Anexa 2Formularul B pentru proiecte complexe (FB 14)

fontul Arial 11 sau Times New Roman 12, spatiere – la un rindTitlul proiectului (maxim 250 caractere)

CERCETĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA DE CLUSTERE ÎN AGRIBUSINESSUL ROMÂNESCCuvinte cheie: (max 5 cuvinte) Cluster, modele, managementRezumatul proiectului (maxim 1 pagina,)Proiectul este o cercetare socio-economica pentru a identifica si dezvolta noi metode manageriale, de marketing şi dezvoltare antreprenorială în mediul rural din România. Tema proiectului se încadrează în Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013, structura de Program 4 „Parteneriate în domeniile private” domeniul 9 „Cercetare socio-economică şi umanistă” – 9A „Noi metode manageriale de marketing şi dezvoltare antreprenorială pentru competitivitate organizaţională” subdomeniul 9.1.3. „Mecanisme colaborative specifice reţelelor de ferme şi clusterelor”.

Mediul rural, în care se regăseşte cca. 50% din populaţia României, devine din ce în ce mai mult o prioritate pentru cercetarea socio-economică. Prin Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală se prevede o transformare profundă a structurilor economice din rural prin care să se micşoreze decalajele de productivitate şi competitivitate faţă de ţările UE şi să se pună în valoare resursele naturale, materiale şi umane cu care România a intrat în Comunitatea Europeană.

Proiectul vizează cercetarea organizării activităţilor agroindustriale din mediul rural al Romaniei în conceptul de „Cluster”. Rezultatele cercetării tematice se vor aplica în zona de producţie delimitată de Câmpia Bărăganului pe un sector principal din această zonă pedoclimatică şi anume cultura cerealelor. Prin proiect se va înfiinţa „CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN” CCB şi se vor proiecta toate elementele organizatorice şi de conducere a funcţionării acestui nou tip de structură agroindustrială.

Tot prin proiect se va asigura consultanţă şi asistenţă tehnică necesară organizării şi funcţionării CCB inclusiv formarea, evaluarea şi certificarea profesională a personalului clusterului.

Se estimează obţinerea unui pachet de rezultate pozitive din care evidenţiem: eliminarea/ diminuarea fracturii actuale dintre agricultură şi piaţa de desfacere; reducerea costurilor produselor agricole şi prelucrării materiilor prime agricole astfel încât preţul şi

calitatea produselor româneşti să fie competitive pe piaţa unică a UE; transferul de forţă de muncă de la activităţi agricole la alte activităţi nonagricole ce se vor dezvolta în

mediul rural; implicarea responsabililor din comunităţile locale în gestionarea resurselor şi bunăstarea locuitorilor

rurali; deplasarea mecanismelor de politică agricolă de la influenţarea preţurilor şi subvenţii către politica

de marketing, care nu distorsionează piaţa, ci respectă preferinţele consumatorilor privind calitatea şi diversificarea produselor;

promovarea dezvoltării durabile care înseamnă acea dezvoltare care satisface necesităţile prezentului fără a compromite posibilităţile viitoarelor generaţii de a-şi satisface necesităţile lor.

Aplicarea proiectului nu necesită cheltuieli semnificative. Soluţia organizatorică şi de conducere propusă necesită input-uri mici dar poate avea efecte substanţiale. Proiectul poate contribui la creşterea profitului tuturor verigilor clusterului, echilibrat şi satisfăcător pentru toţi partenerii care participă la organizarea, funcţionarea şi luarea deciziilor din noua structură organizatorică.

Clusterul românesc va fi capabil să facă faţă competiţiei din UE în competiţia mondială a produselor

agricole.

Relevanta proiectului (maxim 1 pagina)- incadrarea proiectului in obiectivele programului 4 si obiectivele specifice ale directiei de cercetare

Proiectul este relevant pentru obiectivele programului 4 şi obiectivele specifice ale direcţiei “Cercetare socio-economică pentru că:

cercetează sistemul economic rural şi proiectează metode manageriale, de marketing şi dezvoltare antreprenorială care să contribuie la creşterea eficienţei economice şi sociale a utilizării resurselor naturale, materiale şi umane specifice acestui sector;

identifică relaţiile/ legăturile exploataţiilor producătorilor agricoli cu verigile din amonte şi din avalul agriculturii şi stabileşte punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile din funcţionarea acestor relaţii;

proiectează un nou tip de structură organizatorică în care să se armonizeze/ coreleze interesele diferitelor verigi ale unui nou sistem agroalimentar care are la bază consumatorii, calitatea şi preţul produselor;

aplică rezultatele cercetării teoretice şi proiectează o structură economică socială de tip “CLUSTER” în Câmpia Bărăganului cu obiect de activitate producerea, achiziţionarea, păstrarea, procesarea cerealelor şi vânzarea produselor de pe filiera cerealelor;

elaborează metodologii, proceduri şi ghiduri de management parteneriat, dezvoltare prin investiţii le nivel de cluster;

proiectează şi crează mecanisme de colaborare cercetare – producţie – învăţământ; fundamentează conţinutul cercetării de fermă ”de unitate de achiziţie, păstrare, valorificare”, de unitate de procesare ş.a.;

identifică, stabileşte şi monitorizează, rolul şi responsabilităţile verigilor din lanţul agroalimentar al cerealelor la nivel de CLUSTER şi la alte niveluri de conducere ale activităţilor agroindustriale.

