AF 2 2013 AF 12 2012 - CAFR 2 2013-0d0e.pdf · Director ştiinţific: ... nuităţii activităţii...

Publicaţie recunoscută de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusă în platforma editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48;

E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1583 - 5812

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaProf. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris Prof. univ. dr. Tatiana DĂNESCU, prorector, Universitatea „Petru Maior”, Târgu MureşProf. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel,

Marea BritanieProf. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie Prof. univ. dr. Allan HODGSON, The University of Queensland, AustraliaProf. univ. dr. Emil HOROMNEA, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiProf. univ. dr. Dumitru MATIŞ, decan, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, BucureştiProf. univ. dr. Ion MIHĂILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", PiteştiProf. univ. dr. Ana MORARIU, ASE, BucureştiProf. univ. dr. Vasile RĂILEANU, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune - ASE BucureştiProf. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUAProf. univ. dr. Ioan TALPOŞ, preşedintele Senatului, Universitatea de Vest din TimişoaraProf. univ. dr. Eugeniu ŢURLEA, directorul Departamentului de contabilitate, audit, analizã şi informaticã de gestiune,

ASE BucureştiAcademician Iulian VĂCĂREL, Academia Română

Director ştiinţific: Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor şef: Cristiana RUS

Colectiv redacţional: Marina ANTOFIE, Alexandra COMĂNESCU, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ŞTEFĂNUŢ, Angela TUDORSecretar de redacţie: Cristina RADU

Prezentare grafică şi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio nal nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate în revistă.

Cercetare

32/2013

Proceduri analitice bazate pe analiza statistică a informaţiilor comparabile aferente perioadelor anterioarede raportare financiară

* Prof. univ. dr. Emeritus, Director al Centrului de Cercetări Statistice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected] ** Drd. Contabilitate şi drd. Cibernetică şi statistică economică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected] *** Drd. Contabilitate, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, e-mail: [email protected]

Analytical Procedures based on Statistical Analysis of Comparable Data for Prior Financial Reporting Periods The role of the auditor is essential to ensure a true and fair view of the listed companies on the capital market by issuing a pro-fessional, independent and objective audit opinion. During audit engagement, the opinion of the audit report is presented on thebasis of sufficient appropriate audit evidence. However, in times of crisis, providing an audit engagement in accordance with qual-ity standards and maintaining low audit costs is one of the challenges that the auditor should respond. The auditor should respondto the possible level budget restrictions in the audit engagement by obtaining sufficient appropriate audit evidence, howeverobtained at minimal cost. Of audit procedures involving the lowest costs can list analytical procedures using statistical methods.They can provide the auditor with information on the evolution of the position and the performance of the client company over sev-eral reporting periods. The study aims to analyze the evolution of the main ratios regarding the financial position and performanceof the client company, in terms of economic and financial crisis. Identifying differences between financial ratios based on compa-rable data for prior reporting periods lead auditor to detect significant errors and financial fraud. The study was conducted on asample of 41 Romanian companies listed on Bucharest Stock Exchange in the period 2008-2011. The study results claim thatthere are significant differences between values recorded by the financial ratios over several financial reporting periods and mayrepresent a fair view of market evolution. By comparing these differences to those identified in the company-client auditor maysignal a number of inconsistencies due to errors or frauds that need additional tests. The research results were obtained usingstatistical analysis of data with SPSS 20.0.

Key words: audit engagement, audit evidence, analytical procedures, financial ratios, financial years, Reapeated-MeasuresANOVA, client company's financial profile

JEL Classification: C12, C58, M41, M42

Cuvinte cheie: misiune de audit, probe de audit, proceduri analitice, rate financiare, exerciţii financiare, Repeated-Measures ANOVA,profil financiar al firmei client

Elisabeta JABA*, Ioan-Bogdan ROBU** & Mihaela-Alina ROBU***

Abstract

Cercetare

4 Audit Financiar, anul XI

IntroducereConform Standardelor Internaţionalede Audit (ISA) misiunea de audit repre-zintă un proces dinamic, structurat înfaze bine determinate, prin care se ob -ţin în mod sistematic şi se evalueazăîntr-o manieră obiectivă probe de auditnecesare fundamentării opiniei audito-rului şi emiterii raportului de audit(Hayes et al., 2005; IFAC, 2009). Pro -bele de audit obţinute vizează, cu pre-cădere, testarea modului de respectarea principalelor aserţiuni referitoare laactivităţile şi evenimentele economicedin cadrul firmei, în funcţie de o seriede criterii prestabilite, rezultatele fiindco municate utilizatorilor interesaţi(Hayes et al., 2005; Soltani, 2007).Misiunea de audit sporeşte încredereastakeholder-ilor în raportul de auditemis la sfârşitul misiunii (Neamţu,2012) prin exprimarea unei opinii cuprivire la faptul că situaţiile financiareauditate sunt prezentate, sub toateaspectele semnificative, în conformita-te cu un cadru de raportare financiar-contabil de referinţă (IFAC, 2009).Pentru îndeplinirea mandatului primit şipentru susţinerea opiniei acestuia dincadrul raportului final, auditorul trebuiesă obţină probele de audit pe tot par-cursul misiunii (Chersan, 2012). Avândîn vedere cerinţele de etică profesiona-lă şi de asigurare a calităţii în misiunilede audit, auditorul trebuie să obţinăpro be de audit suficiente şi adecvate lacosturi minime de audit. Suficienţa pro-belor are în vedere cantitatea acestora,iar adecvarea face referire la calitateaprobelor de audit (Hayes et al., 2005).Asigurarea unei calităţi ridicate a misiu-nii de audit solicită obţinerea de probede audit pe baza aplicării proceduriloranalitice şi implică o serie de costuri deaudit (Arens et al., 2012).

Pentru asigurarea unui grad ridicat alcalităţii misiunii trebuie menţinut unnivel scăzut al riscului de audit, aceaprobabilitate de exprimare a unei opiniide către auditor neconformă cu realita-tea (Messier et al., 2008). Un risc deaudit scăzut implică totodată costuriridicate de audit pentru obţinerea pro-belor (Soltani, 2007). Astfel, se poateobserva legătura directă dintre costuri-le de audit şi calitatea misiunii.Totuşi, în condiţii de criză financiară, caurmare a insolvenţei şi chiar a falimen-tului unora dintre firmele cotate pe pia -ţa de capital şi supuse implicit audituluilegal, piaţa de audit devine concuren-ţială. Pentru menţinerea în portofoliu afirmelor client sau pentru atragerea al -to ra noi, firmele de audit trebuie săajusteze onorariile de audit aferentemi siunilor prestate, respectând însăcerinţele de etică profesională în ceeace priveşte calitatea misiunii (Porter etal., 2003; Messier et al., 2008). Caorice agent economic, firmele de auditsunt nevoite să obţină o marjă de profitdin onorariile practicate, după deduce-rea tuturor cheltuielilor aferente misiu-nilor prestate, pentru asigurarea conti-nuităţii activităţii şi pentru buna lor func-ţionare. Principala problemă care apare la nive-lul firmelor de audit o reprezintă asigu-rarea continuităţii activităţii pe o piaţăde audit concurenţială şi practicareaunor onorarii de audit atractive, darcare să se înscrie în limitele cerinţelorde etică profesională, precum şi asigu-rarea unei calităţi ridicate a misiunilorprestate în condiţiile în care acesteagenerează o serie de costuri de audit.Scopul acestui studiu îl reprezintă pro-punerea folosirii tehnicilor şi procedee-lor statistice avansate pentru obţinereaprobelor de audit, în vederea realizăriide comparaţii privind indicatorii de po -ziţie şi performanţă financiară din dife-

rite perioade de raportare. Metodologiapropusă poate fi utilă auditorului întoate fazele misiunii şi poate contribuisemnificativ la scăderea costurilor deaudit fără a afecta însă calitatea probe-lor obţinute. Rezultatele studiului susţin faptul căexistenţa unor diferenţe semnificativeîntre valorile ratelor financiare înregis-trate pe parcursul mai multor exerciţiifinanciare, dar neconforme cu evoluţiapieţei, reprezintă un semnal al apariţieieventualelor erori sau fraude, pentrucare auditorul trebuie să aplice testesuplimentare.În studiu, rezultatele cercetării s-au ob -ţinut pe baza analizei unui eşantion de41 de firme româneşti cotate la Bursade Valori Bucureşti (BVB), în perioada2008-2011. Pentru aceste firme s-auconsiderat o serie de indicatori finan-ciari consacraţi privind poziţia şi perfor-manţa financiară (Penman, 2007).Prelucrarea datelor s-a realizat cu aju-torul softului statistic SPSS 20.0.

Utilitatea procedurilor analitice

în auditul financiarPentru aplicarea corectă a procedurilorde audit în auditul financiar este nece-sară clarificarea conceptului şi prezen-tarea tipologiei acestora folosind litera-tura de specialitate.

PROCEDURI ANALITICE DE AUDIT

Procedurile de audit reprezintă o seriede instrucţiuni detaliate prin care seexplică maniera de obţinere a probelorde audit şi care pot fi aplicate de cătreauditor, după caz, la nivelul unui eşan-tion selectat sau la nivelul întregii popu-laţii (Colbert, 1994; Arens et al., 2012).Standardul de audit ISA 500 recunoaş-

Analiza statistică a informaţiilor comparabile

te şi recomandă în cadrul misiunii, pen-tru obţinerea probelor de audit, urmă-toarele proceduri: inspecţia, observa-rea, confirmarea externă, recalcularea,reefectuarea, procedurile analitice şiinterogarea (Chersan, 2012).Dintre toate acestea, conform literaturiide specialitate (Arens et al., 2012), pro-cedurile analitice câştigă teren în ceeace priveşte utilizarea tot mai frecventăîn rândul practicienilor, datorită costuri-lor relativ scăzute ale acestora, cât şirezultatelor/probelor pe care acestea lefurnizează.ISA 520 defineşte procedurile analiticeca pe o analiză a celor mai importanterate financiare sau de trend, cu scopulinvestigării fluctuaţiilor sau relaţiilorcare pot indica o serie de abateri sem-nificative de la o serie de informaţiirelevante sau sume predictibile (IFAC,2009). Procedurile analitice utilizeazăcomparaţiile şi relaţiile dintre date pen-tru a determina gradul de încredere alauditorului în informaţiile prezentate însituaţiile financiare anuale şi îi permiteacestuia înţelegerea firmei şi a mediu-lui în care aceasta îşi desfăşoară acti-vitatea (Hayes et al., 2005).Procedurile analitice se aplică în func-ţie de necesităţile auditorului şi de pro-bele de audit pe care acesta trebuie săle obţină, în toate etapele misiunii deaudit financiar. Acestea pot fi aplicateîn etapa de acceptare a clientului, pen-tru cunoaşterea preliminară a firmei şi asectorului de activitate, cât şi pentruevaluarea capacităţii sale de a-şi conti-nua activitatea, evitându-se astfel im -pli carea auditorului în eventuale litigii(Messier et al., 2008). Procedurile ana-litice pot fi aplicate şi ca teste asupradetaliilor tranzacţiilor şi soldurilor con-turilor, pentru evaluarea incidenţei frau-dei financiare sau pentru depistareaeventualelor erori din situaţiile financia-re, conturând o imagine fidelă a firmei

şi contribuind semnificativ la obţinereaprobelor de audit (Hayes et al., 2005).Utilitatea procedurilor analitice vine înprimul rând din simplitatea aplicării, dincosturile relativ reduse pe care le impli-că şi din capacitatea acestora de a indi-ca existenţa unor relaţii dintre date carepot servi pentru eventuale comparaţii lanivel de ramură, perioade de raportaresau date prognozate (Soltani, 2007;Arens et al., 2012). În ceea ce priveştedatele pe care auditorul le poate utilizaîn aplicarea procedurilor analitice,aces tea pot aparţine clienţilor şi potproveni din situaţiile financiare raporta-te sau din documentele de sinteză (jur-nale, bugete, analize ala managerilor),pot aparţine agenţiilor de rating, guver-namentale sau institutelor de statisticăşi pot proveni dintr-o serie de raportăriale acestora sau pot aparţine auditori-lor, provenind din sursele proprii(Messier et al., 2008). În ultima perioa-dă se observă o creştere a gradului deutilizare a procedurilor analitice datorităuşurinţei cu care pot fi aplicate, pebaza tehnicilor şi procedeelor statisticeşi cu ajutorul unor programe dedicateauditorilor, precum ACL, Idea, STAR(Hayes et al., 2005). Principalul dezavantaj al utilizării pro-cedurilor analitice îl reprezintă consu-mul ridicat de timp, cel puţin în faza deobţinere a acestora, atunci când suntnecesare date pertinente care pot fiincluse în analizele realizate de auditor(Hayes et al., 2005). Mai mult decâtatât, aceste proceduri trebuie particula-rizate de la un client la altul şi în fieca-re an trebuie ajustate în funcţie de con-diţiile economice şi de mediul în careactivează clientul (Hayes et al., 2005).

TIPOLOGIA PROCEDURILORANALITICE

De-a lungul timpului, practica de spe-cialitate a impus utilizarea procedurilor

analitice în funcţie de obiectivele audi-torilor. Evoluţia utilizării lor şi a tipolo-giei acestora a fost determinată şi deapartenenţa auditorilor la una din mari-le firme de audit din Big 8, Big 6, Big 5sau Big 4, care au încurajat şi dezvoltatmai multe tipuri de proceduri analitice(Samaha şi Hegazy, 2010).De regulă, în literatura de specialitatese utilizează două criterii de clasificarea procedurilor analitice: scopul proce-durilor analitice şi, respectiv, datele în -corporate în procedurile analitice.După scopul pe care îl urmăreşte apli-carea procedurilor analitice, acesteapot fi clasificate în: proceduri analiticepreliminare, proceduri analitice sub -stan ţiale şi proceduri analitice finale(Messier et al., 2008).Procedurile analitice preliminare suntutilizate pentru sprijinirea auditorului înfaza de început a misiunii, atunci cândacesta trebuie să cunoască firma şimediul ei de activitate. Aceste proce-duri pot conduce auditorul la o înţele-gere preliminară a clientului, la cunoaş-terea mediului său de afaceri şi a ca -racteristicilor care îl definesc, precum şila identificarea potenţialelor riscuri. Pebaza procedurilor analitice preliminareauditorul poate realiza o evaluare a ris-cului asociat continuităţii activităţii, ariscului de fraudă şi a prezenţei erorilorsemnificative în cadrul situaţiilor finan-ciare raportate.Procedurile analitice substanţiale suntutilizate pe parcursul misiunii pentru aobţine probe de audit suplimentare învederea testării anumitor aserţiuni con-tabile privind tranzacţiile, soldurile fina-le şi maniera de prezentare a situaţiilorfinanciare. Atunci când se demonstrea-ză o slabă funcţionare sau inexistenţasistemului de control intern al firmei cli -ent, auditorul recurge la utilizarea pro-cedurilor analitice substanţiale. Aces -tea vizează obţinerea de probe de

52/2013

Cercetare


audit pe baza cărora auditorul să-şipoată fundamenta opinia de audit.Proceduri analitice finale sunt utilizatede către auditorul responsabil de misiu-ne pentru o revizuire globală a situaţii-lor financiare în faza finală a misiunii.Aceste proceduri sunt utilizate în fazafinală a misiunii de către partenerul fir-mei de audit şi managerul de auditînsărcinat cu realizarea misiunii şiurmăresc obţinerea unei imagini deansamblu asupra probelor de auditcolectate şi a situaţiei firmei client.Procedurile analitice finale vin să con-firme sau să infirme munca echipei deaudit însărcinate cu realizarea misiunii,iar pe baza acestora se fundamentea-ză şi se susţine opinia finală din rapor-tul de audit. După datele încorporate, procedurileanalitice pot fi clasificate în: analiza detrend, analiza ratelor financiare şi ana -liz a rezonabilităţii (Messier et al.,2008).Analiza de trend presupune o examina-re a principalelor modificări apărute întimp la nivelul conturilor. În unele ca -zuri, nu sunt de interes numai eventua-lele abateri de la valorile medii sau nor-male, ci tocmai păstrarea aceluiaşitrend, în condiţiile manifestării unorfenomene macroeconomice la nivel deramură (ex.: criza financiară) care potindica unele perturbări ale evoluţieianumitor indicatori. În acest caz audito-rul trebuie să aplice o serie de testesuplimentare pentru a identifica cauze-le menţinerii constante a evoluţiei indi-catorilor sau ratelor financiare care pre-zintă astfel de probleme.Analiza ratelor financiare presupuneefectuarea de comparaţii, în timp sauîn funcţie de anumite repere stabilite,ale principalelor relaţii care se stabilescîntre datele financiare şi nefinanciare.Această analiză permite, pe de o parte,identificarea domeniilor sau a structuri-

lor financiare care pot reprezenta unrisc fundamental în menţinerea conti-nuităţii activităţii, prin valori punctualeale ratelor care nu se încadrează înlimitele impuse de literatura de specia-litate (Penman, 2007) iar, pe de altăparte, identificarea eventualelor dena-turări semnificative determinate defraude sau erori prin compararea evo-luţiei ratelor de la o perioadă la alta. Analiza rezonabilităţii permite dezvolta-rea unui model pe baza căruia se esti-mează un rezultat, pentru testarea sol-durilor conturilor, dar şi a modificăriloracestora între două exerciţii financiare,utilizându-se date financiare şi nefinan-ciare. Acest tip de analiză vine în com-pletarea celorlalte două tipuri de anali-ze amintite mai sus şi are rolul obţineriide probe de audit pe baza cărora audi-torul să-şi poată susţine opinia finală.

PROCEDURI ANALITICE UTILIZATEÎN DIFERITE FAZE ALE MISIUNIIDE AUDIT FINANCIAR

De-a lungul timpului, pentru atingereaanumitor obiective practica de speciali-tate a impus utilizarea proceduriloranalitice în diferite faze ale misunii (pla-nificare, testare substanţială şi revizui-re finală).Pe parcursul fazei de planificare, pro-cedurile analitice sunt utilizate pentru aoferi auditorului o înţelegere asupraafa cerii clientului, oferindu-i acestuiaajutor în evaluarea probabilităţii deapariţie a fraudelor şi erorilor în cadrulsituaţiilor financiare supuse auditului(Hassink et al., 2010). În acelaşi timppe baza procedurilor analitice se potstabili pragurile de semnificaţie, se potidentifica anumite riscuri la nivel demisiuni şi se pot planifica natura, timpulşi profunzimea aplicării şi a altor testede audit (Porter et al., 2003; Arens etal., 2012). Principalele proceduri anali-tice care pot fi utilizate în această fază

sunt: analizele de trend, analiza ratelorfinanciare pe baza situaţiilor financiareale clientului, comparaţii ale evoluţieiprincipalilor indicatori financiari ai firmeiîn raport cu evoluţia la nivel de ramură.De cele mai multe ori, aceste procedurisunt concentrate pe analiza poziţiei şiperformanţei financiare. În faza de testare substanţială, proce-durile analitice servesc auditorului pen-tru obţinerea probelor de audit cu privi-re la relaţiile care se stabilesc întreconturi şi clase de tranzacţii (Porter etal., 2003). Obiectivul principal al procedurilor ana-litice îl reprezintă astfel confirmareasau infirmarea valorilor individuale aleunor conturi din situaţiile raportate.Spre deosebire de procedurile aplicateîn faza de planificare, în această fazăse urmăreşte cu precădere obţinereaunei asigurări rezonabile privind valori-le înregistrate în situaţiile financiare(Arens et al., 2012).În faza de revizuire finală a misiunii decătre responsabilul de audit, proceduri-le analitice sunt utilizate pentru a con-firma concluziile formulate de către au -ditori cu privire la imaginea fidelă oferi-te de situaţiile financiare raportate decătre firma client (Porter et al., 2003).În această etapă, procedurile sunt apli-cate cu precădere asupra bilanţului,contului de profit şi pierdere, situaţieifluxurilor de trezorerie şi asupra notelorla situaţiile raportate. Dintre procedurilede audit aplicate se pot enumera anali-zele de trend şi analiza ratelor finan -ciare. Procedurile analitice pot contribui efec-tiv la eficientizarea misiunii şi uşurareamuncii auditorului, prin suportul pecare-l pot oferi acestuia începând cufaza de acceptare şi cunoaştere a cli -en tului şi până la evaluarea finală amisiunii (Porter et al., 2003). Cu ajuto-rul procedurilor analitice se pot identifi-


ca punctele riscante ale afacerii, tran-zacţiile şi conturile care pot fi supusefraudelor şi erorilor, se pot evalua eve-nimentele care pot afecta semnificativpoziţia şi performanţa financiară aclientului şi se poate realiza o mai bunăplanificare a auditului pe baza probelorde audit furnizate (Makkawi şi Schick,2003).Scopul procedurilor analitice, conformISA 520, vizează estimarea unor valoriale conturilor sau ratelor financiare a -nalizate, în vederea fundamentării opi -niei auditorului. Pe baza valorilor esti-mate, auditorul poate realiza o serie decomparaţii cu valorile empirice dinsituaţiile financiare auditate ale conturi-lor sau ratelor financiare, identificândastfel, prin abaterile semnificative con-statate, eventuale erori sau fraude(Arens et al., 2012).

PROCESUL DE APLICAREA PROCEDURILOR ANALITICE

Procesul prin care se planifică şi se uti-lizează procedurile analitice pentru for-mularea de concluzii necesare audito-rului în fundamentarea opinei de auditse desfăşoară într-o succesiune depatru etape: reprezentarea mentală aproblemei, formularea ipotezelor delucru, documentarea şi colectarea in -formaţiilor şi testarea şi evaluarea ipo-tezelor pe baza probelor obţinute(Hayes et al., 2005).În etapa de reprezentare mentală apro blemei auditorul urmăreşte identifi-carea punctelor cu risc semnificativ lanivelul firmei client. Tot în aceastăetapă auditorul va estima pe bazainformaţiilor din exerciţiile precedente,bugetele, la nivel de ramură sau alteinformaţii nefinanciare reprezentând unreper care îi va folosi în realizarea decomparaţii pentru identificarea abateri-lor semnificative.

În etapa de formulare a ipotezelor delucru, pe baza estimărilor, auditorulvizează stabilirea seturilor de perechide indicatori, rate sau conturi financia-re pe care le va compara şi va stabilidacă se impune sau nu existenţa unordiferenţe semnificative, în funcţie de oserie de factori (criză economică, infla-ţie, subvenţii guvernamentale etc.).Pentru stabilirea perechilor care se vorcompara, precum şi pentru stabilirealimitelor abaterilor trebuie să se aibă învedere şi pragul de semnificaţie stabilit,dar şi legalitatea fenomenului care agenerat acea diferenţă.Odată stabilite limitele intervalelor deabatere ale indicatorilor sau ratelor fi -nanciare utilizate, auditorul se va docu-menta şi va colecta informaţiile, expli-când fiecare variaţie. Pe baza scepti-cismului profesional, auditorul va trebuisă considere şi să identifice toţi factoriide risc care contribuie într-o formăsemnificativă la obţinerea acestorvariaţii.În etapa de testare şi evaluare a ipote-zelor pe baza probelor obţinute audito-rul urmăreşte evaluarea măsurii în careexistenţa sau absenţa unor diferenţeîntre estimările stabilite şi rezultateleempirice din situaţiile clientului potavea un efect semnificativ asupraimaginii fidele, cu impact semnificativasupra opiniei de audit.

Metodologia cercetării

În procedurile analitice utilizate decătre auditor în cadrul misiunii pentruobţinerea probelor de audit, practica despecialitate (Hayes et al., 2005) a im -pus cu precădere utilizarea ratelor fi -nan ciare. Cele mai des utilizate ratefinanciare sunt ratele de solvabilitate –lichiditate, ratele de profitabilitate, rate-

le de structură (a activului şi de îndato-rare) şi ratele de rotaţie (Porter et al.,2003; Hayes et al., 2005; Messier etal., 2008; Arens et al., 2012). Pot fi apli-cate ca proceduri analitice o serie deanalize prin care se compară dateleclientului cu cele la nivel de ramură, cucele obţinute în exerciţii financiare pre-cedente, cu cele prognozate de client,prognozate de auditor sau determinatepe baza unor informaţii cu caracternefinanciar.

METODE DE CERCETARE

În lucrarea de faţă propunem obţinereaprobelor de audit cu ajutorul proceduri-lor analitice, pe baza utilizării metodelorstatistice avansate de analiză a datelor.Acestea vizează, în principal, analiza şievaluarea principalelor riscuri care sepot manifesta la nivelul firmei auditateşi care trebuie identificate şi cuantifica-te de către auditor. Aceste riscuri potavea o influenţă semnificativă asupraprocesului de audit şi implicit asupraopiniei din raportul de audit.Aplicarea metodelor statistice corobo-rate cu programele şi interfeţele infor-matice poate lua forma tehnicilor deaudit asistate de calculator (Hayes etal., 2005).Choo et al. (1997) afirmă că în aplica-rea procedurilor analitice trebuie să seţină cont şi de gradul de dezvoltare almediului de afaceri sau al sectorului deactivitate al firmei client. Pentru firmelesupuse auditului care activează în sec-toare cu tradiţie se impun cu precădereanalizele de trend şi modelele ARIMA,în timp ce pentru firmele care activeazăîn sectoare relativ noi – analiza ratelorfinanciare (Choo et al., 1997) Owusu-Ansah et al. (2002), Alleyne etal. (2010) şi Amin (2011) consideră efi-cientă aplicarea procedurilor analiticecu ajutorul metodelor statistice avansa-te pentru evaluarea riscului de fraudă.

72/2013

Cercetare


Unele modele econometrice obţinuteurmăresc estimarea la un moment data riscului de fraudă pe baza analizei deregresie logistică (Robu, 2012), însăJaba et al. (2012) propun analiza desupravieţuire pentru estimarea în timpa probabilităţii de apariţie a fraudei, înfuncţie de o serie de factori financiari.Pornind de la modelele statistice depredicţie a riscului de faliment, audito-rul poate obţine probe de audit cu privi-re la respectarea principiului continuită-ţii activităţii, în pregătirea situaţiilor fi -nanciare de către firma auditată(Kuruppu et al., 2012). Obţinerea unui model practic de clasifi-care a firmelor în funcţie probabilitateaapariţiei falimentului pe baza analizeidiscriminant (Jaba et al., 2009;Mironiuc et al., 2012) sau testarea ipo-tezei de Going Concern cu ajutorulanalizei componentelor principale potcontribui semnificativ la susţinerearaţionamentului profesional al auditoru-lui, prin probele de audit obţinute (Jabaet al., 2011).Totuşi, în misiunea de audit se pune şiproblema realizării de comparaţii aledatelor financiare ale clientului de la unexerciţiu la altul, cu scopul identificăriiexistenţei unor diferenţe semnificative,ca urmare a fraudelor sau erorilor. Deşiliteratura de specialitate propune eva-luarea variaţiei indicatorilor de perfor-manţă în funcţie de o serie de factorine financiari pe baza ANOVA (Jaba etal., 2012), problematica comparaţiilorîn timp rămâne încă insuficient ana -lizată.În studiu, pentru analiza în timp a varia-ţiei valorilor indicatorilor privind poziţiaşi performanţa financiară a firmei clientşi identificarea unor diferenţe semnifi-cative de la o perioadă la alta, caresunt sau nu în conformitate cu evoluţiapieţei, se consideră aplicarea metodeiReapeated-Measures ANOVA.

