Agrement-Curs 3 Animatia si Animatorul.pdf

8/18/2019 Agrement-Curs 3 Animatia si Animatorul.pdf

1/36

Profesor asociat Dragos Raducan

[email protected]


2/36

2.1. Conceptele de animaţie

2.2. Obiectivele animatiei turistice

2.3. Tipologia animatiei turistice

2.4. Activităţile clasice de animaţie în turism


3/36

2.1. Conceptele de animaţie

În sens propriu, aanima înseamnă:

• a da viaţă sauaparenţă de viaţă laceva;

• a da mişcare,activitate, vivacitate;

• a realiza o expuneremai vie.

În sens figurat, aanima înseamnă:

• a încuraja, a incita laacţiune;

• a interesa, a pasiona,a face mai vie oacţiune ;

• a inspira pe cineva, a-l împinge săacţioneze;

• a da viaţă privirii, a-ida strălucire.

Există o serie de expresiicurente, utilizate în

conversaţii, în care seutilizează verbul a anima :

în sens propriu : aanima o conversaţiesau un spectacol ; aanima soldaţii într -o

bătălie ;

în sens figurat:

bucuria îi animă privirea; credinţa îl

animă.

A anima înseamnă, deci, ,,a pune suflet”, a

însufleţi, adică a da viaţă, mişcare, ritm, dinamism,

a crea o anumită ambianţă favorabilă, respectiv o

atmosfera de ,,căldură”.


4/36

De asemenea, verbul a seanima, poate fi utilizat în

expresii precum:

• dezbaterea începe să seanimeze;

• ochii lui se animă, atunci

când vorbeşte.• a discuta cu animaţie;• a anima jurnalul de ştiri de

la ora …;• stradă animată ;• desene animate;• oraş fără animaţie.

Alte câteva definiţii aleanimaţiei:

• acţiunea de a aduceantren, vivacitate într-oactivitate;

• căldură, ardoare,

înflăcărare, impetuozitate, pusă într -o acţiune, într -oexpresie sau încomportamentul cuiva;

• acţiunea de a anima ungrup, o dezbatere, oemisiune etc.

• tehnică cinematograficăce dă aparenţa mişcăriiunor desene sau păpuşi


5/36

2.2. Obiectivele animatiei turistice

Pentru organizator

să definească un mod de organizare alparticipantilor: personal si clienti;

să acţioneze in asa fel incat sa stimulezepersonalul pentru dinamizarea activitatii;

organizaţiei sau unităţii respective;

să creeze o stare de spirit , un climat , oanumită dinamică în cadrul organizaţiei,ceea ce permite tuturor participanţilor(oaspeţi şi personal) să se asocieze într -o acţiune globală de animaţie;

să se centreze pe nevoile, dorinţele şiproblemele pe care le are fiecare membrual grupului ;

să determine interesul personalului sial clientilor de a participa la viaţagrupului;

Pentru clientii sai

să favorizeze adeziuneatuturor membrilor grupului laobiectivele animaţiei;

să suscite interesul reciprocintre participanti în scopulconvietuirii în armonie,acceptând-si şi respectându-si valorile, credinţele, mediul

şi modul de viaţă al fiecăruia;

să favorizeze relaţiile, săpromoveze schimburile şi săcreeze, un nou mod de viaţă,bazat pe relaţionarea cu alţii.


6/36

Concluzie

experienţe plăcute de-a lungul întregii

şederi; nimeni nudoreşte vacanţe cu unsejur plictisitor;

activităţi adecvatetipologiei clientului;

trebuie ţinut seama devârsta şi obiceiurile deorigine ale clienţilor ;

stimularea şi

încurajarea clienţilor activi şi detaşarea faţăde cei pasivi; activităţidiferite pentru caracterepsihologice diferite;

oportunităţi pentru

contactul social şirelaţiile personale; opersoană nouă, căreiasă-i povestim viaţanoastră;

ritm adaptat serviciilor şi orarului centrului devacanţă; urmărindorarul şi profitând despaţiile disponibile, fărăa-i incomoda pe ceilalţiturişti.

