Agnozii

Roxana Apostu

Madalina Sava

1 Definitie Tulburare a functiilor de integrare perceptiva caracterizate printr-o incapacitate

de a identifica unele obiecte si forme

Agnozia nu este o tulburare a perceptiei legata de organele de simt ci o deficienta a perturbarii centrilor nervosi superiori

2 Clasificare

Dupa modalitatea senzoriala

Agnozii tactile Localizare leziuni corticale in lobul parietal

Agnozii audutive Localizare leziuni ndash lobul temporal

Agnozii vizuale (agnozia obiectelor agnizoa fetelor-prosopagnozia agnozia literelor -alexia agnozica agnozia culorilor) Localizare leziuni ndash lobul occipital si ariile asociative

Agnozii somatice ndashsomatognozii ndash legate de perturbarile schemei corporale - Localizare leziuni corticale in lobul parietal

3 Descriere

Agnozii vizuale

-incapacitatea subiectului de a recunoaste obiecte imagini culori cu ajutorul vazuluiin absenta oricaror modificari ale functionarii analizatorului vizual

- se clasifica in

1Agnozii aperceptive reprezintă incapacitatea de a recunoaşte forma stimulilorvizuali datorită unui deficit icircn manipularea informaţiei plasat dincolo de percepţia vizualăelementară Survine frecvent icircn cursul recuperării unei cecităţi corticale pacienţii se placircng că ldquonuvădrdquo bine obiectele şi nu le pot identifica (deşi procesele vizuale bazale sunt normale icircn cazul lor) nu pot să copieze corect sau să descrie verbal imagini să le distingă icircntre ele pe cele de formă similară să precizeze detaliile unei imagini etc Obiectele sunt recunoscute adesea mai facil dacă sunt icircn mişcare decacirct dacă sunt imobile Icircn cazurile severe este frapantă incapacitatea de a decide explicit dacă două obiecte sunt sau nu de aceeaşi formă deşi pacienţii sunt capabili să ajusteze cu precizie configuraţia macircinii la forma obiectelor pe care le vor apuca Leziunilegeneratoare de agnozie vizuală aperceptivă sunt situate icircn regiunile occipitală sau occipitotemporală bilateral

2Agnozii asociative (agnozia pentru obiecte) constă icircn incapacitatea de a activa cunoştinţele stocate icircn memorie icircn legătură cu un obiect şi de a icircl recunoaşte deşi obiectul este normal perceput (lucru atestat de descrierea vizuală precisă şi copia grafică exactă) de asemenea obiectele sunt corect percepute cu ajutorul altor simţuri (tactil auditiv) Etapa asociativă a recunoaşterii unui obiect ar avea la racircndul său două stadii conştientizarea că obiectul este cunoscut prin activarea reprezentărilor stocate icircn memorie apoi accesarea cunoştinţelor privitoare la obiectul respectivPacienţii cu tulburări ale mecanismelor implicate icircn primul stadiu sunt incapabili nu numai deidentificarea obiectelor familiare dar şi de a le distinge pe acestea de cele inedite cei la care suntperturbate mecanismele celui de-al doilea stadiu sunt icircn schimb capabili de a repera obiectelefamiliare dar ignoră alcătuirea lor

3Agnozii cromatice

-acromatopsia reprezintă pierderea capacităţii de percepţie a culorilor (pacienţii nu pot nici numi culorile nici icircmperechea cartoane colorate după diverse reguli) elementele din cacircmpul vizual apăracircnd icircn nuanţe de gri deficitul interesează parţial sau icircn totalitate cacircmpul vizual opus leziunii cerebrale situată icircn cortexul occipital infero-medial (mai ales girusurile lingual şi fusiform)

- anomia culorilor icircn cursul căreia icircmperecherea culorilor şi evocarea pur verbală a culorii obiectelor sunt realizate fără dificultate pacienţii eşuacircnd la probele de numire şi indicare a culorilor leziunea icircn acest caz este situată occipital stacircng cu extindere spre corpul calos şi determină frecvent apariţia asociată a alexiei

4 Prosopagnozie (agnozia fizionomiilor) reprezintă incapacitatea de a recunoaşte persoane familiaredupă figura lor cu conservarea capacităţii de a identifica aceleaşi persoane după voce mers icircmbrăcăminte etc Pacienţii nu pot distinge icircntr-o fotografie feţele unor persoane necunoscute de cele ale unor persoane presupus cunoscute putacircnd icircn schimb identifica vacircrsta sexul expresia feţei Leziunea cauzatoare este situată clasic occipito-temporal drept studiile PET implicacircnd recent icircnsă şi girusul parahipocampic drept

