiicare, ulterior, vor avea ºi recunoaºtereaUniunii Europene, putând beneficia definanþarea unor programe de investiþii pen-tru dezvoltarea organizaþiei.De asemenea, Guvernul Olandez, înperioada 2005-2007, prin programele deasistenþã PSO, va acorda asistenþã tehnicãpentru crearea structurii de recunoaºtere aOrganizaþiilor de producãtori ºi pentru popu-larizarea acestor forme de asociere aproducãtorilor horticoli.Important este însã ca iniþiativa organizãriisã aparþina producãtorilor, ei sã îºi identificeproblemele, iar liantul sã fie încrederea reci-procã. Este, de asemenea, important caproducãtorii români sã nu piardã controlulpieþei interne pentru cã, dupã 2007, graniþava fi deschisã în ambele sensuri, iar com-petiþia va fi foarte mare. O organizaþie din ºipentru producãtori poate oferi soluþia unui

viitor mai bunpentru cei cevor alege sãfie horticultoriprofesioniºti.

Ana-MariaDAVID

Încurajarea asociaþiilor de marketingdin sectorul horticol

EUROAGRICONS Pagina 5

torsioneazã în mod clar comerþul inter-

naþional. În cazul OMC, disputele legate de

folosirea subvenþiilor interzise sunt soluþiona-

te, printr-o procedurã rapidã, în cadrul

mecanismului de soluþionare a disputelor. În

cazul în care se dovedeºte cã subvenþia face

parte din categoria celor interzise, aceasta

trebuie imediat retrasã. În caz contrar, þara

care a suferit daune poate recurge la mãsuri

cu efect compensatoriu.

Þãrile cel mai puþin dezvoltate ºi cele în curs

de dezvoltare al cãror PIB nu depãºeºte

1000$/locuitor sunt exceptate de la preve-

derile referitoare la subvenþiile interzise, în

vreme ce economiile în tranziþie au trebuit sã

elimine acest tip de subvenþii pânã la sfârºitul

anului 2002.

În cazul subvenþiilor acþionabile, þara care

înainteazã plângerea trebuie sã dovedeascã

cã aceste subvenþii au adus atingere intere-

selor sale. Astfel, prejudiciile produse de sub-

venþiile acþionabile pot îmbrãca trei forme:

- prejudicierea unei industrii din þara importa-

toare;

- prejudicierea exportatorilor rivali dintr-o altã

þarã, atunci când douã þãri concureazã pen-

tru câºtigarea unor terþe pieþe;

- prejudicierea exportatorilor din þara care

intrã pe piaþa þãrii care ofe-rã respecti-vele

subvenþii.

Andreea BUªÃ

acþiunile pe care o þarã le poate întreprinde

pentru a contracara efectele folosirii sub-

venþiilor de cãtre altã þarã. În ceea ce

priveºte acest din urmã aspect, Acordul

stipuleazã faptul cã o þarã poate apela la pro-

cedura OMC de soluþionare a disputelor în

vederea retragerii subvenþiei sau a înlãturãrii

efectelor sale de distorsionare a comerþului,

fie poate desfãºura o investigaþie proprie în

urma cãreia sã fixeze ºi sã încaseze o "taxã

compensatorie" pentru acele importuri care

sunt subvenþionate ºi care s-a dovedit cã au

prejudiciat producãtorii autohtoni.

Taxele compensatorii pot fi încasate numai

dupã ce þarã importatoare a efectuat o cerc-

etare asemãnãtoare cu cea necesarã pentru

a dovedi dumping-ul. Astfel, existã reguli

foarte bine stabilite pentru calcularea valorii

subvenþiei, criterii pentru a determina dacã ºi

în ce mãsurã produsele subvenþionate preju-

diciazã industria autohtonã, proceduri pentru

iniþierea ºi desfãºurarea unei cercetãri, pre-

cum ºi reguli cu privire la durata de imple-

mentare a mãsurilor compensatorii care, de

regulã, nu va fi mai mare de 5 ani.

Acordul defineºte douã categorii de subven-

þii: subvenþii interzise ºi subventii acþionabile.

În cazul subvenþiilor interzise, beneficiarii

acestora sunt obligaþi fie sã foloseascã

bunuri indigene în detrimentul celor impor-

tate, fie sã atingã anumite þinte la export.

Aceste subvenþii sunt interzise deoarece dis-

La 4 noiembrie 2004, Comitetul (Organizaþia

Mondialã a Comerþului) OMC pentru

Subvenþii ºi Mãsuri Compensatorii a prelun-

git cu încã un an perioada de tranziþie pentru

eliminarea subvenþiilor la export pentru 19

þãri în curs de dezvoltare.

Procesul de eliminare a subvenþiilor este pre-

vãzut în Acordul OMC privind Subvenþiile ºi

Mãsurile Compensatorii. Potrivit Acordului,

þãrile cel mai puþin dezvoltate au avut termen

pânã în anul 2003 pentru eliminarea sub-

venþiilor de substituire a importurilor (cele

destinate sã ajute producþia internã ºi sã

evite recurgerea la importuri), în vreme ce

alte þãri în curs de dezvoltare au trebuit sã

facã acelaºi lucru pânã în anul 2000.