Un program de

animaţie de succestrebuie să asigure:


7/36


Animaţia de tip« sociali zare »

• având ca scop facilitarea comunicării între turişti, prin organizarea unmanifestări, a unor acţiuni de animaţie, cum ar fi seratele dansante sau une

jocuri de societate (jocuri de cărţi, scrabble etc.);

Animaţia de tip« mişcare »

• ce contribuie la dezvoltarea activităţilor fizice şi sportive;

Animaţia de tip« creativitate »

• prin care se oferă turiştilor posibilitatea să desfăşoare activităţi manuale, d îndemânare, de creativitate (desen, picturi, împletituri, olărit etc.);


8/36


Animaţia detip « cultură,descoperire,

viaţă »

• ce permite satisfacerea nevoilor de informare, de curiozitate, de schimbare, prinparticiparea la manifestări sau activităţi diverse (festivaluri de muzică, seminariiconferinţe, cursuri de limbi străine, de gastronomie, de iniţiere în tehnici noi

raliuri, excursii, vizite însoţiţi de ghid etc.);

Animaţia detip

« aventură »

• ce se adresează turiştilor aflaţi în căutare de neprevăzut, de necunoscut, dar şi dedificultăţi, de pericole, fie prin întoarcerea către natură, într-un mod mai mult saumai puţin organizat (călătorii, circuite, expediţii etc.), fie prin practicarea unu

sport considerat riscant, precum paraşutismul, alpinismul şi chiar a unor sporturextreme (ex: parapantă, bungee-jumping etc.) şi chiar prin deplasări ce presupunconfruntarea cu unele elemente naturale ce prezintă un anumit risc (vulcanologiaspeologia etc.)

Animaţia detip « linişte,

calm, odihnă »

• menită să compenseze stresul vieţii cotidiene, nu prin distracţie zgomotoasă şmişcare, ci prin activităţi precum: practicarea de exerciţii de tip yoga, meditaţii îngrup, plimbări uşoare în mijlocul naturii etc.


9/36

animaţia de tip ,,pură destindere”

animaţia recreativă (de tip ,,distracţie”)

animaţia culturală

animaţia de tip spectacol

animaţia destinată menţinerii deplinei forme fizice

animaţia destinată menţinerii echilibrului psihic

animaţia istorică

animaţia comercială

animaţia gastronomică

animaţia profesională

animaţia – agrement ,,atipic”

2.4. Activităţile clasicede animaţie în turism


10/36

1.

• Animaţia de tip ,,pură destindere’’*Persoanele active, stresate de activitatea lor profesională, caută să se destindă

pe perioadele vacanţelor lor. Această dorinţă de a se rupe de viaţa cotidiană îmbracădiferite forme.

2.

• Animaţia recreativă (de tip ,,distracţie’’)*Acest tip de animaţie se referă, de fapt, la două categorii distincte: animaţia din

parcurile de distracţie şi cea din casino-uri.

3.

• Animaţia culturală*Vizitarea muzeelor şi a monumentelor , sejururile dedicate învăţării limbilor străine , alte forme de an; animatia din parcurile de distractie si cazinouri, etc.• Parcurile de distracţii ( numite şi ,,parcuri recreative”) sunt la rândul lor, de mai

multe categorii• Parcuri de amuzament ,,clasice”- dintre care, majoritatea sunt parcuri ,,tematice”,

de tip „Disneyland” sau „Euro-Disney”, „Asterix” , „Futuroscop” (acesta din

urmă având un statut aparte, destinaţia sa nefiind doar una ,,ludică”, parculgăzduind şi instituţii de învăţământ, precum şi un parc industrial) etc.• Parcuri de agrement nautic

• Casinouri le


11/36

4.

• Animatia de tip spectacol*Această formă de animaţie corespunde dorinţei fiecăruia dintre spectatori de a-şi satisface plăcerile simţurilor, în special ale celor legate de ceea ce văd şi aud.

