INTRODUCEREUn sat ajuns la venerabila varsta de 282 ani, fie de orice profil, inregistreaz atatea realizari, incat este cu neputinta sa nu fie pastrate in memoria generatiilor care l-au slujit. Date asupra infiintarii satului Frumusita sunt putine, acceptandu-se ca an al infiintarii anul 1730. Numele satului Frumusita dupa unele versiuni se crede ca a venit de la numele Frumuselul ce se afla la nord de Frumusita. Satul Frumusita s-a cladit pe sudoarea taranilor clacasi ce munceau pe mosiile a celor doi boieri: Botez in partea de sud si Gheorghe Radulescu in partea de nord. O alt legenda incearca sa explice numele comunei Frumusita, precum si a altor patru localitati. Se povesteste ca domnitorul Petru Rares, receptiv la frumusetea feminina, fascinat de privirile unei tataroaice, ar fi spus: Tu, tatarca cu suvite, frumusica, tu lucesti, scanteiesti, de aici ar proveni denumirile localitatilor Frumusita, Tulucesti, Sivita, Tatarca si Scanteiesti. Situata la poalele dealurilor ce vin din partea Barladului serpuind pana la Dunare, pe marginea baltilor si a lacului Brates, cam la 27 km la nord de Galati ar fi poposit doua familii Sabaoanu si Tamacanu, in trecere cu oile in cautarea de pasuni. Gasind ceea ce cautau si in plus pestele dorit si pasarile baltilor au ramas locului, dupa care in scurt timp li s-au mai alaturat si alte familii. Se crede ca denumirea satului Tamaoani ar veni de la aceste doua familii: Sabaoanu si Tamacanu. Agricultura este activitatea care a dainuit inca din cele mai vechi timpuri pe aceste meleaguri binecuvantate de Dumnezeu cu soluri fertile si ape bogate pentru obtinerea celor mai bune recolte. Trebuie mentionat faptul ca in ultimii ani comuna s-a mobilizat, iar cetatenii prin sentimentul de aparteneta la comunitate au fost dispusi sa sprijine dezvoltarea acesteia, lucru redat prin numeroasele realizari facute in cadrul comunei. Desi pana acum comuna se axa pe functia agricola pentru viitor acesta si-a propus sa-si largeasca aria de activitati dorind sa se orienteze si catre partea turistica prin valorificarea potentialului de care dispune in vederea promovarii si crearii unei imagii cat mai atractive atat pentru turisti, cat si pentru investitorii ce vor dori sa desfasoare afaceri in zona. Comuna dispune de o imensa bogatie naturala ce poate fi exploatata pe viitor, acum ramand doar la latitudinea autoritatilor locale sa faca toate demersurile necesare pentru a o dezvolta si a crea toate conditiile necesare unei bune convietuiri intre cetatenii sai. 1

1. Prezentarea Generala a Comunei FrumusitaComuna Frumusita este situata in partea de est a judetului Galati la o distanta de 27 de km, iar in raport cu Romania se afla asezata in partea de sud-est a teritoriului tarii, fiind una dintre comunele judetului care formeaza aliniamentul asezarilor de granita cu Republica Moldova si se invecineaza: - la nord cu Comuna Foltesti, satul Stoicani ; - la est este Zona de Frontiera cu Republica Moldova; - la sud cu Comuna Tulucesti, satul Sivita ; - la vest cu Comuna Scanteiesti ; Suprafaa aferent comunei Frumui a este de 1010 ha, din care extravilan 9285 ha i intravilan 131 ha. In ceea ce priveste fondul funciar Comuna Frumusita dispune de 71,44 teren arabil pus in posesie si 55 ha padure, diferenta de teren nepusa in posesie sunt proprietari cu suprafete de 50 ha. Unitati administrativ teritoriale In cadrul comunei sunt incluse 3 sate: Frumusita, Tamaoani si Ijdileni Populatia comunei este de 5205 de locuitori din care: 3.544 in Frumusita, 950 in si 711 in Ijdileni. Relieful Comuna se ncadreaz geografic n Podiul Moldovenesc, i anume Cmpiei nalte a Covurluiului cu o altitudine medie de 200 m, fiind poziionat de-a lungul vii Chineja, cu direcie nord-sud. Teritoriul comunei este strabatut de la nord-vest la sud- est si de alte doua vai (Frumusita si Ijdileni), cu curgere sezoniera, mai ales primavara i toamna. Aspecte Climatice Temperaturile medii in lunile reci ating.- 4 /- 6 grade C iar cele ale lunilor de vara 21 23 grade C. Precipitatiile medii anuale au o valoare de 430 mm, regimul ploilor fiind insa neuniform, cele mai mari cantitati cazand vara iar cele mai mici cantitati cazand iarna . Vanturile sunt frecvente, directiile lor fiind determinate de circulatia generala a maselor de aer si influentate de orientarea formelor de relief. 2 Tamaoani

