Adler Mary INHGA

Seceta hidrologica si tendinte in

contextul schimbarilor climatice. Disponibilul de apa in zonele

marilor sisteme de irigatii

Colectiv cercetatori INHGA:

Dr. Fiz. Ing. Mary-Jeanne ADLER, Dr. Ciprian CORBUS, Dr.

Rodica MIC, Dr. Silvia CHELCEA, Dr. Doina DRAGUSIN

Prevenirea si diminuarea efectelor secetei

Viitorul lucrarilor de irigatii

Continutul prezentarii

Caracteristici generale ale secetei hidrologice evenimente istorice

Prognoza sezoniera - vara 2013

Tendinte ale evolutiei secetei hidrologice in contextul schimbarilor climatice scenarii 2100

Sisteme de irigatii si eficientizarea consumului de apa ca masura de adaptare

Sistemul de monitoring al secetei,

Identificarea hazardului, vulnerabilitatii si riscului la seceta

Seceta hidrologica

1881-1893 LEGEND

1894-1905

1906-1917 Excessive droughty period

1918-1920

1931-1941 Droughty period

1942-1953

1954-1968 Normal period

1969-1981

1982-1996 Rainy period

1997-2001

2002-2003; 2007

2004-2010

2011-2012

Ani caraceristici

Seceta hidrologica,

caracteristici generale

Seceta hidrologica este un fenomen caracteristic

conditiilor fizico-geografice ale Bazinului Dunarii.

Acest fenomen, desi fara o ciclicitate stricta, arata

o repeatabilitate a fenomenlului la intervale de

cca 30-35 ani cu o persistenta de circa 12-15 ani,

cu perioade scurte de intrerupere de 1-3 ani cu

ploi peste valori normale si debite maxime in

special cu aspect torential. Aceste interuperi nu

modifica aspectul general al perioadelor

secetoase.

Seceta hidrologica,

caracteristici generale

Din punct de vedere al frecventei perioadelor secetoase si excesiv de secetoase, pe durata existentei arhivei de date hidrologice (incepand cu 1840 - Orsova), au fost inregistrate 3 intervale lungi cu seceta excesiv de severa: 1894-1905, 1942-1954, 1981-1995;

Intre doua perioade excesiv secetoase se manifesta perioade alternante (mai scurte si nu atat de severe):

1929-1935 perioada alternanta, cu seceta moderata

1959-1966 - perioada alternanta, cu seceta moderata

2002- 2004 perioada alternanta, cu seceta moderata in Romania, dar cu aspecte excesive in Sudul tarii si in Bazinul Dunarii,

2011-2012, 2013? seceta alternanta?

Anul secetos 2003

Debite minime exceptionale incepand cu luna mai

In perioada iunie-iulie s-au inregistrat 10 20 % din valorile normale.

Productia hidroenergetica a scazut la

25%

Centrala electronucleara de la Cernavoda

a intrerupt activitatea in luna iulie din

cauza nivelurilor scazute pe Dunare

Asigurarea cu apa catre populatie si

industrie a fost restrictionata pentru

localitatile din sud-estul Romaniei (au fost

distrinuita apa doar cateva ore pe zi).

Anii secetosi 2007 si 2009

In Romania, secetele sucesive (i.e. in 2007 si 2009) au afectat padurile, producand schimbarea unor specii si a limitelor de vegetatie (mutandu-se spre Nord - Vest silvo-stepa), si au aparut unele specii Sahariene in sudul Romaniei (Lupu, Ionescu, and Borza 2010). Dealurile si campiile acoperiite de paduri in zonele de sud si est ale Romaniei, ca de exemplu in judetele Dolj, Olt, Galati, Braila, Ialomita, s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la seceta. Acesta vulnerabilitate nu a afectat doar bilantul de mediu dar a avut si un impact negativ socio-economic asupra populatiei.

Agricultura a suferit pierderi atat la productia de grau, cat si la floarea soarelui

Anul secetos 2012

Seceta s-a manifestat cu precadere asupra

nivelurilor raurilor si acviferelor, incepand in

multe zone centrale si nordice inca de la

sfarsitul toamnei 2011; a indus pagube in

agricultura.

Resursele de apa disponibile in lacurile de

acumulare au asigurat consumul curent al

localitatilor si industriei nu s-a manifestat o lipsa acuta de apa, din cauza unui bun

management al secetei.

Curba cumulata a precipitatiilor anuale 2012

comparativ cu situatia medie multianuala

la CLUJ-NAPOCA (mm)

Referitor la intensitatea fenomenului hidrologic

produs in cursul lui 2012

pe raurile din spatiul

hidrografic Somes Tisa,

Mures, Crisuri, Siret si

Prut, putem preciza ca s-

au inregistrat luni si

perioade cu seceta

extrem de severa (din

punct de vedere hidrologic

si pluviometric)- toamna

2011; finalul iernii 2012

(luna februarie); vara +

toamna 2012 (iulie-

noiembrie);

Torentializarea regimului

hidrologic

Concluzii:

CAUZE:

A. efectul diferit al

rezervei de apa din

stratul de zapada mult mai bogata la munte in

luna martie (luna extrem

de secetoasa

pluviometric)

Bazinele hidrografice mai inalte (ex: Viseu) cu un procentaj mai ridicat al zonelor montane din intreaga lor suparafata au fost afectate de seceta hidrologica intr-un grad mai redus comparativ cu bazinele hidrografice in care predomina formele de relief joase colinare si de ses (ex: Tur, Crasna) au din est padisul Barladului.

CAUZE:

B. potentialul de evaporatie e mult mai ridicat la altitudini joase in contextul unui an cu un numar extrem de mare de zile calduroase (T max zi > 30 C)

Numar anual de zile calduroase la

CLUJ NAPOCA

(1960 2012)

Valoarea ridicata a acestui indicator este corelata cu predominanta aerului tropical deasupa nord-vestului Romaniei in cursul acestui an. => efectul principal se observa in scurgerea extrem de redusa inregistrata pe raurile din bh Somes Tisa si zona centrala a Podisului Transilvaniei in majoritatea lunilor anului 2012.

Concomitent se observa o crestere a frecventei circulatiei mediteraniene / sud vestice in detrimentul celei obisnuite pentru NV Romaniei circulatia vestica (oceanica). Astfel:

predomina precipitatiile intense, scurte, torentiale, precipitatii care intra rapid in scurgere si nu contribuie la refacerea rezervei de apa subterane, iar masele de aer din spatele acestor fronturi mediteraniene fiind calde duc la o evaporatie intensa

acutizarea si intensificarea fenomenelor deficitare hidric.

RAUL : JIJIA - S.H. CHIPERESTI - DEBITE MEDII ANUALE 1981-2012

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : SOMES - S.H. SATU MARE - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0

50

100

150

200

250

300

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : CRISUL ALB - S.H. CHISINEU CRIS - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : MURES - S.H. ARAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : JIU - S.H. PODARI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

180.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : OLT - S.H. HOGHIZ - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s) RAUL : ARGES - S.H. BUDESTI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

RAUL : BARLAD - S.H. BARLAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

19

69

19

70

19

71

19

72

19

73

19

74

19

75

19

76

19

77

19

78

19

79

19

80

19

81

19

82

19

83

19

84

19

85

19

86

19

87

19

88

19

89

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

Q(m3/s)

RAUL :SITNA - S.H. TODIRENI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

19

69

19

70

19

71

19

72

19

73

19

74

19

75

19

76

19

77

19

78

19

79

19

80

19

81

19

82

19

83

19

84

19

85

19

86

19

87

19

88

19

89

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

Q(m3/s)

RAUL :SITNA - S.H. TODIRENI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)RAUL : BARLAD - S.H. BARLAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Q(m3/s)

Satu Mare Chisineu Cris Arad

Balint Podari Hoghiz

Barlad Sitna Chiperesti

Debite medii anuale

Prognoza sezoniera

Iza

Lapus

Barca

u

Cra

sna

Cer

na

Gilo

rt

Motru

Desnatu

i

Pra

hova

Tele

aje

n

Rm.Sarat

Suceava

Lespezi

Bahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Turda

Band

Satu Mare

Bistra

Nepos

Bistrita

Itcani

Brodina

G. Humorului

SiretDorohoi

Radauti Prut

Frumosu

Tupilati

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

Dragesti

Victoria

Ungheni

Drangeni

Iasi

Negresti

Barlad

Oancea

Tataru

Racovita

Casimcea

Adancata

Budesti

Calugareni

Teleorman

Buzesti

Podari

Gruia

Cetate

Calafat

Bechet CorabiaTr. Magurele

Zimnicea

Giurgiu

Oltenita

Calarasi

Fetesti

Harsova

Braila

Galati

Isaccea

Tulcea

Cernavoda

Toplet

Salard

Domanesti

Lapusel

Vadu Izei

Dej

Glodeni

Tarnaveni

Medias

Sebes

Cornet

Rupea Gara

Hoghiz

M. Domneasca

Sancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mure

s

Branisca

Talmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

NehoiuTesila

Reci

BotarlauLungoci

Bahna Rusului

Malureni

Mioveni

PoianaTapului

Turburea

Filiasi

Malucu

FloriCosereni

Fata Motrului

Bals

Malu Spart

Lunguletu

Alexandria

Gataia

Moravita

Partos

Varadia

Dalboset

Bazias

Lugoj

Voislova

FagetBalint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu Cris

Tinca Holod

Talpos

Zerind

Mihalt

Siret B

arlad

Tur

Somes

Aries

Some

sul M

are

Som

esul M

ic

Tarnava

Mica

Tarnava Ma

re

Viseu

Crisul Repede

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

BegaBega

Veche

Nera

Jiu

Olte

t

Vedea

Teleorman A

rges

Neajlov

Ialomita Casimcea

Buzau

Calmatui

Putna

Trotus

Hom

oro

d

Rau

l Neg

ru

Moldova

BaseuJijia

Bistrita

Dam

bovita

Barzava

Caras

Morav

ita Tim

is

Pogonis

Bistra

Str

ei

TurulungNegresti

Pru

t

Dunarea

Olt

Olt

Cibin

Lotru

SMMM

SV

BT

BHSJ BN

NT

IS

CJMS

HR BC VS

AR

AB

SB

BV

CV VN GL

TM

HD

CSGJ

VLAG DB PH

BZ

BR

TL

MH

DJ

OT

TR

GR

SAI

CL

IL

CT

S IT U AT IA H ID R O L O G IC A IN L U N A M A I 20 1 3

50-80 % din valorile normale lunare



Mai 2013:

10-30% 30-50%

50-70%

Iza

Lapus

Barca

u

Cra

sna

Cer

na

Gilo

rt

Motru

Desnatu

i

Pra

hova

Tele

aje

n

Rm.Sarat

Suceava

Lespezi

Bahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Turda

Band

Satu Mare

Bistra

Nepos

Bistrita

Itcani

Brodina

G. Humorului

SiretDorohoi

Radauti Prut

Frumosu

Tupilati

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

Dragesti

Victoria

Ungheni

Drangeni

Iasi

Negresti

Barlad

Oancea

Tataru

Racovita

Casimcea

Adancata

Budesti

Calugareni

Teleorman

Buzesti

Podari

Gruia

Cetate

Calafat


Zimnicea

Giurgiu

Oltenita

Calarasi

Fetesti

Harsova

Braila

Galati

Isaccea

Tulcea

Cernavoda

Toplet

Salard

Domanesti

Lapusel

Vadu Izei

Dej

Glodeni

Tarnaveni

Medias

Sebes

Cornet

Rupea Gara

Hoghiz

M. Domneasca

Sancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mure

sBranisca

Talmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

NehoiuTesila

Reci

BotarlauLungoci

Bahna Rusului

Malureni

Mioveni

PoianaTapului

Turburea

Filiasi

Malucu

FloriCosereni

Fata Motrului

Bals

Malu Spart

Lunguletu

Alexandria

Gataia

Moravita

Partos

Varadia

Dalboset

Bazias

Lugoj

Voislova

FagetBalint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu Cris

Tinca Holod

Talpos

Zerind

Mihalt

Siret B

arlad

Tur

Somes

Aries

Some

sul M

are

Som

esul M

icTarn

ava Mica

Tarnava Ma

re

Viseu

Crisul Repede

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

BegaBega

Veche

Nera

Jiu

Olte

t

Vedea

Tele

orm

an Arges

Neajlov

Ialomita Casimcea

Buzau

Calmatui

Putna

Trotus

Hom

oro

d

Rau

l Neg

ru

Moldova

BaseuJijia

Bistrita

Dam

bovita

Barzava

Caras

Morav

ita Tim

is

Pogonis

Bistra

Str

ei

TurulungNegresti

Pru

t

Dunarea

Olt

Olt

Cibin

Lotru

SMMM

SV

BT

BHSJ BN

NT

IS

CJMS

HR BC VS

AR

AB

SB

BV

CV VN GL

TM

HD

CSGJ

VLAG DB PH

BZ

BR

TL

MH

DJ

OT

TR

GR

SAI

CL

IL

CT

E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U L U N A IU N IE 2 0 13




Iunie 2013:

30-50%

50-70%

70-100%

Iza

Lapus

Barca

u

Cra

sna

Cer

na

Gilo

rt

Motru

Desnatu

i

Pra

hova

Tele

aje

n

Rm.Sarat

Suceava

Lespezi

Bahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Turda

Band

Satu Mare

Bistra

Nepos

Bistrita

Itcani

Brodina

G. Humorului

SiretDorohoi

Radauti Prut

Frumosu

Tupilati

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

Dragesti

Victoria

Ungheni

Drangeni

Iasi

Negresti

Barlad

Oancea

Tataru

Racovita

Casimcea

Adancata

Budesti

Calugareni

Teleorman

Buzesti

Podari

Gruia

Cetate

Calafat


Zimnicea

Giurgiu

Oltenita

Calarasi

Fetesti

Harsova

Braila

Galati

Isaccea

Tulcea

Cernavoda

Toplet

Salard

Domanesti

Lapusel

Vadu Izei

Dej

Glodeni

Tarnaveni

Medias

Sebes

Cornet

Rupea Gara

Hoghiz

M. Domneasca

Sancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mure

s

Branisca

Talmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

NehoiuTesila

Reci

BotarlauLungoci

Bahna Rusului

Malureni

Mioveni

PoianaTapului

Turburea

Filiasi

Malucu

FloriCosereni

Fata Motrului

Bals

Malu Spart

Lunguletu

Alexandria

Gataia

Moravita

Partos

Varadia

Dalboset

Bazias

Lugoj

Voislova

FagetBalint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu Cris

Tinca Holod

Talpos

Zerind

Mihalt

Siret B

arlad

Tur

Somes

Aries

Some

sul M

are

Som

esul M

ic

Tarnava

Mica

Tarnava Ma

re

Viseu

Crisul Repede

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

BegaBega

Veche

Nera

Jiu

Olte

t

Vedea

Teleorman A

rges

Neajlov

Ialomita Casimcea

Buzau

Calmatui

Putna

Trotus

Hom

oro

d

Rau

l Neg

ru

Moldova

BaseuJijia

Bistrita

Dam

bovita

Barzava

Caras

Morav

ita Tim

is

Pogonis

Bistra

Str

ei

TurulungNegresti

Pru

t

Dunarea

OltO

ltCibin

Lotru

SMMM

SV

BT

BHSJ BN

NT

IS

CJMS

HR BC VS

AR

AB

SB

BV

CV VN GL

TM

HD

CSGJ

VLAG DB PH

BZ

BR

TL

MH

DJ

OT

TR

GR

SAI

CL

IL

CT

E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U LU N A IU L IE 20 1 3



Iulie 2013:

30-50%

50-70%

Iza

Lapus

Barca

u

Cra

sna

Cer

na

Gilo

rt

Motru

Desnatu

i

Pra

hova

Tele

aje

n

Rm.Sarat

Suceava

Lespezi

Bahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Turda

Band

Satu Mare

Bistra

Nepos

Bistrita

Itcani

Brodina

G. Humorului

SiretDorohoi

Radauti Prut

Frumosu

Tupilati

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

Dragesti

Victoria

Ungheni

Drangeni

Iasi

Negresti

Barlad

Oancea

Tataru

Racovita

Casimcea

Adancata

Budesti

Calugareni

Teleorman

Buzesti

Podari

Gruia

Cetate

Calafat


Zimnicea

Giurgiu

Oltenita

Calarasi

Fetesti

Harsova

Braila

Galati

Isaccea

Tulcea

Cernavoda

Toplet

Salard

Domanesti

Lapusel

Vadu Izei

Dej

Glodeni

Tarnaveni

Medias

Sebes

Cornet

Rupea Gara

Hoghiz

M. Domneasca

Sancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mure

s

Branisca

Talmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

NehoiuTesila

Reci

BotarlauLungoci

Bahna Rusului

Malureni

Mioveni

PoianaTapului

Turburea

Filiasi

Malucu

FloriCosereni

Fata Motrului

Bals

Malu Spart

Lunguletu

Alexandria

Gataia

Moravita

Partos

Varadia

Dalboset

Bazias

Lugoj

Voislova

FagetBalint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu Cris

Tinca Holod

Talpos

Zerind

Mihalt

Siret B

arlad

Tur

Somes

Aries

Some

sul M

are

Som

esul M

ic

Tarnava

Mica

Tarnava Ma

re

Viseu

Crisul Repede

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

BegaBega

Veche

Nera

Jiu

Olte

t

Vedea

Teleorman A

rges

Neajlov

Ialomita Casimcea

Buzau

Calmatui

Putna

Trotus

Hom

oro

d

Rau

l Neg

ru

Moldova

BaseuJijia

Bistrita

Dam

bovita

Barzava

Caras

Morav

ita Tim

is

Pogonis

Bistra

Str

ei

TurulungNegresti

Pru

t

Dunarea

Olt

Olt

Cibin

Lotru

SMMM

SV

BT

BHSJ BN

NT

IS

CJMS

HR BC VS

AR

AB

SB

BV

CV VN GL

TM

HD

CSGJ

VLAG DB PH

BZ

BR

TL

MH

DJ

OT

TR

GR

SAI

CL

IL

CT



E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U LU N A A U G U S T 2 01 3

August 2013:

30-50% 50-70%

Ceamurlia de Jos

300

350

400

450

500

550

IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.

MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013

Adjudu-Vechi

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600



Blaj Vest

450

470

490

510

530

550

570

590

610

630

650



Olari

-75

25

125

225

325

425

525



Oar

0

50

100

150

200

250

300

350

400



Adncimea nivelurilor piezometrice n luna mai

& valorile medii lunare multianuale&evolutie

Reviga

350

400

450

500

550

600



Poiana Mare ord II F1

500

550

600

650

700

750

800

850



Stoenesti-Daneasa F2

50

100

150

200

250

300

350



Minim

lunar

multi-

anual

Nivel

med

lunar

2013

Evolutia secetei in

Romania in contextul

schimbarilor climatice

The tendency of the annual precipitation

+

+

++

+

-

--

-

+-

-

-

-

- -

Tendinta precipitatiilor anuale (CLIMHYDEX)

--

Tendinta debitelor medii anuale (CLIMHYDEX)

--

REZULTATE: Distribuia tendinei cumulate (pozitiv / negativ) corespunztoare seriilor de date lunare i anuale la nivelul celor 39 de staii

hidrometrice (1921-2011)

0

5

10

15

20

25

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

nr.

caz

uri

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

nr.

caz

uriTendinta negativa

Tendinta pozitiva

Statii din

bazinele Jiu,

Oltul inferior,

Arges si

Ialomita

REZULTATE: Caracteristicile

tendentelor identificate

Analiza seriilor de date arata ca doar in cateva cazuri tedintele sunt statistic semnificative nivelul de incredere adoptat pentru testul Mann (Mann, 1945) a fost de 5% (in partea centrala a arcului carpatic). Totusi, a fost identificata o usoara tendinta de scadere a debitelor medii lunare si cele sezoniere din perioada de vara la statii localizate in sudul si sud-vestul Carpatilor, datorita cantitatilor mai mici de precipitatii inregistrate dupa 1981, mai ales in perioada de vara (Proiectului CLIMHYDEX ).

Cele mai multe serii de date anuale de precipitatii si debite arata in general o tendita de descrestere care nu este caracteristica tuturor sezoanelor; sunt afectate de deficit de precipitatii dupa 1970 si in scurgere dupa 1981-1982 (decelarea unui punct de instalare a unei tendinte descrescatoare) - situatie caracteristica sezonului de iarna (Proiect CLIMHYDEX).

1969

19671967

1969

1970

19701970

19701969

19691969

1970

1969

1969

1969

1969

Puncte de schimb identificate in seriile de date din sezonul

de iarna (precipitatii) Proiect CLIMHYDEX

19821981

1981 1982

1979

1982

19821982

19811981

19821982

1

1

Puncte de schimb identificate in seriile de date din sezonul

de iarna (debite) Proiect CLIMHYDEX

CONCLUZIILE SIMULARII

HIDROGRAFELOR DEBITELOR

MEDII LUNARE SI A EXTREMELOR

HIDROLOGICE (APLICATII ALE

MODELULUI WATBALL SI

CONSUL) PENTRU SCENARII

CLIMATICE PANA IN 2050 si 2100

Scenarii climatice :

Ansablu de modele climatice si scenarii utilizate:

E - ECHAM3/OPYC4 (Germania),

H - HadCM3 (Anglia),

N - NCAR-PCM (USA).

Valorile modificrii temperaturii aerului, a precipitaiilor i a vitezei vntului pe bazinele hidrografice analizate, estimate la nivelul anilor 2025, 2050 i 2100, pentru trei intensiti ale fenomenelor de schimbri climatice (variabilitate 1.5 - 4.5 C / SRES-A1, -A2, -B1, B2) LO mic (scenariu optimist), MI medie (scenariu mediu), HI mare (scenariu pesimist)

(Proiect ENSAMBLE)

27 scenarii pentru

fiecare bazin

Anul 2050

Scenariu optimist (MI)

Q medii multianuale Model HadCM3

Rezultate

Anul 2100

Scenariu mediu (MI)


Rezultate

Model HadCM3 Model HadCM3

Anul 2100

Scenariu mediu (MI)

Model HadCM3

Anul 2100 Scenariu pesimist

(HI)


Rezultate

Variaia debitelor medii (2021 2050 comparativ cu 1961 1990)

Rezultate - b.h. Mures

PROIECTUL CLAVIER

Variaia debitelor medii (2021 2050 comparativ cu 1961 1990)

REZULTATE 5 b.h.Arges

PROIECTUL CLAVIER

Rezultate 6: Debitele medii lunare multianuale la

staia hidrometric Mihal de pe rul Trnava n ipoteza scenariilor:

0 - 1987-2008, 1 - 2011-2050 i 2 - 2071-2099

0

10

20

30

40

50

60

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Qm

ed

(m

3/s

)

Timp (luni)

Sc0 Sc1 Sc2

D un ar

ea

Prut

TIMISOARA

ORADEA

BAIA MARE

BOTOSANI

PD. ILOAIEI

BUZAU

PITESTI

SIBIU

CLUJ

Tendinte de extindere

Zone endem ice de seceta

ALEXANDRIA

FUNDULEA

GALATI

BARLAD

VALUL LUI TRAIAN

CRAIOVA

TG. JIU

TG. MURES

Zone endemic

secetoase: sudul

campiei Olteniei si

Munteniei, Dobrogea

si sud-estul Moldovei

(bazinul Brlad) -

se remarca o tendinta

de extindere a zonei

de aridizare de la est-

sud-est catre vest si

zona centrala a

Romaniei.

Concluzii: Extinderea zonelor

endemic secetoase

Tendinta de descrestere a resursei

anuale de apa disponibile in zonele

cu potential de irigare

Studiul Bncii Mondiale (Fidman, 2011) arat c Romnia poate reface infrastructura de irigaii pentru circa 800.000 de hectare. n prezent, Romnia are functionala o infrastructur de irigaii pentru 700.000 de hectare, ns doar 200.000 de hectare sunt irigate.

Suprafata amenajata 1989, total: 2.991.943 ha

din care

sursa de apa este asigurata din :

- Dunare (85%): 2.543.150 ha

- ruri interioare si lacuri de

acumulare (15%): 448.793 ha

CONCLUZII 1: SIMULARII CU MODELUL

WATBAL PENTRU PREVIZIUNI PANA IN 2100

creterea evapotranspiraiei, n special n lunile de var, datorit creterii temperaturii aerului;

reducerea scurgerii medii a rurilor cu 25 - 35 % datorit, n special, creterii evapotranspiraiei;

producerea mai devreme a viiturilor nivale i reducerea viiturilor mixte (zpezi i ploi) de primvar prin desincronizarea topirii stratului de zpad cu producerea ploilor;

reducerea grosimii i duratei stratului de zpad datorit creterii temperaturii aerului n perioada de iarn. Aceasta va conduce la reducerea riscului polurii datorit stagnrii agenilor poluani n stratul de zpad.

CONCLUZII: 2

Debitele medii sezoniere nregistreaz o cretere doar n perioada de iarn, n toate bazinele, dar cu variaii semnificative (3 42 %), cele mai mari valori fiind estimate pentru bazinul

mijlociu al Mureului i pentru Arge.

Pentru perioada de primvar toamn, simulrile hidrologice indic o scdere a debitelor medii sezoniere cu valori cuprinse n

general ntre 15 20%, exceptnd bazinul inferior al rului Arge, unde n perioada de toamn se estimeaz scderi ale debitelor medii doar cu valori de 4 7 %.

EFICIENTIZAREA IRIGATIILOR SI

A CONSUMULUI DE APA MASURI DE ADAPTARE

Situatia actuala a sistemulelor de

irigatii in Romania

costuri prea ridicate (induse n special de consumul mare de energie al instalaiilor vechi de peste 40 de ani si al pierderii in retea 40%),

o structura a culturilor neadecvata obtinerii de profit din irigatii culturi de camp in proportie de 80% (din care doar 17% orez si 13% soia, 3% floarea soarelui, 1% rapita, iar restul cereale paioase si porumb) & legume/fructe doar 13%,

Proiectarea sistemelor pentru exploatatii extinse lipsa capacitatii noilor ferme de a le exploata economic

Masuri: Solutii eficente si rapide introducerea perdelelor de protectie forestiera

conduc la micsorarea procesului de evapotranspiratie al culturilor (259 m3/ha/sezon),

conservarea si valorificarea mai eficienta a precipitatiilor cazute in sezonul si utilizate in sezonul cald (228 m3/ha/sezon),

Cresterea randamentului de aplicare a udarilor prin aspersiune in camp (293 m3/ha/sezon)

Economia de apa in camp neirigat este de 487 iar cel irigat prin aspersiune de 780 m3/ha/sezon

sisteme de irigatii individuale, prin picurare, folosind resurse de apa locale, la nivel de ferma

Schimbarea legislatiei pentru aprobarea folosirii resurselor acviferelor poluate cu nitrati sub un monitoring atent al reserselor disponibile

In cazul fermelor comercile, reabilitarea vechilor sisteme de irigatii poate fi o solutie (exista o activitate rentabila si acces la finantare, cunostinte tehnologice)

Irigatii: consum de pana la 80% din

totalul captarilor din sudul Europei

Eficientizarea serviciilor de irigatii- exploatatii agricole de peste 50 ha!