5Alexie agnozică (alexia pură alexia fără agrafie) constă icircn imposibilitatea selectivă de a recunoaşte literele şi cuvintele scrise lectura poate fi ajutată de alte modalităţi senzoriale (audiţie lectură tactilă şi proprioceptivă) de asemenea pacienţii păstrează parţial capacitatea de denumire a literelor izolate şi dezvoltă modalităţi de lectură ldquoliteră cu literărdquo

6Alte forme de agnozii se icircntacirclnesc icircnSindromul Anton constacircnd icircn ignorarea sau negarea deficitului agnozic vizual fiind probabil legat de interesarea patogenă a unor conexiuni talamo-corticale din emisfera dreaptă

Sindromul Capgras (convingerea impenetrabilă argumentativ că un individ familiar nu este icircn realitate cel care pare a fi) este cel mai adesea asociat unei patologii psihotice dar a fost descris şi după leziuni cerebrale difuze sau focale variate

AGNOZII VIZUO-SPAŢIALE

Examinarea gnoziei spaţiale trebuie precedată de un examen al oculo-motricităţii cu cercetarea mişcărilor spontane voluntare la ordin a mişcărilor sacadate a fixării privirii a mobilităţii privirii etc Se urmăreşte orientarea icircn spaţii familiare respectiv tipul de dezorientare (confuzia dreapta-stacircnga neglijarea unei părţi a spaţiului) orientarea pe hartă desenarea unui plan aprecierea distanţelor relative şi absolute icircntre obiecteIcircn cadrul agnoziilor vizuo-spaţiale se disting

1 Tulburări de localizare a obiectelor icircn raport cu subiectul

a sindromul Balint grupează trei tipuri de deficite- simultagnozia desemnează incapacitatea de a sesiza icircn ansamblu o scenă vizualăcomplexă pacienţii par să aibă o ldquofereastră atenţională icircngustărdquo şi ldquorătăcirirdquo icircn cacircmpulvizual ei identifică şi denumesc fără probleme obiecte diseminate icircn cacircmpul vizual dar nu le pot ataşa unei localizări spaţiale definite deci nu pot determina poziţiile pe care leocupă unele obiecte icircn raport cu altele şi nu pot interpreta sensul scenei vizuale o datăpierdute din cacircmpul vizual central obiectele sunt ca şi absente

- ataxia optică se referă la imposibilitatea de a apuca obiectele aflate sub control vizualgestul de prehensiune este neadaptat direcţiei şi distanţei ţintei iar deschiderea macircinii nu corespunde mărimii şi orientării obiectului

- apraxia privirii constă icircn dificultatea de a orienta corect privirea către o ţintă apărută icircnperiferia cacircmpului vizual icircn absenţa unei paralizii oculomotorii

- leziunile responsabile de apariţia sindromului Balint sunt localizate icircn lobul parietal uni sau bilateral

b akinetopsia reprezintă incapacitatea de a vizualiza obiectele care sunt icircn mişcare cuposibilitatea vizualizării celor imobile zona afectată icircn acest caz este faţa externă a joncţiunii occipito-temporale

c astereopsia include deficite multiple perceperea absolut plată a cacircmpului vizual incapacitatea aprecierii distanţelor icircn profunzimea cacircmpului vizual afectarea posibilităţii de extragere a informaţilor rezultate ca urmare a disparităţii dintre imaginile percepute de cei doi ochi

2 Tulburări de localizare a subiectului icircn spaţiu

aagnozia locurilor se referă la dificultatea de a recunoaşte locuri (clădiri şi ale repere topografice) aparent familiare acest deficit poate fi izolat sau frecvent asociat unei prosopagnozii şi este consecinţa unor leziuni occipito-temporale drepte

b dezorientarea topografică constacircnd icircn alterarea reprezentării topografice organizate a hărţii mentale diverse repere itinerarii şi pacientul icircnsuşi sunt plasate inadecvat unele icircn raport cu celelalte leziunile responsabile de această tulburare sunt localizate parietal drept c delirul de loc (paramnezia reduplicativă) icircn cursul căruia pacienţii au convingerea nejustificată şi inpenetrabilă raţional că s-ar afla icircntr-un anumit loc (de obicei unul cunoscut) poate face parte din cadrul unui sindrom Capgras generat de leziuni emisferice drepte

3 Agnozia spaţială unilaterală

AGNOZII TACTILE

Agnozia tactilă se referă la imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin palpare pe baza calităţilor fizice Examinarea gnoziei tactile urmăreşte descrierea texturii şi a naturii materialului obiectelor (hilognozia) a formei obiectului (morfognozia) precum şi identificarea obiectului ca icircntreg denumirea şi icircntrebuinţarea lui