Reteaua Hidrologica Reteaua hidrografica este tributara Prutului, unul dintre cele mai importante rauri ale tarii prin lungime si suprafata drenata. Reteaua hidrografica poarta amprenta raului Prut, care margineste comuna la granita ei de est. Comuna este strabatuta de paraul Chineja, afluent al Prutului, acest parau curge pe un brat parasit al Prutului. Reteaua hidrografica a zonei prezinta fenomene de imbatranire, de micsorare si de disparitie a cursurilor de apa in aluvinuin. Paraul Chineja este alimentat la randul sau de afluenti de ordine mari, cu lungimi sub 20 Km, care se dezvolta pe vaile de eroziune orientate nord- vest, sud-est, acestia fiind Valea Frumusitiei si Valea Ijdileni. Vegetatie si fauna Predomina vegetatia de silvostepa, dar in zona luncilor se gaseste o bogata flora hidrofila (papura, stuf, trestie, rogoz), plus o vegetatie acvatica bogata. Vegetatia lemnoasa a luncilor cuprind mai multe esente moi: rachita, salcie, plop etc. Fauna apartine stepei si silvostepei ce caracterizeaza sudul Moldovei, precum si biotopul baltilor si luncilor. Intalnim: mistreti, caprioare, berze, vulpi, iepuri, sturzi, pitulici, prepelite etc. Activitati economice Actualmente, suportul economic al comunei Frumusita este asigurat, in principal de fondul agricol care ocupa aproape 90% din suprafata totala a teritoriului administrativ. Pe langa activitatea agricola care se desfasoara in conditiilor naturale foarte bune (clima, soluri fertile), se mai inregistreaza si activitatii de comert si prestarii servicii in agricultura. In cadrul comunei isi desfasoara activitatea 32 de firme si 5 PFA, intreprinderi individuale sau familiale avant ca obiect de activitate: alimentatia publica, depozitarea materialelor de constructii, comertul si amenajari interioare si exterioare. Practicarea agriculturii ramane activitatea de baza a locuitorilor prin valorificarea exploatatiilor agricole de la 10 ha care sunt mai numeoase- 25, pana la peste 100 ha in numar de 8. Alaturi de cultivarea plantelor, cresterea animalelor constituie si ea o activitate inca din cele mai vechi timpuri, astfel ca in comuna au fost evidentiate un numar de 291 de bovine, 6.000 de ovine si 800 de porcine existente in gospodariile locuitorilor. Comuna Frumusita nu se remarca in domeniul turismului, fiind o zona de campie se axeaza mai mult pe agricultura, insa ar putea sa se orienteze si sa se dezvolte pe parte de agroturism. 3

2. Mediul socio-cultural2.1. Aspecte demografice Fata de anul 2005, populatia comunei Frumusita a inregistrat o scadere cu 8,4 % in 2011, si anume, daca in 2005 se inregistrau 5.687 de locuitori in anul 2011 acestia numarau putin peste cinci mii, respectiv 5.205 locuitori. Numarul de locuitori in perioada 2005-2011 5.8 00 5.6 00 5.4 00 5.2 00 5.0 00 4.8 00 20 05 200 6 2007 2 008 20 09 201 0 2 0115 8 .6 7

