adio_gradinita

5/13/2018 adio_gradinita - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/adiogradinita 1/27

Adio grădiniţă!

Dragi prieteni, bun găsit!Mă întreb nedumeritCe să fie, ce-ntâmplareA făcut ca grupa mareSă ne cheme azi aici?

Ce să zic, hai, şezi coleaS-aşteptăm şi vom vedea

– Uite fete şi băieţiVin ca-n alte dimineţiDau năvală ca un roiŞi se joacă, sunt vioiHei, de când ne-am cunoscutCei patru ani cum au trecut!

În patru ani de grădiniţăCât de multe-am învăţat!Povestiri am ascultat,

Poezii am recitat,Cântece noi am cântat,Ghicitori am dezlegat.

Pe vaporul clasei I-a Ne-mbarcăm cu toţii voioşi Şi lăsăm la grădiniţă Pe cei mici şi plângăcioşi Refren:

De-azi înainte, să ţineţi minteCă nu mai suntem preşcolari Suntem elevii clasei I-a Şi liceeni când vom fi mari

Dragă ne-a fost grădiniţaCu poveşti şi jucării

Dar mai dragă mi-o fi şcoalaCă mă-nvaţă a citi

Refren



Cântecul chiar mi-a plăcutDe aceea am tăcut

Sfaturi să vă dau aş vrea,Chiar acum de s-ar puteaPaginile vă vor spuneCât e de frumos pe lumeAltele au să vă-nveţeRăul să-l stârpiţi cu sete

Fapte bune s-adunaţiPe cei mari să-i respectaţi

Ţara voi să o iubiţiÎncepând de la părinţi.Pe cei mici să-i ocrotiţiŞi să nu-i mai îmbrânciţiOrişiunde vă aflaţi

Nu uitaţi să salutaţi

În mod sigur noi mai ştimCifrele să socotim:Un răţoi cu noiŞi-ncă unu, doi,Doi plus unu, trei,Sunt chiar trei ardei.Trei plus unu, patru,Gata cu scăldatul?Patru vrăbii stauŞi-ncă una vine,

Cinci vrăbii pe gard

Cântă fără mineCinci plus unu, şaseMerele-s gustoaseDacă-ţi mai dau unulŞapte are Tinu.După şapte, opt se-aratăPâinile s-au copt îndată,Opt plus una, nouă,Astăzi iarăşi plouă,

Şi când ploaia treceAm ajuns la zece

2



Ia te uită şapte fraţi!Înşiraţi, parcă-s soldaţi

Tot mereu se fugăresc, Nu se prind, nu izbutesc.Luni, a şters-o frumuşelMarţi, se ţine după el,Miercuri, iute de picior,Uite-l e pe urma lor

Cine vine mai apoi?Cin’să fie? Este joi!

Vineri iute a pornit,Sâmbătă-i şi el grăbitIar duminică, ehei,Vine, vine după ei …Şi aleargă aşa pe rând,

Nu se prind măcar de mânăŞi aleargă-o săptămână.

Zece, nouă, opt şi şapteMie-mi place să beau lapteŞase, cinci, patru şi trei,Sucul tot să nu mi-l beiC-am ajuns la doi şi unuZero spune, nu-i nici unulVezi ce bine – am număratCă aşa am învăţat.

Iată deci, cum grupa marePregătită-i de plecare,

Şcolile au porţi deschiseVă aşteaptă cărţi cu viseŞi cu fapte-adevărateSă le învăţaţi pe toate

La revedere grădiniţă,Cu jocuri de păpuşiCu ursuleţi de vatăŞi căţeluşi de pluş

La revedere grădiniţăŞi-atâtea jucării

3



Băieţi şi voi fetiţeS-aveţi parte de bucurii.

De-acuma în ghiozdan

Voi pune abecedar Caiete şi penar Abia aştept să-nvăţSă scriu şi să citescCu mâna mea să potChiar să mă iscălesc.

Grădiniţa n-o uitaţiŞi spre şcoală vă-ndreptaţi

Unde litere v-aşteaptăAdunate la un locSă v-aducă mult noroc

Dacă vesel se trăieşte Bate-aşa Dacă vesel se trăieşteUnul altuia zâmbeşte

Dacă vesel se trăieşte Bate-aşa!