Agnoziile tactile se pot grupa icircn1048707 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia)

1048707 agnozii secundare (asimbolia tactilă) constacircnd din tulburări de recunoaştere a semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul deşi morfo- şi hilognozia sunt intacte)

1048707 agnozii totale reunind caracteristicile primelor două categorii

Forme particulare de agnozie tactilă includ1048707 astereognozia labio-bucală ndash dificultate icircn recunoaşterea obiectelor apucate cu buzele sauintroduse icircn cavitatea bucală

1048707 macrostereognozia ndash icircn care deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care icircl ţine icircn macircnă icircl percepe mai mare decacirct este icircn realitate

AGNOZII AUDITIVE

Se referă la imposibilitatea de recunoaştere a stimulilor auditivi şi a semnificaţiei lorExamenul gnoziei auditive urmăreşte recunoaşterea unor zgomote a cuvintelor vorbite a melodiilor şi localizarea icircn spaţiu a sursei de emitere a acestora

Agnoziile auditive se subdivid icircn mai multe varietăţi icircn funcţie de natura stimulului

1048707 agnozii auditive verbale constacircnd icircn incapacitatea de identificare a materialului sonor verbal există controverse privind icircncadrarea acestei forme de surditate verbală icircn cadrul afaziei Wernicke sau icircn cel al unei agnozii auditive asociative

1048707 agnozii auditive nonverbale reprezentacircnd dificultăţi icircn capacitatea de a percepe şi a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse icircnsoţesc frecvent surditatea verbală

1048707 agnozii muzicale (amuzie receptivă) referindu-se la pierderea specifică a capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali poate fi tonală melodică sau ritmică

1048707 agnozii auditive afective desemnacircnd dificultatea icircn distingerea semnificaţiei intonaţiei frazelor (interogativă exclamativă)

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

3 Descriere

Agnozii vizuale

-incapacitatea subiectului de a recunoaste obiecte imagini culori cu ajutorul vazuluiin absenta oricaror modificari ale functionarii analizatorului vizual

- se clasifica in

1Agnozii aperceptive reprezintă incapacitatea de a recunoaşte forma stimulilorvizuali datorită unui deficit icircn manipularea informaţiei plasat dincolo de percepţia vizualăelementară Survine frecvent icircn cursul recuperării unei cecităţi corticale pacienţii se placircng că ldquonuvădrdquo bine obiectele şi nu le pot identifica (deşi procesele vizuale bazale sunt normale icircn cazul lor) nu pot să copieze corect sau să descrie verbal imagini să le distingă icircntre ele pe cele de formă similară să precizeze detaliile unei imagini etc Obiectele sunt recunoscute adesea mai facil dacă sunt icircn mişcare decacirct dacă sunt imobile Icircn cazurile severe este frapantă incapacitatea de a decide explicit dacă două obiecte sunt sau nu de aceeaşi formă deşi pacienţii sunt capabili să ajusteze cu precizie configuraţia macircinii la forma obiectelor pe care le vor apuca Leziunilegeneratoare de agnozie vizuală aperceptivă sunt situate icircn regiunile occipitală sau occipitotemporală bilateral

2Agnozii asociative (agnozia pentru obiecte) constă icircn incapacitatea de a activa cunoştinţele stocate icircn memorie icircn legătură cu un obiect şi de a icircl recunoaşte deşi obiectul este normal perceput (lucru atestat de descrierea vizuală precisă şi copia grafică exactă) de asemenea obiectele sunt corect percepute cu ajutorul altor simţuri (tactil auditiv) Etapa asociativă a recunoaşterii unui obiect ar avea la racircndul său două stadii conştientizarea că obiectul este cunoscut prin activarea reprezentărilor stocate icircn memorie apoi accesarea cunoştinţelor privitoare la obiectul respectivPacienţii cu tulburări ale mecanismelor implicate icircn primul stadiu sunt incapabili nu numai deidentificarea obiectelor familiare dar şi de a le distinge pe acestea de cele inedite cei la care suntperturbate mecanismele celui de-al doilea stadiu sunt icircn schimb capabili de a repera obiectelefamiliare dar ignoră alcătuirea lor

3Agnozii cromatice

-acromatopsia reprezintă pierderea capacităţii de percepţie a culorilor (pacienţii nu pot nici numi culorile nici icircmperechea cartoane colorate după diverse reguli) elementele din cacircmpul vizual apăracircnd icircn nuanţe de gri deficitul interesează parţial sau icircn totalitate cacircmpul vizual opus leziunii cerebrale situată icircn cortexul occipital infero-medial (mai ales girusurile lingual şi fusiform)

