Anul XII Numărul 13 (185) 9 iulie 2011

Sfântul Ilie Tesviteanul

Adevărata zestrea girocenilor

Nimic nueste mai de preţdecât ceea cene-au lăsat stră-bunii noştri: cre-dinţa în bunulDumnezeu, bu-cata aceasta depământ, limbanoastră, casapărintească şi,odată cu ele, da-tinile, obiceiu-rile, tradiţia…

În vremuri de restrişte s-a dovedit că unii pânăşi credinţa au vrut să ne-o ia, să ne facă păgâni.S-a dovedit apoi că pământul şi casele unorachiar au fost confiscate. De-a lungul vremiine-au fost smulse multe bunuri în mod abuziv,de regimuri conducătoare ostile şi vremelnice,dar credinţa, zestrea noastră populară, fol-clorul, datinile şi obiceiurile nu ne-au putut filuate nicicând de nimeni. Dimpotrivă… În ul-timele două decenii au fost ridicate multe bis-erici în România şi au fost reabilitate cele careau suferit stricăciuni, iar de Sfintele Sărbătorişi duminicile lăcaşele de cult sunt mai pline caoricând de credincioşi.

Dar, pe lângă bunurile materiale, trebuiesă arătăm că adevăratele noastre comori, ade-vărata noastră zestre, au fost zicerile dinbătrâni, portul, cântecele şi dansurile populare,obiceiurile care s-au transmis prin viu grai dingeneraţie în generaţie, consolidând o adevăratătradiţie în acest sens.

Tocmai de aceea, aceste bunuri rămân«Lada noastră cu zestre» şi sunt comori denepreţuit ale girocenilor şi ale poporuluiromân în acelaşi timp.

Primar,Iosif Ionel TOMA

(continuare în pagina I ) Despre eveniment, în paginile I, II, III, IV

Astăzi,începând cu ora 20,

AnsamblulFolcloric din

Dijon (Franţa) vasusţine un spec-tacol în GrădinadeVară a Căminu-lui Cultural dinGiroc. Intrareaeste liberă.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanuleste sărbătorit în fiecare an, pe 20 iulie.El era fiul unui preot al Legii vechi,care locuia în cetatea Tesve, din Galaad(Israel), situată dincolo de Iordan. Deaici avem şi numele proorocului - IlieTesviteanul.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sutede ani înainte de întruparea Mântuito-rului, pe vremea regeluiAhab. Şi-a des-făşurat activitatea în regatul Israel dinSamaria.

Din cartea a IV Regi, capitolul doi,

aflăm că proorocul Ilie, după ce a lăsatca urmaş pe Elisei, a fost luat de un carde foc şi înălţat la cer, fără a trece prinmoarte. O parte din comentatorii aces-tui text susţin că Ilie a fost luat cu tru-pul la cer ca răspuns la modul în care ela vieţuit. Alţi comentatori afirmă căscopul pentru care Ilie a fost ridicat cutrupul la cer este acela că el va revenila sfârşitul lumii, ca un al doilea Înain-temergător al Mântuitorului, pentru avesti a doua venire a lui Hristos spre ajudeca neamul omenesc.

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Ultima şedinţă a Consiliului Local al comunei Giroc a avutopt puncte pe ordinea de zi, toate fiind aprobate prin votulaleşilor locali. Toate cele opt proiecte au fost iniţiate de pri-marul Iosif-Ionel Toma. Astfel, s-au votat proiectul de hotărârepentru aprobarea veniturilor potenţiale provenite din valorifi-

carea bunurilor ce depăşesc cantitativ categoriile de bunuriconsiderate de strictă necesitate pentru nevoile familieiconform HG nr. 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodo-logice de aplicare a Legii nr. 412/2001 privind venitul minimgarantat; proiect de hotărâre privind acordarea unui ajutor fi-

nanciar de urgenţă pentru familia doamnei Dorina Obreja;proiect de hotărâre privind aprobarea reactualizării Raportuluide evaluare pentru terenul înscris în CF 401639 Giroc; proiectde hotărâre privind aprobarea transportului elevilor premianţide la şcolile din Giroc şi Chişoda la Veneţia, Italia, în perioada

10-15 iulie; proiect de hotărâre privind aprobarea organizării şidesfăşurării procedurii de «cerere de oferte» pentru realizareaobiectivului «Ansamblu de locuinţe de serviciu 3 imobileP+1E+M şi amenajare incintă», prin contract cu plata în rate;proiect de hotărâre privind aprobarea organizării şi desfăşurării

procedurii de «cerere de oferte» pentru realizarea obiectivului«Ansamblu de locuinţe sociale 4 imobile P+3E+M şi amena-jare incintă», prin contract cu plata în rate; proiect de hotărâreprivind aprobarea organizării şi desfăşurării procedurii de «ce-rere de oferte» pentru realizarea obiectivului «Reabilitare

şcoală existentă P+1E, refacere învelitoare şi extindere şcoalăîn regim P+1E+M», prin contract cu plata în rate; proiect dehotărâre privind aprobarea Studiului de oportunitate pentru ela-borarea planului urbanistic zonal «Zonă de locuinţe şi funcţiunicomplementare» pe parcela cu nr. cad. 400574. (V.T.)

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

In memoriam Andrei NegreanUn elev excepţional

15 septembrie 2007 – un început de nou an şcolar. Într-o zi fru-moasă de toamnă, clinchetul cristalin al clopoţelului anunţa că o nouăgeneraţie de copii a păşit, cu emoţie, pragul şcolii.

Cu flori în mână, îmbrăcaţi în uniforme şi cu ghiozdanele pespate, acei „bobocei” aşteptau cu nerăbdare deschiderea festivă a anu-lui şcolar.

Printre „bobocei” s-a aflat şi Andrei Negrean, un copil zglobiu,cu ochi negri, strălucitori, dar cu dorinţa arzătoare de a afla „cheia”cititului şi socotitului.

Timp de patru ani, acest minunat copil şi-a îmbogăţit cunoştin-ţele, zi de zi, oră de oră, la fiecare materie de învăţământ, reuşind sădevină unul dintre cei mai buni elevi ai clasei.

Andrei Negrean a fost un elev inteligent, conştiincios, curajos,dornic mereu de performanţă.

Iubea toate materiile, dar cel mai mult iubea matematica, fapt ce l-a determinatsă afirme la petrecerea de la sfârşitul clasei a IV-a că doreşte să devină, când va fimare, INFORMATICIAN.

Andrei Negrean a fost un bun coleg şi un prieten devotat, generos cu cei din jur,un copil glumeţ, care alunga tristeţea ivită uneori în clasa noastră. Pentru toate acestecalităţi, a fost îndrăgit şi apreciat de cadrele didactice din şcoala noastră şi de cole-gii săi, fiind ales în consiliul de elevi al şcolii.

Parcă presimţind că asupra lui se apropie o nenorocire, în dimineaţa zilei de 9iunie 2011 insistă ca fiecare coleg să-i completeze albumul de la sfârşitul clasei aIV-a, iar el scrie fiecărui coleg în album următoarea dedicaţie:

„Îţi doresc multă sănătate, succes în continuare, note bune şi noroc!Cu drag, Andrei”Pentru mine, învăţătoarea lui, Andrei şi-a încheiat ultima compunere cu urmă-

toarea frază:„Eu o iubesc şi o respect şi ea va rămâne mereu învăţătoarea mea dragă.”Şi Andrei va rămâne mereu în inima mea ca un elev excepţional şi sper ca su-

fletul lui curat şi bun să se odihnească alături de Dumnezeu.Zorina CIOLAC

Excursie la Castelul CorvinilorEra dimineaţa de 4 iunie, ziua mult aşteptată de copiii claselor a

III-a şi a IV-a. Era ziua plecării în excursie la Deva şi Castelul Corvi-nilor din Hunedoara.

La ora 7,30 am plecat din faţa şcolii, cu autocarul. După aproapecinci ore de călătorie am ajuns la Deva. Aici ne-am îndreptat spre Ce-tatea Devei. Aceasta se află în vârful unui deal foarte înalt şi am urcatcu telecabina. Din vârful dealului se vedea tot oraşul Deva. Din pă-cate, cetatea era în renovare, aşa că nu am putut-o vizita în întregime.

De aici am plecat mai departe spre Cetatea Corvinilor din Hune-doara. Ajunşi acolo, spre bucuria noastră, am putut intra şi vizita cas-telul. Doamnele învăţătoare ne-au asigurat un ghid pentru a ne explicaistoria cetăţii.

Ghidul turistic ne-a povestit că, în urmă cu peste 600 de ani, familia Corvin a ri-dicat această cetate, iar meritul principal îi revine lui Iancu de Hunedoara, fiu al cnea-zului Voicu. De-a lungul timpului cetatea a ars de cinci ori, dar zidurile nu au suferitmari stricăciuni, deoarece sunt din piatră. Unele ziduri au lăţimi de peste 2 metri.

Am văzut în cetate expuse arme din acele vremuri: suliţe, bici de luptă, spade,buzdugan, iatagan turcesc, secure dublă orientală.Ammai văzut armură de cavaler dinsecolul XV şi o sală numită ”bucătăria mercenarilor”. Ghidul ne-a povestit legendafântânii din curtea interioară şi legenda corbului. Din povestea fântânii am aflat căaceasta a fost săpată de către trei prizonieri turci, având promisiunea că dacă vor găsiapă vor fi eliberaţi. După 15 ani de săpat în stâncă, deşi au găsit apă, nu au fost elibe-raţi şi au fost ucişi. Unul dintre ei, numit Haram, văzând că nu primesc eliberarea pro-misă, a sculptat pe o piatră din zidul apropiat următorul mesaj: ”Apă ai, dar sufletn-ai.” Acest mesaj ne dovedeşte cât de important este cuvântul dat.

Vizitând castelul timpul a trecut pe nesimţite, iar noi ne-am pregătit de întoarce-rea acasă. Când am ajuns la Giroc era deja seară. A fost o excursie minunată!

Andrei NEGREAN,Clasa a IV-a

Printre elevii clasei a IV-a, Andrei s-a remarcat ca un elev inteligent, dornic dea afla lucruri noi, vesel şi prietenos. Era respectuos cu cadrele didactice şi per-sonalul şcolii şi răspundea mereu tuturor solicitărilor. Ştiu că îşi dorea să ajungăinformatician, dar destinul nu i-a mai oferit această şansă. Prin dispariţia luiprematură, Şcoala Giroc pierde un elev de excepţie. Dumnezeu să-l odihnească!

Prof. Melentina COSTA

Poliţiştii din cadrul Poliţiei Comu-nale Giroc, aparţinând de Inspectoratulde Poliţie al Judeţului Timiş, în noapteade 26-27 iunie 2011, în colaborare cupoliţişti din cadrul Secţiei 3 Poliţie Timi-şoara, au prins în flagrant pe numiţiiB.C. din Timişoara şi M.M. din Giroc,în timp ce sustrăgeau acumulatori autode la mai multe autovehicule parcate peraza comunei Giroc, sus-numiţii fiindcercetaţi în stare de libertate pentrusăvârşirea infracţiunilor de furt califi-cat. Bunurile sustrase de cei doi au fost

recuperate de poliţişti şi înapoiatepărţilor vătămate. Ulterior, B.C. a fostreţinut în arestul I.P.J. Timiş, în bazaunui mandat de executare a pedepsei cuînchisoarea, conform unei hotărârijudecătoreşti definitive în alte cauze pe-nale.

De asemenea, lucrători ai PoliţieiComunale au depistat în trafic pe raza

satului Chişoda pe numitul B.I.A. dinTimişoara, persoană care în urmatestării cu aparatul alcool-test avea 0,88mg/l în aerul expirat. Şoferul a fost con-dus la unitatea medicală pentrurecoltarea de probe biologice în vedereastabilirii alcoolemiei. Persoana în cauzăa refuzat recoltarea de probe biologice,în cauză fiind întocmit dosar penal con-

form art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002,republicat, fiind cercetat în stare de liber-tate.

Întrucât s-au înmulţit evenimentelestradale pe raza comunei Giroc, laaceastă unitate de poliţie a fost detaşatag.Alin Cîrnariu, din cadrul Postului dePoliţie Dudeşti, în vederea unei maibune stăpâniri a situaţiei infracţionale şiprevenirea evenimentelor antisociale.

Agent şef de poliţieFlorin DOBRA

Primăria şi Consiliul Local Girocîşi exprimă, şi pe această cale, compasiunea şi durerea faţă de greaua încer-care prin care a trecut familia Negrean, o dată cu pierderea fiului, Andrei.Suntem alături de familia îndoliată.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Poliţia din Giroc, la datorie!

(continuare din pagina 1 )De când mă ştiu, am încercat după

puterile mele să ajut în acest sens, săpăstrăm şi să conservăm “lada noastrăcu zestre”, dar şi să o ducem mai de-parte, spre copiii şi nepoţii noştri. Ast-fel, în tinereţe, am fost membru alAnsamblului “Ghiocelul”, ansamblu pecare, după ce am devenit primarul co-munei prin încrederea pe care mi-aţiacordat-o, l-am readus pe scena cul-turală a Girocului. În toţi anii de cândsunt la conducerea Primăriei Giroc,am încercat prin mijloacele pe carele-am avut la îndemână să încurajezfolclorul autentic, portul, dansurile şicântecele noastre. Am vrut să lefacem cunoscute pe de o parte tinere-lor generaţii de la noi, iar pe de altăparte să ne facem cunoscuţi cu ele înlume. Instruirea şi educarea tinerilorîn acest sens a fost una dintre priori-tăţile pe care le-am avut şi le voi aveaîn continuare.

Ştiu, şi nu îmi este indiferent căsunt vremuri grele, că fiecare dintre noica individ, ca familie, ca şi colectivi-tate, trecem prin diferite încercări, dar,cu toate acestea, nu trebuie să uităm oclipă de unde am venit şi încotro ne în-dreptăm. Ne trebuie multe lucruri:avem nevoie de infrastructură la nive-lul comunei, este important să ai apă şicanal, să ai drumuri bune şi gaz, darrămâne la fel de important să-ţi păstreziobiceiurile şi tradiţia, să perpetuezi fol-clorul autentic, să adaugi lăzii cu zestrea neamului tot ce ai tu mai bun în acestmoment. Aş îndrăzni să afirm că undrum pe care nu l-ai făcut astăzi, poatefi reparat la fel de bine şi în ziua urmă-

toare, pe când o datină pierdută, undans uitat, se vor ascunde pentru vecieîn negura veacurilor, de unde nimeni şinimic nu le vor putea aduce înapoi.

Spuneam că sunt vremuri grele, cătrebuie să muncim, poate mai mult şimai conştiincios ca-n alte perioade, darasta nu ne îndreptăţeşte să ne uitămobiceiurile şi tradiţia, folclorul, dansu-rile şi cântecele, portul popular şi tot

ceea ce ne-au lăsat strămoşii noştri. Cuatât mai mult cu cât folclorul nostru ac-tual devine tot mai poluat, cu atât maimult cu cât am fost “invadaţi” de ma-nele străine nouă şi neamului nostru.

Spuneam că trăim vremuri grele,că trebuie să muncim, dar, în acelaşitimp, nu trebuie să ne uităm sărbătorile.În primul rând suntem cu toţii oamenişi, chiar dacă trăim o epocă modernă,nu trebuie să ne robotizăm. În acestsens, “Lada cu zestre a neamului”,acest festival-concurs iniţiat de maimarii culturii şi judeţului Timiş, este bi-nevenit. Desigur, este loc de mai bine.Desigur, el se poate perfecţiona. Desi-gur, organizarea mai lasă de dorit. Dar

emulaţia care s-a născut la nivel Ti-mişului este de o însemnătate foartemare. Dacă până mai ieri în tot judeţulexistau doar câteva ansambluri de ama-tori cât de cât cunoscute, printre care şi“Ghiocelul” nostru, astăzi se poatevorbi în fiecare comună de câte o for-maţie de dansuri, de solişti, de recita-tori în grai ori de tarafuri. Faptul că lanoi exista o tradiţie în conservarea, per-

petuarea şi transmiterea valorilorfolclorice o spune şi faptul că la pri-mele trei ediţii ale acestui importantfestival-concurs reprezentanţii noştriau fost distinşi cu Marele Premiu. Laediţia a IV-a nu am participat, deoa-rece, conform regulamentului aces-tui festival, echipa care câştigă atreia oară Marele Premiu, în anulurmător nu mai poate participa laconcurs. Şi aici este loc de discuţie.Dar dacă aşa este regulamentul, îlrespectăm.

Sper din tot sufletul că şi în acestan reprezentanţii noştri se vor clasa pelocuri de frunte. Ştiu, nu este uşor, nicipentru concurenţi, nici pentru întreagacolectivitate. Ei trebuie să-şi sacrificedin timpul liber, să participe la zeci şizeci de repetiţii, este nevoie de multămuncă şi sudoare, dar, în acelaşi timp,noi avem datoria să le acordăm încre-dere şi să-i sprijinim. Este nevoie de unefort comun din partea colectivităţiicare implică, desigur, şi costuri. Dar artrebui să înţelegem că acest lucru estenecesar. Trebuie să ne apărăm folclorulautentic, rămas din moşi-strămoşi, obi-ceiurile şi tradiţiile care ne reprezintăca oameni şi ca naţie.

Primar,Iosil Ionel TOMA

SSuupplliimmeenntt ssppeecciiaallaall ppuubblliiccaaţţiieeii

eeddiittaatt ccuu pprriilleejjuull FFeessttiivvaalluulluuii--CCoonnccuurrss ““LLaaddaa ccuu zzeessttrree””

Adevărata zestre a girocenilor

DIALOGCU CETĂŢENII II

Sâmbătă, 25 iunie, a avut loc, laCărpiniş, faza zonală a ediţiei a V-a a tra-diţionalului concurs “Lada cu zestre”,organizat sub auspiciile Consiliului Ju-deţean şi a Centrului de Cultură şiArtă alJudeţului Timiş (CCAJT). La Cărpiniş,din partea CCAJT a fost prezent CiprianCipu, directorul instituţiei. Pe scena fes-tivalului a urcat şi primarul comuneiCărpiniş, Ioan Sima, care a urat multsucces tuturor concurenţilor.

Girocul şi Chişoda au fost reprezen-tate la multiplele secţiuni ale festivalu-lui, printr-un impresionant număr deartişti. După ce primele trei ediţii aleacestui Festival-concurs au fost domi-nate net de giroceni, care au obţinut detrei ori consecutiv Marele Premiu, anultrecut, conform regulamentului acestuifestival, nu am putut participa laconcurs. În acest an, cu forţe proaspeteşi dornici de noi victorii, s-au întâlnit pescenele de la Cărpiniş şi Iecea Mică cuartişti din localităţile Jimbolia, Cărpiniş,Comoloşu Mare, Lenauheim, Gottlob,Iecea Mare, Cenei, Checea, TeremiaMare, Tomnatic şi Săcălaz.

Primii care au urcat pe scena de laCărpiniş au fost membrii începători aiAnsamblului Ghiocelul, care au prezen-tat jocuri din judeţul Timiş. Le-au urmatfetele, tot începătoare, ale aceluiaşi an-samblu, care au prezentat o Crihalmă.Apoi a urmat grupul de băieţi de la Ghio-celul, urmaţi de ansamblul de dansurimixt pe generaţii de interpreţi, soliştidansatori şi ansamblul de cântece şi dan-suri. Toţi dansatorii şi soliştii au evoluatdupă o coregrafie aparţinând lui VictorJicheran, coregraf binecunoscut dincolode hotarele Girocului. Comuna noastră aîncheiat capitolul coregrafie cu soliştiide dans sportiv din Chişoda.

Tot la capitolul folclor, Girocul aurcat pe scenă prin Orchestra Ansam-

blului Folcloric Ghio-celul, dirijată de prof.Adrian Scorobete.Apoi, taraful din Chi-şoda, condus de SorinPepa, a captat atenţiaaudienţei. Pe lângăconducătorul for-maţiei, au cântat soliş-tii Anca Panţâru,Loredana Sur şiDesanca Lalici, care aprezentat cântece sâr-beşti. A fost apoi rân-dul muzicii bisericeşti.Corala Giroceana,condusă de Mircea Sturza, şi Corul Bi-sericii Ortodoxe Sfântul Dimitrie dinGiroc, dirijat de prof. Codruţa Tomescu,au prezentat o serie de lucrări specifice.

O altă serie de tineri din comunanoastră au intrat şi ei în concurs: Grupulvocal Zorelele Girocului, dirijat de prof.Desanca Lalici, Grupul de percuţiecondus de prof. Alina Cuibariu-Jumugăşi Grupul de fluieraşi condus de prof.Aurel Cuibariu.Au evoluat şi soliştii ins-trumentişti Fabriţio Marincu, la saxofon,Nicolae Vinţan, fluier şi saxofon, EmilTodorescu, fluier şi clarinet, Daniel Cui-bariu Jumugă, percuţie, dar şi dueteleinstrumentale Nicoleta Simion – DianaBucu, Bogdan Dumitran – Sergiu Huţu-leac şi Marius Sperneac – AlexandraTcaciuc. În acest festival-concurs s-a îns-cris şi fanfara Căminului Cultural Giroc,dirijată de Ionel Pascotă.

Girocenii, prezenţăapreciată

Comuna noastră a avut o prezenţămasivă şi apreciată şi la celelalte catego-rii ale Festivalului-concurs.Astfel, la ca-pitolul expoziţii, gastronomie, recitări şiteatru, Girocul a avut o serie de exponate

şi participări de excepţie. Au fost pre-zenţi Cercul de pictură pe sticlă şi mo-delaj al Bisericii Ortodoxe SfântulDumitru din Giroc, coordonat de prof.Ecaterina Neagu, Vasilica Popescu, cuaranjamente florale, Cristina Şchiop, cusculptură, Marius Matei cu trei expoziţii– una de costume populare, una de foto-grafii şi o alta de cărţi. Alina şi AttilaBajko au prezentat o expoziţie de icono-grafie.

Binecunoscutul poet George Lână,devenit prin adopţie chişozean, a recitat,într-o manieră proprie, mai multe poemede dragoste, care au captat atenţia nume-rosului public prezent la întâlnire. Amairecitat poeme şi Paula Popescu, dinGiroc, iar cercul de teatru coordonat deMariana Luca a prezentat două scenete.

De un mare succes şi apreciere s-abucurat expoziţia culinară, la care şi-auadus contribuţia Nicoleta Şipoş, MarianaMarincu, Ion Vădrariu, Ofelia Marincuşi Dana Jicheran.

Ileana SZABO,coordonatorul reprezentanţilor

din Giroc la “Lada cu zestre”

Prezenţă consistentă şi de ceamai bunăcalitate a artiştilor din Giroc şi Chişoda

Corala Giroceana la “Lada cu zestre”Încă de la înfiiţarea ei, Corala Giro-

ceana a participat la Festivalul-concurs“Lada cu zestre”, expunând în forma ceamai înaltă lucrări corale armonizate pen-tru voci de bărbaţi, reliefând frumuseţeamuzicii corale bănăţene aşa cum era eaodinioară. Prima ediţie la care participăeste cea din 2009, în prima fază la Foeni,apoi la Şcoala Populară de Artă din Ti-

mişoara, mai apoi la festivalul de gală dela Filarmonică. Din repertoriul coraleiamintim lucrări ale compozitorilor IonVidu, Timotei Popovici, Iosif Velceanu,Sabin Drăgoi, etc. Faza zonală a actualeiediţii pentru formaţiile muzicale a avutloc la Iecea Mică, unde au participat maimulte comune. “Eu mă duc codrulrămâne”, de Timotei Popovici, şi “Ana

lugojana”, de Ion Vidu, au reprezentatpiesele folclorice cu care formaţia coralăs-a prezentat.

Calificându-se pentru faza judeţea-nă, Corala Giroceana se pregăteşte pen-tru următoarea competiţie ce va avea locîn luna octombrie.

Mircea STURZA

Corul Bisericii Sf. Dimitrie din Giroc a participat şi anulacesta la festivalul- concurs ,, Lada cu zestre ’’ – ediţia a V-a,faza zonală, la Iecea Mică. Sub bagheta doamnei dirijor Co-druţa Tomescu ansamblul coral al bisericii ortodoxe din Giroca interpretat trei piese de muzică religioasă.

Corul Bisericii Sf. Dimitrie este în activitate de peste 120de ani şi oameni precum învăţătorii Atanasie Baicu, TraianTelescu şi preotul David Voniga au făcut tot ce le-a stat înputinţă ca localitatea noastră să aibă o viaţă cultural-religioasăînsemnată. La pupitrul corului s-au perindat în decursul anilordirijorii: V. Titus Miu, Busuioc Miu, învăţătorul Mihai Bocşa,preot Horia Vişoiu. Ajuns la conducerea corului, tânărul în-văţător Ioan Belengean formează un puternic cor mixt cu unbogat repertoriu religios-cultural şi patriotic avându-l ca solistpe cântăreţul de strană Iosif Drăguţ, vocea de aur a corului. Încele din urmă, corul mixt se transformă în cor bărbătesc, iar

după moartea învăţătorului Ioan Belengean, în anul 1996, dom-nul Ioan Cerbu preia conducerea acestuia, urmat de MirceaSturza, la vremea aceea, student teolog. Ca preot, mărturisesccă întotdeauna m-au bucurat reuşitele corului bărbătesc al sfin-tei noastre biserici, la diferitele manifestări cultural-religioase;în acelaşi timp, trebuie să spun, ca psalmistul că ,,inima îmisaltă de bucurie’’ la fiecare Sfântă Liturghie, când corul nostrudă răspunsurile liturgice, aducând prin cântarea bisericeascăpreamărire lui Dumnezeu.

Adresăm şi cu acest prilej calde felicitări membrilor coru-lui bisericii Sf. Dimitrie din Giroc pentru rezultatele foartebune obţinute la ultima ediţie a festivalului-concurs ,,Lada cuzestre’’ şi le urăm să ducă mai departe şi să păstreze viecântarea bisericească de pe aceste meleaguri bănăţene.

Preot paroh, Adrian CHERMELEU

Corul Bisericii Sf. Dimitrie din Giroc în festival

DIALOGCU CETĂŢENIIIII

Clubul de teatru de la Giroc a prezentat în cadrul Festiva-lului “Lada cu zestre” două momente teatrale: “Jocuri şi po-veşti la târg” - moment teatral în grai bănăţean, avându-i îndistribuţie pe Mihaela Hrişcu, Crina Blănariu, Loredana Sur şi

Raul Toma. Piesa prezintă o zi dintr-un vechi târg bănăţean,văzută şi trăită prin ochii copiilor, prin jocurile şi poveştile co-pilăriei. Copiii vorbesc despre lumea satului bănăţean prin in-termediul unui colaj de texte cuprinzând poezii în graibănăţean din creaţia poeţilor bănăţeni Victor Vlad Delamarina,Florin Bogdea, Marius Munteanu, Ionel Iacob Bencei.

A doua piesă a fost “Artiştii Habarnam din Oraşul Flori-lor” - dramatizare după “Aventurile lui Habarnam şi ale prie-tenilor săi”, de Nikolai Nosov. Distribuţia i-a avut încomponenţă pe: Povestitor: Bianca Radulov; Habarniţa – Mi-haela Hrişcu; Lentila – Loredana Sur; Habarnam muzicant –AntalAntal; Gusla muzicantă –Andreea Ştirb; Habarnica pic-toriţă - Eniko Leleti; Peticica – Alexandra Osan; Habarnampoet – Raul Toma; Floricica poetă – Crina Blănariu.

Piesa îşi propune, într-o cheie comică, să-i înveţe pe copiică “învăţătura nu se poate căpăta aşa dintr-o dată, fără nici unefort”, că pentru a deveni astronom, pictor, muzician sau poet,este nevoie de muncă, imaginaţie şi creativitate.

Mariana LUCA

Micii actori din Giroc pe scena festivalului

Deşi s-a născut doar în urmă cu aproxi-mativ trei ani, Ansamblul de fluieraşi de laChişoda se află prezent la toate marileconfruntări artistice de pe scenele giroceneori din judeţ şi chiar pe cele din străinătate.La cea de-a V-a ediţie a Festivalului-concurs“Lada cu zestre” acest grup înzestrat de copiia fost o prezenţă remarcabilă. Atât ca grup,cât şi ca solişti, ei au smuls ropote de aplauzede la spectatorii prezenţi la festivitate. Tân-ărul ansamblu se află sub “aripa”, grija şi în-drumarea marelui instrumentist profesor

Aurel Dorin Cuibariu. Dacă ansamblul, laînceput, era alcătuit din peste 40 de copii cuvârste cuprinse între 11 şi 15 ani, astăzi estemai mic, maestrul bazându-se doar pe 12fluieraşi, din care doar opt pot urca la oriceoră pe scenă, iar din aceşti opt fluieraşipatru-cinci sunt solişti.

După cum ne spune maestrul AurelDorin Cuibariu, aceşti copii, de câte ori auurcat pe scenă, nu au putut să se clasezedecât pe locul întâi. Şi de această dată au tre-cut cu brio testul de pe scena de la Iecea

Mică, urmând să se întâlnească în marea fi-nală din toamnă, care va avea loc la Ti-mişoara.

Tinerii de sub bagheta maestrului Cui-bariu sunt în majoritate chişozeni, iar dacăla început au cântat doar pe o voce, astăzifluieraşii cântă lejer pe două voci, unii fiindsolişti cât se poate de iscusiţi. Important estecă toţi cântă pe note, iar o bună parte ur-mează cursuri la Liceul de Muzică «IonVidu»din Timişoara.

V.T.

“Fluieraşii” chişozeni şi “Lada cu zestre”

Prin folclor înţelegem totalitatea creaţiilor artistice, literare,muzicale, plastice, a obiceiurilor şi a tradiţiilor populare ale uneiţări sau ale unei regiuni.

Bucuria cântecului şi a jocului sunt daruri dumnezeieşti lacare omul nu renunţă uşor, iar românii, un popor dotat de Dum-nezeu cu talent muzical şi coregrafic, le cultivă din cele maivechi timpuri şi până astăzi. Calitatea jocurilor pe care le folosescla petreceri şi la nunţi ar trebui să-i preocupe mai mult, aşa cumîi preocupau în alte vremuri pe moşii şi strămoşii lor. Doar laromâni se foloseşte termenul joc pentru a denumi dansul. Întradiţia românească, intrarea tinerilor în joc era un semn de ma-turitate. Din acel moment jocul copilăriei este înlocuit cu jocultinerilor, care are un conţinut bogat de semnificaţii şi are rolul dea pregăti tineretul pentru căsătorie. În primul rând, jocul este unmijloc înţelept de distracţie colectivă, care, la nuntă şi dupăaceea, are rolul consacrării şi al protejării familiei în societate.Jocul românesc are rol educativ de mare importanţă, educaţiasocială fiind făcută într-un cadru relaxant, de distracţie, sub su-pravegherea adulţilor şi a bătrânilor. Jocurile româneşti suntdansuri de ţinută, în care poziţia jucătorilor este simbol de ver-

ticalitate, de decenţă şi demnitate umană.Dansurile din bătrâni ale Ansamblului “Ghiocelul” sunt

dansuri din Banatul de pustă, dansuri cu care moşii şi strămoşiigirocenilor şi chişozenilor s-au născut şi le-au transmis mai de-parte. Ansamblul Folcloric Ghiocelul a fost înfiinţat în anul1969, a funcţionat pe lângă sindicatele din Timişoara, a avut nu-meroase turnee în ţară şi străinătate, obţinând de-a lungul activi-tăţii sale numeroase premii. În anul 1989, ansamblul a fostdesfiinţat. La iniţiativa lui Iosif Ionel Toma, primarul comuneiGiroc, fost component al acestui ansamblu, în anul 1997 “Ghio-celul” a fost reînfiinţat şi de atunci funcţionează pe lângăPrimăria Comunei Giroc.Ansamblul promovează un folclor pur,autentic şi de bun gust.

La faza zonală a “Lăzii cu zestre”, de la Cărpiniş, “Ghio-celul” s-a prezentat cu o suită de dansuri bănăţene, în coregrafialui Victor Jicherean, care a adus pe scenă, în aplauzele publicu-lui, trei generaţii de dansatori giroceni: copiii, tinerii şi maturii,demonstrând încă odată perenitatea dansului popular şiîngemănarea dintre generaţiile satului românesc.

Despre jocul popular girocean şi românesc

Grupul de percuţie din Giroc s-a înfiinţat în anul 2008, subconducerea prof.Alina Cuibariu Jumugă. La ediţia precedentăa Festivalului-concurs “Lada cu zestre“ a obţinut locul I şi acântat în gala laureaţilor. Dintre membrii de atunci, DanielJumugă Cuibariu a participat şi ca solist, obţinând locul I.

Grupul de percuţie din Giroc constituie principalul nucleupentru Festivalul “În glas de toacă”, care are loc în fiecare anînainte de Paşte, la Giroc.

La această ediţie grupul a participat cu o lucrare în primăaudiţie - un cvartet, Wega Va, scris de compozitorul SiegriedFink, care cuprinde mai multe instrumente de percuţie maiputin întâlnite cum ar fi: Agogo Bell, Guiro, Claves... etc.

Din nou, Daniel Jumugă Cuibariu a participat şi ca solist,cu o prestaţie inedită - celebra piesă Ciocârlia, într-un aranja-ment muzical realizat pentru xilofon de Dorin Cuibariu jr.

Alina Ciubariu JUMUGĂ

Percuţioniştii din Giroc, în spectacol la Iecea Mică

DIALOGCU CETĂŢENII IV

Gospodinele din Giroc s-au prezen-tat excelent la această ediţie a Festiva-lului-concurs “Lada cu zestre”. Osumedenie de preparate locale tradi-ţionale au încântat nu doar privirea –prin modul în care au fost prezentate -,dar şi simţurile olfactive ale participa-nţilor.Astfel,MarianaMarincu împreunăcu Nicoleta Şipoşau pregătit o serieimpresionantă depreparate de raţă:raţă umplută cuclătite şi ciuperci;raţă umplută cuorez şi garniturăde varză călită;raţă cu pere şi co-gnac; papricaş deraţă; ciorbă dinpiept de raţă; ficatde raţă pane; pieptde raţă umplut în-velit în aluat fra-ged; piept de raţăpe pat de morcovcu cicove; chiftelede raţă; drob dinficat de raţă;tocăniţă de ficatcu ceapă şi mămăligă; ouă răscoapte;piept de raţă pane cu migdale; frigăruidin târtiţă de raţă. Pe lângă acestea aumai venit în concurs cu o reţetă de raţăumplută cu sarmale, dar şi plăcinte cuvişine, mere, brânză, nucă, mac, ludaie;gugluf; soveacă cu nucă, mac, rahat,brânză şi stafide; plăcintă cu vişine şimac; pogăcele cu jumere de raţă; co-laci; cozonac tradiţional cu susan. Tot

în competiţia culinară s-a înscris şi Ofe-lia Marincu care a preparat: cicove cumac şi cu nucă, colăcei, cornoraţi cubrânză şi colivă.

Despre “arta de a găti” am stat devorbă cu Mariana Marincu, una dintreconcurente, care a precizat: “Ţin să spe-cific că partea de Vest a ţării este puter-

nic influenţată debucătăriile austro-ungară, grecească,italienească şi fran-ceză. Mâncărurilepregătite în Banatsunt realizate înspecial din carnede porc şi pasăre,cu legume prăjite şiînăbuşite în unturăşi ulei, cu sosuridin făină, condi-mentate cu piper,cimbru, boia deardei, chimen.Cred că nu e casăde girocean în caresă nu se aştearnă pemasă cele mai sa-vuroase preparatedin bucătăriile de la

sate, unde se găsesc reţete pe care gos-podinele bătrâne le transmit fetelor, ne-poatelor şi nurorilor.

Toate bunătăţile bunicii zac încaiete prăfuite de reţete abandonate.Foarte puţini mai ştiu să gătească ro-mâneşte, iar şi mai puţini o fac. Pentruacest festival am încercat să prepar bu-cate tradiţionale însă cu un design maimodern”.

În toamnă, la Timişoara,faza judeţeană

Reprezentanţii comunei Giroc la Festivalul-concurs “Ladacu zestre” de anul acesta se pregătesc, după faza zonală de laCărpiniş, pentru întâlnirea din toamnă, de la Timişoara,unde va avea loc faza judeţeană.Astfel, reprezentanţii noştrila secţiunea coregrafie vor intra în concurs în zilele de 24 şi25 septembrie, la Centrul de Cultură şi Artă al JudeţuluiTimiş şi la Cercul Militar. Secţiunea muzicală a festivaluluise va desfăşura în 1 octombrie, la Centrul de Cultură şi Artăal Judeţului Timiş. În 2 octombrie, la Centrul de Cultură şiArtă al Judeţului Timiş, vor intra în competiţie reprezenta-nţii noştri la categoriile expoziţii, gastronomie, recitări şi tea-tru.

Câteva cuvinte despre artagastronomică giroceană

Clara Florina PASCUdin Chişoda, 6 ani

Raluca JUREBIE-CREŢUdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Andrei PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Mario Eugen PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Ba, al meu emai frumos!

Rafael COSMAN SFERILĂ5,6 ani, din Chişoda

Răzvan COSMAN SFERILĂ3 ani, din Chişoda

Ionuţ Alexandru POPA,4 ani, din Giroc

Denis Andrei PETER,6 ani, din Chişoda

3DIALOG CU CETĂŢENII

La începutde vară, Cireşariinoştri, elevii şco-lii „Iosif Cioroga-riu” din Chişoda,adună roadelemuncii de un anşcolar, sub privi-rile mândre alepărinţilor şi aledascălilor care i-au pregătit. Celmai frumos şi aş-teptat momenteste, desigur, în-mânarea premii-lor obţinute după

munca susţinută de un an de zile. Ceimici şi-au pregătit din vreme coroniţeleşi aşteaptă emoţionaţi să-şi audă nu-mele, pentru a păşi, în ropote deaplauze, în faţa asistenţei. Cei mari îiprivesc cu nostalgie. Parcă mai ieri erauşi ei micuţii şcolii. Doamnele învăţă-toare, emoţionate, au câte un cuvânt defelicitare pentru fiecare dintre pre-mianţi, le menţionează toate perfor-manţele obţinute prin strădanie şidorinţa de a primi lumina cunoaşterii, learanjează cu grijă coroniţele, măiestritîmpletite din parfumatele flori ale verii

şi le umplu braţele cu cărţi minunate,atent alese, care, prin poveştile şi po-vestirile lor, să-i poarte pe aripile ima-ginaţiei o vară întreagă. E rândul, apoi,al celor mari, care, fără coroniţa-po-doabă, înaintează îmbujoraţi, solemn şimândri, spre a-şi primi, din mâinile pro-fesorilor diriginţi, pachetul consistentcu cărţi şi diplomele care le menţio-nează meritele. Copiii sunt bucuroşi săprimească atât de multe cărţi, mulţu-mind, prin rezultatele obţinute la învă-ţătură, celor care, an de an, se gândesccu dragoste de părinţi să-i răsplătească:autorităţile locale, prin reprezentantullor cel mai de seamă, domnul primarIosif-Ionel Toma.

Vacanţa mare a început, copiii sebucură de vară, de cireşe, de drumeţii şiexcursii. Doar elevii clasei a VIII-a suntîn plină febră a examenelor de evaluarenaţională, de reuşita cărora depinde de-venirea lor ulterioară. Învaţă, repetă,transpiră. A venit şi ziua primei încer-cări, proba de limba română, a urmatmatematica şi, apoi, aşteptarea. E ceamai grea, căci se vor afişa rezultatele.Iar emoţii, verificarea, a nu ştiu câtaoară, a răspunsurilor date şi, în cele dinurmă, rezultatele. Lacrimi, bucurie, sa-tisfacţie, nedumerire. Cea mai fericită e

ea, fata frumoasă, inteligentă, talentată,absolventă a clasei a VIII-a cu nota ma-ximă. Tot nota maximă a primit şi laproba de matematică. E singura, de alt-fel, la nivelul comunei Giroc. De undepasiunea pentru această disciplină carepe mulţi îi sperie? Numai tactul peda-gogic, profesionalismul, răbdarea şi,desigur, dragostea pentru elevii săi, ca-lităţile de necontestat ale profesoareisale de matematică, doamna directoareMarieta Deneş, sunt „datele problemei”care i-au trezit pasiunea pentru mate-matică. Câteva sutimi i-au lipsit lalimba română pentru a înregistra încă omaximă. Urmează alegerea liceului lacare vrea să se înscrie. Acolo, întoamnă, va purta pe buze numele învă-ţătoarei sale dragi, ale profesorilor care

au pregătit-o, numele şcolii din Chi-şoda, odoare pe care le va păstra strâns,lângă inimă. Am omis, cumva, numeleei? Credeam că-l ştiţi deja. E ea, Da-niela-Manuela Pleşa.

Felicitări, Daniela, eşti mândriaşcolii noastre, cinste părinţilor care te-au crescut atât de frumos, în respectulpentru şcoală, muncă şi valoarea uneivieţi trăite în demnitate.

Gabriela VLASIE

Revista „O şcoală pentru fiecare”,cu o apariţie lunară de 8 pagini, şi-apropus să ilustreze activităţile preşco-larilor, elevilor, cât şi ale cadrelor di-dactice de la Grădiniţa PP şi Şcoala cuclasele I-VIII „Iosif Ciorogariu” Chi-şoda. Desfăşurarea unor activităţi cucaracter interdisciplinar de către elevişi cadrele didactice a avut ca finalizareorganizarea şi participarea la concur-suri, simpozioane, expoziţii tematice.În revistă se regăsesc creaţii literare şiartistice ale elevilor, articole despre ex-cursii, serbări, concursuri şi alte as-pecte privind activitatea didactică.Având în vedere că şcoala şi grădiniţaau fost implicate în anumite proiectelocale, naţionale şi au încheiate parte-neriate cu diferite instituţii, au fost pre-zentate şi activităţile desfăşurate încadrul acestora.

Au fost evidenţiaţi elevii cu rezul-tate remarcabile şi premiaţi primii treielevi, prin tragere la sorţi, care au tri-mis răspunsurile corecte la concursu-rile prezentate. Elevii şi preşcolarii auprimit lunar, începând cu noiembrie2010 şi până în mai 2011, revista şco-lii, care va rămâne o amintire peste ani.Cum la orice activitate facem şi bilan-

ţul, putempreciza căs t r ă d a n i aunor elevi şia cadrelor di-dactice, cares-au implicatîn realizarearevistei, afost încunu-nată de obţi-

nerea uneimenţiuni laconcursul ju-deţean de re-viste şcolare,ediţia 2011,desfăşurat laTimişoara.Acest lucrunu ar fi fostposibil dacărevista nu arfi fost editată cu sprijinul Primăriei şial Consiliului Local Giroc.

Marieta DENEŞ

Alţi Cireşari

Premiu onorant, care ne stimuleazăDin păcate, pe teritoriul Giroc-

Chişoda culturile de păioase, incluzândaici orzul, orzoaica, secara şi grâul, seregăsesc pe suprafeţe tot mai mici.După cum aflăm de la dr. Petru Moţ,care a cultivat în acest an orz, a obţinuto recoltă destul de bună, de aproxima-tiv trei tone orz boabe pe hectarul cul-tivat.

“Prin strategia de anul acesta, ne-a declarat Daniel Chiş, şef de fermă laROGERA, s-a hotărât să nu se cultivealtceva decât lu-cernă şi porumb peîntreaga suprafaţăde care dispunem.Până în prezent,porumbul se aflăîntr-o stare foartebună, iar dacă înurmătoarele douăsăptămâni vor fiploi, perioadă încare porumbulleagă, vom avea recolte foarte bune.Arfi nevoie de ploaie şi în aceste zile pen-tru soiurile de porumb timpuriu pe carele cultivăm. Dar nu se pune atât de

stringent problema apei din sol, cât înspecial să nu fie arşiţă, să se pârjoleascăporumbul, adică să avem temperaturicaniculare. La culturile de lucernă,

după 20 iulie, nepregătim pentrucea de-a treiacoasă. Primeledouă recolte dinacest an au fost deexcepţie, obţinând

peste şase tone de substanţă uscată delucernă la hectar. Sperăm ca şi cea de-a treia coasă să fie la fel de bogată”.

V.T.

A început recoltarea păioaselorla Giroc şi Chişoda

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Aecare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Aecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Aecare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Aecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeAecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Aecare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Aflat la prima cursă în calitate deantrenor al lotului naţional, Ionel Pas-cotă a reuşit o victorie în cea de-a douaetapă a Campionatului European deEst. Echipa Pascotă Racing TeamGiroc a fost prezentă aşadar la etapadesfăşurată în Bulgaria. Ionel Pascotăa dominat cu autoritate antrenamen-tele de dinaintea cursei, dar şi califi-cările din ziua precedentă cursei.Concursul s-a desfăşurat pe o căldurăfoarte mare, fapt care a determinat ocompoziţie diferită de a pneurilor.Sportivul nostru, împreună cu meca-nicii, au făcut alegerea perfectă, iaracest lucru a dus la conducerea curseide la început şi până la sfârşit. Pe loculdoi s-a clasat pilotul Ivan Grozev –Bulgaria. iar locul trei a fost ocupatde Nenad Stoianovic - Serbia. “A fosto cursă frumoasă, deşi am avut multde muncă din cauza temperaturiifoarte ridicate. Totul s-a terminat cu

bine şi sunt foarte bucuros că am câş-tigat o etapă de campionat Europeande Est pentru clubul din Giroc.Au fostmai multe curse câştigate în acestcampionat pentru alte cluburi şi altejudeţe, dar este prima pentru Giroc şiTimiş. Avem şanse foarte mari la câş-tigarea campionatului şi dacă vomreuşi titlul de Campion Est Europeanla motociclism viteză, va fi o premierăpentru judeţul Timiş. Acum motoci-cleta va intra într-o revizie completă şine vom pregăti pentru data de 10 iulie,când vom fi prezenţi la a-3-a etapă aaceluiaşi campionat, etapă ce se vadisputa în Turcia, pe circuitul IstanbulPark. Vreau să mulţumesc co-finanţa-torilor şi sponsorilor echipei noastre,fără de care, cu siguranţă, nu am fiputut ajunge la o astfel de perfor-manţă”, a declarat Ionel Pascotă.

A.B.

Ionel Pascotă – victorieîn Campionatul European de Est

Echipa de minifotbal AS WMTGiroc este proaspăta câştigătoare aCupei României, al doilea trofeu caimportanţă din minifotbalul românesc.După ce a luat locul trei la prima ediţiea Cupei, echipa manageriată de Le-vente Borşoş a reuşit să se impună şisă aducă trofeul la Giroc.

Competiţia organizată la Sibiu aînceput cu faza grupelor. WMT s-adescurcat bine, a învins la loviturilede departajare Dinamo Turnu Seve-rin (la minifotbal, chiar şi în grupese bat lovituri de la 7 metri pentru adepartaja echipele), apoi a trecut cu2-1 de Jandarmii din Focşani şi cu3-0 Phoenix Hunedoara. În optimi,bănăţenii au eliminat Inter Oradea,3-1, apoi cu emoţii, la lovituri de la7 metri, Târgovişte. În semifinale,deşi nu erau favoriţi şi au fostconduşi, girocenii au trecut desălăjenii de la Nuşfalău cu 2-1, pentruca în finala mare să învingă gazda şimarea favorită a competiţiei, Juventus

Sibiu, tot cu 2-1 (1-0 la pauză).Iată şi lotul formaţiei timişene,

care în campionatul judeţului Timiş(Alborz) a terminat pe locul secund:Cristian Popa, Sorinel Daea, ViorelBuliga, Gabriel Bursuc, Eugen Ciocan,Ionel Drinceanu, Cătălin Dudău, Clau-diu Dumitru, Ionuţ Guran, GabrielLungu, Miron Ogreanu, Ionuţ Pastilă,

Marius Popovici, Cristian Puiu, Mir-cea Tuş; Levente Borşoş, manager ge-neral.

AS WMT a adus Cupa Românieila minifotbal la Giroc!

Cupa“1 Iunie”2011 –Dumbrăviţa

Concursul a avut participare din zona metropo-litană Timişoara, fiind dedicat numai copiilor pânăîn 12 ani. Micii şahişti din Comuna Giroc şi-au luatdin nou tributul de medalii: Alboni Denis, locul IIîn clasamentul general şi locul I la categoria B10;Georgiu Daria, locul I la categoria F8; ParaschivAlexandra, locul III la categoria F10; ParaschivPaul, locul III la categoria B10; GrozoniAlina, loculII la categoria F8.

Trofeul„MEDIATOR”GiarmataVii, Ediţiaa XI-a, 11 iunie 2011

Devenit deja tradiţional, festivalul de şah de la

GiarmataVii a reunit jucători din Timiş,Arad, Hune-doara, dar şi Alba Iulia, Craiova, Reşiţa, precum şijucători din Serbia şi Ungaria. Şahiştii din Giroc şi-au făcut simţită prezenţa, prin premiile obţinute de:Georgiu Daria, locul I la categoria F8; MatişRobert, locul I la categoria B14; Paraschiv Paul,locul I la categoria B10; ParaschivAlexandra, loculII la categoria F10.

Revelaţia turneului a fost totuşi Paul Paraschivcare, în afară de locul I la categoria sa de vârstă(băieţi 9-10), a ocupat locul II în clasamentul gen-eral al Turneului Junior, în care jucau amestecaţi toţiconcurenţii de la categoriile cuprinse între 9 şi 14ani, băieţi şi fete!

Zamfir MOLDOVAN

Şahiştii giroceni, remarcaţi la ultimele competiţii Spectacol ecvestru la GirocÎn această dimineaţă, începând cu ora 10, la Centrul

Comercial Totalco din Giroc, se va desfăşura cel mai im-portant concurs ecvestru al sezonului. Competiţia esteorganizată de Federaţia Ecvestră Română, AsociaţiaClub Sportiv „Morisena’’ din Cenad, Asociaţia Crescă-torilor de Cai Pur Sânge Englez din România şi compa-nia Vog SRL şi este o etapă zonală din cadrulcampionatului naţional de sărituri peste obstacole. Con-cursul este organizat cu ocazia primei ediţii a Cupei To-talco 20. La start se vor alinia 15 cai, precum şi călăreţilegitimaţi la cluburile Morisena Cenad, Romsilva Timi-şoara, Victoria Sânandrei şi Steaua Bucureşti. În cadrulmanifestării vor avea loc şi demonstraţii de voltijă (gim-nastică acrobatică călare), executate de echipe de juniori.La evenimentul organizat cu ocazia aniversării a 20 deani de la fondarea companiei Vog SRL şi a CentruluiComercial Totalco accesul publicului este gratuit. (A.B.)