Administratia puplica locala in sistemul administrativ din Polonia.doc

8/14/2019 Administratia puplica locala in sistemul administrativ din Polonia.doc

http://slidepdf.com/reader/full/administratia-puplica-locala-in-sistemul-administrativ-din-poloniadoc 1/35

Administratia puplica locala

in sistemul administrativ din Polonia

1



INTRODUCERE

În prezenta lucrare mi-am propus să realizez un studiu aprofundat al administraţiei

publice locale în sistemul politico-administrativ din Polonia.

Am ales această temă atât din motive care ţin de interesul şi preocuparea mea pentruacest domeniu, cât şi din motive ce ţin de necesitatea analizării administraţiei publice locale în

sistemul politico-administrativ din Polonia, pentru a putea observa astfel nu doar evoluţia

acestei ări, ci şi contribuţia la diverse proiecte.ț

Pentru a realiza prezenta lucrare voi avea ca punct de pornire definiţii, voi studia

doctrina şi leislaţia şi, mai apoi, voi sintetiza cunoştinţele.

!oţiunea de administraţie publică a fost amplu şi diferit analizată, atât în literatura

"uridică interbelică, cât şi în cea de după ce-al de-al doilea război mondial

1

.Administraţia publică locală este un instrument de bază în procesul descentralizării

statului polonez. Aceasta reprezintă activitatea e#ecutivă ce are ca finalitate realizarea unor

valori politice locale, desfăşurată în reim de putere publică, de autorităţi şi instituţii

autonome faţă de stat, care reprezintă colectivităţile situate în perimetrul unităţilor

administrativ-teritoriale$.

Administra ia publică de nivel local are următoarele elemente constitutive, care sunt iț ș

determinante%&

• 'el pu in o unitate administrativ-teritorială de bază sau de nivel intermediar,ț

• 'el pu in o autoritate reprezentativă autonomă,ț

• 'ompeten ă administrativă enerală i resurse pentru realizarea acesteia,ț ș

• (#isten a controlului din partea statului.ț

În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte terminoloice)&

• Prin elemente constitutive, care au valoare de elemente determinante, potrivit

metodei comparative, în eleem elementeleț sine qua non ale institu iei "uridiceț considerate.

• Administra ia publică teritorială *administra ia teritorială+ desemneazăț ț

ansamblul ac iunilor administrative care se e#ercită într-o unitateț

administrativ-teritorială, indiferent de natura autorită ilor publice care leț

desfă oară.ș

1 A. orovan, Tratat de drept administrativ, vol. , ed. a -a, (dit. All /ec0, /ucureşti, $2, p. %$ 3. 'oman-4und, Administraţia publică locală în ţările membre ale Uniunii Europene - 'urs universitar,$11, p. 5% Idem) Idem

$



• Administra ia publică teritorială de stat *administra ia teritorială de stat+ț ț

desemnează ansamblul ac iunilor administrative care se e#ercită într-o unitateț

administrativ-teritorială de către serviciile deconcentrate ale statului.

• Administra ia publică locală de nivel intermediar *administra ia intermediară+ț ț

desemnează ansamblul ac iunilor administrative desfă urate într-o unitateț ș administrativ-teritorială de nivel intermediar de autorită ile publice apar inândț ț

colectivită ii teritoriale repective.ț

• Administra ia publică locală de bază *administra ia de bază+ desemneazăț ț

ansamblul ac iunilor administrative desfă urate într-o unitateț ș

administrativ-teritorială de bază, adică situată cel mai aproape de cetă eni, deț

autorita ile publice apar inând colectivită ii locale respective.ț ț ț

6uncţionarea administraţiei publice locale este bazată pe două principii&• primul 7 de subsidiaritate şi suport financiar adecvat, care este alocat de

administraţia de stat, cu alte cuvinte poziţia de bază îi aparţine comunei,

datorită faptului că este cea mai apropiată de locuitori, funcţionează pentru ei şi

sub controlul lor direct,

• al doilea se referă la delearea competenţelor între nivelurile administraţiei

publice locale.

În cele ce urmează vom face referire la abordarea sistemică a administraţiei publice,respectiv sistemul politico-administrativ.

În primul rând, trebuie să precizăm ce reprezintă sistemul administrativ. Prin sistem

administrativ, putem înţelee atât ansamblul autorităţilor şi instituţiilor care desfăşoară

activităţi de administraţie publică, precum şi relaţiile dintre acestea, cât şi ansamblul

autorităţilor şi instituţiilor care desfăşoară activităţi de oranizare a e#ecutării leii sau de

e#ecutare directă a leii, de reulă, în reim de putere publică, precum şi relaţiile dintre

acestea1

.Însă, pentru a putea cunoaşte, cu adevărat, realitatea administraţiei publice, trebuie să

analizăm şi latura politică a acesteia, relaţiile sale cu sistemul politic. Acesta din urmă

reprezintă ansamblul format din instituţiile politice şi partidele politice, precum şi relaţiile

dintre ele, e#istente într-un anumit reim politic$.

În ceea ce priveşte leătura dintre sistemul politic şi cel administrativ, un important

autor francez% considera ca fiind imposibilă separarea instituţiilor politice, cărora le aparţine

decizia politică, de autorităţile administrative care au sarcina e#ecutării acesteia. Autorul a1 3. 'oman-4und, Op. Cit ., p. 8$ Ibidem, p. % (ste vorba despre 9ac:ues ;iller

%



susţinut că factorii politici şi structurile administrative pot acţiona numai împreună, pentru a

rezolva problemele publice, începând cu sesizarea şi evaluarea acestor probleme, continuând

cu elaborarea deciziei, e#ecutarea ei şi evaluarea rezultatelor obţinute.

'ele prezentate până acum demonstrează că, în realitate, nu e#istă un sistem politic şi

un sistem administrativ, pure şi simple, ci un comple# sistem politico-administrativ, alcătuitdin ansamblul instituţiilor care posedă atât o componentă politică *rezultată direct din aleeri

sau prin numire discreţionară pe criterii politice+, cu rol de decizie şi de conducere, cel puţin

la nivel superior, cât şi o componentă administrativă de natură te<nică *cu recrutare şi

promovare pe criterii de competenţă profesională+, cu rol de concepţie şi de e#ecuţie1.

1 3. 'oman-4und, Op. Cit ., p. =

)



CAPITOLUL I

CARACTERISTICI ALE STATULUI

Polonia1, care poartă denumirea oficială >epublica Polonă * Rzeczpospolita ols!a+$,

este o republică parlamentară în care Preşedintele este ales prin sufraiu universal direct, pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea efectuării a două mandate consecutive.

În Polonia, puterea leislativă este oranizată potrivit formulei bicameralismului

inealitar %.

Parlamentul este alcătuit din 'amera inferioară numită ?eim) şi 'amera superioară

numită ?enat2, ambele camere fiind alese prin vot universal, direct, eal, secret şi proporţional

pentru o perioadă de ) ani5.

?eimul cuprinde )5 de membri

8

. Acestuia îi este permis sa controleze @uvernul

. (lfuncţionează în concordanţă cu principiul permanenţei, întâlnirile sunt publice, cu menţiunea

că poate oraniza şi întâlniri private *prin votarea interală a cel puţin "umătate din membrii

nominalizaţi ai deputaţilor+, dacă interesele ţării cer acest lucru. ?eimul dezbate proiectele de

lei prin intermediul a trei lecturi=. Atunci când un proiect de lee a fost adoptat de către ?eim

i ?enat, acesta este trimis Pre edintelui pentru a fi semnat. Pre edintele, înainte de a semnaș ș ș

proiectul de lee, poate să îl înainteze ribunalului 'onstitu ional pentru a decide cu privire laț

conformitatea acestuia cu 'onstitu ia.ț

?enatul cuprinde 1 de membri1. Acesta are drept de iniţiativă leislativă, i, deș

asemenea, poate accepta, propune amendamente sau respine propunerile leislative ale

?eimului11. În conformitate cu competenţele sale constituţionale, autorizează referendumuri

propuse de preşedintele ţării în c<estiuni importante pentru stat, alee membrii unor autorităţi

naţionale, aprobând numirea şi eliberarea din funcţie a acestora.

Puterea e#ecutivă este reprezentată de Preşedinte şi @uvern. Preşedintele este

reprezentantul suprem al statului în relaţiile interne şi e#terne, este comandantul suprem al

forţelor armate, arantează inviolabilitatea şi indivizibilitatea teritoriului ţării şi respectarea

1 În poloneză se spune ols!a$ <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia% D. '. Eatei, ?. !euţ şi . !icolae, F"tatele lumii de la A la # , ed. a -a, (dit. Eeronia, /ucureşti, $$,

p. )2) <ttp&BBCCC.se"m.ov.plBenlis<Bse"mBse"m.<tm2 <ttp&BBCCC.senat.ov.plBenB5 'onform art. =5 al. $, art. =8 al. $, art. = al. 1 din 'onstituţie8 'onform art. =5 al. 1 din 'onstituţie 'onform art. =2 al. $ din 'onstituţie= <ttps&BBe-"ustice.europa.euBcontentGmemberGstateGlaC-5-pl-ro.doHmemberI11 'onform art. =8 al. 1 din 'onstituţie11 <ttp&BBCCC.senat.ov.plBenB

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Seim

http://ro.wikipedia.org/wiki/Senat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Seim

http://ro.wikipedia.org/wiki/Senat



'onstituţiei. @uvernul este condus de Primul Einistru şi 'abinetul său *'onsiliul de

Einiştri+1 . @uvernul este compus din primul ministru, vicepremieri, miniştri şi şefii

comitetelor. Acesta asiură punerea în aplicare a statutelor, adoptă reulamente, înc<eie

acorduri interna ionale care trebuie ratificateț i aprobă sau denun ăș ț alte acorduri

interna ionaleț$

.Administra ia "udiciară este subordonatăț Înaltei 'ur i Administrative, care de ineț ț

controlul "udiciar asupra administra iei publiceț%. 'urtea ?upremă este oranul "udiciar central

suprem al >epublici Polone i, astfel, cea mai înaltă curte de apelș). Atribu iile principale aleț

acesteia sunt administrarea "usti iei în Polonia *împreună cu instan ele de drept comun,ț ț

administrative i militare+, tratarea cazurilor de casare ca o cale e#traordinară de atac iș ș

adoptarea de <otărâri privind interpretarea leisla iei.ț

'onstituţia adoptată în aprilie 1==8 *prin referendum+ constată că Polonia este un statunitar, iar autoritatea locală asiură descentralizarea autorităţii publice.