- anomia culorilor icircn cursul căreia icircmperecherea culorilor şi evocarea pur verbală a culorii obiectelor sunt realizate fără dificultate pacienţii eşuacircnd la probele de numire şi indicare a culorilor leziunea icircn acest caz este situată occipital stacircng cu extindere spre corpul calos şi determină frecvent apariţia asociată a alexiei

4 Prosopagnozie (agnozia fizionomiilor) reprezintă incapacitatea de a recunoaşte persoane familiaredupă figura lor cu conservarea capacităţii de a identifica aceleaşi persoane după voce mers icircmbrăcăminte etc Pacienţii nu pot distinge icircntr-o fotografie feţele unor persoane necunoscute de cele ale unor persoane presupus cunoscute putacircnd icircn schimb identifica vacircrsta sexul expresia feţei Leziunea cauzatoare este situată clasic occipito-temporal drept studiile PET implicacircnd recent icircnsă şi girusul parahipocampic drept

5Alexie agnozică (alexia pură alexia fără agrafie) constă icircn imposibilitatea selectivă de a recunoaşte literele şi cuvintele scrise lectura poate fi ajutată de alte modalităţi senzoriale (audiţie lectură tactilă şi proprioceptivă) de asemenea pacienţii păstrează parţial capacitatea de denumire a literelor izolate şi dezvoltă modalităţi de lectură ldquoliteră cu literărdquo

6Alte forme de agnozii se icircntacirclnesc icircnSindromul Anton constacircnd icircn ignorarea sau negarea deficitului agnozic vizual fiind probabil legat de interesarea patogenă a unor conexiuni talamo-corticale din emisfera dreaptă

Sindromul Capgras (convingerea impenetrabilă argumentativ că un individ familiar nu este icircn realitate cel care pare a fi) este cel mai adesea asociat unei patologii psihotice dar a fost descris şi după leziuni cerebrale difuze sau focale variate

AGNOZII VIZUO-SPAŢIALE

Examinarea gnoziei spaţiale trebuie precedată de un examen al oculo-motricităţii cu cercetarea mişcărilor spontane voluntare la ordin a mişcărilor sacadate a fixării privirii a mobilităţii privirii etc Se urmăreşte orientarea icircn spaţii familiare respectiv tipul de dezorientare (confuzia dreapta-stacircnga neglijarea unei părţi a spaţiului) orientarea pe hartă desenarea unui plan aprecierea distanţelor relative şi absolute icircntre obiecteIcircn cadrul agnoziilor vizuo-spaţiale se disting

1 Tulburări de localizare a obiectelor icircn raport cu subiectul

a sindromul Balint grupează trei tipuri de deficite- simultagnozia desemnează incapacitatea de a sesiza icircn ansamblu o scenă vizualăcomplexă pacienţii par să aibă o ldquofereastră atenţională icircngustărdquo şi ldquorătăcirirdquo icircn cacircmpulvizual ei identifică şi denumesc fără probleme obiecte diseminate icircn cacircmpul vizual dar nu le pot ataşa unei localizări spaţiale definite deci nu pot determina poziţiile pe care leocupă unele obiecte icircn raport cu altele şi nu pot interpreta sensul scenei vizuale o datăpierdute din cacircmpul vizual central obiectele sunt ca şi absente

- ataxia optică se referă la imposibilitatea de a apuca obiectele aflate sub control vizualgestul de prehensiune este neadaptat direcţiei şi distanţei ţintei iar deschiderea macircinii nu corespunde mărimii şi orientării obiectului

- apraxia privirii constă icircn dificultatea de a orienta corect privirea către o ţintă apărută icircnperiferia cacircmpului vizual icircn absenţa unei paralizii oculomotorii

- leziunile responsabile de apariţia sindromului Balint sunt localizate icircn lobul parietal uni sau bilateral

b akinetopsia reprezintă incapacitatea de a vizualiza obiectele care sunt icircn mişcare cuposibilitatea vizualizării celor imobile zona afectată icircn acest caz este faţa externă a joncţiunii occipito-temporale

c astereopsia include deficite multiple perceperea absolut plată a cacircmpului vizual incapacitatea aprecierii distanţelor icircn profunzimea cacircmpului vizual afectarea posibilităţii de extragere a informaţilor rezultate ca urmare a disparităţii dintre imaginile percepute de cei doi ochi