5 7 .6 2

5 4 .6 7

5 0 .6 9 5 1 .4 6 5 6 .3 2 5 0 .2 5

Sursa: Fisa Localitatii Frumusita din 2005-2011 Asa cum reiese si din diagrama prezentata mai sus se poate constata, ca anul 2009 a adus odata cu criza economica si o reducerea a populatiei de 193 de locuitori, iar aceasta scadere s-a aceentuat tot mai mult in fiecare an, astfel ca in urma recesamantului din 2011 s-a ajuns la 5.205. Scaderea continua a populatiei s-a datorat reducerii natalitatii, conditiilor economice, plecarii tinerilor la oras, dar si in strainatate, toate acestea creand un spor migratoriu negativ. Anul 2011 este reprezentat de un spor natural negativ fiind reflectat prin numarul mare de persoane decedate 71, in timp ce numar de nou-nascute se situeaza la jumatate, si anume 38. Din totalul populatiei existente in comuna 49,90% sunt de sex masculin, iar 50,10% sunt de sex feminin, asadar cotele se mentin la acelasi nivel cu cel national. In ceea ce priveste repartizarea populatiei pe nationalitati, din cei 5.205 de locuitori ceea mai mare categorie este reprezentata de romani: 3.974 de locuitori, in timp ce romi detin o pondere de 23% din populatia comunei, in numar total de 1.217. Trebuie mentionat faptul ca in cadrul comunei exista o buna colaborare intre cele doua minoritatii, neexistand confliente privind discriminarea rasiala.

4

In ceea ce priveste populatia pe grupe de varsta, putem constata ca ponderea persoanele peste 65 de ani este de 16% din numarul total de locuitorii ai comunei cu o tendinta de crestere pentru urmatorii ani, ca urmare a migrarii tinerilor in vederea cautarii locurilor de munca mai bine platite pentru a-si asigura un nivel de trai mai ridicat.

S tructura pe g rupe de vars a populatiei in 201 ta 1141

838

628 0-6 an i 6-18 an i 18-65 an i p este 6 d an 5 e i

3.598

Sursa: Fisa localitatii Frumusita din 2011 Dupa cum reiese din diagrama de mai sus, putem constata ca structura pe grupe de varsta a populatiei din Comuna Frumusita poarta amprenta specifica unui proces de imbatranire, marcat in principal de scaderea natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-18 ani), si de cresterea a populatiei varstnice (de peste 65 de ani). Taierea indemnizatiilor si micsorarea concediilor de maternitate au avut un efect negativ asupra evolutiei natalitatii, deoarece aceste masuri au adus multe familii in imposibilitatea de asi creste copii. Desi ponderea populatiei adulte este una destul de ridicata, lipsa locurilor de munca si nivelul greu de trai i-au determinat pe oameni sa renunte la a da nasteri, din cauza veniturilor mici ce nu le permit cresterea in bune conditii a copiilor. Cu toate acestea Comuna Frumusita dispune de o densitate a populatiei de 110 persoane/km, aceasta fiind mai mica in comparatie cu densitatea din judetul Galati unde se inregistreaza 113,6 persoane/km. Pentru a intineri populatia este nevoie ca comuna sa atraga investitori in vederea crearii locurilor de munca, dar si sa ofere posibilitati de dezvoltare pentru tinerii care doresc sa vina la sat. 5

2.2. Locuinte si utilitatile publice In urma Recesamantului Populatiei si Locuintelor, Comuna Frumusita dispunea in 2011 de 2.613 de gospodarii, 1.686 de locuinte din care 1.678 erau locuinte conventionale si 1647 de cladiri. Constructiile de locuinte sunt in general cu regim de inaltime parter, cu pod inalt, acoperit in 4 ape; constructiile sunt echilibrate, au un pridvor in fata si pe lateral, cu arce din lemn sau trilobate. Este interesanta alinierea constructiilor la circa 3 m de gard, spre interiorul lotului. Reteaua de cai de comunicatii este rectangulara in Comuna Frumusita si geometrica, partial rectangulare in Tamaoani si Ijdileni fiind foarte bine ordonate. In comuna exista si un bloc de locuinte P+2 cu cate 6 apartamente, in timp ce necesarul de locuinte pentru serviciu este satisfacut de locuintele individuale ale satenilor. Multe locuinte sunt construite din materiale locale: chirpici si paianta. In ultimii ani au aparut multe locuinte noi, construite din materiale durabile (caramida, B.C.A, boltari) pe terenuri libere sau prin demolarea caselor vechi. De asemenea, multe cladiri de locuit au fost reabilitate, starea majoritatii locuintelor fiind buna.