În termeni de democraţie, Polonia nu este nicidecum lipsită de e#perienţă2. 'onstituţia

actuală *adoptată în 1==8+ are la bază 'onstituţia din % mai 18=1, considerată de către istorici

prima constituţie din istoria (uropei şi a doua din lume, după cea a ?tatelor Jnite ale

Americii. Încă din secolul 1, în Polonia se punea în termeni politici anularea sau cel puţin

atenuarea diferenţelor între nobilime şi restul populaţiei, şi se introduceau norme sociale şi

leale care sunt şi astăzi funcţionale în ţările democratice, cel puţin în spiritul, dacă nu în

litera lor.

Pentru a a"une la confiuraţia actuală, statul polonez a parcurs mai multe etape

istorice.

În a doua "umătate a secolului al K-lea, prin unificarea micilor principate feudale ia

fiinţă statul polonez, avându-l în frunte pe Eies0o din dinastia Piastilor. În anul 1$2 a fost

proclamată reat, procesul de unificare a statului înc<eindu-se abia în secolul al KL-lea, sub

reii Lladislav cel ?curt şi 'azimir cel Eare.

1 A. Androniceanu, F"isteme administratie în statele din Uniunea Europeană $ "tudii comparative,(dit. Jniversitară, /ucureşti, $8, p. )$ <ttps&BBe-"ustice.europa.euBcontentGmemberGstateGlaC-5-pl-ro.doHmemberI1% Idem) Idem2 <ttp&BBCCC.culturapoloneza.roBadministratia-poloneza.<tml

5

http://ww2.sn.pl/english/index.html

http://ww2.sn.pl/english/index.html



În fiura următoare este reprezentată Polonia sub dinastia Piastilor 1.

În 125= s-a unit cu 3ituania, devenind astfel o putere importantă în (uropa 'entrală,

acest lucru permi\ând e#tinderea puterii poloneze spre est şi crearea$ 'onfederaţiei

Polono-3ituaniene, ce cuprindea un teritoriu situat între Earea /altică, Eunţii 'arpaţi,

/elarusul actual, !istrul şi !iprul%.

>epublica celor două naţiuni s-a desfiinţat ca urmare a împărţirii Poloniei între

>eatul Prusiei, mperiul >us şi Austria, astfel că&

- în anul 188$, are loc prima împărţire a Poloniei, aceasta pierzând un sfert din

teritoriu,- $1 de ani mai târziu se declanşează un conflict intern ) care duce la o a doua

împărţire,

- doi ani mai târziu, după înfrânerea răscoalei naţionale conduse de către

adeusz 4osciusz0o, are loc şi ultima împărţire.

Mupă această ultimă împărţire, Polonia dispare, ca stat, pentru mai bine de un secol. (a

şi-a redobândit independenţa în anul 1=1.

Mintre etapele istorice, mai putem aminti2

&• 6i#area frontierelor occidentale ale ţării, prin ratatul de la Lersailles, în data de $

iunie 1=1=,

• Adoptarea unei 'onstituţii democratice, în data de 18 martie 1=$1,

• În perioada 1$-1) mai 1=$5 are loc debutul unei dictaturi,

1 <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia$ 'onform Jniunii de la 3ublin din 125=% <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia) Acest conflict s-a datorat încercărilor de adoptare a unei 'onstituţii proresiste2 nformaţii preluate din materialul de sinteză& %a d&centralisation en olo'ne, 'omitN des rNions, Mirectiondes travau# consultatifs JnitN OAnalse des politi:ues, Ntudes et prorammation lNislative interinstitutionnelleQ,'d> R Studes R 1B$2 R $$ /ru#elles, "anvier $2

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Baltic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Belarus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nipru

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_de_la_Lublin,_1569&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/1569

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uniunea_de_la_Lublin,_1569&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/1569


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Belarus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nipru



• Adoptarea Pactului sovieto-polonez de nearesiune, în data de $2 iulie 1=%$,

• Adoptarea Pactului ermano-polonez de nearesiune, în data de $5 ianuarie 1=%),

• Adoptarea unei noi 'onstituţii, în data de $% aprilie 1=%2,

• Adoptarea Pactului ermano-sovietic de nearesiune, în data de $% auust 1=%=,

• 'onferinţa de la Talta redesenează <arta (uropei, în februarie 1=)2,

'el de-al Moilea >ăzboi Eondial a marcat începutul unei perioade de mari încercări

pentru poporul polonez. Acesta a fost nevoit să suporte divizarea ţării şi ocuparea de către

@ermania şi Jniunea ?ovietică, distruerea capitalei Larşovia.

Min anul 1=)2, ţara a fost ocupată de sovietici. 'omuniştii au desfiinţat tradiţia

autonomiei locale, creând un sistem administrativ după modelul sovietic, puternic centralizat.

oate deciziile importante erau supuse consultărilor cu partidul comunist de la uvernare.

Uranele superioare controlau activitatea administraţiei locale, subordonată ministerelor de

ramură. /uetele locale erau incluse în finanţele administraţiei centrale, fiind stabilite limite

foarte stricte pentru acestea.

>eimul comunist polonez s-a confruntat cu o mişcare de opoziţie din ce în ce mai

influentă, strâns leată de /iserica 'atolică. 'el mai important şi cel mai cunoscut moment al

perioadei comuniste este naşterea sindicatului V?olidaritatea, în anul 1=, la care au aderat

peste 1 milioane de oameni.

Partidul comunist a pierdut teren, iar în anul 1== au avut loc aleeri libere, în urma

cărora 3ec< Walesa1 a devenit Preşedintele ţării. Acesta a fost preşedintele ţării din

$$ decembrie 1== până la data de $% decembrie 1==2.

Me asemenea, trebuie să mai precizăm următoarele$&

• Primele aleeri parlamentare în mod absolut libere au loc în data de

$8 octombrie 1==1,

• ?emnarea acordului de asociere între 'omunităţile (uropene şi Polonia, în data de

15 decembrie 1==1.

1 3aureat al Premiului !obel pentru Pace$ nformaţii preluate din materialul de sinteză& %a d&centralisation en olo'ne, 'omitN des rNions, Mirectiondes travau# consultatifs JnitN OAnalse des politi:ues, Ntudes et prorammation lNislative interinstitutionnelleQ,'d> R Studes R 1B$2 R $$ /ru#elles, "anvier $2



În fiura următoare este reprezentat actualul stat polonez1.

?ocietatea poloneză era preătită şi aştepta sc<imbări radicale ale sistemului în sensul

democraţiei şi al economiei de piaţă. !oii lideri au satisfăcut aceste aşteptări, iar primii ani

s-au bucurat de reforme rapide. Jna dintre primele reforme a fost descentralizarea.

Au urmat transformări profunde ale economiei şi societăţii poloneze $. În prezent

Polonia este membru !AU%, U!J), U('M2, Uranizaţiei Eondiale a 'omerţului şi J(5.

CAPITOLUL II

1 <ttp&BBlibrar.t<in0:uest.orB'>$1$%$Bpoland.<tml$ <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia% Începând cu 1$ martie 1===) Începând cu data de $) octombrie 1=)22 Începând cu anul 1==55 Începând cu data de 1 mai $)

=

http://library.thinkquest.org/CR0212302/poland.html




ORGANIZAREA TERITORIAL !I AD"INISTRATI#$ REPARTIZAREA

CO"PETEN%EI

&NTRE COLECTI#IT%ILE TERITORIALE

În Polonia, începând cu anul 1===, funcţionează un nou sistem de administraţie publică locală, ţara fiind oranizată în % niveluri&

X nivelul de bază - $)= de comune *mina+1,

X primul nivel intermediar - %8% de comitateB"udeţe *poCiat+,

X al doilea nivel intermediar - 15 voievodate *Co"eCYdztCo+.

În cadrul voievodatelor, puterile administrative sunt împărţite de către uvernatorul

desemnat de uvernul central 7 voievodul *Co"eCoda+ şi consiliul ales de cetăţeni 7 se"mi0,

care alee e#ecutivul *zarzZd Co"eCYdztCa+ şi este condus de mareşal *marsza[e0+

$

.Mupă 1=== au apărut propuneri de a crea trei voievodate adiţionale 7 Polonia 'entrală,

Polonia Lec<e şi Pomerania 'entrală 7 şi de a e#clude Larşovia împreună cu zona sa

metropolitană din voievodatul Eazovia, dar până în iunie $= doar proiectul voievodatului

Pomerania 'entrală a fost prezentat în faţa ?eimului şi respins după dezbateri.