De asemenea, Acordul mai prevede cã cea

mai mare parte a þãrilor în curs de dezoltare

au la dispoziþie o perioadã de 8 ani (pânã la

sfârºi-tul anului 2002) pentru a elimina sub-

venþiie la export. În acelasi timp, în conformi-

tate cu deciziile adoptate la Conferinþa

Ministerialã de la Doha, Comitetul pentru

Subvenþii poate prelungi acest termen, dar

nu mai mult de anul 2007 ºi cu condiþia veri-

ficãrii anuale a obligaþiilor care rãmân de

îndeplinit.

Acordul OMC privind subvenþiile ºi mãsurile

compensatorii se aplicã atât produselor agri-

cole cât ºi celor industriale prezintã douã

mari avantaje: reglementeazã, într-un cadru

multilateral, atât folosirea subvenþiilor cât ºi

Extinderea perioadei de tranziþiepentru subvenþiile la export ale þãrilor

în curs de dezvoltare

EUROAGRICONSPagina 6

În prezent, aproximativ 1500 de circum-scripþii sanitar-veterinare funcþioneazã fãrãautorizaþie sanitar-veterinarã, neîndepli-nind condiþiile minime impuse de legislaþiaaplicabilã în domeniu – nu dispun de apãpotabilã curentã, nu sunt racordate lareþeaua de canalizare, au acoperiºuriledeteriorate etc.Începând cu anul 2007, medicii veterinaridin România vor intra în concurenþã direc-tã cu medicii veterinari din statele membreale Uniunii Europene, nu numai în ceea cepriveºte nivelul pregãtirii profesionale, ci ºial condiþiilor în care îºi desfãºoarã activi-tatea. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007,circumscripþiilor sanitar-veterinare care nuîndeplinesc condiþiile legale de funcþionareli se vor interzice activitatea.Apariþia Ordonanþei de Urgenþã aGuvernului nr.89/2004 privind vânzareabunurilor imobile în care se desfãºoarãactivitãþi de asistenþã sanitar-veterinarã, alcãrei iniþiator a fost Autoritatea NaþionalãSanitar-Veterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelor, a avut ca scop eficientizareaactivitãþii sanitar-veterinare, þinându-secont ºi de standardele comunitare.Astfel, medicii veterinari care au conce-sionat, în baza Hotãrârii Guvernuluinr.446/1999, activitãþile sanitar-veterinarepublice de interes naþional ºi bunuri imobile(sedii de circumscripþii sanitare veterinare)vor putea cumpãra, prin atribuire directã,spaþiile în care îºi desfãºoarã în prezentactivitatea, precum ºi terenul aferentacestora.Preþul de vânzare este preþul pieþei, stabilitpe baza unui raport de evaluare, întocmitde un evaluator autorizat, din care sededuc investiþiile realizate de cãtre conce-sionar, în baza contractului de concesiunesau cu acordul proprietarului, în imobil.

Valoarea investiþiilor deduse nu poatedepãºi 50% din preþul de vânzare stabilitprin raportul de evaluare.Sediile de circumscripþii sanitar-veterinarepot fi cumpãrate ºi în rate, în urmãtoarelecondiþii:- avans 20% din preþul de vânzare;- rate trimestriale eºalonate pe un termende pânã la 10 ani;- perceperea unei dobânzi anuale la nivelulratei dobânzii de referinþã a BãnciiNaþionale a României de la data plãþii.

În cazul vânzãrii în rate, cumpãrãtorul tre-buie sã constituie garanþii pentru asigu-rarea plãþii, în una din urmãtoarele forme:- scrisoare de garanþie emisã de o bancãcomercialã românã sau de o bancã comer-cialã strãinã cu care banca românã arerelaþii de corespondent, sau- constituirea unei ipoteci pe imobilul careface obiectul vânzãrii.Circumscripþiilor sanitar-veterinare, cum-pãrate în condiþiile O.U.G. nr.89/2004, nu lise poate schimba destinaþia, pentru o

perioadã de minim 10 ani de la dataîncheierii contractului de vânzare-cumpãrare.Devenind proprietarii circumscripþiilor încare îºi desfãºoarã activitatea, mediciiveterinari vor realiza investiþiile necesarepentru ca acestea sã îndeplineascã, pânãla 1 ianuarie 2007, condiþiile legale defuncþionare ºi autorizare.Pentru dotarea circumscripþiilor cuaparaturã ºi instrumentar medical veteri-nar, medicii veterinari vor putea accesa

credite în valoare de pânã la 10.000 deeuro, credite ce vor fi garantate de cãtreAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi ºiCooperaþie (ANIMMC), prin FondulNaþional de Garantare a Creditelor pentruIMM.Astfel, odatã cu integrarea în UE, serviciilemedical-veterinare vor putea fi la nivelulstandardelor europene.

Dr. Narcisa TREISTARIUAv. Nicuºor CIOCÃNEA

Medicii veterinari de liberã practicã pot cumpãrasediile de circumscripþii sanitar-veterinare pe care le au în concesiune

EUROAGRICONS Pagina 7

În viitor, în România, creºterea melcilor poateaduce venituri importante. UE interzice con-sumul melcilor din naturã, fiindcã aceºtia sehrãnesc ºi cu plante toxice, sprijinind fermelepentru producerea melcilor cu cochilie.Acest sector a fost cuprins în programul desprijin financiar nerambursabil SAPARD. PrinMãsura 3.4 "Dezvoltarea ºi diversificareaactivitãþilor economice care sã generezeactivitãþi multiple ºi venituri alternative", sub-mãsura "Alte activitãþi", cei care doresc sãiniþieze o astfel de fermã pot obþine fondurinerambursabile SAPARD, pentru construc-þia, modernizarea ºi extinderea clãdiriloroperaþionale necesare depozitãrii, procesãriiºi marketingului produselor. Cu ajutorul spri-jinului financiar SAPARD se pot construi înacest scop depozite pentruhranã, birouri administra-tive sau se pot cumpãramijloace de transport frigo-rifice ºi unelte. Suma alo-catã prin programul definanþare nerambursabilãse ridicã la 23 de milioanede euro. Beneficiarii potprimi sprijin financiarcuprins între 2.500 ºi100.000 de euro, repre-zentând jumãtate din va-loarea investiþiei. Drepturmare, valoarea totalã ainvestiþiei se ridicã de la5.000 pânã la 200.000 deeuro.Potrivit estimãrilor fãcute, prin "însãmân-þarea" unei suprafeþe de 2.000 de metripãtraþi cu melci se poate obþine un profit între15.000 ºi 20.000 de euro. Pe un metru pãtratse creºte 1 kg de melci, preþul acestuia fiindcuprins între 3 ºi 5 euro.România nu constituie o piaþã de desfacerepentru melci, însã poate fi o afacere profita-bilã datoritã nenumãratelor firme româneºti

ºi strãine interesate de exportul de melcicomestibili.Mancãrurile cu melci sunt considerate odelicatesã, fiind cerute în multe þãrieuropene, Franþa, Italia ºi Spania fiind ceimai mari consumatori de melci. Speciilecomestibile dintre cele mai cunoscute suntHelix Aspersa ºi Helix Pomatia (melcul delivadã). Melcii de grãdina sunt cei mai cãu-taþi de consumatori, numai Franþaimportând anual peste 40.000 de tone dinaceastã specie.Procesul de creºtere a melcilor (helicicul-tura) necesitã o investiþie considerabilã întimp, echipament ºi resurse, cum ar fi:spaþii împrejmuite, aparate pentru mãsura-rea umiditãþii, a temperaturii, cântar, dispo-zitiv pentru mãsurarea melcilor, un sistemde stropitori ºi un sistem de drenaj.Stocul iniþial de melci trebuie colectat dinhabitatul lor natural. Cea mai bunãperioadã de culegere a melcilor este dupão ploaie de primãvarã.Fermele de melci pot fi în aer liber, în clãdiricu climat supravegheat sau sere. Un climat

blând de 15-23 grade C, cu o umiditateridicatã (75-95%) este propice pentrucreºterea melcilor de mai multe specii.Când atmosfera devine prea caldã ºi preauscatã, melcii devin inactivi. Solul pe caretrãiesc trebuie sã fie prevãzut cu un drenajcorespunzãtor ºi cu canale de scurgerepentru a nu se forma bãlþi. Un sol favorabiltrebuie sã aibã 80% umiditate. Trebuie ºtiut

faptul cã 99% din activitatea melcilor, inclu-siv hrãnirea, are loc noaptea. Irigarea petimpul nopþii poate stimula pofta de mân-care a melcilor, având în vedere cãumezeala îi ajutã sã se miºte mai bine. Câtdespre calitatea solului, trebuie menþionatcã nu trebuie sã fie nici prea nisipos, ºi nicisã nu conþinã multã argilã. Un sol bun tre-buie sã deþinã 20-40% materie organicã.Pe lângã valoarea 7 a PH-ului solului,calciul trebuie, de asemenea, sã fiedisponibil pentru hrana lor. Un amestec deturbã, argilã, bãlegar, calciu, frunzemucegãite face solul optim.Helix Aspersa are o duratã de exploatareîntre 2 ºi 5 ani. Aceastã specie seadapteazã foarte repede la diferite climateºi condiþii. Helix Pomatia se gãseºte înmunþii împãduriþi ºi vãi de pânã la 2000 maltitudine, în grãdini ºi podgorii. Creºtereamelcilor poate fi influenþatã e mai mulþi fac-tori, ºi anume: densitatea populaþiei demelci, stresul (melcii fiind sensibili la zgo-mot, luminã, vibraþii, condiþii mizere, hrãnireneregulatã), mâncarea, temperatura ºi

umezeala, precum ºi tehnolo-gia de creºtere.Perioda de hrãnire este dinaprilie pânã în octombrie ºipoate varia în funcþie de cli-mat. Dintre felurile de mân-care pe care le preferã melciiamintim: anghinare, orz,fasole, conopidã, muºeþel,pãtrunjel, fructe, tãrâþe degrâu etc. Melcii mãnâncã înproporþie de 50% tãrâþe saumâncare de pãsãri ºi 50%legume ºi fructe verzi.Aceºtia se pot creºte fãrãmari investiþii în mod natural,

pe o suprafaþã îngrãditã.Prin urmare, românii pot construi o afacerede succes din creºterea melcilor. În funcþiede posibilitãþi, ferma de melci poate fi oinvestiþie micã de bani ºi efort sau oinvestiþie mare atunci când se urmãrescrezultate financiare importante.

Maura VIERU

Creºterea melcilor,o activitate

în plinã expansiune

EUROAGRICONSPagina 8

În general, ancheta aratã cã europenii au opercepþie pozitivã asupra rolului pe care îljoacã Politica Agricolã Comunã în satis-facerea exigenþelor cetãþenilor.Conform Eurobarometru, PAC este politicape care europenii o cunosc cel mai bine.Pentru aceºtia, PAC reprezintã ceva nece-sar, precum sunt politicile sociale ºi demediu înconjurãtor.Un procent ridicat de cetãþeni europeniconsiderã cã, în cadrul construcþieieuropene, deciziile privind agricultura tre-buie sã fie luate la nivelul UE.Principalele aspecte ale anchetei sereferã la:- necesitatea ºi îmbunãtãþirea conþinutuluiinformãrii cetãþeanului european asupraPAC, a cunoºtinþelor privind PAC;- evaluarea felului în care PAC îºi joacãrolul, sau- atitudinea cetãþenilor europeni cu privirela reforma PAC;- siguranþa alimentarã ºi protecþia con-sumatorului;- protejarea mediului înconjurãtor.Din aceeaºi sursã reiese cã mai sunt defãcut multe în vederea satisfacerii þãranilor,fermierilor din Uniunea Europeanã.

Speranþa IORDACHE

Obiectivul programului: creºterea veni-turilor gospodãriilor ºi îmbunãtãþirea nivelu-lui de trai a comunitãþilor mai sãrace dinmediul rural montan.Aria de acoperire a programului FIDA:Alba, Arad, Bacãu, Bihor, Buzãu, Cluj,Covasna, Harghita, Hunedoara, Neamþ,Sãlaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vrancea.Beneficiarii programului pot fi persoanefizice (deþinãtoare de animale, teren agri-col), asociaþii ale agricultorilor, societãþicomerciale.Investiþii ce pot fi finanþate prin ProgramulFIDA:a) Creºterea animalelor:- achiziþionarea de animale pentru efective

matcã de reproducþie ºi efective de animalepentru creºtere ºi îngrãºare;- construirea unor adãposturi moderne caresã asigure condiþii optime de creºtere a ani-malelor inclusiv utilitãþile aferente (alimen-tãri cu apã ºi energie electricã, evacuareadejecþiilor, instalaþii de muls ºi colectarealaptelui);- îmbunãtãþirea condiþiilor de creºtere ºi deîntreþinere a animalelor în construcþii exis-tente prin reabilitarea/introducerea alimen-tãrii cu apã, energie electricã, evacuareadejecþiilor, instalaþii de muls ºi colectarealaptelui.b) Mecanizare:- înfiinþarea ºi dotarea cu pachetul demaºini necesar a unor exploataþii agricole;- înlocuirea tractoarelor ºi maºinilor agricolecu durata de funcþionare expiratã ºi/sauneperformantã;- completarea deficitului existent.c) Procesarea cãrnii ºi a laptelui:- investiþii care sã vizeze dezvoltarea,modernizarea ºi retehnologizarea unorcapacitãþi mici ºi mijlocii de prelucrare acãrnii ºi produselor din carne prin echipareacu utilaje specifice pentru abatorizare, pre-lucrare, ambalare, depozitare, conservarea cãrnii ºi produselor din carne (prin refrige-rare, fierbere/coacere, sãrare, afumare)conform tehnologiilor moderne, inclusivutilitãþi corespunzãtoare;- investiþii care sã vizeze dezvoltarea,modernizarea ºi retehnologizarea unorcapacitãþi mici ºi mijlocii de prelucrare alaptelui ºi produselor lactate prin echipareacu utilaje de prelucrare corespunzãtoaretehnologiilor moderne, inclusiv utilitãþicorespunzãtoare;- investitii pentru dotarea centrelor decolectare, recepþionare, condiþionare alaptelui, precum ºi pentru ambalarea ºidepozitarea produselor prelucrate;- investiþii în domeniul ambalãrii ºi depo-zitãrii produselor prelucrate din carne.d) Agroturism:- renovarea exterioarã a construcþiilor exis-tente, cu conservarea arhitecturiitradiþionale a zonei;- realizarea unei compartimentãri cores-

Politica agricolã este plasatã între cele treipolitici pe care Tratatul, instituind CE la arti-colul 3, le defineºte ca fiind comune, alã-turi de cea comercialã comunã ºi cea atransporturilor. Textul respectiv defineºtedomeniul acþiunii comunitare menþionândla litera "e" politica în domeniul agriculturiiºi pescuitului – "a common policy în thesphere of agriculture and fisheries".Problemele agricole ºi ale pescuitului suntprobleme de naturã structuralã. Statelefondatoare ale Comunitãþilor EconomiceEuropene au fost de acord încã de laînceput cã agricultura trebuie inclusã înPiaþa Comunã. A fost necesarã o politicãagricolã comunã (PAC) care sã armo-nizeze diferite mecanisme naþionale desprijin ºi sã stabileascã bariere vamalecomune pentru bunurile care vin din þãrilenemembre. PAC a fost una dintre primelepolitici ridicate de la nivel naþional la nivelcomunitar.În vederea finanþãrii unitare a PAC, in ian-uarie 1962 Consiliul a decis creareaFondului European de Orientare ºi GaranþiiAgricole (FEOGA). Primele produse aufost supuse reglementãrilor Pieþei comuneîn 1962. Eurobarometru a realizat oanchetã intitulatã "Europenii ºi PoliticaAgricolã Comunã (PAC) din 1995 pânã în2003". Aceasta relevã percepþiile pe carele-au avut cei întrebaþi despre impactulPAC, despre rolul acestei politici pentruperioada analizatã, despre obiectivele ºiavantajele sale ºi a felului în care suntmonitorizate schimbãrile.

Opinii despreagricultura

Uniunii Europene

Programul FIDA

EUROAGRICONS Pagina 9

col specific inclusiv cuºti;- achiziþionarea de material biologic pentruprima populare.h) Apicultura:- construirea de capacitãþi pentru depozi-tarea, procesarea ºi ambalarea produselorapicole;- achiziþionarea de mãtci selecþionate;- achiziþionarea de stupi;- achiziþionarea de mijloace de transport spe-cializate (remorci);- echipament pentru analiza calitãþii mierii ºia produselor apicole.i) Cultivarea ciupercilor:- achiziþionarea de material biologic (miceliu)numai pentru înfiinþarea culturii;- construirea sau modernizarea spaþiilor pen-tru cultivarea ciupercilor (spaþii pentru depo-zitare, prelucrare ºi ambalare);- facilitãþi pentru producerea compostului.j) Înfiinþarea culturii de arbuºti fructiferi ºide plante medicinale:- facilitãþi pentru înfiinþarea plantaþiilor (pentruculturi perene);- facilitãþi pentru spaþii care sã permitã depo-zitare, uscare, condiþionare, ambalare ºirefrigerare.Producþie:a) înfiinþarea culturilor vegetale (lucrãrimecanice, achiziþionarea de sãmânþã, pesti-cide, îngrãºãminte, carburanþi etc.);b) finanþarea producþiei în ferme zootehnice(achiziþionarea de nutreþuri concentrate, vita-mine, premixuri etc.);c) ameliorarea pãºunilor (lucrãri mecanice,sãmânþã, îngrãºãminte naturale, carburanþietc.);d) fond de rulment ºi comerþ.Contribuþie proprie a solicitantului:- 15% din valoarea proiectului pentru per-soanele fizice pânã la 10.000 $;- 30% din valoarea proiectului, dacãdepãºeºte 10.000 $;- 15% din valoarea proiectului pentru soci-etãþi comerciale;- 15% din valoarea proiectului pentru turismpânã la 20.000 $;- prin Programului FIDA se poate cofinanþaSAPARD;

Ioana DÃRÃUAndreea AGRIGOROAEI

punzãtoare în interiorul locuinþelor ca ocondiþie esenþialã primirii turiºtilor;- mobilizarea spaþiilor.e) Activitãþi meºteºugãreºti ºi de artizanattradiþionale:Acþiuni de investiþii specifice meºteºugurilorºi artizanatului care pot fi sprijinite sunt urmã-toarele: prelucrare in ºi cânepã, þesut, olãrit,tãbãcãrie-cojocãrie, sculpturã în lemn,

împletituri din fire vegetale, lemn, dãrãcit,tors lânã, confecþionare articole casnice (dinlemn, piatrã, fire vegetale, puf, inclusiv sculp-turi, împletituri).Se vor finanþa urmãtoarele acþiuni:- menþinerea ºi dezvoltarea activitãþilormeºteºugãreºti existente;- crearea de noi ateliere meºteºugãreºti;- sprijin pentru crearea unor puncte decolectare pentru materii prime necesareactivitãþilor meºteºugãreºti ºi artizanale;- dotarea atelierelor cu maºini ºi echipa-mente.f) Servicii:Se vor sprijini unitãþile care oferã urmã-toarele servicii: croitorie, reparaþii încãlþã-minte, coafor-frizerie, reparaþii aparaturã deuz casnic ºi gospodãresc, reparaþii radio-tv,service auto.Acþiunile ce vor fi finantate:- dotãri specifice de echipamente;- adãptari sau modernizãri de incintã.g) Acvacultura:- înfiinþarea de ferme piscicole familiale;- modernizarea amenajãrilor piscicole de lafermele existente private;- construirea de utilitãþi ºi echipament pisci-

Trecerea la economia de piaþa ºi aplicareamãsurilor de reformã în agriculturã, prinapariþia ºi consolidarea rapidã a proprietãþiiprivate, concomitent cu susþinerea libereiiniþiative ºi descentralizarea structurilor deadministrare a activitãþilor economice, aucreat semnificative disfuncþionlitãþi în relaþiiledintre producãtorii agricoli, silvici ºi piscicoliºi structurile de consum (angrosiºti, proce-satori ºi detailiºti).Pentru înlãturarea acestor disfuncþionalitãþideterminate de participarea nesemnificativãpe piaþã a producãtorilor agricoli individuali înconfruntarea cu structurile de consumamintite, dar ºi pentru alinierea pieþei agri-cole din România la cerinþele politicii agricolecomune, s-a creat un cadru legislativ adec-vat pentru constituirea grupurilor de producã-tori.

Odatã creat acest cadru legislativ, prin apro-barea Legii 277/2004 privind constituirea,recunoaºterea ºi funcþionarea grupurilor deproducãtori pentru comercializarea pro-duselor agricole, silvice ºi piscicole, precumºi a Ordinului 535/2004 privind aprobareaNormelor metodologice de aplicare a Legii277/2004, România se aliniazã la cerinþeleUniuni Europene privind constituirea unor

Perspectivapieþei agricole

EUROAGRICONSPagina 10

Aceastã mãsurã prevede finanþarea, subformã de ajutor nerambursabil, a cheltuielilorde constituire, recunoaºtere ºi funcþionare,pe o duratã de pânã la 5 ani, într-un cuantumanual, în funcþie de cifra de afaceri anualã agrupului de producãtori.Subliniem faptul cã, în momentul de faþã,61% din suprafaþa agricolã arabilã, precum ºi85-99% din efectivele de animale, suntdeþinute de cãtre producãtorii mici ºi mijlocii,motiv pentru care apare necesitatea creãriiunei reale piete agricole private, în cadrulcãreia producãtorii sã devinã, în modconºtient, real ºi activ, parteneri egali încadrul mecanismelor pieþei libere a pro-duselor agricole, silvice ºi piscicole.

Paul FLOREA

Drapelul Uniunii Europene are desenatedouãsprezece steluþe aurii dispuse în cerc,pe fond albastru. Este drapelul ConsiliuluiEuropei, devenit, din mai 1986, emblema ofi-cialã a UE. Numãrul steluþelor simbolizeazãperfecþiunea.Drapelul Consiliului Europei (organizaþiediferitã de institutiile UE – Consiliul europeanºi Consiliul Uniunii Europene) a fost creat la8 decembrie 1955 iar cele douãsprezecesteluþe reprezintã unificarea europeanã.Steagul a fost ales la recomandarea unani-mã a Adunãrii Parlamentare a organi-zaþiei, însã hotãrârea adoptãrii lui afost luatã de Comitetul de Miniºtri.Numãrul de steluþe este invariabil."Tatãl spiritual" al drapelului este PaulM. G. Levy, primul funcþionar euro-pean ºi director pentru informaþii ºipresã din cadrul Consiliului Europeanîn perioada 1949-1966. Acesta adeclarat cã "numãrul 12 este simbolic,întrucât aratã numãrul semnelor zodi-acale, al muncilor lui Hercule, al apos-tolilor ºi al fiilor lui Iacob, numãrul

structuri comerciale proprii ale producãtorilorcapabile, prin specializare, sã le apere ºi sãle reprezinte interesele, atât în relaþiile custructurile de consum, cât ºi cu organismeleºi instituþiile statului.Activitatea grupurilor de producãtori vaasigura structurarea producþiei agricole, sil-vice ºi piscicole în strânsã corelare cu cerin-þele pietei, precum ºi instaurarea unor prin-cipii de comerþ corect, bazat pe transparenþapieþei, egalitatea partenerialã producãtor-consumator, ridicarea ºi adaptarea constantãa calitãþii produselor, atenuarea decalajelorcerere-ofertã, cu implicaþii în evoluþia pre-þurilor, introducerea ºi extinderea unor prac-tici comerciale, care sã contribuie la ridicareastandardelor de calitate a produselor, protec-þia ºi conservarea mediului ºi ecologizareaproduselor oferite pieþei concomitent cu creº-terea echitabilã a veniturilor producãtorilor.

În sprijinul initiaþivei producãtorilor de a seconstitui în structuri organizate, în scopulcomercializãrii produselor proprii, realizateindividual sau în asociere, în concordanþã cucerinþele cantitative ºi calitative ale pietei, lapreþuri echilibrate ºi echitabile, negociate pebaza unei egalitãþi parteneriale producãtor-comerciant, a fost alocat un buget de30.857.917 euro, din care 23.143.438 euro –participare comunitarã prin ProgramulSAPARD – Mãsura 3.2 "Constituirea gru-purilor de producãtori".

orelor dintr-o zi ºi al lunilor dintr-un an".Alegerea acestui simbol a fost posibilãdeoarece a fost prevãzut acest fapt de cãtreorganizaþia care l-a creat: emblema euro-peanã poate fi utilizatã de toate organizaþiilecare activeazã pentru cauza europeanã ºiale cãror obiective sunt compatibile cu celeale Consiliului Europei.

Imnul UE este, de asemenea, împrumutat dela Consiliul Europei. A fost adoptat în 1972 ºieste un aranjament muzical realizat de com-pozitorul austriac Herbert von Karajan dupã"Oda bucuriei", parte din Simfonia a IX-a acompozitorului Ludwig van Beethoven.

Uniunea Europeanã reprezintã forma ceamai actualã a evoluþiei construcþiei comu-nitare care a început în 1952, prin înfiinþareaComunitãþii Economice a Cãrbunelui ºiOþelului – CECO (care a funcþionat vreme de50 de ani) urmatã, în 1958, de ComunitateaEconomicã Europeanã (CEE) ºi deComunitatea Europeanã a Energiei Atomice(CEE sau EURATOM).Principalele obiective ale Uniunii Europenesunt urmãtoarele:- coordonarea relaþiilor între statele membre,având în vedere promovarea progresuluieconomic ºi social;- afirmarea identitãþii europene pe scenainternaþionalã, acordând ajutoare umanitareeuropene þãrilor terþe;- definirea politicii externe ºi de securitatecomunã prin intervenþii pentru gestionareacrizelor internaþionale;

- instituirea unei cetãþenii europene,care completeazã cetãþenia naþionalãfãrã a o înlocui ºi care conferãcetãþeanului european anumite drep-turi politice ºi civile;- crearea unui spaþiu al libertãþii, secu-ritãþii ºi justiþiei, strâns legat defuncþionarea Pieþei unice ºi de liberacirculaþie a persoanelor;- menþinerea ºi dezvoltarea acquis-ului comunitar.Uniunea Europeanã actioneazã înlimitele competenþelor ºi obiectivelor

Uniunea Europeanã.Însemne ºi obiective

EUROAGRICONS Pagina 11

caz, condiþia care se cere a fi îndeplinitã esteaceea ca suprafaþa totalã cultivatã cu vie sãnu creascã.În urma modificãrii Mãsurii 3.1 se vor puteaachiziþiona, pentru fermele vegetale, ºiechipamente de procesare a resturilor vege-tale rezultate din culturile de cereale, planteoleaginoase ºi tehnice.Au fost adãugate, la cererea crescãtorilor deanimale, rase cu înalt potenþial genetic careduc la producþii performante. Achiziþia esteînsã valabilã doar pentru vaci, bivoliþe,scroafe, oi ºi capre.În urma operãrii modificãrilor în fiºa tehnicã aacestei mãsuri, beneficiarii Ordonanþei deUrgenþã nr.168/2002 privind atribuirea înfolosinþã gratuitã a adãposturilor de animalepot beneficia de fonduri pentru modernizareaacestora.Altã categorie de beneficiari este a aceloracare au suferit pagube în urma unorcalamitãþi naturale, cu condiþia de a prezentaun bilanþ din ultimii trei ani precedenþidepunerii proiectului ºi în care producþia sãnu fi fost calamitatã. În cazul în care benefi-ciarul nu a avut o activitate anterior depu-nerii proiectului, va fi depus un act doveditoreliberat de autoritatea fiscalã.Mãsura 3.4Prin accesarea fondurilor prin Mãsura"Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþiloreconomice pentru generarea de activitãþimultiple ºi venituri alternative" agricultorii dinþara noastrã beneficiazã de peste 150 mili-oane euro.Una dintre modificãri se referã la submãsura

Masura 3.1Prin Masura 3.1, 226 de milioane de eurosunt alocaþi de cãtre Uniunea Europeanãagricultorilor români.Comisia Europeanã a aprobat modificareaMãsurii 3.1. privind investiþiile în exploataþiileagricole. Scopul acestui demers este acelaca la fondurile europene sã aibã acces ocategorie mai largã de beneficiari.În fiºa tehnicã a Mãsurii 3.1 au fost operatemai multe modificãri. Printre altele, a fostscãzutã valoarea minimã totalã eligibilã pen-tru un proiect de la 10.000 de euro, cât a fostprevãzut iniþial, la 5.000 de euro. Aceastãmodificare este de bun augur pentru miciifermieri care, pânã în acest moment nuaveau posibilitatea sã acceseze fondurile dincauza sumei mari reprezentând co-finanþarea, bani de care trebuiau sã dispunãobligatoriu.Alte operãri în fiºa tehnicã au dus la clarifi-carea ºi extinderea posibilitãþilor de finanþarepentru sectorul viticulturii. În acest sens, s-astabilit cã reabilitarea plantaþiilor viticole va fifinanþatã nu doar în cazul în care se doreºtereconversia – înlocuirea viþei-de-vie îmbãtrâ-nite sau hibride, ci ºi în cazul în care aceas-ta este slab productivã. În acest din urmã

care îi sunt conferite printratate. În domenii carenu þin de competenþa saexclusivã, organizaþia nuintervine decât înmãsura în care obiec-

tivele acþiunii vizate nu pot fi realizate într-omanierã satisfãcãtoare pentru statelemembre ºi pot fi mai bine realizate la nivelcomunitar, conform principiilor subsidiaritãþiiºi proporþionalitãþii. Uniunea respectã identi-tatea naþionalã a statelor membre, precum ºidrepturile garantate prin Convenþia euro-peanã a drepturilor ºi libertãþilor fundamen-tale ale omului, semnatã la Roma în 1950.

Speranþa IORDACHE

turism rural. Capacitãþile de cazare pentrupensiunile turistice ce vor fi înfiinþate în urmamodificãrii, trebuie sã se încadreze întreminim patru camere (opt locuri) ºi maxim 10camere (20 de locuri). Printre beneficiariiacestei mãsuri au fost incluºi, pe lângã per-soanele fizice autorizate, asociaþii familialeînregistrate, asociaþii ºi grupuri de porducã-tori, ONG-uri (cercuri de masini), societãþicomerciale ºi agricole, societãþi comerciale ºiagricole 100% private – atât cooperative deconsum, cât ºi meºteºugãreºti.Vor fi finanþate proiecte cu valoarea totalã eli-gibilã cuprinsã între 5.000 de euro ºi 200.000de euro.

Redefinirea spaþiului ruralPentru toate mãsurile acreditate pânã înprezent, Comisia Europeanã a aprobat modi-ficarea ca proiectul sã fie amplasat în spaþiulrural, definit conform legislaþiei naþionale învigoare. Actul normativ care reglementeazãspaþiul rural este Ordinul comun alMinisterului Agriculturii, Pãdurilor ºiDezvoltãrii Rurale, Ministerului Administraþieiºi Internelor ºi al Ministerului IntegrãriiEuropene, publicat cu nr.173/2004, ordinpentru definirea ºi caracterizarea spaþiuluirural care permite investiþii prin SAPARD ºi înmediul urban, dacã sunt îndeplinite caracte-risticile specifice mediului rural. Conformacestei reglementãri, spaþiul rural este definitprin componenþa teritorialã ºi caracteristicidominante (art. 1).

Speranþa IORDACHE

Noutãþi SAPARD

EUROAGRICONSPagina 12

Membrii Parlamentului European sunt aleºipentru o perioada de cinci ani, prin sufra-giuuniversal, direct.Sesiunile Parlamentului se þin la Strassbourg(care devine sediul Parlamentului Europeandin anul 1952, fiind ales mai întâi ca sediupentru Consiliului Europei), cu sesiuni supli-mentare la Bruxelles.Toate sesiunile sunt deschise publicului, potfi urmãrite de cãtre membrii Comisiei ºi toþireprezentanþii Consiliului sunt obligaþi sãparticipe la sesiunile plenare.În urma extinderii Uniunii Europene cu cele10 noi state membre, numãrul parlamenta-rilor este de 731.Parlamentul cuprinde: Biroul, Conferinþapreºedintilor (Biroul lãrgit), Comisiile,Grupurile politice parlamentare.Pentru a pregãti activitatea sesiunilorplenare ale Parlamentului, membrii aces-tuialucreazã în 17 comisii permanente. Pe lângãacestea, Parlamentul mai poate înfiinþa sub-comisii, comisii temporare care se ocupã deprobleme specifice ºi comisii de anchetã.Comisiile parlamentare unite întreþin relaþiilecu parlamentele statelor cu care UniuneaEuropeanã are încheiate acorduri deasociere. Delegaþiile interparlamentare facacelaºi lucru pentru parlamentele multoraltor þãri ºi pentru organizaþiile inter-naþionale.În urma alegerilor din iunie 2004 s-au consti-tuit 8 grupuri politice:- Grupul Partidului Popular European(democraþi-creºtini) ºi al DemocraþilorEuropeni (PPE-DE) cu 268 membri;- Grupul Socialiºtilor în ParlamentulEuropean (PSE) cu 200 membri;- Grupul Alianþtei Liberalilor ºi Democraþilorpentru Europa (ALDE) cu 87 membri;- Grupul Verzilor/Alianþa Liberã Europeanã

(Verts/ALE) cu 42 membri;- Grupul confederal al stângii uniteEuropene/Stânga Verde Nordica (GUE/NGL)cu 41 membri;- Grupul pentru Democraþie ºi Independenþã(IND/DEM) cu 36 membri;- Grupul Uniunii pentru Europa Naþiunilor(UEN) cu 27 membri;- Grupul celor neînscriºi (NI) cu 30 membri.Parlamentul European mai numeste ºi un

Avocat al Poporului, care rãspunde de inves-tigarea conflictelor care pot apãrea întrecetãþeni ºi autoritãþileadministrative ale insti-tuþiilor Uniunii Europene.Ca toate parlamentele,Parlamentul Europeanare trei puteri fundamen-tale: pute-rea legislativã,puterea bugetarã, put-erea de a supravegheaexecutivul.

Dupã aderarea din 2007, Romania va fi invi-tatã sã participe la alegerile Parla-mentareEuropene cu proprii membri candidaþi.Astfel, românii îºi vor vota proprii candidaþi,cetãþeni români, care sã îi reprezinte înParlamentul European. Aceºtia vor fiParlamentarii Europeni, cu care Româniaare dreptul, dar ºi obligaþia de a participa înParlamentul European.Aceste alegeri parlamentare europene se

desfãºoarã concomitent în toate þãrileUniunii Europene ºi sunt total diferite ºiindependente de alegerile parlamentarepentru parlamentul fiecãrui stat. Acestea dinurmã rãmân în continuare la latitudineafiecãrui stat, în funcþie de constituþia ºi legilestatului respectiv.

Cãtãlina STANCUsursa: www.europarl.eu.int

Ce este Parlamentul European?

Parlamentul European (Strassbourg).Vedere generalã

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii RuraleBd. Carol I nr. 24, Sect. 3, Bucureºti, cod. 020921, România

ISSN 1584-1375Tel: +40 21307 8570; Fax +40 21307 8642Redacþia: Vlad Mustãciosu - Redactor ºef

Speranþa Iordache - RedactorCorpul Consilierilor de Integrare Europeanã – MAPDR

e-mail: euroagricons@maa.roRevista Euroagricons poate fi consultatã ºi în cadrul

secþiunii Publicaþii de pe site-ul www.mapam.ro