Dacă vesel se trăieşteFă aşa!

Dacă vesel se trăieşteUnul altuia zâmbeşte

Dacă vesel se trăieşteFă aşa!

Dacă vesel se trăieşte

Bate-aşa! Dacă vesel se trăieşteUnul altuia zâmbeşte

Dacă vesel se trăieşte Bate-aşa!

Dacă vesel se trăieşteCalcă-aşa!

Dacă vesel se trăieşte

Unul altuia zâmbeşte Dacă vesel se trăieşte

4



Calcă-aşa!

Dacă vesel se trăieşte Bine e!

Dacă vesel se trăieşte Bine e! Dacă vesel se trăieşteUnul altuia zâmbeşte

Dacă vesel se trăieşte Bine e! Bine e!

A e primul semn din carte

Cu creioane colorateO să scriu arici, albine …Că atâtea-ncep cu mineAlfabetul doar în joacăSă-l înveţi, poate-o să-ţi placăA e început şi areCap şi trunchi,Două picioareIar la mijloc – cingătoareSunt litera – nceputurilor, cicăAtâtea-ncep, în toate, de la AChiar şi-n abecedar, la o adicăTot cu mine, poţi intraĂ şi Â din A provinTot din A –ul cel deplin,Dar croindu-şi alt destin

B Binele e răsplătitCâteodată îndoit; batic

Barză, bec, balon, buticDupă A mă-ntorc un picB este bătrân de totÎnţelept şi poliglotŞi se cheamă Barbă-cot!De mine v-amintiţi? Eu sunt cea careVă-ntâmpin atunci când aţi venitSemn de-nceput eram într-o urareCe vă rostea cu drag “Bine aţi venit!”

Ceasul bate tare

5



Cela e fetiţă mareCeasul bate neîncetatCela de şcoală a uitatSpune puiul: “Cip, cip, cip!”

Dacă vine Radu ţip,Că mă bate şi mă-nţeapăŞi-mi aruncă coji de ceapăCarte, cretă şi creion,Trei cuvinte pe-un carton,Capra cară coşuri plineCu ciuperci şi cu măslineC este ca luna nouă,Jumătate bob de rouă,

E covrigul rupt în două.Dovleceii nu prea-mi placDoar cu dulcele mă-mpacLe culege Dan, Didina,Daciana şi DorinaDe atâtea ori în viaţăÎl aduci pe DA în faţăD rămâne –un dolofanJumătate de bastonDin care mănânci un an.

Elevă sau elevÎn toamnă vreau să fiu.Elefant, elicopter,Am să-nvăţ să scriu.Culcate stau trei linioareŞi-o alta … stă de veghe în picioareE ca grebla-i fără coadă:

Printre litere iscoadăToate tainele deznoadă.

Ciupercuţa stă-n pădure Ridicată-ntr-un picior Ea poartă o pălărie Pe micul căpuşor Ea poartă pălărie Pe micul căpuşor

Noi suntem cipercuţe

6



Mititele şi drăguţe După soare noi ieşim Şi la soare ne-ncălzim După soare noi ieşim

Şi la soare ne-ncălzim

Fetiţe hărnicuţe În coşuri ne adună Ne pun în tigăiţă Şi ne fac tocăniţă Ne pun în tigăiţă Şi ne fac tocăniţă

Când soarele răsare Ne arde-ncetişor Şi-apoi dormim uşor Uşor, uşor, uşor!

Bietul iepure FanfanPlânge, plânge pe divanToată ziua plânge, of,Fiindcă-l roade un pantof,Un pantof de piele movAdus ieri de la SnagovFormidabil alfabetul,Cu un F umple caietulFurculiţă, fluturi, floareFoaia îmi zâmbeşte tare.F e văr cu Făt-FrumosCălare pe-un cal fălos.

Ghicitoare cu-o găină

Cică mare gospodinăDe gogoşi s-a ocupatŞi pe gâşte le-a-ndopatCornuleţ dar bine-ncovoiatCu piciorul jos mai îngroşatG se-aseamănă cu C,Însă are-un nu-ştiu-ceDe la mijlocul lui E.

