liu există alternativă?!

Ba există!ILIÉ CALIAN

S e m a i s p u lb e r ă , c a u n b a lo n d e să p u n , în c ă u n a d in I v a r ia n te le la n s a te d e C D R d u p ă c îş t ig a r e a a le g e r ilo r : n u e x i s tă a lte r n a t iv ă la g u v e r n a r e . D e s ig u r , fo r m u la ,

n-a in v e n ta t -o C D R . A f o lo s i t - o c u g e n e r o z it a t e c h ia r I o n Iliescu: n u a v e m a lte r n a t iv ă la in tra r ea în N A T O . Ia tă c ă chiar c o n d u c e r e a N A T O , în s p e ţă a m e r ic a n ii , n e ara tă c ă există o a lte rn a tiv ă : sâ n u in tr ă m în N A T O . R e v in Ia C D R : i de d o i a n i n i s e s p u n e c ă n u e x i s t ă a lte r n a t iv ă la g u v e r n a r e , ca ş i c u m c e l m a i p u te r n ic p a r tid d e o p o z iţ i e , P D S R , n -a r exista ş i n -a r p u te a f a c e a l ia n ţ e . E i b in e , să a d m it e m c ă a ş a ar fi, în s e n s u l c ă p a r t id u l c u c e l e m a i n u m e r o a s e v o t u r i - singur! - în 1 9 9 6 , ş i-a r f i p ier d u t cr ed ib ilita te a p în ă la p u n c tu l de a a t in g e c u g r e u n o u l p r a g e le c t o r a l , d e 5 % . I a tă c ă a u apărut d o u ă a m b iţ io a s e „ a lte r n a t iv e " , c a r e p r o d u c - s a u ar trebui s ă p r o d u c ă - f r i s o a n e c e lo r d e lâ p u te r e , d a r a r f i su fic ie n t d e lu c iz i: P N R - C a ta r a m ă ş i “ P o lu l d r e p t e i” - V o sg a n ia n + C e r v e n i . :

N u s în t s ig u r că - m ă c in a ţ i d e lu p te in te r n e ş i d o r m in d p e laurii v e ş t e j i ţ i a i g u v e r n ă r ii a n te b e lic e - ţă r ă n iş t ii ş i l ib e r a li i sînt c h ia r c o n ş t ie n ţ i d e c e e a c e î i a şteap tă* N u c ă u n R a d u V a sile ş i u n V a le r iu S t o ic a n -a r a v e a o a r e ş c e in t e n ţ i i în legătură c u P N Ţ C D , r e s p e c t iv P N L . D a r e v o r b a d e o m a r e m asă d e m e m b r i ş i s im p a t iz a n ţ i a i p a r t id e lo r r e s p e c t iv e c a r e co n tin u ă s ă d o a r m ă -n c îr p e , d e ş i s o n e r ia c e a s u lu i p o l i t i c î i asu r zeş te ş i p e m o r ţ i . S im p lu l fa p t c ă , p e lîn g ă tr a d iţ io n a la O p o z iţ ie , a u ap ăru t a c e s t e d o u ă n o i n u c le e d e in te r e s p o l i t i c ar treb u i s ă - i d e term in e p e p o lit ic ie n i i r e sp o n sa b ili - n u n u m a i pur ş i s im p lu lid e r i - să în c e r c e s ă - ş i g ă s e a s c ă r o s tu l în p ro p r iile p artid e .

S - a s c r i s m u lt ş i s u p e r f ic ia l î n p r e s a b u c u r e ş te a n ă d e s p r e V io r e l C a ta ra m ă c a d e s p r e u n a v e n tu r ie r p o l i t i c s a u p u L ş i sim p lu c a d e s p r e un p r o s tă lă u , o r i u n s in u c ig a ş , d e v r e m e c e a tr e c u t la P N R , ş i c h ia r în fu n c ţ ia d e p r e ş e d in t e . C ă D îm b o v iţa a re d u h o r i le e i c a r e p r o d u c în c e ţo ş a r e a c r e ie r e lo r o ş t im d e m u lt , a ş a c ă n u a r e r o s t s - o m a i c o m e n t ă m . M a i bin e s ă v e d e m p e c e m iz e a z ă o m u l d e s p r e c a r e s - a s c r i s c ă s-a “ în to r s a c a să ” , a d ic ă ia M â g u r e a n u , a d ic ă la S e c u r ita t e - răutăţi p r o s te ş t i o r i fo a r te b in e p lă t it e . L a u rm a - u r m e lo r , V io re l C a ta ra m ă ar p u te a r ă s p u n d e s e c , p r in tr -o în tre b a r e : cin e s în t c e i c a r e s e o p u n l e g i i d o s a r e lo r S e c u r ită ţ i i? E I ş t ie fo a r te b in e c ă r o m â n u l e s ă t u l d e to a tă p o v e s t e a c u

continuare în pagina a 16-a

L a I n d u s tr ia S îr m e i, lu c r u r ile paT a s e c r o n ic iz a în s ta r e a d e

. c r i z ă . S i n d i c a t u l a n u n ţ ă c o n t in u a r e a g r e v e i ' g e n e r a l e , d e c l a n ş a t ă o f i c i a l l u n i . ’ O d e le g a ţ ie s in d ic a lă fo r m a tă d in 1 6 o a m e n i s - a d u s la B u c u r e ş t i , p e n t r u d i s c u ţ i i c u d ir e c t o r u l F . P . S . , R a d u S â r b u , ş i c u m i n i s t r u l R a d u B e r c e a n .u . S a la r ia ţ ii a u a ş te p ta t , p l in i d e n e r ă b d a r e , d e c i z i a A d u n ă r i i G e n e r a le a A c ţ io n a r ilo r , a d u n a r e c a r e n u p o a te f i c o n s id e r a tă c a f i in d le g a lă . D e ş i a u v e n i t în p r o v i n c i e , l a l o c u l g r e v e i , r e p r e z e n ta n ţ ii F .P .S . n u a v e a u

p o s i b i l i t a t e a d e a lu a d e c i z i i i n c o n t e s t a b i l e , A G A , n e f i i n d

, c o n v o c a t ă c o n f o r m e x i g e n ţ e lo rle g a le .r

histrativ

tataiF ără a f i o f ic ia lă , A G A d e ier i

s -a în c h e ia t c u o o f e r t ă c ă tr e g r e v iş t i: m a jo r a r e a s a la r i i lo r c u 2 0 , r e s p e c t iv 3 0 p r o c e n t e (m a i p u ţ in d e j u m ă t a t e d in c î t s -a c e r u t) , în f u n c ţ ie d e n u m ă r u l d e s a l a r i a ţ i c e u r m e a z ă a f i

d i s p o n i b i l i z a ţ i . C o n d u c e r e a c o m b in a tu lu i a o p in a t , ier i seară , c ă so a r ta S .C . C îm p ia T u r z ii e s te a c u m în m î i n i l e g r e v iş t i lo r .

în c h e i n d u - s e la o o r ă t îr z ie , s in d ic a l i ş t i i n -a u m a i a v u t c u m s ă r e a c ţ io n e z e . E s t e im p r o b a b il c a o fe r ta a d m in is tr a to r i lo r să f ie a c c e p t a t ă , d u p ă 1 6 z i l e d e v în z o l e l i . C o n d u c e r e a p a r e să f i e p r e g ă t i t ă p e n t r u d o u ă v a r ia n te : p r im a , în c a r e sa la r ia ţ ii re ia u lu cru l ş i o a d o u a d e in trare în p r o c e d u r a d e r e o r g a n iz a r e

Maria SÁNGEORZANcontinuare tn pagina a 6-a

Primăria continuă ofensiva împotrivad in P ia ţa M ih a i V i t e a z u l - S C R e l ia n d in C lu j- N a p o c a . C îş t ig â t o a r e e s t e u n a d in t r e f i r m e le a g r e a te d e C L , e f e c t u în d ş i a n i i t r e c u ţ i c î t e v a lu c r ă r i d e re p a r a ţii la g r ă d in iţ e ş i ş c o l i . C u to a te c ă , la v r e m e a r e s p e c t iv ă , s e p a r e c ă f ir m a n u ş i - a în d e p l in i t a ş a c u m a r f i t r e b u it a n g a ja m e n t e le c o n tr a c tu a le , n u a f o s t tr e c u tă p e o „ l i s tă n e a g r ă " , c i , d im p o tr iv ă a f o s t in v ita tă Ia lic ita ţ ia m e n ţio n a tă .

Luminiţa PURDEA

S.C. Alimentara!S - a d e s e m n a t o f i r m ă c a r e v a

f a c e r e p a r a ţ i i l e , d a m e i s e ş t i e

c i n e v a d e s c h i d e h a l a

E x e c u t iv u l P r im ă r ie i a r e u ş it să g ă s e a s c ă , d u p ă a d o u a în c e r c a r e , f ir m a c a r e s ă e f e c tu e z e lu c r ă r ile d e re p a r a ţii d e la p a r te r u l H a le i a g r o a lim e n ta r e continuare în pagina a 6-a

Infracţisiniie“Gulerelor

albe”...• sub p re tex tu l obţinerii v ize i de lucru în străinătate, multe persoane cad în plasa oamenilor care se laudă cu relaţii la ambasade• în final, nici bani, nici viză •

i&is a f e l cumpărată do o i m ă i i i t e r âD ir e c ţ ia T e r ito r ia lă C lu j a F P S a o r g a n iz a t ie r i

l i c it a ţ ia c u s tr ig a r e p e n tr u v în z a r e a p a c h e tu lu i d e a c ţ iu n i d e 4 7 ,2 1 la s u tă d e ţ in u t la Ir is . S o c ie t a t e a a m a i f o s t s c o a s ă la p r iv a t iz a r e la B u c u r e ş t i , fără s ă s e a ju n g ă Ia n i c i u n r e z u lta t d in c a u z a p r e ţu lu i d e p o r n ir e p r e a m a r e . P e n tr u c e l e 4 7 d e p r o c e n te a le s a le , F P S C lu j a f ix a t u n p r e ţ d e o fe r tă d e v în z a r e d e 1 .7 0 0 le i /a c ţ iu n e (v a lo a r e a n o m in a lă a a c ţ iu n i lo r a f o s t d e 1 .0 0 0 l e i ) . L a l ic it a ţ ie au p a r tic ip a t d o i o fe r ta n ţi: F o n d u l R o m â n o -A m e r ic a n d e I n v e s t i ţ i i îm p r e u n ă c u R o m á n iá n I n v e s tm e n t F o u n d C y p r u s I td . ş i f ir m a P o r c e l d in G r e c ia . P a c h e t u l F P S - u lu i a f o s t a d ju d e c a t d e P o r c e l c a r e a o fe r i t 1 .7 5 0 d e le i/a c ţ iu n e . L a a c e s t preţ, v a lo a r e a c e lo r 4 7 d e p r o c e n t e s e r id ic ă Ia 1 2 ,5 7 3 m il ia r d e l e i , c e i a c e , la c u r s u l d e s c h im b a l B N R d e ie r i , în s e a m n ă 9 7 3 .6 8 2 d o la r i .

’ Cristian BERINDEANcontinuare în pagina a 12-a

A N U L I X N R . 2 5 2 3 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

J O I ,4 M A R T I E 1 9 9 9

1 9 P A G I N I 1 . 2 0 0 L E I

11 hi

I !

d i i f a |15G tipuri

de vopsele germene

H e n k e ladezivi pentru construcţii

tace/e m a i m ic i preţur/, prin

CONIS PACK PRODDistribuitor autorizat Ckij fi Salai

tel. (064) 43 23 77, 43 23 78

Deşi va trebui să-i p lătească iui Funar 5 m ilioane lei,

Prefectul nu crede că va face recurs

la decizia Judecătoriei

ClujP r e f e c t u l A l e x a n d r u

F ă r c a ş , c o n d a m n a t în u im ă c u d o u ă z i l e ia p la ta a c in c i m i l i o a n e d e l e i d e c ă tr e J u d e c ă to r ia C lu j , a d e c la r a t ie r i c ă n u c r e d e , c ă v a f a c e r e c u r s la a c e a s t ă d e c i z i e . F ă r c a ş a d e c la r a t c ă s e v a c o n s u l t a c u u n s p e c i a l i s t ş i c ă ş t i e c ă „ o d e c i z i e j u d e c ă t o r e a s c ă t r e b u i e r e s p e c ta tă ” .

î n s c h i m b , p r i m a r u l G h e o r g h e F u n a r , c e l c a r e a în a in ta t j j l î n g e r e a p r in c a r e l - a a c u z a t p e F ă r c a ş d e i n s u l t ă ş i c a l o m n i e , v a în a in t a r e c u r s l a in s ta n ţa s u p e r i o a r ă . P e n t r u e l , v e r d ic tu l d a t d e J u d e c ă to r ie e s t e „ n e d r e a p tă , o s o lu ţ ie d e c o m p r o m i s ’ ş i s e s i m t e d e r a n j a t d e f a p t u l c ă p r e f e c t u l a f o s t a c h ita t p e la tu r a p e n a l ă . M a i m u lt d e c î t a t ît , F u n a r c o n s id e r a s u m a d e c i n c i m i l io a n e , d e c i s ă d e i n s t a n ţ ă c a s u f ic ie n t ă p e n tr u re p a r a ţiile m o r a l e , e s t e d e r i z o r i e . N e m u l ţ u m i t d e d e c i z i e , p r im a r u l a d e c la r a t c ă v a c e r e s tr ă m u ta r e a p r o c e su lu i.

Andreea MARCU

(http://www.dntcj.ro/adevarui]

z k s r m d e p e a d m t

Comisia pentru învăţămînt a Camerei Deputaţilor a respins două proiecte iniţiate de UDMR privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca ■ România critică iniţiativa Ungariei privind acordarea unui nou statut de autonomie provinciei Voivodîna

Âparatelotojiompacte, reflex şi diaitale;

Camere videoanalogice şi digitale,

ccesorn şi consumabile.

a t t o nSlr. Napoca 2-4, Tel/fax: 190195 !

Caută firma portocalie!!! "

• PREFECTURA,C0NS1UUL JU D E ŢEA N : 19-64-16

• PRIMÂRIA C LU J-N A PO CA ; 19-60-30• PRIM ĂRIA D E J: 21-17-90 .• PRIMÂRIA TU RDA : 31-31-60 l

PRIM ÂRIA C ÎM PIA T U R ZII: 36-80-01• PRIM ÂRIA H U ED IN : 25-15-48• PRIMÂRIA G H ERLA : 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:95 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7

• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLITIA DEJ: 21-2 1 -2 1 '•P O L IT IA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎM PIA T U R ZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GH ERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECUA CI VILÂ : 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70 , inL 158•D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI

PROTECŢIEI SO CIA LE: 979• SALVAREA: 961 "• SALVAREA CFR: 19-85-91 -• INTERNAŢIONAL-971 •IN TERU RBAN: 991• INFORMAŢIE 931• DERANJAMENTE: 921 • O R A EXACTĂ: 958• R A. TERM OFICA RE: 19-87-48• SC M ONTENA Y SA: 41 -51 -71• R.A. APĂ CA NA L: 19-63-02• S.C. "S A L P R E S T S A .: 19-55-22• SC PR1VAL: 1 7 4 3 -8 6• DISIR1BUŢ1A G A ZELO R

NATURALE: - INTER V EN ŢII G A Z E928; 4 3 3 4 2 4

• AEROPORT: 956 GA RA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR; - internaţional 13-40-09; - in t e r n -4 3 -2 0 -0 1 ;T u r d a - 31-17-62; D q - 21-20-22

g G U R S E U Î l T O l

C U R SE IN T E R N A Ţ IO N A L E din A u to g a ra I I:

• G uj-N apoca-B udapesta, cu p lecare d in C luj-N apoca în z ile le d e lu n i, m arţi, jo i şi vineri h o ra 7,00 şi înapoierea din B udapesta în zi Id e dc marţi, n ú crcu ri, v in eri şi s ím b átá h ora 11,00.

Cluj -Napoca - B rem en (G erm an ia), cu plecări m iercuri o ra 16 ,30 şi d u m in ica , o ra 6 ,30 şi înapoiere m arţi o ra 5 şi v ineri o ra 10.

Quj-N ap o ca-B u d ap esta , cu p lecare în z ile le d e jo i o ra 2 2 ,0 0 ş i În a p o ie re d in Budapesta în z ild e d c v ineri o ra 16,00. I N F O R M A Ţ I I : A u to g a ra 1 : 14-24-26

A u to g a ra f i : 4 3 -5 2 -7 8

■ ' F A R M A C I I *

Farmacii cu serviciu permanent:Farm acia "C O R A F A R M ”, str. Ion M eşte r nr. 4 , telefon 42-6S-40.

Farmacii cu serviciu prelungit F arm acia T N T T R P H A R M ", s tr. P r im ă v e rii n r . 5 , te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 o r a r 8 -2 2 , F a rm a c ia

C L E M A T ISF A R M ", P - ţa U n ir ii n r . 10, telefon 19-13-63, o rar 8-22.

Garda de noapte: F a r m a c ia n r .4 , HEDERA”, str .'G h D o ja nr. 32 , te le fo n 13-00-77, orar 20-8.

XéÜLQM: 2110.1998- 27.03.1999luni

Cluj -» Buc. Buc. -> Cluj<vtO ~ P ( T 10,40 11,40

12.00 14,10 18,30 -19,3020.00 21.00 - - -

marţi10,00 11,00 8,30 , 9,3018,35 19.35 17,05 18.05

miercuri, ioi10.00 11,00 8,30 9,3020.00 21.00 18.30 19.30

8,20 10,30 7,00 . 8,0015,00 16,00 12,20 14,40

- 19.40 21.50sîmhătă

6.30 8,40 15,00 Î 6 f f16 .30 1 7 3 0 - -

c zd u m i n i c ă

, 19 ,40 - 2 1 ,5 0Preţ bilet: 392.000 lei

marţi: Cluj -» Budapesta 12,10-12,20 jai; Budapesta •» Cluj 11,10 - 13,25 Preţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

P O L I C L I N I C A F A R A P L A T Ă " F A M I L I A S F Î N T A "

1-5 martie Medicină generală. Dr. M.Suciu -

4(12-14), dr.S. Loga - 5 (14-16); d r.I.B o ilă -1,2, 4^5 (10-12), dr. L.Rasa -5(14-16), dr. R. Cotârlă-3 (10-12), dr.V. T ă ta r u 5(10-12), Dr. L. Ciobanu - 3 (12-14); Homeopatie. Dr.L.Barbăalbă - 3,5 (10-12); Interne. Dr.F.Ghérman -1-3 (10-12), drA.Iancu-2(ll,30-13), dr.D.Pîrv- 1 (15-16), dr. Cs. Szakacs- 3 (13-15), dr.N.Pop - 4 (14-16), dr. Gh. Uza - 1 (13-15); Reumatologie. Dr.LAlb-2 (12-14), dr.C.Zotta -5(14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor- 2-4(10- 12); Chirurgie. Dr.C.Cosma - 2,4 (10-12); Pediatrie. Dr.R.Mitea-2 (13-15), dr.L.Toma - 4 (10-12); Dermatologie. Dr.H.Radu-4 (12-14), Ortopedie. Dr.Z.Popa -1(11- 12); Psihiatrie. Dr.E. Czuczi -1(13-15); Neurologiei Dr.M. Divin - 4 (13-15); O.R.L. Dr.C-tin Rădulescu -1(12-14); Psihologie. Psih.L.Boilâ - 2 (15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugca- 1 (13- 17); Urologie. Dr.R.Vidican - 1 (13- 17), 2/3,4,5. (8-13).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor sc face pc bază dc bilet de trimitere dc la Policlinica fără Plată ”FamiliaSfîntă” . ;

Programarea bolnavilor- de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

F I L I V 1 E26 FEB. - 04 MARTIE

Republica - Negociatorul, S U A - - premieră (10; 13; 16; 19) * Victoria - Stare de asediu, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta - Salvaţi soldatul Ryan,

SUA (11; 14; 17; 20) * Favorit - Ronin, SUA (11; 13,30,' 16; 18,30) * Mărăşti - Doctor Dolittle, SUA (13; 15; 17; 19).TURDA Fox - Picat din cer, SUA DEJ Arta - Cop land, SUA 1-3.03 - O iubire ca-n poveşti, SUAGHERLA 25-28.02 - O iubire ca-n poveşti, SUA, 1-3.02 - Punctul zero, România: Omul cu masca de fier, SUA.

O Joi, 4 martie 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.

________ 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.* 6:30-9:00 Transilvania Matinal. 9:00-15:00 Patrula de serviciu.

15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 '"Mav” -j-gxj Mujic. dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01:00-

06.00 Music Non-Stop.

B IB L IO T E C I■ B.C.U. “ L u c i a n B l a g a ” ( s t r a d a

C l in i c i l o r 2 ) : O r a r : z i l n i c : 8 -1 2 ,4 5 ; 1 3 ,3 0 -2 0 ,0 0 ; s îm b ă tă : 8 -1 3 ,3 0 . .

® B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ OCTAVIAN GOGA” : S E C Ţ I A A D U L Ţ I ( P - ţ a Ş t e f a n c e l M a r c n r . l ) , O R A R : l u n i - jo i : 9 - 1 9 ,4 5 ; v i n e r i : 9 -1 7 .4 5 . S E C Ţ I A C O P I I , O R A R ; lu n i-

jo i ; 9f 1 9 ,4 5 ; v in e r i : 9 -1 7 ,4 5 . F IL IA L E ( Z o r i l o r , M ă n ă ş t u r , M ă r ă ş t i , G h e o r g h e n i ) , O R A R : lu n i , m ie rc u r i , j o i : 1 4 - 1 9 ,4 5 ; m a r t i , v in e r i : 9 -1 4 ,4 5 . S A L A D E L E C T U R Ă ( S t r . M . K o g ă ln ic e a n u n r .7 ) : O R A R : lu n i- jo i :9 - 1 9 ,4 5 ; v in e r i : 9 - 1 7 ,4 5 ; s îm b ă tă : 9 -1 3 .4 5 . S E C Ţ I A - D E C O L E C Ţ I I S P E C IA L E : (s tr . O b s e r v a to r u lu i n r . l , t e l e f o n 4 3 - 8 4 - 0 9 ) l u n i , j o i : 1 4 -1 8 , m a r ţ i , m i e r c u r i , v i n e r i : 9 - 1 3 . M E D I A T E C A , O R A R : l u n i - jo i : 9 - 1 9 ,4 5 ; v i n e r i : 9 - 1 7 ,4 5 ; s îm b ă tă : 9-13 .4 5 . C E N T R U L D E IN F O R M A R E C O M U N I T A R Ă O R A R : lu n i- jo i : 9- 1 6 ,0 0 ; v i n e r i : 9 - 1 4 . F I L I A L A E C O N O M I C O - J U R I D 1 C Á ( S tr . E i n s t e i n n r : 1 4 ) , ORAR: l u n i , m ie r c u r i : 8 - 1 5 ; m a r ţ i , j o i : 1 3 -1 9 ,4 5 ; v in e r i : 8 -1 3 .

■ B i b l i o t e c a A c a d e m i e i ( s t r a d a K o g ă l n i c e a n u 12 - 1 4 ) . O r a r : lu n i - s îm b ă tă 8 - 1 2 .4 5 ; 1 4 - 18-45 .

* B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n i v e r s i t ă ţ i i 7 - 9 ) : l u n i - 1 0 - 1 4 ; m a r ţ i , m ie r c u r i , j o i - 1 2 - 1 6 ; v io c r i -1 0 -1 6 .