'ele %8% de "ude eț sunt unităţile administrative intermediare între voievodat şi

comună. (le formează voievodate, numărul lor variind de la 1$ în voievodatul Upole la )$ în

voievodatul Eazovia.

(#istă două tipuri de "ude e&ț

• "ude ele Vteritoriale, adică "ude ele proprii, care cuprind cel puţin trei comune\ț ț

• municipiile, "ude ele Vorăşeneşti sau oraşele cu statutul de "ude 7 oț ț comună urbană

care realizează atât funcţiile sale proprii, cât şi funcţiile "ude ului.ț

6ormate din cel puţin două sate, cele $)= de comune sunt unităţile cele mai mici ale

împărţirii administrative poloneze. (#istă trei tipuri de comune&

• comunele urbane R formate dintr-un sinur oraş *adică teritoriul său administrativ+\

• comunele urbane R formate dintr-un oraş mic şi satele încon"urătoare\

• comunele rurale R formate e#clusiv din sate. U comună a cărui sediu se află într-o

comună urbană, spre e#emplu comuna ?[ups0, este clasificată şi ea ca o comună

rurală, căci nu include nici un oraş.

?istemul politic polonez se bazează pe principiul de subsidiarităţii. Actul privind

Autonomia 3ocală din martie 1== stabileşte e#tinderea competenţei asupra tuturor

problemelor care se încadrează în termenii de referinţă ai municipalităţii consiliului local, cu1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ <ttp&BBcommin.orBuploadBPolandBP3G'ountrGandGPlanninG?stemGinG(nlis<.pdf

1



e#cepţia cazului în care leislaţia conţine alte prevederi. Autorităţile de pe diferite niveluri

*mina, poCiat, Co"eCYdztCo+ nu se subordonează unele faţă de altele. ?arcinile publice pot

fi îndeplinite prin cooperarea dintre autorităţile locale. Eunicipalităţile, uniunile

intercomunale şi asociaţiile unităţilor administraţiei locale îşi pot oferi asistenţă reciprocă sau

pot oferi asistenţă altor autorităţi locale, inclusiv asistenţă financiară.Melimitarea competenţelor în AP3 este relementată de 3eea privind stabilirea

sarcinilor şi competenţelor între administraţia comunei şi oranele puterii centrale.

?tatul poate delea sarcini autonomiilor locale, în eneral, prin două modalităţi,

respectiv1&

• prin lee *obliatorii+\

• prin acorduri *opţionale+.

'omuna constituie o unitate administrativ-teritorială în baza 3eii cu privire la AP3.6iind unitatea de bază a AP3, e#ercită în numele propriu şi pe propria răspundere o parte

importantă a competenţelor publice.

'omuna, în calitate de unitate locală de bază, e#ercită în cadrul leii competenţele

publice cu caracter local. >espectivele competenţe pot fi proprii sau deleate de alte orane

ale administraţiei publice. 'ompetenţele proprii ţin de satisfacerea necesităţilor întreii

comunităţi, iar competenţele deleate sunt cele cu caracter naţional.

Meşi 'onstituţia prevede că unitatea de bază a uvernării locale este comuna, Actul privind Autonomia 3ocală din 1== permite crearea Vunităţilor au#iliare în cadrul comunei,

inclusiv cu consilii de cartier în oraşele mari.

'omunele sunt responsabile de toate aspectele publice de importanţă locală care nu

sunt definite în beneficiul altor niveluri administrative, dar dacă leea prevede altfel,

soluţionarea acestor probleme îi revine "udeţelor. ?arcinile specifice ale comunei se a#ează pe

satisfacerea nevoilor colective ale comunelor în ceea ce priveşte serviciile publice$.

În urma investiţiilor de amploare în diferite domenii, s-a sc<imbat esenţial imainea

comunelor rurale din Polonia. Mesfăşurarea unui manaement de performanţă în infrastructura

te<nică a permis instalarea apeductelor necesare, inclusiv în sistemul estionării deşeurilor

lic<ide şi solide, toate acestea fiind bazate pe conceptul educaţional în rândurile populaţiei. În

ultimii ani, administraţiei publice locale şi-a pus drept scop mărirea numărului de investiţii în

domeniul sportului şi turismului, îmbunătăţirea serviciilor publice, acordate populaţiei.

Actualmente, s-a ana"at, substanţial, în dezvoltarea societăţii informaţionale, prin crearea

1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ 'onform art. 15) al. % din 'onstitu ieț

11



cone#iunilor cu rază e#tinsă, instalarea centrelor de acces public la nternet, amena"area

sălilor de calculatoare în şcoli.

?arcinile specifice comunei includ, în special, următoarele probleme1&

• amena"area teritorială, estiunea patrimoniului, protecţia mediului şi a resurselor

naturale, manaementul apei\• şoselele, străzile, podurile, scuarurile municipale şi estionarea traficului\

• furnizarea apei, canalizarea, evacuarea şi tratarea deşeurilor municipale, menţinerea

curăţeniei, a ordinii şi a salubrităţii publice, estionarea depozitului municipal de

deşeuri, furnizarea electricităţii, a căldurii şi a azului\

• transportul public local\

• serviciile de sănătate *în principal, tratamentul ambulatoriu+\

• asistenţa socială, inclusiv centrele de asistenţă socială şi azilurile\

• fondul municipal de locuinţe *inclusiv acordarea autorizaţiilor de construcire+\

• educaţia publică *şcoala primară şi educaţia preşcolară+\

• cultura, inclusiv librăriile comunale şi alte facilităţi culturale\

• cultura fizică şi turismul, inclusiv zonele de recreere şi facilităţile pentru sport\

• pieţele şi <alele comerciale\

• spaţiile verzi comunale\• cimitirele municipale\

• ordinea şi siuranţa publică *inclusiv poliţia municipală+, protecţia împotriva

incendiilor şi a inundaţiilor\

• menţinerea facilităţilor publice comunale şi întreţinerea edificiilor\

• politica familiei, inclusiv protecţia *socială, medicală şi leală+ femeilor însărcinate\

susţinerea şi promovarea ideii autonomiei locale\

• cooperarea cu U!@-urile\

• cooperarea cu comunităţile locale şi reionale din alte ţări.

?arcinile deleate comunei prin lee includ$&

• starea civilă *de e#emplu, înreistrarea stării civile, emiterea unei decizii cu privire la

prenume şi nume+\

1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ Idem

1$



• sarcini cu privire la apărarea naţională *inclusiv ţinerea unui reistru al pre- recruţilor,

oranizarea e#erciţiilor de apărare şi a instruirilor, planificarea şi preătirea asistenţei

medicale necesare în cazul apărării+\

• protecţia civilă *inclusiv preătirea şi actualizarea planurilor de protecţie civilă, a

planului cu privire la prote"area monumentelor, a planurilor de evacuare, creareaformaţiunilor de protecţie civilă şi furnizarea ec<ipamentului, a mi"loacelor te<nice, a

uniformelor, oranizarea e#erciţiilor, a instruirii formaţiunilor de protecţie civilă şi a

populaţiei în domeniul apărării comune etc.+\

• primirea solicitărilor şi eliberarea buletinelor de identitate\

• asistenţă pentru veterani şi alţi beneficiari aflaţi în condiţii materiale dificile\

• înreistrarea activităţilor economice\

• autorizarea vânzărilor de băuturi alcoolice\

• furnizarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi mintale\

• oranizarea procedurilor pentru întrunirile publice\

• sarcinile alocate municipalităţii pentru oranizarea şi desfăşurarea recensămintelor

aricole\

• acordarea licenţelor pentru transportul în reim de ta#i, emiterea permiselor pentru

mi"loacele de transport în comun din cadrul municipalităţii\• preătirea şi actualizarea reistrelor elective, estionarea şi e#ecutarea sarcinilor care

ţin de oranizarea şi desfăşurarea aleerilor sau referendumurilor\

• altele

9udeţul este o unitate administrativă care include terenurile complete ale comunelor

sau întreul teritoriu al municipiului cu statut de "udeţ1. rebuie ca "udeţul să constituie un

teritoriu, pe cât posibil de omoen în ceea ce priveşte componenţa populaţiei, spaţiul inclus,

leăturile economice şi sociale i care trebuie să e#ercite competenţele publice necesareș acestui teritoriu. 9udeţul, asemeni comunei constituie o unitate administrativ-teritorială,

compusă din locuitorii "udeţului. Me asemenea, el e#ercită competenţele publice de tip eneral

în numele propriu şi sub propria răspundere. n afara competenţelor proprii, "udeţul e#ercită,

de asemenea, competenţele deleate în domeniul administraţiei de stat, adoptă <otărâri prin

diverse modalită i.ț

Autonomia "ude ului este responsabilă de problemele locale care nu le pot reveniț

comunelor. 9udeţul este destul de vast pentru a întreţine în mod eficient instituţiile publice din

1 <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia

1%



viaţa de zi cu zi *şcolile secundare, spitalele, poliţia "udeţului şi staţiile de pompieri,

inspectoratele sanitare şi oficiile fiscale etc.+.