POPULAŢIA STUDIATĂŞI EŞANTIONUL ANALIZAT

Populaţia ţintă asupra căreia s-a între-prins studiul este reprezentată de fir-mele româneşti cotate la Bursa deValori Bucureşti (BVB), în perioada2008-2011, considerându-se astfel pa -tru exerciţii financiare. În această pe ri -oadă existau la nivelul BVB un numărde 162 de firme cotate, inclusiv bănci,firme de asigurări şi fonduri de investiţii.Pentru a asigura o comparabilitate înceea ce priveşte modul de calcul alindicatorilor implicaţi în analiză, în stu-diu se vor considera doar firmele careaparţin domeniului industrial, serviciilorşi comercial, excluzându-se astfel băn-cile, firmele de asigurări şi fondurile deinvestiţii. Totodată, s-au eliminat firme-le care nu prezentau date financiarepentru întreaga perioadă cuprinsă între2008 şi 2011 în urma suspendării aces-tora. Eşantionul rezultat prezintă 41firme cotate, asigurându-se astfel untotal de 164 de înregistrări pe parcursulcelor 4 exerciţii financiare analizate. De precizat că în această perioadă fir-mele au aplicat normele contabile ro -mâ neşti, în conformitate cu Stan dar de -le Internaţionale de Raportare Finan -ciară (IFRS) şi directivele europene.Astfel, până în 31.12.2009 s-a aplicat

Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752 din 17 noiembrie 2005, de la01.01.2010 s-a aplicat Ordinul ministru-lui finanţelor publice nr. 3055 din 29octombrie 2009, iar începând cu 2011,Ordinul ministrului finanţelor publice nr.3055 din 29 octombrie 2009, modificatprin Ordinul ministrului finanţelor publi-ce nr. 2869 din 23 decembrie 2010,prin care se continuă procesul de ar -mo nizare cu directivele europene şiarmonizarea cu IFRS.

VARIABILELE ANALIZATEŞI SURSA DATELOR

Pentru atingerea obiectivelor cercetăriişi studierea variaţiei în timp a indicato-rilor privind poziţia şi performanţa finan-ciară a firmei, în studiu s-au considerato serie de variabile, prezentate înTabelul 1. Aceste variabile sunt rate financiareconsacrate care reflectă poziţia şi per-formanţa financiară a firmei (Mironiuc,2006; Penman, 2007) şi pot fi utilizateîn auditul financiar pentru obţinereaprobelor de audit (Hayes et al., 2005). Pentru variabilele considerate, dateleau fost colectate din situaţiile financiareanuale raportate de către firmele selec-tate în eşantion, prezentate pe site-ulwww.bvb.ro în perioada 2008-2011.


Utilizarea metodeiReapeated-Measures

ANOVA pentru obţinerea probelor

de auditAnaliza variaţiei indicatorilor privindpoziţia şi performanţa financiară a fir-mei client, precum şi identificarea dife-renţelor semnificative, înregistrate de laun exerciţiu financiar la altul, între valo-rile medii ale ratelor financiare propuse,se realizează cu ajutorul analizeivarianţei (Analysis Of Variance -ANOVA). ANOVA este un procedeu deanaliză statistică a variaţiei unei varia-bile cantitative, de tip rezultat, Y, înraport cu una sau mai multe variabileexplicative, categoriale, X (Jaba, 2002;Jaba et al., 2012).

ANOVA UNIVARIATĂ(ANOVA UNIVARIATE)În cazul ANOVA univariată se constatăsemnificaţia influenţei factorului X asu-pra variaţiei variabilei Y, prin verificareaexistenţei unor diferenţe semnificativeîntre populaţii diferite (Jaba et al.,2012). Astfel, variaţia variabilei Y estedescompusă în două componente:variaţia intergrupe (determinată de fac-torul de grupare X, considerat în anali-ză) şi variaţia intragrupe (determinatăde factori aleatori) (Field, 2005).Variaţia totală (VT) a variabilei Y semăsoară cu ajutorul abaterilor întrevalorile individuale (yi) faţă de mediagenerală:

.Variaţia totală măsoară variaţia tuturorvalorilor yi , la nivelul întregului eşan-tion analizat.

Variaţia intergrupe (VB) se măsoară cuajutorul abaterilor între media fiecăruigrup (yj) şi media generală (y), iar aba-terile sunt ponderate cu numărul deindivizi din fiecare grup (nsj)

.Variaţia intragrupe (VW) se măsoară cuajutorul abaterilor între valorile observa-te pentru fiecare unitate statistică dintr-un grup, yij, faţă de media grupului:

.

ANOVA CU MĂSURĂTORIREPETATE ASUPRA EŞANTIONULUI(REPEATED-MEASURES ANOVA)În cazul Repeated-Measures ANOVA,analiza se realizează pe aceleaşi firmecotate, considerate în perioade diferite.Variaţia între firme de la o perioadă laalta a valorilor ratelor financiare estereliefată în cazul Repeated-MeasuresANOVA prin intermediul variaţiei intra-grupe şi nu prin variaţia intergrupe. Va -ri aţia intragrupe, identificată între firme,este determinată de condiţiile măsură -to rilor repetate ale valorilor ratelor fi -nan ciare în perioada 2008-2011 şi deinfluenţa factorilor aleatori. Astfel, sepoate determina influenţa acestei pe -rioade, de criză economico-financiarăasupra variaţiei în timp a ratelor finan-ciare considerate, în fiecare exerciţiufinanciar.Variaţia totală poate fi exprimată astfel:

VT = VB + VW = VB + VRM + VR unde, VRM – reprezintă variaţia deter-minată de condiţiile realizării măsurăto-rilor repetate, iar VR – reprezintă varia-ţia determinată de factorii reziduali.Variaţia datorată condiţiilor măsurători-lor repetate (VRM) se calculează astfel:1. se determină diferenţele dintre me -

diile din fiecare exerciţiu financiar şimedia totală aferentă ratelor finan-ciare considerate;

2. se ridică la pătrat aceste diferenţe;3. diferenţele la pătrat se multiplică cu

numărul de firme analizate din fie-care exerciţiu financiar;

4. se însumează noi diferenţe multipli-cate.

Pentru determinarea variaţiei reziduale(VR) se procedează la scăderea dinVW a VRM.Şi în acest caz, variaţiile prezentateanterior sunt influenţate de numărulvalorilor luate în calcul. Acest inconve-nient este eliminat prin împărţireavariaţiei la numărul de grade de liberta-te, obţinându-se astfel o medie a pătra-telor abaterilor (Jaba, 2002):

, unde dfRM = k – 1 reprezintă gradelede libertate corespunzătoare variaţieideterminate de condiţiile măsurătorilorrepetate;

, unde dfR = dfW – dfRM = n – k + 1reprezintă gradele de libertate cores-punzătoare variaţiei reziduale.Statistica test utilizată pentru testareaexistenţei unor diferenţe semnificativeîntre valorile ratelor financiare conside-rate, ca urmare a condiţiilor înregistră-rilor repetate, este statistica Fisher, F.Aceasta este definită de raportul dintrevariaţia explicată de condiţiile măsură-rilor repetate şi variaţia explicată defactorii reziduali, după relaţia:

, Valorile supraunitare ale raportului indi-că existenţa unor diferenţe semnificati-

92/2013

Cercetare


ve între valorile ratelor financiare, caurmare a condiţiilor realizării măsurăto-rilor repetate. Una dintre cele mai importante ipotezecare trebuie respectate în cazul repea-ted-measures ANOVA este ipoteza desfericitate. Aceasta presupune egalita-tea diferenţelor dintre grupele conside-rate în analiză, în cazul de faţă diferen-ţele valorilor indicatorilor financiari con-sideraţi, de la un exerciţiu financiar laaltul. Ca şi în cazul ANOVA univariate şi pen-trul Repeated-Measures ANOVA se potrealiza comparaţii a priori, perechi saucomplexe cu ajutorul contrastelor, iarcând nu sunt definite ipotezele privindpopulaţiile comparate, se poate aplicaprocedeul post hoc cu ajutorul testuluiLSD sau Bonferroni (Jaba et al., 2012).În studiu, prelucrarea datelor s-a reali-zat cu ajutorul softului statistic SPSS20.0.

Rezultate şi discuţii

Perioada 2008-2011 pentru care suntanalizate firmele cotate BVB din eşan-tion este caracterizată de manifestareacrizei economico-financiare. În aceastăperioadă, la nivelul firmelor cotateromâneşti, au loc diminuări semnificati-ve ale indicatorilor de rentabilitate şiprofitabilitate, creşteri ale gradului deîndatorare, însoţite de intrarea în insol-vabilitate, în unele cazuri, a firmelorcotate (Robu et al., 2012). Analiza evoluţiei ratelor financiare lanivelul eşantionului considerat, atât îndinamică, cât şi în structură, poate oferiinformaţii pertinente în ceea ce priveş-te compararea datelor firmei client cudate aferente perioadelor anterioare deraportare, coroborate cu cele la nivel

de piaţă. Prin astfel de comparaţii sepot estima abateri semnificative de lavalorile normale, ale pieţei, iar auditorulpoate identifica o serie de erori, dena-turări sau fraude realizate în cadrulsituaţiilor financiare ale firmei-client.Aplicarea metodei Repeated-MeasuresANOVA asupra datelor înregistrate lanivelul eşantionului analizat, conducela obţinerea, într-o primă etapă, a unuiset de statistici descriptive, iar în etapaa doua la estimarea unor modele deevoluţie ale ratelor financiare pentruexplicarea diferenţelor care apar întimp între valorile medii ale fiecăreiperioade de raportare.

STATISTICI DESCRIPTIVEŞI PROFILUL FINANCIARAL FIRMEI CLIENT

Statisticile descriptive aferente variabi-lelor analizate, pentru fiecare exerciţiufinanciar, sunt prezentate în Tabelul 2.Auditorul poate utiliza aceste date pen-tru a realiza comparaţii între valorileidentificate la nivel de piaţă şi valorileînregistrate de firma-client. Pentrueventualele diferenţe semnificative

auditorul trebuie să se asigure că aces-tea nu au rezultat ca urmare a erorilorsau fraudei financiare. Datele prezentate în Tabelul 2 ne dauinformaţii utile în aprecierea contextuluieconomic şi a evoluţiei firmelor cotateBVB în perioada 2008-2011. La sfârşi-tul exerciţiului financiar 2008, ce marcaînceputul crizei economico-financiareîn România, firmele cotate BVB pre-zentau încă valori pozitive, dar în scă-dere pentru ratele de rentabilitate eco-nomică (ROA2008 = 4,4%). Odată cuaccentuarea condiţiilor de criză econo-mică şi situaţia economico-financiară afirmelor cotate se deteriorează, faptevi denţiat de diminuarea ROA deaproape 4 ori la sfârşitul lui 2011(ROA2011 = 1,5%). Evoluţia ratei derentabilitate financiară, în perioada2008-2011, evidenţiază deteriorareaperformanţei financiare, firmele cotateBVB menţinându-şi pe parcursul celor4 ani de analiză valori negative aleROE. Acest lucru poate afecta semnifi-cativ interesul acţionarilor faţă de men-ţinerea investiţiilor de capital în firmeleromâneşti cotate. Şi la nivelul graduluide îndatorare (măsurat prin FL) firmele


cotate BVB au înregistrat o creştere anivelului datoriilor totale. Astfel, în pe ri -oa da analizată se poate observa ocreş tere de aproape 5 ori a levierului fi -nanciar, cu impact negativ asupra auto-nomiei financiare. Totuşi, se poate ob -ser va că în perioada 2008-2011 firmelecotate îşi menţin încă niveluri suprauni-tare ale ratelor de lichiditate şi solvabili-tate (măsurate prin AT şi GSR), ceea cele asigură continuitatea activităţii.

Informaţiile privind statisticile descripti-ve la nivel de piaţă financiară româ-nească conduc la identificarea unuiprofil financiar al firmei client, obţinândtotodată o serie de estimări preliminareale ratelor privind poziţia şi performan-ţa financiară.

Reprezentarea grafică a evoluţiei rate-lor financiare ale firmei client conturea-ză modelul dinamicii firmei client.Astfel, firma client înregistrează o evo-luţie asemănătoare în ceea ce priveşteROE şi ROA, cu valori ridicate în anul

2008 şi cu valori în scădere, dar şi cuîncercări de revenire în următorii ani.Acest profil este opus celui observatpentru FL, caracterizat prin valori scă-zute în anul 2008 şi valori mai mari înurmătorii ani. Profilul dinamic al firmeiclient conturat de evoluţia ratelor NM,AT şi GSR este asemănător, cu o uşoa-ră creştere în anii 2009 sau 2010 şi cuo scădere semnificativă a valoriloracestor rate în 2011.

DIFERENŢE ÎNTRE VALORILEMEDII ALE RATELOR FINANCIAREPE EXERCIŢII FINANCIARE

Prin aplicarea metodei Repeated-Measures ANOVA, se estimează şitestează modelele de distribuţie a valo-rilor ratelor financiare considerate înanaliză. Totodată, pe baza acestor mo -dele, sunt identificate o serie de dife-renţe sau contraste semnificative întrenivelurile medii ale ratelor financiareconsiderate în studiu, în perioada

2008-2011. Din diagramele din Figura1 se observă modelul de evoluţie alratelor financiare în perioada 2008-2011. Pentru ROE, ROA şi FL se ob -ser vă o evoluţie după modelul cubic,iar pentru NM, AT şi GSR este un mo -del pătratic. În Tabelul 3 sunt prezenta-te datele cu privire la modelele estima-te şi testate prin aplicarea metodeiRepeated-Measures ANOVA. ValorileSig. pentru testul F asociat fiecărui mo -del sunt valorile minime obţinute înurma testării distribuţiei valorilor ratelorfinanciare după toate modelele pe carele permite SPSS-ul în identificarea con-trastelor polinomiale (liniar, pătratic,cubic, exponenţial). Pentru un prag desemnificaţie de 0,10, se observă căvariaţii semnificative în timp (de la unexerciţiu financiar la altul) se constatăpentru ratele ROA şi NM. Astfel derezultate ar putea fi date de condiţiilede criză. Dacă există totuşi diferenţesemnificative ce nu sunt datorate exer-ciţiilor financiare între grupe, aceasta ar

112/2013

Cercetare


putea reprezenta o probă pentru exis-tenţa fraudei. Pe baza modelelor dedistribuţie a valorilor ratelor financiare,auditorul obţine probe de audit în teme-iul cărora poate estima un nivel al pozi-ţiei şi performanţei firmei client.Rezultatele privind testarea influenţeicondiţiilor de înregistrare repetată adatelor pe parcursul perioadei 2008-2011 sunt prezentate în Tabelul 4. Cuex cepţia ROE şi GSR, datele dinTabelul 4 indică, pentru perioada2008-2011, existenţa unor diferenţe înceea ce priveşte valorile ratelor consi-derate în analiză, cu o probabilitate decel mult 64,5% (Sig. AT = 0,355; Sig. FL = 0,348; Sig. NM = 0,300; Sig. ROA = 0,192).Din punct de vedere al auditului finan-ciar, informaţiile obţinute pe baza date-lor din Tabelul 4 conduc auditorul laaprecierea faptului că, pe parcursul pe -rioadei analizate, pentru firmele co ta te

BVB, au existat unele diferenţe semni-ficative între valorile medii ale ratelorfinanciare, situaţie care poate fi expli-cată în primul rând ca urmare a condi-ţiilor de criză. Totuşi, în unele ca zuri,din dorinţa de a prezenta o situaţie cos-metizată a firmei şi atractivă pentruclienţi, unele informaţii financiare pot fidenaturate. Menţinerea aceluiaşi trend al firmei şiabsenţa unor diferenţe ale valorilorratelor financiare între diferite exerciţiifinanciare, în condiţiile în care informa-ţiile la nivel de piaţă indică existenţaunor astfel de diferenţe pot reprezentapentru auditor un semn al existenţeifraudei sau denaturărilor semnificative,cu o probabilitate de cel mult 35,5%(Sig. AT = 0,355, Sig. FL = 0,348, Sig.NM = 0,300; Sig. ROA = 0,192). Pebaza acestor informaţii, în funcţie deriscul de audit asumat, auditorul poatetrece la aplicarea unor proceduri deaudit suplimentare pentru obţinerea

probelor de audit care îl vor ajuta însusţinerea opiniei finale. În ceea ce priveşte ROE, evoluţia aces-tui indicator a fost una descrescătoareşi marcată totodată de valori negativeale acestei rate. Cu o probabilitate decel mult 15% (0,15 = 1 – 0,85) nu sepot identifica diferenţe semnificativeîntre valorile ROE înregistrate pentru fir-mele cotate, în condiţiile înregistrăriiacestor date în perioada de criză 2008-2011. În cazul în care, pentru o firmăclient, auditorul financiar va identifica odiferenţă semnificativă între nivelurileROE de la un exerciţiu financiar la altul,această diferenţă nu poate fi explicatăprin influenţa condiţiilor de criză econo-mico-financiară, existând însă suspiciu-nea unei erori sau fraude la nivelulsituaţiilor financiare auditate, cu o pro-babilitate de 85,1% (Sig.). În cazulGSR, existenţa unei suspiciuni de frau-dă sau denaturare semnificativă estesusţinută cu o probabilitate de 62,8%.

APLICAREA TESTELOR POST-HOCPENTRU ROA ŞI NM Atunci când auditorul financiar nu areinformaţii privind evoluţia ratelor finan-ciare la nivel de ramură sau categorieBVB, din care firma client face parte, serecomandă utilizarea testelor post-hocpentru obţinerea probelor de audit.Testele post-hoc permit analiza şi iden-tificarea exerciţiilor financiare între careexistă sau nu diferenţe semnificative lanivelul ratelor financiare considerate.Evidenţierea diferenţelor existente întrevalorile medii ale ratelor financiare cuajutorul testelor post-hoc conduce au -di t orul la identificarea exerciţiilor finan-ciare la nivelul cărora pot exista dife-renţe semnificative ca urmare a mani-festării crizei economico-financiare. Înstudiu se aplică testul Bonferroni, din ca -tegoria testelor post-hoc, iar rezultateleobţinute sunt sintetizate în Tabelul 5.


Rezultatele obţinute în Tabelul 4 indicăauditorului că în cazul firmelor cotateBVB, pentru ratele ROE, FL şi GSR nuexistă diferenţe semnificative în perioa-

da 2008-2011, ca urmare a condiţiilorde criză economico-financiară. În acestcaz, cu o probabilitate de 100% (Sig. =1) auditorul poate aprecia că identifica-

rea unor eventuale diferenţe în cazulunei firme client poate fi ca urmare aunei erori sau fraude. Pentru rateleROA, NM şi AT s-au identificat o serie

132/2013

Cercetare


de diferenţe semnificative între anumi-te perechi de exerciţii financiare. Astfel,în cazul ROA se apreciază cu o proba-bilitate de 28% că existenţa unor dife-renţe între valorile înregistrate în exer-ciţiile financiare din 2008, 2009 şi 2010poate fi explicată prin manifestarea cri-zei. Pentru restul de 82% există suspi-ciunea existenţei unor fraude sau eroriîn ceea ce priveşte supradimensiona-rea rezultatului din exploatare sau dimi-nuarea activului pe baza amortizărilorpentru a înregistra valori ridicate derentabilitate economică. În cazul NM,cu o probabilitate cuprinsă între 14% şi49% pot fi identificate diferenţe întrevalorile înregistrate în exerciţiile finan-ciare din 2009, 2010 şi 2011. Acestediferenţe pot fi explicate prin apariţiaerorilor sau ca urmare a fraudei asupraraportării, prin evidenţierea unei perfor-manţe nejustificate, menite să atragăinvestitorii. Pentru AT diferenţele identi-ficate pot fi explicate cu o probabilitatede 43% pe baza efectului crizei econo-mico-financiare. Astfel, se poate obser-va un grad ridicat de predispunere lariscul de fraudă în cazul activelor detrezorerie, de 57% la nivelul exerciţiilorfinanciare din 2010 şi 2011. Pe baza testului Bonferroni au fostidentificate perechile de exerciţii finan-ciare între care nu există diferenţesemnificative ale valorilor ratelor finan-ciare ca urmare a manifestării crizei.Dacă în cazul unei misiuni de audit la ofirmă cotată BVB auditorul va identificaexistenţa unor diferenţe între anumiteexerciţii financiare, există atunci suspi-ciunea cu o probabilitate destul de ridi-cată (Sig.) a apariţiei erorilor sau frau-delor financiare în situaţiile financiaresupuse auditării.

ConcluziiRezultatele cercetării conduc la conclu-zia că prin aplicarea metodei Repea -

ted-measures ANOVA se poate realizao evaluare statistică a existenţei unordiferenţe semnificative între principale-le rate financiare înregistrate pe parcur-sul perioadei 2008-2011, ca urmare acondiţiilor de criză economico-financia-ră. Aceste rate financiare pot fi utilizatepentru compararea datelor actuale aleclientului cu cele înregistrate în exerci-ţiile financiare precedente, sub formaprocedurilor analitice pentru obţinereaprobelor de audit.Prin raportarea la standardele profesio-nale ISA, cu ajutorul comparaţiilor date-lor clientului înregistrate în exerciţiulfinanciar supus auditării cu datele înre-gistrate în exerciţiile financiare prece-dente, se pot identifica o serie de dife-renţe semnificative sau abateri de latrend, ca urmare a fraudei financiaresau erorilor. Totodată, prin raportarea laevoluţia pieţei se pot identifica exerciţii-le financiare între care pot exista dife-renţe valorice între nivele ale ratelorfinanciare, justificate prin manifestareacrizei economico-financiare în perioada2008-2011. Rezultatele obţinute în studiu indicăexistenţa unor diferenţe ca urmare aînregistrării datelor în condiţii de crizădoar la nivelul ratelor ROA, NM, FL, ATcu un risc cuprins între 19,2% şi 35,5%(Sig.). În acest caz, în funcţie de risculde audit stabilit, auditorul poate aplicao serie de teste substanţiale pentruobţinerea unor probe de audit supli-mentare, privind existenţa erorilor saua riscului de fraudă. În ceea ce priveş-te ROE şi GSR nu pot fi identificatediferenţe semnificative de la un exerci-ţiu financiar la altul, în condiţii de crizăeconomico-financiară. Pe baza acestorconstatări, în cazul în care auditorulidentifică totuşi diferenţe între nivelurileROA sau GSR, în cadrul unei misiunide audit a unei firme client cotate BVB,aceste diferenţe nu pot fi explicate pebaza efectelor crizei economico-finan-ciare. În această situaţie există suspi-

ciunea apariţiei fraudei financiare sauerorilor, probabilitatea asociată fiinddestul de ridicată (în unele cazuri de100%, pe baza Sig.).Prin Repeated-Measures ANOVA seidentifică existenţa unor diferenţe întrenivelurile medii ale ROA, NN şi AT, înperioada 2008-2011. Aceste diferenţepot fi evaluate cu ajutorul testelor post-hoc prin care sunt identificate şi pere-chile de exerciţii financiare între careapar astfel de diferenţe. Prin uşurinţa aplicării testelor post-hocşi a contrastelor auditorului îi este per-misă o identificare precisă a exerciţiilorfinanciare între care pot apărea o seriede diferenţe semnificative, fără o cu -noaştere a priori a mediului firmei supu-să auditului. Variaţia acestor rate de laun exerciţiu financiar la altul îi poatefurniza auditorului o serie de elementeprobante, în toate fazele misiunii, de laacceptarea clientului şi până la revizui-rea finală a dosarului misiunii. În auditul financiar, analiza variaţiei ra -telor financiare de la un exerciţiu la altulpoate fi utilă auditorului şi din punct devedere al eficienţei cu care acestapoate obţine o mai bună înţelegere amediului de afaceri al clientului. Prinsimplitatea şi uşurinţa cu care poate fiaplicată, cu impact semnificativ asupradiminuării costurilor de audit, metodaRepeated-Measures ANOVA se poateîncadra în procedurile analitice utilizateîn auditul financiar.Utilizarea metodelor statistice în cadrulauditului financiar, dar şi interconecta-rea acestuia cu analiza financiară şicontabilitatea poate deschide o direcţienouă de cercetare. Acest domeniu nouîşi va propune analiza fenomeneloreconomico-financiare din cadrul audi-tului financiar, pe baza unor indicatoridin analiza financiară, utilizând metodestatistice şi econometrice avansate,fiind numit ipotetic auditometrie (audi-tometrics).