Proiectul va demonstra că forţa clusterului rezidă în primul rând din capacitatea acestei structuri de a aplica noutăţile oferite de unităţile de cercetare dezvoltare pe care le administrează sau cu care colaborează. Este foarte dificil ca un proprietar individual sau chiar un întreprinzător mic să aplice tehnologii performante recomandate de ştiinţă. Este foarte posibil ca structura de tip cluster ce se proiectează să aplice rezultatele cercetării, să investească în utilaje, animale performante, să perfecţioneze forţa de muncă, să desfacă producţia în partizi mari ş.a.

Proiectul răspunde obiectivelor specifice ale programului 4 prin: promovarea agriculturii sustenabile, creşterea securităţii alimentare şi a siguranţei alimentelor; creşterea capacităţii sectorului CDI pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii în vederea susţinerii

societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere; creşterea competitivităţii şi creativităţii, a dezvoltării culturii organizaţionale în domeniul

agroindustrial.

- scopul urmarit

Scopul urmărit prin proiect este de a cerceta noi soluţii organizatorice posibil de aplicat în economia agrară, bazate pe o mai bună colaborare între agenţii economici (producători individuali, exploataţii agricole, unităţi de achiziţie, păstrare, valorificare, unităţi de procesare, unităţi de desfacere şi consumatori) pentru a produce competitiv din punct de vedere al preţurilor şi al calităţii, într-o nouă concepţie europeană de cluster. În acest angrenaj economic cercetarea va constitui sursa de soluţii care va pune în valoare eficacitatea noii structuri organizatorice.

Rezultatele proiectului se adreseaza unui grup tinta ce se incadreazain urmatoarele categorii: producători de cereale, depozitari, procesatori şi consumatori de produse de panificaţie şi cereale.

Descrierea proiectului din punct de vedere stiintific si tehnic, incluzind gradul de noutate si posibilitatea aplicarii rezultatelor cercetarilor (maxim 5 pagini)- prezentarea succinta a stadiului realizarilor S/T din domeniu, la nivel national si

international, raportat la tema proiectului (max ½ pag)

În teoria şi practica occidentală, clusterele sunt tratate ca aglomerări economice competitive.În ţara noastră, Grupul de Economie Aplicată (GEA), foloseşte definiţia clusterelor aşa cum a fost dată de Michael Porter “clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de activităţi înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de inputuri specializate, cum ar fi componente, maşini şi servicii sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii şi input-uri comune. În sfârşit, unele clustere , includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum, universităţi, agenţi de standardizare, think-tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate ce asigură instruire specializată, educaţie, informaţie, cercatare şi suport tehnic”.Cercetarea românească în domeniul clusterelor este la început de drum. S-au realizat multe studii şi proiecte de cercetare în domeniul clusterelor care se referă la industrie. Concluziile acestor studii şi proiecte sunt pozitive: costuri reduse; transfer de know-how eficace; forţa de muncă calificată ş.a.În domeniul agriculturii, literatura de specialitate semnalează existenţa şi funcţionarea unor clustere, de exemplu California wine cluster.

În Portugalia ca să exemplificăm cu o ţară UE comparabilă cu România, furnizează clustere în domeniile: producţia de lapte, vin, fructe, plante textile, legume ş.a.

Se poate aprecia că pentru cercetarea economică şi managerială românească, domeniul clusterelor este în foarte mare măsură necunoscut, deşi, noi considerăm că, conceptul de cluster este mult mai potrivit agroindustriei decât altor ramuri ale economiei. De aceea, realizarea proiectului propus, ar constitui un pas important în cunoaşterea şi aplicarea unor noi forme organizatorice care pot contribui la creşterea eficienţei economică-sociale a activităţii din mediul rural în care sunt concentrate cele mai mari resurse naturale, materiale şi socio-umane ale României.

- contribuţia proiectului la dezvoltarea cunoştinţelor în domeniu, inclusiv noutate şi complexitate a soluţiilor propuse

Proiectul va aduce contribuţii teoretice, conceptuale, metodologice şi aplicative în legătură cu organizarea şi funcţionarea de clustere în mediul rural. Cercetarea va sistematiza ansamblul de cunoştinţe, de idei, de ipoteze care dau explicaţia necesităţii şi utilităţii clusterelor în general şi a clusterelor în sectorul agroindustrial în special. De asemenea, prin proiect se va prezenta modelul conceptual al clusterului şi se va elabora teoria organizării de tip cluster în agroindustrie, distribuţie şi comercializare la consumator.

Studiile şi analizele efectuate în cadrul proiectului vor avea un grad de complexitate ridicat vor viza “filiera” nu numai verigile lanţului agroalimentar luate separat. Abordarea integrată a contribuţiei tuturor actorilor din cluster la parametrii de preţ şi calitate a produselor finite reprezintă o noutate în domeniu şi va fi în măsură să evidenţieze contribuţia “subsistemelor” la parametrii de ieşire a “sistemului integrat”.

Proiectul oferă soluţii de model experimental şi model funcţional de cluster în domeniul cerealelor şi chiar creează CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN, structură nouă şi complexă în agricultura României de la care se preconizează rezultate pozitive în plan economico-social şi al dezvoltării rurale.

Pentru a asigura contribuţia proiectului la dezvoltarea cunoştinţelor din domeniu conform noutăţii şi complexităţii menţionate anterior, proiectul implică utilizarea unitară a metodologiilor, tehnicilor şi echipamentelor specifice unui studiu analitic, prelucrării şi valorificării datelor: metoda analizelor şi structurării conceptuale şi organizatoric funcţionale a componentelor modelului şi sistemului de indicatori pe filiera produselor cerealiere; analize realizate cu ajutorul tehnicii de calcul şi metodologiilor specifice; metode specifice managementului optim al proceselor tehnologice şi economice, etc.. De asemenea, metodologia şi tehnicile de determinare vor avea la bază următoarele: metode de investigare prin documentări în arealul mentionat; prelucrarea datelor prin metode normativ-constructive; metode de determinare a impactului direct, indirect şi indus, al activităţilor de integrare al unităţilor de procesare conform efectelor declanşate, dar şi ale limitelor de aplicabilitate (mai ales prin utilizarea analizei SWOT), prin acestea determinându-se situaţia nivelului actual şi perspectiva de dezvoltare a clusterului. Aplicarea metodelor şi tehnicilor utilizate se va baza pe date obţinute din cercetările proprii, precum şi de la alte institute din ţară. Aceasta se va realiza prin formele de multifuncţionalitate macroeconomică (conjugată şi teritorială) şi microeconomică ( specifică şi închisă).