Irigatiile componenta de business, pentru ferme care dispun de:

capacitati de organizare si vanzare, specialisti, forta de munca,

echipamente de irigatii, intretinere, reparatii, paza etc.

Potentialul existent pentru economisirea consumului de apa la nivelul UE total: 40%

Imbunatatirea tehnologiilor

Schimbarea comportamentului locuitorilor vis-a vis de utilizarea apei

Agricultura: 43% din captarea resurselor de apa:

Imbunatatirea eficientei intre 15% pana la 60% din apa utilizata.

Modificarea practicilor de irigare (30%)

Utilizarea unor recolte rezistente la seceta (pana la 50%)

reutilizarea apei uzate tratate si evacuate (aprox. 10%)

Irrigarea terenurilor sportive si de golf : cca. 70%

Infrastructura de alimentare cu apa: capteaza pana la 33% Industrie: economii estimate de la 15 la 90%, in medie 43%

Turism: diminuarea consumului potential de cca. 80-90%

Masuri pentru ameliorarea consumului de

apa prime indicatii*:

*/Andrea Nam - DG ENV: Water Unit Blueprint to Safeguard Europes waters recent policy developments, 2nd Co-ordination meeting, Cartagena, October 2011

Sistem national de

monitoring

Imbunatatirea sistemului de monitoring si

avertizare la scara locala/bazinala si europeana

Sistem de monitoring

pentru bazinul Dunarii

Sistem european de

monitoring integrat

Servicii de

supraveghere

prin sateliti

aplicatii web

GIS

Masuri pentru diminuarea hazardului la seceta

Seceta meteorologica

Seceta

agricola

Seceta

hidrologica

Seceta

resurselor

(operational)

Deficitul de pp

Stocarea in zona nesaturata

Stocarea la suprafata solului

Scurgere minima

Stocarea la apele subterane

Deficit

Sistem de alimentare cu apa

Deficit in lacuri

Masuri crestere resursa

Masuri diminuare

cerere

Masuri pentru

diminuarea efectelor Sistemul socio-economic

Impact economic, social

si de mediu

Elaborarea de metodologii pentru

managementul riscului la seceta

COMPONENTA METODOLOGICA

Obiectiv: definirea metodologiei de planificare a resurselor in perioadele secetoase prin selectarea de valori prag pentru implementarea unui plan de

actiune predefinit

Parametrizarea si

monitoringul secetei

Metode de analiza;

parametrizarea prin

indicatori si indici

care sa defineasca

seceta

meteorologica,

hidrologica, aglicola

si sociala

Evaluarea riscului la

seceta

1. Evaluarea calitativa a

risului potential

(consultarea cu

utilizatorii)

2. Evaluarea cantitativa

a probabilitatii de

aparitie a pagubelor

Evaluarea

vulnerabilitatii la

seceta

Metode de analiza;

idetificarea unor

indici care sa

defineasca pragul de

la care sistemul este

afectat de pierderi

COMPONENTA OPERATIONALA

Obiectiv: definirea masurilor operationale pentru planificarea resursei in perioadele secetoase si a masurilor ce trebuie luate in

perioadele secetooare (raspunsul la seceta)

Evaluarea vulnerabilitatii la seceta

Stabilirea cadrului de evaluare

in the contextul

evaluarii ecosistemelor

- ecosisteme si servicii

hazard

si risc

VULNERABILITATEA LA SECETA

Institutul National de Hidrologie si

Gospodarire a Apelor

Va multumesc pentru atentie !

Adler Mary INHGA

Documents

Transcript of Adler Mary INHGA