2 Tulburări de localizare a subiectului icircn spaţiu

aagnozia locurilor se referă la dificultatea de a recunoaşte locuri (clădiri şi ale repere topografice) aparent familiare acest deficit poate fi izolat sau frecvent asociat unei prosopagnozii şi este consecinţa unor leziuni occipito-temporale drepte

b dezorientarea topografică constacircnd icircn alterarea reprezentării topografice organizate a hărţii mentale diverse repere itinerarii şi pacientul icircnsuşi sunt plasate inadecvat unele icircn raport cu celelalte leziunile responsabile de această tulburare sunt localizate parietal drept c delirul de loc (paramnezia reduplicativă) icircn cursul căruia pacienţii au convingerea nejustificată şi inpenetrabilă raţional că s-ar afla icircntr-un anumit loc (de obicei unul cunoscut) poate face parte din cadrul unui sindrom Capgras generat de leziuni emisferice drepte

3 Agnozia spaţială unilaterală

AGNOZII TACTILE

Agnozia tactilă se referă la imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin palpare pe baza calităţilor fizice Examinarea gnoziei tactile urmăreşte descrierea texturii şi a naturii materialului obiectelor (hilognozia) a formei obiectului (morfognozia) precum şi identificarea obiectului ca icircntreg denumirea şi icircntrebuinţarea lui

Agnoziile tactile se pot grupa icircn1048707 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia)

1048707 agnozii secundare (asimbolia tactilă) constacircnd din tulburări de recunoaştere a semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul deşi morfo- şi hilognozia sunt intacte)

1048707 agnozii totale reunind caracteristicile primelor două categorii

Forme particulare de agnozie tactilă includ1048707 astereognozia labio-bucală ndash dificultate icircn recunoaşterea obiectelor apucate cu buzele sauintroduse icircn cavitatea bucală

1048707 macrostereognozia ndash icircn care deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care icircl ţine icircn macircnă icircl percepe mai mare decacirct este icircn realitate

AGNOZII AUDITIVE

Se referă la imposibilitatea de recunoaştere a stimulilor auditivi şi a semnificaţiei lorExamenul gnoziei auditive urmăreşte recunoaşterea unor zgomote a cuvintelor vorbite a melodiilor şi localizarea icircn spaţiu a sursei de emitere a acestora

Agnoziile auditive se subdivid icircn mai multe varietăţi icircn funcţie de natura stimulului

1048707 agnozii auditive verbale constacircnd icircn incapacitatea de identificare a materialului sonor verbal există controverse privind icircncadrarea acestei forme de surditate verbală icircn cadrul afaziei Wernicke sau icircn cel al unei agnozii auditive asociative

1048707 agnozii auditive nonverbale reprezentacircnd dificultăţi icircn capacitatea de a percepe şi a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse icircnsoţesc frecvent surditatea verbală

1048707 agnozii muzicale (amuzie receptivă) referindu-se la pierderea specifică a capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali poate fi tonală melodică sau ritmică

1048707 agnozii auditive afective desemnacircnd dificultatea icircn distingerea semnificaţiei intonaţiei frazelor (interogativă exclamativă)

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

- anomia culorilor icircn cursul căreia icircmperecherea culorilor şi evocarea pur verbală a culorii obiectelor sunt realizate fără dificultate pacienţii eşuacircnd la probele de numire şi indicare a culorilor leziunea icircn acest caz este situată occipital stacircng cu extindere spre corpul calos şi determină frecvent apariţia asociată a alexiei

4 Prosopagnozie (agnozia fizionomiilor) reprezintă incapacitatea de a recunoaşte persoane familiaredupă figura lor cu conservarea capacităţii de a identifica aceleaşi persoane după voce mers icircmbrăcăminte etc Pacienţii nu pot distinge icircntr-o fotografie feţele unor persoane necunoscute de cele ale unor persoane presupus cunoscute putacircnd icircn schimb identifica vacircrsta sexul expresia feţei Leziunea cauzatoare este situată clasic occipito-temporal drept studiile PET implicacircnd recent icircnsă şi girusul parahipocampic drept

5Alexie agnozică (alexia pură alexia fără agrafie) constă icircn imposibilitatea selectivă de a recunoaşte literele şi cuvintele scrise lectura poate fi ajutată de alte modalităţi senzoriale (audiţie lectură tactilă şi proprioceptivă) de asemenea pacienţii păstrează parţial capacitatea de denumire a literelor izolate şi dezvoltă modalităţi de lectură ldquoliteră cu literărdquo

6Alte forme de agnozii se icircntacirclnesc icircnSindromul Anton constacircnd icircn ignorarea sau negarea deficitului agnozic vizual fiind probabil legat de interesarea patogenă a unor conexiuni talamo-corticale din emisfera dreaptă