- aspecte etice implicate in realizara proiectului/drepturi de proprietate intelectualaObiectivele propuse prin intermediul prezentului proiect respecta Codul de etica si deontologie

profesionala al personalului de cercetare-dezvoltare, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. Echipa de cercetare isi propune excluderea tututor elementelor ce nu respecta Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, respectiv: ascunderea sau inlaturarea rezultatelor nedorite; confectionarea de rezultate; inlocuirea rezultatelor cu date fictive; interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor; plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori; introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare; deturnarea fondurilor de cercetare; neinregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, precum si inregistrarea si/sau stocarea eronata a rezultatelor; publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica, etc. De asemenea, directorul de proiect, precum si responsabilii tehnici si economici ai proiectului, prin activitatile de management ce se vor desfasura in fiecare etapa vor urmari respectarea deontologiei profesionale si vor implementa o exigenta multipla in procedeul stiitific de elaborare a documentatiilor.

Drepturile de proprietate intelectuală generate de rezultatele proiectului revin tuturor partenerilor, conducătorul de proiect păstrând în limitele legii drepturile de valorificare. Conform legislaţiei în vigoare, drepturile de proprietate intelectuală generate de rezultatele proiectului sunt în exclusivitate proprietate publică, deoarece şi resursele financiare care stau la baza obţinerii rezultatelor sunt în exclusivitate din fonduri publice. Toţi cei care participa la diferite stadii ale cercetării ale cărei rezultate vor deveni publice vor fi menţionaţi, în spiritul onestităţii profesionale şi al recunoaşterii contribuţiei. Astfel, membrii consortiului sunt obligaţi să respecte normele în materie de proprietate intelectuală şi plagiat. De asemenea, se va preciza in mod expres ce parte sau părţi îi revin fiecărui membru. În cadrul fiecărui colectiv, la nivel de partener, este de datoria directorului/responsabilului de proiect sa instituie urmatoarele masuri: să asigure condiţiile care permit fiecărui participant să lucreze potrivit propriei competenţe, libertăţi, onestităţi, integrităţi; să pună în valoare meritele individuale şi să stabilească responsabilităţile fiecărui participant; să stimuleze dialogul, colaborarea, argumentaţia, dezvoltarea ideilor şi abilităţilor personale, critica, în desfăşurarea activităţilor ştiinţifice. Exploatarea în mod separat de către parteneri a drepturilor de proprietate comună asupra rezultatelor scontate, în scopul obţinerii de beneficii, este interzisă.

- obiectivele generale si specifice ale proiectului

Obiectivul general al proiectului este creşterea eficienţei economico-sociale a sectorului agroalimentar

românesc, prin crearea şi aplicarea de către cercetare şi producţie de noi soluţii organizatorice şi de conducere în tip cluster.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: elaborarea de modele conceptuale şi teorii cu privire la cluster în domeniul agroalimentar în general

şi la cluster în domeniul cerealelor şi produselor din cereale în special; analiza sistemului agroalimentar al cerealelor din zona Câmpiei Bărăganului (producere, achiziţie,

depozitare, valorificare, procesare şi comercializare) şi evidenţierea punctelor tari şi punctelor slabe, a oportunităţilor şi riscurilor care caracterizează sistemul;

elaborarea unui model/ sistem experimental de tip cluster care să îmbunătăţească activitatea actualului sistem agroalimentar;

elaborarea documentaţiei modelului de tip cluster (statut, strategie, plan pe termen mediu, organigramă, sistem de relaţii), care să permită punerea în funcţiune a modelului experimental;

creşterea contribuţiei cercetării la crearea de noi forme organizatorice şi de conducere şi implicarea mai puternică a autorităţilor locale pentru punerea în valoare a potenţialului unei “zone specifice” din mediul rural.

- detalierea activităţilor in corelatie cu obiectivele propuse

Pentru atingerea obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale proiectului se vor desfăşura 11 activităţi. Codurile activităţilor proiectului corespund cu cele din pachetul de informaţii al programului 4 şi sunt: A.1.2; A2.1; A2.2; A2.3.; A.2.6; A2.7; A3.5.; B.2; B.3; B.5 şi B.7

Activitatea A.1.2. “Elaborarea de modele conceptuale şi teorii cu privire la clustere” este o cercetare fundamentală cu privire la: conceptul de cluster; principalele şcoli şi modele ale clusterului pe plan mondial; fundamentele teoretice ale organizării de tip cluster în sectorul agroalimentar; locul şi rolul clusterelor în economia agroalimentară; locul şi rolul cercatării în conceptul de cluster.

Activitatea A.2.1. ”Studii şi analize” este o cercetare aplicativă asupra uneia din cele mai mari macro zone cerealiere din România “Câmpia Bărăganului”

Zona cercetată cuprinde o suprafaţă de cca. 650.000 ha arabil din care cultivate cu cereale 400.000 ha şi administrativ se găseşte în judeţele Ialomiţa şi Brăila.