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” ( s t r a d a U n iv e r s i tă ţ i i 7 - 9 ) . O ra r : lun i - j o i: 1 0 - 1 8 ; v in e r i : 1 0 -1 4 , p r im a şi a t r e i a s îm b ă tă d in lu n ă : 9 -1 4 . O fe r im c o n s u lta n ţă p e n tr u s tu d i i în U S A .• ■ B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă ( s t r a d a

A v ra m Ia n c u 11). O ra r : lu n i, m ie rcu ri: 14 - 1 9 ; m a r ţ i , j o i , v in e r i : 9 - 14.

■ Biblioteca “ Heltai” ( s t r a d a C l in i c i l o r 1 8 ) . O r a r : z i l n i c 1 0 - 1 8 ; s îm b ă tă : 9 - 13.

■ B i b l i o t e c a C l u b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă ln ic e a n u 7 - 9). O ra r : m a r ţ i : 18 - 1 9 ; j o i 19 - 2 0 .

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez ( s t r a d a I . I .C / B r â t i a n u 2 2 ) ; O r a r lu n i- v in e r i : 1 0 -1 9 .

■ B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l tu r a l German "Hermann Oberth” ( s t r . M e m o r a n d u m u l u i l 8 ) . O r a r : lu n i, ' m a r ţ i , m ie r c u r i , j o i : o r e le 1 6 -2 0 .

■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a U n iv e r s i tă ţ i i d c M e d ic in ă ş i F a rm a c ie ( S t r . A v r a m I a n c u 3 1 ) ; O r a r : lu n i- v in c r i 8 - 2 0 , s îm b ă tă 8 -1 3 .

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţ e b c i n r . 2 1 ) . Orar: l u n i 1 2 - 1 9 ( 3 0 ; m a r ţ i , m ie rc u r i ş i j o i : 1 0 -1 9 ,3 0 , s îm b ă tă : 10- 14. Ş t i in ţe s o c ia le ş i c o m p o rta m e n ta le .

■ B ib l io te c a C r e ş t i n ă ” B ib lo s ” (str. C l in i c i l o r n r .2 8 ) . O r a r : l u n i 1 3 -1 7 ; m a r ţ i , m ie r c u r i , j o i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 - ' 1 2 . ( B i b l i o t e c a p u n e l a d i s p o z i ţ i a c i t i to r i lo r l i te ra tu ră c re ş t in ă în d ife r ite lim b i) .

te le s p e c ta to rJoi, 4 m artie

6,00 România: ora 6 - Cafeaua de dimineaţă:

9.00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info;; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dv., Doamnă! (r);13.00 D-na King, agent secret (r);14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tribuna parti­delor parlamentare; 15,30 Con­vieţuiri; 16,30 Personaje celebre;17.00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 Doar o voibă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;21.00 Ivanhoe (s); 21,55 La volan. Informaţii rutiere; 22,05 Cu ochii’n 4 (anchetă); 22,45 Jurnalul de noapte. Sport; 23,00 Dinte sute de catarge; 0,05 Bank-note; 0,30 Magazin muzical-umoristic.

7.00 TVM. r ţ ţm £ \ Telematinal; 8,00

I Y 8 Desene animate (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Fotbal Liga Campionilor;10.30 Lumea bărbaţilor (r); 10,55 Fotbal Liga Campionilor; 12,25 Cultura în lume (r); 12,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun (r); 13,00 Alfa şi Omega (r); 13,30 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 SOS - La capătul lumii;16.00 Serial: Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tineri interpreţi; 18,00 Care pe care!;19.00 Ştiri bancare şi bursiere;19.10 Faţă în faţă cu autorul;20.10 D-na King, agent secret!;21.00 Ultimul tren; 22,00 Film: Veneţia iarna (Franţa 1996); 23,030-tumea sportului; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 Bunădimineaţa, PRO TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10

Cărările iubirii (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Film: In Shadow of Evill (r); 12,30 Nebun după tine (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Hercule (s); 14,00 Xena, prinţesa războinică; 15,00 Spirit de echipă;15.30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Cărările iubirii; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile ProTV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro

Joi, 4 martieT Í / V * 6,0° Video-

text; 21,00 Dedi- 0 ftrustri deschişi spn lumeţ Caţii muzicale -

• muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

- film; 0,00 Pent Centerfold - program erotic; 1,20 Videotext.

TELE EUROPANOVA Ciul

PORTALEXPORT - MPOffr «j u .

Joi, 4 martie17.00 Rock Oul The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Cartuna Show- d.a.;18.00 în drum spre casă - film; 19,30 Căsuţa cu poveşti - d.a.; 20,00 închisoarea secretelor - film; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,00 Radical Power - doc.; 22,30 Femeia greşită

Joi, 4 martie15,00 Preludiu muzical; 15,10

Serial: Kung Fu II (r); 15,55 Videoclipuri; 16,00 Serial: Misiune imposibilă; 16,50 Videoclipuri; 17,00 Serial: Strarsky & Hutch; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Serial: O singură viaţă; 19,50 Videoclipuri; 20,15 Cerc deschis; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea ■programului.

TV; 20,30 Melrose Plate; 21,30 Mercenarii; 22,15 Ştirile Pro TV;22.20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi; 22,55 Ştirile Pro TV;23.00 Întîlnire cu presa; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 Război în viitor; 1,45 Vărul din străinătate;. 2,15 Dragul de Raymond; 2,45 Cheers; 3,15 Întîlnire cu presa (r).

6,40 Agenţia de presă (r); 6,45

r D i m i n e a ţ a devreme; 10,00

Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r);10.20 Cafea cu parfum de femeie;11.20 Prezentul simplu (r); 12,20 Sîmbete şi zîmbete (r); 12,50 Vetere în papuci (r); 13,30 Planeta vie; 14,00 Ştirile amiezii; 14,30 Foişorul de foc; 15,30 Dallas;.16.30 Ştiri; 17,00 Trei destine;, 17,50 Zodiac; *18,00 Uraganul;19.00 Observator; 19,30 Marius Tucă show; 21,00 Nightman;22.00 Procurorul (s); 23,00 Observator; 23,30 Agenţia de presă; 23,35 Printre rînduri (talkshow); 0,35 Film: Răul din adîncuri (SUA 1994); 2,10 Observator (r); 2,40 Trei destine(r).- 7,00 Music Box;

12.00 Ora 12. Un magazin al

. femeilor ce oferăsexului frumos reportaje de prin saloanele de cosmetică şi „alte locuri de interes”; 13,00 Focus 13; 13,10 Atingerea îngerilor; 14,05 Celebri şi bogaţi; 15,00 Maria Mercedes; 16,00 Focus 16; 16,10 Tia şi Tamera; 16,35 Malcom şi Eddie; 17,00 Jery Springer Show;18.00 Focus 18; 18,50 Real TV;19.00 Detectivi de elită; 20,00 Camera ascunsă; 20,30 Film: Urmărirea (SUA ’91); 22,00 Frasier; 22,30 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo Grosso;1.30 Focus+; 2,00 Real TV (r).

7.00 Celeste se S ă C S S S » Întoarce (r); 7,45

Guadalupe (r);8.30 Dex, mascatul (r); 9,00 Dragostea nu moare (r); 10,00 Film: Colina (r); 12,15 Ca la mama Acasă (r); ,12,30 Dragoste şi putere (r); 13,15 Misterioasa doamnă (r); 14,00 Surorile; 15,00 Marimar; 16,00- Celeste se întoarce; 16,45 Guadalupe; 17,30 Ultima vară; 18,25 Ca la mama Acasă - reţete culinare; 18,30 Dragostea nu moare; 19,25 Dex. marcatul; 20,00 Dragoste şi putere; 20,45 Misterioasa doamnă; 21,30 Surorile; 22,30 La Est de Eden (SUA 1954); 0,45 Războiul conjugal. ■.;., ~

Redacţia nu iţi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

OPERA MAGHIARAAzi, 4 martie, ora 18,30

Joi, 4 martie Ştiri: 6,40,7,7,40,8,8,40,9,10,13, 14,15,16,17,18.6,00-10,00 'Primul salut’. 6,20 Agenda zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 7,27 "Plus", pamflet (Adrian Suciu). 8,20 "CD Sport" (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea’,

sondaj pe teme de actualitate, 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 ’CD Plâyer”. 10,20 Revista presei centrale. 10,40 ’Divertis Radio Blitz'. 10,50 ’Plus’, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20, 13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 ’ în sănătatea Dvs.’ , rubrică medicală (Cristina Stihi). 12,40'Interviul zilei’. 14,00-18,00

n & m

Caleidoscop CD. 14,30 ‘Ziua în cîteva vorbe", declaraţialaiozilei. 15,20 ‘Ce mai crede lumea’, r. 17,40 ’Divertis Rad

Blitz’ , r. 18,10 ’CD Sport’ (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare’ (Mircea Bucin). 19,00 ’Cocktail CD", Dan Creţa. 21, 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,30 ’Cu capsa pusă’. Tudor Runcanu şi Horaţiu Nicoară.

R a d i o S o n i c ştiri'şioin,14,17,FM * # , a M H . 20. 6-10 "Cafeaua de

serviciu’ (meteo, maxima zilei, informaţii horoscop, recomandări TV, agenda culturalau TT l e

revista presei, o reţetă pe zi. concursuri). 10-14 'Ziua în amiaza mare’ (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu JşrejelejMondosgorŢ^Gurajumiii^u^

concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald’s). 17-19 ■Retrospectiva săptămînii". 19-20 'Clopote tubulare’ (Marius Aciu). 20-21 ’Greatest Hits’. 21-23 "Călătorii pe portativ’ (Marius Braşoveanu). 23-2 ’Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

UNIPLUS Radio pri%“ Lativ BBC: 6,00-6,30; 14,00-

14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Răsărit pe FM'. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplusr7,20; 8,20 Sport; 7,45 Vos Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor; 10,00-14,00 "Anti-Stress". Program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 "Music Expres". Program exclusiv muzical. 19,00-19,20 Jurnalul local de seară. 19,00-21,00 Animaţie. 21,30-23,30 ’Somn bizar"- o emisiune de Cristi Minculescu. .

Joi, 4 martie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

rtdit— - 11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, \I/TÂ£Ţ 8:08 Revista presei locale; 8:20

actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda

concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.

Joi, 4 martie6,00 Bună dimineaţa,

informaţii, actualităţi, şi muzică în zorii zilei, cu

culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport): 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 SearaTa Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari

Ddn Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiarăMO.OO Radiocircuit, Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale. De la Studioul de Radio Cluj prezintă Dan Moşoiu.11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Tranzit - Agenda culturală, revista presei, provocări la sfîrşit de mileniu, informaţii legate de piaţa de capital, legisalaţie economică în vigoare. Redactor Ioana Bindea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Emisiune de actualităţi şi muzică prezentată de Doina Borgovan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Clopotniţa cu aduceri aminte - emisiune culturală realizată de Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentni copii. 20,10 Din gr^iina cu flori multe, program folcloric de dedicaţii oferite de la microfon de Codruţa Aron Virtic. 21,00 Ştiri. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului. ______________________

i f O N C O P R A XCABINET MEDICAL ONCOLOG/

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTEA nr.9

(cartier Grigorescu) CONSULTAŢII: ’

Prof.dr. LUCIAN LAZÂ?(Ginecologie, Cbiturgie, Oncolog

L, Mi: 1(5-18; Ma, J: 1S*-1L

Dr. VALENTIN POPESC.. (Chirurgie, Oncologie)

Ma, J:-14“-16; V: 15-r S: 9-11

Dr. DAN-SORIN POPESC’ (Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18*-L V: 16-20

PROGRAMARE:tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţiona acabinetului

' P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A Nstr. Pascaly nr.5, c a r t Gheorghe.

STOMATOLOGIEINTERNE 4 CARDIOLOGIE ♦ NEAjRLf LOGIE ♦ PSIHIATRIE 1 ENDOCRIM- LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGR FIE 4 ALERGOLOG1E 4 DERNtATOL GIE ♦ CHIRURGIE 4 ORTOPED 4 O.R.L. 4 OFTALMOLOGIE ♦ CI' COLOGIE 4 ONCOLOGIE 4 PEDIATr.

4 UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOFIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

E x a m in ă r i D o p p l e r - H is te r o s a lp in g o g r a f i i p e n t r u

s t e r i l i t a t e feminină L A B O R A TO R

(Biochimic - Bacteriologic Im unoloŢs Parazitologie Delerminire Rh - T c s tr : s a rc in i - Antigén HBS - E l is a Tes E lim in ă r i citologice pen tro depista.-: cancerului de col uterin - Investigaţii p es-fc j

sterilitatea feminini şi m asculini)

ZILNIC, i n c l u s i v DUMINICA orele 7 - 21

Medic de gardă: orele 21 - 7 Rezervare, c o n s u l t a t ! !

. l a t e l . 4 1 . 4 1 . 6 3 .

s c . D e n t a l R O V A

S O C Q L O V\Calea Moţilor 106, ap.5 j ~

Tratamente stomatologIct complexe:

O terapie *O p ro te t ic ă ( ce ram ică )

- î ? ' I

O c h iru rg ie ( rezec ţii, î m p lâ n te ) ( ţ |

Programări la tel.: 43002f Zilnic orar: 9-19

sîmbata 10-13

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGAüí Dr.ANGELAGĂLUGĂRU

S tr. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

L, M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6î

ALIANŢA ANTISUICID f XL I F E L I N E L n î l

~ T Sufletul nostru la disprsö' dumneavoastră. Teicfocc

▼ ^ r A de noapte, telefonul vieţi

1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-(&

L in ia te le fo n ică de intervenţie în cz. s i p re v e n ţie a suicidului in iţiată £

LABORATORUL |IE SMTATÎ

MI.WALÍ CLUJ stă la dispoziţia ptd e lu n i p în ă vineri, între o rele 8 - -

Vă aşteptăm apelurile k numărul 186864.___________

TEATRU NAŢIONAL'A z i, 4 m artie, ora 19 | r

2arul nostru foloseşte ştiri (Umizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX. !

Ministrul danez al Afacerilor Externe a avertiza reprezentanţele sale diplomatice de existenţa unui plan conform căruia 15 ambasadori europeni vor fi

luaţi ostatici de partidul separatist kurd, PKK, p a obţine eliberarea liderului său, Abdullah Ocalan

4 martie 199

C H IN fî S l- f l E X E R C IT A T IN P A T R U R ÎN D U R IDREPTUL D E V E T O . d u p ă a d e r a r e a LA O N U

M u j ib u r R a h m a n . M a i r e c e n t , B e i j in g u l a - e l ib e r a r e a o b se r v a to r i lo r O S C E a m e n in ţa ţ i a m e n in ţ a t c ă v a o p u n e d r e p tu l d e v e t o fa ţă - W il l ia m W a lk er , d ip lo m a tu l a m e r ic a n c a r e d e o m is iu n e a O N U în H a it i , u n a d in c e l e s e o c u p ă d e rep rezen tan ţii O S C E în K o s o v o , 2 9 d e s ta te d in lu m e c a r e re c u n o a ş te r e g im u l ar u r m a să a p e le z e la C o m a n d a n tu l s u p r e m r iv a l d in T a iw a n . î n a fa r ă d e F Y R O M , a l f o r ţ e lo r a l ia te d in E u r o p a , g e n e r a lu l T a iw a n u l e s t e r e c u n o s c u t î n E u ro p a d o a r a m e r ic a n W a s le y C la r k , c a r e a r u r m a s â d e u n s in g u r s ta t , V a t ic a n u l . T a iw a n u l e s t e , t r a n s m it ă o r d in e l e s a l e c ă t r e a m ir a lu l d e a s e m e n e a , r e c u n o s c u t d e 1 4 ţă r i d in a m e r ic a n J a m es E ll is ( c o m a n d a m e n tu l s u d ic

China, c a r e a p r o p u s r e c e n t d r e p tu l s ă u de veto faţă d e m en ţin erea u n e i fo r ţe a O N U in F Y R O M ( f o s ta r e p u b lic ă iu g o s la v ă a M acedoniei), a r e c u r s la a c e a s t ă p r o c e d u r ă doar în 4 r în d u r i d c la a d e r a r e a e i la Organizaţia N a ţ iu n i lo r U n i t e , în 1 9 7 1 , în 3 (înduri d in c a u z a r ivalităţii c u T a iw a n u l, c a r e . durează d e o ju m ă ta te d e s e c o l .

C hina - u n u l d in c e i c i n c i m e m b r i permanenţi a i C o n s il iu lu i d e S e c u r i ta t e a l ONU d isp u n e , în această c a l ita te , d e u n d r e p t de veto fa ţă d e d e c i z i i l e C o n s i l iu lu i , d u p ă modelul S t a t e lo r U n ite , R u s i e i , F r a n ţe i ş i Marii B r ita n ii.

U ltim u l v e t o c h in e z d a te a z ă d in ia n u a r ie ' 1997. B e i j in g u l în ţe le g e a a tu n c i s ă b lo c h e z e o m isiu n e a O N U în G u a te m a la p e n tr u a protesta îm p o tr iv a r e la ţ ii lo r d ip lo m a t ic e a le acestei ţă r i c u T a iw a n u l. D u p ă 1 0 z i l e d e negocieri, B e i j in g u l a a c c e p ta t s ă r e n u n ţe la veto-u l s ă u , G u v e r n u l G u a te m a le i a n g a j în - ta jse s ă n u s p r ij in e o r e z o lu ţ ie p r e z e n ta t ă

C ü a l în faţa O N U p entru tran sferarea lo c u lu i ce-i rev in e C h in e i d e la B e i j in g că tre T a iw a n .

B e ij in g u l a o c u p a t lo c u l T a iw a n u lu i la ON U în 1 9 7 1 . L a p u ţ in t im p d u p ă a c e e a , B eijin gu l b lo c a în d o u ă r în d u r i a d e r a r e a B a n g la d e sh u lu i Ia O N U , p e n tr u a - i m e n a j a pe a lia ţii s ă ijr a k is ta n e z i ş i d in o s t i l i t a t e fa ţă de I n d ia . I n c e l e d in u r m ă , C h i n a a recu n oscu t in d e p e n d e n ţa B a n g la d e s h - u lu i de-abia în 1 9 7 5 , d u p ă lo v itu r a d e s ta t c a r e l-a r ă s tu r n a t p e f o n d a t o r u l ţ ă r i i , ş e i c u l

A m e r ic a L a tin ă , 8 d in A fr ic a ş i 5 d in P a c if ic , în m a jo r ita te a s ta te m ic i , p e c a r e B e i j in g u l le a c u z ă c ă s -a u lă sa t c o r u p te d e “ d ip lo m a ţia c a r n e tu lu i d e c e c u r i” p e c a r e ar p r o m o v a -o T a iw a n u L

R e g im u l c o m u n is t c o n s id e r ă T a iw a n u l o p r o v in c i e r e b e lă d u p ă f u g a n a ţ io n a lită ţ i lo r la T a ip e i , în 1 9 4 9 , ş i d e n u n ţă o r ic e c o n ta c t o f ic ia l în t r e a u to r it ă ţ i le I n s u le i ş i te r ţe ţări. C h in a a u t i l i z a t r e c e n t d r e p tu l s ă u d e v e to îm p o t r iv a p r e lu n g ir i i p e n tr u ş a s e lu n i a

a l A l ia n ţ e i , c u s e d iu l la N e a p o le ) , ia r a p o i c ă tr e g e n e r a lu l M a r c e l V a le n t in .

C e le tr e i s c e n a r ii d e in t e r v e n ţ ie p e n tr u a c e a s tă fo r ţă s în t u r m ă to a r e le :

♦ P r im u l scen a r iu : a n u m iţ i o b s e r v a t o r i î ş i v ă d l ib e r ta te a d c m iş c a r e lim ita tă s a u v ia ţ a p u s ă în p e r ic o l d e c ă tr e o a m e n i în a r m a ţ i . D u p ă ‘u n d a v e r d e ’ d a tă d e N A T O , o s e c ţ i e d e lu p tă ( 3 0 d e - o a m e n i ) , s p r i j in i t ă d e e l ic o p te r e arm a te , e s t e h c l io p u r t a tă . S o ld a ţ i i N A T O s e c u r iz e a z ă p e r im e tr u l, r e c u p e r e a z ă

F o r ţe i d e p r o t e c ţ i e a O N U în F Y R O M , c u o b s e r v a t o r i i ş i s e în to r c la b a z e l e lo r • A ls c o p u l d e a p e d e p s i S k o p l ie p en tru fa p tu l c ă a s ta b i l i t r e la ţ ii d ip lo m a t ic e c u T a iw a n u l, la s f îr ş i t u l lu n ii ia n u a r ie . -

T r e i s c e n a r i i a u f o s t fo r m u la te d e N A T O p e n tr u a a s ig u r a tr e c e r e a la a c ţ iu n e a fo r ţe i

d o ile a ca z : u n ii o b se r v a to r i s în t lu a ţi o s ta t ic i . F o r ţa d e p r o te c ţ ie n u in t e r v in e , c i a d u c e u n s p r ij in lo g i s t i c f o r ţ e lo r s p e c ia l e a l e ţă r i i im p l ic a t e . B e r e te le , v e r z i a m e r ic a n e , S A S b r it a n ic e s a u c o m a n d o - u r i f r a n c e z e p e n tr u

s a le d e p r o t e c ţ i e , c u .b a z a în F Y R O M , a . o p e r a ţ iu n i s p e c ia l e , s ta ţ io n a t e în B o s n i a o b s e r v a t o r i lo r Ö S C E d in K o s o v o . . îm p r e u n ă c u I F O R , in t e r v in a t u n c i , s u b

A c e a s t ă fo r ţă , d o ta t ă c u e l ic o p t e r e ş i în c o n d u c e r e a n a ţ io n a lă ş i s u b c o n t r o l u lc u r s d e c o n s o l id a r e , in c lu d e a p r o x im a t iv 2 .0 0 0 d e o a m e n i, d in c a r e 7 0 0 fr a n c e z i, 3 5 0

.b r i t a n ic i , 2 5 0 g e r m a n i , 2 0 0 ita l ie n i ş i 2 0 0 o la n d e z i . E a e s t e c o m a n d a t ă d e g e n e r a lu l f r a n c e z M a r c e l V a le n t in . în c a z u l în c a r e a p r e c ia z ă c ă e s t e u t i l - ş i , d e c i , p r o b a b i l , d u p ă e ş e c u l n e g o c i e r i l o r c u ş îr b ii p e n tr u

N A T O , p en tru a e l ib e r a o s t a t ic i i • A l tr e i le a c a z : în K o s o v o e r ă z b o i , t r e b u ie e v a c u a ţ i t o ţ i o b se r v a to r ii. O d a tă în tă r ită c u m a i m u lte m ii d e o a m e n i , fo r ţa d e p r o t e c ţ i e in t e r v in e m a s iv , s u b c o m a n d a m e n tu l d ir e c t a l N A T O d e la N e a p o le p e n tr u a e v a c u a t o ta l i t a t e a o b se r v a to r i lo r .