Sindromul Capgras (convingerea impenetrabilă argumentativ că un individ familiar nu este icircn realitate cel care pare a fi) este cel mai adesea asociat unei patologii psihotice dar a fost descris şi după leziuni cerebrale difuze sau focale variate

AGNOZII VIZUO-SPAŢIALE

Examinarea gnoziei spaţiale trebuie precedată de un examen al oculo-motricităţii cu cercetarea mişcărilor spontane voluntare la ordin a mişcărilor sacadate a fixării privirii a mobilităţii privirii etc Se urmăreşte orientarea icircn spaţii familiare respectiv tipul de dezorientare (confuzia dreapta-stacircnga neglijarea unei părţi a spaţiului) orientarea pe hartă desenarea unui plan aprecierea distanţelor relative şi absolute icircntre obiecteIcircn cadrul agnoziilor vizuo-spaţiale se disting

1 Tulburări de localizare a obiectelor icircn raport cu subiectul

a sindromul Balint grupează trei tipuri de deficite- simultagnozia desemnează incapacitatea de a sesiza icircn ansamblu o scenă vizualăcomplexă pacienţii par să aibă o ldquofereastră atenţională icircngustărdquo şi ldquorătăcirirdquo icircn cacircmpulvizual ei identifică şi denumesc fără probleme obiecte diseminate icircn cacircmpul vizual dar nu le pot ataşa unei localizări spaţiale definite deci nu pot determina poziţiile pe care leocupă unele obiecte icircn raport cu altele şi nu pot interpreta sensul scenei vizuale o datăpierdute din cacircmpul vizual central obiectele sunt ca şi absente

- ataxia optică se referă la imposibilitatea de a apuca obiectele aflate sub control vizualgestul de prehensiune este neadaptat direcţiei şi distanţei ţintei iar deschiderea macircinii nu corespunde mărimii şi orientării obiectului

- apraxia privirii constă icircn dificultatea de a orienta corect privirea către o ţintă apărută icircnperiferia cacircmpului vizual icircn absenţa unei paralizii oculomotorii

- leziunile responsabile de apariţia sindromului Balint sunt localizate icircn lobul parietal uni sau bilateral

b akinetopsia reprezintă incapacitatea de a vizualiza obiectele care sunt icircn mişcare cuposibilitatea vizualizării celor imobile zona afectată icircn acest caz este faţa externă a joncţiunii occipito-temporale

c astereopsia include deficite multiple perceperea absolut plată a cacircmpului vizual incapacitatea aprecierii distanţelor icircn profunzimea cacircmpului vizual afectarea posibilităţii de extragere a informaţilor rezultate ca urmare a disparităţii dintre imaginile percepute de cei doi ochi

2 Tulburări de localizare a subiectului icircn spaţiu

aagnozia locurilor se referă la dificultatea de a recunoaşte locuri (clădiri şi ale repere topografice) aparent familiare acest deficit poate fi izolat sau frecvent asociat unei prosopagnozii şi este consecinţa unor leziuni occipito-temporale drepte

b dezorientarea topografică constacircnd icircn alterarea reprezentării topografice organizate a hărţii mentale diverse repere itinerarii şi pacientul icircnsuşi sunt plasate inadecvat unele icircn raport cu celelalte leziunile responsabile de această tulburare sunt localizate parietal drept c delirul de loc (paramnezia reduplicativă) icircn cursul căruia pacienţii au convingerea nejustificată şi inpenetrabilă raţional că s-ar afla icircntr-un anumit loc (de obicei unul cunoscut) poate face parte din cadrul unui sindrom Capgras generat de leziuni emisferice drepte

3 Agnozia spaţială unilaterală

AGNOZII TACTILE

Agnozia tactilă se referă la imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin palpare pe baza calităţilor fizice Examinarea gnoziei tactile urmăreşte descrierea texturii şi a naturii materialului obiectelor (hilognozia) a formei obiectului (morfognozia) precum şi identificarea obiectului ca icircntreg denumirea şi icircntrebuinţarea lui

Agnoziile tactile se pot grupa icircn1048707 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia)

1048707 agnozii secundare (asimbolia tactilă) constacircnd din tulburări de recunoaştere a semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul deşi morfo- şi hilognozia sunt intacte)

1048707 agnozii totale reunind caracteristicile primelor două categorii

Forme particulare de agnozie tactilă includ1048707 astereognozia labio-bucală ndash dificultate icircn recunoaşterea obiectelor apucate cu buzele sauintroduse icircn cavitatea bucală

1048707 macrostereognozia ndash icircn care deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care icircl ţine icircn macircnă icircl percepe mai mare decacirct este icircn realitate