Harnică-i fetiţa tare,Haine multe nu prea are,

7



Hotăreşte să îşi coasăPentru hori, haine frumoaseŞtacheta pentru sărituri ar vreaSă aibă-nfăţişare ca a mea.

H e dintr-o mândră horă:Are frate, are sorăŞi soţie, fiu şi noră.

Ia uitaţi voi iepuraşulCum străbate tot oraşulIepuraş, coconaş!Te-ai întors acum din Iaşi?Sau mă minţi iar iepurică

Şi de-aceea mori de frică?Sunt parcă litera cea mai uşoarăO tragi dintr-un condei c-o linioarăPui bobul de piper deasupra … şi …Se zice că ai pus punctul pe II se-nalţă stâlp spre cer De lumină şi-i sever,Stă de pază: grănicer!

Joacă, joacă, joacă băieteCă jocul acesta e joc şi de fete,Că dacă am joben, jerseuJocul acesta îl joc şi eu.Azi ştiţi că la caligrafieDoar cu mine “joc” se scrie.J mai jos de rând se-aşează:Străbunic, dar nu fumează;După anii duşi oftează.

K-i un I c-un unghi în spateE profesor de karate,Multiplu la unitate.

Liniştite-s în trăsurăLebăda cu-o libelulă.Licuricii stau la sfatLacul tot e luminatMotanul Încălţat de m-ar vedea

Ar zice că-s o cizmă de a sa.L se-aseamănă cu gheata

8



Cu care se-ncalţă tata,Când cade din cer zăpada.

Mama mare m-a certat

Fiindcă mere n-am mâncat.Mingi, maşini când îţi dau eu,Mulţumesc să spui mereu.Cuvântul cel mai drag,Cel mai de seamăCu M se scrie,E cuvântul “Mama”Care leagănă şi cheamă;

Noi de dânsa n-avem teamă.

Prin codrii primăvara Eu zbor şi cânt voios Din zori şi până searaCu glas melodios

Refren:Cu-cu, cu-cu

Eu zbor şi cânt voios Din zori şi până searaCu glas melodios

De vânt de ploi ştiţi bine Nu-mi place să mă plâng Sub zările senineVă chem din orice crâng

Refren

Când mierle dau de veste Prin codrul fără fund

Spunând a mea poveste Eu cu-cu le răspund Refren

Nu-mi place tărăboiul Şi cuib nu am deloc Mă ştie tot zăvoiul Că zbor din loc în loc

Refren

Nimenea nimic nu ştie,

9



O narcisă cum se scrie?Dar năvod, nisetru, nurcă,Vezi creionul cum se-ncurcă?Cuvântul “notă” e şi vrea să spună

Ca veşnic să ne fie foarte bună N e un Z răsturnat,Toată ziua-i supărat:

Nu! şi nu! şi nu! Să-l bat?

Om, oraş, omăt şi oalăOare eu am foaia goală?Cu O toate-ncep şi iatăLe scriu ostenit îndată.

Pe mine cred, m-aţi învăţat uşor Sunt simplul şi gingaşul ouşor.

Pot, pot, potPot să şterg ursul pe bot,Praful şterg de peste tot,Peştele din apă scot,Sunt voinic, deci, orice pot.Plici, plici, pliciPicuri de apă cad aici.Picăturile sunt mici.Dar când cad ele fac plici.Paul ieri mi-a povestitDespre un papagal vopsit,Ce zbura din pom în pomPiuind pardon, pardonP-i cu capu-n noriDar cu gleznele în flori.

Rică nu ştia să zicăRâu, răţuşcă, rămurică,Dar de când Rică învaţăPoezia despre raţă,Rică ştie acum să zică,Râu, răţuşcă, rămurică.Sunt litera ce izvorăsc mândrieAtunci când scriu cuvântul RomânieR e rasă şi e rod,

Rădăcină şi rapsodÎntr-un chip de voievod.

10



Un sticlete, doi sitariS-au gândit la fapte mari

Întâlnindu-se c-un struţCam micuţ şi sărăcuţS-au gândit să îl salvezeŞi să-l ducă-n cuib la berzeS e floare jos şi sus

Nuferi doi cum alţii nu-sAlbi în numele Iisus.

Tricicleta stă sub geam

Timp de joacă nu mai amTrandafirii îmi şoptescSă învăţ şi să zâmbescSunt mănăstire-ntr-un picior Care vă scoate din dilemăAtunci când scrieţi: tren, tractor Şi chiar când scrieţi Temă.

Şade şarpele-n şopronŞuierând ca vântu-n totŞoricelul mi-a şoptitŞi aşa l-am ocolitCu S să nu fiu confundatCodiţă mică mi-am luatŞ e fratele lui SDar, fiindcă nu poartă fesO codiţă şi-a ales.

Cu T sunt frate

Dar mi-aţi spus să portŞi-o codiţă-n plusŢ şi T sunt fraţi, îmi spui,Însă, iată, cel dintâiAre-un prieten la călcâi.Ursuleţii au plecatCă ursoaica i-a certatUriaşi ei s-au crezutŞi cu ursul s-au bătut.

Să-nvăţ trenul cum porneşteSau în gară când opreşte

11



Am învăţat şi eu de-acu!Să dau semnalul: U…u…u…

X e foarfecă-n cuvânt

Doi de I încrucişândGând şi faptă forfecândY se pronunţă lung:Doi de I abia-i ajungYanus e un Ion mai ciung.

Zilnic zebra-i supăratăCă nu are îngheţatăEu zadarnic apă beau

Cald îmi e şi nu mai vreauVeniţi prin pomii înfloriţiUn vesel zvon să auziţiGraiul albinelor îl ştimC-un semn îl scriem şi-lCitim: Zzzzzzz

Vine vijelie mareVeveriţa sare, sareVulpea-n vizuină fugeVântul crengile le smulge.Primăvara cer de-argint,Am văzut cocori sosindŞi-mi scriau pe cer din zbor Semnul V litera lor

Ora-i de plecat la şcoalăVeseli am ieşit şi noiPe străduţa şcolii noastre

Ne-ndreptăm cu paşi vioiSuntem mari, suntem mariÎn curând vom fi şcolari!

Pitulicea cântă Prin pădurea verdeCântecul ei dulce

Jos prin văi se pierde R: Tri-lu, ri-lu, ri-lu, tri-lu-ri-lu-la

Tri-lu, ri-lu, ri-lu, tri-lu-ri-lu-la

12



Un păstor din vale Prin pădure-o caută Însă pitulicea zboară speriată R.

Se aude iară Dintr-un pom umbros Pitulicea cântăCântecul duios

R.

Draga noastră vară Stai cu noi aicea

Nu lua cu tineFlori şi pitulicea R.

De la A la Z l-am spus,Alfabetul l-am parcursCuvinte am despărţitÎn silabe, n-am greşit.Şi de sunete noi ştim,Să vorbim, să socotimZile, săptămâni şi luniAm crescut, suntem mai buni.

De aceea ne-am gânditÎnainte de plecareSă vă dăruim o floarePentru grija voastră mareDragelor educatoareVoi pe noi ne-aţi ocrotit,

Ca o mamă ne-aţi iubit,De bine ne-aţi sfătuit.

Bine e să fii TăndalăToată ziua leneveşti

Nu dai nici o socotealăE mai bine ca-n poveştiIei din pomii darnici roadeApă iei de la izvor

Nu ţi-e sete, nu ţi-e foame,Salţi şi joci într-un picior.

13



Totu-i bine, … dar la şcoalăLenevind nu ai norocFiindcă iei când eşti Tăndală

Nota patru-n catalog.

Azi e prima zi de şcoalăDragul meu, fii gata!Unde-i şcoală nu-i tocmealăÎmi vorbeşte tataSă înveţi să fii cuminteFapta-ţi dă răsplatăEşti şcolar de-acum-nainteZise iarăşi tata

Şi spre şcoală mă conduceSoarele cât roataŞi cotim pe la răscruce,Tare-i mândru-i tata.

Azi am fost în parcul veselŞi acolo mi-a plăcutLeagănele, toboganulOare cine le-a făcut?Jucăriile frumoaseCărţile pentru copiiTrenuleţul, trotinetaCine le-a făcut? Nu ştii?Le-au făcut părinţi iubiţiCa sub bolta ţării albastrăSă se joace fericiţiToţi copiii-n ţara noastră.

Să clădim din cuburi casă

Casă mare, arătoasăUn etaj pe alt etajDedesubt cu un garajCum începem vasă-zică

Ne întreabă VasilicăMai de jos sau mai de susSpuneţi voi ce-aveţi de spus?

Tot ce e pe lume are un rost anume

Mărul ne dă merele

14



Părul ne dă perele Norii ne dau ploaia Lână ne dă oaia!

Somnul ne dă viseleCaisul caiseleGrâu ne dau ogoarele

Şi lumină soarele

Flori ne dau grădinileOuă dau găinile

Pânză ne dă inul Strugurii dau vinul

Peşte ne dau bălţile Minte ne dau cărţile Miere dau albineleOmul bun dă binele!

Litere prelungi rotundeVă privesc în cartea groasăO poveste se ascundeÎn pădurea voastră deasă.Vă privesc plin de sfialăLitere necunoscuteAni de şcoală, ani de şcoalăVă aştept, veniţi mai iute!Vă aştept cu încântareŞi râvnesc la clipa dragăCând voi şti dintr-o suflareSă citesc povestea-ntreagăVa veni să mă asculte

Toată, toată grădiniţaŞi s-o minuna ce multe ştie fata, şcolăriţa.

Dragi părinţi când am să crescMândri vreau să fiţi de minePoduri am să construiescCase, blocuri şi uzineVoi clădi şi pentru voiO căsuţă mică-albastră

Parcă văd cum amândoiVeţi sta seara la fereastră

15



Şi în blândele amieziVeţi veni de la plimbareCe frumoasă casă vezi!Fiul nostru-i meşter mare!

Până ieri mai preşcolar Astăzi am primit un dar Bun venit abecedar!Şi la şcoală şi acasăZiua e mai luminoasă!Te salut carte frumoasăDe cu toamnă până-n varăVoi cunoaşte slova-ţi clară

Bun venit, carte comoară!Harnici veseli temerariMâine fi-vom făurariBun venit, abecedar!

Unde înnoptează soare a ta rază?Unde se răzbună, tunetul când tună?Unde are odaia, de odihnă ploaia?Bolta înstelată, unde-i ziua toatăUnde ţes piticii, basmele bunicii?Cine ştie unde, cartea îi răspunde.

Clopoţelul sună, sună, sunăToţi copiii se adună, se adunăBim, bam, bim, bam, bim, bamDimineaţa ne trezeşte, ne trezeşteŞi la şcoală ne zoreşte, ne zoreşteBim, bam, bim, bam, bim, bam

Adio păpuşică, căluţ şi ursulicăDe-acuma-n ghiozdanVoi pune abecedar,Caiete şi penar Abia aştept să-nvăţSă scriu şi să citescCu mâna mea să potChiar să mă iscălesc

Nu prea e greu la şcoală

Nici chiar la începutCăci eu la grădiniţă

16



Acest greu l-am trecutUrmaţi, deci toţi copiiiUnde-am urmat şi eu,Iar când veţi fi la şcoală

De loc nu va fi greu.

Adio grădiniţă,Adio jucăriiBăieţi şi voi fetiţeJocuri cu jucării.Adio grădiniţăCu jocuri şi păpuşiCu ursuleţi de vată

Şi căţeluşi de pluş.Astăzi plecăm de-aiceaSpre şcoală ne-ndreptămElevi fruntaşi cu toţiiSă fim noi ne-angajăm

Pornim spre-o nouă viaţăŞcolari vom deveniŞi cunoştinţe multeLa şcoală vom primi.Adio grădiniţă,

Noi nu te vom uita,Imagine-nsorităÎn noi vei rămânea

Doamna educatoareEu spun iar mâna mamei scrieAceste rânduri de scrisoare,Aşa cum inima mă îmbie

Acum sunt la bunici acasăŞi vă trimit o sărutareCa pe o floare, azi culeasă,O gingaşă şi albă floare.Acum cât loc îmi mai rămâne.Închei cu dor de grupa noastră,De jucăriile frumoaseŞi mai întâi, de dumneavoastră.

Ea mă-nvaţă să iubescHărnicia, primăvara

17



Şi pe cei care muncescŞi ne fac frumoasă viaţa.Am să fiu şcolar curândChiar în toamna următoare

Eu te voi purta în gândDraga mea educatoare.

O, ce lume de culori!Ca-n grădiniţe cu floriZilnic nouă ea ne esteLume plină de povesteIată şi din ce pricinăGrădiniţa noastră-i plină

De atâtea jucăriiBucurii pentru copii.

Scăunele şi măsuţe,Farfurioare şi ceşcuţeMici ca-n basme cu piticiPăi, noi nu suntem tot mici?Mingi şi tobe şi păpuşiUrsuleţi şi căţeluşiCuburi pentru construitŞi maşini de mânuitMie îmi place un planor Zic că sunt aviator

Nelu meşterind o navăEu mecanic de ispravă.Tot mereu cu nerăbdareAşteptând orice serbareSus pe scenă la un loc

Toţi în cântec, vers şi jocTare mult ne-a bucuratŞi desenul animat.

Şi povestea cu ghiduşiDe la teatrul de păpuşiVouă gând de mulţumireCă ne creşteţi cu iubireIar părinţii ne privesc,

Ne aplaudă, se mândresc

18



E-o căsuţă fermecatăToate-ncap în ea deodatăCărţi, caiete, nuci şi mereTot ce inima ne cere

Când spre şcoală-n zori pornim,În căsuţă noi privim Ne uităm: creioane, gume,Cărţi, caiete-o mică lume.

A venit un lup din crâng Şi-alerga prin sat să fure Şi să ducă în pădure Pe copiii care plâng

Şi-a venit la noi la poartă Şi-am ieşit eu cu-o nuia

R: Lup flămând cu trei cojoace Hai la maica să te joace Eu chemam pe lup încoace El fugea-ncotro vedea

Ieri pe drum un om sărac Întreba pe la vecine Poartă-se copiii bine? Dacă nu, să-i vâr în sac! Şi-a venit la noi la poartă Şi-am ieşit eu şi i-am spus

R: Puiul meu e bun şi tace Nu ţi-l dau şi du-te-n pace Eşti sărac dar n-am ce-ţi face Du-te, du-te şi s-a dus!

Şi-a venit un negustor Plin de bani cu vâlvă mareCumpăra copii pe care

Nu-i iubeşte mama lor. Şi-a venit la noi la poartă Şi-am ieşit şi l-am certat.

R: N-ai nici tu nici împăratul

Bani să-mi cumpere băiatul! Pleacă-n sat că-i mare satul,

19



Pleacă, pleacă şi-a plecat.

Pe păpuşă ce să mint?Tare-mi place s-o alint

N-are astâmpăr, draga mea,Ce fac eu, face şi ea.Smiorcăie doar când se scoală:Vreau să merg şi eu la şcoală1Cum s-o iau? Pân’o mai creşteDoar la creşă mi-o primeşte!

Alexandra a primit o cartePozele-s frumoase foarte

Uite-un ţurţur, o albină,O broscuţă, o tulpină.Uite-un munte, uite-un pom,O căsuţă şi un om.Poze sunt nemăsurateŞi-ncă toate-s colorate!Lângă ele nişte rânduriAlexandra noastră stă pe gânduri:Cât mai e pân’o să creascăŞi-o să-nveţe să citească?

Noi ne jucăm c-un urs de pluşIar alţii cu tractoareTrei fete plimbă trei păpuşiÎn roşii cărucioare.Da, avem multe jucării,Dar de le strici, vezi bine,Rămâi şi tu şi alţi copiiCu jucării puţine.

M-am făcut un pic mai mareMamei întrebări îi pun:- Râul de unde vine oare?- Omul rău, de ce nu-i bun?Râul vrednic izvorăşte,Dragul meu, din munţii suri,El răzbeşte voiniceştePrintre stânci ce-i stau în jur.

Râul ăsta-ţi dă povaţă,Fii sârguincios ca el,

20



Şi munceşte şi învaţăDacă vrei s-ajungi la fel.

La a doua întrebare,

Ia aminte, să-ţi răspund:Lumea asta foarte mare,Găzduieşte, nu-ţi ascund,Răi şi buni. Tu te fereşteSă te numeri printre răi.Vrednic fii, şi bun. CinsteşteAstfel pe părinţii tăi.

Nu-s de vină c-am stricat

O păpuşă … Nu-i nimic … Nu fii rea, nepăsătoare,Poartă-te ca o fetiţă.Dacă nu eşti păstrătoareCe te faci la grădiniţă?Toţii copiii vinovaţiJucăriile s-adune,Dacă-atent le reparaţiCele rele, vor fi bune.Cele rupte se pot coase,De-s murdare, învechite,Spălate se fac frumoase,Mai pot fi şi garnisite,Cu fundiţe şi dantele.

Noi sau vechi, bine-ngrijite,De drag, să te joci cu ele.

Ce frumoasă-i grădiniţaCasa noastră, casă dragă

Băieţelul şi fetiţaBucuroşi spre ea aleargă.Ţine grădiniţa-n poartăBucurii nenumărateŞi te lasă-n prag la şcoalăMergi, copile, mai departe.

Cântec, dans şi poezieFiecare ca să ştie

Iar socotitul – lucru mareÎl ştie – acuma fiecare.

21



De-acum vom trece-n altă clasăCu bănci mari pentru şcolari,Vom învăţa să scriem, să citimŞi tot ce-nvaţă cei mai mari.

Bun rămas, cămin iubit!Dragi educatoareDe plecare s-a gătitAstăzi, grupa mare.Dulăpioare, jucării,Cuburi, plastilină,Le lăsăm altor copii,Grupei ce-o să vină.

Deci plecăm. Am împlinitŞase ani cu soare.Bun rămas, cămin iubit,Dragi educatoare.

Cine povesteşte oareDespre câte sunt sub soare?Cine mici poezioare

Ne învaţă ca să ştimMamei să le povestim?Cine-n orice dimineaţă

Ne arată, ne învaţăSă scriem, să desenăm?Cine oare, cine oare?E doamna educatoareNoi cu toţii o iubim,Şi acuma îi dorimAni mulţi, veseli să trăiascăMulţi copii ca noi să crească!

Draga mea educatoareParcă-i sora mea mai mareŞtie jocurile toate;Mâinile ei fermecate

Nalţă turnuri şi palate.Cine ştie o poezie?Ia lipici şi ia hârtieGata altă jucărie.

Chiar şi foarfecele mareAre-n mâna ei răbdare.

22



Ea e zâna mea cu soare.

Ea ne e a doua mamăEa ne-nvaţă tot ce-i bun

Ia ghiciţi, ghiciţi prieteni,Despre cine-i tot ce spun?Ea ne-nvaţă cât de mândruE acest pământ străbun;Basme, cântece, legendeDespre cine-i tot ce spun?Bine e cu ea alăturiŞi e vesel de nespus,Şi la muncă şi la joacă

Despre cine-i tot ce-am spus?E frumoasă ghicitoareaŞi o vom ghici uşor E educatoarea noastrăCe ni-i dragă tuturor.

Aducem astăzi din grădiniLumină zâmbet şi culoareAscunse-n trandafiri şi criniPentru doamna educatoare.Ocrotitoare, bună mamăLa grădiniţă ea ne este.Şi când în jurul ei ne cheamă

Ne pare zâna din poveste. Noi lângă ea şi de la eaAm învăţat ce-i bucuria.Şi ştim iubi, munci, cântaŞi vom iubi şi omenia.

În pădurea cu alune, Aveau casă trei pitici Vine pupăza şi spune:

– Vreau să stau şi eu aici! – Pu-pu-pu, pu-pu-pu,Vreau să stau şi eu aici!

A venit şi o broscuţă Hop, hop, hop sărind mereu Dac-aveţi loc în căsuţă

M-am gândit să stau şi eu! – Oac-oac, oac, oac-oac, oac

23



– M-am gândit să stau şi eu! Şoricelul strigă-ndată Iată şi eu am venit!Casa voastră e curată

Noroc, bine v-am găsit – Chiţ-chiţ, chiţ, chiţ-chiţ, chiţ – Noroc bine v-am găsit! Şi-n căsuţa cea drăguţă Stau cei cinci prieteni mici Şoricelul şi-o broscuţă Pupăza şi doi pitici!Tra-la, la, tra-la, la

Stau cei cinci prieteni mici.

Am o carte în culoriCărticica meaCu desene şi cu floriŞi-un păstor cu multe oiPe o foaie sunt copiiCine sunt nu vrei să ştii

Mi-a spus mama că-s şcolariSilitori cu note mariCarte plină cu poveştiTare dragă tu îmi eştiEu mereu te-oi răsfoiŞi-am să-nvăţ a te citiCărticica mea.

Înainte de plecareVenim să cerem iertareCelor ce ne-au educat

Pentru că v-am supărat!

Ne iertaţi şi voi părinţiPentru când n-am fost cuminţiTrecem mâine hotarulŞi primim Abecedarul!

Să ne fie viaţa plinăDe urcuşuri şi lumină

Deci, adio grădiniţă,Tot frumoasă să rămâi,

24



Noi plecăm în clasa întâi!

E prima zi de şcoală. Vezi,Ce mândră-s cu ghiozdanu-n spate?

Şi toamna râde prin liveziTufişurile-s vulpi roşcate.Elevii mari sunt zgomotoşiCei mici trec pragul cu sfială,Bine-aţi venit, copii frumoşiAici, la draga noastră şcoală!

Şcoala iară şi-a deschisPorţile de dor şi vis

Ne primeşte şi pe noiÎmbrăcaţi în haine noiCu ţinută de şcolariSemn că astăzi suntem mari.Începând de azi vei fiUn şcolar ca alţi copii:În ghiozdan ai trei caiete,Un penar şi două crete,O gutuie şi o parăPuse lângă călimară.E frumos n-ai ce să ziciCa-ntr-o casă de piticiZâna bună-nvăţătoarea,Are ochii verzi ca mareaCare-i prima socoteală?Cum să dai şi cum să-mparţi?O gutuie şi o pară,Fără urmă de greşeală,La trei prieteni, ca trei fraţi

Cling, cling! Iar o să răsunePeste valea cea domoală;Clopoţelul … şi vor mergeCei mai mici pitici la şcoală.Vezi, de aceea-n strada mareE forfotă şi-atâta zor,Părinţii – grăbesc la lucru,Pentru copilaşii lor.Şcolărei şi şcolăriţe

Copilaşi şi voi fetiţeAzi la şcoală să-nvăţăm

25



Şi bine să ne purtăm.Să-nvăţăm ca să citimSă scriem, să socotimSă cântăm şi să jucăm

Lucruri bune să-nvăţăm.Eram atât, de-o şchioapăCând poarta s-a deschisŞi-n braţele-i de mamăDuioasă m-a cuprins.Cu zâmbet ca seninulMereu mă-nvăluiaCând mă-nvăţa atâteaSau când îmi povestea.

Patru ani de joc trecură,De cânt, de ghiduşii …De-acum m-aşteaptă şcoalaÎn clasa-ntâi voi fi.Dar ochii calzi, surâsu-i,

Nicicând nu le-oi uitaIar astăzi la serbareO floare îi voi da.Acesta-i grupul careBun rămas îşi ia acumDe la doamnele educatoareŞi porneşte pe alt drum.Eram vreo 26 în clasăUnii mai harnici, alţii mai poznaşiDar toţi tăceau când auzeam pe salăMult aşteptaţi, cunoscuţii paşi.Intra cum ar intra în casa eiŞi ne vorbea de câte sunt în lume.În limpezi vorbe, pline de temei

Şi pe-nţelesul nostru-anume. Ne-a învăţat să ştimSănătatea cum să ne-o păzimÎn caiete să desenămCu grijă să colorămCântec, dans şi poezieFiecare din noi ştieIar socotitul lucru mareÎl ştie acuma fiecare.

De acum vom trece-n altă clasăCu bănci mai mari pentru şcolari

26



Vom învăţa să scriem, să citimŞi tot ce-nvaţă cei mai mariV-am adus o floriceaFloare de “nu mă uita”

Grupa mare într-un glasAzi vă spune: “Bun rămas!”

La revedere – o, grădiniţă La revedere, noi plecăm Să ştii tu dragă, ce rău ne pare Să ştii tu dragă, că noi nu te uităm!Cu ghiozdănelu-n mânăCu lacrimile-n ochi

Noi ne luăm adio Şi o pornim din loc.La revedere – o, grădiniţă ………………………

27

adio_gradinita

Documents

Transcript of adio_gradinita