• a) Admirarea naturi i – ca spectacol . O parte importantă a turiştilor apreciază natura subdiferitele sale ipostaze: floră,faună, peisaje. În special în parcurile naţionale sau în ariile protejate pot fi observate şi admirate asemenea atracţii naturale, dar există nenumărate peisajedeosebite şi în alte zone, în special în cele montane.

• b) Festivaluri l e . Noţiunea de festival grupează, de fapt, realităţi foarte diferite: de la simplelereprezentaţii ale unor amatori, până la marile festivaluri, la care participă unii dintre cei maicunoscuţi şi apreciaţi profesionişti ai genului. Cele mai cunoscute tipuri de festivaluri sunt:

• c) Sportul şi suporterii sai

festivalurile decinema

festivalurilede muzică

festivalurilede teatr u

festivalurilede artă


12/36

5.

• Animaţia destinată menţinerii echilibrului fizic si moral*Aceasta se poate realiza fie prin practicarea unor forme de mişcare sau a unor

sporturi, fie apelând la cure balneo - medicale ori la exerciţii de fitness ori de body - building.

• Curele balneare sau balneoterapia

• Practicarea unor sporturi Numărul practicanţilor diferitelor sporturi a crescut în mod considerabil în ultimeledecenii. La aceasta a contribuit şi super–mediatizarea unor competiţii sportive, precumJocurile Olimpice, Campionate mondiale şi continentale pentru diferite sporturi etc.

6.

• Animaţia pentru menţinerea echilibrului psihic (a moralului)*Tot mai mulţi turişti fac parte din categoria celor care nu mai sunt dispuşi să meargă în

vacanţă doar pentru a se bronza ori pentru a beneficia de distracţii facile, ei simţind nevoia uneiatitudini voluntariste. Pentru asemenea persoane se cunosc cel puţin două categorii de animaţie cecontribuie la recăpătarea echilibrului psihic: religia şi militantismul .

• Turismul religios este considerat a fi cea mai veche formă de turism ;• Militantismul :

• Militantismul de tip sindical a stat la baza dezvoltării turismului social. Iniţial, turismul socialse caracteriza prin faptul că participanţii la mişcarea turistică aparţineau categoriilor sărace ale populaţiei, ceea ce imprima o concepţie specifică a vacanţelor pentru aceştia;

• Militantismul politic poate fi considerat ca o formă particulară a turismului de afaceri. Toate partidele politice organizează, periodic, congrese sau conferinţe, colocvii, reuniuniinternaţionale, şcoli de vară, acţiuni ce au loc, adesea, în staţiuni turistice


13/36

7.

• Animaţia istorică1. Castelele

Au fost identificate şapte profile diferite ale vizitatorilor de castele, conform unor studii efectuatede Ministerul Culturii din Franţa, respectiv:• pasionaţii de cultură• nostalgicii• persoanele interesate de istoria unui anumit monument • persoanele interesate de istoria unui anumit monument • curioşii

• cei interesaţi de “ palmares”• vizitatorii întâmplători2. Câmpurile de luptăPentru fiecare popor există câteva locuri, cu valoare de simbol naţional, unde s-au purtat bătălii

celebre, unele dintre acestea constituind adevărate puncte de reper în istoria uneia sau mai multor ţări.Există cel puţin trei categorii de astfel de locuri, respectiv:

• vestigiile unor lupte de apărare, cum este cazul faimoasei “linii Maginot” în Franţa sau, în ţara noastră,mult mai vechiul Val al lui Traian, în Dobrogea;

• locurile unor bătălii considerate adevărate tragedii, cum ar fi localitatea Verdun, în Franţa, loc vizitatanual de peste 500.000 de persoane, sau Waterloo, în Belgia;

• cimitirele, mausoleele şi osuarele, cum ar fi cele de la Mărăşeşti sau de la Nămăieşti (lângă Câmpulung-Muscel


14/36

8.

• Animaţia comercială (pentru cumpărături)*Chiar dacă un turist este adeptul unei concepţii mai pasive privind sejurul său, existenţa

unor unităţi comerciale în locurile vizitate îi va permite acestuia să-şi cumpere unele lucruri decare are nevoie în mod uzual, suveniruri, cadouri etc. sau a unor produse pe care nu le găseşte cuuşurinţă în localitatea sau regiunea în care îşi are domiciliul ori care ar costa considerabil mai multîn ţara au zona din care provine.

9.

• Animaţia gastronomică*Sunt destule persoanele care ştiu să aprecieze calitatea unor produse culinare, a vinului sau

a altor băuturi. Unii tour-operatori oferă cu succes circuite turistice focalizate pe această temă:circuitul vinurilor, în cadrul cărora, participanţii au prilejul de a degusta vinuri rafinate din diferite podgorii, circuite în zonele renumite pentru fabricarea brânzeturilor etc

10.

• Animaţia profesională

*Această categorie de animaţie se adresează, de regulă, unui public avizat, specializat,îndeosebi participanţilor la diferite forme ale turismului de afaceri: reuniuni (congrese, conferinţe,colocvii, seminarii, mese rotunde etc.) sau manifestări expoziţionale (târguri, expoziţii, saloanespecializate). Turismul de afaceri generează un volum important de cheltuieli turistice, motiv pentru care în ultimele decenii au apărut numeroase Centre sau „Palate” de Congrese, PavilioaneExpoziţionale sau alte asemenea structuri, menite să găzduiască reuniuni profesionale saumanifestări expoziţionale pe diverse teme.

11.

• Animaţia din categoria „agrementului atipic”Există şi alte forme de animaţie, greu de clasificat în categorii omogene, datorită

eterogenităţii lor. Dintre acestea, poate fi mentionata• Animaţia de tip „aventura ” .

l


15/36

Program de animatie pe plajeAl Nabila Grand Makadi Hotel- Hurghada - Egipt


16/36

3.1. Definitii privind animaţia şi animatorul turistic

3.2. Competenţele necesare pentru a deveni animator

3.3. Funcţiile animatorului

3.4. Poziţia Animatorului Şef

3. COMPETENTELE SI FUNCŢIILE

ANIMATORULUI TURISTIC


17/36


18/36

Animateur(fr.)

persoana care animă, persoana reponsabilă cu activităţile unuicentru cultural; persoana care animă un spectacol, o emisiunede radio sau de televiziune; a anima înseamnă a fi elementulmotor al unei organizaţii, întreprinderi, spectacol etc.

Animador (sp.)

provine de la latinescul animator, -oris, şi defineşte persoana care prezintă şi animă un spectacol; persoana specializată în animaţia socio-culturală. Animaţie (animación sp.) reprezintă acţiunea şi efectul de aanima sau de a se anima; acţiuni destinate să impulsioneze participarea persoanelor într-o activitate determinată şi în special, în dezvoltareasocio-culturală a grupului.

Animatore(it.)

defineşte persoana care stimulează un proiect, organizează oactivitate cu specific sportiv sau distractiv pentru un grup de persoane; animator într-un centru de vacanţă, animator culturalal unui grup.

Entertainer(engl.)

persoană a cărei datorie şi pregătire este să întreţină bunadispoziţie a celorlalţi. A anima (entertain engl.) = a dovediospitalitate, printr-un comportament vesel şi amuzant; a daatenţie sau consideraţie cuiva.


19/36

3.2. Competenţele necesarepentru a deveni animator

Animatorulturistic trebuie să aibă

cunoştinţe, aptitutidini si trebuie să se adapteze fiecărei situaţii sau

colectivităţi .

• Cunoştinţele unui animator se dobândesc prinformarea de bază de specialitate (animator turistic) sau ceaspecifică (animator cu specializare într-un anumit sport, de

exemplu).• Aptitudinile sunt capacităţile care, împreună cucunoştinţele dobândite, permit exercitarea abilităţilor necesareunui program de animaţie.

• Atitudinile sunt predispoziţiile care se datoreazăînvăţării şi execiţiului obţinut prin cunoştinte şi aptitudini,

adică atitudinile înseamnă felul de ,,a fi”.


20/36

A. Cunoştintele

• Se obţin în urma cursurilor de tehnici de animaţie, care,în Franţa, duc la obtinereade BAFA (Brevet

d’Aptitude aux Fonctionsde d’Animation), iar înSpania poartă numele deTécnico Superior enAnimación Turística.Planul de studiu esteorganizat pe module, care

au ca scop dobândirea unor cunoştinţe pentru programarea, organizarea şidinamizarea grupului, precum şi de gestiune aresurselor. In Romaniaexista cursuri de formare pentru ocupatia de GHIDDE ANIMATIE.

B.Aptitudinile

• Imaginaţie şi creativi tate- capacitatea de a improviza şi a aveaidei noi, care să permită îmbogăţirea programului de animaţie şicel mai bun randament posibil al instalaţiilor de care dispune;

• Showman - capacitatea de a prezenta şi a se manifesta în faţadiferitelor colectivităţi; să acţioneze astfel încât să implice publicul în diverse activităţi;

• Observator şi psiholog- animatorul trebuie să ştie, în oricemoment, ceea ce clientul vrea şi trebuie să acţioneze înconsecinţă; el trebuie să-şi cunoască auditoriul pentru a şti ce să-iofere;

• Capabil să conducă şi să dinamizeze dif er ite grupu ri- clientelanu este, de obicei, omogenă; în cadrul unui grup, pot exista persoane de diferite naţionalităţi, vârste, stări sociale etc.Animatorul trebuie să fie capabil de “a-i integra” pe toţi într-unsingur grup, astfel încât turiştii să se simtă comod şi să se distrezeîn aceeaşi măsură;

• Să aibă condiţie fizică şi aptitudini pentru sport, pentruexpresivitate verbală şi corporală- obiectivul este de a puteadesfăşura toate activităţile programului cu cea mai mareeficacitate şi profesionalism; animatorul nu trebuie să fie unsportiv de performanţă, dar trebuie să aibă o sănătate şi o condiţiefizică bună, mai ales că majoritatea activităţilor pe care lerealizează necesită o mişcare continuă iar ziua de lucru, în sezonulde vârf, depăşeşte numărul obişnuit de ore.


21/36


22/36


23/36

C Atit di il


24/36

C.Atitudinile

• Adaptabil şi cameleonic. Animatorul trebuie săfie dispus ,,să facă fericite” toate tipurile declienţi, să se adapteze grupului de animatori dincare face parte şi angajaţilor din alte

departamente, să aibă disponibilitatea de acălători şi a trăi în afara mediului familial, să seadapteze uşor locului de muncă şi situaţiilor neprevăzute.

• Iubitor al publicului. Relaţia animatorului cuclientul trebuie să fie constantă şi reciprocă.

• S ă fie carismatic, cu alte cuvinte, personalitatea

sa, oricare ar fi aceasta, să sugereze hotărâre,iniţiativă şi entuziasm.

• Amabil şi răbdător . Animatorul devine cel mai bun aliat al clientului: oferă primul ajutor înobţinerea unei informaţii, ascultă clientul şi este,întotdeauna, la dispoziţia sa.

• De obicei, aspiranţii la postul de animator trebuiesă cunoască perfect două limbi străine şi să aibăabilităţile necesare pentru animaţie: practicareasporturilor, dansurile şi experienţă cu copiii.Dificultăţile pentru a găsi profesionişti înanimaţie sunt frecvente.

Rolul animatorului nu se

rezumă doar la a

participa la activităţile

punctuale de animaţie, ci

dimpotrivă, munca sa

prezintă multe faţete,determinându-l pe acesta

să exercite deopotrivă

funcţiile de organizator,

coordonator, ghid şi

consilier.

A i t l


25/36

AnimatorulAli Baba Animation Hotel Verano Side Turkey


26/36

3.3. Funcţiileanimatorului

• Astfel, el va putea să stabilească obiectivele de atins şi să propună activităţi de animaţie coerente, adaptate publiculuivizat, în limitele oferite de unitatea în cadrul căreia îşidesfăşoară activitatea:• să pună în aplicare proiectul de animaţie astfel definit, să îl

urmărească şi să-l adapteze, respectiv:• să propună activităţi variate, care să permită adaptarea

animaţiei la gusturile şi aşteptările celor mai mulţi dintre

clienţi;• să revizuiască periodic programul de activităţi, pentru a

evita monotonia acestora;• să adapteze programul de animaţie la cererile participanţilor

(clienţilor).• să organizeze diferitele activităţi punctuale, respectiv:

• să prevadă timpul necesar pregătirii, realizării şi evaluăriiactivităţilor

• să constituie grupurile de participanţi şi să-i instruiască peaceştia asupra a ceea ce urmează să facă;

• să pregătească materialele necesare.

Funcţia deorganizator


27/36

• În calitate de coordonator, animatorul se află în centrul

relaţiilor existente între toţi partenerii de animaţie, adică:animatorii propriu-zişi, membri personalului unităţii, clienţicare se oferă benevol să participe la activităţi. Animatorulexercită, astfel, funcţia de dinamizator al acestui parteneriat, prin: organizarea „parteneriatului”.

Prin munca în echipă, în cadrul căreia fiecare poatediscuta, exprima şi schimba opinii, idei şi în care luareadeciziei se face fără a leza pe cineva, animatorul trebuie sădefinească:• cine sunt partenerii, precum şi legăturile pe care doreşte să

le creeze între aceştia;• tipurile de animaţie pe care doreşte să le realizeze

împreună: punctuale sau colective;

• delimitarea rolurilor între diferitele categorii de participanţi la acţiunile de animaţie.

Funcţia decoordonator


28/36

• Animatorul reprezintă acel intermediar privilegiat, carefavorizează contactele şi schimbările între diferitele grupuri

implicate în acţiunea de animaţie. El asigură o strânsălegătură între toţi partenerii şi favorizează coeziunea echipeide animaţie. Animatorul prevede şi coordonează acţiuniledesfăşurate, într-o manieră complementară şi armonioasă.

Dacă animaţia necesită prezenţa unui animator-coordonator (animator şef), nu este recomandabil ca întreagaresponsabilitate a activităţii de animaţie să-i revină acestuia,riscând, astfel „ deresponsabilizarea” restului de personalimplicat. Animatorul va trebui:

• să distribuie rolurile, să repartizeze sarcinile şiresponsabilităţile între diferiţii animatori ai echipei;

• să dea fiecăruia posibilitatea de a avea iniţiative;• să favorizeze implicarea tuturor în practicile de animaţie;• să-i responsabilizeze pe membrii echipei, asociindu-i în

luarea deciziilor, în scopul de a se simţi astfel responsabili pentru angajamentele luate.

Funcţia decoordonator


29/36

• Animatorul nu este persoana căreia îi revine responsabilitatea

luării tuturor deciziilor. El este considerat, mai degrabă, unghid, un consilier, menit să sfătuiască şi să însoţească un grup.Uneori, el mai are şi rolul de mediator, care stinge conflicteleivite între membrii grupului.

În calitatea sa de ghid, animatorul nu impune nimicgrupului, lăsându-l să decidă singur, fără constrângeri, asupraactivităţilor pe care doreşte să le desfăşoare. El respectă

tendinţele şi direcţiile dorite de membrii grupului, lăsându-leacestora un maximum de iniţiativă şi de responsabilitate.Animatorul se limitează la a ajuta grupul:

• să-şi definească şi să-şi realizeze obiectivele;• să-şi aleagă cele mai potrivite metode şi mijloace de lucru

Animatorul acorda sfaturi, iar atunci când grupul se

găseşte într-un impas, propune soluţii pentru a deblocasituaţia. De asemenea, el trebuie să acorde atenţie, pe cât se poate egală, fiecărei persoane în parte.

Funcţia de

ghid – consilier


30/36

• În timpul întâlnirilor membrilor grupului, printr-un dialog

permanent cu aceştia, animatorul este cel care:• favorizează schimburile, creativitatea participanţilor;• supraveghează participarea şi modul de manifestare a

fiecărui membru al grupului. Animatorul intervine, în moddeosebit, pentru:

• a conştientiza participanţii asupra duratei activităţilor

desfăşurate;• a răspunde la întrebări;• a procura materialele necesare;• a explica modul de funcţionare a unor aparate (audio-video,

în special);• a menţine grupul în limitele stabilite de acţiune;

• a dinamiza grupul şi a-l face să progreseze în ceea ce şi-a propus să facă.

Funcţia de

ghid – consilier


31/36

• În anumite situaţii, animatorul, în calitate de „experttehnician”, poate conduce operaţiunile de animaţie,datorită informaţiilor deţinute şi competenţei sale, putândsă îi înveţe pe membrii grupului cum trebuie să procedeze.El este cel care poate:• să-i ajute să utilizeze corect aparatele şi instrumentele

necesare în activitatea animaţiei;• să procure mijloacele tehnice, materialele, instrumentele

necesare grupului;• să preia responsabilitatea bunei desfăşurări a activităţilor.

Functia

deconsilier-tehnician

• În calitate de mediator, animatorul veghează la evitareaapariţiei şi dezvoltării unor manifestări de agresivitatesau a unor tensiuni între membrii grupului.

• În cazul apariţiei unor situaţii conflictuale, manifestatesau latente, a unor litigii sau diferenţe de opinii întremembrii grupului, animatorul îşi asumă rolul de

intermediar, de arbitru, de conciliator, căutând săgăsească o soluţie pentru restabilirea bunei înţelegeriîntre părţile aflate în conflict.

Functiade

mediator

Animatorul


32/36

AnimatorulBulgaria hotel arabella animation team club dance 2008

3 4 Poziţia Animatorului Şef


33/36

3.4. Poziţia Animatorului Şef

organizează toate activităţile: jocuri, concursuri, spectacolede teatru etc.;

programează, pregăteşte, coordonează şi execută activităţispecifice de animaţie, în funcţie de profilul colectivului căruiai se adresează;

colaborează la amenajarea scenelor, controlează echipele desunet şi lumină, supraveghează realizarea costumaţiei şicoordonează echipa de animaţie;

contactează furnizorii şi firmele colaboratoare;

promovează şi vinde produsele ludiceludic;:referitor la joc; specific jocului; glumeț, sprințar ; (< fr. ludique)

Animatorul Şefare urmatoareleobligaţii:

Calităţile cerute In concluzie, Un bun animator vab i ă d d ă i li ă i î


34/36

ţAnimatorului Şef sunt speciale sidiverse:

calităţi psihotehnice:inteligenţă emoţională,creativitate şi coordonaremanuală şi vizuală;

personalitate: iniţiativă,extrovertire, putere deinfluenţă, adaptabilitate;

atitudini sociologice:integrarea imediată şicorectă în grup, abilitatesocială, capacitatea de a

trata cu publicul;capacitatea deorganizare, planificare a propriei munci şi aaltora.

trebui să dovedească trei calităţi înmunca sa, pentru a satisfaceaşteptările clienţilor : autenticitate,empatie, respect.

1) Prin autenticitate se înţelege cărelaţia sa cu clientul trebuie să fienaturală, fără făţărnicie, deschisă din primul moment, menţinând distanţadoar în limitele bunelor maniere şiale discreţiei.

2) Empatia constă în atitudinea voluntarăde a-i înţelege pe ceilalţi, de a se pune înlocul lor, inclusiv atunci când aceştia augânduri contrare cu ale noastre. Aceastăatitudine nu trebuie confundată cu faptulcă animatorul trebuie să cedezecapriciilor clienţilor .

3) Respectul faţă de client obligăanimatorul să aibă o atitudine pozitivă şi de acceptare.

PROGRAM ANIMATIE MODEL


35/36

PROGRAM ANIMATIE MODEL

Animatorul sef Prima Life Skanes animation team introduction


36/36

Multumesc pentru atentie!O zi frumoasa in continuare!

Agrement-Curs 3 Animatia si Animatorul.pdf

Documents

Transcript of Agrement-Curs 3 Animatia si Animatorul.pdf