Comuna dispune de 65 de strazi + DN 26 acestea fiind pietruite in proportie de 90%, gospodariile avand acces si la 3 strazi asfaltate. Locuintele din comuna dispun de energie electrica, astfel ca sunt racordate la retea un numar de 2.585 de gospodarii, in timp ce 2.420 de gospodarii sunt racordate la reteaua de apa potabila. In prezent comuna Frumusita dispune de un sistem de canalizare care sa permita evacuarea apelor uzate menajere si a celor meteorice, doar in proportie de 20 % din suprafata comunei. Comuna Frumusita nu dispune in prezent de un sistem centralizat de alimentare cu caldura a populatiei. Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea surselor proprii de incalzire, in sistem local. Locuitorii comunei au acees la reteau de telecomunicatii, serviciile de telefonie mobila, televiziune digitala, internet prin fibra optica le sunt furnizate de catre operatorul RCS & RDS. Peste 80 % din gospodarii sunt racordate la televiziune si 25% la reteaua de internet. 6

2.3. Forta de munca si veniturile populatiei Piata fortei de munca a avut si are in continuare un rol hotarator in asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Problemele cu care se confrunta comuna Frumusita sunt legate in special de scaderea populatiei totale, active si ocupate, aceasta scaderea este lenta, lipsita de o amploare ridicata, dar cu efecte negative asupra economiei comunei. Comuna Frumusita dispune de o populatie activa disponibila pentru producerea de bunuri si servicii de peste 3.800 de persoane din care 2% din acestia sunt reprezentati de someri. Repartizarea pe activitati economice semnaleaza un dezechilibru major, deoarece cei mai multi locuitorii sunt antrenanti in activitati agricole, principala activitate a populatiei ocupate, in dauna industriei, constructiilor si serviciilor. Punctele tari pe care comuna le detine in ceea ce priveste forta de munca este ca populatia detine cunostinte traditionale privind practicarea agriculturii si ar putea fi solicitata de angajatorii deoarece este ieftina. Printre activitatile care au cunoscut o inflorire in ultima perioada se remarca comertul, acolo unde s-au inregistrat cei mai multi salariati in ultima perioada. Situandu-se la o distanta mica fata de judet cei mai multi locuitorii ai comunei prefera sa mearga in Galati sa-si caute un loc de munca deoarece au o gama mai larga de oportunitati de unde-si pot alege iar salariile sunt mai ridicate decat cele din mediul rural. Principalele venituri pe care acestia le obtin sunt din vanzarea productiei obtinute in urma valorificarii exploatatiilor agricole si cresterii animalelor. Pe langa veniturile aduse din salarii, populatia comunei mai obtine si alte surse de venit precum alocatiile, ajutoare sociale sau venituri ocazionale, astfel ca cei mai multi dintre locuitorii traiesc din surse bugetare. La nivelul comunei se inregistreaza un nunar de 480 de persoane care beneficiaza de venitul minim garantat (VMG), astfel ca in ultimii ani cei mai multi locuitorii s-au indreptat spre practicarea unei agriculturii de subzistenta, iar saracia s-a accentuat tot mai mult asupra populatiei. Prin crearea Parcului Eolian si promovarea potentialului turistic al zonei Lunca Joasa a Prutului Inferior se doreste a atrage cat mai multi investitori in zona, pentru a crea locuri de munca populatiei si a creste nivelul de dezvoltare economica prin sporirea veniturilor aduse la bugetul comunei. 7

2.4. Asistenta sociala Asa cum s-a mai mentionat anterior, cei mai multi locuitorii beneficiaza din surse de la buget: pensii, alocatii, ajutoare sociale sau ajutor de somaj. Declinul demografic pare sa contribuie la accelerarea acestor categorii sociale care au devenit tot mai vulnerabile in acesta perioada de criza si au inregistrat cresteri semnificative cu efecte negative asupra situatiei economice din comuna. Fata de 2007 cand in comuna se inregistrau 196 de persoane beneficiare de ajutor social , in 2012 numarul acestora a cunoscut o crestere de peste 100%, astfel ca s-a ajuns la 477 de persoane ce dispun de acest ajutor aferent celor 195 de familii ce si-au depus dosarele. Comuna Frumusita a cunoscut de-a lungul timpului diverse evolutii ale numarului de someri cu care a contribuit la cresterea ratei somajului la nivel judetean, plasand astfel judetul Galati pe un loc fruntas in regiunea de Sud-Est in ceea ce priveste numarul de someri. Situatia este foarte alarmanta pentru ca agentii economici produc mai degraba someri decat locuri de munca, iar faptul ca nu exista o preocupare la nivel local ar trebui sa le dea autoritaritatilor de gandit in conditiile in care judetul inregistreaza cresteri semnificative de la o luna la alta in ceea ce priveste rata somajului.E volutianum rului de som intre 2 0 -2 1 a eri 08 02 8 0 6 0som eri

4 0 2 0 0

47 2 5 12 2 009 201 0 201 1 31

59

2008

2012

Sursa: Fisa Localitatii Frumusita Dupa cum se poate observa si in diagrama prezentata mai sus, putem observa o crestere semnificativa de la 12 someri la 59 in perioada de referinta, crestere ce s-a accentuat odata cu criza economica care a adus tot mai mult someri indemnizati la bugetul statului. Somajul a afectat in principal persoanele cu un nivel mediu de instruire si mai putin pe cele cu studii superioare. 8

Pentru mobilizarea persoanelor in vederea cautarii unui loc de munca si pentru a patrunde mai usor pe piata muncii, in cadrul comunei au fost organizate cursuri de recalificare gratis in diverse domenii de activitate: lucrator comercial, frizer, infirmier, zidar, brutar. Trebuie mentionat ca la aceste cursuri au avut acces si grupurile vulnerabile- rromi, in vederea pregatirii acestora si antrenarea lor in campul muncii. De formarea profesionala a locuitorii s-a ocupat organizatia nonguvernamentala ,, Alianta Romilor Galati impreuna cu ,, Centrul Comunitar de Resurse Frumusita care a avut in vedere informarea celor 11,48% din populatia activa care era in cautarea unui loc de munca, corespunzator unui numar de 381 de persoane, pentru stimularea antrenarii somerilor precum si necesitatea recalificarii lor in conditiile in care piata muncii este in continua schimbare. Somajul pe o perioada indelungata de timp si facilitarea de obtinere a ajutorului social, a impus in randul populatiei o lene sociala in cautarea unui loc de munca, locuitorii multumindu-se cu venitul mic obtinut din ajutoarele sociale venite de la buget. Populatia imbatranita este refletata si prin numarul de pensionari ce sporeste de la an la an, astfel ca in 2012 in comuna figurau 1.123 de pensionari. 2.5. Ocrotirea sanatatii populatiei Din datele existente la nivel judetean rezulta ca, in comuna Frumusita, exista infrastructura necesara furnizarii serviciilor medicale catre populatie. Dispensarul Medical detine 2 cabinete medicale individuale si 1 cabinet stomatologic, iar personalul s-a mentinut constat din 2007 pana in prezent, asadar asistenta de specialitate este asiguarata de 3 medici generalisti, 1 medic stomatolog si 4 asistente medicale. In ultimii ani unul dintre cabinetele medicale a fost dotat cu aparatura moderna, in vederea efectuarii de radiologii populatiei, in acest mod oamenii au fost scutiti de drumurile facute pana la judet, dar si timpul de asteptare la care acestia erau programati. In cadrul comunei mai sunt prezente 2 farmacii, un cabinet veterinat individual, dar si o farmacie veterinara la care oamenii pot avea acces. Dispensarul are dotarea necesara in vederea asigurarii calitatii medicale, numarul de medici raportat la numarul populatiei reusind sa satisfaca nevoile lor. Numarul de persoane inscrise la medicul de familie este de 5.012, in timp ce 3.863 de persoane sunt asigurate medical.