152/2013

Alleyne, P., Persaud, N., Greenidge, D., Sealy, P. (2010),Perceived effectiveness of fraud detection audit proce-dures in a stock and warehousing cycle: Additional evi-dence from Barbados, Managerial Auditing Journal nr.25(6), 553-568

Amin, M.N. (2011), Audit risk model as a corporate socialresponsibility implementation of certified public accoun-ting firms (evidence from Indonesia), SocialResponsability Journal nr. 7(3), 509-522

Arens, A., Elder, R., Beasley, M. (2012), Auditing andAssurance Services. An Integrated Approach, 14th edi-tion, Pearson Education

Chersan, I.-C. (2012), Auditul financiar de la normele naţio-nale la standardele internaţionale, Tehnopress, Iaşi

Choo, T.M., Chua, M.K., Ong, C.B., Tan, T.H. (1997),Analytical procedures for new and matured industries,Managerial Auditing Journal nr. 12(3), 123-134

Colbert, J. (1994), Analytical Procedures for ManagementAccountants and Auditors, Managerial Auditing Journal,11(5), 3-7

Federaţia Internaţională a Contabililor-IFAC (2009), Manualde standarde internaţionale de audit şi control de calita-te. Audit financiar 2009, Coeditare CAFR - EdituraIrecson, Bucureşti

Field, A. (2005), Discovering Statistics Using SPSS, 2nd edi-tion, Sage Publications

Hassink, H., Meuwissen, R., Bollen, L. (2010), Fraud detec-tion, redress and reporting by auditors, ManagerialAuditing Journal nr. 25(9), 861-881

Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P. (2005),Principles of Auditing. An Introduction to IntenationalStandards of Auditing, 2nd edition, Pearson Education

Jaba, E. (2002), Statistică, ed. a 3-a, Ed. Economică,Bucureşti

Jaba, E., Robu, I.-B. (2009), Utilizarea analizei discriminantpentru obţinerea probelor de audit (I), Revista “AuditFinanciar” nr. 11, anul VII, 20-24

Jaba, E., Robu, I.-B. (2011), Obţinerea probelor de auditpentru testarea “Going Concern”, folosind metode statis-tice avansate în analiza influenţei factorilor asupra rateiîndatorării globale, Revista “Audit Financiar” nr. 2, anulIX, 37-46

Jaba, E., Robu, I.-B., Balan, C.B., Roman, M. (2012),Evaluarea statistică a riscului de fraudă în scopul funda-mentării opiniei de audit, pe baza modelelor de durată,

Revista “Audit Financiar” nr. 4, anul X, 14-23Jaba, E., Robu, I.-B., Balan, C.B., Robu, M.-A. (2012),

Folosirea ANOVA pentru obţinerea probelor de audit cuprivire la efectul domeniului de activitate asupra variaţieiindicatorilor poziţiei şi performanţei financiare, Revista“Audit Financiar” nr. 8, anul X, 3-12

Kuruppu, N., Laswad, F., Oyelere, P. (2012), Assessinggoing concern: The practical value of corporate modelsand auditors’ perceptions, Pacific Accounting Review nr.24(1), 33-50

Makkawi, B., Schick, A. (2003), Are auditors sensitiveenough to fraud?, Managerial Auditing Journal nr. 18(6),591-598

Messier, W.F.Jr., Glover, S.M., Prawitt, D.F., Auditing &assurance services: a systematic approach, 6th edition,McGraw-Hill, New York

Mironiuc, M. (2006), Analiză Economico-Financiară.Elemente teoretico-metodologice şi Aplicaţii, EdituraSedcom Libris, Iaşi

Neamţu, H. (2012), Onorariile, Revista “Practici de Audit” nr.2, 3-5

Owusu-Ansah, S., Moyes, G.D., Oyelere, P.B., Hay, D.(2002), An empirical analysis of the likelihood of detec-ting fraud in New Zealand, Managerial Auditing Journalnr. 17(4), 192-204

Penman, S.H.(2007), Financial Statement Analysis andSecurity Valuation, 3rd edition, McGraw Hill, New York

Porter, B., Simon, J., Hatherley, D. (2003), Principles ofExternal Auditing, 2nd edition, John Willey & Sons LTD,West Sussex

Robu, I.-B. (2012), O perspectivă financiară asupra triun-ghiului fraudei, Revista “Audit Financiar” nr. 1, anul X,12-23

Robu, M.-A., Mironiuc, M., Robu, I.-B. (2012), Un modelpractic pentru testarea ipotezei de going concern încadrul firmelor româneşti cotate, Revista “AuditFinanciar” nr. 2, anul X, 13-24

Soltani, B. (2007), Auditing: An International Approach,Prentice Hall

Samaha, K., Hegazy, M. (2010), An empirical investigationof the use of ISA 520 ”analytical procedures” among Big4 versus non-Big 4 audit firms in Egypt, ManagerialAuditing Journal nr. 25(9), 882-911

Bibliografie

Cercetare


IntroducereAşa cum au remarcat şi alţi cercetătoriîn cadrul literaturii de specialitate(Booklay & O’Leary, 2011 şi Booklay,2012), standardele de audit (ISA) şicele de raportare financiară (IFRS)continuă să se afle într-un continuuproces de implementare şi aplicare lanivel mondial; diferă însă substanţialritmul de adoptare al acestora. Chiardacă la nivel global există preocupăriaccentuate şi s-au demarat eforturiintensificate pentru a asigura treptatcalea spre o armonizare globală saucel puţin spre convergenţă a standar-delor, totuşi, analizând aplicabilitateaacestora dintr-o perspectivă globală,se poate lesne observa că ele suntdeparte de a fi integral omogene saumăcar convergente. Asupra diversităţiide aplicare şi implementare a standar-delor de raportare financiară şi de auditacţionează un cumul de factori cum arfi elemente de natură legislativă, eco-nomică, educaţională, culturală etc.Pro cesul de implementare şi aplicare astandardelor de audit şi raportarefinanciară nu este deloc uşor, gene-

Influenţa guvernanţei corporative asupra standardelorde audit şi raportare financiară: cazul statelor membre UE

* Lect.univ.dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Departamentul de Contabilitateşi Audit, email: [email protected].

** Conf. univ. dr., auditor financiar, cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Business, e-mail: ramona.rachi [email protected]

The Influence of Corporate Governance onthe Strength of Auditing and ReportingStandards: Evidence from UE Countries The aim of this paper is to investigate the extent to which some certain corporategovernance dimensions, such as efficacy of the corporate boards and ethical behav-iour of firms, have a positive and direct influence on the strength of auditing andreporting standards. Previous studies have shown the determinant influence of some corporate gover-nance characteristics, so that it is reasonable to expect that strength of auditing andreporting standards is significantly influenced by the efficacy of corporate boardsand ethical behaviour of firms. Using the regression analysis over the indicators computed by World EconomicForum in its report “The Global Competitiveness Report 2012-2013”, selected forEuropean countries, the findings confirm the research hypothesis concerning thelink between the strength of auditing and reporting standards and some elements ofcorporate governance frameworks such as efficacy of corporate board and ethicalbehaviour of firms.

Key words: corporate governance, audit standards, reporting standards, efficacy ofcorporate boards, ethical behaviour of firms, European countries

JEL Classification: M40, M42, M21, M14

Cuvinte cheie: guvernanţă corporativă, standarde de audit, standarde de raportarefinanciară, eficienţa consiliului de administraţie, comportamentul etic al firmelor,state membre UE

Cristina BOŢA-AVRAM* & Paula Ramona RĂCHIŞAN**

Abstract

Influenţa guvernanţei corporative

rând dificultăţi variate în multe ţări alelumii (Booklay & O’Leary, 2011; Nobes,2010; IFAC, 2009). Se poate observaînsă că în cadrul literaturii de speciali-tate se acordă în mod deosebit atenţieprocesului de implementare a standar-delor de raportare financiară în detri-mentul analizei calităţii implementăriistandardelor de audit. Potrivit lui Booklay & O’Leary (2011)există un complex de mai mulţi factoricare influenţează sistemul şi practicilede contabilitate şi audit ale unei ţări, iarprintre aceştia s-ar putea număra şinormele de drept, caracteristicile pro-cesului de reglementare contabilă şi deaudit, trăsăturile pieţei financiare şicapacitatea mediului economic de a seconforma legislaţiei economico-finan-ciare. În acest context, pentru ca o ţarăsă beneficieze de o funcţionare eficien-tă a pieţei de capital, se degajă necesi-tatea existenţei unui mediu propiceaplicării şi implementării standardelorde audit şi de raportare financiară,acest concept fiind susţinut de altfel şide către Lennox (1999) şi Carson(2009). Un factor cu influenţă semnifi-cativă asupra procesului de implemen-tare şi aplicare a standardelor de auditşi raportare financiară este eficienţacadrului de guvernanţă corporativă.Obiectivul major al acestei lucrări esteacela de a determina în ce măsură câ -teva caracteristici dominante ale guver-nanţei corporative sunt semnificative şiau influenţă direct pozitivă asupra cali-tăţii şi puterii de aplicare a standardelorde audit şi raportare financiară în con-textul spaţiului european. În opiniaautorilor, se apreciază ca fiind foarteimportantă investigarea potenţialilorfactori care pot afecta aplicabilitatea şiforţa de impunere a acestor standardeinternaţionale de audit şi raportare

financiară, mai ales dacă avem învedere perspectiva procesului decizio-nal al investitorilor.

Metodologia cercetării ştiinţifice

Pornind de la obiectivul principal al stu-diului, acela de a investiga în ce măsu-ră anumite caracteristici ale guvernan-ţei corporative sunt determinante pen-tru calitatea procesului de aplicare şiimplementare a standardelor de auditşi raportare financiară, s-a utilizat ometodologie de cercetare care a inclusanaliza regresională asupra unor varia-bile, prin intermediul cărora au fostcap turate câteva dintre principalele ca -racteristici ale guvernanţei corporative,precum şi calitatea şi forţa de aplicarea standardelor de audit şi raportarefinanciară. Dimensiunile cadrului de gu vernanţăcorporativă luate în considerare pentruatingerea obiectivului de cercetare auavut în vedere eficacitatea consiliuluide administraţie (lb.engl. efficacy ofcorporate boards), precum şi compor-tamentul etic al companiilor (lb.engl.ethical behaviour of companies). Pentru evaluarea acestor caracteristiciale guvernanţei corporative s-au utilizatindicatorii calculaţi de către ForumulEconomic Mondial (World EconomicForum) în cadrul raportului său anualasupra competitivităţii globale (WorldCompetitiveness Report 2012-2013). Raportul anual emis de către ForumulEconomic Mondial (World EconomicForum) este considerat la nivel globalca fiind unul dintre cele mai cuprinză-toare rapoarte asupra evaluării compe-titivităţii globale, înglobând o serie de

indicatori ce relevă informaţii deosebitde importante cu privire la dezvoltareaeconomică şi asigurarea condiţiilornecesare prosperităţii pe termen lung. Utilizarea informaţiilor furnizate deacest raport în cazul diverselor studiiempirice este favorizată de câtevaavantaje substanţiale ale acestuia, cumar fi faptul că oferă informaţii cu privirela un număr semnificativ de indicatoricare influenţează competitivitatea lanivelul fiecărei ţări, iar indicatorii calcu-laţi în cadrul raportului sunt determinaţidupă aceeaşi metodologie, ceea cepermite efectuarea unor studii compa-rative utilizând aceste variabile. Nu înultimul rând, este de remarcat numărulfoarte mare de ţări incluse în cadrulacestui raport, pentru care se oferăinformaţii cu privire la aceiaşi indicatori,ceea ce permite efectuarea unor amplestudii comprehensive pe eşantioanelargi de ţări ale lumii1.Având în vedere că, în cadrul acestuistudiu, ne-am propus să ne concen-trăm asupra situaţiei existente la nivelulstatelor membre ale Uniunii Europene,pe cale de consecinţă, din cadrul lucră-rii World Competitiveness Report 2012-2013 au fost selectaţi indicatorii incluşiîn studiu doar pentru cele 27 de ţărimembre UE. În cadrul Tabelul 1 sunt prezentatevariabilele incluse în studiu. În cadrul Figurii 1 sunt expuse princi-palele coordonate după care ne-amghidat în ceea ce priveşte dezvoltareamodelului statistic pe baza căruia s-aurmărit dezvoltarea analizei regresio-nale, în vedere atingerii obiectivului decercetare enunţat anterior.în cadrul Tabelului 2 sunt prezentatedatele extrase pentru cele 27 de statemembre UE.

172/2013

1 Raportul Global Competitiveness Report 2012-2013 include informaţii pentru 144 de ţări ale lumii.

Cercetare



În realizarea acestui studiu empiric ne-am propus ca prin intermediul analizeide regresie să obţinem suficientedovezi care să ne permită validareasau invalidarea următoarei ipoteze:

H: Guvernanţa corporativă prin dimensiunile sale, eficacitatea

consiliului de administraţie şi comportamentul etic al companiilor

influenţează în mod direct

aplicabilitatea şi capacitatea de implementare a standardelor de

audit şi raportare financiară.Analiza a avut la bază testarea următo-rului model de regresie, după cumurmează:

Aud_Rep_Stand = α + β1Efficacy_Board +

+ β2Ethic_Behav + εunde:

Aud_Rep_Stand – Aplicabilitatea şica pacitatea de implementare astandardelor de audit şi raportarefinanciară, măsurată prin indicatorulStrength of auditing and reportingstandards din cadrul raportuluiWorld Competitiveness Report2012-2013.

Efficacy_Board – Eficacitatea consi-liului de administraţie, măsurată

192/2013

Cercetare


prin indicatorul Efficacy of corporateboards din cadrul raportului WorldCompetitiveness Report 2012-2013.

Ethic_Behav – Comportamentul etic alcompaniilor, măsurat prin indicato-rul Ethical behavior of firms dincadrul raportului World Competiti -veness Report 2012-2013.

Rezultatele cercetării

Principalele rezultate ale analizeiregresionale aplicate asupra variabile-lor mai sus menţionate sunt prezenta-te sintetic în cadrul Tabelelor 3 şi 4.Analizând aceste rezultate ale regre-siei, în secţiunea Model Summary dincadrul Tabelului 4, coeficienţii de core-laţie multiplă R, coeficienţii de determi-nare R2 (R Square) şi coeficienţii dedeterminare ajustaţi (Adjusted RSquare) ne oferă informaţii semnificati-ve asupra influenţei pe care variabileleindependente luate în calcul o au asu-pra variabilei dependente. Astfel, modelul de regresie construitarată că cele două variabile prin caream capturat două dintre dimensiunileguvernanţei corporative (eficacitateaconsiliului de administraţie şi comporta-mentul etic al companiilor) explică 65%din varianţa variabilei aplicabilitatea şicapacitatea de implementare a standar -delor de audit şi raportare financiară.

Din informaţiile prezentate în secţiuneaAnova a Tabelului 4 se relevă faptul cătestul F confirmă semnificaţia modelu-lui de regresie, fiind semnificativ diferi-tă de 0 (F=25,091), ceea ce înseamnăcă este foarte puţin probabil ca rezulta-tele noastre să apară dintr-o eroare deeşantionare. Se certifică, astfel, faptulcă cele două variabile independenteluate în considerare sunt buni predictoriai variabilei dependente, ceea ce, cualte cuvinte, înseamnă că eficacitateaconsiliului de administraţie şi comporta-mentul etic al companiilor contribuiesemnificativ la explicarea modului încare variază aplicabilitatea şi capacita-tea de implementare a standardelor deaudit şi raportare financiară.

Coeficienţii nestandardizaţi B şi coefi-cienţii standardizaţi Beta din cadrulsecţiunii Coefficients arată care va fiinfluenţa variabilelor independente şisensul acestei influenţe asupra variabi-lei dependente. Analizând coeficienţiiBeta pentru variabilele independenteluate în considerare, se poate observafaptul că influenţa comportamentuluietic al companiilor (beta = 0,620) asu-pra aplicabilităţii şi forţei de implemen-tare a standardelor de audit şi raporta-re financiară este mult mai mare com-parativ cu cea a eficienţei consiliului deadministraţie (beta = 0,226). Totuşi, ar fi eronat să afirmăm că pe ba -za comparării coeficienţilor beta varia-bila independentă comportamentul etical companiilor explică de două sau treiori mai mult varianţa variabilei depen-

dente, comparativ cu eficienţa consiliu-lui de administraţie. O astfel de compa-raţie este permisă doar pe baza coefi-cienţilor Part ridicaţi la pătrat (r2sp). Astfel,

r2sp comportament etic = 0,09

(0,3162), iar

r2sp eficacitatea cons. de administra-

ţie = 0, 01(0,1152), ceea ce ne permite să concluzionămcă, în cazul acestui model de regresie,la nivelul ţărilor membre UE, comporta-mentul etic al companiilor are o influen-ţă de aproximativ nouă ori mai mareasupra aplicabilităţii şi capacităţii de im -plementare a standardelor de audit şiraportare financiară, comparativ cu efi-cienţa consiliului de administraţie. Verificarea existenţei unor posibilecazuri extreme (care ar putea afectastabilitatea ecuaţiei de regresie în sen-sul că, eliminând respectivele cazuriextreme, coeficienţii de regresie se potmodifica semnificativ) se realizează celmai bine inspectând distanţa lui Cook(Cook’s Distance) din cadrul secţiuniiResidual statistics. Dacă valoareaacestei distanţe este mai mare decât 1,atunci înseamnă că există anumitecazuri extreme care pot influenţa sem-nificativ ecuaţia de regresie şi deci sta-bilitatea modelului de regresie. Sepoate observa însă că valoarea maxi-mă a distanţei lui Cook este 0,580, prinurmare putem concluziona că nu existăcazuri care pot să influenţeze semnifi-cativ stabilitatea ecuaţiei de regresie. Rezultatele obţinute în urma analizeiregresionale ne permit să validăm ipo-teza care a stat la baza studiului, potri-vit căreia guvernanţa corporativă prindimensiunile sale, eficacitatea consiliu-lui de administraţie şi comportamentul


212/2013

Cercetare


etic al companiilor influenţează în moddirect aplicabilitatea şi capacitatea deimplementare a standardelor de auditşi raportare financiară.

Concluzii şi perspective ale cercetării

Studiul de faţă a investigat în ce măsu-ră aplicabilitatea şi capacitatea deimplementare a standardelor de auditşi raportare financiară este influenţatăsemnificativ de anumite caracteristiciale guvernanţei corporative, cum sunteficienţa consiliului de administraţie şicomportamentul etic al companiilor.Rezultatele au relevat confirmarea ipo-tezei de la care a fost dezvoltat studiulempiric, putând concluziona că, la nive-lul ţărilor membre ale Uniunii Euro pe -ne, două dintre coordonatele esenţiale

ale guvernanţei corporative, eficacita-tea consiliului de administraţie şi com-portamentul etic al companiilor, influen-ţează semnificativ capacitatea de asi-milare şi de implementare a standarde-lor de audit şi raportare financiară.O perspectivă de interes în dezvoltareacercetărilor pe această direcţie ar fiextinderea analizei regresionale prinlărgirea eşantionului de ţări luate în cal-cul şi, eventual, o analiză diferenţiatăpe zone economice de interes, pentrua putea releva eventualele diferenţesemnificative care pot să apară de la ozonă de interes la alta şi care ar puteasă explice eventualele variaţii ale apli-cabilităţii şi capacităţii de implementarea standardelor de audit şi raportarefinanciară.

Booklay P., O’Leary, C. (2011), Determining the strength ofauditing standards and reporting, Corporate Ownership& Control, Volume 8, Issue 4, pp.291-304.

Booklay, P. (2012), Auditing and reporting in Europe: ananalysis using country-level data, Managerial AuditingJournal Vol.27, Issue 1, pp.41-65.

Carson, E, (2009), Industry Specialisation by Global AuditFirm Networks, The Accounting Review, Vol.84. Issue 2,pp.355-382.

Lennox, C. (1999), Are large auditors more accurate thansmall auditors, Accounting and Business Research, Vol.29, Issue.3 pp.217-227.

Nobes, C.H (2010), On Researching into the Use of IFRS byPrivate Entities in Europe, Accounting in Europe, Vol. 7,No. 2, pp.213-226.

Nobes, C.H. (1998), Towards a General Model of theReasons for International Differences in FinancialReporting, Abacus, Vol. 36, Issue 2, pp.162-187.

IFAC (2009), Basis of ISA Adoption by Jurisdiction, IFACPublications. New York.

World Economic Forum (2012), Global CompetitivenessReport 2012-2013, accesibil on-line la http://www.wefo-rum.org/

Referinţe bibliografice

Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectnumărul POSDRU/1.5/S/59184 „Performanţă şi excelenţă în cercetareapostdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”, UniversitateaBabeş-Bolyai, Cluj-Napoca fiind partener în cadrul proiectului.This paper was supported from the European Social Fund through SectorialOperational Programme Human Resources Development 2007-2013, researchproject POSDRU/89/1.5/S/59184 ‘Performance and excellence in postdoctor-al research within the field of economic sciences in Romania’, Babeş-BolyaiUniversity, Cluj-Napoca being a partner within the project.

Acknowledgements

Pentru ca o ţară să beneficieze de o funcţionareeficientă a pieţei de capital, se degajănecesitatea existenţeiunui mediu propiceaplicării şiimplementăriistandardelor de auditşi de raportarefinanciară

Cercetare

232/2013

IntroducereMediul de afaceri consumă informaţiicontinuu şi în cantităţi mari. Ele folo-sesc, în primul rând, celor care finan-ţează afacerile urmărind obţinerea debeneficii şi avantaje. Pe lângă aceştias-au conturat de-a lungul timpului gru-puri de persoane interesate de infor-maţiile produse şi publicate de organi-zaţii, fiecare cu scopurile şi intereselesale specifice (stakeholders). Având la bază aceste argumente,odată cu creşterea complexităţii aface-rilor pe seama dezvoltării fără prece-dent a structurilor corporative, creşte-rea investiţiilor străine directe şi lărgi-rea şi diversificarea pieţelor financiareinternaţionale, s-a conturat şi dezvoltatun sistem de întocmire şi publicare ainformaţiilor referitoare la o companie,identificat sub numele de „raportarefinanciară”. Acest proces are dreptscop să stabilească un limbaj comunal afacerilor, astfel încât informaţiilefinanciare ale companiilor să fie înţele-se şi comparabile la nivel internaţional. Efectele crizei economice globale aupus în discuţie fiabilitatea acestui sis-tem de raportare. Astfel, Comisia Eu -ro peană, în documentul intitulat „CartaVerde – Politica de audit: Lecţii în ur -ma crizei”, publicat în octombrie 2010,

Raportarea integrată – sfârşit sau un nou începutpentru raportarea financiară?

* Conf. univ. dr., Universitatea din Bacău, e-mail: [email protected]

Integrated Reporting – The End or a NewBegining for Financial Reporting? Globalization and corporations' development have attracted concerns to establishan extended corporate reporting form, addressed to long term investors and, at thesame time, to a group of people (stakeholders) interested in how the organizationserves the public interest and affect the environment in which they live.In the year 2009 was founded the International Integrated Reporting Committee,which become in 2011 the Council, having as objective the establishment of aConceptual framework of Integrated Reporting globally accepted.Integrated reporting is a set of processes and activities that result in visible and con-cise periodic reporting on how the strategy, management, performance and organi-zation forecasts allow create and maintain long-term value. Fundamental components of integrated reporting are capital, business model andthe process of creating and maintaining value. From this point of view the entity usessix type of capital: financial, productive, human, intellectual, natural and social. Thebusiness model is a system of inputs, activities and outputs creating added value,which aim to create and maintain value in the short, medium and long term. Theprocess of creating and maintaining value concerns, first and foremost, theinvestors, particularly long-term investors.The process of reporting is based on six guiding principles and results in a reportthat contains six essential elements. Preparation and presentation of the report areother items brought into question in the conceptual framework.In terms of professional accountants, particularly the financial auditors, at least onequestion arises: how involved will they be in the process of integrated reporting? Wehave reasons to believe that their role is essential.

Key words: integrated reporting, sustainability, corporate reporting

JEL Classification: M10, M40, O16, F20, F60, G30

Cuvinte cheie: raportare integrată, dezvoltare durabilă, raportare corporativă

Daniel BOTEZ*

Abstract

Cercetare


pune în discuţie rolul societal al audito-rului şi se întreabă, printre altele, dacăauditorul nu ar trebui să furnizeze şi oopinie asupra sănătăţii financiare acompaniilor. Răspunsul punctual alFEE a explicat că auditorul nu poatefurniza o opinie asupra unei situaţii vii-toare, care depinde de prezumţiile pecare managementul entităţii le iau înconsiderare pentru a constata ipotezacontinuităţii activităţii.Aceste discuţii, şi multe altele, au pusîn evidenţă necesitatea unui sistem deraportare mai cuprinzător, care să pre-zinte modul în care activitatea marilorcompanii influenţează interesul public,mediul şi societatea.


Obiectivul acestei lucrări este de a con-stata stadiul actual al preocupărilor pri-vind Raportarea Integrată, de a prezen-ta şi comenta conceptele şi ideile puseîn discuţie, de a pune în evidenţă dife-renţele faţă de actualul sistem deraportare corporativă şi aprecierea gra-dului în care acest proces va determinao nouă atitudine a auditorilor financiari. Ca urmare, s-a apelat, în primul rând,la documentele publicate pe site-ulCon siliului Internaţional pentru Rapor -ta re Integrată (IIRC), de unde s-a pre-luat proiectul de cadru conceptualsupus discuţiei publice. De asemenea,s-au preluat informaţii privind progra-mul pilot care se află în curs de desfă-şurare. S-au utilizat şi documentele publicatede organisme profesionale sau decătre companii, în special cele publica-te de către ACCA sau KPMG.

Autorul a căutat să prezinte modul încare aceste schimbări, care se află încurs de desfăşurare, vor influenţa di -rect misiunile profesionale ale auditori-lor financiari şi să identifice provocărilecu care se vor confrunta aceştia în vii-torul apropiat.

Punere în temăPreocupările privind un sistem de ra -portare corporativă integrat nu sunt dedată recentă. În 1995, John Elkington,o autoritate mondială în responsabilita-te corporativă şi dezvoltare durabilă, aformulat o expresie celebră „People,Planet and Profit” (Oameni, Planetă,Profit), cunoscută sub denumirea„Triple Bottom Line” (Cei Trei Piloni),care a creat un concept pe baza căruias-au aşezat preocupările privind întoc-mirea de către fiecare companie a unuiraport privind dezvoltarea durabilă(Sustainability)1, care să concentrezeinformaţiile financiare şi nefinanciareprivind performanţa unei entităţi într-unsingur document. Această frază a fostadoptată, apoi, ca titlu al primului raportprivind dezvoltarea durabilă, întocmitde către compania Shell în 1997,Olanda devenind astfel una dintre pri-mele ţări care a aplicat conceptul.În 1999, PricewatwerhouseCoopers acreat un cadru de raportare a valoriicare a devenit ulterior o referinţă subnumele de „Corporate ReportingFrame work” (Cadru Conceptual deRaportare Corporativă), în care aindentificat informaţiile de care suntinteresate industriile şi companiile: pre-zentarea conjuncturii de piaţă, strategiişi structuri de guvernare, managementpentru crearea valorii şi performanţă. Primul raport integrat a fost întocmit şipublicat în 2002 de către compania

daneză Novozymes. Atunci când sediscută despre raportarea integrată seaduce în discuţie experienţa Africii deSud, care s-a preocupat de raportareaprivind dezvoltarea durabilă încă din2002, iar Codul de guvernanţă corpora-tivă publicat în 2009 (cunoscut subnumele King III) a recomandat organi-zaţiilor să publice rapoarte integrate,prevederea fiind aplicabilă companiilorlistate la Johannesburg Stock Ex -change (JSE) începând cu data de 1martie 2010.Dezvoltarea unui cadru conceptual pri-vind raportarea corporativă a fost şieste unul dintre scopurile organizaţieibritanice „The Prince of Wales` Ac -coun ting for Sustainability Project”,care a elaborat în anul 2007 „Con -nected Reporting Framework”, o nouăabordare în raportarea corporativă caresă privească cu prioritate nevoile deinformare ale investitorilor pe termenlung şi ale managementului executiv. Înanul 2009, aceeaşi organizaţie a con-venit o întâlnire la nivel înalt a investito-rilor, normalizatorilor, companiilor, or -ga nismelor profesiei contabile şi repre-zentanţi ai ONU, în cadrul căreia s-astabilit înfiinţarea Comitetului Inter na -ţional pentru Raportare Integrată (In -ternational Integrated Reporting Com -mittee – IIRC), organism care a fostînsărcinat să elaboreze un cadru con-ceptual privind raportarea integrată,global acceptat. În noiembrie 2011Comitetul a devenit Consiliu.Consiliul Internaţional pentru RaportareIntegrată este un reprezentant puternical liderilor din corporaţii, instituţii, profe-sia contabilă, pieţele financiare, orga-nismele de reglementare, mediul aca-demic, organisme de normalizare, pre-cum şi din societatea civilă. Misiuneaacestui Consiliu este de a crea uncadru conceptual al raportării integrate

1 „Sustainability” este definită ca fiind abilitatea unei companii de a menţine sau susţine o activitate sau proces pe termen lung.