?arcinile "udeţelor includ, în special1

&• educaţia publică *educaţia secundară, care cuprinde şcolile enerale, vocaţionale şi

şcolile speciale+\

• promovarea şi protecţia sănătăţii *inclusiv manaementul spitalelor "udeţene,

controlul şi oranizarea serviciilor medicale+\

• asistenţa socială *inclusiv asistenţa oferită persoanelor fără domiciliu, administrarea

orfelinatelor etc.+\

• politica pro-familie\

• spri"inirea persoanelor cu dizabilităţi\

• transportul public şi şoselele publice *de importanţă "udeţeană+\

• protecţia culturii şi a patrimoniului cultural\

• cultura fizică şi turismul\

• eodezia, cartorafia şi cadastrul\

• estionarea imobilelor, estionarea ar<itecturii şi a construcţiilor\

• manaementul apei\

• protecţia mediului şi a resurselor naturale\

• aricultura, silvicultura şi pescuitul intern\

• ordinea publică şi securitatea cetăţenilor\

• protecţia împotriva inundaţiilor, prevenirea incendiilor şi a altor fenomene care

constituie o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu\

• combaterea şoma"ului şi stimularea pieţei forţei de muncă\

• protecţia consumatorului\

• întreţinerea edificiilor administrative "udeţene şi de utilitate publică\

• apărarea *protecţia civilă+\

• promovarea ţării\

• cooperarea cu U!@-urile\

• îndeplinirea sarcinilor de servicii "udeţene, inspecţii şi ărzi.

1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf

1)



?arcinile deleate "udeţului prin lee includ1&

• estionarea patrimoniului rezoreriei de ?tat, acordarea compensaţiilor pentru

proprietăţile naţionalizate în vederea construcţiei drumurilor publice şi căilor ferate\

• colectarea, estionarea, actualizarea şi distribuirea repertoriilor eodezice şi

cartorafice pentru districte şi ţară\

• prote"area mediului şi a ariculturii *inclusiv oranizarea procedurilor de alipire a

terenurilor şi de sc<imbare a terenului, recuperarea şi prote"area terenurilor aricole,

emiterea deciziilor de declarare a pădurilor prote"ate sau de modificare a acestui statut,

emiterea deciziilor cu privire la transformarea unei păduri în teren aricol, aprobarea

proiectelor eoloice, decizii în cadrul leislaţiei apei+\

• apărarea naţională\

• protecţia civilă\

• sarcini în domeniul economiei şi transporturilor *inclusiv ţinerea unui reistru al

companiilor care estionează centre de instruire a şoferilor, ţinerea unui reistru al

antreprenorilor ana"aţi în verificarea ve<iculelor şi controlul staţiilor de verificare a

ve<iculelor, emiterea permiselor pentru operaţiunile de transport rutier etc.+\

• altele.

Loievodatul constituie cea mai mare unitate administrativ-teritorială a ţării. 3ocuitorii

voievodatelor constituie comunitate administrativă reională, ceea ce înseamnă că în cadrul

lor e#istă leături sociale, economice sau culturale, care oferă posibilitatea de e#ercitare a

competenţelor publice respective în numele propriu şi sub propria răspundere, în mod

autonom. Matorită mărimii sale, voievodatul e#ercită competenţe publice cu caracter reional,

ce nu sunt rezervate altor niveluri din AP3.

Loievodatele *reiunile, Co"eCYdztCa+, conform leislaţiei, sunt responsabile de toate

problemele de importanţă reională. Loievodatul este responsabil de proramele de politici de

dezvoltare reională, al căror prim scop este să asiure utilizarea cea mai bună a capitalului

uman şi material al ţării. ?arcinile autonomiei voievodatului se a#ează pe trei mari domenii&

dezvoltarea economică, unele servicii publice reionale şi cooperarea internaţională.

În fiura următoare se poate observa aşezarea voievodatelor până la reformă *până la

sfârşitul anului 1==+$.

1 Idem$ <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf

12



În fiura de mai "os putem vedea voievodatele după reforma administrativă *de la 1

ianuarie 1===+1.

?arcinile specifice ale voievodatului cuprind, în special$&

• educaţia publică, inclusiv educaţia superioară\• promovarea şi protecţia sănătăţii *inclusiv estionarea spitalelor reionale+\

• cultura *inclusiv facilităţile culturale reionale+\

• bunăstarea socială\

• politica familiei\

• modernizarea spaţiilor rurale\

• planificarea urbană\

1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ Idem

15



• protecţia mediului\

• manaementul apei, inclusiv protecţia împotriva inundaţiilor\

• transportul public şi şoselele publice\

• cultura fizică şi turismul\

• prote"area drepturilor consumatorului\

• siuranţa publică\

• combaterea şoma"ului şi stimularea pieţei muncii.

?arcinile deleate voievodatelor prin lee includ1&

• anumite sarcini de apărare naţională *de importanţă reională+\

• anumite probleme sociale *inclusiv susţinerea asociaţiilor de veterani+\

• sarcini în probleme de eodezie şi cartorafie *inclusiv urmărirea sc<imbărilor înutilizarea terenurilor şi în clasificarea lor+\

• emiterea permiselor pentru comerţul anro cu băuturi alcoolice care conţin mai mult

de 1] alcool\

• anumite sarcini în problemele de transport *controlul e#aminărilor medicale, emiterea

permiselor pentru e#aminatorii auto şi suprave<erea e#amenelor de stat+\

• înreistrarea rupurilor de producători aricoli şi controlul acestor rupuri\

• anumite sarcini în cadrul leislaţiei apei *inclusiv e#ercitarea drepturilor de

proprietate în raport cu apele publice administrate de rezoreria de ?tat, menţinerea

evidenţei cu privire la ape, estionarea resurselor de apă şi a terenurilor recuperate+\

• un număr de sarcini în domeniul protecţiei mediului *inclusiv enerarea şi depozitarea

substanţelor nocive etc.+\

• sarcini care ţin de turism *precum ţinerea unui reistru al operatorilor turistici şi al

aenţiilor de turism şi verificarea antreprenorilor din domeniul dat\ oranizarea

certificării calităţii <otelurilor conform sistemului e#istent, înreistrarea şi controlul

acestora+.


18



În fiura de mai "os sunt redate voievodatele şi "udeţele întâlnite în Polonia1.

1 <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iB]'%](mp]')]%r]']=/ireaGadministrativ]')]%GaGPoloniei

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:POLSKA_mapa_woj_z_powiatami.png



CAPITOLUL III

ORGANIZAREA !I 'UNC%IONAREA AUTORIT%ILOR PU(LICE

DE LA NI#ELUL DI#IZIUNILOR TERITORIALE

!I RELA%IILE DINTRE ELE

>eoranizarea, în mod esenţial, a autonomiei locale bazate pe principii democratice

s-a produs în Polonia, acum $% de ani. În primăvară anului 1== s-au desfăşurat primele

aleeri democratice în administraţia publică locală. Jn succes semnificativ în aleeri au

înreistrat comitetele civile *obşteşti+ şi rupurile politice locale, care au preluat puterea

locală. Ea"oritatea populaţiei în Polonia consideră reformele realizate în sectorul

administraţiei publice locale ca cel mai mare succes al transformărilor politico-economice dinultimele decenii. Administraţia publică locală realizează eficient treburile publice care revin

competenţelor ei. ?pectrul de treburi publice şi responsabilitatea leată de ele se e#tinde

succesiv. Apro#imativ o "umătate din fondurile publice din Polonia sunt repartizate

administraţiei publice locale sau unităţilor care le sunt subordonate, acest fapt demonstrând

rolul şi importanţa administraţiei publice locale.

Aşa cum am menţionat şi anterior, funcţionarea AP3 este bazată pe două principii,

respectiv cel de subsidiaritate şi suport financiar adecvat şi cel referitor la delearea

competenţelor între nivelurile AP3. Aceste principii au fost înscrise în 'onstituţia Poloniei şi

atestă faptul că administraţia de stat este obliată să delee competenţele ce revin

administraţiei publice locale. niţial, funcţionarea administraţiei publice locale, mai ales în

comunele rurale era foarte complicată şi dificilă de realizat. Mevenea evidentă lipsa

infrastructurii te<nice de bază *apeducte, canalizare, drumuri etc.+, care era succedată de

dezvoltarea insuficientă a infrastructurii sociale *învăţământ, asiurare socială, centre de

cultură şi sport etc.+.

În următoarea sc<emă este redată structura sistemului polonez de administraţie

publică1.


1=



Uranele comunei sunt1&

1+ 'onsiliul comunei\

$+ primarul *Co"t, burmistrz sau preşedintele oraşului+.

'onducătorul unei comune este ales de către cetăţeni. Acesta poate fi Vprezdent*preşedinte+ în oraşele mari, Vburmistrz *primar+ în oraşele mai mici şi în toate comunele

rurbane sau VCY"t în comunele rurale. U comună medie are peste 12 % de locuitori.

Eandatul consiliului comunei durează ) ani de la data aleerii.

'onsiliul comunei este compus din&

• cincisprezece consilieri în comunele cu până la $. locuitori\

• douăzeci şi unu de consilieri în comunele cu până la 2. de locuitori\

• douăzeci şi trei în comunele cu până la 1. de locuitori\• douăzeci şi cinci de consilieri în comunele cu până la $. de locuitori şi câte %

consilieri la fiecare următorul număr de 1. de locuitori, nu mai mult de patruzeci

şi cinci de consilieri.

Uranul e#ecutiv al comunei este&

• Pentru comuna - primarul *Co"t+

• Pentru oraş - burmistrz

• Pentru oraşe cu peste 1. de locuitori 7 preşedintele oraşului.


$



În baza Actului privind Autonomia 3ocală din 1==, comunelor li se permite crearea

unor Vunităţi au#iliare în cadrul acestora. În zonele rurale, o astfel de unitate este numită

so[ectCo *în sat+\ în oraşele mici, aceasta poate fi Fdzielnica *cartier al oraşului+ sau

Vosiedle *aşezare a oraşului+. 'onsiliul comunei stabileşte frontierele şi statutul acestor

unităţi, precum şi competenţele acestora. !umărul unităţilor au#iliare dintr-o comună variazăde la două până la cincizeci. Min $=, unităţile au#iliare îşi au propriile buete, ca parte a

buetelor comunei7 partea respectivă a buetului numindu-se ?olec0i 6und. ?uma e#actă de

bani asupra căreia decid locuitorii ?olectCo cum să-i estioneze se calculează pe baza

formulei ane#ate la 3eea cu privire la 6ondul ?olec0i. (#istă anumite restricţii cu privire la

banii care pot fi c<eltuiţi, dar, în eneral, oricare dintre c<eltuielile eliibile ale comunei pot fi

finanţate din 6ondul ?olec0i.

Uranele "udeţului sunt

1

&1+ 'onsiliul "udeţean\

$+ 'onsiliul e#ecutiv "udeţean.

>eşedinţa "ude ului propriu trebuie să se afle într-un oraş. 6iecare "ude propriu esteț ț

condus de consiliul ales de cetăţeni *rada poCiatu+, care alee, la rândul său, e#ecutivul

*zarzZd poCiatu+ condus de staroste.

În conformitate cu Actul privind Autonomia 9udeţelor *poCiatelor+, un "udeţ orăşenesc

poate fi un oraş cu o populaţie mai mare de 1. de locuitori sau un oraş care până în %1

decembrie 1== a fost reşedinţa unui voievodat, are un număr mai mic decât 1. de

locuitori şi dispune de o infrastructură corespunzătoare în vederea prestării serviciului public.

Eandatul consiliului "udeţean durează ) ani de la data aleerii.

'onsiliul "udeţean poate fi compus dintr-un număr ce variază între cincisprezece iș

douăzeci şi nouă de consilieri, în func ie de numărul de locuitori din "ude .ț ț

Administraţia "udeţeană afiliată este constituită din&

1+ prefectura "udeţului\

$+ direcţia "udeţeană de şoma"\

%+ unităţi ce compun aparatul subsidiar al directorilor de servicii.

Uranele AP3 în voievodat sunt$&

1+ Parlamentul voievodatului *sfatul voievodatului+\

$+ 'omitetul e#ecutiv al voievodatului.

Parlamentul voievodatului *?fatul+ este oranul leislativ şi de control.

Eandatul Parlamentului de voievodat *?fatului voievodatului+ durează ) ani de la data

aleerii. Parlamentul voievodatului este compus din treizeci de deputaţi, aleşi in aleerile1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ Idem

$1



universale, in voievodate cu un număr de locuitori pană la $.. şi cate trei deputaţi la

fiecare următorul număr de 2. locuitori.

'omitetul e#ecutiv al voievodatului este oranul e#ecutiv in teritoriu. Mintre membrii

acestui oran putem aminti& mareşalul voievodatului în calitate de preşedinte al (#ecutivului,

precum i unul sau doi vicemareşali.ș

Parlamentul *sfatul voievodatului+ alee comitetul e#ecutiv al voievodatului şi

mareşalul voievodatului, inclusiv nu mai mult de doi vicemareşali in timp de trei luni după

data anunţării rezultatelor aleerilor locale de către 'omisia (lectorală 'entrală. Parlamentul

voievodatului alee mareşalul voievodatului prin votul secret a trei cincimi din numărul

deputaţilor aleşi.

'onstituţia adoptată în aprilie 1==8 *prin referendum+ constată că Polonia este un stat

unitar, iar autoritatea locală asiură descentralizarea autorităţii publice. Aceeaşi 'onstituţierelementează relaţiile dintre administraţia de stat şi uvernul local. Prim-ministrul, voievozii

şi camerele reionale de audit monitorizează autorităţile locale.

Uranele autorităţii publice locale care încalcă constituţia sau alte acte normative pot

fi dizolvate la indicaţia prim-ministrului. Autorităţile locale au dreptul de a crea asociaţii şi de

a participa în cadrul asociaţiilor internaţionale din comunităţile locale şi reionale, de a

coopera cu comunităţile locale şi reionale din alte state.

'apitolul L din 'onstituţie, intitulat FAutonomia locală, este dedicat în totalitate

acestui subiect, declarând că unitatea de bază a uvernării locale este comuna1, pe când Actul

privind Autonomia 3ocală defineşte şi alte unităţi administrative strict locale şi reionale.

'onstituţia stabileşte că unităţile administrative locale au personalitate "uridică şi

arantează dreptul lor la proprietate proprie. ?arcinile publice care satisfac necesităţile

comunităţii locale sunt atribuite autorităţilor locale. Administraţia de stat, de asemenea, poate

să însărcineze autorităţile locale în vederea asumării responsabilităţilor adiţionale.

Autonomia este un important element al funcţionării AP3 în Polonia. 'omunele şi

"udeţele nu se subordonează voievodatelor, sinura dependenţă ce poate să apară ţine de

delearea competenţelor, conform leislaţiei în vioare$. Aceasta, într-o mare măsură,

prevede transmiterea competenţelor puterii e#ecutive către unităţile AP3. ?tipulările privind

acest domeniu sunt reflectate în anumite lei oranice, consacrate AP3, precum şi în acte

leislative, în care putem reăsi menţionări ce ţin de AP3.

>eferitor la baza "uridică a "udeţelor, trebuie menţionat faptul că la 1 ianuarie 1===,

"udeţele au fost introduse ca al doilea nivel administrativ%.

1 'onform art. 15) al. 1 din 'onstitu ieț$ <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf % <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf

$$



Atunci când vorbim despre baza "uridică a voievodatelor, trebuie să precizăm că la 1

ianuarie 1===, voievodatele au devenit al treilea nivel al sistemului administrativ local.

Adiţional funcţiilor ce rezultă din sarcinile autorităţii locale, voievodatele dispun de alte

importante responsabilităţi administrative. În ceea ce priveşte dimensiunea acestora *în func ieț

de numărul de locuitori şi de suprafaţă+, voievodatele sunt omoloaele reiunilor din ţărileJniunii (uropene1.

În conformitate cu Actul privind Autonomia Loievodatelor din 2 iunie 1==, scopul

activităţilor voievodatelor nu intervine asupra independenţei "udeţului sau a comunei.

Uranele uvernării voievodatului nu sunt nici orane de suprave<ere a "udeţului şi comunei,

nici orane de nivel superior în activitatea administrativă. Prevederile privind aleerile în

cadrul voievodatelor sunt similare celor din comune şi reiuni.

Jn voievodat are personalitate "uridică. Prim-ministrul şi voievodul suprave<eazăactivităţile administraţiei voievodatului, iar camera de audit 7 activităţile financiare.

Autoritatea Autonomă 3ocală, la indicaţiile administraţiei de stat, poate e#ecuta

sarcini care ţin de mandatul altor autonomii locale *municipalitatea poate îndeplini sarcinile

"udeţului, autonomiei voievodatului şi ale altor municipalităţi, pe baza acordurilor semnate cu

entităţile respective+.

?tatul este obliat să transfere fondurile necesare e#ecutării sarcinilor deleate, însă

reulile specifice şi termenele pentru e#ecutarea transferului unor asemenea fonduri vor fi

stabilite prin lee ce impune o anumită responsabilitate unităţii sau prin acordul cu privire la

sarcinile alocate. Me asemenea, tot statul, îşi asumă responsabilităţile leale pentru depăşirea

termenelor-limită de transferare a fondurilor conform interesului unităţii autonomiei locale, în

mărimea stabilită pentru restanţele fiscale. Misputele cu privire la patrimoniu sunt soluţionate

prin intermediul instanţelor "udecătoreşti.

În funcţie de capacitatea de plată a unităţilor administrative locale, municipalităţile cu

o capacitate de plată a ta#elor care depăşeşte 12] din media naţională trebuie să contribuie

la mecanismul de ec<ilibrare. În cazul "udeţelor şi reiunilor, acestea trebuie să contribuie

dacă depăşesc media naţională de 11].

AP3 din Polonia îndeplineşte sarcini stabilite prin lee, în nume propriu. >espectarea

de către aceasta a leislaţiei poloneze este urmărită atât de administraţia centrală, cât şi de

către 'amerele de Audit >eionale *în problemele financiare+.

Uranele de control au dreptul să solicite informaţii şi date despre administraţiile

locale, necesare e#ercitării funcţiei de control pe care o au. Administraţiile locale sunt

1 Idem

$%



obliate să prezinte oranului de control corespunzător <otărârilor unităţilor administrative

locale 7 în termen de 8 zile de la data adoptării acestora.