9

2.6. Educatia si invatamantul Din datele referitoare la sistematizarea localitatii, rezulta ca aceasta dispune de infrastructura in vederea furnizarii de servicii educationale populatiei. Situatia unitatilor de invatamant existente in localitate in 2011 este prezentata in tabelul urmator: Unitatea de invatamant Gradinite de copii Scoli de invatamant primar, gimnazial Laboratoare scolare Sali de sport Numarul de unitati existente 3 3 4 3

In comuna nu exista scoli de arta si meserii sau licee, astfel ca pentru continuare studiilor elevi vor trebui sa mearga la judet in vederea pregatirii lor. In 2011 numarul de copii inscrisi la gradinita era de 121, in timp ce numarul de copii inscrisi la scola era de 528. Cu toate acestea, 45 de copii intre 6-18 ani care au renuntat la scoala, ridicand foarte mult rata abandonului scolar in ultimii ani, ca urmare a reducerii veniturilor populatiei. Din cei 74 de persoane cu dizabilitati, 10% dintre acestia sunt copii si cu toate acestea la nivelul comunei nu exista institutii primare si gimnaziale pentru copii cu deficiente, asa ca singura lor sansa la educatie este ca acestia sa mearga sa studieze la una dintre cele 4 scoli din Galati destinate special acestor categorii de copii. In anul 2007-2008, scoala a fost dotata cu mobilier scolar nou, cu dulapuri pentru biblioteca, cu 4 xeroxuri, 2 videoproiectoare, 2 calculatoare, flip-chart, tabla magnetica. De asemenea, a mai fost dotata si sala de sport cu aparate pentru gimnastica aerobica1. Cele 3 scoli detin un numar de 43 de cadre didactice ( atat pentru ciclu primar, cat si pentru cel gimnazial), si un numar de 9 educatoare aferente celor 3 gradinite existente in comuna.

1

Materialele didactice fie au fost achizitionate, fie au fost primite prin Proiectul Invatamant Rural/ Proiect Phare

2005 ,, Accesul la educatie al tinerilor ce provin din grupuri dezavantajate.

10

2.7. Cultura si sportul La nivelul comunei, exista un camin cultural si o o biblioteca ce contine peste 5.000 de titluri si este in curs de noi achizitie. In prezent Biblioteca Comunala isi desfasoara activitatea in sediul Caminului Cultural Frumusita, la etaj, intr-un corp de cladire format din trei camere. In comuna Frumusita, se desfasoara, anual, manifestarea ,, Ziua Comunei a treia sambata din luna octombrie, ajunsa in 2012 la a 3-ea editie. Pe langa aceasta sarbatoare un alt eveniment important il reprezinta ,, Targul Comunal saptamanal ce se desfasoara in fiecare sambata. Se mai pot desfasura diverse activitatii, precum: pescuitul industrial si sportiv in raul Prut si Chineja, dar si vizitarea ,, Luncai de Jos a Prutului- arie naturala protejata, datorita existentei un ecosistem foarte bine determinat, in carul careia pot fi admirate pasari migratoare aflate pe cale de disparitie. O alta atractie este Biserica cu hramurile ,, Adormirea Maicii Domului si ,, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, biserica ce a fost resfintita in 2012 dupa 101 de la ridicarea acestui lacas.

In ceea ce priveste bazele sportive in comuna Frumusita exista doar doua terenuri sportive unde se pot desfasura diferite activitati in aer liber, dar si trei sali de sport destinate orelor de educatie fizica, dotate cu echipamente pentru gimnastica aerobica. Scoala din Ijdileni a fost destinata pentru pregatirea elevilor in diverse activitati sportive, dar si pentru organizarea concursului de juniori ,,Cupa Cutezatorilor destinata celor mai buni sportivi de haltere. In ceea ce privesc spatiile verzi sau locurile de joaca destinate copiilor aceste lipsesc cu desavarsire, astfel ca pentru viitor primaria doreste sa atraga fonduri pentru crearea unui parc de agrement pentru petrecerea timpului liber si relexare. 11

2.8. Cercetare- dezvoltare In comuna nu sunt centre de cercetare, dar sunt proiecte destinate dezvoltarii comunei in vederea atragerii de investitorii pentru crearea locurilor de munca. Prin crearea unui Parc Eolian in comuna Frumusita se are in vedere producerea si furnizarea de energie regenerabila si atingerea tintelor nationale privind productia de energie electrica din surse regenerabile, a stimularii realizarii investitiilor privind protectia mediului si asigurarea securitatii energetice a Romaniei. Parcul eolian format din 15 turbine eoliene a cate 3 MW va fi amplasat in partea de vest a comunei pe terenurile din extravilan acolo unde se inregistreaza o puterea mai mare a vantului, astfel reusind sa se valorifice si terenurile neutilizate. Oferirea unor surse de energie provenite din resurse regenerabile, ii poate determina si influenta pe multi investitori sa aleaga comuna Frumusita ca destinatie in vederea demararii unei afaceri. Un alt punct de atragere pentru investitori il reprezinta si pozitia strategica a comunei si anume in Aria Naturala Protejata a Luncai de jos a Prutului Inferior, zona ce beneficiaza de 10% in plus la cofinantarea publica pentru antreperenori care apleleza la fondurile nerambursabile. Pentru dezvoltarea zonei, comuna doreste sa creeze un parc de agrement in aceasta arie naturala protejata pentru o mai buna valorificare a cadrului natural, atat pentru locuitorii comunei ca loc de petrecere a timpului liber si crearea unor locuri de munca, cat si pentru comuna prin veniturile obtinute in urma desfasurarii agentilor economici a mai multor activitati in vederea stimularii turistilor.

12

Prin practicarea ecositemului si conservarea biodiversitatii, comuna isi propune ca acest proiect sa reprezinte un obiectiv strategic pentru viitor in vederea dezvoltarii durabile.

Imagini din Lunca de Jos a Prutului Inferior

CONCLUZIIComuna Frumusita datorita pozitionarii sale la o distanta de 27 km de judet, dar si prin detinerea acesteia a unor bogate resurse naturale poate sa atraga numerosi investitori in zona si poate sa se dezvolte intr-un ritm foarte repede datorita legaturilor acesteia cu judetul Galati. Desi in ultimii ani s-a inregistrat un declin demografic, comuna poate atrage tineri in mediul rural prin acordarea unor facilitati in vederea demarii de afaceri pentru a conferi zonei prosperitate. Trebuie remarcata faptul ca unul dintre punctele forte pe care acesta unitate administrativa le detine este redat de forta de munca ieftina si bine calificata in diverse domneii de activitate, fapt ce i-ar ajuta pe antreprenori in gasirea celor mai buni salariati intr-un timp cat mai scurt. Se doreste ca prin aceste activitati de stimulare a mediului investitional sa se atraga cat mai multe venituri la bugetul primariei, dar si sa se reduca numarul locuitorilor care dispun de ajutoarele sociale. Comuna trebuie sa-si valorifice potentialul agricol local prin asigurarea unui management eficient al exploatatiilor agricole, precum si asigurarea unui grad de informare in randul populatiei rurale cu privire la oportunitatile existente ce trebuie respectate in sectorul agricol. 13

Prioritate pentru viitor sunt proiectele destinate obtinerii energiei electrice din surse regenerabile, dar si promovarea potentialului turistic, toate acestea reprezentand o adevarata sursa pentru dezvoltarea durabila. La acestea se mai adauga proiectele in curs de derurale si anume este vorba despre extinderea retelei de canalizare si cresterea confortului rural, infiintarea/amenajarea spatiilor de receere pentru populatia rurala, investitii de renovare, modernizare si utilarea aferenta asezamintelor culturale.

BIBLIOGRAFIE1.Pr.paroh Gavrilescu Marius ,, Monografia parohiei Frumusita, Editura: Arhipiscopia Dunarii de Jos, Galati, 2012 2. Fisa Localitatii Comunei Frumusita, 2005-2012 3. http://primaria-frumusita.ro/ 4. http://www.luncaprut.ro/rom/lunca_prut/localizare.htm 5. http://scoli.didactic.ro/scoala_gimnaziala_frumusita_frumusita 6.http://213.177.13.82/portal/portal.nsf/All/FF28D488BFC79A1AC2257745004971D8/$FIL E/55.PLAN%20AP.COM.%20FRUMUSITA.pdf 7.http://www.galati.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20%20DATE%20PROVIZORII%20RPL %202011%202_JUDETE.pdf 8. http://www.ccr-sastipen.ro/centre/centrul-comunitar-de-resurse-frumusita-judetul-galati/

14