RAMBOUILLET: MADELEINE AIBRIGHT A CĂZUT ÎN PR0PRIA-I CURSĂ

::W| Reuniunea de la Rambouillet consacrată reglementării conflictului ’ din provincia Kosovo constituie'un eşec pentm Statele Unite ale

Americii, care au subestimat dezacordul dintre protejaţii lor kosovari• şi reticenţele europenilor, precum şi un insucces personal pentru i Madeleine AIbright ; potrivit unor diplomaţi şi analişti. •j Aceştia relevă faptul că Madeleine AIbright şi-a asumat riscul de ţ a prelua controlul deplin asupra negocierilor, în ultimele ore, şi că j ameninţarea militară formulată de NATO împotriva sîrbilor este de j acum înainte suspendată.j Un acord între sîrbi şi ălbanezii din Kosovo, majoritari în această

provincie a Serbiei, ar fi permis secretarului de stat american să-şi L lege numele de un succes diplomatic într-o regiune despre care

pretinde că o cunoaşte bine. Ea reaminteşte, cu plăcere faptul că în tinereţe a trăit la Belgrad şi că tatăl ei, un diplomat ceh, îi cînta cîntece de leagăn sîrbeşti.

In absenţa unui acord, o 'undă verde-pentru lovituri ale NATO împotriva sîrbilor i-ar fi consolidat imaginea de ‘doamnă de fier’ şi ar fi întărit credibilitatea Alianţei Atlantice cu două luni înaintea celei de-a 50-a aniversări, care va fi marcată prin organizarea unei reuniuni la nivel înalt la Washington. Cu acest prilej, Statele Unite vor propune extinderea rolului NATO în gestionarea crizelor în Europa, invocînd precedentul Balcanilor.

Nu este posibil, a apreciat Madeleine AIbright, să fie bombardate cazărmi şi aeroporturi militare sîrbeşti atîta timp cît albanezii dih Kosovo nu vor accepta fără ambiguitate planul de pace. A fost suficient

.. atunci pentru preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici să aştepte ca separatiştii albanezi înşişi să-l apere, prin intransigenţa lor, împotriva unui atac al NATO, cel puţin pînă la viitoarea conferinţă internaţională programată pentru 15 martie.

Recent, Madeleine AIbright l-a avertizat, totuşi, pe Slobodan Miloşevici că NATO “va lovi puternic” în cazul în care convorbirile vor eşua. ■ ' - r- ■■■■"■■

Secretarul de stat american ar fi avut, însă, dificultăţi în justificarea utilizării forţei faţă de alte ţări ale Grupului de contact privind fosta Iugoslavie: Rusia, aliată tradiţională a sîrbilor, dar şi Italia, căreia Washingtonul îi reproşează că a.făcut jocul Belgradului.

“Americanii au fost prizonierii unei scheme simpliste: ignobilul Miloşevici împotriva gentililor kosovari”, a remarcat o înaltă oficialitate franceză., . ..

Spre marea lor surpriză, aceştia din urmă “s-au dovedit a fi mult mai complicaţi". Statele Unite “au descoperit că UCK nu este flexibilă”, a adăugat un diplomat european.

Chiar înainte de începutul Conferinţei de la Rambouillet, o înaltă oficialitate americană afirma că albanezii din Kosovo “sînt dispuşi să semneze” planul de pace.

Madeleine AIbright a recunoscut că delegaţii kosovari, divizaţi între• duri ai UCK şi moderaţi, precum Ibrahim Rugova, "sînt foarte diferiţi

şi nu au lucrat niciodată împreună". “Eu însămi nu sînt foarte la curent cu dinamica (lor) internă", a recunoscut ea, explicînd că negocierile au fost “extrem de frustrante”. Dar Madeleine AIbright a pariat că albanezii din Kosovo nu vor îndrăzni sâ-i reziste pînă la

- capăt Ea şi-a asumat, aşadar, riscul de a ieşi în prim-plan începînd cu reîntoarcerea sa la Rambouillet. Noi am mizat pe “jucătorul cel mai bine plasat ', a explicat omologul său francez. Hubert Vedrine, 08o c?Pr6zida lucrările împreună cu brit micul Robin Cook.

Potrivit diplomaţilor, europenii nu erau nemulţumiţi să o vadă pe Madeleine AIbright cum se împotmoleşte la rîndul său.

jCOOPERAREA ROMANO-UNGARA IDE FRONTIERĂ POATE FI I CONSIDERATĂ UN PAS ISTORIC

i)Poate fi considerat uri pas Istoric faptul că grănicerii din România

Jşi Ungaria cooperează în lupta împotriva crimei organizate şi în| [încercarea de eradicare a corupţiei, a declarat generalul Kalmani iKiss, comandantul interimar al Forţelor de Grăniceri din Ungaria,! jcu ocazia unei conferinţe de presă organizate după întîlnirea din| .28 februarie cu omologul său român Aurel Neagu. Cei doi. I comandanţi au căzut de acord să sporească această cooperare I I prin intensificarea schimburilor de experienţă în cele două domenii | •menţionate de Kálmán Kiss. Frontierele dintre România şi Ungaria! |se întind pe o lungime de 442 de kilometri. Traficul de pasagerii ■ a crescut anul trecut cu 8,5 la sută" adică la 10,5 milioane det I oameni, iar traficul de autömobilea sporit cu 14,1 la sută, atingîndl 13,5 milioane de traversări ale frontierei. în 1998, în zona de frontieră| .au fost prinşi 815 imigranţi ilegali. Totuşi, cei mai mulţi dintre.Iaceşti imigranţi ce intenţionau sâ ajungă în Europa Occidentală! [soseau cu acte în regula din România, şi-înqercau sâ traverseze] Jjlegal doar la graniţa cu Austria, relatează agenţia MTI. 1

şp jşşşşş |pp

R E F O R M A U R M Ă R I T Ă D E E V G H E N I P R I M A K O V Î I

T R Ă D E A Z Ă A M B I Ţ I I L E P O L I T I C EP ) ;

P r e m ie r u l ru s , E v g h e n i P r im a k o v , a a r ă ta t c ă e s t e g a t a s ă - ş i a r o g e u n e le l ib e r tă ţ i în m a te r ie d e d e m o c r a ţ i e ş i c o n s t i t u ţ i e , î n n u m e le s ta b i lită ţ i i p o l i t i c e , in i ţ i a t iv e c a r e , p o t r iv i t a n a l i ş t i l o r , t r ă d e a z ă p r o p r ii le s a le a m b iţ i i p r e z id e n ţ ia le . F i in d d e j a u n u l d in t r e o a m e n i i p o lit i c i c e i m a i p o p u la r i d in R u s ia , E v g h e n i P r im a k o v a în c e p u t să p la s e z e f o ş t i lu c r ă to r i a i K G B ( s e r v i c i i l e s e c r e t e r u s e ş t i , a l c ă r u i c o n d u c ă to r a f o s t e l în s u ş i ) în p o s tu r i s t r a t e g ic e . A p o i s - a p r e z e n ta t în o c h i i p o p u la ţ ie i d r e p t g a r a n tu l s t a b i l i t ă ţ i i p o l i t i c e , p r o p u n m d u n p a c t d e n e a g r e s iu n e în t r e p r e ş e d in t e ş i P a r la m e n t .

R e c e n t , e l a la n s a t o n o u ă in i ţ ia t iv ă : n u m ir e a g u v e r n a t o r i lo r r e g io n a li d e că tr e M o s c o v a , n u p r in v o t u n iv e r s a l , c e e a c e s u g e r e a z ă r e a p r o p ie r e a d e v e c h i l e s tr u c tu r i d e p u t e r e a l e U n i u n i i S o v i e t i c e . R e le v în d c ă tr e b u ie “ în tă r ită p u te r e a v e r t ic a lă ” , p u r tă to r u l d e c u v în t a l lu i B o r i s 'E l ţ în , D m i t r i I a k u ş k in , a d e c l a r a t c â a l e g e r e a g u v e r n a t o r i lo r e s t e “ o c u c e r ir e a d e m o c r a ţ i e i c a r e a r f i d i f i c i l d e a n u la t ş i c ă n u e s t e d e d o r it s ă f i e a n u la t ă ” .

G u v e r n a t o r u l r e g iu n i i S a m a r a ( V o l g a ) , K o n s t a n t i n T i t o v , ă su b lin ia t: “ A c e a s ta n e r e a m in te ş te d e er a s o v ie t i c ă . U n a d in v ic t o r i i le d e m o c r a ţ ie i e s t e în s c r i s ă în C o n s t itu ţ ie : p o p o r u l e s t e c e l c a r e a le g e g u v e r n a to r ii” . S c h e m a p r e z e n ta tă d e P r im a k o v v r e a s â n e s o c o t e a s c ă a c e s t fa p t . “ E l în c e a r c ă s ă - ş i a t r ib u ie o p u t e r e s ig u r ă a s u p r a g u v e r n a to r i lo r ş i p r im a r ilo r ş i r e s u s c i t ă s tr u c tu r a r i g id ă a p u te r ii c a r e e x i s t a în U n iu n e a S o v ie t ic ă ” , a a p r e c ia t a n a l is t u l E v g h e n i V o lk . “ în e s e n ţă , e s te u n fa p t a n t id e m o c r a tic , în tr u c ît a c e s t lu c r u î i p r iv e a z ă p a r ţ ia l p e c e tă ţ e n i d e d r e p tu l d e v o t ” , a a d ă u g a t c l .

C u t o a te a c e s t e a , p r e m ie r u l ru s ar p u t e a g ă s i u n e c o u fa v o r a b i l în r în d u l a n u m ito r l id e r i r e g io n a l i . A n a l i ş t i i a p r e c ia z ă c ă u n i i g u v e r n a to r i s -a r p u t e a a c o m o d a c u u n s i s t e m c a r c i- a r c r u ţa d c m is iu n e a d if ic i lă d c a s e f a c e r e a lc ş i d e c ă tr e o p o p u la ţ ie c o n fr u n ta tă c u c r iz a e c o n o m i c ă . “ G u v e r n a to r i i v ă d în a c e a s t ă p r o p u n e r e o p o s ib i l i t a t e d c a - ş i p r e lu n g i m a n d a tu l în t r - o m a n ie r ă in f a i l ib i lă ” , a a p r e c ia t a n a lis tu l N ik o la i P e tr o v . ,

E v g h e n i P r im a k o v ş i - a e x p r im a t v o in ţ a d c a n u p r o c e d a Ia m o d if ic ă r i n e c e s a r e a le C o n s t itu ţ ie i d c c î t d u p ă a le g e r i l e p r e z id e n ţ ia le d c a n u l v i i to r .

“ A c e a s t a în s e a m n ă c ă g u v e r n a to r i i c a r c s în t f a v o r a b i l i p ro p u n e r ii s a le s în t o s t a t ic i i a l e g e r i i lu i în f u n c ţ ia d c p r e ş e d in t e . P r o p u n în d a c e a s t ă s c h e m ă , c l f a c e m ă r tu r ia a m b iţ i i lo r s a l e p r e z id e n ţ ia le ” , a a d ă u g a t N ik o la i P e tr o v .

E v g h e n i P r im a k o v , în v îr s tă d c 6 9 d c a n i , a n e g a t p în ă a c u m c â d o r e ş t e s â - i s u c c c a d ă lü i B o r is E lţ în . D a r , s o n d a j e l e d c o p in ie îl p la s e a z ă în a in te a tu tu r o r c a n d id a ţ i lo r d e c la r a ţ i . î n p lu s , p e n tr u u n p r im -m in is t r u , e l b e n e f i c ia z ă d c u n s p r ij in Ia r ă p r e c e d e n t în P a r la m e n t . D e p u t a ţ i i ş i - a u d a t d e j a a c o r d u l t a c i t p e n tr u u n p a c t d c n e a g r e s iu n e p r o p u s d c E v g h e n i P r im a k o v . A c e a s t a l - a r f a c e p c p r e m ie r in a m o v ib i l , în p o f id a f a p t u lu i c â g u v e r n u l s ă u n u a (a c u t m a r c lu cr u p e n tr u în lă tu r a r e a c r iz c i - e c o n o m ic c c u c a r c s c c o n fr u n tă ţara.

P e n tr u o r i c e e v e n t u a l i t a t e , E v g h e n i P r im a k o v i - a n u m i t d e ja p c fo ş t ii s ă i s u b o r d o n a ţ i d in K G B în p o s t u r i- c h c ic : d c e x e m p lu , G r ig o r i R a p o ta în fr u n te a e x p o r ta to r u lu i d c a r m a m e n t e “ R o s v o o r u j c n i c ” ş i lu r i K o b a la d z c în c a d r u l c o n d u c e r i i a g e n ţ i e i d c p r e s ă I ta r -T a s s .

KFOR- O FORŢfl NATO PENTRU KOSOVO DUPĂ MODELUL SFOR

N A T O p r e v e d e c r e a r e a u n e i fo r ţe d e p a c e pCntrü K o s o v o (K F O R ) d u p ă m o d e lu l c e l e i p e n tr u B o s n i a ( S F O R ) , c a r e in c lu d e o p a r tic ip a r e m il ita r ă s im b o l ic ă a R u s ie i , fa ră d r e p t - d e v e t o p e n t r u M o s c o v a î n d e s f ă ş u r a r e a o p e r a ţ i u n i i , d u p ă c u m a u in fo r m a t A F P s u r se d ip lo m a t ic e . S F O R ş i. v i i t o r u l K F O R a u e f e c t i v e s i m i l a r e , a m în d o u â a v în d u n c a r a c te r m u lt in a ţ io n a l:

N A T O , n u p o a t e f i v o r b a în p r e z e n t s ă i s é a c o r d e R u s i e i p u t e r e a d c a c o n t r o l a d e s fă ş u r a r e a o p e r a ţ iu n ii în K o s o v o , d e ş i s e v a f a c e to tu l p e n tr u a s a lv a a p a r e n ţe le u n e i R u s i i “ s t r în s a s o c ia t e ” m is iu n i i . H u b e r t V e d r in e , m in is fr u l f r a n c e z d c E x t e m e , a e v o c a t fă r ă a l t e ,p r e c i z ă r i “ c o m b i n a ţ i i ” N A T O - R u s ia c u “ p a r te n c r ia t N A T O - R u s ia ” p e n tr u a p u n e p c p ic io a r e o fo r ţă m il ita r ă î n K o s o v o , a c c e p t a b i lă d e p a r te a s îr b ă , c u le g ă tu r i s tr în s e c u M o s c o v a . R u s ia

3 0 .0 0 0 d e o a m e n i d in a p r o a p e t r e iz e c i d e _ a s e m n a t , în m a i 1 9 9 7 , u n A c t f o n d a to r c u •' ' “ " - - - - - ' ■ • A l ia n ţ a A t la n t ic ă , c a r e a d a t n a ş t e r e u n u i

C o n s i l iu c o m u n . A c e s t c o n s i l i u , c a r e s e r e u n e ş t e p e r io d ic la n iv e l p o l i t i c ş i m il i t a r , d ă u n d r e p t d e V e d e r e fă r ă v e t o M o s c o v e i a s u p r a p r o b le m e lo r N A T O . R u s ia e s t e , d e a s e m e n e a d in 1 9 9 4 , m e m b r ă a p r o g r a m u lu i d e c o o p e r a r e m ilitară a P a r ten cr ia tu lu i p en tru P a c e . C h e s t io n a ţ i d e A F P c u p r iv i r e la p o s ib i l i ta t e a în s ă r c in ă r ii C o n s i l iu lu i c o m u n N A T O - R u s ia c u o e v e n t u a lă o p e r a ţ iu n e d e p a c e în K o s o v o , d ip lo m a ţ i , m i l i t a r i ş i o f i c i a l i t ă ţ i a î e A l ia n ţ e i a u r ă s p u n s t o ţ i n e g a t iv . In r e la ţ i i l e N A T O - R u s ia “n u s în t e m în c ă în m ă su r ă s ă o r g a n iz ă m m is iu n i c o m u n e ” , a s u b l in ia t o o f ic ia l i t a t e - a N A T O s u b a c o p e r ir e a a n o n im a tu lu i . “ A în c r e d in ţa

n a ţ iu n i în B o s n i a ş i 2 6 . 0 0 0 d e o a m e n i p r e c o n iz a ţ i p e n tr u K o s o v o , în tr e c a r e ş i m il ita r i d in c ir c a z e c e Ţ âri n e m e m b r e a je N A T O , n e u tr e s a u d in E u r o p a d e E s t . î n

„ e v e n tu a li t a t e a u n u i a c o r d d e p a c e , N A T O a r a s ig u r a c u a ju to r u l K F O R - s u b m a n d a t O N U - p u n e r e a s a m il i t a r ă în a p l ic a r e m i l i t a r ă ş i g a r a n ţ i a u n u i “ m e d iu d e s e c u r i t a t e ” , p r e s u p u n în d s u p r a v e g h e r e a d e p o z ite lo r d e a rm a m en t, re tragerea tru p e lo r s í ib e ş i d eza r m a r ea e tn ic ilo r a lb a n ez i. în b a za îm p ă r ţ ir ii s a r c in i lo r , O r g a n iz a ţ ie i p e n t r u ' S ecu r ita tea ş i C o o p e r a r e a în E u ro p a (O S C E )- d in c a r e f a c e p a r te ş i R u s ia - ar tr e b u i s ă i s e în c r e d in ţe z e d o s a r u l c i v i l (a ju to r p e n tr u f u n c ţ i o n a r e a i n s t i t u i r i l o r a u t o n o m e ş io r g a n iz a r e a d e a le g e r i ) , c a r e în c e p r iv e ş t e , C o n s i l iu lu i c o m u n c o n d u c e r e a p o l i t i c ă aB o s n ia in tră în sa rc in a în a ltu lu i R ep reze n ta n t u n e j o p e r a ţ iu n i , e c h iv a le a z ă c u a c o r d a r e aC iv i l . O N U , p r e z e n tă p e te r ito r iu l b o s n ia c u n u i d r e p t d e v e t o M o s c o v e i în d e s fă ş u r a r e ac u o m is iu n e u m a n ita ră ş i d e p o liţ ie , a r p u te a o p e r a ţ iu n i i , lu c r u p e c a r e a l ia ţ i i î l e x c l u d ” ,j u c a u n r o l s im ila r în K o s o v o . î n o p in ia a p r e c iz a t s u r sa .

“ N u a v e m u n m o d e l c a r c s ă f u n c ţ io n e z e f o a r te b in e în B o s n i a . A ş t e p t ă m s ă v e d e m c c v o r p r o p u n e r u ş i i ş i v o m d is c u t a a p o i a r a n j a m e n t e le îm p r e u n ă ” , a d e c la r a t u n d ip lo m a t , m i l i t a r i i c l im in în d la r în d u l lo r p o s i b i l i t a t e a u n e i c o n d u c e r i c o l e g i a l e a m is iu n i i a lă tu r i d e R u s ia .

î n b a z a a r a n j a m e n t e l o r î n c h e i a t e , Ia s f îr ş i t u l a n u lu i 1 9 9 5 , c u R u s ia ş i m e n it e s â m a r c h e z e p o l i t i c “ s p e c i f i c i t a t e a ” s a , m ic u l c o n t in g e n t r u s d e s f ă ş u r a t în B o s n i a s c a f lă s u b c o n d u c e r e a d ir e c t ă a u n u i g e n e r a l ru s , d e le g a t p c l în g ă g e n e r a lu l a m e r ic a n W c s lc y C la r k , ş e f u l C a r t ie r u lu i G e n e r a l a l fo r ţe lo r a lia t e d in E u r o p a d c la M o n s ( B e l g ia ) .

A c e s t e a r a n j a m e n t e , c a r e p r e z e r v ă u n ic ita t e a c o m a n d a m e n t u l u i N A T O , “ p o t s e r v i c a m o d e l p e n tr u K o s o v o ” , a re m a r ca t o o f ic ia l i t a t e a A l ia n ţ e i , r c c u n o s c în d , to tu ş i , . c ă e l e “n u p r e a a u s e n s d in p u n c t d c v e d e r e m il ita r ” . A r m a t a r u s ă s t u d ia z ă p a r t ic ip a r e a s a Ia o e v e n t u a lă o p e r a ţ i u n e d e p a c e în K o s o v o , a in d ic a t m in is ţ r u l r u s a l A p ă r ă r ii , I g o r S e r g h c e v . - •

M o s c o v a n u a r c d e s f ă ş u r a ţ i în B o s n ia d c c î t 1 .4 0 0 d e m il i t a r i , c e e a c c r e p r e z in tă d o a r a p r o x im a t iv c i n c i la s u tă d in a n sa m b lu l S F O R . P r i n c i p a l u l m o t i v : c o s t u l u n e i d e s fă ş u r ă r i m a s iv e p e n tr u o R u s ie se c ă tu ită ' d in p u n c t d e v e d e r e f in a n c ia r , în c o n d iţ i i le î n c a r e r e g u l a a d o p ta tă d e N A T O p en tru B o s n ia ş i c a r e v a f i v a la b ilă ş i p en tru K o s o v o ră m în e : “ f ie c a r e p lă te ş te p e n tr u tr u p e le sa le ” . '

1994 - Valeriu Senic, preşedintele Partidului Socialist din Moldova, a declarat că atîta timp cît "lş putere sînt forţe politice progresiste, unirea Moldovei cu România nu se va produce. Dacă, prin absurd, acest fapt s-ar producă, efectul ar fi dezastruos".

Noua Evanghelie PDSR: "România - jocuri de interese", de N. Văcăroiu

V în şedinţa comună a Camerelo- Parlamentului, primul ministru

j Nicolae Văcăroiu, a prezent' programul de guvernare

N o u l p r im -m in is tr u P D S R d in a n u l 2 0 0 0 v a t r e b u i s â c i t e a s c ă lu c r a r e a “ R o m â n ia - j o c u r i d e in t e r e s e ” , d e N i c o l a e V ă c ă r o i u , c a p e o E v a n g h e l ie , a a p r e c ia t - a c a d e m i c i a n u l R ă z v a n T h e o d o r e s c u m a r ţ i , c u o c a z i a la n s ă r ii că r ţii.

î n o p in ia lu i T h e o d o r e s c u , N ic o l a e V ă c ă r o iu e s t e u n r o m â n d e o m a r e f r a n c h e ţ e , â c ă r u i v a lo a r e a f o s t d e s c o p e r i t ă c u n o s t a l g i e d e m a j o r i t a t e a p o p u la ţ ie i a b ia d u p ă 1 9 9 6 .

“ Isto r ia v a c o n s id e r a p e r io a d a 1 9 9 6 - 2 0 0 0 c a p e o p a r a n t e z ă t r is tă , c a r e a r e z u l t a t n u m a i î n u r m a u n o r g r e ş e l i f ă c u t e d e P D S R ”, a d e c la r a t T h e o d o r e s c u , c a r e ş i - a e x p r im a t r e g r e tu l c ă c e l

s u p r a n u m it “ r e g e l e t a x e l o r ş i im p o z i t e lo r ” a f o s t î n l o c u i t d e “ n iş t e m a h a la g i i” .

L u c r a r e a p r e z e n ta t ă , m a r ţ i , la lib r ă r ia L u c e a f ă r u l , u n u i p u b l ic n u m e r o s , f o r m a t d in a d m ir a to r i - e n t u z ia ş t i , e s t e o c a r t e - in t e r v iu , c u î n t r e b ă r i f o r m u l a t e d e G h e o r g h e S m e o r e a n u , c a r e a ţ in u t s ă p r e c iz e z e c ă v o lu m u l n u e s t e r o d u l u n u i a r a n ja m e n t ş i c ă , g r a ţ ie c e lo r p a tru m i i d e în tr e b ă r i in i ţ ia le d in c a r e a s e le c t a t p e n tr u f o r m a f i n a l ă ş a p t e s u t e , a c u n o s c u t u n o m c u m n u c r e d e a c â e x i s t ă p e l u m e , “ c u u n c a r a c te r e x c e p ţ i o n a l ” . î n c e l e 2 5 0 d e p a g in i , N i c o l a e V ă c ă r o iu f a c e c o n f e s iu n i d e s p r e c o p i lă r ia , t in e r e ţ e a ş i m a t u r i t a t e a lu i ş i

c r it ic ă a c e r b p o l i t i c a e c o n o m ic ă d u s ă d e c a b i n e t e l e c a r e i - a u s u c c e d a t , m a i a l e s r e l a ţ i i l e a c e s t o r a c u o r g a n i s m e l e in t e r n a ţ io n a le d e c r e d it . :

“ C o n s t r u c ţ i a d i a b o l i c ă r e a l i z a t ă p c b a z a s f a t u r i l o r p r im i t e d i n a f a r ă n e - a a d u s în tr -u n f a l im e n t a p r o a p e to ta l” , s u s ţ in e V ă c ă r o iu . E l c r e d e c â r e a b i l i ta r e a ţă r ii ar p u t e a în c e p e d u p ă în c ă p a tru a n i d e g u v e r n a r e P D S R .

N i c o l a e V ă c ă r o iu a s p u s c ă a o f e r i t u n v o l u m “ R o m â n i a - j o c u r i d e in t e r e s e ” ş i a c tu a lu lu i p r e m ie r , R a d u V a s i l e , d a r n u a p r e c i z a t c a r e a f o s t r e a c ţ ia a c e s t u i a . .

PUNR sare în ajutorai chiriaşilor din casele naţionalizate

P U N R a d e p u s , m arţi, o in iţ ia t iv ă le g is la t iv ă p r iv in d p ro tec ţia c h ir ia ş ilo r d in im o b ile le n a ţio n a liz a te , s e arată în tr-u n c o m u n ic a t r e m is a g e n ţ ie i M E D I A F Á X d e p r e ş e d in t e l e P U N R , V a le r iu T a b ă ră . • . •

A c e s t a a ra tă în c o m u n ic a t c ă s itu a ţ ia c h ir ia ş i lo r a d e v e n it “ d r a m a t ic ă ” , e i r is c în d să f i e e v a c u a ţ i d in d a ta d e 1 8 a p r il ie ■ a .c . d in im o b i l e l e p e c a r e l e ' î n c h i r i a z ă , d e o a r e c e e x p ir ă c o n t r a c t e le s e m n a t e c u p r o p r ie ta r ii . P r in a c e a s tă in iţ ia t iv ă l e g i s l a t i v ă , P U N R p r o p u n e p r e l u n g ir e a c o n t r a c t e lo r d e

• în c h ir ie r e p e n tr u c h ir ia ş i p în ă la s o lu ţ io n a r e a d e f in i t iv ă a p r o b le m e i p r in L e g e a p r iv in d r e g im u l p r o p r ie tă ţ ii la im o b i le le n a ţ io n a liz a t e ş i a s ig u r a r e a p r o te c ţ ie i l o c a t iv e a c h ir ia ş ilo r . -

“ P U N R a p r e c ia z ă c â p r o te c ţ ia c h ir ia ş i lo r d in im o b i l e le n a ţ io n a l i z a t e , a lă tu r i d e s o lu ţ io n a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a r e g im u lu i p ro p r ie tă ţii asup ra a c e sto r im o b ile , c o n s t itu ie priorităţi a b s o lu te p e n tr u a c t iv ita te a le g is la t iv ă â P a r la m e n tu lu i” , s e m a i a ra tă în c o m u n i c a t . . L..V: L A ; .- C v - r iA :> O in i ţ i a t iv ă s im ila r ă a d e p u s ' ş i P D S R , c a r e p r o p u n e p r e lu n g ir e a c u c in c i a n i a c o n t r a c t e lo r d e în c h ir ie r e a le c h ir ia ş i lo r d in im o b i l e le n a ţ io n a l iz a t e .1; . /■ . ' - >1

ApR nu doreşte alianţe poBitice

V ic e p r e ş e d in t e le A p R M a r ia n E n a c h e a d e z m in ţ i t , ie r i , î n c a d r u l u n e i c o n f e r in ţ e , d c p resă , in fo r m a ţ i ile p o tr iv i t c ă r o r a fo r m a ţiu n e a s a p o lit ic ă a r p u r ta n e g o c i e r i în v e d e r e a u n e i a l ia n ţe c u P N R ş i P U N R . E n a c h e a s p u s c ă în t r e A p R ş i c e l e l a l t e d o u ă p a r t id e n u a u e x is ta t n ic i u n f e l d c c o n t a c t e ş i , p r in u r m a re , n u s c p u n e p r o b le m a v r e u n e i c o o p e r ă r i s a u în ţ e le g e r i E l a a d ă u g a t c â , în c e p r iv e ş t e P N R , n u e x i s t ă în a c e s t m o m e n t p o s i b i l i t ă ţ i r e a le d c a p r o p ie r e . M a r ia n E n a c h e a p r e c iz a t c â A p R e s t e p r e o c u p a t î n a c e s t m o m e n t d e p r o p r ia c o n s o l id a r e .

Toate drumurile duc spre PNR...

F o s tu l p r e ş e d in t e a l P D A R , V i c t o r S u r d u , s c v a în t o a r c e în P N R ş i v a p r im i o f u n c ţ ie d c c o n d u c e r e “ p c m ă s u r a p r e s t a ţ ie i a v u t e în P D A R ” , a d e c l a r a t p e n t r u M E D I A F A X p r e ş e d in te le P N R S ib iu , I o n V r a c i u .

V ra c iu e s t e d c p ă r e r e c ă a d e r a r e a lu i V ic to r S u r d u la P N R v a c o n t r i b u i l a în t ă r i r e a p a rtid u lu i c o n d u s d c V io r e l C a ta r a m ă . V r a c iu m a i d e c la r ă c ă S u r d u ş i C a ta r a m ă v o r e la b o r a s ta tu tu l “ u n u i p a r t id n e c e s a r c e l p u ţ in î n T r a n s ilv a n ia ” .

Răsvan Popescu nu mai éste purtător de cuvînt al Guvernului

P r e m ie r u l R a d u V a s i l e a d e c i s s ă r e n u n ţe Ia s e r v ic ii le lu i R ă s v a n P o p e s c u în fu n c ţ ia d e p u r tă to r d e c u v în t a l G u v e r n u lu i . R ă s v a n P o p e s c u a d e c la r a t a g e n ţ ie i M E D I A F A X c â a f o s t î n ş t i i n ţ a t , m a r ţ i s e a r a , d e c ă t r e Secretaria tu l G e n e r a l a l G u v e r n u lu i c ă n u m a i o c u p ă fu n c ţia d e p u r tă tor d e c u v î n t E l a arătat c ă n u i s - a u f ă c u t n i c i u n f e l d e r e p r o şu r i ş i c o n s id e r ă c â ş i - a f ă c u t d a t o r ia în fu n c ţ ia d e p urtător d e c u v în t ş i a lu c r a t b in e c u z ia r i ş t i i R ă sv a n P o p e s c u a p r e c iz a t c ă î ş i v a r e lu a a c t iv ita te a la D e p a r t a m e n t u l I n fo r m a ţ i i lo r ; P u b lic e a l G u v e r n u lu i , u n d e o c u p ă p o s tu l d e secre ta r d e s ta t d in p a r te a P N L .

Teama îi va determina pe parlamentari să iie mai responsabili i

• P a r t id e le p a r la m e n t a r e c o n s id e r ă , a p r o a p e î n u n a n im ita t e , c ă h o tâ r îr e a B ir o u l u i P e r m a n e n t á l S e n a t u lu i d e s i m p l i f i c a r e a r i d i c ă r i i im u n i t ă ţ i i p a r la m e n t a r e v a d u c e la m a i m u ltă d i s c ip l i n ă î n r în d u l p a r la m e n ta r i lo r , c a r e v o r t r e b u i s â r ă s p u n d ă p en tru f a p te le lo r în fa ţa le g i i , la f e l c a o r ic a r e c e t ă ţ e a n r o m â n .

D e p u t a t u l P U N R I o a n G a v r a c o n s i d e r ă h o t ă r î r c a B i r o u l u i ' P e r m a n e n t a l - S e n a t u l u i j u s t ă . E l a d a u g ă c â a c e a s t ă p r o c e d u r ă d e s im p li f i c a r e v a r e s p o n s a b il iz a d ep u ta ţii ş i s e n a t o r i i P a r la m e n tu lu i R o m â n ie i .

î n c e e a ce , p r iv e ş te c a z u l d e p u ta tu lu i- P D S R G á b r ie l B iv o la r u , I o a n G a v r a s p u n e c ă a c e s t c a z t r e b u ia s o lu ţ io n a t

în ca d r u l C a m e r e i D e p u ta ţ i lo r , a v în d în v e d e r e fa p tu l c ă e s t e v o r b a d e s p r e în c ă lc a r e a le g i lo r f in a n c ia r e a le ţă r ii, p e n tr u ca rc d e p u ta tu l P D S R tr e b u ie să r ă s p u n d ă în fa ţa j u s t i ţ i e i . , ,

P a r t id u l d o m n u lu i G a v r a a v o ta t p e n t r u r i d i c a r e a i m u n i t ă ţ i i p a r la m e n ta r e a d e p u ta tu lu i B iv o la r i i , p en tru c ă p r o b e le C o m is ie i ju r id ic e au f o s t r e le v a n te s u b a s p e c tu l v in o v ă ţ ie i d e p u ta tu lu i P D S R .

A n t o n l o n e s c u , d e p u t a t P N L c o n s id e r ă c â s im p l i f i c a r e a p r o c e d u r i i d e r id ic a r e a im u n it ă ţ i i p a r la m e n ta r e Va fa c e c a s e n a to r ii ş i d ep u ta ţii rom ân i s â f i e m u lt m a i a c fc e s ib ili c î n d e s te v o r b a d e a r ă s p u n d e p e n tr u fa p te le p e c a r c le c o m it , c e e a c c v a d u c e la m u lt

m a i m u lt ă d i s c i p l i n ă în r în d u r i l e p a r la m e n ta r ilo r .

Io a n V id a S im it i , secretar a l C a m ere i D e p u ta ţ i lo r , s p u n e c ă s im p li f ic a r e a r id ic ă r i i im u n ită ţ i i e s t e un s e m n a l d e îm b u n ă tă ţ ir e a im a g in i i P a r la m e n tu lu i r o m â n e s c în fa ţa ţă r ii. S e v a d o v e d i a s t f e l , a d a u g ă S im it i , c â p a r la m e n ta r ii s în t d c a c o r d s ă s c r id ic e im u n ita te a o r ic ă r u i p a r la m e n ta r c a r c v a în c ă lc a l e g e a , a ş a c u m s - a în t î m p l a t c u d ep u ta tu l P D S R G á b r ie l B iv o la r u , care a p r e ju d ic ia t s ta tu l ro m â n c u c c a 7 0 d c m il ia r d e d e Ic i în 1 9 9 2 , c a r c la o ra a c tu a lă r e p r e z in tă în ju r d c 2 5 0 d e m il ia r d e d c Ic i.

. ' ^ I.RAICIU

în opin ia lui G rigore Zanc

Adunarea generală a L ig ii “ Mareşal Ion Antonescu”

. L ig a ş i F u n d a ţ ia “ M a r e ş a l I o n A n to n e s c u ” , f i l ia la C lu j - N a p o c a , v o r o r g a n iz a , în z iu a d c s îm b ă tă , 6 m a r t ie 1 9 9 9 , o r a 1 1 , în s a la m a r e a C e r c u lu i M i l i t a r d in m u n i c i p i u l C l u j - , N a p o c a , A d u n a r e a g e n e r a lă a n u a lă , în c a d r u l că r e ia s e v o r a l e g e n o i l e o r g a n e d e c o n d u c e r e . C o m u n ic a t u l s o s i t - l a r c d â c ţ i e d in p a r te a B ir o u l u i d e P r e s ă a l L i g i i ş i F u n d a ţ i e i “ M a r e ş a l I o n A n t o n e s c u ” J u d e ţ u l C lu j e s t e s e m n a t d e d o m n u l V ic t o r R a s b ic i . “ , -

Bivolaru n-a reprezentat in vreun fel deosebit PDSRV o t u l “ p e n tr u ” d a t d e c ă tr e d e p u ta ţ i i P D S R în p r iv in ţa r id ic ă r i i im u n ită ţ ii

p a r la m e n ta r e a d e p u ta tu lu i G á b r ie l B iv o la r u n -a r c n ic i u n m o t iv a f i c o n s id e r a t u n u l su rp r in ză tor , e s t e d e p ă rer e G r ig o re Z a n c , p r e ş e d in te le f i l ia le i C lu j a P D S R . “ B iv o la r u n -a r e p r e z e n ta t în v r e u n fe l d e o s e b i t P D S R ” , a f ir m ă G r ig o r e Z a n c , c a r e m a i s p u n e c â v o tu l p a r t id u lu i s ă u a v e n it p e n tr u a p u n e c a p ă t a s o c ie r i i n e g a t iv e a P D S R c u n u m e le d e p u ta tu lu i B iv o la r u .

In legătură c u m o d if ic a r e a reg u la m en tu lu i d e r id ica re a im u n ită ţii p arlam en tare , p e r s o n a l, G r ig o r e Z a n c c r e d e c â varian ta d c ju m ă ta te p lu s u n u “n u ar fa c e d c c ît s â d e c im e z e m in o r ita te a p a r la m e n ta r ă ” , s p r e d e o s e b ir e d c c c a a c tu a lă , c a r e , în , o p in ia sa , e s t e d in c o n tr ă , o fo r m ă d e p r o te ja r e a a c e s t e i m in o r ită ţ i.

R e a m in t im c ă m a rţi, C a m e r a D e p u ta ţ i lo r a a p r o b a t c u 2 4 2 v o tu r i p e n tr u ş i 5 0 îm p o tr iv ă , c e r e r e a m in is tr u lu i d c J u s t i ţ ie , V a le r iu S t o ic a , p r iv in d r id ic a r e a im u n ită ţ ii p a r la m e n ta r e a d e p u ta tu lu i G á b r ie l B iv o la r u .

Adrian PETRESCU

Cinci imobiSe penbu fiecare

episcopieReprezentanţii cultelor

minorităţilor naţionale din România agreează proiectul de Ordonanţă elaborat de Secretariatul pentru Culte privind restituirea a cinci imobile pentru fiecare episcopie a cultelor.

Ministrul pentru Minorităţile Naţionale, Eckstein Kovács, s -a întîlnit marţi, ia Palatul [ Victoria, c u \.reprezentanţi ai B isericii | g r e c o - c a t o l i c ; ucrainene, ai Muftiatu/zviÁ cultului musulman, a l f- Eparhiei armene, a l Vicariatului ortodox s îrb şi ai Vicariatului ortodox ucrainean.

Kovács a declarat, Tn cadrul unui conferinţe de presă, că nu a fo s t făcută o e v a lu a re numerică a im obile lor confiscate şi care au aparţinut diverselor culte din România, d a r că , oricum nu se pot restitu i toate aceste b u n u r i printr-o ordonanţă.

. El a arătat c ă , în perioada următoare, vo r urma o serie, d e ; consultări în t r e , reprezentanţii cultelor şi I autorităţi pentru a se j vedea care imobile pot f face obiectul restitu irii, i

Reprezentanţii cu lte lo r : sînt interesaţi ş i d e : clarificarea re g im u lu i ţ ju rid ic al a c e s to r \ imobile, a a d ă u g a t ministrul p e n tru Minorităţi.

Pe de altă p a rte , reprezentanţii cultelor au arătat că vizita Papei în £ România ii bucură şi că 1 "este foarte frumos cînd sint văzuţi f r a ţ i i ; împreună”, unii dintre ei j arătînd că a s o s it momentul să se poarte f un dialog între cele două mari biserici.

V r e m e d e m a i b in e d e u n a n , p r e s a ş i fo ru r ile p o l i t i c e a m e r ic a n e , c e tă ţ e a n u l d e r în d , p u te r e a ş i o p o z iţ ia , a u m e liţa t p u r ş i s im p lu c a z u l B i l i C lin to n - M o n ic a L e w in s la . S ă p tă m în i la r în d S e n a tu l a d e z b ă tu t c u “ n ” p r o b e ş i d o c u m e n t e , c u m a rto r i ş i îm p r ic in a ţ i , a c e a s tă a f a c e r e . N im e n i în s ă n u a în d r ă z n it s ă în tr e b e m ă c a r - f i e ş i n u m a i în şo a p tă , p o a t e n i c i î n g în d ! — d a c ă ri-ar tr e b u i s im p lif i c a tă p r o c e d u r a d e d e s t itu ir e a p r e ş e d in t e lu i? D a c ă n -a r f i t r e b u it r e v ă z u tă p r o c e d u r a d c d e s t i t u ir e , s â f ie p o s i b i lă c u m a jo r ita te s im p lă ş i n u c u 2 / 3 , a ş a c u m o c e r e le g e a ? S e p a r e c ă în U S A le g e a , e to tu ş i l e g e ş i n u r o c h ia u n e i f e m e i , p e c a r e a c e s ta , în c l ip a în c a r e s e p l ic t i s e ş t e d e e a , o t a ie ş i - ş i fa c e o fu stiţă ! C a m a şa s e p r o c e d e a z ă Ia n o i , în p r im itiv a ş i s c h i io a d a n o a str ă d e m o c r a ţ ie . L a n o i s e s c h im b ă í e g i ş i r e g u la m e n t e ş i o r d o n a n ţe g u v e r n a m e n ta le , s e c a l c ă u n e l e p e a l t e le în p ic io a r e ,' n u d in d o r in ţa d e a m o d e r n iz a , p e r f e c ţ io n a ş i a ş e z a l e g i s la ţ ia cu d r e p ta te î n s o c ie t a t e , c i n u m a i ş i n u m a i p e n tr u c a p u t e r e a s ă - ş i e x t e r m in e d u ş m a n i i ; p e c e i c e n u g în d e s c , c r e d ş i a c ţ io n e a z ă c a e a ! I a tă , d o c i l e sau s e r v i l e , c a n i ş t e ţa ţe d e m a h a la , c o m i s i i l e ju r id ic e a l e S e n a t u lu i ş i C a m e r e i D e p u t a ţ i lo r a u h o tă r ît c ă im u n it a t e a u n u i p a r la m e n ta r s e p o a t e r i d i c a c u o m a jo r ita te s im p lă d e v o t u r i . A ş f i a v u t to a tă s t im a p e n tr u a c e a s t ă d e c i z i e , d a c ă e a p r i v e a c a z u r i l e v i i t o a r e ! ! D a r e a s e r e f e r ă la u n u l t r e c u t , a l

s e n a to r u lu i V ă d im T u d o r , p é c a r e - p r e c iz e z d in c a p u l lo c u lu i , n u -1 ap ă r ş i n u - i a c c e p t l im b a ju l ' - v r e a s ă - l te r m in e p u r ş i s im p lu . D u p ă tr e c e r e a d e la o p e d e a p s ă d e d o i sa u tre i a n i la u n a d e 15 p lu s 3 , a c e a s ta e o n o u ă lo v itu r ă d e fo r ţă a p u te r ii!

ş p i ş p i ş i p p i i j

Democraţia americană ţ i

cea de Dîmboviţa!P r o p u n , c a s ă s im p lif ic ă m lu c r u r ile , c a im u n ita te a u n u i p a r la m e n ta r a l O p o z i ţ ie i s a s e f a c ă d o a r c u j u m ă ta te p lu s u n u d in v o tu r ile d o a r a le P N Ţ C D , p a r t id e te r n , e ta lo n , c r e ş t in , ţă r ă n e s c , d e m o c r a t , p a tr io t ş i e r o u a l p u te r ii ş i a l n e a m u lu i; ia r a u n u i p a r la m e n ta r a l p u te r ii c u 9 9 ,9 9 la s u tă d in v o tu r i le c a m e r e lo r r e u n ite . A s ta c a d e m o c r a ţ ia să p r o s p e r e ş i n o i s ă f im f e r ic iţ i ! Ier i s e a r e s ta d ir e c t , p e lo c , c u d u b a . D e c e n u p r o c e d ă m la f e l? D e c e ş i f o n ă m ş i s p ă lă m le g i le , n u a v e m d u b e ? ! N e d ă V e s t u l . E l a r e d e to a te !

I a tă c u m s e d e f in e ş t e , s e a p r o f u n d e a z ă ş i c o n s o l id e a z ă d e m o c r a ţ ia d e D îm b o v i ţ a . N im e n i

n u e m a i p r e s u s d e l e g e , z i c e d e g e a b a C o n s t i t u i . M a i p r e s u s d e l e g e e p u te r e a v r e m e ln ic ă n e v o ln ic ă , s e to a s ă d e ră zb u n a re , c e s e a s c u n d e d u p ă lo z in c a a tît d e m in c in o a s ă a sta tu lu i d e d r r  c t im 3 lu n i p r e ş e d in t e le ţării d ec la ra , d e p a r te Ţ ţară!, c â ju s t iţ ia n o a s tr ă c tributară u n or m e n t a l i i ! c o m u n is te . A c u m /d u p ă “ ră zb o iu l r o m â n -r o m i- t o t d o m n ia s a d e c la r ă c â “ in d e p e n d e n ţa ju st ir . d e v in e d in c e în c e m ă i c la ră ” C în d a sr- a d e v ă r u l? C e s ă c r e d e m ? ! ; U n . . . a m â n u r ju d e c ă to r u l c a r e l - a c o n d a m n a t p c C o z m a la 1 a n i r e c u n o a ş te c ă a f o s t d c m a i m u lte o r i la A lia :: C iv ic ă ! D e c e ? -P e n tr u a i s e în cr ed in ţa s a r c in i i

în t r - o s u p e r b ă t a b le tă in titu la tă “ H ă i s - C e a _ p u b lic a tă în 2 2 s e p te m b r ie 1 9 7 2 , G e o B o g z a ser i “ D r u m u l sâ f i f o s t d e v in ă , b o ii să f i f o s t si­ó m u l? P o a te c ă t o ţ i la u n lo c . D ru m u l e r a p lin i h îr to a p e ş i s tr im t , b o i i p ip e r n ic iţ i, iar o m u l d in : a c e ia c ă r o r a le i e s t o a t e p e d o s ” ... S în t m u lţ i € d e a tu n c i , fo a r te m u lţ i , d â r la căru ţaşu l a c e la r- g în d c s c o r i d e c î t e Ori m ă a f lu în fa ţa vreun : u r m a ş i a i s ă i , c a r e / d i n n e p r ic ep ere , d in gh in in j s a u p r o s t ie o ia u m e r e u p ie z iş ş i ie s d in tr -u n s r ^ p e n tr u a in tra î n a l tu l . B o i i a u d isp ăru t, c a r e le u î d is p ă r u t, d ar “ H ă i s - C e a ” a răm as”. L -a ş c o m p le A p e G e o B o g z a c u s f ia lă : b o ii în c ă n u a u d is p a r i- s i e i m â t e m c ă d a u d in sâ n ţ în şa n ţ... !

Viorel CACOVEAN.

S-anăscut. /-la Veneţia,Antonio Vivaldi, : violonist şi compozitor baroc.

1678-

. ' r >.-> *oT* i U B m •'. ;.......

O expoziţie eveniment

tnadUiam ie nmeâti■; ... * : ,. :"-v - * \

Galeria Veche, Piaţa Unirii 14, este gazda unei expoziţii ce se poate încadra, cu îndreptăţire, în categoria expoziţiilor eveniment, a expoziţiilor ce ne înfrumuseţează viaţa. Pentru că atît tema, icoane tradiţionale ruseşti, cît şi modul de tratare, emailul, se înscriu în linia momentelor spirituale peste care nu poţi să treci nepăsător, care lasă urme adinei în cdnştiinţa noastră.

A nastasia V dovkina s-ă născut la M oscova, a absolvit Colegiul de Artă Plastică Piatigorsk, a participat la numeroase expoziţii colective, a devenit clujeancă prin căsătoria cu p lasticianul Egri András. Nu întîmplătpr, prima personală are loc la Cluj-Napoca şi, poate, nu'întîmplător, prima are în centru icoana tradiţională rusă. ^

Cc o defineşte pe Anastasia Vdovkina? -în primul rînd respectul pentru tradiţie, ce-i oferă mai buna posibilitate de a pune în valoare culoarea. Forţa creatoare eliberează esenţialul, miezul spiritual al lucrurilor şi forţa naturală, expresivitatea,. fiecare scenă fiind o unitate plastică de un farmec şi o gingăşie aparte, deosebite. Gradaţiile cromatice îmbogăţesc efectul

general al imaginii, subliniind pronunţatul simţ al frumosului. Maica Domnului,- Isus, Sf. Gheorghe omorînd balaurul sînt tot atîtea exemple de catedrală măreaţă şi armonioasă, rod al unei personalităţi creatoare puternice.

Demostene SOFRON Foto: ion PETCU

n a u t o r i n c o m o d , D u m i t r u Ţ e p e n e a g

Unul dintre cele mai importante proiecte culturale asumate de Editura Gramar este, fară nici o îndoială, colecţia 100+1 capodopere ale romanului românesc, iniţiată şi coordonată de loan Marinescu. Este colecţia în care se întîlnesc, fericit, aproape toate marile voci ale romanului nostm, de la Nicolae Filimqn la Duiliu Zamfire'scu, de la Slavici, Sadoveanu, Eugen Barbu la Gala Galaction, Zaharia Stancu, Liyiu Rebreanu, Camil Petrescu, Holban, Călinescu, Marin Preda, Sorin Titel, George Bălăiţă...

în această colecţie prestigioasă a văzut lumina tiparului şi Hotel Europa, carte semnată deJJumitru Ţepeneag, lansată ieri, 3 martie, în cadrul spiritual al Librăriei “Universităţii”. '

Hotel Europa este romanul prin care Dumitru Ţepeneag se “reîntoarce” în literatura română de după 1989, carte profundă şi gravă prin.deschiderea ei socio-politică.

Dem. SOFRON Foto: ion PETCU

1 .

Reamintim celor interesaţi că mîine, 5 martie a.c., la. ora 17, va avea loc în Sala “I. Muşlea’U a Bibliotecii Centrale

i Universitare “L.l Blaga” din Cluj-Napoca lansarea cărţii l intitulate C ălătorie spre centrul -- in fe r n u lu i (G ulagul în conştiin ţa p7 românească) de Ruxandra Cesereanu.

Despre carte vor vorbi Adrian Marino : şi Adrian Popescu. Manifestarea are loc. 1 sub au sp ic iile Fundaţiei Culturale j MEMORIA - Filiala Cluj.. . - .

■: La Opéra RomânăŢ B Ă R B IE R U L -

D I N SE V IL L A >i de G. Rossinij Mîine seară, cu începere de la ora ‘ 18,30, pe scena Operei Române,

;1 Bărbierul din Sevilla de Rossini, un . ; spectacol realizat de studenţii clasei de

operă a con t univ. Emil Strugaru, de la j Academia de Muzică “Gh. Dima”, în ; colaborare cu Opera Română din Guj- ] Napoca. Dirijor: Adrian Morar; regia \ artistică: Emil Strugaru; scenografia:

Andrei Şchiopu; pregătire muzicală şi j acompaniament: Francisc Fuchs. în 1 distribuţie: Iurie Ciobanu - Contele j Almaviva, Titus Pauliuc - Don Bartolo,

• Asineta Răducanu - Rosina, Gheorghe Petean - Figaro, Dinu Iancu Sălăjan -

j Don Basilio, Nicuşor Crăciun - Fiorello, Mányoki Mária - Berta, Simion Pop -

j Ambrozio.

Astăzi, pe scena Naţionalului,CHIRIŢĂ ÎN PROVINCIE

Teatrul de Stat din Turda prezintă, astăzi, la ora 18, pe scena Teatrului Naţional din.Cluj-Napoca spectacolul cu

■ comedia de succes Chiriţă în provincie■ de Vasfie Alecsandri. Regia este semnată

de Dorel Vişan, iar scenografia aparţine

Clarei Labancz. în distribuţie: Maria Voronca, G ábriel Chirea* Ruslan Bârlea (de la Téatrul N aţional), Antoaneta Pop-Cheţa, Ileana Portásé, Marian Mirorf, Radu Botar, Cornel Miron,

I N A C T U A L I T A T E - M U Z I C A C O R A L A

' După mulţi ani de tăcere, la începutul acestei primăveri, muzica corală revine în actualitate la Gherla, corul oraşului urmînd să-şi reia locul ocupat în viaţa cultural-artistică a urbei. Prin grijă unui profesor de muzică de la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” din localitate, formaţia artistică cu vechi tradiţii îşi va începe curind activitatea; Domnul Vaier Perşa şi-apropus constituirea unui cor mixt care va cuprinde nu mai puţin de 30-40 membri, majoritatea dintre ei' fiind dascăli. Se preconizează întocmirea unui repertoriu adecvat tradiţiilor folclorice de pe valea Som eşu lu i M ic, Gherla constituind în această privinţă un renumit centru cultural. în anii ’60, în localitate existau 4-5 coruri, fiecare şcoală şi instituţie culturală dispumnd de zeci de cîntăreţi talentaţi, cu vocaţie pentru acest gén muzical. în curind, noul cor înfiinţat Ia nivelul oraşului Gherla îşi va începe repetiţiile. Prin grija Primăriei,-corul condus de prof. V aier Perşa' are asigurate toate condiţiile de instruire muzicală, iar prima ocazie pentru o evoluţie în faţa publicului se va ivi Ia începutul lunii iunie, cînd în mica urbe de pe Someş se va organiza Săptămînă culturii şi artei oraşelor înfrăţite din

Franţa, Germania, şi Ungaria, cu care Gherla întreţine relaţii de colaborare.

SZ. Cs.

La Universitatea Tehnică din Clui-Napoca;CURSURI DE PREGĂTIRE

PSIHOPEDAGOGICĂ ,Universitatea Tehnică BP j p ^P gjl

din Cluj-Napoca B j j L Ţ j j f iorganizează, în perioada r J • : 14 martie - 1 iulie 1999 - H 1 1 J | j cursuri de._ . pregătire P l ü jgfPm psihopedagogică pentru absolvenţii învăţămîntului superior care doresc să profeseze în învăţămînt.!- \

. ' în temeiul art. 68, alin (4) din Legea învăţămîntului nr. 84/1995, absolvenţilor acestor cursuri li se vor elibera certificate de absolvire, pe baza cărora vor fi abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice. '-■■■ -

Cursurile se vor desfăşura săptămînal, în zilele de sîmbătă şi duminică.

înscrierile se fac' la Departamentul pentni pregătirea personalului didactic din Universitatea Tehnică, str. C. Daicoviciu nr. 15. Deschiderea cursurilor duminică, 14 m artie a .c,, ora 9 în sala 604 (str. C. Daicoviciu nr. 15, clădirea tum).

CURSURI POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE ÎN EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ ‘

Prin Ord. MEN nr. 3156 din 26 ianuarie 1999, în învăţăm întul preuniversitar s-a introdus disciplina Educaţie tehnologică, ca obiect de studiu distinct al ariei curriculâre Tehnologii.

Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice interesate' în predarea acestei discipline, considerată a fi “o componentă a culturii generale”, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca organizează, începînd cu anul universitar* 1999-2000, cursuri postuniversitare (cu durata de 2 ani) de specializare în Educaţie tehnologică.

în temeiul art. 75, alin (2) din Legea învăţămîntului nr. 84/1995, absolvenţilor acestor cursuri li se vor elibera certificate de specializare postuniversitară în Educaţie tehnologică, pe baza cărora vor fi abilitaţi sâ predea această disciplină.

Relaţii suplimentare la tel: 064/ 19.56.69, int.. 117.

Universitatea "Babeş- Bolyai” inclusă în

Programul CREUn comunicat primit, ieri, din partea

rectoratului Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca lăce cunoscut că, în urma unor proceduri preliminare ' de selecţie, U .B.B . a fost inclusă în Programul European al C onferinţei Rectorilor Europeni (CRE) de “Evaluare formativă a strategiilor universităţii pentru utilizarea noilor tehnoloşii de predare şi învăţare”. Universitatea Babeş-Bolyai" este singura din Europa Centrală şi de Est incliisă în acest program, alături de universităţile din Edinburgh, Lund, M aastricht, B ordeaux, V enezia şi Granada. în cadrul programului amintit, U niversitatea “B ab eş-B o lya i” are privilegiul de a fi vizitată, în a le le de 5 şi 6 mai a.c., de un grup de experţi CRE, sub conducerea preşedintelui acestui organism european, prof. dr. Kenneth Edwards, vice-cancelar al Universităţii Leicester, Anglia. ■ - v-•. .

“Abonamentul primăverii” la Filarmonică.

Filarmonica de Stat ‘Transilvania” lansează, în premieră, ABONAMENTUL PRIMĂVERII, pentru un ciclu de 12 concerte, în perioada 19 martie - 4 innie a.c., la un preţ extrem de avantajos. Informaţii suplimentare puteţi obţine la numerele de telefon 43-00-60,43-00-63, între orele 9-14. - .

Rubrică realizată de M. BOCU

CORUL "AU GUŞTI N BEM A"-5 0 DE AMI DE

ACTIVITATE■Zilele trecu te , Corul

“Augustin B ena” al Sindicatului Liber al î n v ă ţ ă m î n t u l u i Preuniversitar Clujean a m a rca t 5 0 d e a n i de existenţă printr-un reuşit şi a p la u d a t con certa n iv e r sa r , . deşi,calendaristic, jub ileu l va avea loc abia în luna iunie a acestui an. O jumătate de secol - pentru unii o viaţă de om, pentru alţii vîrstă deplinei maturităţi, pretextul unor rememorări necesare şi posib il moment de bilanţ, de scrutare a viitorului, cu speranţa că timpurile ce vor veni vor f i mai bune pentru toţi. ,

Corul mixt al dascălilor clujeni a fost.în toţi aceşti ani picătura de lumină a cărei prezenţă s-a iacut remarcată atît în viaţa culturală a urbei, cît şi la numeroasele concursuri şi festivaluri în ţară, la care a participat. De la primii dirijori - Teofil Coste, apoi Traian Felea -, ştafeta a fost prelüatá de profesorul şi com p ozitoru l Marius Cuteanu, care, cu mici întreruperi, a pregătit şi condus formaţia pînă astăzi. Corul a cunoscut momente cu adevărat excepţionale, râm ase în memoria coriştilor şi a publicului clujean: “ Şi asem enea momente âu fost multe în viaţa corului nostru, pc care |e -am cuprinde bu cu ros într-om o n o g ra fie , care să răm înă ca un etalon pentru ce i ce vor veni după noi, ca să se ştie câ am pus şi noi o cărămidă la tem elia cu lturiin oastre” (prof. Marius Cuteanu). In programul concertului aniversar, dirijat de p ro fesor ii M arius C u teanu ş i A drian Corojan, s-au aflat lucrări precum: P re T ine te lăudăm de M. Cuteanu; Murăş-Murâş de A. Bena, soliste: M aria Sferle şi Oana Grindean; Rodica (pe versuri de V.Alecsandri) de M. Cuteanu; Bătrini (romanţă pe versuri de O. G oga) de M. C uteanu, so lis t loan Tordai; Fugind treceam păduri de H.L. Hassler, Mă dusei la tîrg la moţi de T. Jarda; Corul sclavilor din opera Nabucco de G. Verdi; Brumărelul de I. Mureşianu, solişti: Oana Grindean şi loan Tordai; _ Fantezia pentru solişti, cor şi pian (final) de L. van B eeth oven , solişti: V eron ica U ngureanu, A nca R om anţau , loan Tordai, Oana Moldovan, loan F ilip , A lexandru Suciu; Trăiască mindra Românie de A. Ivela.

M.B._______________ J

. 1997 - SincRcatul Líberdin şi Televiziune (SLRTVR) a declanşat un conflict colectiv de muncă în TVR, datontă refuzului administraţiei interimare a Televiziunii de a indexa salariile personalului din această instituţie începînd cu data de 1 februarie.

© m u L s iPrimarulisiden un ţă trei subalterni. După ce consilierii au acceptat plata a 1,3miliarde delei in favoarea doamnei Rodica Uioreanu

Fu n ar re c la m ă un proiect pe care l-a ... initiatLa Parchetul de pe lîngă

Tribunalul Cluj a fost înregistrat, ieri, un nou denunţ penal al cărui autor este primarul G heorghe Funar, împotriva a trei angajaţi. Acesta vine după denunţul penal îndreptat de primar îm potriva a ltu i, fo st colaborator al său, Cătălin Robu, pe care îl acuză pentru fals şi uz de fals pentru achiziţionarea instalaţiei de aer condiţionat din Sala de Sticlă a Primăriei. Amintim că aceasta a fost cumpărată din bugetul local de Ia nimeni altul decît fiul primarului. De data aceasta, denunţul este îndreptat împotriva a trei salariaţi ai Direcţiei de Administrare a Fondului Imobiliar de Stat: directorul Vaier Suciu, şe f serviciu Adela Neg'ruţ şi şe f birou Titu Sas, care sîn t acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în

formă ca lifica tă , neglijenţă în serviciu, fals intelectual şi uz de fals..

Aceşti funcţionari sînt învinuiţi de şeful lor câ au dezinformat Serviciul contencios din cadrul Primăriei şi Consiliul löcal care a adoptat în ultima şedinţă o hotărîre de însuşire a unui raport de expertiză tehnică, întocmit în dosarul. 1641/1998 ăl Judecătoriei Cluj-Napoca, privind sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din str. Horea nr. 41, prin care Statul Român se obliga la plata unei sulte de 1,3 miliarde de lei. Acest demers s-a făcut în urma acţiunii în instanţă a dnei Angéla Uioreanu (mama consilierului liberal Horea Uioreanu) care a deţinut acel imobil înainte de naţionalizare. în cazul în care instanţa se va pronunţa în favoarea ’dnei U ioreanu, conducerea Primăriei este hotărîtâ să

facă recurs, chiar în condiţiile în care este nevoită să timbreze acţiunea cu 65 milioane de lei. Consilierul Horea Uioreanu a refuzat să facă orice declaraţie pe tema HCL, atacată de primar în conferinţa de presă, subliniind că nu se simte vizat de declaraţiile primarului din denunţul

-p en a l. A stăzi, în şedinţa CL, consilierii urmează să discute din nou această hotărîre, urmînd să decidă dacă o vor revoca sau o vor menţine.

Primarul îşi acuză colaboratorii de superficialitate, aceştia pronunţîn- du-se fără a verifica la faţa îocului datele din expertiză. De asemenea, Funar se arată surprins că în CL această hotărîre a trecut cu uşurinţă, mai ales că a fost vorba „de o situaţie anormală".

Toată această situaţie ar fi fost evitată, dacă neregulile ar fi fost

remarcate înaintea şedinţei de CL. Dar, după cum recunoaşte chiar primarul, acesta a avut suspiciuni abia a doua zi, cu toate că hotărîrea respectivă este din iniţiativa sa. Dar, pentru această mică scăpare, primarul are o scuză:,, La zecile de proiecte de hotărîri, este relativ greu să nu greşeşti". Totuşi, îndrăznim să afirmăm că un proiect prin care se propune o cheltuială „de o valoare uriaşă de 1,3 miliarde de lei, plătită din banii publici", după cum susţine chiar primarul în denunţul penal, nu poate fi trecută atît dé' uşor cu privirea. în conferinţa de presă de ieri, la întrebările presei, primarul a revenit asupra acestui subiect, susţinînd că: „Eu lucrez zilnic cu zeci de miliarde de lei, iar în condiţiile acestea, cînd apare un miliard nu este ceva deosebit".- L.P.

Agenţia Socrates oferă burse pentru

perfecţionareacomunicam

în limbi străine• sc preferă candidafii din mediul

rural şi zonele dezavantajate •Agenţia Naţională Socrates, prin

intermediul programului L1NGUA, oferă noi posibilităţi dc studiu în străinătate. în cursul lunii martie, profesorii şi elevii sc pot înscrie, la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj, pentru acţiunea B şi E a programului mai sus menţionai.

Acfiunca B este destinată profesorilor şi oferă posibilitatea dc a participa la cursuri între două şi patru săptămîni, in diferite ţâri europene. Scopul accstciacţiuni este dc a-i ajuta pc profesori în perfecţionarea predării lim bilor străine. Pentru burse, sc pot înscrie profesori carc predau limbi străine dc cel puţin trei ani, profesori carc şi-au întrerupt activitatea dc predare şi vor să sc întoarcă la ca, inspectorii în domeniul limbilor străine. Pe lîngă aceştia, pot să-şi depună candidatura profesorii dc alte discipline care predau sau vor preda limbi străine sau cci carc sc reciclează ca profesori de limbi străine. Bursierii vor fi decişi în funcţie de claritatea obiectivelor pc care şi le propune candidatul şi a metodelor pe care acesta spune că le va folosi pentru a împărtăşi şi altora experienţa pe care o vă acumula. Comisia Europeană şi Agenţia Naţională Socrates vor deconta, la întoarcerea din străinătate, costurile dc transport, de cazare şi diurna, precum şi taxele de curs.

Acţiunea E este destinată în special elevilor, dar 1ţ ea pot participa şi profesorii. Scopul este de a îmbunătăţi capacitatea tinerilor de a comunica prin intermediul unei limbi străine. Bursierii desemnaţi vor face un schimb de vizite de cel puţin două săptămîni. în acest timp, ei vor lucra la un proiect, alături de elevi din ţara respectivă. Pentru desem narea bursierilor, se preferă ca limba pentru care optează elevii să fie una mai puţin fo losită ş i răspînditâ în comunitatea europeană. Sînt preferaţi elevii care provin din şcoli din mediul rural sau din regiuni dezavantajate socio-economic, sau din şcoli cu profil vocaţional şi tehnic. Aceste vizite vor fi finanţate în proporţie de 50 pînă la 75 la sută', în funcţie de complexitatea proiectului propus de candidat

Dana TIUCA

Primăria continuă ofensiva împotriva S.C. Alimentara!urmare din pagina 1

Firma Relian şi-a adjudecat licitaţia

zugrăveli) în favoarea firmei Relian, la un preţ de 231.482.875 lei (cu TVA). In contractul între cele două părţi se prevede, ca lucrările să fie finalizate în termen de 60 de zile de la predarea amplasamentului.

Viceprimarul Grigore Dejeus-a... spălat pe mîini

Directorul Direcţiei de Gospodărie Comunală, dl Mihai Mureşan, subliniază câ termenul fixat prin HCL nu mai poate fi respectat din cauza întîrzierii licitaţiei, iar începerea lucrărilor depinde de cei care au fost

scrisă şi o voi prezenta în şedinţa de CL. Eu vreau să se deschidă hala, dar cineva trebuie să o facă pe cale legală. Eu nu mă pot hazarda, am o demnitate de om, n-am puterea ■să- contrazic o hotărîre judecătorească. Cel care este proprietar, în opinia mea - Statul Român - ar trebui să-şi exercite drepturile. Pentru deschiderea halei este nevoie de un executor judecătoresc. Eu sînt ecologist nu mă pretez la prostii".

Licitaţia a fost organizată în urma unei Hotărîri de consiliu, din 11.02.1999, teribil de disputate, prin care 12 consilieri hotărau ca parterul Halei să fie deschis începînd cu data de 35.02.1999, iar lucrările de amenajare să fie finalizate pînă de .Mărţişor". Dar, ghinion, la prima selecţie de oferte lucrările din hală (cifrate la 200-300 milioane lei) nu au fost considerate atractive de către cele cinci firme invitate iniţial (Duplex, ACI, SC Napoca Construcţii, TCI, RomViocons). La a doua strigare, sfera invitaţilor a fost lărgită cu încă 10 , din care au cumpărat caietul de sarcini opt societăţi. Dintre acestea, cinci şi-au depus ofertele: Relian, Van 3, Redy, Vimaco şi Transilvania Construcţii. Ofertele ultimelor trei firme enumerate nu au fost luate în considerare, deoarece s-au prezentat după ora stabilită pentru depunerea plicurilor. Vineri, 26 februarie, comisia de licitaţie a hotărit adjudecarea contralucrărilor (la instalaţii, de refacere a tencuielii la pereţi, a duşumelii de beton mozaicat, a finisajelor de protecţie,

Executivul va acţiona conform dispoziţiilor viceprimarului

desemnaţi să ducă la îndeplinire prevederile HCL: viceprimarul Grigore Dejeu, SC APO SA, DADPP, Direcţia economică şi Direcţia de control.

Dar, aici se ridică o problemă: cine, cînd şi cum va fi deschisă Hala Agroalimentară. Din start, conducerea societăţii APO SA a refuzat sâ dea curs HCL. afirmînd că va da curs acesteia doar cînd va exista o hotărîre judecătorească care să stabilească acest lucru. Viceprimarul Grigore Dejeu, cel însărcinat să conducă ostilităţile de deschidere a Halei, ne-a declarat: „Pînă laraceastă oră nu mi-a parvenit HCL-ul cu semnătura că răspund de aşa ceva şi, ca urmare, eu nu consider că am ceva de făcui Dacă o voi primi voi face o comunicare

Directorul Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat, dl Liviu Macea, a fost foarte expeditiv precizind doar faptul că va acţiona conform dispoziţiilor viceprimarului Grigore Dejeu. Directorul Direcţiei de Control, dna Minodora Fiitea, a subliniat că deschiderea Halei se va face atunci cînd se va considera câ se poate intra. în opinia sa Primăria are acest drept, fiind proprietară.. In clipa în care, după ce vom purta discuţii, vom conveni în şedinţă cu toţi cei din HCL, vom intra şi vom asigura frontul de lucru. Nu pot spune că aceasta se va întîmpla mîine, dar momentul se apropie", ne-a declarat dna Fritea.

în concluzie, conform declaraţiilor celor intervievaţi, cele trei întrebări rămîn fără răspuns.

Greviştilor li s-a oferit creşterea salariilor cu 2 0 - 30 procente

urmare din pagina 1judiciară, cu facilităţile Ordonanţei 9. * ;

Surse oficiale susţin că, de cînd- a început greva, pe zi. Industria Sîrmei pierde cîte două miliarde, fapt ce amplifică criza societăţii. în contexl demersul sindicatelor apare ca un act sinucigaş, toată lumea fiind de acord că nu există disponibilităţi financiare care să acopere asemenea revendicări, pentro un număr atît de mare de salariaţi. De altfel, oferta către sindicate, formulată într-un comunicat, presupunea creşterea salariilor, dublată de reducerea numărului de salariaţi.

care a fost acceptat Prin H.G.'63/1999 a fost modificată şi înlocuită anexa la H.G. 15/1999, fiind menţinută protecţia statului român faţă de propria industrie metalurgică. _ :

Prefectura face ce poatePrefectura, după ce a avut emisari la nivel înalt în_

Capitală, şi-a revendicat, public. succesul obţinut prin' amendarea H.G. nr. 15/1999 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse de import respectiv a semifabricatelor din fier sau oţeluri nealiate şi aliate. în aprecierea proprie, amendamentul Prefecturii Cluj a fost receptat ca pertinent motiv pentru

Deputatul Iul iu Păcurariu învinovăţeşte F.P.S.-ul de criza de la Cîmpia Turzii

Deputatul democrat luliu Păcurariu şi-a sintetizat părerile astfel: „Toată răspunderea revine politicii duse de FPS, de la preluarea conducerii de către Radu Sârbu. Acesta n-a consultat nici un partener din coaliţie/cu atît mai puţin PD-ul. Infirmăm presupunerile că am fi în spatele acestui conflict de muncă. Considerăm pretenţiile sindicatului ca fiind fără acoperire economică, ceea ce relevă câ nu a existat un dialog al părţilor implicate în negocieri. La ministrul Berceanu a ajuns, marţi, doar administraţia, care are nemulţumiri faţă de politica guvernamentală". Referitor la lipsa de cooperare, la nivel înalt dintre Ministerul Industriilor şi F.P.S., luliu Păcurariu a apreciat că ministerul are planurile de restructurare şi banii, iar FPS face numirile şi ia deciziile!.

Burse în Spania, pentru studenţi

şi postuniversitari• dom en iile de cercetare sînt: m uzică, tehnologie agrară şi

alim entară, adm inistraţie publică ş i tran sportu ri terestre«

Studenţii români şi cei care urmează cursuri postuniversitare au posibilitatea să plece, în această toamnă, în Spania, la cursuri. Ambasada spaniolă din Bucureşti pune la dispoziţia cefe: interesaţi mai multe tipuri de burse.- în luna iulie, la Şcoala Superioară de Muzici Reina Sofia, la Santander, se vor desfăşură cursuri de vară pentru studenţii străini. Dosarul pentru a cîştiga bursa trebuie depus pînă în 31 martie,' la Ambasada Spaniei. Pe lîngă documentele obişnuite, dosarul trebuie sa conţină şi un certificat de studii (durata lor, calificativele obţinute), copia titlurilor sau a diplomelor, un document acreditativ de cunoaştere a limbii , spaniole, două scrisori (fc. recomandare, proiectul de studii şi un certifica/ medical care să confirme capacităţile fizice şi psihice ale candidatului. Partea spaniolă asigură bursierului 140.000 de pesetas (din care se scade impozitul) şi o asigurare medicală.

Pentru agronomi, cursurile oferite sînt în domeniile: boli exotice animale,.conservare şi folosire a resurselor fîtogenetice pentrii agricultură şi alimentaţie, reproducere animali detectare şi identificare de viruşi, fitoplasme şi viroizi, toate în luna noiembrie, Cursul.de îmbunătăţire genetică animală şi cel de economie agroalimentară se vor desfăşura în cursul lunii octombrie. Perioada de înscriere şi documentaţia sînt aceleaşi ca şi în primul caz. Spania oferi 40.000 de pesetas şi locuinţă, pentru cei care vor studia la Madrid, iar pentru ceilalţi, 120.000 de pesetas. Pe lingă acestea,'se mai acordă un ajutor pentru prima instalare de 50.000 pesete şi asigurare medicală. ”• / - -

în domeniul administraţiei publice, cursurile care pot fi urmate de bursierii români sínt următoarele: administraţie şi gestiune publica (octombrie 1999 - iulie 2001, pentru postuniversitari), administraţie publica (octombrie 1999 - iulie 2000, postuniversitar), informatică (februarie - mai 2000, pentm cadrele de conducere) etc. Candidaţii primesc aceleaşi | sume lunare ca şi bursierii agronomi. Dosarele ' de bursă se depun pînă în 31 martie, pentru cursurile care încep în 1999, şi pînă în 31 august pentru cele care încep în 2000.

Un alt curs oferit de Ambasada Spaniei este j1 unul de transporturi terestre, care se va desfăşura J ( între lunile aprilie si iunie, anul 2000. S -

Dana TIUCA f

i

Senatorul PD Pop propune pentru Industria Sîrmei o

reslruuturare gen Someş De!• Aceasta ar’ fi o soluţie pinâ la aplicare; programului naţional pentru siderurgie'

Senatorul PD, loan Sabin Pop, membruir Comisia Economică a Camerei Deputaţilff afirmă că cea mai bună soluţie pentru Sf Industria Sîrmei SA este aplicarea unui progra" de restructurare prin lichidare, după modet folosit în cazul SC Someş Dej. Aceasta posibilitate ar face ca persoanele disponibilizate să poată beneficia, de salarii compensatorii, te prin aplicarea unui program productiv ş angajaţilor, rămaşi la slujbe înbvun număr optim le vor creşte salariile, a explicat senatori clujean. După cunoştinţele sale, restructurare.5 prin lichidare are şanse dé succes la Som« Dej.

In opinia senatorului PD, această modalitate ar rezolva conflictul şi va pregăti terenul pentr- programul care se află în pregătire la Ministere Industriilor, care va viza toate cele şase mar întreprinderi siderurgice din ţară.

Pop consideră că procentul de 60 la sută cr care sindicaliştii vor să le fie mărite salariile este prea mare şi speră ca aceştia să dea dovaw de maturitate, loan Sabin Pop crede că muncitor de la Cîmpia Turzii cer mărirea salariilor pentm a ajunge la sumele primite de cei care lucrează la Sidex Galaţi. Senatorul clujean a afirmat» apreciază conducerea SC Industria Sîrmei ş că procentul de 20 la sută oferit de aceasta va creşte salariile pînă aproape de nivelul celor dela Sidex. . i.

-• ... A.M

A G R E S S I O N E G R O U P R O M A N I A S R L

L O T E R I A N A Ţ I O N A L Ă * S u c u r s a l a

j u d e ţ e a n ă C L U J

v ă i n v i t ă s ă p a r t i c i p a ţ i l a T r a g e r e a “ L o t o

S p e c i a l 6 d i n 4 9 a P r i m ă v e r i i ” d i n d a t a d e

0 7 m a r t i e 1 9 9 9

Firmă de difuzare presă-carteangajează

V Î N Z Ă T O R I f f i f .C e r e r i l e s e v o r d e p u n e l a s e d i u l f i r m e i d i n

P - ţ a . U n i r i i n r . 2 1 .

Telefon: 19-68-58, orele 8-16.

Un cotidian caresatisface

gusturile ‘Dumneavoastră1.

F O N D S U P L I M E N T A R - 1 M I L I A R D L E I '*■

U L T I M A Z I D E P A R T I C I P A R E

S Î M B Ă T Ă 6 M A R T I E

U N B I L E T L O T O S P E C I A L 6 / 4 9 P O A T E F I

U N C A D O U S U R P R I Z Ă .

C U O C A Z I A Z I L E I D E 8 M A R T I E

L O T E R I A N A Ţ I O N A L Ă C L U J V Ă U R E A Z Ă

M U L T S U C C E S

vă oferă soluţii, proiectează f i produce.• Mobilier la comandă; -• Mobilier de birou; . . i• Bucătării; s• Mobilier de cameră; 's• Dormitoare;• Mobilier pentru camere de copii.

Telefon: 199.270 sau 190.836.

Dynamic Network Technologies'Str. Tebei nr. 21, 3400Cluj-Napoca. România,Tel: +40-64-420006; Fax: +40- 64-420478 , . _E-mail: salesíS)dntci.ro.httP://www.dntcj.ró

A n n 3 Î n 3 7 3

OPERATOARE CALCULATORpentru facturare secretariat. §

Cerinţe: cunoştinţe de contabilitate § primară, seriozitate, vîrsta maximă 35 ani.

Inf. la tel. 4 1.4 0 .6 1

a d e v ă r u ld e C l u j

C O N V O C A T O R

C o n e c tiv ita te V e gINTERNET 71dial-up nelimitat 34$

Consiliul dc Administraţie şal Societăţii Comerciale “SAMUS MEX" S.A. Dej ""C onvoacă a d u n a re a G e n e ra lă O rd in a ră a

Acţionarilor la data dc 19.03.1999, ora 12,00 la Casa Tehnicii din Dej (str. Bistriţei nr. 62), pentru toţi acţionariiînregistraţiîn Registrul Acţionarilor la sfirşitul zilei dc 01.03.1999, cu urm ătoarea ordine dc z.i:

1. Aprobarea bilanţului pe anul 1998, după analiza raportului Consiliuluidc Administraţicşi alComisicidc cenzori.

2. Repartizarea profitului pc anul 199S -3. Aprobarea bugetului dc Venituri şi Cheltuieli pc

anul 1999.4. Stabilirea salariului lunar al adm inistratorilor şi

cenzorilor pentru anul 1999.5. Diverse. 'Începînd cu data dc 05.03.1999, documentele şi

materialele informative, referitoare la problemele incluse pc ordinea dc zi, sc pot consulta sau procura contra-cost dela sediul societăţii din loc. Dej. str. Bistriţei, nr. 63, jud. Cluj, Serviciul A cţionariat-Juridic,în zilele lucrătoare între orele 7,00-15,00.

Acţionarii pot participa la adunarea generală direct, pc bază dc buletin dc identitate, sau prin procuri speciale acordate unor rcprczcntanţi-acţionari.

Formularele dc procuri speciale sc pot procura dc la aceeaşi adresă.

După completarea şi semnarea lor în trei exemplare, un exemplar al procurii speciale, în original, sc va depune la.scdiul societăţii pînă la data de 12.03.1999, un exemplar va rămîne la reprezentant şi un exemplar la reprezentat.

In cazul în carc nu sc va în trun i procentul dc reprezentare a capitalului social prevăzut în statut, a doua şedinţă a Adunării Generale sc va desfăşura în data de 02.04.1999, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

. ■■■* « j . m l M á mBaia Mare str. Victorie nr. 2 3 2 vinde:• POMI ALTOIŢI specia măr şi prun

Preţul: 1 5 .0 0 0 lei + TVA ş(sau contravaloare în cupoane) §

Informaţii Ia telefon: ~ -SEDIU BAIA MARE

0 6 2 2 7 6 7 7 5 , 2 7 5 8 2 4 , 2 7 5 8 2 5 . PEPINIERA SEINI 0 6 2 4 9 1 3 3 0

NUMAI în luna MARTIE reduceri pentru plata în avans

* pt. 3 luni - 90$* pt. 6 Juni -175$

S.C. Mecanica Marius 1 Cluj-Napoca "

- c u s e d i u l î n B - d u l M u n c i i n r . 1 0

î n c h i r i a z ă s p a ţ i i p e n t r u : 4 -

- b i r o u r i 2 7 0 m p . ; - d e p o z i t e 4 8 0 m p . ;

- p r o d u c ţ i e 7 0 0 m p . ; ' >

S p a ţ i i l e a u î n c ă l z i r e c e n t r a l ă , c u r e n t e l e c t r i c ( d u p ă

c a z t r i f a z i c ) ş i a p ă c u r e n t ă .

D e a s e m e n e a î n c h i r i a z ă a u t o m a c a r a 1 2 , 5 t o .

Informaţii suplimentare la telefon 064-415.066 int. 21 sau 064-415.567.

Oferă populaţiei instrumente avantajoase de economisire;ANC POST

• depozite în cont, cu capitalizare automată a

dobînzii, la scadenţăcertificate de depozit pe

termen opţional

term en rata anuală a term en rata anuală a dobînzii: dobînzii:

1 lu n ă 5 2 % 15 zile 3 0 %3 luni 5 4 % 30 zile 5 6 %6 luni. 5 5 % 60 zile 5 8 % _9 luni 5 6 % • 90 zile ' 5 5 % s

12 luni 6 0 % g24 luni , 61 % 4 v c• d ep o zite pe c a rn e te de e c o n o m ii şi îm p ru m u tu r i

Operaţiuni de vînzare/răscumpărare a certificatelor de depozit şi depozite pe carnete de economii şi împrumuturi se pot efectua şi prin cele mai importante oficii poştale din judeţ • f -'

Reţeaua unităţilor BANC POST din judeţul Cluj: Cluj-Napoca, Sucursala judeţeană Cluj, str. M. Eminescu nr. 2,

tel. 192525. Agenţia Avram Iancu, piaţa A. Iancu nr. 17, tel. 193991. Dej, str. Mioriţei nr. 2 tel. 215217. Turda, str. Republicii nr. 24, tel.

316751. Gherla, str. Crişan nr. 16, tel. 243243.

S o c ie t a t e a n o a s t r ă a n g a j e a z ă p e n t r u C lu j re sp o n sa b il v înzări, p e r s o a n ă c u s tu d ii s u p e r io a r e e c o n o m ic e s a u te h n ic e , lim b a e n g le z ă /g e r m a n ă u n avantaj, s ta g iu l m ilitar s a t is fă c u t , p e r m is a u to , dom iciliu l”în z o n ă . ^

D a că v r e i s ă f a c i p a r te d in tr -o e c h i p ă d e v în ză r i, d a c ă e ş t i t în ă r , a c t iv , c u d o r in ţ a d e p e r fe c ţ io n a r e în v în z ă r i , t r im ite C V -u l î n s o t i t de o f o t o g r a f ie ş i s c r i s o a r e d e in t e n ţ ie la O P 0 3■ 13 0 B u c u r e ş t i . ('1360085)

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E A L

S . C . " S O R T I L E M N " S . A . G h e r l a

Convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor la data de ,23.03.1999, ora10,00 la sediul societăţii, ordinea de zi fiind următoarea:

1. Raportul de gestiune pe anul 1998;2. Raportul comisiei de cenzori;3. Aprobarea bilanţului contabil pe anuí

1998;4. Aprobarea bugetului de venituri şi

cheltuieli pe anul 1999;5. Diverseîn-cazul în care nu sunt îndeplinite

formalităţile legale, A.G.A. se reia în data de 6 aprilie 1999 ora 10,00 s

Informaţii la telefon nr. 064/241717 1

S C M A L V I N A M A R K E T I N G &

D I S T R I B U T I O N S R LA N G A JE A Z Ă :

ECONOMISTCĂ) c u e x p e r ie n ţ a , v îr s ta m a x im ă 3 5 a n i . * ?

P rogram d e lu c r u 4 o r e z i ln ic , i A G EN ŢI COM ERCIALI c u 1

e x p e r ie n ţă , v îr s t a m a x im ă 3 0 a n i .INFORM ÁTII t e l . / f a x : 4 1 5 6 5 9

_______ B -du l M u n c ii n r . 8 - 1 4

G R U P U L Ş C O LA R IN D U S TR IA L E N E R G ETIC ' C L U J -N A P O C A

O r g a n iz e a z ă în d a ta d e 17 m a r t ie 1 9 9 9 o r a 1 3 ,0 0

c o n c u r s p e n tr u o c u p a r e a p o s t u lu i d e :

In fo rm a ţii s u p l im e n t a r e la s e c r e t a r ia t u l ş c o l i i ,

T e le fo n 1 4 .1 1 :2 6

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23-

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

A în c e p u t c a m p a n ia de în scire rr pentru ediţia 2000!

Noi oportunităţi de afaceri!Noi pieţe de desfacere!

O şansă în plus pentru prosperitatea afacerilor Dumneavoastră

prin:

PAGINI NAŢIONALECEL MAI POPULAR ANUAR

DE PUBLICITATE DIN ROMÂNIA

P ă ş i ţ i c u n o i i n m i l e n i u l I I I !B - d u l E r o i l o r N r . 2 c a m . 4

t e l / f a x 0 6 4 - 1 9 5 . 5 8 9

G S M 0 9 2 - 5 1 1 . 6 6 2

REGIA AUTONOMA A DRUMURILOR JUDEŢENE CLUJ

cu sediul în CLUJ-NAPOCA, str. Traian Vuia nr. 216 Tel. 41-66-22, Fax 41-62-00

j O r g a n i z e a z ă S e l e c ţ i e d e o f e r t e d e p r e ţ î n

Y c d c r c a o b ţ i n e r i i d e o f e r t e d e t a r i f e p e n t r u

î n c h i r i e r e m i j l o a c e d e t r a n s p o r t ş i u t i l a j e

s p e c i f i c e . . K -

Data licitaţie: Şantier Gilău Şantier Huedin Şantier jGherla Şantier Dej Şantier T u rd a

17.03.1999, ora 9,00 £1 7 . 0 3 . 1 9 9 9 , o r a 1 3 , 0 0

1 8 . 0 3 . 1 9 9 9 , o r a 9 , 0 0

1 8 . 0 3 . 1 9 9 9 o r a 1 3 , 0 0

1 9 . 0 3 . 1 9 9 9 o r a 9 , 0 0

L o c u l L i c i t a ţ i e i : S e d i i l e Ş a n t i e r e l o r r e s p e c t i v e

C a i e t u l d e s a r c i n i s e p o a t e r i d i c a d e l a s e d i u l

R . A . D . J . C l u j , c o s t u l l u i f i i n d d e 5 . 0 0 0 l e i .

D a t a l i m i t ă p e n t r u d e p u n e r e a o f e r t e l o r : î n z i u a

d e s f ă ş u r ă r i i l i c i t a ţ i e i , o r a 8 , 3 0 r e s p e c t i v 1 2 , 3 0

A l t e i n f o r m a ţ i i : l a R . A . D . J . C l u j - B i r o u l

M e c a n i z a r e , i n g . T o t e l e c a n D ă n u ţ .

M ATRIM ONIALE• Pensionar 63 ani, 175,70,

doresc cunoştinţă cu doamnă serioasă. Tel. 42-73-32 după orele 16. (3 1 3 7 7 3 )___________

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• SC Siamond SRL din Someşeni vindeHa populaţie găini pentru gosp od ării. Căutaţi hala nr. 6 la tel. 41- 67-29. (428119)

• Se v in d e baracă m etalică d em ontab ilă în suprafaţa de 80 mp. Tel. 094-56-47-24. (428174)

• Vînd societate. Tel. 15-00- 03; 0948-40-80-9. (427186)

• Vînd apartament cu 2 camere str. Tulcea nr. 6, ap. 18 şi garaj. (428120)

• Vînd 200 oi. Tel. 092- 50-94-75. (313785)

în baza art. 117 din Legea nr. 31 /1990 (republicată) şi a actului constitutiv al societăţii, Consiliul de Administraţie al S.C . C E R C O N A rieşu l S.A. Câmpia Turzii convoacă

A D U N A R E A G E N E R A L Ă O R D IN A R Ăa acţionarii or societăţii în data de 26.03 .1999 , ora 9 , la

sediul societăţii din Câmpia Turzii strada Ialomiţei nr, 1, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul z ile i de 11.03.1999.

Ordinea de zi a adunării generale ordinare este următoarea:1. Raportul de gestiune al Consiliului de Administraţie.2 . Raportul cenzorilor.3. Prezentarea bilanţului contabil şi repartizarea profitului.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a

programului de activitate pentru 1999.Acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de

11.03.1999, vor putea consulta sau procura contra cost, docum entele şi m aterialele inform ative, referitoare la problem ele incluse pe ordinea de zi, de la sediul S.C. CERCON ARIEŞUL S.A ., strada Ialomiţei nr. 1 Câmpia Turzii, tel. 064/368650 interior 17 între orele 09-13.

Formularele de procuri speciale de reprezentare se obţin de la adresa de mai sus. E le vor fi depuse sau expediate la sediul societăţii pînă la data de 22 .03.1999, ora'13.

Dacă prima adunare nu va întruni cvorumul necesar pentru validarea hotărîrilor, a doua adunare va avea loc în data de 27 .03 .1999 , în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Cu această ocazie informăm acţionarii societăţii că s-a demarat investiţia aprobată în adunarea anterioară, anume “Cuptor T unel”, in vestiţie executată dupâ concepţie Occidental Industries din Franţa, de asem enea informăm că datorită timpului friguros societatea şi-a redus numărul de personal cu 188 persoane pînă la îmbunătăţirea condiţiilor climaterice.

Relaţii suplimentare, se vor putea obţine de la sediul societăţii sau la telefon 064/368650 int. 17. (1358650)

m i mX haine de lucru

X halate de medic X cizme cauciuc

■ import Germania/Austria

Adresa: Str.Aurel Vlaicu nr.27 Telefon: 123120

str.Aurel Vlaicu — - /Si i i

DIVERSE

• A ngajăm persoană serioasă pentrn activitate Xerox. Tel. 094-60-73-75 sau 14-73-75. (313775)

• Angajăm manipulanţi depozit m ateriale de construcţii. Tel. 41-41-48.(313807)

Companie mixtă, angajează

REPREZENTANT VÎNZĂRIîn domeniul alimentar, condiţii: .. i

• experienţă: minim 5 ani• vîrstă maximă: 35 ani• studii superioare f(industria alimentară avantaj) . 1• Ib. engleză avantaj• carnet conducere (B)

Cei interesaţi pot trimite C.V. la Fax: 064/122440 pînă la data de 15 martie.

• Vînd casă în Gherla str. Fermei nr. 29. Tel. 15-15-66. (428121)

• Vînd apartament cu 3 camere, 4 arzătoare în Floreşti, str. Gh. D oja, sc. I, ap. 3. (428131)

• Cumpăr teren sau casă mică cu teren în cartierul Andrei M ureşanu. T el. 19 -81-89 . (427154)

• Vînd teren arabil 2900 metri pătraţi lîngă Planoare-Dezmir, preţ 3 dolari/m etru pătrat negociabil. Informaţii la tel. 13- 37-97 dupâ orele 18. (427163)

• Vînd casă şi grădină 80 ari la intrarea în satul Dezmir pe str. Trandafirilor, preţ 170 milioane negociabil. Informaţii la tel. 13- 37-97 după orele 18. (427164)

• Vînd apartament 3 camere, preţ negociabil, fară firme. Tel. 17-03-09. (427170)

• V înd Peugeot 4051,6,1994,63500 km, 11300 DM. T el. 094-50-12-98. (428096)

• V înd Dacia 1310 şi Dacia Nova pe injecţie, o km. Acceptăm variante de schimb. Tel. 16-72-61,19-14- 45, 092-34-59-90. (313744)

• Vînd Dacia 1310 din 1986. Tel. 18-80-55. (428168)

• Vînd incubator tip 1V5M capacitate 10.000 ouă, nou, instalaţie electronică. Şăulia de Cîmpie, Mureş, tel. 065-42-83- 49 sau 065 -42 -83 -50 Cojocneanu. (428164)

• Vînd set “Junior” Zepter, preţ negociabil. Tel. 21-32-01. (427176) - v .

• Vînd 4 sobe de teracotă complete ţiglă. Tel. 43-09-46 după ora 16. (427177)

• închiriem 2 uscătorii prin licitaţie la bloc pe data de vineri 05.03.1999 ora 19 pe scara V la parterul blocului str. 21 Decembrie nr. 129. Informaţii la tel. 41-37-57 seara după ora 20. (42717?)

• închiriez bar-restaurant situat pe str. Haşdeu. Restaurantul este com plet dotat şi cu toate autorizaţiile la zi. CÎhiria este de 1000 DM/lună. Plata în avans pe 3 luni. Tel. 19-67-43, orele 10-13. (313791)

— • Dau în chirie apartament de lux 3 camere m obilate, etaj I, cartier Grădini Mănăştur. Tel. 14- 7 7 - 6 0 , 0 9 4 - 7 0 - 3 3 - 2 4 . (428124)

ÎN C H IR IER I

• Policlinica Interservisan înch iriază cab inet de stomatologie, perfect utilat Tel. 41-48-07. (428117)

• Dau în chirie garsonieră confort I, m obilată, cartier Zorilor, 100$. Tel. 12-27-41. (428149)

• închiriez apartament 4 camere, mobilat, Zorilor. Tel.' 16-63-52. (313806),

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. Ofer maxim 130 USD. Tel. 19-14-29. (313808)

Racz A dolf, cu ultimul dom iciliu cunoscut în Ciuj- Napoca str. Victor Babeş nr. 11., este citat la Judecătoria Ciuj- Napoca, camera 125, pentru ziua de 10 martie. 1999, ora 8, în calitate de pîrît, în proces cu Consiliul Local al municipiului Ciuj-Napoca, avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate. (R)• în conformitate cu Legea nr.

Î37/1995 S.C. FarmcarmenS.R .L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul farmacie situată în Turda str. Andrei Mureşan nr.26 . Eventualele sugestii şi sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj calea Dorobanţilor nr. 99. (4670784)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995 Cioară Dorel Nicolae anunţă începerea demersurilor, pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin situat în Turda str. C onstructorilor nr. 20. Eventualele sugestii şi sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj calea Dorobanţilor nr. 99. (4670783)• în-conformitate cu Lege nr.

137/ 1995 SC Agromec SA Ciuj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l incintă, ateliere, m agazii, birouri, magazin desfacere piese situat în str. Tineretului nr. 59. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţijor, nr. 99. (428158)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Primăvara SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru ob iectivul “Produse alimentare, patiserie şi bistro” situat în Ciuj-Napoca, str. Lucian blaga nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediu l APM Clüj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (313799)

IN T E R N A T IO N A L C O M P U T E R SCHOOL-jSocietate româno-suedeză Avize MEN nr. 1576/95,2905/93

Organizează următoarele cursuri.!• O perato r calculator,

programator• Contabilitate teoretică f i pe

calculator• Lim bi străine, secretariat

Plata în rate; Suport de curs,Practică gratuită.

Ofertă specială pentru elevi, studenţi, şomeri.Inform atíi: B-dul Eroilor nr. 2, cam. 6, ’tel. 196.529, 430.345 între orele 9-20.

• Consiliul Local Iclod anunţi licitaţie privind consultanţi pentru lucrări de investiţii api gaz. Licitaţia va avea loc în data de 18.03.1999 orele 9 li Consiliul Local Iclod. (428148,.

• SC Textila Romat SA Ciuj- Napoca organizează în data de 18.03. 1999 licitaţie în vederea închirierii spaţiilor din str. Salcîmului nr. 37 cu o suprafaţă de 2.000 mp. Informaţii la tel. 16-23-09. (428161)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Lazăr loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de medic pentru obiectivul extindere construcţie situat în str. Plugarilor nr. 32. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sed iu l APM Cluj Cale*. Dorobanţilor nr. 99. (427173)

• Numita Peter Elisabeta patron SC Polrom Turs SRL Cluj este'rugată a se prezenta la Judecătoria Cluj la data de 23. 10. 1999 avînd calitatea de pirită în dosarul 13655-1998.(427182)

• în conformitate cu Legea nr 137/ 1995 Kadar Martin anunţi începerea demersurilor pentrt obţinerea acordului de medic pentru obiectivul “Casă de locuit” situat în comuna Gilă- str. Suceag nr. 301. Eventualei; sesizări şi sugestii numai pentr. factorii de mediu se vor depun: la sediu l APM Cluj, Calei Dorobanţilor nr. 99. (313794)

• în conformitate cu Legea nr 137/ 1995 Popa loan, anunţi începerea demersurilor pentn obţinerea cordului de medic pentru obiectivul “Casi familială” situată în Cacova Isii nr. 243, comuna Iara, jud. Cluj- Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de medic se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (313803) -

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 .

A D E V Ă R U Ld a Cii^i

piUJ.NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; cijBREDACyiA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

. fn conformitate cu Legea nr. i 0 1 995, Pmnar Toader anunţă 1 jjceperea demersurilor pentru

„(ţinerea acordului de mediu .„litru obiectivul “Magazie, Jjteţ, coştei, WC”, situat în camuna Cătina, nr. 216, jud. (luj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de r,ediu se vor depune la sediul 0 Cluj, Calea Dorobanţilor tt. 99. (313805)

PIERDERI> Pierdut carnet de student pe

ş numele Bolboacă Marcel. îleclar nul. (428150) ■> Pierdut carnet şi legitimaţie

| de student pe numele ŞtirbanOvidiu Alin. Le declar nule.

| (128153)< SC Nera Mureşan Com

impex pierdut autorizaţie î sanitară, nr. 22523. O declară

lă. (428155)Pierdut carnet de student pe sie Jurca Nadina. îl declar(428165)

• Pierdut în 2 martie, cîine . Schiautzer, negTU, mascul, zona { Mănăştur Colina. Rog anunţaţi ' la tel. 16-21-51. Recompensă.

(428167)• Pierdut aviz de însoţire a

nărfii pe firma Muntean Costică. îl declar nul. (427174)• Pierdut carnet de sănătate

’ pe numele de Tâmaş Ana. îl ' dar nul. (427180)

Pierdut carnet de sănătate i pe numele Farkas Daniel. îl

declar nul. (427181)• Pierdut factură cu nr.

33905 1 6 din data de 18.01.1999 emisă de SC Copy Team Service SRL. Se declară nulă. (427183)• Pierdut titlu de proprietate

pe numele Gădâlean Traian. îl declar nul. (427185)• Pierdut foaie CF nr. 62151

pe numele Albu Mircea. O declar nulă. (427189)• Pierdut contract de închiriere

parcare, str. Petuniei nr. 7, pe numele Ţira Lucian. îl declar

Inul. (313792)• Pierdut carnet de student pe

numele Pandrea Livia Maria. îl. declar nul. (313796)’ Sc Tofan Grup SA pierdut

facturi nr.164290,7336483,164289,164493, 6302925,7207137,7336354. Se declară nule. (313804)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu durere anunţăm dispariţia tragică din viaţă a lui MUREŞAN ANDREI ?ef echipă ''în treţin ere fabricaţie m ucava. Transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Salariaţii şi conducerea SC Mucart SA, Cluj. (428152)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost mamă, soacră şi bunică OPREA ANA în vîrstă de 71 ani. înmormîntarea va avea loc în data de 6.03.1999, ora 12 la Capela I C im itirul Central. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fii Mircea şi Vasile cu familiile.(428166) w :

• Cu sufletele îndoliate ne despărţim prea curind de so ţu l şi tată l nostru , M U REŞAN A N D R E I în vîrstă de 41 ani. Înmormîntarea va avea Ioc v in eri 5 m artie 1999 la Cimitirul Central, ora 11. Soţia Oniţa Lucia şi copiii Andrei şi Alina. (428170)

* Sîntem aiătnri de cumnata noastră Mureşan Lucia şi copii A ndrei şi Alina în marea durere suferită de încetarea din viaţă ia numai 41 de ani a soţului şi tatălui lor MUREŞAN ANDREI. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia Tâmaş din Cluj, Iosif, M oldovan şi Mureşan din Braşov. (428175)

. • Cu adincă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre m am e, soacre şi bunică GROZA SAVETA în vîrstă de 68 ani. înmormîntarea va avea Ioc vineri 5 martie, o re le - 13 în C im itirul Cordoş. Fiica, ginerele şi nepotul. (427187)

• în aceste m om ente triste, Decanatul Facultăţii de M atem atică şi Inform atică, transm ite doamnei Liliana Pop sincere condoleanţe, iar fam iliei Hoda m ultă patere sufletească. (428176)• Cn inimile îndurerate

anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici GROZA SAVETA. F iu l, nora şi nepotu l. (427188)

• în prag de primăvară, cînd natura se trezeşte la viaţă a trecut fulgerător in lumea umbrelor, in urma unei scurte suferinţe, draga noastră soră şi cum nată VETA GROZA. Sufletul ei blînd şi bun nu-1 vom uita niciodată. Adio scumpa mea soră şi cum nată. Fratele Vasile Boca şi A nişoara. (427190)

• Cu inima îndurerată anunţăm stingerea din viaţă a mamei, soacrei, bunicii, KAST ILEANA, în vîrstă de 63 anL înhumarea va avea Ioc vineri, 5 martié 1999, ora 13, la Cimitirul Central. Familia îndoliată. (313793)

| * Colectivul Policlinicii Interservisan adnee un ultim omagiu celui care a fost dr. VLA DIM ÍR M ATEI. S incere condoleanţe fam iliei îndoliate. (313789)

• Sîntem a iă tn ri de familia dr. Horea Matei în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag dr. VLADIM ÍR M A TEI. Asociaţia de locatari Nicolae Pascaly nr. 9. (428151)

• Sîntem alături de familia îndoliată, la marea durere pricinuită de m oartea prem atură a dragului nostru vecin , M UREŞAN A N D R E I. Familia Varga. (313795)

• Un ultim om agiu bunului nostru colocatar RADU IO AN. S incere condoleanţe ^fam iliei. Asociaţia de locatari Parîng nr. 39. (428157)

• Sîntem a lă tu r i de prietenii noştri V asile şi Marius Rusu şi întreaga lor fam ilie în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a scumpei lor mame RUSU NASTASIA. Sincere condoleanţe. F am iliile Fizeşan şi Todică. (428159)

• O rugă pentru odihna celui care a fo st dr. V LA D IM ÍR M A TEI. C ondoleanţe fam ilie i îndoliate. Familia Râmboiu. (313797)

• Sîntem profund impresionaţi de dispariţia fulgerătoare a colocatarului nostru, ec. TÁTAR VASILE. Familiei îndoliate îi transm item sincere condoleanţe. Dumnezeu să- I odihnească. Asociaţia de locatari, str. Independenţei nr. 1. (313800)

• Dragă Sandu, sîntem alături de tine la trecerea in eternitate a m am ei ta le dragi. Sincere condoleanţe. F am ilia M unteanu . (428162)

• Transm item sincere condoleanţe familiei Pleth la decesul celei care a fost PLETH EMMA. Asociaţia de locatari str. Universităţii nr. 1. (428169)

• Cu durere în suflet ne despărţim de cum nata! M UREŞAN A ND REI. Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia O ltean Ioan şi C laudia, îm preună cu fetiţele Ioana şi Iu lia . (313811)

* Cn sufletele îndoliate ne despărţim de finul nostru M UREŞAN A N D R E I. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Ilieş Gavriş Trifan, Aurica şi Rareş. (428171)

• Un ultim şi pios omagiu, la decesul bunului meu cum nat, . A N D R EI M UREŞAN. L enuţa şi copiii. (313812)

• Cu durere în suflet ne despărţim de cel ce a fost bnnul şi d ragu l nostru cum nat şi naş A N D R EI M UREŞAN. C ondoleanţe familiei Tatiana şi Andreea. (428173)

• S-au scurs 2 ani de cînd l-am condus prea devreme pe ultimul drum pe tatăl, bunicul, socrnl şi fostu l dascăl POTRA EMIL, din Bologa. Fiul Ioan, nepoata Ioana, nora V iorica şi familia Crişan. Odihnească- se în pace. (313809)

• N cştearsă am in tire păstrăm dragu lu i nostru soţ, tată, socru şi bunic, la 10 ani de la prea trista sa dispariţie. Familia. (F)

• Un ultim şi pios omagiu, la decesul ginerelui'nostru ANDREI M UREŞAN. Dumnezeu să-l odihnească. Socrii din Sânmartin Oltean Anton şi Maria. (313813)

• Sîntem alături de colega noastră farmacista Ciobanu Gabriela în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate, Colectivul Farmaciei nr. 8, Cluj. (428160)

• Sîntem alături de vecina noastră Mureşan Oniţa Lucia în marea durere pricinuită de moartea soţului ANDREI. Familia Lăpuşte. (428172)

• • Cu aceeaşi adîncă durere anunţăm că s-au scurs şase luni de la decesul iubitei noastre m am e şi bunici EUGENIA BULEU. Fie ca cei care au cunoscut- o şi preţu it-o să-şi amintească măcar pentru o clipă chipul ei frum os şi sufletul ei ales. Dumnezeu să te odihnească în pace mămico. Florin şi Marius Buleu cu familiile. (427184)

• Se îm plinesc şase săptămîni de cînd iubitul nostru soţ, tată şi bunic MARCU PETRU a plecat pe drum ul veşn ic ie i. Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă 6 martie, la orele 17, la B iserica “Sfinţii A postoli Petru şi P avel” din cartieru l G rigoresco. Fam ilia îndoliată. (427191)

• , L acrim i şi flori pe mormîntul dragilor noştri M ARIUS (nepot) şiM ARIAN (fiu ), lacomemorarea a 6 luni de Ia deces. D um nezeu să-l odihnească în pace. Iosif şi Maria Gânscă. (313801)

• La împlinirea a 6 luni de la dispariţia tragică a dragilor noştri MARIUS şi M ARIAN G Â N SC Â , pe vom reculege într-o pioasă com em orare, dum inică 7 m artie, la B iserica Sf. Dumitru (str. B orhanci), ora 17. Cu durere nestinsă A dina şi D iana G ânscă. (313802)

• Doi ani de tristeţe s-au scurs de cînd draga noastră m am ă, b u n ică , so ţie şi so a cră , . V E R O N IC A G IU R G IU din C erb eşti- Poieni, ne-a lăsat doar cu am in tir ile . N e lip seşte zîmbetul şi dragostea dînsei. Nu o vom uita niciodată. Dumnezeu s-o odihnească- n pace. (313810)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în grea u a 'în cerca re prin care am trecut Ia moartea scum pei n o a stre so ţii, m am e, so a cre şi bunici ŞE R B A N M A R IA . Soţu l Ioan, fiica Rodica, ginerele Petrică, nepoţii R em us şi Ionuţ. (428138)

• Mulţumesc pe această ca le d o m n ilo r doctori M otocn M arius şi Duma V alen tin precum şi întregului personal medical din Clinica M edicală IV z Spitalului CFR , care timp de 20 ani s-au "ocupat cu ab n ega ţie şi d ă ru ire de ameliorarea sănătăţii soţiei m ele ŞE R B A N M A RIA . Soţul Şerban Ioan. (428139)

cl® C M

Ziarul “A d e v ă ru l d e C lu j” este:■ 1 v •

■ publicaţia cu cca mai îndelungată existenţă pe piaţa clujeană, fiind singurul ziar carc din 23 decembrie-1 9 8 9 , a apărut cu regularitate, avînd în permamenţă tirajul maxim pc presa locală;

■ cotidianul cu cea mai mare arie de pătrundere în majoritatea localităţilor din judeţul Cluj; - -

■ ziarul cu o excelentă pagină pe Internet, avînd numeroşi cititori şi în străinătate; adresa: http://www.dntcj.ro/adcvârul

■ publicaţia locală cu cel mai mare tiraj; de menţionat că tirajul ziarului nostru nu c constant, variind în funcţie comenzile difîizorilor, desfacerea facîndu-sc fară retururi. Practic, tirajul tipărit este cel vîndut integral.

Conform sondajelor, cotidianul nostru se distinge în peisajul presei locale ca fiind:□ cotidianul cel mai citit, în comparaţie atît cu alte publicaţii locale cît şi centrale;

□ cotidianul local cu cele mai interesante articole economice - 2 0% din eşantion a apreciat astfel pagina economică a ziarului nostru; publicaţia locală cu cei mai obiectivi ziarişti;

□ cotidianul local cu cel mai mare volum de mică şi mare publicitate;

Cititorii ziarului “Adevărul de Cluj” se identifică prin: studii superioare, vîrstă peste 35 de ani; aproape jumătate au venituri peste 1,5 milioane lei pe lună.

S u rsa d a te lor: Metro Media Transilvania, NAPOCA MEDIA BAROMÉTER. ' -

I Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul M D E 'v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . d s C i f t p J

Azi în sferturile de finală ale Cupei Cupelorvor avea loc partidele: Lokomotív Moscova - Maccabi Haifa, Varteks - Mallorca, Chelsea - Valerenga Oslo, Panonios Atena - Lazio Roma.

C E V 9 D E F O R M U L A ' 1

S E Z O N U L 1 9 9 9 L A S T A R T F O R M U L A I

W O R L DCHAM PIONSHIP

S e z o n n o u ,

c h a l l e n g e r i v e c h iPrincipala speranţă a plutonului pare totuşi

Benetton, al cânii revoluţionar sistem de frînare pe roţile-faţâ continuă sâ facă valuri. După aprecierile proiectantiHui-şef Nick Wirth, B-199 e "un uriaş pas înainte". Echipa condusă de Rocco Benetton e şi ea animată de gîndul revanşei, 1998 fiind primul sezon dîn 1991 încoace în care team-ul nu s-a clasat pe podiumul constructorilor.

Dar. cum bine preciza Michael Schumacher, Ferrari şi McLaren au pornit căutările pentru noul sezon de pe baze “mult prea solide" pentru a fi îngrijorate serios de progresele plutonului. “Nu cred că vom avea dificultăţi", afirma pilotul german - angrenat şi el în criticile împotriva intenţiei lui Max Mosley de a impune cauciucurile “pentru orice vreme'începînd din 20 0 1 .

In euforia succesului de anul trecut, finlandezul Mika Hâkkinen afirmase că Ii este recunoscător scoţianului (fără al cărui sprijin aproape cert titlul ar fi poposit la Maranello) şi că îl va ajuta să-şi realizeze visul de a deveni campion. După ce ascultase docil ordinele de echipă, chipurile "inexistente". David afirmase la finele campaniei precedente câ va fi rîndul său să Fie sprijinit, avînd acordul conducerii team-ului.. Speranţele sale că finlandezul îi va întoarce “cadourile' • :. făcute din chiar A cursa de debut / ' *(cînd ultragiase f p r e brltan

Modificările de regulament pentru 1999 au fost minore comparativ cu cele pentru 1998 (cea mai semnificativă fiind introducerea unui al patrulea şanţ lateral pe pneuri, a căror lăţime e fixată la maxim 270 mm), ceea ce a permis team-urilor sâ se concentreze pentru îmbunătăţirea noilor modele. Datorită siăderii aderenţei, aerodinamicienii s-au concentrat pentru creşterea forţei de apăsare aerodinamică. Altă măsură impusă de FIA este ca scaunele să fie demontabile, ceea ce permite echipelor medicale să poată extrage piloţii în cazul unui accident în afara acesteia, sezonul 1999 aduce alte 8 măsuri de creştere a securităţii: creşterea rezistenţei la impact a "nasului" cu 17%, dispozitiv pentru sprijinirea capului pilotului, includerea unei valve de siguranţă în sistemul de răcire cu apă pentru a evita crearea unor presiuni mari în circuit, manşa pentru poziţionare “neutră"' plasată mai la îndemînă pentru stewarzii care au

de parcat maşina în cazul unui abandon în poziţii periculoase, îmbunătăţiri la construcţia rezervoarelor de combustibil, a fixării roţilor ş.a.

Spre deosebire de alţi ani, de această dată definitivarea piloţilor care vor concura în Formula 1 a fost amînată pînă aproape . de 4 martie, data limită. Dacă echipele puternice îşi definitivaseră din toamnă garniturile, la Minardi şi Arrows neclarităţile au persistat pînă în ultimele zile. Deşi fusese confirmat de cîteva ori, pînă la urmă

talentatul Mika Salo a rămas pe dinafară. în ultimul moment

' fiind preferat Tora Takagi. Motivul e

destul de prozaic: pe cînd

finlandezul ar fi costat Arrows-ul

1 milion de dolari.

cedîndu-şi locul din fruntea cursei australiene pentru a respecta un pact făcut înaintea calificărilor), lăsate la dospit pe timp de iarnă, au fost spulberate de campionul en-titre: “Sînt mai flâmînd de succes ca niciodată. Vreau să cîştig curse, vreau un nou titlu mondial. Am discutat cu foarte mulţi oameni pentru a fi sigur că nu voi aborda sezonul relaxat mental. Ştiu că va trebui să lupt pentru el. că va fi mai dificil să înving decît anul trecut. Nu voi face greşeala să consider că, fiind campion, sînt automat cel mai bun. David e foarte rapid şi extrem de competitiv, cu siguranţă îmi va face zile grele. Începem anul «cu farfuriile curate»; echipa ne va oferi maşini identice şi posibilităţi egale de a cîştigă curse. Va triumfa cel mai bun."

Declaraţia scoţianului, (“Nu doresc să primesc victorii pe tavă. Doresc să cîştig atunci cînd sînt cel mai bun pe pistă"), ar predispune la zîmbete strîmbe. Pe de o parte, pare evident că nimeni nu-i va oferi victorii pe tavă, sau cel puţin nu Hâkkinen. Pe de alta, speranţa sa că nu va mai fi hărţuit cu ordine de echipă e destul de firavă. Rămîne de dovedit, dar cred că Ron Dennis a schimbat forţat tactica de la finele anilor '80. Dacă

- atunci Prost şi Senna aveau într-adevăr şanse egale, duelul pe pistă decizînd titlul, asta se întîmplă şi pentru câ McLaren-Honda nu avea practic rival la vremea respectivă. După cum a dovedit-o ultimul deceniu, între timp lucrurile s-au mai schimbat şi “galopurile de sănătate" de la start la potou ţin de domeniul trecutului. în aceste condiţii de competitivitate acerbă, Ron Dennis nu- şi poate permite să irosească eforturile echipei într-un război intern. Mai mult chiar dacă scoţianul va fi mai rapid în debutul de sezon, el e grevat de faptul că poartă eticheta de “gentleman" (prea moale pentru un război al “durilor”) şi că Hâkkinen. e favoritul de suflet al Mercedes-ului.

aducea în sacoşă vreo

6.500.000 S.uşurînd bugetul de cheltuieli.

Trebuie precizat că şi primul confirmat, spaniolul Pedro De la Roşa,

beneficia de sprijinul consistent al firmei Repsol. Anunţat ca sigur la Minardi, Esteban Tuero a dispărut odată cu Marele Premiu al Argeritinei, pierzîndu-şi sponsorii datorită eliminării cursei de

Ja Buenos Aires. în locul său a urcat economistul spaniol de 24 de ani Marc Géné, şi el sponsorizat de Repsol. în urma unui contract de ultim moment, Luca Badoer a fost confirmat ca al doilea pilot al echipei italiene. Minardi trebuie însă să îşi asigure o rezervă, în. cazul unei indisponibilităţi a lui Schumacher sau Irvine pilotul de teste al lui Ferrari urmînd să concureze pentru “echipa mare", lată, aşadar, “loturile" pentru 1999:

McLaren - Mercedes

1. Mika Hâkkinen (n.28.09.1968 Helsinki/debut SUA 1991)

2. David Coulthard (n.27.03.1971 Twynholm /debut Spania 1994)

Ferrari3. Michael Schumacher

(n.3.01.1969 Kerpen /debutBelgia 1991)

4. Eddie Irvine (n .1 0 . 1 1 . 1 Néwtownards debut- Japonia 1993)

Williams :Supertec

(n.23.05.1972 Sao Paulo /debut Africa de Sud 1993)

Prost j Peugeot18. Olivier Panis (n.2.09.1966

Lyon /debut Brazilia 1994)19. Jarno Trulli (n.13.07.1974

Pescara /debut Australia 1997)Minardi - Ford20. Marc Géné (n.29.03.1974.

debutant)21. Luca Badoer (n. 25.01.1971.

debut Africa de Sud 1993)BAR -Supertec

, 22. Jacques .Villeneuve (n.9.04.71 St. Jean-sur-Richelieu; debut Australia 1996)

Ricardo Zonta (n 23.03.1976.

debutant)

5.Z a n a r d (n.23.10.1 Bologna d e b u S p a n i a 1991)

6

R a I f S c h u m a c h e r (n.30.06.1975 Huerth / debut Australia 1997)

Jordán - Muaen Honda7. Damon Hill

(n.17.09.1960 Londra / debut Ungaria 1993)

8 . Heinz - Harald Frentzen (n.18.05.1967 Monchengladbach /debut Brazilia 1994)

Benetton -Supertec9. Giancarlo Fisichella

(n.14.01.1973 Roma /debut Australia 1997) - v

10. Alexander Würz (n.15.02.1974 Waithofen / debut Canada 1997)

Sauber - Petronas . 11. Jean Aleşi (n. 11.06.1964 Avignon /debut Franţa 1989)

Calendarul provizoriu

7 m a rtie - M e l b o u r n e , A u s tra lia ; 11 a p rilie - Sao Paulo, Brazilia, 2 mai - Imola. S an Marino; 16 m a i ■ Monte Carto, M onaco; 30 m aiB a rc e lo n a , S p an ia ; 13 iun ieM o n t r e a l ,

Canada; 2 7 iunie - Magny-Cours, Franţa; 11 iulie - Silverstone, Anglia; 25 iulie - A1 R in g , A u s tr ia ; 1 a u g . - H ockenheim , Germ ania; 15 aug. - Budapesta, Ungaria; 29 aug. - Spa Francorchamps, Belgia; 12 sept. - M onza, Italia; 26 sept:-NCirburgring, Germ any; 17 oct. - Kuala Lumpur, Malaezia; 31 o c t . S u z u k a , Japonia.

D upă ce s -a lu p ta t să extindă la 17 num ărul curselor, p as spre un campionat cu 18-20 de Grand Prix-uri în mileniul următor, FIA s-a trezit în im pas datorită imposibilităţi chinezilor de a oferi toate condiţiile necesar? pentru ca circuitul Zhuhai să-şi facă debutul în 28 martie, respectiv eşecul negocierilor cu organ izatorii de la Buenos Aires. Se presup un e că F IA es te în negocieri cu organizatorii de la Estoril şi Kyalami (sud- africanii avînd circuitul omologat “la zF), dupi cum nu e im posibită includerea manşe> chineze spre finalul sezonului.

' Radu C. MUNTEANU

i z . r e u i u u n u * .

(n.22.05.1970 Sao Paulo/ _ debut Brazilia 1998)

Arrows TWR14. Pedro De la Rosa

(debutant)15.Toranosuke Takagi

(n.12.02.1974 Shizuoka, debut Australia 1998)

Stewart - Ford16. Johnny. Herbert

(n. 27.06.1964 Romford /debut Brazilia 1989)

17. Rubens Barrichello

ÜSSSSE ÍS « 3 B á SS S u S i - Esiunia 2-0 ,,-0 ). G.nea (15.80).

Ieri, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Tineret şiSport Cluj,'Nicolae lenac, a efectuat împreună cu doi experţi ai inspe j

• Judeţene în Construcţii şi Lucrări Publice Cluj o vizita la Stadionul "Ion Moina". Se intenţionează efectuarea unei expertize

la "sînge" privind starea deplorabilă în care se află arena clujean .

II-

Statais hol!Un fotbalist clujean, a cărui identitate nu o dezvăluim încă, se

pregăteşte să păşească în nemurite. Puţine zile vor mai trece şi î b feolul apartamentului său va apărea un bust care cu siguranţă: îi va uimi pe cunoscuţi. Lucrarea îi aparţine unui student, în primul an la “sculptură”, în continuă căutare de modele inleresanlc. Diri cîte cunoaştem este primul caz af unui sportiv clujean al cărui chip este modelat în lut.

; Vom reveni la... dezvelire!M ihai H O S S U

TURUL ÎNTÎI AL “SFERTURILOR” DE FINALA

Ajunsă în această fază, competiţia ar fi trebuit să-şi sch im b e denumirea: Cupa

L G anco-ita liano-span io lă , să f i —»an. Nu de alta, dar trei dintre

protagoniste sînt din “Hexagon”, trei din “Cizmă” şi două din Spania. Toate cele patru partide ale turului întîi s-au încheiat cu victoria gazdelor (trei victorii la limită şi una singură la scor). Iată rezultatele înregistrate:

• F,C. Bologna - Olympique Lyon 3-0 cu un Signori în vervă deosebită, autor a două goluri, bolognezii s-aU impus clar în

. faţa lyonezilor.• Girondins de Bordeaux -

A.C. Parma 2-1 a fost o. primă repriză a gazdelor care au sancţionat gafele din defensiva “brînzarilor”, Comise de Cannavaro şi Buffon, înscriind două goluri; o repriză secundă cu un plus de insistenţă a “brînzarilor”, dar defensiva

girondinilor face la timp pasul înainte lăsîndu-i pe Asprilla şi Benarivo în mai multe rînduri în ofside, ultimul, exasperat, avînd o replică de nemulţumire cu zece minute înainte de final, drept pentru care a văzut al doilea “galben”, transformat automat în “roşii”; în superioritate numerică girondinii se reped năvalnic spre poarta lui Buffon care are două intervenţii salutare; şi cînd nimeni din tabăra “brînzarilor” nu mai spera la ceva bun pe tabela de marcaj, cu şase minute înainte de final o acţiune Chiesa - Crespo se încheie cu gol, iar în ultimul minut Crespo a trecut pe lîngă egalare.

• Atletico M adrid - A .S. Roma 2-1

• Olympique M arseille - Celta Vigo 2-1

Returul “sferturilor” peste două săptămîni. (r.v.c.)

CUTREMUR DE GRADUL 9 PE SCARA... AJFCLUJ!!!• MIRCEA SALOMIR A FOST RĂSTURNAT DIN FOTOLIUL DE PREŞEDINTE •

REPREZENTANTUL F .R .F ., CORNELIU COSTINESCU, S-A CO M PO RTAT LAM ENTABIL ŞL RUŞINOS • AUREL COROIANU, DEŞI NU A AVUT CONTRACANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE VICEPREŞEDINTE, S-A TREZIT CU

f ŞUTURI DUPĂ CEAFĂ • LA AFLAREA REZULTATELOR, APROXIMATIV 20 DE ARBITRI CARE AŞTEPTAU AFARĂ AU SALUTAT VICTORIA LUI POPOVICI CU SUDALME ŞI INJURII I.A ADRESA LUI SALOMIR. CUVINTE GRELE, MAJORITATEA COPIATE DIN LIMBAJUL CALERIILOR • DOAR SUPORTERII RAPIDULUI MAI AU PARTE DE ASEMENEA EPITETE*

Mircea Salomir şi-a luat Ta revedere” de la fotbalul clujean. Înfrîngerea sa în alegerile generale ale Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj, în faţa mai puţin titratului Cornel Popovici (lector Ia Catedra de jocuri sportive a . Facultăţii de Educaţie Fizică şi Spoit Cluj) a căzut ca un trăznet. Majoritatea pronosticurilor îl dădeau ca favorit pe Salomir, puţini fiind aceia care credeau în răsturnarea acestuia din fotoliul capitonat de preşedinte al AJFCluj.

în cele din urmă electoratul a avut curajul să ia poziţie faţă de promisiunile nconorate în timp, ■ la carc se adaugă, cu aceeaşi putere, prestaţia sa “civilă”: infatuare, băşcău “princiar” de neînţeles, deconsiderarea partenerului de dialog aflat pe o altă lungime de undă, uneltiri lungi şi dese, atacuri pe la spate şi formarea unei clientele, toate rămase neobservate de reprezentanţii echipelor de fotbal din judeţ. Cornel Popovici s-a prezentat cu un plan de măsuri concrete al cărui principal obiectiv îl constituie revigorarea activităţii fotbalistice de masă. Se preconizează scăderea taxelor practicate, susţinerea materială a activităţii din su bcom isiile teritoriale, reorganizarea cam pionatelor de ju n iori, reducerea numărului de persoane

salariate din cadrul asociaţiei şi desfăşurarea după modelul occidental, în pauza de iarnă, a unui campionat în sală cu participarea echipelor de Divizia D. “Reformistul” Popovici a anunţat şi desfiinţarea limitei de vîrstă (65 ani) pentru corpul de observatori, iar pînă marţea viitoare toate persoanele care doresc să iacă parte din această categorie pot depune cereri la sediul AJF Cluj. Partidele de juniori vor fi onorate (în

J u n io r ii g h e r le n i iov itaţi în U n g a r ia

Zilele trecute s-a aflat -la Gherla primarul localităţii ABA (Ungaria), Kossá Lajos, oraş înfrăţit cu urbea de pe Someş. Cu această ocazie edilii localităţii din ţara vecină au lansat o invitaţie

’ j echipei de fotbal-juniori OLIMPIA Gherla de a

efectua în cursul acestei primăveri un turneu în Ungaria. La întrevederea purtată la sediul Primăriei oraşului Gherla a fost de faţă consilierul Dan Marchiş, preşedintele A.S. “OLIMPIA”, care şi pînă în prezent a colaborat cu oaspeţii unguri. S-a pus în discuţie şi deplasarea divizionarei C din Gherla în judeţul Fejer, unde vor evolua împotriva unor echipe din Campionatul Judeţean şi teritorial. ‘ SZ.Cs.

Popovici i-a tăiat "aripile'' Iul Salomir.

premieră!) de observatori şi prin achiziţionarea unei camere video; în fiecare zi de luni se va analiza un meci din Divizia D.

Cum a răspuns Salomir? Exact aşa cum ne-am aşteptat! L-a jignit pe Comei Popovici, s-a bătut cu pumnul în piept ca fost purtător al ecusonului F.I.F.A. (a uitat, să ne spună şi de cîte etape de suspendare a avut parte. Nu uităm prestaţia sa din finala Cupei României: Univ. Craiova - D.U. Brăila),

pentru ca în finalul alocuţiunii să considere că A sociaţia Judeţeană de Fotbal Cluj a fost condusă într-o perfectă colaborare cu toţi reprezentanţii din teritoriu (sic!). Âm văzut!!!

Din cele 34 de voturi exprimate, 22 i-au revenit lui C. Popovici, Salomir “mulţumin- du-se” doar cu .12 voturi (o grămadă!!!). Iar Aurel Coroian, deşi nu a avut contracandidat pentru funcţia de vicepreşedinte, s-a trezit refuzat de -18 reprezentanţi, astfel că pentru această funcţie, în termen de 45 de zile, se va organiza un nou scrutin. .

Noul preşedinte, imediat după citirea rezultatelor, a anunţat componenţa Biroului Executiv. Acesta cuprinde 13 membri: •Nicolae lenac (secretar), Simona Moldovan (trezorier), Patriţiu Abrudan (Comisia de Arbitri), G heorghe Neţa (C om isia T ehnică), Ion Dumitru,Alexandru Pop, Vasile Neamţu, C ostin Zamfir şi loan Pop

. (reprezentînd subcom isiile teritoriale), Sorin Bagiu şi Victor Ciocan (reprezentanţii centrelor de copii şi juniori). Comisia de cenzori va fi condusă de Vasile Marcu, secondat dé Bella Babos şi loan Martin. •

în final, nu pot să trec cu vederea comportarea şi atitudinea părtinitoare a dlui Comeliu Costinescu, reprezen­tantul FRF, care, în mai multe rînduri, a încercat prin diferite luări de cuvînt să-i influenţeze pe cei cu drept de vot în favoarea îui Salomir şi Coroianu.

C o d in SA M O ILĂ

G E RUGBY

jR A U L B Ă L A IE C ÎŞT IG Ă

l “ C U P A M E S E S ” L A T E N I S*

I Chiar dacă iama se mai află încă în drepturi,| tenis se joacă, e-drept nu afară pe zgură, ci indoor, .calendarul competiţional al federaţiei de ■speciahtate fiind unul bogat şi în luna februarie,| cînd mai multe oraşe au găzduit şapte asemenea | competiţii. Prezentele cîteva rînduri au fost. . prilejuite de remarcabila comportare a unui tînăr talentat de 15 ani, pe nume Raul Bălaie, unul.

Idin elevii fostului campion, şi jucător de Cupă

Davis, Ciprian Porumb, care demonstrînd reale | calităţi şi un joc eficace a cîştigat turneul de i

. categoria a IlI-a dotat cu “Cupa Meseş”, găzduit J de municipiul Zalău la sfîrşit de februarie. Raul I a dispus în “sferturi” cu 6-2,6-1 de Dan Mureşan | .(favorit 4), în semifinale cu 2-6, 6-4, 7-5 defavoritul 1-Sergiu Carp, pentru ca în finală să cîştige clar,.cu 6-3, 6-2, de Alin Morariu. Am I consemnat acest succes, dorind să fie un imbold | pentru un tînăr care începe să bată cu succes la i porţile afirmării, dorind să calce pe urmele maestrului ce l-a descoperit şi-l pregăteşte. I

(m.i.r.) |

Ce mai e nou iii scrim a clujeană?Lipsa unei săli şi slaba

cunoaştere în rîndul publicului a performantelor continuă să creeze secţiei de scrimă a. CSM-uIui clujean multe dezavantaje. Cîteva cifre seci într-un colţ dé pagină... uneori nici atît. Nu e de mirare că singurii sponsori ai sportivilor au ajuns... propriii părinţi ai sportivilor. Pentru cei 50 de sportivi (de la copii la cădeţi) cîţi au sub

puţin 20 au fost înghiţiţi.în acest scop. Norocul e că dotarea cu echipament a secţiei se păstrează în limite acceptabile.

A nul 1999 a început în aceeaşi notă a anonimatului pentru floretiştii secţiei (de altfel şi singura armă). Deşi... între 9 şi 12 februarie, la Satu Mare, în cadrul Campionatelor Naţionale de floretă a căderilor (fete+ băieţi) echipa m asculină, compusă din C ecil Iliescu ,

argintul, iar al doilea, bronzul, după o semifinală disputată contra colegului său de club,

' Daraban. „Cea mai bună performanţă a fetelor a fost clasarea cu echipa pe locul

, patru, pierzînd în finala mică contra LPS Braşov. Pe plan intern, luna martie se anunţă

. încărcată, secţia participînd ia Campionatele Naţionale de juniori - floretă de la Bucureşti. Cît despre com petiţiileau sub supraveghere

antrenorii Codreanu Mugur şi Gerard Tuzhanyi şi Daraban internaţionale, pentru Gerardm er Habala, bugetul alocat de Radu a cîştigat medaliile de Tuzhanyi urmează foarte curîndfederaţie abia-ajunge pentru argint (finala disputată contra Balcaniada de la Varnacazare şt deplasări la competiţii. CSS Ploieşti). La individual, atît (Bulgaria) în perioada 3-7Anul trecut s-au primit 32 de Tuzhanyi, cît şi Iliescu au urcat martie,milioane de lei din, care cel pe podium . P r im u la luat C ristian T O DEA

PREZENTAREA ECHIPELOR CALIFICATE LA CUPA MONDIALĂ 1999

A U S T R A L I A . . . C A M P I O A N A M O N D I A L Ă D I N 1991

în Australia, rugbyul a fost implantat încă de prin anul 1864. în 1874 a fost fondată celebra “Southern Rugby Football Union”, dar primul joc ce a fost lansat în Australia şi care a cucerit publicul şi jucătorii a fost o nouă variantă, mai puţin cunoscută pe vremea aceea şi venită din “import”, tocmai din Noua Zeelandă, numită “jocul în XIII”. Primul turneu întreprins de “Wallabies” prin Europa în formula de “XV” s-a petrecut în 1908, rezultatele fiind modeste. Dar progresele nu au întîndat să apară. în 1927 şi 1929, ‘'cangurii” antrenaţi de tin manager scoţian fac praf Noua Zeelandă în trei teste consecutive la Sydney şi Brisbane. în 1932 “AII Blacks” sînt din nou îngenunchiaţi, tot Ia Sydney, pentru ca în 1949, la Wellington şi Auckland, să bată categoric Noua Zeelandă. Pînă în 1953, australienii cu greu au mai făcut faţă puternicilor rugbyşti neo­zeelandezi. Cît priveşte confruntarea rugbyului australian cu cel european, ea începe cu adevărat abia după cel de-al doilea război mondial, cînd cîştigă 29 de meciuri din 39 de teste, învingînd Anglia cu acel celebru 11-0!

Anul 1991 este cu siguranţă cel mai'important din'istoria rugbyului australian. “Cangurii” izbutesc să cucerească Cupa Mondială şi să îngenuncheze Europa, învingînd rînd pe rînd Irlanda, Scoţia, Franţa şi Anglia în ultimul act.

în 1995, “Wallabies” nu şi-a putut păstra titlul cucerit în urmă cu patru ani, fiind eliminată de Anglia în “sferturi”. Din 1995 încoace nici o naţiune europeană nu a reuşit să îngenuncheze Australia. Ultimul meci al “cangurilor” pe bătrinul continent a fost în urmă cu aproape două luni, cînd reuşeau sâ bată “Trandafirul” chiar pe “Twickenham” cu un 12-11.

C ristian F O C ŞA N U

4 martieAcum patru decenii, echipa

studenţească de fotbal clujeană “Ü ”, purtînd pe atunci numele de “ Ş tiin ţa ”, a e fectu a t-o deplasare la Timişoara, unde a susţinut două meciuri amicale cu “P oliteh n ica” şi “C .F .R .”. Clujenii au dispus de “Poli” cu 3-2, prin golurile marcate de “cei trei M”, Iustin Munteanu, Paul Marcu şi Horaţiu Moldovan, respectiv au obţinut un egal de 1-1 cu “feroviarii” localnici. A marcat H: M old ovan . Iată echipele din epoca amintită: “ŞTIINŢA” CLUJ: Nicoară - Roman (K rom ely ), C ostin (Felician Mureşan), NedelcU I, Petru E m il, V iore l Crişan, Munteanu, Pi.nzaru, Mateianu, Georgescu, Nloldovan (Ilea); “P O L I” : E năchescu -Codreanu, Tîlvescu, Floreseu, N eacşu , T ănâse, G îrleanu, C ojereanu, C ădariu, F ifip, B oros. “ C .F .R .” : B oroş - Predoi, Brînzei, Apter, Gali, Stepan, Ţ igăn iu c, L engyel, Fodor, A n d rov its , Endérle (Moarcăş).

LÁSZLÓ Fr.

B S h a l t e r eHalterofili clujeni la Kosice

Sportivii C SM -ului Cluj, Sorin Şomlea (56 kg) şi Szabó István (77 kg), componenţi ai lotului olimpic, vor reprezenta România într-un puternic turneu internaţional de haltere, Kosicc (5/7 martie).

Cupa Internaţională va fi onorată d e ‘ halterofili reprezentînd Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Germania, competiţie pe marginea căreia vom reveni cu amănunte după întoarcerea lor în ţâră.

C. SERG HIE

; • Prezent ia Bucureşti, Alin Miron, antrenorul Clubului dc dans sportiv Potaissa Turda a reuşit să prom oveze la examenul de secretar în cadrul Federaţiei Române de dans

-sportiv.•' ., • a ....... ••şo «L a Alba-Iulia s-a derulat un important turneu de tenis de cîmp cotat cu gradul 6 ca - valoare. Cei patru turdeni prezenţi la acest turneu au avut o prestaţie deosebită reuşind prin profesorul Petru Sântei ocuparea locului I ia proba ind ividuală + 45 de ani, respectiv clasarea pe locurile: 5-8 Dan Deac şi 8-12 Ionel Isac; iar Vasile Dan s-a situat" în primit 32. - -

« în a ceste z ile , reprezentativa României la: tenis de cîmp a participat la Campionatul Internaţional de sală dé la Chişinău,compctiţifcs desfăşurată sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Tenis. Cea mai bună evoluţie

sa avut-o tenismanul turdean Petru Sântei, care a reuşit în finală victoria cu scorul de 2 - i , (4-7, 6-3,6-2) în fata rusuluiIakov Androvov.* \ "

V- Alin BOŢIOC

Membrii Camerei Deputaţilor au hotărît că Sectorul Agricol Ilfov se va numi Judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti.

1997- -

Producţia in dustrială s -a redus cu 13 procente faţă de ia n u a r ie ‘9 3

I n v e s t i ţ i i l e s t r ă i n e ş i

ş o m a j u l a u c o n t i n u a t s â

c r e a s c â

m mm nrtic 1 9

Valoarea producţiei industriale realizate în prim a lună din anii 1998 şi 1999

- miliarde lei - ~(preţuri com parabile)

400350300250200150100500

p « - 4 .

m ri ? î ;

l ■- - •sî?', r.sft:

g (AN 1998

■ IAN 1999

în industrie, agenţii economici clujeni, cu cea mai. mare pondere în această ramură, au realizat în luna ianuarie o producţie în valoare de 407,1 miliarde lei. Acest volum de producţie industrială este mai mic cu 11,5% comparativ cu realizările din luna decembrie 1998 şi cu 13,7% faţă de luna corespunzătoare din anul trecut Acest lucru arată clar că declinul economiei locale se înscrie pe aceeaşi linie descendentă care caracterizează Jntreaga economie naţională. Acest declin este rezultatul politicii economice a Guvernului şi în primul rind al fiscalităţii împovărătoare căreia trebuie să-i facă faţă agenţii economici.• Există totuşi o serie de produse fizice

la care producţia din luna ianuarie 1999 a crescut comparativ cu cea realizată în aceeaşi lunâ din anul 1998. Astfel s-au înregistrat creşteri la: clorură de sodiu, oţel brut. utilaje tehnologice pentru industria alimentară, piese turnate din fontă, corpuri abrazive, came. produse lactate proaspete, făină de grfu şi secară, bere. Produsele la care producţia a înregistrat descreşteri sînt minereu de fier, laminate finite pline din oţel. maşini şi utilaje tehnologice pentru industria uşoară, utilaje pentru prelucrarea lemnului, ciment plăci din faianţă pentru pereţi, gresie,, cherestea, produse prelucrate din mase plastice, fibre artificiale, antidăunători, încălţăminte, sticlărie, preparate din came, lapte de consum, unt. pîine, produse zaharoase, fructe şi legume conservate.

Diipă scăderea importantă din. luna decembrie, cînd cererea este mai mare. stocul de produse finite la producătorii clujeni, la data de 31 ianuarie 1999, a

fost de 384,3 miliarde lei, în creştere cu 17,4 miliarde lei, faţă de stocul de la sfîrşitul lunii decembrie 1998.

S i n g u r u l i n d i c a t o r

o p t i m i s t -

p r o d u c t i v i t a t e aSingurul indice care se îmbunătăţeşte

de la lună la lúná, cel al productivităţii muncii pe un salariat a depăşit în iuna ianuarie cu 4,0 la sută nivelul înregistrat în ianuarie 1998. Din păcate această creştere nu are la bază îmbunătăţirea tehnicilor şi tehnologiilor folosite de industria clujeană, ci scăderea efectivului de salariaţi din ramurile productive. Efectivul de salariaţi din industrie, la 31 ianuarie 1999, a fost de 61.882 persoane cu 2,7% mai mic decît efectivul salariaţilor existent la finele anului 1998.

în sectorul privat - conform datelor din evidenţa Camerei de muncă a. