3.2.2 Vaccinuri pentru adulti

Gripa

Gripa este o boala infectioasa virala extreme de contagioasa. In anul 1936, Burnet a descoperit ca virusul gripal ar putea fi cultivat pe oua de gaina embrionate. Acesta descoperire a condus la analiza caracteristicilor virusului si la dezvoltarea si elaborarea vaccinurilor inactivate.

Virusul gripal este un virus ARN unicatenar si face parte din familia Orthomyxoviridae. Exista mai multe tipuri determinate de diferentele antigenice in matricea interna si proteinele nucleare A,B si C. Gripa de tip A are mai multe subtipuri, la randul ei, determinate de antigenele de suprafata, hemaglutinina (H1, H2, H3 ) cu rol in mecanismul de atasare a virusului de celule si neuraminidaza ( N1 si N2 ) cu rol in penetrarea virusului in celule.

Gripa A prezinta forme moderate pana la severe si poate infecta atat oamenii, cat si unele pasari sau animale. Gripa B provoaca o boala mai usoara decat tipul A si afecteaza mai mult copiii. Gripa C este rareori raportata la oameni si cele mai multe cazuri sunt subclinice, intrucat nu a fost asociata cu epidemii.

Mecanism etiopatogenic : In urma transmiterii respiratorii, virusul se va atasa si va patrunde in celulele epiteliale respiratorii, in trahee si in bronhii, unde va produce replicarea virala. Acest lucru va conduce la distrugerea celulei gazda. Virusul se gaseste in secretiile repiratorii timp de 5-10 zile.

Transmitere : Virusul gripal se transmite de la persoana la persoana, prin picaturi Flugge, atunci cand persoanele bolnave tusesc sau stranuta sau prin contact direct sau indirect cu secretiile respiratorii ale acestora. Este o boala infectioasa extreme de contagioasa : adultii pot transmite virusul gripal in incubatie cu o zi inainte, pana la circa 5 zile dupa debutul simptomelor, iar copiii sunt contagiosi pentru mai mult de 10 zile, acestia reprezentand o sursa majora de transmitere a gripei in cadrul comunitatilor.

Tablou clinic : perioada de incubatie pentru gripa este, de regula, de 2 zile, dar poate ajunge pana la 5 zile. Gripa este caracterizata prin debut brusc de febra ( 38-39 grade Celsius ), mialgie la nivelul musculaturii spatelui, disfagie, tuse neproductiva, cefalee si stare generala de rau, rinoree, fotofobie, durere sau senzatie de arsura in piept.

Evolutie : Recuperea este rapida, insa unii pacienti pot avea perioade mai lungi de depresie si astenie, ce dureaza cateva saptamani.

Complicatii : Pneumonie bacteriana secundara ( Streptococcus pneumonia, Haemophilus influenzae sau Staphylococcus aureus); pneumonie virala; agravarea BPOC-ului si exacerbarea bronsitei cornice si a astmului; miocardita; encefalita; sindrom Guillaume-Barre.

Tratament : Antipiretice si analgezice

Imunoprofilaxie : Exista 2 tipuri de vaccine antigripal : vaccine trivalent gripal inactivat ( TIV ), care este si cel mai utilizat, administrat intramuscular si care contine in prezent trei tulpini inactivate de virus, tip A ( H1N1), tip A ( H3N2 ), tip B; si vaccine viu atenuat.

Vaccinul trivalent TIV – este imunogen pentru un sezon , din cauza scaderii titrurilor de anticorpi induse de vaccine si mutatiilor antigenice de circulatie a virusurilor gripale.

Eficacitatea acestui vaccine variaza in functie de similitudinea tulpinilor vaccinale cu tulpinile circulante si de varsta si starea de sanatate a beneficiarului. Vaccinurile protejeaza pana la 90% dintre persoanele vaccinate sanatoase sub 65 ani si numai 30-40% dintre persoanele de peste 65 ani.

Desi vaccinul nu este foarte efficient in prevenirea bolii in randul persoanelor in varsta, este eficace in prevenirea complicatiilor si deceselor. Vaccinul este 50-60% efficient in prevenirea spitalizarii si 80% efficient in prevenirea mortalitatii.

Campania de vaccinare debuteaza de la mijlocului lunii octombrie si dureaza pana in luna mai, procedeul fiind finalizat, de regula, pana in luna decembrie.

Schema de vaccinare pentru adulti : o doza de vaccin, anual, intramuscular.