AGNOZII AUDITIVE

Se referă la imposibilitatea de recunoaştere a stimulilor auditivi şi a semnificaţiei lorExamenul gnoziei auditive urmăreşte recunoaşterea unor zgomote a cuvintelor vorbite a melodiilor şi localizarea icircn spaţiu a sursei de emitere a acestora

Agnoziile auditive se subdivid icircn mai multe varietăţi icircn funcţie de natura stimulului

1048707 agnozii auditive verbale constacircnd icircn incapacitatea de identificare a materialului sonor verbal există controverse privind icircncadrarea acestei forme de surditate verbală icircn cadrul afaziei Wernicke sau icircn cel al unei agnozii auditive asociative

1048707 agnozii auditive nonverbale reprezentacircnd dificultăţi icircn capacitatea de a percepe şi a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse icircnsoţesc frecvent surditatea verbală

1048707 agnozii muzicale (amuzie receptivă) referindu-se la pierderea specifică a capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali poate fi tonală melodică sau ritmică

1048707 agnozii auditive afective desemnacircnd dificultatea icircn distingerea semnificaţiei intonaţiei frazelor (interogativă exclamativă)

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

- ataxia optică se referă la imposibilitatea de a apuca obiectele aflate sub control vizualgestul de prehensiune este neadaptat direcţiei şi distanţei ţintei iar deschiderea macircinii nu corespunde mărimii şi orientării obiectului

- apraxia privirii constă icircn dificultatea de a orienta corect privirea către o ţintă apărută icircnperiferia cacircmpului vizual icircn absenţa unei paralizii oculomotorii

- leziunile responsabile de apariţia sindromului Balint sunt localizate icircn lobul parietal uni sau bilateral

b akinetopsia reprezintă incapacitatea de a vizualiza obiectele care sunt icircn mişcare cuposibilitatea vizualizării celor imobile zona afectată icircn acest caz este faţa externă a joncţiunii occipito-temporale

c astereopsia include deficite multiple perceperea absolut plată a cacircmpului vizual incapacitatea aprecierii distanţelor icircn profunzimea cacircmpului vizual afectarea posibilităţii de extragere a informaţilor rezultate ca urmare a disparităţii dintre imaginile percepute de cei doi ochi

2 Tulburări de localizare a subiectului icircn spaţiu

aagnozia locurilor se referă la dificultatea de a recunoaşte locuri (clădiri şi ale repere topografice) aparent familiare acest deficit poate fi izolat sau frecvent asociat unei prosopagnozii şi este consecinţa unor leziuni occipito-temporale drepte

b dezorientarea topografică constacircnd icircn alterarea reprezentării topografice organizate a hărţii mentale diverse repere itinerarii şi pacientul icircnsuşi sunt plasate inadecvat unele icircn raport cu celelalte leziunile responsabile de această tulburare sunt localizate parietal drept c delirul de loc (paramnezia reduplicativă) icircn cursul căruia pacienţii au convingerea nejustificată şi inpenetrabilă raţional că s-ar afla icircntr-un anumit loc (de obicei unul cunoscut) poate face parte din cadrul unui sindrom Capgras generat de leziuni emisferice drepte

3 Agnozia spaţială unilaterală

AGNOZII TACTILE

Agnozia tactilă se referă la imposibilitatea de a recunoaşte obiectele prin palpare pe baza calităţilor fizice Examinarea gnoziei tactile urmăreşte descrierea texturii şi a naturii materialului obiectelor (hilognozia) a formei obiectului (morfognozia) precum şi identificarea obiectului ca icircntreg denumirea şi icircntrebuinţarea lui

Agnoziile tactile se pot grupa icircn1048707 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia)

1048707 agnozii secundare (asimbolia tactilă) constacircnd din tulburări de recunoaştere a semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul deşi morfo- şi hilognozia sunt intacte)

1048707 agnozii totale reunind caracteristicile primelor două categorii

Forme particulare de agnozie tactilă includ1048707 astereognozia labio-bucală ndash dificultate icircn recunoaşterea obiectelor apucate cu buzele sauintroduse icircn cavitatea bucală

1048707 macrostereognozia ndash icircn care deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care icircl ţine icircn macircnă icircl percepe mai mare decacirct este icircn realitate

AGNOZII AUDITIVE

Se referă la imposibilitatea de recunoaştere a stimulilor auditivi şi a semnificaţiei lorExamenul gnoziei auditive urmăreşte recunoaşterea unor zgomote a cuvintelor vorbite a melodiilor şi localizarea icircn spaţiu a sursei de emitere a acestora

Agnoziile auditive se subdivid icircn mai multe varietăţi icircn funcţie de natura stimulului

1048707 agnozii auditive verbale constacircnd icircn incapacitatea de identificare a materialului sonor verbal există controverse privind icircncadrarea acestei forme de surditate verbală icircn cadrul afaziei Wernicke sau icircn cel al unei agnozii auditive asociative

1048707 agnozii auditive nonverbale reprezentacircnd dificultăţi icircn capacitatea de a percepe şi a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse icircnsoţesc frecvent surditatea verbală

1048707 agnozii muzicale (amuzie receptivă) referindu-se la pierderea specifică a capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali poate fi tonală melodică sau ritmică

1048707 agnozii auditive afective desemnacircnd dificultatea icircn distingerea semnificaţiei intonaţiei frazelor (interogativă exclamativă)

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

Agnoziile tactile se pot grupa icircn1048707 agnozii primare (ahilo- şi amorfognozia)

1048707 agnozii secundare (asimbolia tactilă) constacircnd din tulburări de recunoaştere a semnificaţiei obiectului (pacientul nu recunoaşte obiectul deşi morfo- şi hilognozia sunt intacte)

1048707 agnozii totale reunind caracteristicile primelor două categorii

Forme particulare de agnozie tactilă includ1048707 astereognozia labio-bucală ndash dificultate icircn recunoaşterea obiectelor apucate cu buzele sauintroduse icircn cavitatea bucală

1048707 macrostereognozia ndash icircn care deşi pacientul recunoaşte obiectul pe care icircl ţine icircn macircnă icircl percepe mai mare decacirct este icircn realitate

AGNOZII AUDITIVE

Se referă la imposibilitatea de recunoaştere a stimulilor auditivi şi a semnificaţiei lorExamenul gnoziei auditive urmăreşte recunoaşterea unor zgomote a cuvintelor vorbite a melodiilor şi localizarea icircn spaţiu a sursei de emitere a acestora

Agnoziile auditive se subdivid icircn mai multe varietăţi icircn funcţie de natura stimulului

1048707 agnozii auditive verbale constacircnd icircn incapacitatea de identificare a materialului sonor verbal există controverse privind icircncadrarea acestei forme de surditate verbală icircn cadrul afaziei Wernicke sau icircn cel al unei agnozii auditive asociative

1048707 agnozii auditive nonverbale reprezentacircnd dificultăţi icircn capacitatea de a percepe şi a recunoaşte semnificaţia zgomotelor diverse icircnsoţesc frecvent surditatea verbală

1048707 agnozii muzicale (amuzie receptivă) referindu-se la pierderea specifică a capacităţii de recunoaştere şi reamintire a stimulilor muzicali poate fi tonală melodică sau ritmică

1048707 agnozii auditive afective desemnacircnd dificultatea icircn distingerea semnificaţiei intonaţiei frazelor (interogativă exclamativă)

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

4 Studiu de caz

Doctor P

Oliver Sacks un neurolog spune povestea unui pacient fascinant Doctorul P Doctorul P era un om normal care preda muzica in cadrul universitar si care acum este cunoscut de marea majoritate ca fiind omul care isi confunda sotia cu o palarie El avea probleme in a-si recunoaste studentii atunci cand acestia il abordau dar odata ce incepeau sa vorbesca el putea sa ii identifice Doctorul P nu era capabil sa vada imaginile intregi si se putea concentra doar e caracteristicile imaginii sau pe parti mici din ea de exemplu intr-un eisaj ce cuprindea un lac munti si paduri el putea fi capabil sa se concentreze doar pe munti Dupa o intalnire cu doctorul Sacks Doctorul P s-a ridicat si a incercat sa ii ridice capul sotiei sale intrucat ii confundase capul cu propria sa palarie Doctorul P suferea de o forma de agnozie vizuala mai concret prosopagnozia El de asemenea suferea de o forma a sindromului neglijarii Cand era rugat sa se vizualizeze mergand pe un hol el putea sa descrie doar partea dreapta a holului neglijand partea stanga

Bibiliografie

Dumbrava A (2009) ldquoNeuropsihologierdquo Iaşi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Milner D (1998) Streams and consciousness visual awareness and the brain Trends in Cognitive Sciences 2 (1) 25ndash30

Pinel John PJ(2010) Biopsychology (8th ed) Boston Allyn amp Bacon

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370

Postel J(2010) Dictionar de Psihiatrie si de psihopatologie clinica Bucuresti Univers Enciclopedic Gold

Schenk T (2006) An allocentric rather than perceptual deficit in patient DF Nature Neuroscience 11 (9) 1369ndash1370