U <otărâre a autorităţii administraţiei locale care este contrară leii este considerată

nulă. Pentru a evita o contradicţie de acest fel, autoritatea de control poate să se pronunţe

asupra invalidităţii rezoluţiei adoptate de autoritatea administraţiei locale, interal sau parţial,în termen de % de zile de la data primirii acesteia. 'onstatarea nulităţii rezoluţiei de către

autoritatea de control suspendă aplicarea acesteia, pentru a fi anulată odată cu decizia

autorităţii, cu e#cepţia cazului în care se face recurs contra deciziei respective în cadrul 'urţii

Administrative. În cazul unor încălcări minore, autoritatea de control nu anulează rezoluţia,

limitându-se la declararea faptului că rezoluţia a fost emisă cu încălcarea leii.

Autoritatea de control nu poate anula o rezoluţie după e#pirarea termenului de % de

zile de la adoptarea ei. Mupă e#pirarea termenului, însă, aceasta are dreptul de a depune plânere cu privire la actul administraţiei locale, la 'urtea Administrativă ?upremă.

În ceea ce priveşte sarcinile deleateBalocate autonomiilor locale, suprave<erea nu

vizează doar lealitatea actelor administraţiei locale, ci şi concordanţa, e#actitatea şi

economisirea. Loievodul poate suspenda aplicarea unei <otărâri a autorităţii autonomiei locale

şi poate propune reconsiderarea acesteia, indicând carenţele identificate şi un termen de

realizare. Macă rezoluţia readoptată de către oranul administrativ local nu respectă

indicaţiile, voievodul poate să o abroe şi să emită un ordin de înlocuire, anunţând ministerul

competent. Urdinul de înlocuire are un termen de valabilitate de % de zile de la data emiterii,

cu e#cepţia cazului în care în perioada dată ministerul adoptă o altă <otărâre pentru cazul

respectiv.

Mecizia de suprave<ere trebuie să respecte procedura administrativă, trebuie să fie

"ustificată şi să informeze administraţia locală despre posibilitatea de a face apel la 'urtea

Administrativă. Mecizia de suprave<ere poate fi atacată de către administraţia locală, în

cadrul 'urţii, în termen de % de zile de la adoptarea ei. 'urtea stabileşte audierea în cel mult

% de zile de la data depunerii plânerii.

Problemele de natură financiară constituie obiectul unui control special, e#ercitat de

'amerele de Audit >eionale1. 'amerele sunt orane de stat care controlează şi

suprave<ează activitatea financiară a autonomiilor locale şi ale subiecţilor care utilizează

resursele financiare publice ale administraţiilor locale. ?uprave<erea e#ercitată de către

'amerele de Audit >eionale vizează lealitatea, respectiv concordanţa, e#actitatea şi

economisirea, în cazul sarcinilor deleate. În plus faţă de dreptul de anulare a rezoluţiilor


$)



financiare ale oranelor autonomiei locale, 'amerele de Audit >eionale au dreptul să

stabilească buetul local, în cazul în care nu este aprobat la timp de către autonomiile locale.

'ontrolul respectării leii poate fi e#ercitat şi de către Uficiul ?uprem de Audit, de

curţile administrative, de alte orane competente şi de către cetăţeni. Macă un interes sau drept

leal al cuiva a fost încălcat printr-un act local sau printr-o decizie emisă de către unităţileadministrative locale, acesta poate apela la 'urtea Administrativă. U precondiţie pentru

această măsură este eşecul anterior al apelului la autoritatea locală, care se face vinovată de

ineficienţă administrativă.

Jn alt aspect important de menţionat face referire la suprave<erea administraţiei

publice locale care stabileşte că se bazează doar pe principiul lealităţii.

AP3 a fost înzestrată cu o lară autonomie in e#ecutarea competenţelor sale, care este

limitată de încălcarea dreptului. Această autonomie este ocrotită "udiciar. 'onstituţia Polonieia enumerat, de asemenea, oranele care au dreptul de e#ecutare a tutelei asupra AP3 şi a

definit instrumentele ei.

Parlamentul este împuternicit să dizolve oranul deliberativ al AP3 la cererea

prim-ministrului, în cazul în care acest oran încalcă 'onstituţia ţării sau leislaţia in

vioare1. Prim-ministrul şi voievozii posedă competenţe enerale de tutelă şi control,

'amerele reionale de calcul e#ercită tutelă şi controlul financiar al oranelor AP3.

CAPITOLUL I# C)TE#A ASPECTE SPECI'ICE PRI#IND


$2



AD"INISTRA%IA PU(LIC LOCAL

(.). "tadiul privatizării serviciilor *i utilităţilor publice

?ectorul privat a devenit, în Polonia, motorul principal al creşterii economice, iar privatizarea a contribuit la crearea de structuri economice mai competitive. Astfel, în anul

$% sectorul privat a putut să asiure 8$,2] din P/, oferind locuri de muncă la 8] din

populaţia activă poloneză.

În principiu, au devenit private construcţiile, aricultura, dar şi comerţul cu amănuntul.

3a e#port şi la import, aportul întreprinderilor particulare a atins apro#imativ = ]. Min cele

)2% de întreprinderi de stat care au e#istat în anul 1==, până la sfârşitul anului $% în

procesul de transformare a formei de proprietate au fost incluse 22%% firme, adică 52,2]. 'utoate acestea, importanţa sectorului public încă este foarte mare, sectoarele dominante în

domeniu fiind& sideruria, mineritul, azele, eneretica şi transportul pe calea ferată.

Mintre caracteristicile privatizării trebuie să o amintim pe cea mai importantă,

respectiv ana"area într-o mare măsură a capitalului străin şi a unei limitări a participării

investitorilor auto<toni.

@uvernul polonez a decis, folosind bursa de valori de la Larşovia, să privatizeze o

parte din ceea ce îi mai rămăsese din administrare. Astfel că orice proprietate era bună pentru

a fi oferită investitorilor, de la companii de enerie la fabrici de votcă, edituri de carte şi

rafinării. Pentru a avea toate lucrurile clarificate, polonezii au anunţat un calendar cert al

ofertelor.

În anii 1==1-$% fondurile din privatizare au fost în sumă de 88,2 miliarde zloţi. Însă,

începând cu anul $1, ritmul1 privatizării întreprinderilor de stat a scăzut foarte mult. În anul

$%, intrarea de fonduri$ a fost obţinută prin vânzarea acţiunilor şi participaţiunilor unor

societăţi anterior privatizate.

(.+. Aportul pro'ramelor ,Rolul or'anizaţiilor administraţiei publice locale în

crearea politicii statului, *i ,-escentralizare *i dezvoltarea autonomiei locale modele

europene de succes pentru Republica /oldova,

1 Acest ritm era măsurat prin mărimea valorii care a intrat în buetul statului$ ?uma se ridică la valoarea de ),1 miliarde zloţi

$5



Am ales să studiez aceste două prorame, datorită faptului că eviden iază ideeaț

conform căreia administraţia publică locală din Polonia a evoluat mult de-a lunul timpului,

a"unând să fie c<iar un e#emplu pentru administraţiile publice locale din alte ţări, precum

>epublica Eoldova.

În ceea priveşte primul proiect de menţionat este faptul că Asociaţia 'omunelor>urale din Polonia *Preşedinte, Eariusz Poznans0i+ în colaborare cu partenerii din >epublica

Eoldova 7 nstitutul pentru Mezvoltare şi niţiative ?ociale VLiitorul *director e#ecutiv, or

Eunteanu+ şi 3ia !aţională a Asociaţiilor de Primari *Preşedinte, Lasile /alan+ de la

sfârşitul lunii iulie până în decembrie $5, au realizat un proiect în cadrul Proramului

polono-canadian F'olaborare pentru Mezvoltare1, proramul fiind cofinanţat de Einisterul

Afacerilor nterne al >epublicii Polone şi 'anadian nternational Mevelopment Aenc

*Aenţia 'anadiană de Mezvoltare nternaţională, 'MA+.Mrept scop, proiectul şi-a asumat responsabilitatea de a implica oranizaţiile AP3 din

>epublica Eoldova în procesul de elaborare a politicilor de sectoare, vizând funcţionarea

serviciilor prestate de AP3. Acest scop va fi realizat prin crearea conceptului de participare a

oranizaţiilor AP3 in procesul de creare a dreptului, elaborarea conceptului funcţionării

'omisiei /ilaterale a @uvernului şi Administraţiei Publice 3ocale, elaborarea mecanismelor

de colaborare intre oranizaţiile AP3, @uvern şi Parlament. U atenţie deosebită a fost

acordată aspectelor de cooperare a oranizaţiilor AP3 in crearea standardelor de servicii

prestate locuitorilor şi modalităţilor de finanţare ale acestora. n proiect a fost folosită

e#perienţa de 1% ani de colaborare a oranizaţiilor AP3 *intre Asociaţia 'omunelor >urale

>P, Asociaţia Uraşelor Poloneze, Jniunea Eetropolelor Poloneze+ şi a altor oranizaţii din

domeniul AP3, Parlamentul şi @uvernul Poloniei. Uranizaţiile AP3 din Polonia, inclusiv

Asociaţia 'omunelor >urale a >P doreşte să împărtăşească coleilor din >epublica Eoldova

e#perienţa sa privind crearea politicilor statului& politica educaţională şi cea privind

dezvoltarea reională.