- Raportarea integrată

252/2013

care să solicite organizaţiilor informaţiisemnificative privind strategia lor, ma -na gementul, performanţa şi previziuni-le, într-o formă clară, concisă şi compa-rabilă. Acest cadru fixează şi accele-rează evoluţia raportării corporative,reflectând dezvoltările în raportareafinanciară, guvernare, management şidezvoltare durabilă.Anul 2012 este primul în care ConsiliulInternaţional pentru Raportare Inte gra -tă a pus în aplicare un Program Pilot.Acest Program doreşte să aducă îndiscuţie realitatea schimbărilor la zi înraportarea corporativă. Nucleul acestuidemers îl reprezintă peste 75 de com-panii din mediul de afaceri şi 25 deorganisme ale investitorilor, care contri-buie la dezvoltarea tehnică a CadruluiConceptual. Un proiect al acestuia va fi publicat înprima jumătate a anului 2013. În pre-zent există un document de lucru acce-sibil publicului şi un proiect outline,publicat în iulie 2012. În anul 2012membrii Programului Pilot au contribuitprin aplicarea experimentală a raportă-rii integrate în organizaţiile lor, partici-pând la o analiză critică a raportării cor-porative curente, stabilind reţele regio-nale ale programului sau luând cuvân-tul în Conferinţa FEE. Pe lângă companii de marcă din dome-niile serviciilor financiare, utilităţi, in -dustrie, bănci, energie, software, profe-sia contabilă participă prin reprezen-tanţi de seamă: Association of Char -tered Certified Accountants - ACCA,Institute of Management Accountants -IMA UK, Consiglio Nazionale deiDottori Com mercialisti e degli EspertiContabili - CNDCEC Italia, Deloitte,Ernst&Young, Grant Thorton UK,KPMG International, Pricewater houseCoopers.

Ce este raportareaintegrată?

Raportarea Integrată (Integrated Re -por ting) este un set de procese şi acti-vităţi care au ca rezultat vizibil şi conciso raportare periodică cu privire lamodul în care strategia, managemen-tul, performanţa şi previziunile organi-zaţiei permit crearea şi menţinereavalorii pe termen lung.2 Obiectivele Ra -portării Integrate pot fi sintetizate astfel: Să producă schimbări în comporta-

mentul organizaţional, în scopulluării deciziilor orientate spre crea-rea şi menţinerea valorii pe termenscurt, mediu şi lung;

Să informeze cu privire la alocarearesurselor de către investitori, caresă susţină crearea şi menţinereavalorii pe termen scurt, mediu şilung;

Să inducă o abordare unitară şicuprinzătoare a raportării corporati-ve care să conducă la comunicarea

lanţului complet al factorilor careafectează semnificativ abilitateaunei organizaţii de a crea şimenţine valoarea în timp;

Să promoveze responsabilitate şiutilizarea optimă a tuturor capitaluri-lor organizaţiei (incluzând capitalulproductiv, uman, intelectual, naturalşi social), nu numai a capitaluluifinanciar, precum şi înţelegereainterdependenţelor dintre ele.

Comunicarea care rezultă din raporta-rea integrată are ca scop principal săsusţină deciziile investitorilor pe termenlung privind alocarea capitalului finan-ciar. Aceştia urmăresc să se aliniezeinteresului public pe termen lung, pre-cum şi crearea şi menţinerea valorii petermen scurt şi mediu. Activităţile şistrategiile care sunt orientate spre opti-mizarea performanţelor financiare potîmpiedica abilitatea (capacitatea) orga-nizaţiilor şi investitorilor de a faceinvestiţii pe termen lung, alocări pentrucercetare în vederea inovării pe termenlung şi în infrastructură, necesare pen-

2 IIRC-Prototype Framework-Working draft, p. 47

Cercetare


tru a răspunde la schimbările globale,incluzând insuficienţa resurselor, insta-bilitatea economică şi modificăriledemografice. Principalele diferenţe din-tre raportarea curentă şi raportarea in -tegrată sunt sintetizate în Tabelul 1.

Aspecte conceptuale

Abordarea conceptuală a Raportării In -tegrate se sprijină pe trei elementeesen ţiale: capitalul, modelul de afacereşi procesul de creare şi menţinere avalorii.

De ce este important capitalul? Teoriileeconomice ne arată că printre cei treifactori de producţie esenţiali se aflăcapitalul. Acesta este un factor de pro-ducţie care nu este important prin elînsuşi, ci prin capacitatea sa de a pro-duce alte bunuri.

Toate organizaţiile depind de o varieta-te a formelor de capital pentru a-şi asi-

gura succesul. Aceste capitaluri repre-zintă intrări în modelul de afaceri alorganizaţiei şi reprezintă, în acelaşitimp, ieşiri, pentru că sunt transforma-te, consumate, mărite, utilizate (epuiza-te), modificate sau alte moduri careafectează toate activităţile organizaţieide creare a valorii adăugate. Totalul resurselor de capital nu este fixîn timp. Există o continuă mişcare întreşi în interiorul capitalurilor, care cresc,descresc şi se transformă. Modul încare organizaţiile cresc sau scad capi-talurile are un efect important privindaccesul (disponibilitatea), calitatea şicapacitatea de a le procura, în particu-lar cu privire la acelea care sunt limita-te şi neregenerabile. Acest aspectpoate afecta pe termen lung viabilitateaunui model de afaceri pentru organiza-ţii şi, ca urmare, capacitatea de a creaşi de a conserva valoarea în timp. Oorganizaţie foloseşte, în principiu, şasetipuri de capital:1. Capitalul financiar, care este re -

prezentat de totalul fondurilor dis-ponibile pentru o organizaţie pentrua fi utilizate în producţia de bunurisau prestarea de servicii, obţinuteprin finanţare, precum datoriile, ca -pitalurile proprii sau granturi, sauge nerate prin operaţiuni de investiţii;

2. Capitalul productiv, disponibil înorganizaţie pentru utilizarea în pro-ducţia de bunuri sau prestarea deservicii, sub formă de construcţii,echipamente şi infrastructură;

3. Capitalul uman, reprezentat deaptitudinile şi experienţa persoane-lor şi capacitatea lor pentru inovare,care aliniază şi susţin cadrul con-ceptual al conducerii şi valorileetice, loialitate şi motivare;

4. Capitalul intelectual, reprezentatde aspectele intangibile care furni-zează avantaje competitive sub for -

ma proprietăţii intelectuale (paten-te, drepturi de copyright, software,sisteme, proceduri şi protocoaleorganizaţionale) sau care sunt aso-ciate cu brand-ul şi reputaţia;

5. Capitalul natural, care reprezintăde regulă intrări în sistem şi afec-tează toate activităţile organizaţiei,precum apa, pământul, resurselemi nerale şi pădurile, biodiversitateaşi sănătatea ecosistemului;

6. Capitalul social, reprezentat deinstituţiile şi relaţiile stabilite în inte-riorul şi între fiecare comunitate,grup de interese şi alţii, pentru creş-terea bunăstării colective şi indivi-duale, sub forma valorilor şi com-portamentelor comune, a relaţiilor„cheie”, încrederea şi loialitatea pecare o organizaţie le construieşte,le dezvoltă şi le protejează împreu-nă cu partenerii de afaceri.

Bineînţeles că nu toate aceste capita-luri sunt relevante în mod egal sau apli-cabile în toate organizaţiile.Aşa cum menţionam mai sus, capitalulcapătă valenţă atunci când este utilizatîntr-o afacere creatoare de valoare.Atât cei care investesc, cât şi cei careconduc afacerile se raportează la unmodel de afaceri.Modelul de afaceri este definit în pro-iectul de cadru conceptual ca un sistemde intrări, activităţi de creare a valoriiadăugate şi ieşiri, care au ca scop săcreeze şi să menţină valoarea pe ter-men scurt, mediu şi lung. Modelul de afaceri este inima uneiorganizaţii care influenţează şi esteafectat de alte elemente ale organiza-ţiei. Cu privire la raportarea asociatămodului de afaceri o organizaţie ar tre-buie să prezinte unul sau mai multedintre următoarele aspecte: O diagramă simplă, care să pună în

evidenţă elementele modelului de

Modelul de afacerieste un sistem de intrări, activităţi de creare a valoriiadăugate şi ieşiri,care au ca scop săcreeze şi să menţinăvaloarea pe termenscurt, mediu şi lung


afaceri împreună cu o explicaţieclară a relevanţei acestora;

O descriere a tuturor aspectelorsemnificative şi particulare ale or -ga nizaţiei;

Identificarea explicită a elementelor„cheie” ale afacerii;

Identificarea factorilor externi im -portanţi;

Poziţionarea organizaţiei în lanţulcreării valorii;

Legătura cu alte aspecte ale rapor-tării, incluzând strategia, riscul şiconsideraţii financiare.

Este un adevăr simplu de constatat căaceia care investesc în afaceri urmă-resc obţinerea de valoare. RaportareaIntegrată se bazează pe premisa căinteresul public este servit de investiţii-le pe termen lung, precum şi de crea-rea şi menţinerea valorii pe termenscurt şi mediu. Valoarea, în sensul Raportării Inte gra -te, este valoarea creată pentru investi-tori, în particular pentru investitorii petermen lung. Ea este stocată în capita-luri şi este creată sau pierdută ca rezul-tat al jocului intern al capitalurilor, cau-zat de activităţile organizaţiei. Orga ni -zaţiile pot crea şi maximiza valoareaservind interesele tuturor persoanelorinteresate, incluzând angajaţii, clienţii,furnizorii, creditorii, consultanţii şimediul. Valoarea creată în acest fel semanifestă ea însăşi în returnarea cătreinvestitori prin cashflow-ul viitor şi, deasemenea, returnări în economie, me -diu şi societate. În acest sens, valoareaeste determinată prin referinţă la oreţea largă de interacţiuni, activităţi, re -laţii şi cauze şi efecte în completareacelor asociate în mod direct cu venituri-le financiare sau cu creşterea capitalu-lui financiar. Principalul destinatar al comunicării va -lorii în raportarea integrată îl reprezintă

investitorii pe termen lung. Un grup di -vers de persoane interesate (clienţi,fur nizori, angajaţi, normalizatori) esteprobabil să beneficieze de pe urmainformaţiilor din raportul integrat, darnevoile lor particulare de informare vorcontinua să fie servite de alte forme decomunicare, precum rapoartele de con-formitate şi dezvoltare durabilă. Raportarea Integrată pune în evidenţăinformaţiile relevante pentru evaluareavalorii din perspectiva investitorilor petermen lung în scopul luării deciziilor şiîncurajării alocării resurselor financiarepentru susţinerea creării valorii pe ter-men lung în sensul aşteptărilor societa-le. Investitorii angajaţi în investiţii petermen lung sunt mai puţin interesaţi deschimbările produse în preţul participa-ţiei, fiind preocupaţi de creşterea rezul-tatului şi aprecierea capitalului pe ter-men lung atât în ce priveşte evaluareasa iniţială, cât şi interacţiunea continuăcu investiţiile lor.Tradiţional, semnificaţia valorii esteasociată cu valoarea prezentă a fluxu-rilor de numerar aşteptate în viitor, iarcrearea valorii este înţeleasă ca prove-nind din performanţa organizaţiei. Deşiinvestitorii pe termen lung iau în consi-derare informaţiile privind riscul saudividendul şi, în particular, cash-flow-ulviitor, este crucial pentru ei să înţelea-gă cum şi care dintre organizaţii creea-ză valoare. Gama variată de factoricare participă la crearea valorii nu suntîn mod tradiţional prezentaţi adecvat înraportarea organizaţională sau reflec-taţi în metodele de evaluare, precummodelul „discounted cash-flows”.Valoarea, în sensul Raportării Inte -grate, este astfel mai mult decât valoa-rea financiară. Fiecare capital reprezin-tă o formă de stocare a valorii creatăsau pierdută prin utilizare şi efectelerezultate, toate capitalurile fiind afecta-te prin activităţile organizaţiei.

Ca orice demers conceptual, proiectulde cadru aşează la baza procesului deraportare integrată câteva principii: Obiective strategice şi orientare

în viitor – un raport integrat bazea-ză informaţiile furnizate pe prezen-tarea obiectivelor strategice aleorganizaţiei şi strategiile de realiza-re a acestora, precum şi modul încare acele obiective şi strategiireflectă capacitatea de a crea şimenţine valoarea pe termen scurt,mediu şi lung, utilizarea capitalurilorşi efectele asupra acestora;

Conectarea informaţiei – este im -portantă prezentarea ciclului com-plet de creare a valorii, respectivcombinarea, relaţiile şi dependenţe-le dintre componentele semnificati-ve pentru abilitatea organizaţiei decreare şi conservare a valorii întimp;

Atenţia acordată persoanelor in -teresate (stakeholders) – calitatearelaţiilor organizaţiei cu persoanele„cheie” şi modul în care sunt luateîn considerare şi se răspunde lanevoile lor legitime, interese şiaşteptări reprezintă elemente debază în raportare;

Semnificaţia şi concizia informa-ţiilor – informaţii concise cu privirela aspectele semnificative pentrucapacitatea organizaţiei de creareşi menţinere a valorii pe termenscurt, mediu şi lung;

Fiabilitate şi relevanţă – informa-ţiile sunt fiabile. Relevanţa acestoraeste influenţată de integralitate,neutralitate şi lipsa erorilor;

Comparabilitate şi coerenţă – in -formaţiile trebuie prezentate într-omanieră care să permită compara-rea cu alte organizaţii.

Prevăzând o abordare mult extinsă faţăde raportarea financiară prezentă, ra -

272/2013

Cercetare


portul integrat va cuprinde toate aspec-tele considerate esenţiale pentru infor-marea utilizatorilor.

Proiectul de cadru conceptual conţineşi o bază de discuţie privind acestecomponente. În principiu, acestea sevor formula ca întrebări la care raportultrebuie să răspundă şi să scoată în evi-denţă legăturile dintre ele.

În primul rând se are în vedere o des-criere a organizaţiei şi a modeluluisău de afacere: ce face organizaţia,care sunt misiunea şi viziunea sa,etica, valorile şi cultura, proprietari şistructuri operative, principalele activi-tăţi, pieţe, produse, servicii, care suntcapitalurile „cheie” utilizate şi afectateşi cum este creată şi menţinută valoa-rea pe termen scurt, mediu şi lung.Contextul operaţional specific entităţiieste un element esenţial pentru înţele-gerea de către utilizatori a circumstan-ţelor în care operează organizaţia,inclusiv riscurile şi oportunităţile care îistau în faţă.

Cei care raportează trebuie să prezinteobiectivele strategice şi strategiileafacerii, adică unde vrea organizaţiasă ajungă şi cum intenţionează să facăasta. În legătură cu aceasta, se menţio-nează şi cine realizează obiectivele,care este structura de conducere aorganizaţiei şi cum aceasta susţineobiectivele strategice, riscul manage-rial şi abordarea remunerării (guverna-re şi remunerare).Orice entitate urmăreşte o anumitănatură şi un anumit nivel al performan-ţei, aşadar în raport este menţionatăcare este performanţa organizaţiei faţăde obiectivele strategice stabilite. Un loc aparte şi o diferenţă esenţialăfaţă de raportarea curentă este obliga-ţia de a include în raport previziunile,respectiv ce oportunităţi, riscuri şiincertitudini este probabil să fie întâlni-te în realizarea obiectivelor şi ce impli-caţii au acestea pentru strategiile şiperformanţele viitoare.Bineînţeles că toţi cei implicaţi în pro-cesul de raportare, mai cu seamă ceicare vor întocmi şi prezenta rapoarteintegrate, îşi pun o serie de întrebărilegate de diferite aspecte esenţiale aleprocesului de raportare, aspecte careexistă şi în prezent şi despre care vorsă cunoască mai ales schimbările şimodificările propuse. Proiectul decadru conţine răspunsuri la acesteîntrebări. Astfel, sunt prezentateurmătoarele aspecte: Cât de frecvente vor fi raportări-

le?: se apreciază că un raport inte-grat va fi întocmit anual, în acord cuciclul raportării financiare statutare;oricum, multe dintre concepteleraportării integrate pot fi aplicate înmod continuu. Întocmirea anuală araportului nu înseamnă că organi-zaţia nu comunică schimbările înmodelul afacerii, strategii, guverna-re, performanţă şi previziuni, atuncicând acestea apar.

Cât de mari vor fi perioadeleavute în vedere?: dimensiunea ori-zontului de timp viitor al unei orga-nizaţii luat în considerare în scopulraportării integrate va fi mai lungădecât cea utilizată în prezent. Întin-derea fiecărei perioade va fi decisăde organizaţie cu referire la afacereşi la ciclul de investiţii, strategii şi laaşteptările persoanelor interesate.În raport trebuie prezentate argu-mentele care au condus la stabili-rea întinderii fiecărei perioade;

Cât de întinsă sau cât de limitatăva fi raportarea?: raportarea inte-grată este limitată la scopurile ra -portării financiare a entităţii şi la ris-curile, oportunităţile sau impactulatribuibile sau asociate cu alte enti-tăţi, care au un efect semnificativasupra capacităţii organizaţiei de acrea şi menţine valoare în timp;

Cât de mult vor fi agregate infor-maţiile?: fiecare organizaţie deter-mină nivelul de agregare a informa-ţiilor (ţări, subsidiare, divizii ş.a.) lacare prezentarea acestora estecorespunzătoare circumstanţelor eiparticulare, stabilind un echilibruîntre agregare şi neagregare. Agre -garea informaţiei poate avea ca re -zultat pierderea unui volum semnifi-cativ al acesteia şi poate să creezedistorsiuni de prezentare a aspecte-lor particulare ale performanţeiataşate diferitelor zone;

Care este gradul de implicare apersoanelor însărcinate cuguvernanţa?: administratorii au ul -tima responsabilitate privind modulîn care obiectivele strategice, gu -ver narea, performanţa şi previziuni-le conduc la crearea valorii pe ter-men lung. Ei sunt responsabili, deasemenea, pentru conducereaefec tivă şi luarea deciziilor privindraportarea integrată, incluzând nu -mirea şi supravegherea persoane-

Fiecare capitalreprezintă o formă de stocare a valoriicreată sau pierdutăprin utilizare şiefectele rezultate,toate capitalurile fiind afectate prin ac -ti vităţile organizaţiei


lor din executiv implicate activ înprocesul de raportare şi în procese-le interne de identificare, colectare,cumulare şi raportare a aspectelorsemnificative;

Ce tehnologii pot fi utilizate?: or -ganizaţiile sunt încurajate să utilize-ze platforme tehnologice care săcrească gradul de conectivitateîntre rapoartele integrate şi informa-ţiile din afara rapoartelor şi să per-mită comparaţii între rapoarte (utili-zare Internet, XBRL, Media).

Aspecte care ne interesează sau

care va fi implicareaprofesiei noastre?

Dacă ne întrebăm care va fi rolul nos-tru, al auditorilor financiari, în viitorulsistem de raportare trebuie să ştim căîn proiectul de Cadru conceptual esteprevăzut că organizaţiile trebuie săsolicite o asigurare independentă, ex -ternă care să crească gradul de credi-bilitate a rapoartelor lor.Aceasta trebuie să fie furnizată de gru-puri sau persoane independente caredemonstrează competenţe privindprac tici de asigurare, implementată deo manieră sistematică, documentată,bazată pe probe, caracterizată prin pro-ceduri definite şi guvernate de standar-de profesionale care acoperă perfor-manţa angajamentului, independenţăşi control de calitate.În acest sens, ne-am putea imagina, depildă, că baza normativă a efectuăriimisiunilor de audit, respectiv Stan -dardele Internaţionale de Audit, vor tre-bui adaptate noilor cerinţe izvorând dinaplicarea conceptului de RaportareIntegrată. Corespunzător, vor fi operatemodificări, adaptări în procesul de cali-

ficare profesională a auditorilor atât înpregătirea iniţială, dar mai ales în siste-mul de pregătire continuă. Oricum, estede aşteptat ca o misiune de audit asu-pra raportării integrate să poată fi înde-plinită mai ales în cadrul unei echipe delucru complexă, formată atât din audi-tori financiari, cât şi din profesioniştiaparţinând altor specialităţi - evaluatori,actuari, ingineri, jurişti etc. Ceea cepresupune existenţa unui managementcapabil să asigure o organizare şi ocoordonare riguroasă a activităţilor încadrul misiunii, în contextul unui sistemde comunicare interdisciplinară.În opinia noastră, esenţial este că, încontinuare, va fi nevoie de profesioniştiîn audit financiar, dar şi profesia în sineva evolua, se va transforma corespun-zător noului concept.Importanţa rolului şi locului nostru estesusţinută de cel puţin două evenimenterecente, care probează o implicaremajoră a profesiei contabile. În zilele de 18 şi 19 iunie 2012 a avutloc în Mexic o întâlnire a Grupului celor20. Aşa cum procedează de câţiva ani,IFAC a transmis o scrisoare care conţi-ne câteva recomandări privind dezvol-tarea durabilă şi creşterea la nivel glo-bal, sub sintagma „Soluţii globale laprobleme globale”. Una dintre reco -man dări – a şasea – se referă la susţi-nerea publică de către Grupul celor 20a eforturilor făcute de către IIRC pentruelaborarea şi implementarea unuicadru conceptual al raportării integrate.

Al doilea eveniment priveşte Memoran -dumul încheiat în septembrie 2012între IIRC şi IFAC, prin care acesteorganisme au căzut de acord să stabi-lească baza şi principiile generale pen-tru cooperare şi coordonare reciprocăîn scopul promovării, susţinerii şi contri-buţiei la realizarea intereselor comune.

ConcluziiRaportarea Integrată va completa mă -surile luate în ultimii ani pentru a asigu-ra comparabilitatea informaţiilor produ-se şi publicate de către corporaţii şicompaniile multinaţionale. Com ple xi -tatea afacerilor şi structurile lor de func-ţionare afectează interesele globale, petermen lung, ale societăţii influenţândsemnificativ interesul public general. De asemenea, Raportarea Integrată vacontribui la luarea deciziilor privind alo-carea resurselor în vederea creării va -lorii pe termen lung, mai ales a celorlimitate şi neregenerabile, susţinânddezvoltarea durabilă.Considerăm că profesia contabilă va fiimplicată în mod direct şi semnificativîn raportarea integrată, pe de o parte,în calitate de profesionişti care întoc-mesc informaţiile prezentate în raportşi, pe de altă parte, auditorii se vor con-frunta în viitorul apropiat cu provocareaevaluării gradului de asigurare cu privi-re la aceste informaţii.

292/2013

http://www.accaglobal.com/tech-tp-wdt.pdfhttp://www.accountingforsustainability.org/

connected-reporting/current-develop-ment

http://www.kpmg.com/Global/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/road-to-integrated-reporting.pdf

http://www.kpmg.com/Global/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/integra-

ted-reporting/Documents/integrated-reporting-issue-2.pdf

http://www.theiirc.org/resources-2/2012-yearbook/

http://www.theiirc.org/resources-2/draft-framework-outline/

http://www.theiirc.org/resources-2/prototy-pe-international-framework-working-draft/

Bibliografie

Cercetare


Introducere O evaluare preliminară a caracteruluiadecvat şi a eficacităţii controluluiintern în cadrul proceselor de audit(înainte de efectuarea intervenţiei lafaţa locului) oferă premizele uneimisiuni de audit de calitate.1

Evident, evaluarea corectă a adecvăriişi eficacităţii controlului intern esteobţinută însă după finalizarea misiunii.În faza iniţială a misiunilor de auditauditorii evaluează controlul intern îngeneral, pe baza unor liste de verifica-re care sunt adresate persoanelor cuatribuţii în cadrul proceselor de control. Persoana care efectuează procese decontrol în cadrul entităţii auditate cu -noaşte eficienţa acestora, dar nu întot-deauna este deschisă în a comunicaauditorului rezultatele propriilor proce-se de control în vederea evaluării.Auditorul poate cunoaşte însă cu certi-tudine în faza de documentare a mi -siunii:

Modele cantitative privind evaluarea preliminară a sistemului de control intern şi a politicii de sancţiuni

* Ec. dr. ing., Agenţia Judeteană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Buzau, e-mail: [email protected] ** Ec. dr. ing., Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, e-mail: [email protected]*** Ec. drd., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, e-mail: [email protected] **** Ec. drd., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, e-mail: [email protected] Vintilescu A, Andrei M, Creţu D, Modelarea performanţei auditului intern utilizând analiza cost-beneficiu. Senzitivitatea plusvalorii auditului în con-

diţiile crizei financiare, Revista „Economie teoretică şi aplicată”, 2009

Quantitative Models of PreliminaryAssessment of Internal Control System andSanctions Policy The internal audit activity supports the management by assessing the efficiency andeffectiveness of internal control. Based on the risk assessment’s results, the auditactivity had to provide a feedback regarding the control processes of the company’smanagement. The auditors assess the control processes according to the mission’sobjectives and take into consideration any weak point, important in the control sys-tem.The study offers a preliminary quantity assessment model for the control systemwhich uses the “balanced scorecard” concept as the main feature. The suggestedworking tool can be utilized by the auditors in assessing the questionnaires analy-sis of the internal control system before taking the tests. In the second part of the study the evaluation of the sanction policy is high lightenedviewed through the agent theory regarding the assessment completion held before-hand of internal control system.

Key words: internal control, internal audit, balanced scorecard

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: control intern, audit intern, balanced scorecard

Adrian VINTILESCU BELCIUG*, Lăcrămioara CORCHEŞ**,Daniela CREŢU*** & Adriana LUPU****

Abstract

Sistemul de control şi politica de sancţiuni

312/2013

l politica de sancţiuni pentru un pro-ces;

l rezultatele acestei politici de sanc-ţiuni aferente controalelor.

Modelul privind evaluarea controluluipe care îl vom prezenta în continuareeste bazat pe cuantificarea proceselorde control faţă de obiectivele entităţilorşi utilizează conceptul de „balancedscorecard”.

Astfel, de exemplu, într-o misiune careare ca tematică resursele umane poateexista un chestionar în care sunt adre-sate întrebări de tipul „a fost elaboratun cod de conduită care stabileştereguli de comportament etic în realiza-rea atribuţiilor de serviciu, aplicabil atâtpersonalului de conducere, cât şi celuide execuţie din compartiment? Dacă răspunsul anterior este afir-mativ, acesta a fost comunicat perso-nalului?”

Concluzia auditorului la acest set deîntrebări determină practic o evaluareex ante referitoare la controlul intern.Această concluzie este prealabilă inter-venţiei la faţa locului şi determină inclu-siv modalitatea testărilor.


În anul 1992, Robert S. Kaplan şi DavidNorton au introdus conceptul de „ba -lanced scorecard” într-un articol publi-cat în Harvard Business Review2.Acesta reprezintă un concept pentru„măsurarea” activităţilor unei organiza-

ţii, în raport cu viziunea şi strategiileacesteia.

În cadrul aspectelor teoretice privindconstruirea unui scorecard care să cu -prindă acţiuni specifice măsurării pro-ceselor de control prezentăm, sintetic,principalele etape ale construirii unuiastfel de instrument de analiză acontrolului intern:

Trecerea în revistă a obiectiveloror ganizaţionale care sunt stabiliteîn timpul procesului de planificarestrategică şi asocierea rezultatelorîn termeni de unităţi de perfor -manţă;

Specificarea rezultatelor doritepentru domeniu;

Alegerea întrebărilor adresate celorcare efectuează procesele de con -trol;

Ponderarea sau prioritizarea.3

Faţă de aceste considerente vom dez-volta un model care va completa che-stionarele de evaluare a controlului in -tern cu câmpuri care vor permite cuan-tificarea unei opinii cantitative pe bazaunui scorecard. 4

Studiul va fi completat cu o evaluare apoliticii de sancţiuni pe baza teoriei deagent, care va utiliza un model cantita-tiv specific teoriei jocurilor.

Menţionăm că modelul teoriei de agentvizează conflictele apărute între man-dantul (managerul) care angajează unmandatar (agent, persoana care are caatribuţiuni realizarea unor sarcini) pen-tru a acţiona în interesul celui dintâi.5

Abordarea cantitativăa chestionarelor

de evaluare a controlului intern

Conform metodologiei descrise maisus vom crea un tabel de analiză canti-tativă cu următoarele câmpuri: în prima coloană se vor trece

obiectivele analizate în cadrulmisiunii de audit;

în a doua coloană se vor precizamăsurile pe care managerii trebu-iau să le dispună pentru aducereala îndeplinire a cerinţelor aferenteîntrebării;

în a treia coloană – întrebările dinchestionarul de verificare propus deauditor (pot exista mai multeîntrebări aferente unei măsuri);

în a patra coloana se vor trece fac-torii de importanţă ai întrebăriifaţă de măsura care a fost anali-zată (suma acestor ponderi pe fie-care măsură va fi egală cu 1);

în a cincea coloană se vor trecefactorii de importanţă ai măsuri-lor faţă de obiective (suma aces-tor ponderi pe fiecare obiectiv va fiegală cu 1);

în a şasea coloană se va trece gra-dul de importanţă al obiectivelor;

în a saptea coloană este gradul deadecvare al răspunsului la întreba-re faţă de cel aşteptat de auditor.

Analiza preliminară a auditorului cu pri-vire la evaluarea controlului va consta

2 Kaplan R.S., and Norton, David P., The Balanced Scorecard – Translating Strategy Into Action, Harvard Business School Press, 19973 Vintilescu A, Brojba L, Internal audit added value between balanced scorecard and cost efficiency analysis Analele conferintei YIRCoBS ’10

Yeditepe International Research Conference on Business Strategies June 9 - 11, 2010, Istanbul4 Vintilescu A, Brojba L, Creţu D, Gegea C, Cuantificarea performanţei auditului intern în cadrul instituţiilor publice , Revista „Audit Financiar” nr.

3, 20105 Akerlof, George A., The Market for Lemons: Quality Uncertainty and the Market Mechanism, The Quarterly Journal of Economics

Cercetare


într-o însumare ponderată a graduluide realizare a obiectivului în funcţie defactorii de importanţă, mai întâi peîntrebări, apoi pe măsuri şi ultima oarăpe obiective. Să presupunem că avem două obiecti-ve analizate în misiune, respectiv creş-terea transparenţei şi respectarea con-formităţii. La primul obiectiv avem două măsuri,iar pentru fiecare măsură auditoruladresează câte o întrebare. În coloane-le 8, 9 şi 10 din Tabelul 1, sunt prezen-tate aceste agregări etapă cu etapă.Acest concept permite agregarea răs-punsurilor la chestionar şi formulareaunei opinii preliminare referitoare lacontrolul intern, bazată pe fundamentecantitative (prin introducerea unor co -loane de analiză). Astfel, în exemplul de mai sus auditorul

poate spune că încrederea în controlulintern este de 55%.

Reiterăm că această evaluare este pre-liminară efectuării testărilor.

Această sumă ponderată poate staînsă la baza fundamentării evaluăriipreliminare a controlului intern şi ainstrumentării riscurilor considerate înmisiune.

Model cantitativ de evaluare a politicii

de sancţiuni În cadrul determinării unei opinii despreeficienţa controlului intern, auditorulpoate analiza preliminar şi relaţia ce sestabileşte între management şi celelal-te compartimente ale organizaţiei.6

Managerul asigură plata salariaţilor învederea realizării unor sarcini, existândpractic o relaţie de principal şi agent. În exemplul din Tabelul 1 există astfelde relaţii între manager şi consilierul deetică, respectiv şeful de resurseumane.Vom dezvolta relaţia structurală dintremanageri şi subordonaţi, ca fundamental proceselor de control, prin prismateoriei de agent.Salariatul are un nivel al veniturilor V şiar câştiga prin nerealizarea sarcinilorsau prin fraudă w mai puţin cândmanagerul controlează şi îl penalizea-ză cu o sancţiune a.Introducem aceste date într-un modelce simulează atitudinea salariaţilor faţăde sarcinile specifice proceselor decontrol.Vom analiza echilibrul utilizând un

6 Creţu D., Raportul între auditul intern şi auditul extern în contextul costului nevoii de asigurare, Revista „Audit Financiar” nr. 3, CAFR, 2011

Sistemul de control şi politica de sancţiuni

332/2013

model de joc static în informaţie com-pletă dată de strategia optimală a sala-riaţilor care sunt controlaţi de către ma -nager în cadrul proceselor de control.

Salariatului îi este indiferent dacă îşiîndeplineşte sarcina de a efectua pro-cese de control, dacă:

y * (V – a ) +(1-y) * (V+w) == y * (V ) +(1 – y ) * (V ) (1)

Din relaţia (1) rezultă că strategia opti-mală a salariaţilor este dată de:

Y = w/(a+w) (2)În analizarea proceselor de controlauditorul trebuie să evalueze echilibrulrealizat la nivelul entităţii faţă de nivelulerorii sau fraudei potenţiale evaluate deauditor şi nivelul sancţiunilor aplicate. De exemplu, dacă auditorul evalueazăiniţial un nivel al fraudei sau erorii de5%, atunci pentru calculul lui w seînmulţeşte valoarea totală (a cifrei deafaceri, a valorii bunurilor) cu 5%. Săpresupunem că w = 5.

Valoarea sancţiunilor (a) se regăseşteîn valoarea efectivă a acestora (valoa-rea sumelor imputate sau recuperate).Să presupunem că valoarea sancţiuni-lor efectiv aplicate este 1.Din (2) rezultă că tendinţa de fraudăeste de 84%.Pentru completarea studiului, repre-zentăm grafic echilibrul dat de formula(2) pentru w între 0 şi 100 şi a între 0 şi50, sau între 0 şi 200.Pentru exemplul ales auditorul anali-zează cele trei constatări bazate peanalize cantitative considerate înainteaintervenţiei la faţa locului: l nivelul erorii considerat la proiecta-

rea eşantionului - 5%;l încrederea în controlul intern - 55

%;l adecvarea politicii de sancţiuni faţă

de tendinţa de fraudă - 84 %.Aceste trei date agregate oferă o ima -gine preliminară care va trebui să fieconfirmată de testări şi care va putea

Cercetare


sta la baza unor recomandări pertinen-te, în funcţie de analiza sistemului decontrol intern şi politica de sancţiuni.

Concluzii Studiul oferă un instrument de analizăcantitativă de evaluare a controluluiintern şi a politicii de sancţiuni înainteaefectuării intervenţiei la faţa locului.Acest model oferă auditorului o evalua-re preliminară asupra controlului internînainte de a efectua testările prin cuan-tificarea unui procent global al încrede-rii auditorului.Modelul poate fi operaţionalizat într-unsistem de calcul tabelar precum Micro -soft Excel.Complexitatea analizei preliminare aproceselor, care poate duce la dificulta-

tea de aplicare a modelului poate fi de -păşită în urma dezvoltării unor chestio-nare predefinite pentru diverse tipologiide misiuni de audit.

Direcţiile de dezvoltare viitoare suntdate de legătura dintre chestionarelede evaluare şi documentele specificetestărilor.

Akerlof, G., The Market for Lemons:Quality Uncertainty and the MarketMechanism, The Quarterly Journal ofEconomics, 1970

Creţu, D., Raportul între auditul intern şiauditul extern în contextul costuluinevoii de asigurare, Revista „AuditFinanciar” nr. 3, 2011

Kaplan R.S., and Norton, D P., TheBalanced Scorecard – TranslatingStrategy Into Action, HarvardBusiness School Press, 1997

Vintilescu A , Andrei M , Creţu D,Modelarea performanţei audituluiintern utilizând analiza cost-benefi-

ciu. Senzitivitatea plusvalorii auditu-lui în condiţiile crizei financiare,Revista „Economie teoretică şi apli-cată”, AGER, 2009

Vintilescu A, Brojba L, Internal auditadded value between balanced sco-recard and cost efficiency analysis,Analele conferinţei YIRCoBS’10Yeditepe International ResearchConference on Business StrategiesJune 9 - 11, 2010, Istanbul

Vintilescu A, Brojba L, Creţu D, GegeaC, Cuantificarea performanţei auditu-lui intern în cadrul instituţiilor publice,Revista „Audit Financiar” nr. 3, 2010

Bibliografie

A 25-a Conferinţă anualăCNCC

O delegaţie a Camerei Auditorilor Fi nan -ciari din România, compusă din prof.univ. dr. Ana Morariu, vicepreşedinte alconsiliului CAFR şi Adriana Spiridon,şef birou relaţii internaţionale, a participatîn perioada 6-7 decembrie 2012 laConferinţa anuală a Companiei Naţio na -le a Auditorilor din Franţa (CNCC), orga-nizată la Montpellier, Franţa cu tema„Pro vocări, dezvoltare, diversitate, dia-log”.În discursul de deschidere ClaudeCazes, preşedintele CNCC, a insistatasupra intenţiei care a stat la baza orga-nizării conferinţei din acest an: mesajelepozitive referitoare la meseria de auditorşi viitorul acesteia. Pentru a revendica unloc în cadrul asigurării securităţii finan-ciare, auditorii trebuie să fie foarte binepregătiţi. În acest spirit a fost organizatăcea de-a 25-a Conferinţă CNCC, structu-

rată în ateliere tehnice şi mese rotunde,momente reale de informare şi instruire,dar şi de sensibilizare faţă de alte dome-nii indispensabile auditului, precumcunoaşterea sistemelor informatice saude actuariat. Acest eveniment a marcat şiun moment de dezbateri politice, într-uncontext în care Uniunea Europeanădoreşte să reformeze profesia de audit şisă o inoveze prin intermediul unor noipropuneri legislative. Având în vedere contextul european şiintenţiile Comisiei Europene de reformăa pieţei de audit, în prima zi a lucrărilor afost organizată o masă rotundă, la careau luat parte Ugo Bassi, director alUnităţii Capital şi Întreprinderi din cadrulDirecţiei Generale Piaţa Internă şiServicii a Comisiei Europene, Gilles deCourcel, preşedintele comisiei de eva-luare a CNCC, Thierry Karcher, auditor,Hugues-Arnaud Mayer, membru al co -mi tetului statutar şi preşedinte al Co -misiei de Inovare al Mişcării pentru Între-

prinderi (Medef) din Franţa. Discuţiile s-au axat pe aşteptările pe care societateale are de la auditori, referindu-se laimpactul misiunii acestora, la calitateaauditului, deconcentrarea de pe piaţă şirotaţia obligatorie pe care ComisiaEuropeană doreşte să o propună.În deschiderea celei de-a doua zile aConferinţei, au luat cuvântul preşedinteleCNCC, Claude Cazes, preşedinteleConsiliului Superior al Ordinului Ex -perţilor Contabili din Franţa (CSOEC),Agnès Bricard, preşedintele ÎnaltuluiConsiliu de Audit (organismul de supra-veghere în interes public din Franţa),Christine Thin şi René Ricol, fost pre-şedinte al Federaţiei Internaţionale aContabililor (IFAC), reprezentant al pro-fesiei franceze.Conferinţa CNCC din acest an a situatprofesia de auditor din Franţa în contexteuropean, promovând o practică obişnui-tă în această ţară, aceea a audituluicomun.

Informaţii

Cercetare

352/2013

1. IntroducereSistemele de control al calităţii nu au otradiţie foarte lungă. În Europa în anul1996 se lansează Cartea Verde cu ti tlul„Funcţia, poziţia şi responsabilitateacivilă a auditului legal în U.E”. Pe baza concluziilor trase în urma ana-lizării acesteia, în anul 1998 Comitetulde Au dit al Comisiei Europene emitedo cumentul „Auditul legal în U.E. –drumul de urmat”, în care una dintre te -me le principale se referea la analiza-rea controlului calităţii auditurilor reali-zate în statele membre U.E.În continuare, în anul 2000 s-a publicatrecomandarea UE „Controlul calităţiiauditului legal în UE - condiţii minime”,iar în anul 2003 se emite comunicarea„Rolul auditului legal în UE”, în care seexprimă preocuparea pentru calitateaauditurilor legale. În acest context se emite Directiva2006/43/CE în care se arată că „in -spec ţiile regulate reprezintă un bunmediu pentru a obţine o calitate înaltăşi omogenă”, iar în capitolul VI, numit„Asigurarea calităţii”, se prevede că fie-care stat membru se asigură că „toţiauditorii fac obiectul unui sistem uni-form de asigurare a calităţii, cu scopulde a spori încrederea publicului înfunc ţia de audit”. În capitolul VIII, aceeaşi Directivă pre-cizează cerinţe în ceea ce priveştesupravegherea publică a auditorilorlegali şi a firmelor de audit. Statele tre-buie „să organizeze un sistem eficientde supraveghere publică” al căruiobiect îl reprezintă „toţi auditorii legalişi firmele de audit”. Punctul de plecare al analizei noastrel-a constituit observarea existenţeiunor diferenţe între sistemele de con-

Paralelă întresistemele de controlal calităţii audituluifinanciar dinRomânia şi Spania

* Drd., Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, România, în cotutelă cu Universitatea Lleida, Spania

A Comparison between the Control Systemsof the Quality for the Financial Audit inRomania and Spain During this study it has been explained the way in which have been transposed theregulations of the European Directive 2006/43/EC regarding the quality control sys-tem of the financial audit in the Romanian and Spanish legislation and also it hasbeen realised a comparative analysis of the particularities of the internal and exter-nal control system of the financial audit quality in Romania and Spain.The research methodology is a qualitative one. The comparison is present all alongthe research.The obtained conclusions sustain the idea that in Romania and Spain have beenmade important steps in harmonising the quality control systems, the discovered dif-ferences being more as form than fond ones, therefore being less significant.At the end of the paper, based on the identified differences, the author madeimprovement proposals of the quality control systems in the two countries.

Key words: ISQC1, Technical Audit Norms, quality control, public surveillance, exter-nal control of the quality

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: ISQC1, Norme Tehnice de Audit, controlul calităţii, supervizare publică,control extern al calităţii

Ioana Iuliana POP (GRIGORESCU)*

Abstract

Cercetare


trol intern şi extern al calităţii din Ro -mânia şi Spania. Ca obiective ale cer-cetării ne propunem să determinămmodul în care s-au adoptat reglemen-tările Directivelor europene în ceea cepriveşte sistemul de control al calităţiiauditului financiar în legislaţia româ-nească şi spaniolă, să realizăm o ana-liză comparativă a particularităţilor sis-temelor de control al calităţii audituluifinanciar din cele două ţări şi să identi-ficăm posibilităţi de îmbunătăţire a sis-temelor de control al calităţii audituluifinanciar din România şi Spania.În literatura de specialitate a Spanieiexistă un număr ridicat de studii com-parative pe teme de audit financiar cudiferite ţări ale Europei - Anglia,Portugalia, grupul primilor 12 membri aicomunităţii europene şi ţări ale AmericiiLatine. În tot cazul, ele au fost realizateîn urmă cu câţiva ani şi nu surprind ele-mentele de noutate pe care le-a intro-dus Directiva 2006/43/CE.În ceea ce priveşte analiza comparati-vă a sistemelor de control al calităţii,am observat preocuparea a diferiţiautori, în revistele de specialitate dinSpania, pentru analizarea StandarduluiInternaţional de Control al Calităţii,datorită faptului că în curând el va fiobligatoriu şi în această ţară. Aici aşputea aminti studiile autorilor MariaAntonia García Benau(2011), GarcíaDelgado Sonia şi Izaskun IpiñazarPetralanda (2011), Uyarra EncaladoEsteban(2011) etc. Cercetarea noastră aduce un grad denoutate datorită faptului că, în prezent,în literatura de specialitate româneascănu există nici un studiu comparativîntre România şi o altă ţară europeană,

prin care să se analizeze gradul deadaptare a legislaţiilor în materie deaudit financiar la Directivele europeneşi cu atât mai puţin studii comparativecu alte sisteme naţionale de control alcalităţii din Europa.

2. Metodologia cercetării ştiinţifice

Metodologia de cercetare este una cali-tativă. Pentru obţinerea obiectivelorpropuse am realizat o cercetare docu-mentară, care se referă la documenteprecum: Directiva 2006/43/CE, legisla-ţia în materie de control al calităţii audi-tului financiar din România şi Spania,Standardele Internaţionale de Auditcare se aplică în România şi NormeleTehnice de Audit din Spania care sereferă la controlul calităţii.

Procedeul de bază folosit a fost întabe-larea datelor, astfel încât, în urma com-parării şi analizei acestora, să putemformula concluzii utile.

Astfel am realizat o cercetare descripti-vă, cu ajutorul căreia am prezentat înmod critic situaţia actuală a sistemelorde control al calităţii auditului financiardin cele două ţări.

De asemenea, nu ne-am limitat la sim-pla descriere a si tuaţiei existente, ci amîncercat să analizăm şi să explicămdiferenţele şi asemănările descoperite,cauzele şi implicaţiile lor.

Comparaţia este prezentă de-a lungulîntregii cercetări şi ea se referă la situa-ţia sistemelor de control al calităţii dinRomânia şi din Spania.

3. Descrierea sistemelor de control

al calităţii dinRomânia şi Spania

Sistemul de control al calităţii are douăpărţi distincte: sistemul de controlintern al calităţii firmelor de audit şi sis-temul de control extern al calităţii efec-tuat asupra acestora.

3.1. SISTEMUL DE CONTROLINTERN AL CALITĂŢII ÎNROMÂNIA

În România, acesta este reglementatde două standarde distincte: ISQC11 – care se referă la sistemul

de control al calităţii pentru firmelecare efectuează audituri şi revizuiriale situaţiilor financiare şi ale altormisiuni de asigurări şi serviciiconexe;

ISA 2202 – care se referă la contro-lul calităţii la nivel de misiune, pen-tru un audit al situaţiilor financiare.

Pentru a putea obţine misiuni de auditde calitate trebuie mai întâi să seimplementeze la nivelul firmei de auditISQC1, iar apoi ISA 220.Standardul Internaţional privind Con -trolul Calităţii - ISQC1 stabileşte res -pon sabilităţile unei firme de audit de a-şi institui propriul sistem de asigurareşi control al calităţii şi modul de institui-re şi menţinere a acestui sistem. El seaplică în România începând cu data de15 decembrie 2009 pentru toate servi-ciile ce se subscriu Standardelor pentru

1 ISQC1, Standardul „Controlul calităţii pentru firmele care efectuează audituri şi revizuiri ale situaţiilor financiare, precum şi alte misiuni de asigu-rare şi servicii conexe”, IFAC, Manual de Standarde Internaţionale de Audit şi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, coeditare CAFR - EdituraIrecson, Bucureşti, 2009, pag. 39

2 ISA 220 – Standardul Internaţional de Audit 220 „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare”, IFAC, Manual de StandardeInternaţionale de Audit şi Control de Calitate – Audit Financiar 2009, coeditare CAFR-Editura Irecson, Bucureşti, 2009, pag. 138

Controlul calităţii auditului financiar din România şi Spania

372/2013

misiuni IAASB şi anume: StandardeleInternaţionale de Audit (ISA), Stan dar -dele Internaţionale pentru misiuni derevizuire (ISRE), Standardele Interna -ţionale pentru misiuni de asigurare(ISAE) şi Standardele Internaţionalepentru servicii conexe (ISRS).ISA 220 „Controlul calităţii pentru unaudit al situaţiilor financiare” se referăla activitatea realizată la nivelul uneimisiuni de audit şi are următoarele ele-mente de bază: responsabilităţile con-ducerii pentru calitatea misiunilor, ce -rinţe relevante de etică, acceptarea saucontinuarea relaţiilor cu clienţii şi a mi -siunilor de audit, desemnarea echipelormisiunii, desfăşurarea misiunii, monito-rizarea activităţii şi întocmirea docu-mentaţiei în conformitate cu probleme-le identificate.

3.2. SISTEMUL DE CONTROLEXTERN AL CALITĂŢII ÎNROMÂNIA

În România activitatea de revizuire acalităţii activităţii de audit financiar sedesfăşoară în conformitate cu : O.U.G.75/19993, O.U. 90/20084, Legea 26/20105, Regulamentul de organizare şifuncţionale al Camerei Auditorilor Fi -nanciari din România6 şi Norma din 25august 2010 privind revizuirea calităţiiactivităţii de audit financiar şi a altoractivităţi desfăşurate de auditorii finan-

ciari, aprobată prin Hotărârea Con si -liului Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia nr. 168/20107.Norma din 2010 arată că Departa -mentul de Monitorizare şi CompetenţăProfesională (DMCP) din cadrul CAFR„efectuează verificările pentru asigura-rea calităţii”. CAFR este „autoritateacompetentă pentru efectuarea de revi-zuiri în vederea asigurării calităţii servi-ciilor prestate de auditorii financiari” şiîşi desfăşoară activitatea sub suprave-gherea Organismului de SupravegherePublică a Activităţii de Audit Financiar.Norma arată că „toţi auditorii financiarimembri ai Camerei, persoane fizice şifirme de audit, fac obiectul unui sistemde asigurare a calităţii”.Resursele necesare realizării verificări-lor de către DMCP sunt asiguarate decătre CAFR, prin bugetul anual devenituri şi cheltuieli. Activitatea de veri-ficare efectivă este realizată de cătreinspectori şi asistenţi inspectori, sala-riaţi în cadrul aparatului executiv al Ca -merei.Procedurile de revizuire pentru asigu-rarea calităţii sunt elaborate de cătreDMCP sub forma Listelor obiectivelorde inspecţie, pe naturi de misiuni, carese prezintă spre aprobare ConsiliuluiCamerei şi spre avizare Organismuluide Supraveghere Publică. Planificareava fi astfel făcută încât fiecare membru

al Camerei să fie inspectat minim odată la 6 ani sau o dată la 3 ani în cazulauditorilor entităţilor de interes public,aceştia fiind anunţaţi în scris că vor fiinspectaţi şi perioada propusă spreverificare.Auditorii care au obţinut calificativul D,C şi B sunt monitorizaţi pe parcursul atrei inspecţii consecutive de cătreCameră, în vederea stabilirii de măsuripentru remedierea neconformităţilorsau aplicarea de sancţiuni disciplinare.Inspectorii DMCP „au calitatea de sala-riaţi în cadrul aparatului executiv alCamerei”. Ei trebuie să îndeplinească oserie de condiţii: să aibă pregătire pro-fesională şi experienţă relevantă înaudit statutar, să aibă pregătire specifi-că în domeniul inspecţiilor de calitate,să fie independenţi şi să nu fie în con-flict de interes cu auditorul financiarinspectat.Inspectorii trebuie să semneze anual odeclaraţie de conformitate cu cerinţeleprofesionale ale Camerei, privind con-trolul calităţii auditului. Coordonatoriiechipei şi o parte din membri sunt audi-tori.

3.3. CONTROLUL DE CALITATEINTERN ÎN SPANIA

Obligaţia auditorilor şi a firmelor de au -dit de a dispune de un sistem de con-

3 O.U.G. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în temeiul art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2002, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 649 din 31 august 2002, dându-se textelor o nouă numerotare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999 a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.133/2002,publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2002 şi a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernuluinr. 67/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12/2003 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 23 ianua-rie 2003.

4 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al situaţilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anua-le consolidate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 481 din 30 iunie 2008

5 Legea nr. 26 din 2010 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar din România, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 5 martie 2010

6 Regulamentul de organizare şi funcţionare al CAFR, aprobat prin H.G. nr. 433/2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011,http://www.curierulfiscal.ro/2011/06/17/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-cafr/

7 Norma din 25 august 2010 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de auditorii financiari, aprobatăprin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 168/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 627/6 septembrie 2010, careabrogă vechile norme aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 139/2009.

Cercetare


trol intern al calităţii este şi mai preg-nantă în Spania odată cu intrarea învigoare a TRLAC8 şi a Regulamentuluide aplicare al acestuia9.A treia Normă Tehnică de caractergeneral publicată prin Rezoluţia din 19ianuarie 1991 de către ICAC cereamenţinerea unui anumit nivel de calita-te în desfăşurarea lucrărilor de audit,care se obţinea prin realizarea unuicontrol intern al calităţii. Ulterior, ICACemite Rezoluţia din 16 martie 1993 princare se publică Norma Tehnică asupraControlului Calităţii (BOICAC 12/1993),care dezvoltă obligaţia auditorilor de aimplementa un sistem adecvat de con-trol intern al calităţii. Ulterior anului 1993 s-au produs însăschimbări importante la nivel europeanşi internaţional, atât în ce priveşte con-trolul extern, cât şi cel intern al calităţii.Cel mai important eveniment a fostapariţia Standardului Internaţional deControl al Calităţii, ISQC 1 emis deIFAC. În acest moment, în Spania, ISQC 1 nuare statut de aplicare obligatorie, darpretinde convergenţa la acest standardîn viitorul apropiat. El se găseşte în sta-diul de „proces în curs de implementa-re”. Pentru aceasta ICAC a emisRezoluţia din 22 decembrie 2010 princare face public textul tradus al ISQC1, sub nu mele de Norma de ControlIntern al Calităţii auditorilor financiari şifirmelor de audit (NCCI10). AceastăRezoluţie supune informaţiei publiceNorma de Control Intern al Calităţii, prinpublicarea acesteia în Buletinul Oficialnr. 84 din decembrie 2010 al ICAC.Da torită nou tăţii şi complexităţii pe care

le presupune, auditorii şi firmele deaudit au avut o perioadă de şase luni încare au putut formula şi adresa în scrisobservaţii la norma publicată. Ulterior, la data de 26 octombrie 2011,ICAC emite o altă Rezoluţie, prin caredispune publicarea noii forme a NCCI,care încorporează modificările interve-nite şi care sunt puţin substanţiale. Deasemenea, ceea ce este cel mai impor-tant este faptul că modifică data limităfixată pentru ca firmele să aibă obliga-ţia de a implementa sistemul de controlintern al calităţii în firmele de auditpână în data de 1 ianuarie 2013.NCCI reprezintă o traducere a ISQC1,adaptată la caracteristicile Spaniei,unde s-au eliminat referinţele la institu-ţiile de audit din sectorul public şi lacelelalte servicii distincte audituluifinanciar, în măsura în care ele nuintrau sub incidenţa Legii 12/2010. Rezoluţia ICAC din 2010 dispune caNCCI „să substituie”, să înlocuiascăNorma Tehnică a Calităţii din 1993, învigoare la acea dată. Este important despecificat faptul că NCCI, care repre-zintă o traducere a ISQC1, stabileşteresponsabilităţile liderilor unei firme deaudit de a-şi institui propriul sistem deasigurare şi control al calităţii la nivelde firmă.Norma Tehnică a Calităţii din 1993 sereferă la fel ca şi ISA 22011 (Standardpe care Spania încă nu l-a adoptat) laimplementarea procedurilor de controlal calităţii de către auditorul sau condu-cătorul unei misiuni de audit, la nivelulfiecărei misiuni.Astfel, ICAC şi Corporaţiile Profe sio -nale, cu ocazia efectuării controlului

extern al calităţii, vor evalua modul încare conducerea firmei a implementatşi menţine sistemul de control intern alcalităţii la nivel de firmă (în conformita-te cu ISQC1 la nivel internaţional sau înconformitate cu NCCI la nivelul Spa -niei) şi va evalua de asemenea şi cali-tatea misiunilor de audit efectuate (înconformitate cu ISA 220 la nivel inter-naţional sau Norma Tehnică a Calităţiidin 1993 la nivelul Spaniei, care a fostsubstituită de ICAC prin NCCI, prinRezoluţia din 2010).Programul de control al calităţii iniţiat înSpania în anul 2010 a marcat începutulunui nou ciclu în activitatea de controlal calităţii. Diferenţa dintre cele douănorme se referă la faptul că NCCI secentrează în evaluarea elementelorsistemului de control intern al calităţii,descrierea, evaluarea şi revizuirea pro-cedurilor acestui sistem şi aplicarea lorîn misiunile de audit de către toţi mem-brii echipei de lucru. Aşadar, NCCImerge mai departe de simpla aplicarea Normelor Tehnice de Audit şi verificăcum s-au luat deciziile, cum funcţionea-ză sistemul de control al calităţii firmei.Majoritatea specialiştilor din Spaniaapreciază că este foarte importantăperioada de adaptare la această nouă„cultură a calităţii” şi că auditorii aunevoie de timp în care să reflectezeasupra schimbărilor, să schimbe părerişi impresii cu colegii de breaslă, să seadreseze corporaţiilor profesionalepentru clarificarea îndoielilor. De ace -ea, intrarea în vigoare a normei s-aamâ nat până la 1 ianuarie 2013. În cursul anului 2011 corporaţiile profesio-nale au publicat Ghiduri orientative(REA a publicat „Manualul de organiza-

8 TRLAC - Textul revizuit al Legii Auditului Financiar, aprobat prin Real Decreto nr. 1/2011, publicat în B.O.E. nr. 157 din 2 iulie 20119 Regulamentul de aplicare al TRLAC10 NCCI – Norma Internaţională a Controlului Calităţii din Spania, traducere şi adaptare a ISQC1, publicată prin Rezoluţia din 22 decembrie 2010

a ICAC şi care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 201311 Standardul Internaţional de Audit nr. 220 „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare”, IFAC, Manual de Standarde Internaţionale

de Audit şi Control de Calitate. Audit Financiar 2009, coeditare CAFR-Editura Irecson, Bucureşti, 2009, pag. 138


392/2013

re al controlului calităţii”), au organizatcursuri de formare şi practică profesio-nală (ICJCE a creat DepartamentulCalităţii) în scopul de a ajuta membriisăi în aplicarea şi implementarea NCCIpână la sfârşitul anului 2012.

3.4. CONTROLUL DE CALITATEEXTERN ÎN SPANIA

Controlul de calitate extern, în Spania,putem spune că are două componente: Sistemul de supervizare publică şi

control al activităţii de audit finan-ciar, executat de I.C.A.C. (Insti tu -tului de Contabilitate şi Audit) înconformitate cu TRLAC 2011 şiDirectiva 43/2006/CE;

Controlul efectuat de CorporaţiileProfesionale membrilor săi, în con-formitate cu Normele Interne sauStatutul acestor Corporaţii.

3.4.1. Sistemul de Supervizare Pu -blică a activităţii de control al calită-ţii este efectuat de către SubdirecţiaGenerală de Control Tehnic din cadrulInstitutului de Contabilitate şi Audit dinSpania. Această activitate este regle-mentată în cap. IV al TRLAC, caretranspune reglementările Directivei2006/43/CE.Dacă ne referim la sistemul de supervi-zare publică şi control al activităţii deaudit, TRLAC în art. 27.3 şi 27.4 indicăresponsabilităţile acestui sistem: auto-rizarea şi înscrierea membrilor înR.O.A.C.12, formarea continuă a mem-brilor săi, adoptarea Normelor de Etică,adoptarea Normei de Control Intern alCalităţii, adoptarea Normelor Tehnicede Audit, controlul calităţii, sistemul decercetare şi de aplicare a sancţiunilor.I.C.A.C. poate delega atribuţiile de con-trol corporaţiilor profesionale ale audi-

torilor sau unor persoane fizice, selec-ţionate pe baza unui proces obiectiv. Scopul I.C.A.C. nu este aplicarea desancţiuni, ci promovarea îmbunătăţiriicalitative a acestei activităţi. Finalitateacontroalelor poate fi formativă – atuncicând se acceptă şi se încorporeazărecomandările făcute – sau disciplinară– atunci când se aplică o sancţiune, dincauza faptului că nu se corecteazădeficienţele observate.Pentru anii 2010 şi 2011 ICAC a înche-iat un „conveniu” de colaborare cuICJCE, în vederea realizării controluluicalităţii. Primul Conveniu s-a semnat ladata de 22 iulie 2010, iar al doilea în 12aprilie 2011. De exemplu, pentru anul2011 perioada de revizie a durat de ladata semnării conveniului şi până înluna noiembrie 2011, deoarece în pri-mele zile din luna decembrie reviziilede calitate trebuiau să fie complet fina-lizate, iar documentaţia să fie trimisă laICAC. Astfel, au fost desemnaţi un număr de10 revizori, care îndeplinesc următoa-rele condiţii: nu sunt auditori activi -adică nu efectuează activităţi de auditfinanciar, sunt independenţi - adică nufac parte din firma care urmează a ficontrolată şi sunt liberi de orice posibi-lă influenţă sau conflicte de interese,au pregătire profesională şi experienţăîn domeniul auditului financiar şi aupregătire specifică în domeniul contro-lului calităţii.În anul 2011 aceştia au fost selectaţi decătre o Comisie de evaluare formatădin reprezentanţi ai ICAC şi ai ICJCE.Prima fază a procesului evalua merite-le candidatului, iar a doua fază a con-stat într-un interviu. Printre condiţiile debază se specifica: să fie înscrişi înROAC la categoria ”NO exercientes”,experienţă minimă de 7 ani ca auditor

şi disponibilitatea de a călători.În anul 2010 calificativele utilizate încadrul Raportului de control al calităţiierau, în ordine descrescătoare, urmă-toarele: A1, A2, B şi C. Cei care au obţi-nut calificativul C au fost aduşi lacunoştinţa Comisiei Naţionale deDeontologie.În anul 2011 dispar toate aceste califi-cative, iar rezultatele controalelor deca litate sunt clasificate în:l fără deficienţe – în cazul firmelor

sau auditorilor unde nu s-au detec-tat deficienţe relevante;

l cu deficienţe – caz în care se întoc-meşte o propunere de Plan de îm -bunătăţire, în care se includ reco-mandări pentru a remedia deficien-ţele observate.

3.4.2. Corporaţiile profesionale au şiobligaţia de a realiza controale decalitate ale activităţii realizate de cătremembri săi, cu scopul de a se asiguracă aceştia respectă normele legale învigoare. Pentru aceasta ele verificădocumentele de lucru ale auditorilor,dar au obligaţia să păstreze secretulprofesional şi să informeze ICAC asu-pra rezultatelor controalelor la sfârşitulfiecărui an, propunând acolo unde estecazul sancţiunile corespunzătoare.

4. Analiză comparativă

a particularităţilor sistemului de control al

calităţii auditului financiardin România şi Spania

Analizând evenimentele în evoluţia lorcronologică se poate observa că în

12 Registrul Oficial al Auditorilor Financiari din Spania

Cercetare


Spania, Normele Tehnice de Audit cuCaracter General şi Normele Tehniceasupra Controlului Calităţii au fost ela-borate în jurul anilor 1991 – 1993, datăulterioară legiferării auditului financiarîn Spania şi a înfiinţării Institutului deContabilitate şi Audit (ICAC), care aavut loc în anul 1988.În România, datorită evenimenteloristorice, a Revoluţiei din 1989, lucruriles-au desfăşurat într-un mod diferit.Specialiştii contabili din România eraunerăbdători să se alinieze la normeleinternaţionale şi europene şi au începutactivitatea de acceptare a acestoraînainte ca profesia de audit financiar săfie legiferată (1999). În anul 2000, lamai puţin de un an de la înfiinţarea Ca -merei Auditorilor Financiari din Româ -nia (CAFR), se trece direct la preluareaStandardelor Internaţionale de Audit(ISA), care în anul 2009 au fost înlocui-te cu Standardele Internaţionale deAudit clarificate.În Spania, ISA nu au fost preluate, iardupă apariţia ISA clarificate şi a Di rec -tivei 2006/43/CE a început procesul depreluare treptată a ISA clarificate şi aISQC1. Până în prezent au fost prelua-te numai patru Standarde clarificate, iarISQC1 a fost tradus şi adaptat şi esteprevăzut să intre în vigoare definitivîncepând cu data de 1 ianuarie 2013.După cum se poate observa, auditulfinanciar s-a instaurat în România 11 ani mai târziu decât în Spania. Ne -fiind reglementat, s-a trecut direct lapreluarea Standardelor Internaţionalede Audit.În Spania, deşi procesul a început mairepede, se constată un anumit conser-vatorism în ceea ce priveşte introduce-rea schimbărilor. Procesul de imple-

mentare a Standardelor de Audit sederulează lent, cu lungi perioade ante-rioare de consultări publice.În ce priveşte sistemul de control internal calităţii din cadrul firmelor de audit, înRomânia el este reglementat de Stan -dardele Internaţionale ISQC1 şi ISA220, traduse în limba română. Intră învigoare începând cu data de 15decembrie 2009.În Spania, ISQC1, care se referă lacontrolul calităţii la nivelul firmelor deaudit, a fost tradus şi adaptat la condi-ţiile naţionale şi se numeşte NormaInternaţională de Control al Calităţii(NCCI). Aplicarea ei a început din anul2010, când a fost publicată în BuletinulOficial al Statului (BOE), dar are carac-ter obligatoriu numai începând cu datade 1 ianuarie 2013. În ce priveşte controlul calităţii la nive-lul misiunilor de audit am observat oinadvertenţă. Rezoluţia ICAC din datade 26 octombrie 2011 spune că NormaTehnică din anul 1993 (care este echi-valentă cu ISA 220 şi care se referă lacontrolul intern al calităţii la nivelulmisiunilor de audit) va fi înlocuită cuNCCI, care se referă de fapt la contro-lul intern al calităţii la nivel de firmă deaudit (varianta tradusă a ISQC1), ceeace nu înseamnă acelaşi lucru. Opinianoastră este că Norma Tehnică din1993 care se referă la Controlul internal calităţii la nivel de misiune de audittrebuie să rămână în vigoare până laadoptarea în Spania a ISA 220.O altă diferenţă este faptul că ISQC1 înRomânia se aplică pentru toate servicii-le care se subscriu StandardelorIAASB (ISA, ISRE, ISAE, ISRS), iarNorma Internaţională de Control alCalităţii din Spania (NCCI) se referă

numai la misiunile de audit financiar. Sistemul de control extern al calităţiieste reglementat la nivel european deDirectiva 2006/43/CE, dar, la nivelnaţional, situaţia din România şi Spaniase prezintă diferit.În România acest sistem are o singurăcomponentă, care se referă la Sistemulde Supraveghere Publică a activităţiide audit financiar. Activitatea de controlal calităţii este coordonată de Depar -tamentul de Monitorizare şi Com pe -tenţă Profesională (DMCP) din cadrulCamerei Auditorilor Financiari din Ro -mânia, iar activitatea de supravegherea Camerei este realizată de Organis -mul de Supraveghere Publică a activi-tăţii de audit financiar.În Spania sistemul are două compo-nente:l una se referă la sistemul de Su -

praveghere Publică realizată deInstitutul de Contabilitate şi Audit(ICAC), conform Cap. IV din TextulRevizuit al Legii Auditului Financiar(TRLAC) şi a Regulamentului deaplicare a acestuia.

l a doua se referă la controlul organi-zat de corporaţiile profesionale(ICJCE13, REA14 şi REGA15)membrilor săi, în conformitate cunormele interne sau statutul acestorcorporaţii. De precizat că, începândcu anul 2010, aceste controale numai au caracter obligatoriu.

În România, desfăşurarea lucrărilor decontrol se efectuează de către inspec-torii DMCP din cadrul CAFR, iar înSpania ICAC poate delega atribuţiile decontrol corporaţiilor profesionale sauunor persoane fizice selectate pe bazaunui proces obiectiv, putând efectua

13 Instituto de Auditores-Censores Jurados de Cuentas din Spania14 Registro de Economistas Auditores15 Consejo Superior de Colegios Oficiales de Titulares Mercantiles


numai lucrări de supervizare a acesto-ra.Condiţiile pe care trebuie să le îndepli-nească inspectorii de control al calităţiidin cele două ţări sunt aproximatividentice, cu deosebirea că în Româniali se cere pregătire profesională şiexperienţă „relevantă” în audit statutar,iar în Spania se specifică o perioadă deminim 7 ani. În plus, în România oparte din membrii echipei de controlsunt auditori financiari, iar în Spania einu pot fi auditori activi.Calificativele care se obţin în urma uneiinspecţii de control al calităţii de cătrefirmele de audit în România sunt A, B,C şi D, iar în Spania – până în anul2010 – ele erau A1, A2, B şi C, iar înce-pând cu anul 2011 ele sunt „cu defi-cienţe” sau „fără deficienţe”.

5. Posibilităţi de îmbunătăţire

a sistemului de control alcalităţii auditului financiar

din cele două ţăria. În ce priveşte România, ea a adoptatStandardul Internaţional de Control alCalităţii (ISQC1) încă de la sfârşitulanului 2009. Procesul de adoptare şiimplementare a sistemelor interne decontrol al calităţii este destul de dificil.În Spania, cele trei corporaţii profesio-nale joacă un rol fundamental în proce-sul de adaptare a firmelor de audit lace rinţele noii Norme Internaţionale deControl al Calităţii (NCCI). Aceste cor-poraţii au înfiinţat departamente spe-ciale de calitate, cu scopul de a-i ajutape membrii săi la implementarea noilorsisteme ale calităţii. Au publicat ghiduriorientative, ma nu ale de organizare şiimplementare a sistemelor de control alcalităţii şi au organizat cursuri de for-mare şi practică profesională.

Considerăm că aceste activităţi susţi-nute de orientare a auditorilor financiariîn activitatea lor ar fi binevenite şi înRo mânia. Ele ar ajuta la implementa-rea uniformă a noilor reglementări şi laclarificarea problemelor cu care aceştiase confruntă. Valul schimbărilor, multi-tudinea de acte normative care aparpeste noapte şi care trebuie aplicate întimp record ocupă o mare parte a aten-ţiei şi timpului specialiştilor auditori.b. Dacă analizăm cu atenţie RezoluţiaICAC din 26 octombrie 2011 dinSpania, observăm că procesul deimplementare a ISQC1 în această ţarăa durat mai mult de 2 ani. Spa nia aveao Normă Tehnică de Control al Calităţiiîncă din anul 1993 şi există specialişticare susţin că nu există o diferenţăfoarte mare între aceasta şi noua NCCI(traducerea şi adaptarea ISQC1). Alţispecialişti susţin că este vorba de onouă cultură a calităţii, care necesitătimp pentru a fi asimilată şi implemen-tată în mod corespunzător de către fir-mele de audit şi i-au acordat timpulnecesar şi o atenţie deosebită. Deaceea, subliniem încă o dată importan-ţa introducerii şi în Ro mâ nia a uneiperioade de consultare publică a profe-sioniştilor auditori în cazul introducerii anoi norme de audit. c. Amânarea intrării în vigoare a NCCIîn Spania, începând cu data de 1ianuarie 2013, a determinat o stare deconfuzie în rândul auditorilor din aceas-tă ţară, în ceea ce priveşte CÂND înce-pe obligaţia de a implementa schimbă-rile cerute de noua NCCI. Norma însăşinu specifică nici o dată, articolul fiind„eliminat” de ICAC. Prin RezoluţiaICAC din 2010 se fixează ca limită datade 12 octombrie 2012, care ulterioreste modificată prin Rezoluţia din 2011pentru data de 1 ianuarie 2013.În opinia noastră, NCCI trebuia imple-mentată imediat după publicarea sa în

decembrie 2010, indiferent de micilemodificări care puteau să intervină peparcursul celor şase luni de consultarepublică. Perioada de implementare ex -piră la 1 ianuarie 2013. În tot acesttimp, în cazul efectuării unei inspecţiide calitate din partea ICAC sau aCorporaţiilor Profesionale, în cazulidentificării unor deficienţe de imple-mentare a normei, acestea nu pot con-stitui motiv de sancţiune, dar se pot for-mula recomandări, pentru corecta lorimplementare. Problema este că acestsistem nu se poate implementa într-osingură zi, el necesitând eforturi susţi-nute pentru o perioadă mai îndelunga-tă de timp, iar la data de 1 ianuarie2013 toate firmele de audit din Spaniatrebuie să aibă implementat deja siste-mul de control intern al calităţii, lipsa a -cestuia constituind motiv de sancţiune.d. Rezoluţia ICAC din anul 2010 preve-de că o dată cu intrarea în vigoare aNCCI aceasta va înlocui NormaTehnică a Calităţii din anul 2003.În opinia autorilor Sonia M. GarciaDelgado şi Izaskun Ipiñazar Petralandaexprimată în articolul „Auditul în Spaniaînainte şi după ISQC1 – o cultură orien-tată spre calitate”, „nu există o diferen-ţă foarte mare” între noua NCCI şivechea Normă Tehnică a Calităţii din1993. În opinia noastră, conţinutul celor douănorme nu trebuie comparat deoarecenu se referă la aceeaşi problematică.Odată cu emiterea Rezoluţiei ICAC din2010, Norma Tehnică a Calităţii din1993, care se referă la controlul calită-ţii la nivel de misiune, a fost substituităde NCCI care se referă la sistemul decontrol al calităţii la nivel de firmă deaudit. Apare aşadar un gol legislativ,acela care se referă la controlul calităţiipe care trebuie să îl aplice auditorii lanivelul fiecărei misiuni de audit.Această substituire a Normei Tehnice

412/2013

Cercetare


din 1993 trebuia amânată până la intra-rea în vigoare a ISA 220 în Spania. ISA220 presupune implementarea ante-rioară a ISQC1 într-o firmă de audit,dar nu o înlocuieşte. Se impune aşadarrămânerea în vigoare a Normei Teh -nice a Calităţii din 1993 sau adoptareaimediată a ISA 220.e. În opinia noastră, hotărârea ICAC dea exclude de sub incidenţa NICC cele-lalte servicii diferite de auditul financiar,pe care le prestează auditorii, nu estepe deplin justificată. Considerăm căacest concept „al calităţii” trebuie săreprezinte în cadrul cabinetelor deaudit o adevărată „cultură”, care să seimprime tuturor serviciilor pe care ace-ştia le prestează. În plus, în cazul fir-melor de audit de dimensiuni mici şimijlocii, Manualul Calităţii nu ar puteaavea un caracter general. Astfel, aces-tora li se impune de fapt elaborarea adouă manuale ale calităţii - unul numaipentru serviciile de audit financiar şialtul pentru celelalte servicii. De aceea,considerăm că misiunile de revizuire,asigurare şi servicii conexe (otros com-promisos de aseguramiento y de otrosservicios relacionados) trebuiau săfacă parte integrantă din prezentanormă a calităţii.f. Dacă comparăm sistemul extern decontrol al calităţii din cele două ţăriobservăm următoarea particularitate: Camera Auditorilor Financiari din Ro -mânia (CAFR) este organismul profe-sional care „organizează, coordoneazăşi autorizează desfăşurarea activităţiide audit financiar din România”16. Lafel în Spania, aceste activităţi sunt rea-

lizate de către Institutul de Contabilitateşi Audit (ICAC).În România, activitatea de controlextern al calităţii firmelor de audit finan-ciar şi a auditorilor financiari este reali-zată de Departamentul de Monitorizareşi Competenţă Profesională din cadrulCAFR, iar activitatea de supervizare aCAFR, aşa cum prevede Directiva2006/43/CE este efectuată de Orga -nismul de Supraveghere Publică aActivităţii de Audit Financiar.În Spania nu s-a creat un alt organismcare să supervizeze activitatea ICAC,ci s-a optat pentru varianta în careICAC delegă atribuţiile sale de controlextern al calităţii asupra firmelor deaudit corporaţiilor profesionale sauunor persoane fizice special autorizateîn acest sens, iar activitatea de super-vizare este efectuată de însuşi Institutulde Contabilitate şi Audit (ICAC).

ConcuziiStandardul Internaţional de Control alCalităţii (ISQC1) este considerat înacest moment cel mai important reperîn ceea ce priveşte asigurarea calităţiiîntr-o firmă de audit. Adoptarea acesteinorme în România încă din anul 2009reprezintă o adevărată performanţă. Lanivelul Spaniei ea este prevăzută săintre în vigoare doar începând cu datade 1 ianuarie 2013, dar aplicarea ei înanumite firme a început încă din anul2010.Deşi există diferenţe de ritm între celedouă ţări în ce priveşte adoptarea nor-melor internaţionale, importantă este

orientarea spre acceptarea acestora,ceea ce va duce la uniformizarea trep-tată a auditului financiar la nivel euro-pean şi internaţional. Diferenţele des-coperite între sistemele de control alcalităţii din România şi Spania nu suntfundamentale, deoarece ele au la bazăaceleaşi principii. Recomandările euro-pene reprezintă în acest moment unca dru general de acţiune şi lasă unspaţiu destul de amplu de intervenţieţă rilor membre, ceea ce generează di -ferite grade de control, revizuire şireglementare. Diferenţele descoperitesunt mai mult de formă decât de fond,aşadar sunt nesemnificative.Ca direcţii viitoare de cercetare amremarca posibilitatea realizării unui stu-diu comparativ între România şi Spaniaîn ce priveşte evoluţia numărului con-troalelor de calitate efectuate în ultimiiani sau a sistemul de sancţiuni aplicatauditorilor financiari şi firmelor de auditdin cele două ţări, ca urmare a activită-ţii de control al calităţii.„Ultimele două decenii au reprezentat operioadă de mari schimbări în mediulde afaceri”17 şi ca urmare nici auditulfinanciar nu a putut rămâne pe loc.Dimpotrivă, el trebuie să fie permanentcu un pas înainte, pentru a da încrede-re în tranzacţiile care se desfăşoară pepiaţă. „Secolul XXI este considerat, pebună dreptate, secolul revoluţiei perfor-manţei, în care vor predomina manage-mentul şi auditul performanţei….”18.Fenomenul globalizării şi criza econo-mică mondială care a început în anul2008 au influenţat şi vor influenţa încontinuare structura şi conţinutul legi-slaţiei în materie de audit financiar.

16 O.U.G. 75/1999, Cap. II, art. 5(2), republicată în temeiul art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 67/2002, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 649 din 31 august 2002, dându-se textelor o nouă numerotare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999 a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.133/2002, publicată înMonitorul Oficial al României, partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2002 şi a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 67/2002,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12/2003 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 23 ianuarie 2003.

17 Neculai Tabără, Sorin Briciu, Actualităţi şi perspective în contabilitate şi control de gestiune”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 201218 Neculai Tabără, Sorin Briciu, Actualităţi şi perspective în contabilitate şi control de gestiune”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012


432/2013

Cantwell Chris, Consideraţii privind controlul calităţii firmelor,Revista „Audit Financiar” nr. 11, 2010, pag. 37-40

Ceberio Ortuzar Jaime, La nueva Norma de Control de CalidadInterno: un paso adelante en la profesion de auditoria,Revista „Auditores” nr. 15, 2011, pag. 31-33

Fernández Juan Antonio, Comentarii normative asupra NormeiInternaţionale de Control al Calităţii, Revista „Auditores” nr.14, 2011, pag. 58-65

Garcia Delgado Sonia şi Izaskun Ipiñazar Petralanda, Laauditoría en España: un antes y un despues de la ISQC1 -una cultura orientada a la calidad, Revista „Partida Doble”,2011, pag. 13

Neamţu Horia, Roman Aureliana Geta,Ţurlea Eugeniu, Auditfinanciar - Misiuni de asigurare şi servicii conexe, EdituraEconomică, Bucureşti, 2012

Puig de Travy Carlos, El Control de la Calidad en el marco dela nueva LAC, Zaragoza 2010, www.rea. economistas.es

Tabără Neculai, Briciu Sorin, Actualităţi şi perspective în conta-bilitate şi control de gestiune”, Editura Tipo Moldova, Iaşi,2012

Toma Marin, Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei enti-tăţi, ediţia a III-a revizuită şi adăugită, Editura CECCAR,Bucureşti, 2009

Uyarra Encalado Esteban, La puesta en marcha de la normainterna de control de calidad en los despachos de audito-ria, Revista „Partida Doble” nr. 234, 2011, pag. 85-89

Camera Auditorilor Financiari din România, Ghid pentru unaudir de calitate, Editura Irecson, Bucureşti, 2010

Comitetului Economic şi Social European, Avizul privind CarteaVerde „Politica de audit: lecţiile crizei”, publicat în JurnalulOficial al Uniunii Europene nr. 248/92 din 28 august 2011,http://www.eecs.europa.eu

Federaţia Internaţională a Contabililor, Manual de StandardeInternaţionale de Audit şi control de calitate. Audit Financiar2009, coeditare CAFR-Editura Irecson, Bucureşti, 2009

Federaţia Internaţională a Contabililor, ReglementăriInternaţionale de audit, asigurare şi etică. Audit Financiar2008, coeditare CAFR-Editura Irecson, Bucureşti, 2008

Instituto de Cesores Jurados de Espana, Comentarios norma-tivos sobre las Normas Tecnicas de Auditoria, Revista„Auditores” nr. 14 din 2011, pag 58-65

Bibliografie

Participarea CAFR laCon ferinţa axată pe problema comitetelor de audit

La 10 ianuarie 2013 a avut loc laVarşovia, Polonia, Conferinţa cu temaComitetul de audit: o legătură cheieîntre raportarea financiară şi proce-sul de audit. Conferinţa a fost organiza-tă de Comisia de supraveghere a audi-tului din Polonia în colaborare cuCentrul Băncii Mondiale pentru ReformaRaportării Financiare şi a fost găzduităde Bursa de Valori din Varşovia. Laacest eveniment, Camera AuditorilorFinanciari din România a fost reprezen-tată de preşedintele său, prof. univ. dr.Horia Neamţu.

Comitetul de audit joacă un rol impor-

tant, asigurând furnizarea de către com-paniile cotate a unor informaţii financia-re credibile pentru investitori, aspectcare este deosebit de importat pentrufuncţionarea pieţelor de capital înPolonia la fel ca şi în celelalte stateeuropene. Această Conferinţă a avutdrept obiectiv promovarea unei maibune conştientizări şi înţelegeri a roluluişi responsabilităţilor comitetului de auditîn procesul de raportare financiară. Evenimentul a oferit membrilor comite-telor de audit şi altor părţi interesateinformaţii practice din perspectiva spe-cialiştilor internaţionali şi polonezi cu pri-vire la modul în care îşi pot îndeplini maieficient îndatoririle, constituind, de ase-menea, o bună ocazie pentru discutareadificultăţilor cu care se confruntă comite-tele de audit şi a modului în care pot săcontribuie la îmbunătăţirea calităţii audi-

tului şi la protejarea intereselor acţiona-rilor. Au participat preşedinţi şi membri aiunor comitete de audit, ai comisiilor desupraveghere, directori financiari şi exe-cutivi, reprezentaţi ai investitorilor insti-tuţionali şi ai organismelor profesionaleale auditorilor şi profesioniştilor contabiliatât din Polonia, cât şi din alte stateeuropene. Dintre experţii internaţionalicare au avut prezentări şi intervenţii laaceastă Conferinţă menţionăm:Richard Fleck, membru al Consiliuluipentru Raportare Financiară din MareaBritanie, Arnold Schilder, preşedinte alConsiliului pentru StandardeInternaţionale de Audit şi Asigurare(IAASB), Henri Fortin, director alCentrului pentru Reforma RaportăriiFinanciare şi Hilde Blomme, directorexecutiv adjunct, Federaţia Europeanăa Contabililor (FEE).

Informaţii

Cercetare


IntroducereEtimologic, cuvântul „guvernanţă” pro-vine din franceza veche, din verbultranzitiv „gouverner (a conduce un stat,un popor)”, fiind preluat din latinaveche „gubernare”, care, la rândul săua fost preluat din grecescul „kubernân”care înseamnă „a conduce o navă”.(Oxford Dictionaries, Dictionnaire La -rousse, Dicţionarul explicativ al limbiiromâne). În contextul actual al studiului, expre-sia „guvernanţă corporativă” semnificăactivitatea de conducere a activităţiiunei companii, ca organizaţie. Siste -mul anglosaxon a jucat un rol foarteim portant în apariţia şi dezvoltareaconceptului, în majoritatea lucrărilor despecialitate fiind definit ca „sistemulprin care întreprinderile sunt conduseşi controlate” (Cadbury, A., 2002).Conform IFAC, „guvernanţa corporati-vă reprezintă un set de responsabilităţişi practici exercitate de către conduce-re şi de către managementul executiv,în scopul îndeplinirii obiectivelor strate-

Respectarea drepturiloracţionarilor, în contextul principiilor privind guvernanţacorporativă, la entităţile listate pe o piaţăreglementată din România, având ca obiectde activitate intermedierea financiară

* Cadru didactic asociat, dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]

Shareholder Rights in the Context ofCorporate Governance Principles, at theEntities Listed on a Regulated Market inRomania, With the Object of FinancialIntermediation One of the objectives of corporate governance principles is to increase the perform-ance of economic entities, namely to maximize net asset value accounting, and, bydefault, any money which are due to shareholders. This objective can be achievedonly under conditions in which rights of shareholders, the right to property, right tobe informed, the right to participate in the deliberations and decision-making, theright to elect governing bodies, the right to use company funds, the right to receivebenefits, the right to repay the amount of contributions from dissolution and liquida-tion of the company. This study aims to address the conceptual and empirical issuesconcerning the rights of shareholders in public companies listed on a regulated mar-ket in Romania.

Key words: corporate governance, shareholders' general meeting, convened, major-ity shareholders, equity

JEL Classification: G34

Cuvinte cheie: guvernanţă corporativă, adunare generală, convocator, acţionari ma -joritari, echitate

Adrian Doru BÎGIOI*

Abstract

- Respectarea drepturilor acţionarilor

gice, asigurării riscului managementu-lui şi verificării utilizării resurselor curesponsabilitate” (IFAC, 2009).Respectarea drepturilor acţionariloreste unul din principiile de bază enun-ţate în anul 1999 de către O.E.C.D.(Or ganizaţia pentru Cooperare şiDezvoltare Economică), enunţându-se,în acest sens, anumite principii genera-le, aplicabile cu caracter de recoman-dare atât de către ţările membre aleorganizaţiei, cât şi de către celenemembre. Primul set de principii a fostelaborat în 1999, iar în anul 2004 a fostpublicată o variantă îmbunătăţită aacestora. De asemenea, O.E.C.D. apu blicat o serie de ghiduri privind im -plementarea acestor principii de cătrestate la nivel naţional. Aceste concepteau fost preluate de către mai mulţiautori români şi străini într-o serie delucrări ştiinţifice, fiind abordate aspectediferite ale guvernanţei corporative.Concluziile majorităţii acestor studii aufost că implementarea principiilor gu -vernanţei corporative la nivelul compa-niilor are efecte benefice pentru acţio-nari, ducând la maximizarea profituriloracestora. În contextul economic mon-dial actual, caracterizat prin scăderieconomice şi prin blocaje financiare, înultimii ani s-a pus în discuţie extinderearolului guvernanţei corporative de lanivel microeconomic, respectiv maximi-zarea bogăţiei acţionarilor, la nivelmacroeconomic, respectiv asigurareastabilităţii economico-financiare mon-diale. Pornind de la aceste tendinţeelaborate la nivel internaţional, consi-derăm că simpla recomandare a unorprincipii nu asigură eficienţa guvernan-ţei corporative şi, din acest motiv, opi-năm că principiile privind guvernanţacorporativă trebuie implementate prinintermediul unor acte normative emisede organele statului, idee susţinută şiprin emiterea OUG nr. 109, din 30 no -iembrie 2011, privind guvernanţa cor-

porativă a întreprinderilor publice.Având în vedere aceste motive, consi-derăm că principiile generale privindguvernanţa corporativă ar trebui defini-te „...printr-un set de norme emise decătre organele legislative şi executiveale statului, pe care conducerile com-paniilor trebuie să le implementeze înactivitatea lor şi să le respecte în sco-pul asigurării unei bune funcţionări aacestora...” (Bîgioi, A., 2012) şi nu prinemiterea unor simple principii cu carac-ter de recomandare.


Obiectivul acestui studiu îl reprezintăevaluarea gradului de implementare aprincipiilor privind respectarea drepturi-lor acţionarilor, în cazul companiilor lis-tate pe o piaţă reglementată naţională(B.V.B. şi RASDAQ), având ca obiectde activitate intermedierea financiară.Pentru atingerea obiectivului, s-au folo-sit metode combinate. Astfel, pentrufiecare entitate care face obiectul pre-zentei cercetări a fost estimat gradul deimplementare a principiilor privind res-pectarea drepturilor acţionarilor, cu aju-torul metodei scoring, combinată cuanumite teste specifice activităţii deaudit financiar. Pentru interpretarea re -zultatelor s-a utilizat preponderent de -ducţia, deoarece există un cadru teore-tic conceptual ale cărui principii sunttestate empiric pentru datele din eşan-tion. Rezultatele diferitelor studii reali-zate sunt analizate individual, dar şicomparativ.Eşantionul entităţilor supuse cercetăriia fost format din 11 companii carereprezintă 100% din totalul entităţilorlistate la B.V.B. şi R.A.S.D.A.Q., publi-cate la data de 30.04.2012 şi care auca obiect de activitate intermediereafinanciară, cu excepţia societăţilor de

asigurări. Pentru prelucrare s-au folositdate publice, disponibile pe website-ulBursei de Valori Bucureşti(www.bvb.ro) şi pe website-urile entită-ţilor supuse cercetării. S-au avut învedere situaţiile financiare întocmitepentru închiderea exerciţiului 2011 şipublicate până la data de 30.04.2012.Pentru fiecare dintre cele 11 entităţi amfolosit acelaşi model de testare empiri-că. Astfel, în vederea realizării studiu-lui, am definit următoarea funcţie gene-rală:Funcţia generală privind respecta-rea drepturilor acţionarilor (f2(ts2))f2(ts2) reprezintă funcţia generală pri-vind respectarea drepturilor acţionarilorşi este dată de relaţia:

f2(ts2) = f{(β1, β2, β3, β4, β5)│ 0 ≤ ≤ f2i(ts2i) ≤10},

unde β1, β2, β3, β4, β5 € [0;2], i € [0;30], şi

unde:β1 reprezintă valoarea estimată a para-

metrului privind verificarea îndepli-nirii condiţiei dacă entitatea a publi-cat pe internet o secţiune specialădedicată relaţiei cu investitorii

β2 reprezintă valoarea estimată a para-metrului privind verificarea îndepli-nirii condiţiei dacă informaţiile pri-vind convocatorul adunării generalea acţionarilor sunt publicate întermen

β3 reprezintă valoarea estimată a para-metrului privind verificarea îndepli-nirii condiţiei dacă din informaţiileprivind convocatorul adunării gene-rale a acţionarilor rezultă că acestaconţine detalii legate de data, loculşi ordinea de zi

452/2013

Cercetare


β4 reprezintă valoarea estimată a para-metrului privind verificarea îndepli-nirii condiţiei dacă materialelesupuse dezbaterii sunt publicate

β5 reprezintă valoarea estimată a para-metrului privind verificarea îndepli-nirii condiţiei dacă rezultatele votu-lui privind aprobarea de către acţio-nari a problemelor supuse dezbate-rii sunt consemnate într-un procesverbal şi sunt publicate

Parametrii acestei funcţii au fost deter-minaţi pe bază de chestionare emisepentru fiecare entitate supusă cercetă-rii, conform modelului reprezentat înTabelul 1. Condiţiile standard au fostdeterminate pe baza principiilor şi prac-ticilor internaţionale şi naţionale înmaterie de guvernanţă corporativă,precum şi pe baza recomandărilorBursei de Valori Bucureşti. Pentru fie-care întrebare la care răspunsul a fostDA s-au acordat maxim 2 puncte, iarpentru fiecare întrebare la care răspun-sul a fost NU s-au acordat 0 puncte. Înfinal, s-a determinat punctajul pentrufiecare entitate atât pe total, cât şi pen-tru fiecare set de condiţii în parte.

Literatura de specialitate

Conceptele privind guvernanţa corpo-rativă sunt prezentate într-o serie destudii teoretice şi empirice, în cadrulprincipiilor elaborate cu caracter derecomandare la nivel internaţional, darşi în cadrul normelor profesionale ela-borate de către organismele competen-te. Astfel, Jonathan R. Macey şi alţii(2003) au explicat rolul pe care guver-nanţa corporativă îl joacă în performan-ţele băncilor comerciale. De aseme-nea, ei au abordat problemele legatede conducerea executivă, de autorita-tea de supraveghere, de acţionari şi dedeponenţi. Ei abordează modelulanglo-american al guvernanţei corpo-rative şi modelul franco-german. Primulpune accentul pe maximizarea valoriiacţionarilor, iar cel de-al doilea pune pepicior de egalitate acţionarii şi stakehol-derii. Kenneth Spong şi alţii (2007) au elabo-rat un studiu în care au abordat rolul pecare îl are guvernanţa corporativă în

creşterea performanţei băncilor, anali-zând relaţia care există între calitateamanagementului şi rezultatele financia-re ale entităţii.Bengt Holmstrom şi alţii (2003) au ela-borat o lucrare în care au abordataspecte legate de guvernanţa corpora-tivă în S.U.A., vizavi de scandalurilefinanciare de la Enron, WorldCom şiTyco.Renee B. Adams şi alţii (2005) au exa-minat relaţia care există între structuraconducerii (mărime şi compoziţie) şiperformanţa entităţilor, luând în consi-derare un eşantion de date pentruperioada 1959-1999. Pentru a explicafenomenul, ei au folosit modelulTOBIN’SQ. Agnes W.Y. LO şi alţii (2010) au elabo-rat un studiu în care au investigat dacăstructurile unei bune guvernanţe corpo-rative influenţează comportamentulconducerii oportuniste a firmelor (într-oformă de manipulare a preţurilor detransfer), într-una din economiile celemai dinamice. Concluziile studiuluirelevă faptul că la societăţile care au unnumăr mai mare de directori indepen-denţi sau un număr mai mic de directorinumiţi de către societatea mamă estemai puţin probabil ca acestea să seimplice în manipularea preţurilor detransfer al acţiunilor. Ronald J. Gilson a elaborat un studiuin titulat „Controlling Family Share -holders in Developing Countries:Anchoring Relational Exchange”, încare a abordat aspecte legate de con-trolul activităţii companiilor de cătreacţionarii majoritari în dauna acţionari-lor minoritari în ţările în curs de dezvol-tare. Profesorul Ross Levine (2003), de laUniversitatea din Minnesota, a studiatguvernanţa corporativă a băncilor.Rezultatele studiilor sale relevă faptul

- Respectarea drepturilor acţionarilor

că o guvernanţă slabă a băncilor afec-tează întreaga economie, având con-secinţe negative asupra dezvoltăriieconomice. Crizele financiare au fostdeterminate de proasta guvernare abăncilor. Crizele bancare afecteazăeconomia, destabilizează guvernele şiintensifică sărăcia. Acţionarii mari auun control direct în alegerea consiliilorde administraţie, precum şi a comitete-lor de supraveghere. De asemenea,aceştia joacă un rol important în selec-tarea conducerii executive, exercitândîn acest fel o influenţă mai mare asupraacestora.

Rezultatele studiului

În urma elaborării studiului privindimplementarea principiilor guvernanţeicorporative la entităţile care au făcutobiectul cercetării, rezultatele estimateau fost sintetizate în Tabelul 2 şiGraficul 1.

Concluziile studiului

Entităţile supuse studiului au imple-mentat parţial recomandările şi practici-le internaţionale privind drepturile deţi-nătorilor de instrumente financiare,obţinând un scor mediu de 5,82 punctedintr-un maxim de 10. Astfel, circa 91%din entităţi au publicat o secţiune dedi-cată relaţiei cu investitorii. Majoritateaentităţilor au publicat convocatorul adu-nării generale, însă doar 33% dintreacestea au respectat termenul legal depublicare a acestuia. În ceea ce priveş-te detaliile despre ordinea de zi, s-aconstatat că doar 54% dintre entităţiprezintă astfel de informaţii. În ceea cepriveşte diseminarea informaţiilor pri-vind materialele supuse dezbaterii, s-a

constatat că circa 73% dintre companiipublică situaţiile financiare şi raportulanual al administratorului, dar, în gene-ral, sub formă sintetică. De asemenea,doar 36% dintre companiile supusecercetării prezintă detalii legate devotul acţionarilor în cadrul adunărilorgenerale. S-a constatat că există olegătură directă între gradul de concen-

trare a capitalului şi prezentarea infor-maţiilor acţionarilor. Astfel, cu cât gra-dul de concentrare a capitalului estemai mare cu atât informaţiile sunt pre-zentate mai sintetic. Dimpotrivă, la enti-tăţile cu un număr mai mare de acţio-nari informaţiile prezentate acestorasunt mai detaliate. Printre cauzele careau determinat obţinerea rezultatelor

472/2013

Cercetare


prezentate menţionăm: armonizarearelativ târzie a normelor naţionale laprincipiile şi recomandările internaţio-nale privind guvernanţa corporativă,precum şi costurile suplimentare pri-vind implementarea acestor principii lanivelul companiilor.

Având în vedere rezultatele studiului,considerăm că se impune eficientiza-rea sistemului de guvernanţă corporati-vă al companiilor, luându-se în consi-derare implementarea principiilor prinintermediul unor norme juridice cucaracter obligatoriu şi nu prin interme-

diul unor principii cu caracter de reco-mandare. De asemenea, apreciem căar fi un lucru pozitiv sporirea atribuţiuni-lor organismelor de supraveghere aactivităţii entităţilor cotate pe piaţa decapital pe linia implementării principiilorprivind guvernanţa corporativă.

Adams, Renee B.; Mehran, Hamid, Corporate Performance,Board Structure and its Determinants in the BankingIndustry”, Federal Reserve Bank of New York StaffReports, no. 330, 2005

Cadbury, Adrian, Corporate Governance and Chairmanship:A Personal View, Oxford, Oxford University Press, 2002

Gilson, Ronald J.; Hansmann, Henry; Pargendler, Mariana,Regulatory Dualism as a Development Strategy:Corporate Reform in Brazil, the U.S., and the EU,Working Paper N°.149/2010

Holmstrom, Bengt; Kaplan, Steven N., The State of U.S.Corporate Governance: What’s Right and What’sWrong?, ECGI - Finance Working Paper No. 23/2003

Levine, Ross, The Corporate Governance of Banks, GlobalCorporate Governance Forum, 1818 H Street, NW,Washington DC, Discussion Paper No. 3/2003

LO, Agnes W.Y.; Wong, Raymond M.K. and Firth, Michael,Can corporate governance deter management frommanipulating earnings? Evidence from related-partysales tranzactions in China, Journal of CorporateFinance, Volume 16, Issue 2, 2010, Pages 225-235

Macey, Jonathan R. and O’Hara, Maureen, The CorporateGovernance, Economic Policy Review, Vol. 9, No. 1,April 2003

Spong, Kenneth; Sullivan, Richard J., CorporateGovernance and Bank, Performance, Banking Studiesand Structure, Federal Reserve Bank of Kansas City,September, 2007

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan -Alexandru Rosetti”, Dicţionarul explicativ al limbii româ-ne, ediţia a III-a, Editura Univers Enciclopedic, 2009

IFAC, Manual de Standarde Internaţionale de Audit şiControl de Calitate. Audit Financiar 2009, coeditareCAFR - editura Irecson, 2009

OUG nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanţa cor-porativă a întreprinderilor publice, publicată în MonitorulOficial al României nr. 883 din 14 decembrie 2011

http://www.bvb.ro/Companies/ListedCompanies.aspx,25.11.2012,

http://revista.cafr.ro/, sumar reviste, 02.11.2012

http://www.larousse.com/en/dictionaries/french-english,01.11.2012

www.mfinante.ro, date financiare companii, 20.11.2012

http://www.ecgi.org/wp/wp.php?series=Finance, 04.11.2012

http://www.ifac.org/publications-resources, 05.11.2012

http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1485931, 05.11.2012







http://revista.cafr.ro/manuscrise.php, 01.11.2012

http://oxforddictionaries.com/corporate governance,02.11.2012

http://www.oecd.org/daf/corporateaffairs/oecdprinciplesof-corporategovernance.htm,01.11.2012

Bibliografie

Teorie şi practică

492/2013

IntroducereAcest articol vine în sprijinul procesuluide documentare a muncii de auditatunci când se auditează estimări con-tabile, având în vedere că acestea secaracterizează printr-un grad ridicat deincertitudine şi riscuri semnificative.Articolul este structurat astfel încât săprezinte principalele cerinţe ale Stan -dardului Internaţional de Audit („ISA”) nr.540 „Auditarea estimărilor contabile,inclusiv a estimărilor contabile la valoa-rea justă şi a prezentărilor aferente” încadrul fiecărei etape relevante dincadrul procesului de audit, urmate de osecţiune de practici şi recomandări cuscopul de a asista auditorii în procesulde documentare a auditului privind esti-mările contabile.Procesul de audit al estimărilor contabi-le se caracterizează printr-o complexita-te ridicată, existând posibilitatea caauditori experimentaţi să ajungă la con-cluzii diferite privind aceste estimări. Caatare este foarte important ca, atuncicând se auditează estimări contabile, săse documenteze într-o ma nieră adecva-tă şi suficientă atât raţionamentele între-prinse, cât şi scepticismul profesionalaplicat.Auditorul trebuie să documenteze îndetaliu munca sa privind auditul estimă-rilor, astfel încât un auditor experimentatcare nu a avut nici o legătură cu acestaudit să poată înţelege rezultatele pro-cedurilor de audit efectuate, probele deaudit obţinute, natura procedurilor efec-tuate în conformitate cu cerinţeleStandardelor Internaţionale de Audit şicu cerinţele cadrului specific legal şi dereglementare aplicabil, problemele sem-nificative descoperite pe parcursul audi-tului, acţiunile întreprinse în acest sens,baza concluziei şi judecăţile profesiona-

Aspecte relevanteprivind auditulestimărilor contabile

* Partner - Head of Audit and Assurance, KPMG România, e-mail: [email protected]** Dr., Senior Manager - Audit, KPMG România, e-mail: [email protected]

Relevant Aspects Regarding the Audit ofAccounting Estimates As part of the audit of the financial statements, it is important to document consider-ations relating to the reasonableness of the accounting estimates, both individuallyand in the context of the financial statements as a whole. Because of the nature ofaccounting estimates, experienced auditors may reach different conclusions abouttheir reasonableness and appropriateness. Therefore, it is important to sufficiently and appropriately document the basis for sig-nificant judgements and professional scepticism exercised when auditing account-ing estimates. Ultimately, the determination of whether audit documentation is sufficient and appro-priate is a matter of professional judgement for the auditor, and is dependent uponthe risk assessment and particular facts and circumstances of the entity.

Key words: professional judgement, accounting estimates, audit evidence, inquiries,financial auditor

JEL Classification: M40, M42

Cuvinte cheie: raţionament profesional, estimări contabile, probe de audit, inter-vievare, auditor financiar

Aura GIURCĂNEANU* & Clemente KISS**

Abstract



le relevante aplicate în formarea acestorconcluzii. Documentarea estimării trebuie efectua-tă în timp util, înainte ca raportul de auditsă fie finalizat astfel încât să facilitezerevizuirea şi evaluarea efectivă a probe-lor de audit obţinute şi a concluziei for-mate.În cazul în care sunt identificate informa-ţii contradictorii sau care nu sunt con-secvente cu concluzia finală privind anu-mite probleme semnificative este nece-sară documentarea modului în careaceste contradicţii sau inconsecvenţe aufost abordate.


Obiectivul ştiinţific al prezentului articoleste de a dezvolta procesul de docu-mentare al muncii de audit atunci cândse auditează estimări contabile, pornindde la analizarea reglementărilor dinacest domeniu. Având în vedere premi-sele de la care s-a plecat în prezentacercetare, coroborat cu cerinţele şiexplicaţiile date prin actualele reglemen-tări vizând auditul estimărilor contabile,pentru realizarea obiectivelor propuse s-a procedat la aplicarea unei metodologiide cercetare fundamentală pentru deli-mitarea conceptului de audit al estimări-lor contabile utilizându-se mecanismedeductive de cercetare, precum şi anali-za critică şi comparativă a unor aspectecuprinse în reglementările actuale pri-vind auditul estimărilor contabile. În prezenta lucrare se analizează într-oviziune proprie etapele procesului deaudit al estimărilor contabile şi beneficii-le aduse misiunii de audit. Pe de altăparte, s-a considerat că este oportun cacercetarea să contribuie la diminuareariscului de aplicare formală a reglemen-tărilor privind auditul estimărilor contabi-le şi implicit de afectare nefavorabilă aimaginii acestora în cazul în care s-ar

considera că documentarea de imple-mentare şi de înţelegere a esenţei loreste insuficientă.

Consideraţii generaleprivind auditul

estimărilor contabileCând se auditează raţionamentele şiestimările făcute de conducerea entităţiiauditate, auditorul trebuie să planifice cuatenţie intervievările şi să ia în calculgradul de detaliere în ceea ce priveştedocumentarea acestor intervievări. Cerinţele minimale în acest sens ar fi cătrebuie documentate aspectele semnifi-cative discutate cu conducerea şi naturaacestora, când şi cu cine a avut locaceastă intervievare.Intervievarea este o procedură impor-tantă în cadrul auditului, mai ales în obţi-nerea unei înţelegeri a proceselormanageriale şi a abordărilor conduceriiîn ceea ce priveşte raţionamentele şiestimările. Ca atare, în cursul procesuluide planificare a intervievării în vedereaobţinerii de probe de audit adecvate şisuficiente trebuie să se pună accent peurmătoarele aspecte: Pregătirea intervievării – mai exact

este vorba despre selectarea perso-nalului relevant din cadrul entităţiiauditate, pregătirea unei agende şitrimiterea acesteia în timp util perso-nalului selectat pentru intervi e vare,planificarea întrebărilor su pli mentarecare se doresc a fi adresate;

Adresarea de întrebări similaremembrilor conducerii, precum şiadresarea aceloraşi întrebări înmanieră diferită şi evaluarea consec-venţei răspunsurilor primite;

Adresarea unor întrebări probatoarepentru a înţelege o problemă sau unrisc, precum şi modul în care aces-tea au fost gestionate. Câteva exem-

ple de asemenea întrebări sunt pre-zentate în cele ce urmează:- Care este gradul dumneavoastră

de confort privind estimările şiprocesele de elaborare a estimă-rilor? De ce sunteţi confortabil?Cum sunt acestea revizuite şimonitorizate? Ce fel de rapoarteprimiţi în acest sens? Pe cepuneţi accent?

- Care este amplitudinea şi frec-venţa erorilor? Au existat erori încadrul estimărilor făcute? Care afost cauza acestor erori? Careau fost incertitudinile aferenteestimării? Cum sunt soluţionateerorile?

- Există noi tipuri de tranzacţiiderulate de către entitate carepot genera estimări? S-au schim-bat termenii unor tranzacţii caregenerau estimări? Au existatschimbări ale politicilor contabileprivind estimările contabile caurmare a unor schimbări interve-nite în cadrul aplicabil de rapor-tare financiară? Au existat schim-bări de reglementare sau alteschimbări care nu sunt sub con-trolul conducerii şi care ar puteadetermina revizuirea sau necesi-tatea unor noi estimări contabile?Au apărut situaţii noi care arputea genera nevoia de estimăricontabile noi sau revizuite?

Când sunt utilizaţi alţi specialişti dincadrul cabinetului de audit în efectuareaprocedurilor de audit (dacă este cazul)trebuie luată în considerare docu men -tarea următoarelor aspecte: Natura şi gradul de implicare privind

utilizarea specialistului respectiv; Cum înţelegem noi, ca auditori, pro-

cedurile efectuate de către spe cia -list;

Instrucţiunile iniţiale şi procedurileagreate pentru a fi efectuate de cătrespecialist;

Auditul estimărilor contabile

512/2013

Modalitatea în care informaţiile furni-zate specialistului au fost testate înceea ce priveşte relevanţa,exhaustivitatea şi acurateţea;

Cum au fost rezolvate problemele,deficienţele de control şi celelalteaspecte identificate şi menţionate îndocumentul de lucru al spe cia lis tuluiadresat auditorului;

O concluzie clară, fără rezerve şipozitivă trebuie să reiasă din docu-mentul de lucru al specialistuluiadresat auditorului.

Procesul de auditare al estimărilor con-tabile se bazează foarte mult pe raţiona-mentul profesional al auditorului şi tre-buie să fie un proces care să ofere obază structurată pentru demonstrarea şidocumentarea factorilor cheie luaţi înconsiderare pentru a formula concluziisemnificative, cele mai importante etapefiind:l clarificarea problemelor şi a obiecti-

velor - care este problema care tre-buie rezolvată; este aspectul respec-tiv clar definit şi care este locul aces-tui aspect în procesul de audit?

l luarea în considerare a alternativelor- care sunt abordările posibile; estedecizia influenţată de factori externi?

l evaluarea informaţiei - ce ipotezesubiective sunt incluse în informaţiaobţinută; s-au luat în considerareatât implicaţiile negative, cât şi celepozitive şi s-au obţinut suficienteinformaţii?

l formularea concluziilor – sunt acesteconcluzii consecvente cu auditul înansamblu şi probele de audit obţinu-te? S-au luat în considerare toţi fac-torii relevanţi, pozitivi şi negativi?După ce am terminat de documentatşi după revizuirea finală a acesteidocumentări, putem spune că avemo concluzie logică?

Greşelile cele mai întâlnite în cadrul pro-cesului de raţionament profesional suntcă tindem să avem preferinţe, să obţi-nem probe de confirmare şi că am puteasă fim mult prea încrezători în abilităţilenoastre privind raţionamentul profesio-nal şi am putea să nu observăm nivelulreal de incertitudine. Ca atare, iată câte-va recomandări pentru a preîntâmpinaaceste greşeli:l să luăm în considerare explicaţiile

alternative; l să căutăm informaţii mult mai com-

plete;l să conştientizam foarte clar şi să

luăm în considerare preferinţele şimotivele noastre pentru o concluziesau alta şi să avem grijă să nu neafecteze raţionamentul şi obiectivita-tea;

l să aplicăm mereu scepticismul pro-fesional şi să acordăm o atenţie spo-rită estimărilor extrem de mari sauextrem de mici;

l analiza detaliată a estimărilor condu-cerii şi investigarea cauzelor po ten -ţiale privind rezultatele neaşteptate.

Evaluarea risculuiREGLEMENTĂRIAspectele care trebuie luate în calcul peparcursul etapei de evaluare a riscurilorîn conformitate cu cerinţele ISA 540includ înţelegerea de către auditor aurmătoarelor:a) Cerinţele cadrului aplicabil de ra por -

tare financiară în ceea ce priveşteestimările contabile, inclusiv descrie-rile şi detaliile de prezentat în notelela situaţiile financiare, în specialdacă acestea sunt complexe şi suntsubiectul a diverse interpretări;

b) Modul în care conducerea identifică

acele tranzacţii, evenimente saucondiţii care ar putea genera esti-mări contabile ce urmează a fi recu-noscute în situaţiile financiare;

c) Modul în care conducerea elaborea-ză estimările contabile şi identificăinformaţiile care stau la bazaacestora: Metoda de estimare; Controalele relevante; Persoanele care fac estimările

au experienţa necesară şi com-petenţele sau dacă conducereautilizează experţi în acest sens;

Ipotezele care stau la bazaestimării contabile;

Dacă au avut loc schimbări înmetodele de elaborare a estimă-rilor contabile faţă de perioadaprecedentă;

Dacă conducerea a evaluat efec-tul incertitudinilor aferente esti-mărilor1.

PRACTICI ŞI RECOMANDĂRICând obţinem o înţelegere a procesuluide elaborare a estimărilor trebuie să neasigurăm că documentaţia includeurmătoarele: Elemente cheie, incluzând experi en -

ţa şi competenţa acelora care ela -borează estimările contabile şi con -troalele relevante, cum ar fi mo dul încare conducerea determină exhaus-tivitatea, relevanţa şi acurateţeadatelor utilizate pentru efectu areaestimărilor contabile, apoi procesulde revizuire şi aprobare a estimărilor,inclusiv ipotezele şi informaţiile utili-zate în efectuarea esti mă rilor;

În cazul în care conducerea utili zea -ză experţi trebuie să evaluăm com-petenţele, capabilităţile şi obiec -tivitatea acestor experţi;

1 ISA 540 „Auditarea estimărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile la valoarea justă şi a prezentărilor aferente” – paragraful 8



Trebuie să analizăm consecvenţaconcluziilor rezultate din intervievări-le pe care le-am efectuat cu informa-ţiile şi cunoştinţele pe care le avemdespre entitatea auditată şi rezulta-tele altor proceduri de auditefectuate;

Concluzii neobişnuite, contradictoriisau neconsecvente cu alte informaţiiobţinute sau cu înţelegerea auditoru-lui financiar privind entitatea au ditatăşi modul în care aceste incon -secvenţe au fost abordate şirezolvate;

Cum a luat în considerare conduce-rea efectul incertitudinilor aferenteestimărilor; de exemplu, luarea înconsiderare a ipotezelor sau rezulta-telor alternative sau prin efectuareaanalizelor de senzitivitate pentru ade termina efectele schimbărilor înipotezele privind estimările contabile.

Să luăm apoi în considerare şi surselede documentare relevante în vedereadocumentării procesului de elaborarea aestimărilor contabile, cum ar fi secţiunidin manualele entităţii auditate care des-criu politicile şi procedurile, informaţiimanageriale interne, procese verbaleale întâlnirilor conducerii etc. De multe ori facem evaluări pornind dela o valoare iniţială (de exemplu, estimă-rile entităţii auditate sau solduri neaudi-tate), ajustând valoarea iniţială pentru aajunge la o concluzie finală. Trebuie săaplicăm un raţionament in de pendent,fără să plecăm de la anumite ideipreconcepute sau valori iniţiale. În situaţiile în care au existat schim-

bări în metoda de estimare, estenecesar ca auditorul financiar să iaîn considerare documentarea urmă -toarelor aspecte:

Când a avut loc schimbarea şi la cese referă această schimbare (formu-la de calcul, ipoteze de bază, tehnicide evaluare etc.), în com paraţie cuperioada precedentă;

Argumentele conducerii privindschimbarea (dacă schimbarea sedatorează unei modificări în standar-dele de raportare financiară, faptelorşi circumstanţelor aferente entităţii,schimbărilor în mediul economic,condiţiilor de piaţă sau dezvoltărilorîn metodologiile utilizate de experţiîn evaluare);

Înţelegerea auditorului financiar pri-vind procesul aplicat de conducereîn efectuarea schimbării şi evaluareaacestui proces;

Orice concluzie contradictorie sauneobişnuită care nu este consecven-tă cu informaţiile obţinute şi cunoş-tinţele auditorului financiar despreentitate şi cum au fost rezolvateacestea;

Abuzuri ale conducerii; Evaluarea auditorului financiar pri-

vind impactul asupra perioadei pre-cedente.

De asemenea, o analiza retrospectivă arezultatelor estimărilor incluse în si -tuaţiile financiare ale perioadelor prece-dente poate furniza auditorului informaţiiprivind abilitatea conducerii de a faceestimări având în vedere rezultateleactuale comparate cu sumele estimateîn anii precedenţi. Se va lua în conside-rare natura estimărilor contabile şi se vaanaliza dacă informaţia obţinută învederea efectuării acestei anali ze esterelevantă în identificarea şi e va luarea ris-curilor de erori semnificative a estimărilorcontabile efectuate în situaţiile financiareale perioadei curente.Atunci când se realizează o analizăretrospectivă trebuie să se acorde aten-ţie în documentarea următoareloraspecte: Estimările analizate, procedurile

efectuate şi diferenţele identificate; Natura aspectelor semnificative dis-

cutate cu personalul cheie şi cu con-ducerea, relevante analizei noastre

retrospective, inclusiv explicaţiile fur-nizate pentru diferenţele dintresumele estimate iniţial şi sumaactuală şi când şi cu cine a avut locaceastă discuţie;

Rezultatele inspecţiilor noastre pri-vind sursele relevante de informaţii(manuale, politici şi proceduri, situa-ţii financiare din anii precedent, infor-maţii manageriale interne, proceseverbale ale conducerii şi ale celorînsărcinaţi cu guvernanţa sau alealtor comitete relevante);

Dacă informaţiile obţinute din analizaretrospectivă sunt relevante în deter-minarea estimărilor aferenteperioadei curente;

Natura estimărilor şi impactul asu praanalizei retrospective;

Evaluarea şi concluziile auditoruluifinanciar cu privire la diferenţele din-tre rezultatul unei estimări contabileşi suma recunoscută în pe rioadaprecedentă;

Se evaluează dacă diferenţele ob -servate, fie la nivel individual sau înansamblu, pentru toate estimărilesemnificative, indică un posibil abuzdin partea conducerii entităţii care arputea reprezenta un risc de eroaresemnificativă datorată fraudei.

Conducerea poate furniza explicaţiiplauzibile pentru diferenţe, dar auditorulfinanciar trebuie să exercite scepticismprofesional şi să evalueze dacă explica-ţiile sunt rezonabile, având la bază infor-maţiile pe care le are despre entitateaauditată şi sectorul de activitate în careactivează. Un alt aspect semnificativ în documenta-rea muncii de audit privind estimărilecontabile este evaluarea de către auditora gradului de adecvare al procesuluiconducerii de elaborare a estimărilor,precum şi proiectarea şi implementareacontroalelor interne. În acest sens, audi-torul financiar trebuie să ia în calcul


532/2013

documentarea naturii procedurilor sale,inclusiv rezultatele obţinute pentru: Analiza estimărilor incluse în situaţii-

le financiare ale perioadelor pre -cedente;

Evaluarea competenţelor şi capabili-tăţilor conducerii sau ale experţilorangajaţi de către conducere în acestsens;

Intervievări ale personalului cheie şiale conducerii (de exemplu: naturaaspectelor semnificative discutate,când şi cu cine a avut loc discuţia);

Inspectarea surselor relevante deinformaţii (manuale, politici şi proce-duri, informaţii manageriale interne,procese verbale ale şedinţelor con-ducerii şi ale celor însărcinaţi cuguvernanţa sau ale altor comiteterelevante, rapoarte emise de cătreexperţii conducerii);

Parcurgerea anumitor procese şiproceduri pentru a evalua proiecta-rea şi implementarea controalelor;

Evaluarea consecvenţei concluziilorauditorului financiar rezultate dinintervievările efectuate cu informaţii-le şi cunoştinţele acestuia despreentitatea auditată şi rezultatele altorproceduri de audit;

Urmărirea concluziilor contradictoriişi a rezultatelor neobişnuite care nusunt consecvente cu informaţiile şicunoştinţele auditorului financiar pri-vind entitatea auditată şi cum au fostacestea abordate şi soluţionate.

Ca atare, auditorul trebuie să evaluezeîn fiecare an, într-o manieră critică, pro-cesul conducerii de elaborare a estimă-rilor; trebuie să fie reticent şi să nu sebazeze pe evaluările făcute în anii pre-cedenţi. De asemenea, auditorul trebuiesă ţină cont în documentarea procesuluide audit al estimărilor contabile deurmătorii factori care ar putea să influen-ţeze gradul de incertitudine al estimării:

Natura estimării contabile, incluzândmăsura în care estimarea contabilădepinde de un anumit raţionament;

Măsura în care există o metodăgeneral acceptată sau un model uti-lizat pentru a elabora estimăricontabile;

Senzitivitatea estimării contabile lamodificări intervenite în cadrulipotezelor;

Existenţa unor tehnici recunoscutede evaluare care ar putea contraca-ra incertitudinea legată de estimare;

Perioada de previziune şi relevanţadatelor istorice în previzionareaevenimentelor viitoare;

Disponibilitatea de informaţii rele-vante şi credibile din surse externe.

Teste de fondREGLEMENTĂRIPentru a răspunde riscurilor evaluate deerori semnificative la nivel de aserţiune,auditorul trebuie să întreprindă unul saumai multe din următoarele, luând în con-siderare natura estimării contabile: Să determine dacă evenimentele

care au avut loc până la data rapor-tului de audit furnizează probe deaudit privind estimările contabile;

Să testeze cum a elaborat conduce-rea estimarea contabilă şi informaţii-le care au stat la baza acesteiestimări;

Să testeze operarea efectivă a con-troalelor cu privire la modul în careconducerea elaborează estimărileîmpreună cu proceduri de fondadecvate;

Dezvoltarea unui punct de estimaresau a unei arii de estimare pentru aevalua estimările conducerii2.

PRACTICI ŞI RECOMANDĂRIÎn cadrul etapei de audit în care audito-rul financiar aplică proceduri de fond,vor trebui să se ia în considerareurmătoarele: Înţelegerea auditorului financiar pri-

vind aplicarea de către conducere acerinţelor contabile relevante, afe-rente unei estimări, incluzând se lec -tarea metodei şi raţionamentul con-ducerii pentru o anumită alegere;

Inconsistenţe rezultate din inter vie -vări şi alte informaţii;

Înţelegerea auditorului financiar cuprivire la practicile specifice sectoru-lui în care activează entitatea audita-tă în aplicarea cerinţelor contabileaferente unor categorii similare deestimări;

Înţelegerea şi evaluarea auditoruluifinanciar privind consecvenţa aplică-rii unei metode şi dacă schimbările(dacă este cazul) sunt adecvate încircumstanţele în care se află entita-tea, inclusiv care este raţionamentulconducerii pentru o schimbare (deexemplu: dacă conducerea a făcut oevaluare subiectivă sau dacă schim-barea se datorează unor schimbăriîn fapte şi circumstanţe ale entităţii,schimbare în mediul economic, con-diţii de piaţă sau dezvoltării în meto-dologiile utilizate de experţi înevaluare);

Evaluarea conducerii privind ipote-zele sau rezultatele alternative (deexemplu, o metodă ar fi să se efec-tueze o analiză de senzitivitate);

Procedurile pe care auditorul finan-ciar trebuie să le ia în considerarecând evaluează exhaustivitatea,acurateţea şi gradul de adecvare alinformaţiilor utilizate pentru elabora-rea unei estimări pot include:- Verificarea acurateţei şi exhaus-

tivităţii informaţiilor;




- Verificarea acurateţei matemati-ce a informaţiilor (recalculare);

- Evaluarea relevanţei informaţiilorfolosite;

- Evaluarea consecvenţei informa-ţiilor cu alte probe de audit ob -ţinute;

Dacă ipotezele utilizate de cătreconducere sunt rezonabile din per-spectiva obiectivelor de evaluare alecadrului aplicabil de raportare finan-ciară - când se evaluează ipotezeleutilizate de către conducere, aspec-tele de luat în considerare potinclude:

Dacă ipotezele individuale par a firezonabile;

Dacă ipotezele sunt interdependenteşi au o consecvenţă internă;

Dacă ipotezele apar rezonabile cândsunt considerate colectiv sauîmpreună cu alte ipoteze;

Dacă ipotezele reflectă adecvat con-diţiile observabile ale pieţei;

Dacă ipotezele sunt consecvente cucondiţiile observabile ale pieţei şi cucaracteristicile activelor şi datoriilorcare sunt evaluate;

Dacă sursele ipotezelor sunt rele-vante şi de încredere şi cum a selec-tat conducerea ipotezele pe care le-a folosit când există un număr ridicatde ipoteze diferite;

Când este adecvat, dacă este ca zul,cum a considerat conducerea ipote-zele folosite sau informaţiile privindtranzacţiile comparabile, ac tivele şidatoriile care sunt evaluate;

Dacă ipotezele sunt realiste şi con-secvente cu: - Mediul economic general şi,

când este aplicabil, mediul eco-nomic şi de reglementare speci-fic industriei în care activeazăsocietatea auditată;

- Informaţiile de piaţă existente(inclusiv tranzacţiile similare,active şi datorii aflate sub revizui-re apărute atât în pieţele active,cât şi în cele inactive);

- Ipotezele făcute în anii prece-denţi, în cazul în care sunt rele-vante;

- Alte ipoteze utilizate de cătreconducere, aferente situaţiilorfinanciare;

Experienţa anterioară a entităţii şimăsura în care aceasta poate ficonsiderată reprezentativă:

Riscul asociat fluxurilor de numerar,dacă este cazul, incluzând variabili-tatea potenţială a sumelor şimomentului privind fluxul de nume-rar şi efectul aferent asupra ratei deactualizare;

Dacă ipotezele sunt aplicate într-omanieră consecventă cu metodeleutilizate pentru elaborarea acestora;

Dacă conducerea se bazează peinformaţii istorice în elaborarea ipo-tezelor, măsura în care aceasta estejustificată (de exemplu, dacă anumi-te fapte şi circumstanţe în piaţă s-auschimbat în aşa fel încât utilizareanumai a informaţiilor istorice în ela-borarea ipotezelor cheie nu mai esteadecvată).

REGLEMENTĂRIConform prevederilor ISA 540, auditorultrebuie să obţină probe de audit adecva-te şi suficiente cu privire la descrierileefectuate în notele la situaţiile financiarecu privire la estimările contabile, dacăsunt în conformitate cu cerinţele cadruluiaplicabil de raportare financiară3.Aceste descrieri în note sunt relevanteutilizatorilor în înţelegerea estimărilorcontabile înregistrate sau prezentate înnote şi trebuie obţinute probe de audit

suficiente şi adecvate cu privire la faptulcă descrierile din note sunt în conformi-tate cu cerinţele cadrului aplicabil deraportare financiară.În ceea ce priveşte estimările contabilecare au un risc semnificativ, auditorulfinanciar trebuie să evalueze, de ase-menea, gradul de adecvare al descrieriiincertitudinii aferente estimării în situaţii-le financiare, în contextul cadrului apli-cabil de raportare financiară4.

PRACTICI ŞI RECOMANDĂRICând se efectuează şi documenteazăevaluarea auditorului financiar privindgradul de adecvare al descrierilor în no -tele la situaţiile financiare, trebuie luateîn calcul următoarele: Prezentarea situaţiilor financiare în

conformitate cu cerinţele cadruluiaplicabil de raportare financiară in -clu de descrieri adecvate privind as -pectele semnificative. Cadrul aplica-bil de raportare financiară poate per-mite sau prescrie ce trebuie să seprezinte în note cu privire la estimă-rile contabile, iar anumite entităţi potdescrie voluntar informaţii suplimen-tare în notele la situaţiile financiare.Aceste note pot include, de exemplu:- Ipotezele utilizate;- Metoda de estimare utilizată,

incluzând modele aplicabile;- Baza selectării metodei de esti-

mare;- Efectul oricăror schimbări în

metoda de estimare din perioadaprecedentă;

- Sursele şi implicaţiile privindincertitudinea estimărilor;

- Arii de posibile rezultate (sen -zitivitate);

Aceste note sunt relevante pentru uti -li zatori în înţelegerea estimărilor con-tabile înregistrate sau prezentate însituaţiile financiare. Auditorul trebuie

3 ISA 540 „Auditarea estimărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile la valoarea justă şi a prezentărilor aferente” – paragraful 194 ISA 540 „Auditarea estimărilor contabile, inclusiv a estimărilor contabile la valoarea justă şi a prezentărilor aferente” – paragraful 20


552/2013

să obţină probe de audit sufici ente şiadecvate pentru a concluziona cănotele sunt întocmite şi prezentate înconformitate cu cerinţele ca dru luiaplicabil de raportare financiară.

REGLEMENTAREAuditorul trebuie să analizeze raţiona-mentele şi deciziile conducerii în elabo-rarea estimărilor contabile pentru a iden-tifica dacă există indicii de abuz din par-tea conducerii în acest sens5.

PRACTICI ŞI RECOMANDĂRICând identificăm indicii privind posibileabuzuri din partea conducerii cu privirela estimări trebuie să luăm în considera-re următoarele exemple de indicii: Modificări în estimările contabile sau

în metoda de elaborare a acesteia,în cazul în care conducerea a efec-tuat o evaluare subiectivă care a re -prezentat o schimbare în circum -stanţe;

Utilizarea ipotezelor proprii ale enti-tăţii auditate pentru estimarea conta-bilă a valorilor juste când acestea nusunt consecvente cu ipotezele ob -servabile din piaţă;

Selectarea sau construirea de ipote-ze semnificative care generează oestimare de referinţă favorabilăobiectivelor conducerii;

Selectarea unei estimări de referinţăcare poate indica un model deoptimism sau pesimism;

Gradul de incertitudine asociat uneiestimări contabile poate influenţasusceptibilitatea estimării privindabuzul;

În anumite cazuri, evenimente ulte-rioare care sunt în contradicţie cuestimarea contabilă pot indica faptulcă există abuz din partea conduceriiîn elaborarea estimărilor contabile;

Remunerarea variabilă a conduceriipe bază de obiective.

Să avem, de asemenea, în vedere ca -uze ale abuzurilor conducerii, cum ar fi:l Indicatorii cheie de performanţă;l Cum este remunerată conducerea;l Care sunt estimările majore care

influenţează rezultatele entităţii? Aufost acestea prea mari?

Bineînţeles, să documentăm identifica-rea indiciilor de abuz şi cum planificămsă adresăm aceste aspecte.Pe parcursul misiunilor de audit, reco-mandăm ca analiza auditorului financiarreferitoare la estimările contabile aferen-te perioadelor precedente cu privire laabuzuri şi fraude să se efectueze încorelaţie cu analiza retrospectivă.

Faza de finalizare a auditului

Aspectele principale de luat în conside-rare în faza de finalizare a auditului sunturmătoarele: Rezultatele procedurilor efectuate şi

baza concluziilor finale (inclusiv cuma evaluat auditorul dacă erorile şideficienţele de control au fost iden -tificate);

Comunicarea cu conducerea şi ceiînsărcinaţi cu guvernanţa cu privirela concluziile şi aspectele sem -nificative;

Legătura dintre rezultatele controa-lelor şi procedurilor de fond pentru oevaluare documentată, pentru a con-cluziona dacă conducerea a aplicatîntr-o manieră adecvată regle men -tările contabile;

Baza auditorului financiar cu privire laconcluziile privind rezonabilitatea es -ti mărilor contabile (în contextul ca dru -lui aplicabil de raportare financiară);

Părerea auditorului financiar cu privi-re la probele contradictorii în evalua-rea raţionamentelor conducerii cuprivire la estimări contabile cu un riscsemnificativ;

Analiza globală privind posibileleabuzuri din partea conducerii cu pri-vire la procesul de elaborare a esti-mărilor.

În formarea unei opinii asupra situaţiilorfinanciare, auditorul financiar trebuie săevalueze dacă situaţiile financiare suntîntocmite, în toate aspectele semnificati-ve, în conformitate cu cerinţele cadruluiaplicabil de raportare financiară.Această evaluare include consideraţiireferitoare la aspectele calitative privindpracticile contabile ale entităţii auditate,inclusiv indicii privind posibile abuzurisau greşeli în raţionamentele făcute decătre conducere. Ca parte a procesuluide formare a unei opinii cu privire lasituaţiile financiare este important caauditorul să ia în considerare rezonabili-tatea estimărilor contabile făcute decătre conducere atât individual, cât şi încontextul situaţiilor financiare luate înansamblul lor. Când auditorul financiarefectuează o revizuire în faza de finali-zare a auditului, este important să facă„un pas în spate” şi să analizeze dacădocumentaţia de audit demonstreazăclar, într-o manieră suficientă şi adecva-tă, raţionamentul şi scepticismul profe-sional aplicat; în particular, trebuie să sepună întrebarea dacă documentaţia deaudit demon strea ză clar următoarele: Rezultatele procedurilor efectuate şi

evaluarea auditorului financiar pri-vind: - Pentru estimări repetitive, încre-

derea istorică privind estimărileentităţii;

- Exhaustivitatea şi acurateţeainformaţiilor cheie utilizate în ela-borarea estimărilor;

- Rezonabilitatea ipotezelor sem-




nificative ale conducerii, inclu-zând indicii privind abuzuri;

- Păreri sau estimări alternative,incluzând o evaluare atât a unorprobe confirmatoare sau contra-dictorii, cât şi deschiderea con-ducerii pentru ipoteze sau rezul-tate alternative, motivul pentrucare conducerea le-a refuzat saucum altfel a adresat conducereaincertitudinea estimării în elabo-rarea estimărilor contabile;

- Dacă în opinia auditorului finan-ciar, conducerea nu a adresatîntr-o manieră adecvată efecteleincertitudinii privind estimărilecontabile; dacă este nevoie de adezvolta un punct de referinţăsau o arie prin care să se evalue-ze rezonabilitatea estimărilorcontabile şi, dacă da, rezultateleaferente;

- Rezonabilitatea estimărilor con-ducerii, inclusiv dacă baza deevaluare selectată pentru esti-marea contabilă şi decizia con-ducerii de a recunoaşte sau nuestimarea sunt în conformitatecu cerinţele cadrului aplicabil deraportare financiară;

- Legătura dintre raţionamentulaferent estimării selectate şi sub-stanţa şi obiectivul economic altranzacţiei sau al problemei eva-luate;

- Identificarea şi considerarea po -si bilelor indicii privind posibileabuzuri ale conducerii;

- Evenimente ulterioare sau alteinformaţii ulterioare, dacă estecazul, care ar putea afecta esti-marea;

- Consecvenţa aplicării raţiona-mentelor sau estimărilor unortranzacţii similare;

- Orice deficienţă de control identi-ficată cu privire la modul în careelaborează conducerea estimări-le şi impactul acelor deficienţeasupra strategiei noastre deaudit;

- Orice reprezentare sau declara-ţie cerută din partea conducerii;

- Erorile corectate şi necorectateaferente conturilor respective;

În cazul în care am utilizat specia-lişti, natura, momentul şi măsura încare s-a implicat specialistul şimunca prestată de către acesta;

Orice ajustări semnificative pentrudepreciere şi orice provizioane sauajustări semnificative sau neobişnui-te înregistrate pe parcursul anului;pentru acele entităţi care au emisinformaţii financiare interimare, gra-dul de adecvare a momentului încare au fost înregistrate acesteprovizioane şi ajustări;

Evaluarea critică a probelor de auditîn ansamblu, date fiind cunoştinţeleşi informaţiile auditorului financiardespre entitatea auditată;

Analizarea fiabilităţii, gradului deîncredere a explicaţiilor conducerii şiconsecvenţa cu alte probe de audit;

Considerarea şi rezolvarea probelorde audit contradictorii sau ne -consecvente;

Evaluarea aspectelor calitative pri-vind practicile contabile ale entităţiiauditate;

Concluziile globale cu privire la re -zonabilitatea estimărilor contabile;

Gradul de adecvare al descrierilor făcu-te în notele la situaţiile financiare cu pri-vire la estimările contabile, incluzândestimarea incertitudinilor.

ConcluziiDocumentaţia de audit are un rol impor-tant în furnizarea de dovezi privind apli-carea scepticismului profesional în raţio-namentele făcute de auditori şi în îmbu-nătăţirea calităţii acestor judecăţi. Do -cumentând aspectele care stau la bazaraţionamentelor aplicate, auditorul finan-ciar are posibilitatea de a revizui el în -

suşi concluzia formată şi să analizezedacă este nevoie ca anumite aspecteale documentării să fie aprofundate maimult, pentru a se ajunge la o anumităconcluzie.Raţionamentul profesional evidenţiazăimportanţa pe care trebuie să o acordeauditorul dovezilor contradictorii şi alter-nativelor. De mult prea multe ori docu-mentarea include doar părerea auditoru-lui cu privire la soluţia propusă de entita-tea auditată în ceea ce priveşte o pro-blemă contabilă complexă sau o estima-re. De prea puţine ori auditorul ia în con-siderare dovezile contradictorii sau alter-nativele la o anumită soluţie pentru aconcluziona în final cu privire la soluţiaadoptată, întrucât o anumită judecatăpoate fi la fel de bună ca şi cea mai bunăalternativă care ar fi luată în considera-re. În cazul dovezilor contradictorii esteimportant ca auditorul financiar să justifi-ce aspectele luate în considerare pentrua confirma o anumită dovadă de audit,evidenţiind astfel aplicarea scepticismu-lui profesional în obţinerea unei conclu-zii. A concluziona că documentarea deaudit este adecvată şi suficientă depin-de în cele din urmă de raţionamentulprofesional al auditorului, fiind în strânsălegătură cu evaluarea riscului, precum şicu circumstanţele particulare privindentitatea auditată.

IFAC (2009), Manual de standarde inter-naţionale de audit şi control de calita-te. Audit financiar 2009, CoeditareCAFR-Editura Irecson, Bucureşti

IFAC (2011), ISA 540 - Auditing AccountingEstimates, Including Fair Value Ac -coun ting Estimates, and RelatedDisclosures

American Institute of Certified PublicAccountants (AICPA) (1988), AuditingAccounting Estimates. Statement onAuditing Standards No. 57.

AICPA (2003), Auditing Fair Value Mea -surements and Disclosures. State -ment on Auditing Standards No. 101.

Bibliografie

AF 2 2013 AF 12 2012 - CAFR 2 2013-0d0e.pdf · Director ştiinţific: ... nuităţii activităţii...

Documents

Transcript of AF 2 2013 AF 12 2012 - CAFR 2 2013-0d0e.pdf · Director ştiinţific: ... nuităţii activităţii...