În această zonă se vor efectua 4 analize şi studii cu privire la: situaţia actuală a producţiei de cereale în ferme şi exploataţii agricole de diferite dimensiuni; organizarea şi funcţionarea sistemului de achiziţie a cerealelor, de păstrare şi valorificare a acestora; procesarea cerealelor; satisfacerea cerinţelor consumatorilor cu produse din cereale etc. Analizele şi studiile vor evidenţia punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile în fiecare verigă a sistemului agroalimentar “cereale”. Se va analiza potenţialul de producţie al zonei şi se vor identifica reperele de comparaţie a situaţiei “cu proiect” şi “fără proiect”.

Zona studiată este deosebit de favorabilă culturilor de cereale, putând produce cca. 2 mil.tone cereale de bună calitate din care o mare parte pot fi valorificate la export prin porturile dunărene şi prin portul Constanţa. Organizarea de clustere cerealiere în această zonă ar putea influienţa pozitiv ruralul în care trăiesc cca. 600.000 locuitori ai României.

Activitatea A.2.2. ”Elaborare model experimental”

Modelul de cluster, în esenţă, va reprezenta o reţea de firme intercorelate la un nivel superior. În modelul de cluster reţeaua funcţionează ca un sistem integrat, cumulând atât avantajele de diversitate şi complementaritate ale reţelei cât şi cele ale intense întrepătrunderi dintre activităţile implicate similare în

bună măsură cu cele ale unei organizaţii mari. În reţea fiecare firmă se concentrează pe îndeplinirea funcţiilor pe care le realizează cel mai bine şi se bazează pe partenerii de colaborare pentru a realiza celelalte funcţiuni, evitând să încerce să facă toate lucrurile într-o companie total integrată. Modelul se construieşte în ideea că pentru a supravieţui, exploataţiile agricole, achizitorii de materii prime agricole, procesatorii şi consumatorii, trebuie să se lege într-un lanţ flexibil, să creeze o structură organizaţională, fiecare verigă îndeplinind bine una sau mai multe funcţiuni pentru a furniza un produs competitiv clientului. Activitatea A.2.3. “Elaborarea documentaţiei model funcţional”

În cadrul acestei activităţi cercetarea se va ocupa de: identificarea structurilor organizaţionale de tip cluster posibil de organizat/ dezvoltat; alegerea tipului optim pentru condiţiile zonei luate în studiu; concepte şi metode de elaborare a strategiei pe termen mediu şi a planurilor anuale la nivel se cluster; modelul de statut, modelul de act constitutiv; organigrama; sistemul de relaţii ş.a.

Activitatea A.2.6. “Experimentarea modelului funcţional”

Experimentarea este activitatea prin care modelele şi conceptele rezultate din cercetare sunt puse de acord cu condiţiile naturale economice şi sociale ale zonei în care se creează clusterul. În acestă fază se au în vedere: resursele (naturale, materiale şi umane); structurile agroindustriale existente; produsele zonei şi piaţa acestora; entităţile din lanţul agroalimentar; strategia de dezvoltare a regiunii; existenţa unor poli integratori ş.a. Se vor simula mai multe modele de cluster şi se vor identifica domeniile în care clusterul, ca formă organizatorică, poate produce efectele cele mai bune pe termen scurt, mediu şi lung. Documentele modelului funcţional (statutul, organigrama, diagrama de relaţii) vor fi dezbătute cu actorii clusterului şi alte persoane interesate/ implicateşi se vor îmbunătăţii şi adapta la domeniile specifice în care se recomandă organizarea de cluster.

Activitatea A.2.7. “Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii modelului”

Prin această activitate se va crea sistemul de indicatori economico-sociali cu care se va analiza activitatea modelului de cluster funcţional experimentat anterior. Se are în vedere ca sistemul care se elaborează să asigure:

conţinutul indicatorilor să fie similar cu conţinutul indicatorilor din UE; să cuprindă indicatori cu care să se măsoare activitatea tuturor verigilor din lanţul agroalimentar al

clusterului; să permită evidenţierea eforturilor verigilor la crearea produsului finit; să permită aprecierea eficienţei economice a activităţilor din lanţ şi a activităţii întregului sistem

cluster.

Tot în cadrul acestei activităţi de cercetare se va estima eficienţa şi utilizarea sistemului „cluster” comparativ cu sistemul actual.

Activitatea A.3.5. “Realizarea sistemului „CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN (C.C.B.)”Prin acestă activitate se va crea efectiv CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN (CCB) ca organizaţie a producătorilor, depozitarilor, procesatorilor şi consumatorilor din Câmpia Bărăganului. Se estimează că acest cluster va cuprinde cel puţin 800 producători de cereale, 30 depozitari, 40 de procesatori şi 400.000 consumatori de produse de panificaţie şi cereale. Aşa cum am menţionat la activitatea A.2.1, clusterul judeţelor Brăila şi Ialomiţa va cuprinde 88 comune şi 608.000 locuitori. Din cluster vor face parte şi trei staţiuni şi centre de cercetare din sistemul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Integrarea beneficiarilor intr-un astfel de distem cluster se va realiza prin metode participative specifice dezvoltarii rurale integrate, precum: informarea, consultarea, negocierea, împărţirea riscurilor, parteneriatul şi auto-organizarea, urmandu-se toate etapele procesului participativ: etapa de identificare – participarea la identificarea problemelor, la selectarea problemelor principale ce trebuie soluţionate, la fundamentarea măsurilor necesare pentru rezolvarea problemelor; etapa de instruire – analiza detaliată a obiectivelor, rezultatelor, mijloacelor şi activităţilor necesare fundamentării deciziilor legate de proiectul selectat pentru implementare; etapa de finanţare – estimarea aportului uman, a costurilor şi mijloacelor necesare finanţării proiectului selectat; etapa de executare – monitorizarea rezultatelor şi a problemelor pe parcursul derulării proiectului; etapa de evaluare – stabilirea rezultatelor finale şi a impactului. Infiintarea organizatiei ca si personalitate juridica va reprezenta un proces complex de organizare si consultare, in care atributiile majore vor fi dictate si preluate chiar de beneficiarii cercetarii. Preconizăm ca CLUSTERUL CEREAL BĂRĂGAN care poate produce cca. 2 milioane tone cereale, să fie o structură organizatorică de succes şi să afişeze ca marcă de calitate „CEREAL DUNĂREA DE JOS”.

Activităţi suport

Proiectul necesită substanţiale activităţi suport cum sunt:

Activitatea B.2. “Diseminarea pe scară largă prin comunicarea şi publicarea rezultatelor.”Vor fi publicate 4 articole şi vor fi organizate 3 comunicări ştiinţifice.

Activitatea B.3. “Organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice”Va fi organizată o manifestare ştiinţifică cu tema „CLUSTERUL o nouă formă de organizare a activităţilor agroalimentare”. Membrii echipei de implementare şi beneficiarii proiectului vor participa la 3 manifestări ştiinţifice în domeniul integrării agroindustriale.

Activitatea B.5. “Organizarea de cursuri de perfecţionare pentru 60 persoane.”- 60 de persoane vor fi instruite prin intermediul cursurilor de formare profesională organizate prin proiect. 250 de persoane vor fi evaluate şi certificate pentru ocupaţii agricole şi de consultanţă în agricultură.

Activitatea B.7. “Organizarea şi participarea la vizite de lucru.”Vor fi organizate 6 vizite în unităţi reprezentative la care vor participa cca. 200 persoane.

Dupa cum se observa mai sus, datorita complexitatii conceptuale a proiectului, activitatile au fost repartizate sub coordonare stintifica diferita, tinandu-se cont de expertiza fiecarui partener. De altfel, asa cum se mentioneaza si in cadrul structurii de management, cercetarea se va realiza pe grupe de lucru ce vor va avea, in fiecare etapa si pe fiecare activitate un responsabil stiintific ce va raspunde in mod direct fata de echipa manageriala a proiectului pentru a se asigura obtinerea unor rezultate de calitate. Acest lucru presupune ca in cadrul fiecarei etape sa se structureze echipe de lucru formate din reprezentanti ai fiecarui partener functie de expertiza in domeniu: CO-management, filiere agroalimentare, modele experimentale de centre, studii de impact; P1- infiintarea de centre de formare manageriala si de evaluare si formare profesionala, colaborari cu patronatele si asociatiile de producatori, acces la informatie, etc.; P2- management, inginerie economica, dezvoltare rurala..

- prezentarea rezultatelor S/T corespunzatoare activitatilor prevazute

din derularea activităţii A.1.2. “Elaborarea de modele conceptuale şi teorii cu privire la clustere” vor rezulta următoarele: teoria organizării de tip cluster în agribusiness şi cercetare; model de organizare şi funcţionare de clustere în agribusiness; model de organizare şi funcţionare de clustere în sectorul cereale; teoria organizării de tip cluster în economie şi cercetare.

din derularea activităţii A.2.1. „Studii şi analize” vor rezulta următoarele: analiza producţiei de cereale în Câmpia Bărăganului; analiza sistemului de achiziţie, depozitare şi valorificare a producţiei de cereale din Câmpia Bărăganului; analiza sistemului de procesare a cerealelor şi de vânzare a produselor către consumatori; studiu cu privire la potenţialul de producţie a cerealelor în Câmpia Română.

din derularea activităţii A.2.2. ”Elaborare model experimental” vor rezulta următoarele: elaborare model experimental pentru o structură organizaţională de tip CLUSTER în domeniul cerealelor.

din derularea activităţii A.2.3. “Elaborarea documentaţiei model funcţional” vor rezulta următoarele: elaborarea strategiei şi a planului de activitate a clusterului pe următorii 3 ani; analiza tipurilor de structuri organizaţionale de cluster posibil de creat şi alegerea soluţiei optime; elaborarea statutului organizaţiei cadru al clusterului; elaborarea sistemului de relaţii al clusterului cu exteriorul şi între componentele interne; elaborarea organigramei generale a clusterului.

din derularea activităţii A.2.6. “Experimentarea modelului funcţional” vor rezulta următoarele: alegerea tipului de structură organizaţională a clusterului (societate comercială, societate agricolă, organizaţie neguvernamentală, asociaţie, fundaţie ş.a.); identificarea zonei/ domeniului în care să se proiecteze şi experimenteze clusterul prevăzut prin proiect; simularea mai multor modele de cluster, alegerea modelului funcţional şi experimentarea acestuia.

din derularea activităţii A.2.7. “Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii modelului” vor rezulta următoarele: proiectarea sistemului de indicatori economico-sociali cu care să se aprecieze activitatea clusterului; proiectarea sistemului de indicatori de apreciere a contribuţiei cercetării la obţinerea rezultatelor clusterului; analiza funcţionalităţii şi utilităţii CLUSTERULUI cu ajutorul sistemelor de indicatori proiectate; formularea de recomandări pentru aplicarea cercetării cu privire la clustere.

din derularea activităţii A.3.5. “Realizarea sistemului „CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN (C.C.B.)”” vor rezulta următoarele: înfiinţarea organizaţiei CLUSTER CEREAL BĂRĂGAN (înscrierea membrilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea statutului); punerea în funcţie a clusterului, recrutarea şi angajarea personalului; deschiderea de conturi bancare, elaborare plan anual de activităţi, demararea realizarii activităţilor planificate, controlul şi reglarea sistemului funcţional; pregătirea, evaluarea şi certificarea formării profesionale a personalului clusterului; asistenţă tehnică şi consultanţă pentru funcţionarea clusterului.

din derularea activităţii B.2. “Diseminarea pe scară largă prin comunicarea şi publicarea rezultatelor.” vor rezulta următoarele: 4 articole; 3 comunicări ştiinţifice.

din derularea activităţii B.3. “Organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice” vor rezulta următoarele: organizarea de către parteneri a unei manifestări ştiinţifice; participarea la 3 manifestări ştiinţifice în domeniu sau demenii apropiate.

din derularea activităţii B.5. “Organizarea de cursuri de perfecţionare pentru 60 persoane.” vor rezulta următoarele: evaluarea şi certificarea a 200 persoane în domenii agroindustriale.

din derularea activităţii B.7. “Organizarea şi participarea la vizite de lucru.” vor rezulta următoarele: 6 vizite de lucru cu cca. 200 participanţi.;

din derularea activităţii B.2. “Diseminarea pe scară largă prin comunicarea şi publicarea rezultatelor.” vor rezulta următoarele: 4 articole; 3 comunicări ştiinţifice.

din derularea activităţii B.3. “Organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice” vor rezulta următoarele: organizarea de către parteneri a unei manifestări ştiinţifice; participarea la 3 manifestări ştiinţifice în domeniu sau demenii apropiate.

din derularea activităţii B.5. “Organizarea de cursuri de perfecţionare pentru 60 persoane.” vor rezulta următoarele: evaluarea şi certificarea a 200 persoane în domenii agroindustriale.

din derularea activităţii B.7. “Organizarea şi participarea la vizite de lucru.” vor rezulta următoarele: 6 vizite de lucru cu cca. 200 participanţi.;

După cum se observă, obţinerea rezultatelor implică acţiuni simultane pe mai multe laturi, interdependente între ele, subordonate şi în strânsă corelaţie cu obiectivele strategice la nivel macro şi microteritorial.

Colectivul de cercetare işi propune, de asemenea, să realizeze prezentări la nivel regional; să prezinte rezultatele prin participarea la manifestări tehnico-ştiinţifice din domeniile specifice proiectului (simpozioane naţionale, workshopuri, expoziţii naţionale), să realizeze publicarea unei lucrări de sinteză, a unor articole în reviste de specialitate, iar în final să elaboreze un sistem de organizare a unui cluster. Rezultatele mentionate anterior ofera o serie de elemente cuantificabile precum: indicatori tehnico-economici de analiza a producţiei de cereale în Câmpia Bărăganului; anaize privind potenţialul de producţie a cerealelor în Câmpia Română; model experimental; tipuri de structuri organizaţionale de cluster; modele de cluster; sistemului de indicatori economico-sociali cu care să se aprecieze activitatea clusterului, etc.

- viabilitatea si riscurile proiectului

Proiectul abordează o temă de noutate şi de stringentă actualitate. Inovaţiile în domeniul organizării, de regulă, necesită cheltuieli reduse, dar au efecte economice impresionante. Din acest punct de vedere, viabilitatea proiectului este o certitudine şi cercetarea din proiect va fi deosebit de eficace.Riscurile proiectului pot fi găsite în mentalitatea conducătorilor de entităţi agroindustriale. Acum fiecare conducător vrea să maximizeze beneficiile verigii pe care o reprezintă; el nu are capacitatea de a gândi sistemic. Produsul final, acela care este apreciat şi cumpărat de consumator, nu reprezintă întotdeauna obiectivul vergilor care concură la produs. Amortizarea intereselor, pe lantul reţelei, poate constitui un obiectiv care implică un anumit grad de risc şi incertitudine. De aceea, în proiect, sunt şi activităţi de instruire, difuzare de cunoştinţe, organizare de manifestări ştiinţifice, vizite, toate acestea în vederea diminuării riscurilor organizării de tip cluster.

- schema de realizare privind rolul şi responsabilităţile fiecărui participant pentru realizarea proiectului, cu defalcarea pe activităţi (pentru fiecare activitate se va prezenta necesarul de om/luna pentru realizarea activitatii)

Activităţi Rol/om, lunăParteneri

1ICEDR

2ASM

3USAMV

A.1.2.Rol C, E, R EP, I E, P, IOm/lună 20 10 10

A.2.1.Rol E, P, I C, E, R E, P, IOm/lună 20 16 4

A.2.2.Rol E, P, I E, P, I C, E, ROm/lună 3 3 6

A.2.3.Rol C, E, R P, I P, IOm/lună 18 6 4

A.2.6.Rol E, P, I C, E, R P, I, EOm/lună 3 3 3

A.2.7.Rol E, P, I E, P, I C, E, ROm/lună 8 8 4

A.3.5.Rol C, E, R P, E, I P, E, IOm/lună 20 16 4

B.2.Rol D, E, I C, E, R P, E, IOm/lună 2 2 1

B.3.Rol E, P, I E, P, I C, E, ROm/lună 2 2 1

B.5.Rol C, E, R P, I P, IOm/lună 2 1 1

B.7.Rol C, E, R P, I P, IOm/lună 2 1 1

E - executăR – întocmeşte rapoarte parţialeC - coordoneazăI - informeazăP – participă

- modalităţile de valorificare a rezultatelor – potenţiali beneficiariRezultatele cercetării pot fi valorificate în toate zonele cerealiere din ţară, cu deosebire în Câmpia din sudul României şi Câmpia de Vest. De asemenea, după modelul CLUSTER CEREAL se pot constitui, clustere în domeniile: lapte, legume, fructe, vin ş.a.Toate cele 7 regiuni de dezvoltare din România pot valorifica rezultatele proiectului în sectorul agroalimentar.

- diseminarea rezultatelorDiseminarea rezultatelor se va face prin Ministerul Agriculturii şi prin instituţiile, staţiunile de cercetare ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Diseminarea se va face şi prin includerea termenilor clusterelor în programul de învăţământ al facultăţilor USAMV în principal la Facultatea de Management şi la Facultatea de Agricultură.

De asemenea, în procesul de diseminare se vor angrena şi organizaţiile fermierilor: Asociaţia Fermierilor din România, Uniunea Naţională a Producătorilor Agricoli din România şi Federala Naţională a Producătorilor Agricoli.

Impactul generat de proiect (maxim 1/2 pagina)

- impactul economic al proiectuluiImpactul economic generat de proiect va fi substanţial şi se va concretiza prin:

corelarea producţiei cu nevoile pieţei ; creşterea parametrilor de calitate a produselor clusterului cu 20-30% faţă de calitatea medie produsă

de producători neafiliaţi; reducerea cu 5-10% a cheltuielilor pe produs în fiecare verigă a clusterului; pătrunderea pe pieţele externe a produselor cerealiere româneşti în condiţii superioare de

competitivitate; dezvoltarea zonelor în funcţie de potenţialul şi resursele specifice.

- impactul social al proiectuluiImpactul social se va manifesta prin îmbunătăţirea nivelului veniturilor agricultorilor şi distribuţia echilibrată a profitului pe diferite verigi ale filierei. De asemenea, se vor dezvolta noi activităţi în rural şi corespunzător noi locuri de muncă bine plătite care vor contribui la stabilizarea populaţiei.- impactul asupra mediului Impactul asupra mediului va fi pozitiv pentru că în noua structură organizaţionale se pot aplica mai bine practici prietenoase faţă de mediu şi se pot constitui sume importante pentru investiţii în protecţia solului, apei şi aerului.In cadrul proiectului vor fi implicati si tineri cercetatori, masteranzi, doctoranzi, studenti care vor avea o implicare directa in activitatea de cercetare – dezvoltare, prin participarea la: realizarea rapoartelor de cercetare, culegerea de date din teritoriu

Managementul proiectului. Alcatuirea consortiului (maxim 1,5 pagini)

- experienta coordonatorului in domeniu si in managementul proiectelor nationale/internationaleCoordonatorul de proiect INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU ECONOMIA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTARE RURALĂ are o vastă experienţă derulând până în prezent o seri de proiecte, dintre care evidenţiem:

Proiectarea şi implementarea unei pieţe on-line pentru produse agricole având la bază o soluţie e-commerce – Program AGRAL

Crearea unui centru multifunctional-aplicativ de dezvoltare rurala si agroturistica in scopul valorificarii turistice a conditiilor locale, naturale si culturale din regiunea Moldova-Bucovina – Program AGRAL

Estimarea costurilor de producţie, a preţurilor şi a profitabilităţii, pe baza unui sistem informatic la principalele produse agricole pentru agrozona de câmpie – Program AGRAL

Sistem integrat de monitorizare on-line a preţurilor pentru produsele agricole – Program INFOSOC

- experienta partenerilor in domeniu si realizarea de proiecte nationale/ internationaleÎn ultimii 4 ani SC AGROSERV MANAGEMENT SRL a participat în calitate de coordonator sau partener la realizarea următoarelor proiecte finanţate din bugetul de stat al MAAP şi a altor ministere şi din surse de finanţare externă (PHARE, Banca Mondială, USAID ş.a.):

Sprijin pentru accesul la informaţie al organizaţiilor neguvernamentale – PHARE, FDSC Poluarea solului şi a apei – MILIEUKONTAKT-OOST EUROPA Servicii de informare a proprietarilor de tractoare şi maşini agricole SIPTMA – Banca Mondială, SCG

pentru cercetare aplicativă şi extensie Human resources developing in agroindustred enterpreses – AGRIM- PHARE – PROGRESS Reţea de input-uri şi comercializare ( Proiect Pelat ) SAPARD Specialisation in agricultural services Leonardo da Vinci Managementul calităţii în industria constructoare de tractoare şi maşini agricole PHARE Fabrică de preparate din carne de capacitate mică – ANDR – Dezvoltare regională şi coeziune

economică şi socială Dezvoltarea afacerilor în industria alimentară românească- PROGRESS Estabiliment assessment and certificţion centr for agriculture EACCA – Leonardo da Vinci Centru de formare managerială pentru fermieri Banca Mondială SCG Centru de evaluare şi formare - RICOP – Jud. Teleorman Baza de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate în cadrul

Programului SAPARD Informarea şi conştientizarea agricultorilor în perspectiva operării într-o viitoare piaţă agricolă

comună – Phare Europa Implicarea patronatelor din agricultură în aplicarea acquis-ului comunitar pe probleme de mediu –

Phare Access Practici democratice şi experienţa fermierilor în domeniu – Phare pentru Democraţie Farmers non-governmental organization from UE Countries Sprijin pentru accesul la informaţie al organizaţiilor neguvernamentale – Banca Mondială Centru de resurse pentru ONG Rural – Phare pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Metodologie şi aplicaţii privind evaluarea bugetului energetic al activităţilor agricole – Programul

AGRAL Centru de formare şi evaluare pe baza standardelor ocupaţionale în agricultură – Programul AGRAL Fundamentarea cerinţelor pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare a adulţilor în

cadrul măsurii 4.1. Îmbunătăţirea formării profesionale a Programului SAPARD

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI s-a impuss-a impus ca fiind cea mai reprezentativã şi prestigioasă instituţie din domeniul învăţământuluica fiind cea mai reprezentativã şi prestigioasă instituţie din domeniul învăţământului agronomic şi veterinaragronomic şi veterinar din România şidin România şi a derulat mai multe proiecte dintre care amintim: Proiect CEEX 42/2005 - METFRUT; Proiect CEEX 73/2005 - SENSOFOOD; Proiect CEEX 67/2006 - ECOVIT; Proiect CEEX 93/2006 - PDPF; Proiect

CEEX 152/2006 - UAPEC;Proiect CEEX 123/2007 - ROMBIV

- se va evidentia daca directorul de proiect a condus sau conduce proiecte nationale (CEEX) sau internationale (se nominalizeaza titlul, acronimul, nr prounerii de proiect/contract, dupa caz).Directorul de proiect a condus pana in prezent 4 proiecte naţionale şi 1 proiect internaţional şi prezintă experienţă în domeniul prezentului proiect, asa dupa cum rezulta si din CV, prin participarea la urmatoarele proiecte: Centru multifuncţional aplicativ de dezvoltare rurală şi agroturistică în scopul valorificării condiţiilor locale, naturale şi cultural-istorice din regiunea Moldova-Bucovina-Proiect AGRAL; Sistem informatic destinat analizei economico-financiare a performanţelor economice a exploataţiilor agricole şi a utilizării eficiente a factorilor de producţie – Proiect CEEX; Studiul impactului aderarii asupra producatorilor si consumatorilor –Proiect sectorial; European culture expressed in Agricultural Landscapes- Cultura 2007 PRoject, etc.

- metodele/ modalitatile de conducere, coordonare şi comunicare pentru realizarea proiectului, corelat cu cerinţele schemei de realizare a proiectului si defalcarea pe activitati (optional graficul Gantt)Pentru realizarea proiectului se va constitui o ecipă de conducere compusă din directorul de proiect şi 4 şefi colective de cercetare (C1 – C4).

Fiecare colectiv de cercetare va avea un număr diferit de cercetători/ experţi proveniţi de la cei trei parteneri. Fiecare şef de colectiv va stabili obiectivele colectivului, derivate din obiectivele proiectului, pentru fiecare etapă de realizare a proiectului. “Metoda principală de conducere a proiectului” va fi deci “conducerea prin obiective”. Se va mai practica “metoda de conducere prin bugete” ceea ce înseamnă că fiecare colectiv va avea la dispoziţie un buget în care să se încadreze cu realizarea obiectivelor în toate etapele proiectului. Şefii de colective vor elabora şi rapoarte intermediare şi raportul final pentru domeniul pe care îl gestionează.

Resursele materiale, financiare si umane (maxim 1 pagina)

-resursele materiale, financiare si umane existentePartenerii dispun de resursele materiale, financiare şi umane necesare realizării proiectului în diferitele etape ale acestuia.

Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală are cca. 40 cercetători care dispun de utilităţi pentru realizarea muncii de cercetare.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară are, în domeniul proiectului, cca.50 cadre didactice şi o valoroasă bibliotecă şi bază de date. Facultatea de Management din cadrul USAMV, are puternice legături cu entităţi similare din Franţa şi Danemarca şi este recunoscută înternaţional pentru contribuţiile aduse în domeniul managementului şi sistemelor organizaţionale complexe din sectorul

Director deProiect

C1 C2 C3 C4

Cercetător/ expert Cercetător/ expert Cercetător/ expert Cercetător/ expertprobleme tehnice probleme resurse sisteme de sisteme umane marketing organizaţionale

agroalimentar. În cadrul facutăţii există laboratoare de organizare şi conducere bine dotate cu aparatură, proiecte, studii şi personal. De asemenea, facultatea are săli de predare şi de dezbateri şi aparatura de proiecţie corespunzătoare.

SC Agroserv Management SRL are consultanţi/ experţi proprii şi o importantă reţea de colaboratori (specialişti manageri de unităţi de producţie, achiziţie, depozitare, valorificare, procesare şi comercializare produse agroindustriale). De asemenea, ASM dispune de baza de date, o importantă bibliotecă de proiecte şi un Centru de Evaluare şi Certificare autorizat de CNFPA.

- necesarul de resurse umane, materiale şi financiare pentru realizarea proiectuluiPentru realizarea activităţilor proiectului sunt necesare:

resurse umane:

1 conducător de proiect, responsabil cu planificarea, organizarea şi urmărirea activităţilor proiectului; 2 responsabili cu asigurarea resurselor informaţionale, stabilirea şi menţinerea contactelor cu

partenerii şi beneficiarii, redactarea materialelor în cadrul proiectului; 2 specialişti cu atribuţii în culegerea datelor, analiza şi prelucrarea acestora în vederea elaborării

studiilor şi analizelor din proiect; 2 lectori evaluatori responsabili cu organizarea cursurilor de perfecţionare; 3 consultanţi responsabili cu elaborarea documentaţiei model experimental pentru cluster; 3 specialişti responsabili cu experimentarea şi demonstrarea funcţionalităţii modelului; 2 consultanţi responsabili cu organizarea activităţilor suport de diseminare a activităţilor proiectului,

de participare la seminarii şi vizite de lucru.

resurse materiale:

Din punct de vedere logistic şi al echipamentelor sunt necesare următoarele resurse: un sediu central al proiectului, 8 PC, trei imprimante, trei copiatoare, un tel/fax, un autoturism.

- modul de alocare şi de utilizare a resurselor în funcţie de obiectivele/activitatile proiectului prevazute in planul de realizare.Abordarea şi utilizarea resurselor se va face în funcţie de obiectivele/ activităţile proiectului.