În cadrul proiectului a fost preătită publicarea unui manual *în % de e#emplare+,

care descrie principiile participării oranizaţiilor AP3 şi nonuvernamentale în crearea

leislaţiei cu menţionarea semnificativă a procesului de consultări. A fost editată o publicaţie

despre practicile model de realizare a treburilor publice de AP3 din Polonia, care pot fi o

inspiraţie pentru reprezentanţii AP3 din >epublica Eoldova$.

?c<imbul de informaţii şi e#perienţă este foarte important, deoarece actualmente în

Eoldova se face simţită lipsa mecanismelor democratice de influenţare de către AP3 a

politicii statului, mai ales în sfera educaţiei şi învăţământului. Uranizaţiile AP3 din1 <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf $ <ttp&BBCCC.viitorul.orBpublicB5BroBEetodeGsucces.pdf

$8



>epublica Eoldova sunt interesate de crearea în ţară, conform modelului polonez, a 'omisiei

/ilaterale a @uvernului şi Administraţiei Publice 3ocale.

>eferitor la cel de-al doilea proiect, precizăm faptul că în perioada $2 septembrie -

1 octombrie $11, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, precum şi ai

societăţii civile din >epublica Eoldova au efectuat o vizită de studiu în Polonia pentru astudia e#perienţa acestei ţări privind procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei

locale1.

Lizita de studiu este a treia etapă din cele şase ale proiectului anterior menţionat

implementat de /usiness 'onsultin nstitute în parteneriat cu 6undaţia PAJ' din Polonia şi

'orporate^Public Eanaement 'onsultin @roup din 3etonia cu spri"inul financiar al

6undaţiei ?oros Eoldova şi P!JM Eoldova. ?copul proiectului este acela de a facilita

sc<imbul de e#perienţă dintre factorii de decizie, autorităţile locale, societatea civilă şie#perţii în domeniu din >epublica Eoldova, Polonia şi 3etonia, precum şi alte ţări J( aflate

în procesul reformei de descentralizare.

Printre subiectele discutate în cadrul întâlnirilor au fost şi cele cu privire la structura

administrativ-teritorială, radul de repartizare a competenţelor între instituţiile responsabile în

ce priveşte procesul de descentralizare şi autonomie locală, aspectele leate de sistemul de

finanţare, componenţa buetelor la diferite niveluri administrativ-teritoriale, metodele

utilizate în realizarea efectivă şi eficientă a reformei descentralizării administrative, precum şi

actele leislative privind protecţia autonomiei locale$.

(.0. Evoluţia descentralizării

'olapsul comunismului în Polonia *1==+ a oferit putere reprezentanţilor mişcării

democratice conduse de ?indicatul V?olidaritate. ?ocietatea poloneză era preătită şi aştepta

sc<imbări radicale ale sistemului în ceea ce priveşte democraţia şi tranziţia la economia de

piaţă. În primii ani s-au implementat reforme ce au stabilit fundamentul pentru întâietatea1 <ttp&BBCCC.descentralizare.ov.mdBlibvieC.p<pHlIro^idcI$)=^idI51$ Idem

$



sistemului de lei, a libertăţilor politice, a protecţiei drepturilor omului şi a unei economii de

piaţă libere în Polonia. Eişcarea pro-reformă a consolidat sistemul administraţiei de stat. Jna

dintre primele reforme în acest domeniu a fost cea de descentralizare.

Prima reformă de descentralizare, din anul 1==, a reflectat discuţiile într-un cadru

restrâns al e#perţilor V?olidarităţii din anii _ şi a fost leată de puternica voinţă politică dea slăbi rolul administraţiei centrale post-comuniste şi al structurilor acesteia şi de a acorda

libertate iniţiativelor civice, comportamentelor democratice şi responsabilităţii.

>eintroducerea vec<iului sistem al administraţiilor locale în Polonia nu a fost precedată de o

analiză profundă, de prorame-pilot, de strateii etc. Această reformă a fost preătită şi

implementată într-un timp foarte scurt. Administraţia non-comunistă a lui adeusz

EazoCiec0i şi-a început activitatea în septembrie 1==, în martie 1== s-a făcut un

amendament la 'onstituţie, după care a urmat Actul autonomiei teritoriale şi alte acteleislative *în primele luni, au fost amendate peste 1 leiBproiecte de lee+. Aşadar, în

martie 1== apare leea autonomiei locale1. În data de $8 mai 1== au avut loc primele

aleeri municipale libere. Preătirea şi implementarea reformei au fost coordonate de /iroul

@uvernului Plenipotenţiar pentru >eforma Autonomiei eritoriale. Me asemenea, tot în luna

mai 1== a fost introdusă şi leea referitoare la repartizarea competenţelor.

În perioada imediat următoare s-au adoptat diverse lei referitoare la$&

• mpozitele locale *ianuarie 1==1+,

• >eferendumul local *octombrie 1==1+,

• 6inanţele locale *decembrie 1==1+.

Puterea administrativă locală comunelor 7 unităţi teritoriale de bază cu un număr

mediu de locuitori, de apro#imativ 8 de persoane. ?copul creării comunelor nu a fost doar

de oranizare a teritoriului administrativ, dar şi de dezvoltare a comunelor capabile să îşi

soluţioneze problemele locale. 'omunele îşi aveau propriile sarcini, proprietatea şi resursele

financiare *circa 12] din totalul P/+, au obţinut un sistem de aleeri libere şi protecţie lealăîn raport cu administraţia centrală. 'ontrolul statului asupra rezultatelor e#ercitării sarcinilor

comunelor a fost limitat doar la aspecte leale. !oile administraţii locale şi-au demonstrat

eficienţa şi au format în scurt timp o reală putere politică ce făcea lobb pentru

descentralizare.

Jrmătorul pas către descentralizare a fost făcut în anul 1==$, când a avut loc reforma

în administraţia publică. Acest pas a fost urmat de lansarea în 5) de oraşe mari a unui

1 Această lee a introdus, din nou, comunele în sistemul administrativ$ <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia

$=



proram pilot care preătea viitorul proces de descentralizare, prin acordarea unor misiuni

comunelor 1, în ianuarie 1==).

Jn aspect foarte important ce trebuie menţionat face referire la faptul că în data de $

aprilie 1==8 a fost adoptată o nouă 'onstituţie postcomunistă$.

Jn alt pas către descentralizare a fost făcut după revenirea la putere a partidelor dedupă F?olidaritate, în toamna anului 1==8 *cabinetul prim-ministrului 9erz /uze0+. Această

reformă fusese preătită mai bine după mai mulţi ani de studii, strateii, sc<imburi de

e#perienţă interne şi în afara ţării *proiecte-pilot, vizite de studiu, consultări etc.+. Atunci când

a apărut voinţa politică, reformatorii ştiau e#act ce aveau de făcut, dar timp nu era suficient. În

1==, reformatorii au avut numai o "umătate de an pentru a realiza reforma, de aceea nu a fost

timp pentru verificarea tuturor soluţiilor, aceştia asumându-şi riscul politic.

>eforma din 1=== a sc<imbat, în sfârşit, oranizarea teritorială a ţării& a reintrodusnivelul mediu 7 "udeţul şi a consolidat reiunile *)= reiuni mici au fost înlocuite cu 15 mai

puternice+. !oile unităţi teritoriale au devenit puteri administrative locale şi şi-au primit

propriile resurse.

În $$, au fost făcute sc<imbări în ceea ce priveşte aleerile locale, inclusiv aleerea

directă a primarilor. În $% şi în $8, sistemul finanţelor locale a fost supus unei reformări

profunde.

(.(. 1inanţele publice locale

?istemul de finanţe publice locale al Poloniei se bazează pe câteva principii stabilite în

'onstituţia ţării şi în 'arta (uropeană a Autonomiei 3ocale. Acestea includ principiul de

subsidiaritate şi principiul adecvării 7 resursele financiare ale autorităţilor locale trebuie să

corespundă responsabilităţilor stabilite prin 'onstituţie şi prin leislaţie.

Potrivit 'onstituţiei poloneze%, veniturile autonomiilor locale cuprind& veniturile

proprii, subvenţiile enerale şi subvenţiile alocate de la buetul de stat. 'el puţin o parte din

resursele financiare ale autorităţilor locale provin din impozitele locale şi ta#e, pe care le pot

stabili în limitele statutului pe care îl au. Jn rol important îl are principiul solidarităţii

*prote"area autorităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar prin proceduri de

ealizare financiară sau prin alte măsuri similare+.

În Polonia veniturile se clasifică în următoarele tipuri&

1 În mod deosebit misiuni educative$ <ttp&BBCCC.se"m.ov.plBpraCoB0onstBaniels0iB0on1.<tm% În conformitate cu art. 158 al. $ din 'onstitu ieț

%



• curente *impozite, plăţi, subvenţii enerale, subvenţii specifice pentru

operaţiunile în curs+\

• din capital *subvenţii specifice şi fonduri J( pentru investiţii, venituri din

vânzarea activelor administraţiei locale+.

?tructura veniturilor proprii ale celor trei niveluri administrative este prezentată întabelul de mai "os1&

L(!J> P>UP> 'UEJ!( JJ>U> !L(3(3U> AME!?>A`( 3U'A3( M!

PU3U!A&1.Lenitul primit de unităţile buetare ale administraţiei locale, contribuţiile instituţiilor buetare locale şi

ale unităţilor au#iliare ale administraţiei locale\

2 Lenitul din proprietatea administraţiei locale*leasin, vânzări, ta#e adiacente, ta#ele de parcare*+

3. ?uccesiuni, obiecte lăsate prin testament, donaţii pentru unităţile administraţiei locale\

4. Lenitul din amenzi, prevăzut în reulamente separate\

5. 2] din veniturile de la buetul de stat potrivit cu sarcinile deleate ale administraţiei publice şi alte

sarcini stabilite prin statut *lee+, cu e#cepţia cazului în care este stabilit altfel prin alte relementări\

6. Mobânzile împrumuturilor ac<itate de unităţile administraţiei locale, cu e#cepţia cazului în care este

stabilit altfel prin alte relementări\

7. Mobânda pentru plata cu întârziere a datoriei pentru unităţile administraţiei locale\

8. Mobânda pentru fondurile colectate din conturile bancare ale administraţiilor locale.'omuna 9udeţul Loievodatul

2enit din impozitele locale

X impozitul pe bunuri imobiliare *proprietate+\

X ta#a pe terenul aricol\

X ta#a silvică\

X ta#a pe transport\

X ta#a pe moştenire şi donaţii\

X ta#a pentru actele civile\

X ta#e facultative *ca ta#a de publicitate+.

2enit din plăţi

X ta#e de acciz *e#. ta#a pentru emiterea licenţei

pentru alcool+\

X ta#a pentru locul de comercializare în piaţă\

X ta#e ac<itate de vizitatori *facultative+\

Cota în ta3ele de stat

X mpozitul pe venitul

personal 7 1,$2]

X mpozitul pe

profit 7 1,) ]


X mpozitul pe venitul

personal 7 1,5 ]

X mpozitul pe

profit7 1) ]


%1



X ta#e de e#ploatare *colectate de la companiile

care e#tra minerale din zăcăminte+\

X ta#e pentru câini *facultative+.


X mpozitul pe venitul personal 7 %=,%)],

X mpozitul pe profit 7 5,81]

(#istă patru concepte ma"ore pentru descentralizarea financiară din Polonia&

• rolul fundamental al cotei veniturilor din impozitul pe profit şi venit în venitul propriu\

• autonomia limitată şi rolul impozitelor proprii ale administraţiilor locale\

• ealizarea veniturilor în cadrul sc<emei de subvenţii enerale,

• 9udeţele şi reiunile nu au ta#e propriu-zise.

6inanţele unităţii administrative locale sunt estionate pe baza leii buetare adoptate

pentru un an fiscal1. Începând cu anul fiscal $11, leea prevede că administraţia locală

trebuie să adopte o <otărâre cu privire la previziunile financiare multianuale *P6E+, care

constituie un instrument în planificarea pe termen lun. P6E trebuie să acopere cel puţin anul

fiscal şi următorii % ani, trebuie să fie realiste şi să ofere previziuni cu privire la buet, adică

venit, c<eltuieli, rezultate, datorii.

3eislaţia poloneză prevede posibilitatea instituirii unor obliaţii financiare pentru

acoperirea deficitelor buetelor administraţiei locale sau pentru finanţarea c<eltuielilor care

nu sunt acoperite de venitul anual al acestor unităţi$. Aceste c<eltuieli ţin deseori de

investiţiile multianuale sau de investiţiile de capital importante. ?ursele pentru acoperirea

acestor c<eltuieli vin din credite, împrumuturi sau obliaţiuni municipale. Autorităţile locale

decid asupra metodei de finanţare e#ternă, luând în considerare costurile şi alte criterii

*precum aprobarea socială sau avanta"ele sociale ale unei realizări mai rapide a investiţiilor

necesare etc.+.

3eea cu privire la finanţele publice limitează domeniile ana"amentelor financiare

e#terne *cum ar fi acoperirea deficitului buetar pe termen scurt\ finanţarea deficitului

multianual planificat etc.+, precum şi mărimea obliaţiunilor financiare e#terne *ceea ce

înseamnă că suma ma#imă a tuturor obliaţiunilor financiare e#terne nu poate depăşi 5] din

veniturile buetare ale administraţiei locale\ costurile ma#ime ale deservirii datoriilor nu pot

depăşi 1$ sau 12] din veniturile buetare ale administraţiei locale etc.+. 3eea prevede, de

asemenea, anumite proceduri de precauţie. (#cepţie de la aceste reuli se face în cazul

contribuţiei AP3 la proiectele finanţate de J(.1 <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia$ 'onform art. 155 al. $ din 'onstitu\ie

%$



'<eltuielile administraţiilor publice locale se pot rupa în%&

• '<eltuieli curente *salarii, transferuri sociale, subvenţii pentru operaţiunile în

curs, aranţii, rate pentru datorii+,

• '<eltuieli de capital *investiţii, ac<iziţia de acţiuni în companii+.

Ea"oritatea comunelor şi "udeţelor au c<eltuieli curente pentru educaţie mai mari decât

subvenţiile şi transferurile primite pentru această activitate.

CONCLUZII

Min cele menţionate anterior, putem concluziona că, în >epublica Polonă, elementele

constitutive ale administraţiei publice locale sunt întrunite de comune, "udeţe şi voievodate.

Astfel, acestea&

• ?unt unităţi administrativ-teritoriale,

% <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia

%%



• Au competenţă administrativă enerală şi dispun de resurse pentru realizarea

atribuţiilor,

• Au o autoritate deliberativă autonomă, aleasă prin vot direct,

• ?unt supuse controlului din partea statului.

6ormele specifice adoptate de Polonia pentru e#primarea elementelor determinante1

ale administraţiei publice locale sunt&

• ?tatutul colectivităţilor teritoriale locale este recunoscut prin 'onstituţie, iar

reimul de autonomie este relementat prin lee, conform principiului

subsidiarităţii,

• Administraţia publică locală este are un nivel de bază, respectiv comuna, iș

două niveluri intermediare, respectiv "ude ul i voievodatul,ț ș

• (#istă un control din partea statului.

'onsider că dintre elementele funibile$ trebuie să amintim&

• 3ista atribuţiilor concrete ale colectivităţilor teritoriale locale,

• Eodalităţile concrete de aleere, oranizare şi funcţionare a autorităţilor locale,

• Uranizarea şi funcţionarea serviciilor proprii ale autorităţilor locale şi ale

structurilor subordonate, precum şi mi"loacele lor de acţiune.

Min punctul meu de vedere, administraţia publică locală din >epublica Polonă a

evoluat foarte mult, a"unând să fie c<iar un e#emplu pentru administraţiile publice locale din

alte ţări, precum >epublica Eoldova.

(I(LIOGRA'IE

A. rate, cursuri, monorafii

1. Armenia Androniceanu, F?isteme administratie în statele din Jniunea (uropeană 7

?tudii comparative, (ditura Jniversitară, /ucureşti, $8,

1 Aceste elemente conferă ordinii "uridice individualitatea$ Aceste elemente pot fi înlocuite sau modificate, după caz, fără a fi afectată structura fundamentală a ordinii

"uridice

%)



$. 3iviu 'oman-4und, Administraţia publică locală în ţările membre ale Jniunii

(uropene - 'urs universitar, $11,

%. Antonie orovan, ratat de drept administrativ, volumul , (diţia a -a,

(ditura All /ec0, /ucureşti, $2,

). Doria '. Eatei, ?ilviu !euţ şi on !icolae, F?tatele lumii de la A la ;, (diţia a -a,(ditura Eeronia, /ucureşti, $$.

/. Articole şi studii de specialitate

1. 3a dNcentralisation en Polone, 'omitN des rNions, Mirection des travau#consultatifs JnitN Analse des politi:ues, Ntudes et prorammation lNislativeinterinstitutionnelle 'd> R Studes R 1B$2 R $$ /ru#elles, "anvier $2

'. 3eislaţie

1. 'onstituţia Poloniei *<ttp&BBCCC.se"m.ov.plBpraCoB0onstBaniels0iB0on1.<tm+

M. ?urse internet

1. <ttp&BBCCC.se"m.ov.plBenlis<Bse"mBse"m.<tm ,

$. <ttp&BBCCC.senat.ov.plBenB ,

%. <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iBPolonia ,

).<ttp&BBcommin.orBuploadBPolandBP3G'ountrGandGPlanninG?stemGinG(nlis<.pdf ,

2. <ttp&BBCCC.descentralizare.ov.mdBlibvieC.p<pHlIro^idcI$)=^idI51 ,

5. <ttps&BBe-"ustice.europa.euBcontentGmemberGstateGlaC-5-pl-ro.doHmemberI1 ,

8. <ttp&BBCCC.culturapoloneza.roBadministratia-poloneza.<tml ,

. <ttp&BBlibrar.t<in0:uest.orB'>$1$%$Bpoland.<tml ,

=. <ttp&BBro.Ci0ipedia.orBCi0iB]'%](mp]')]%r]']=/ireaGadministrativ]')]%GaGPoloniei

http://www.descentralizare.gov.md/libview.php?l=ro&idc=249&id=861

https://e-justice.europa.eu/content_member_state_law-6-pl-ro.do?member=1

http://www.culturapoloneza.ro/administratia-poloneza.html



http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Emp%C4%83r%C8%9Birea_administrativ%C4%83_a_Poloniei



http://www.descentralizare.gov.md/libview.php?l=ro&idc=249&id=861

https://e-justice.europa.eu/content_member_state_law-6-pl-ro.do?member=1




Administratia puplica locala in sistemul administrativ din Polonia.doc

Documents

Transcript of Administratia puplica locala in sistemul administrativ din Polonia.doc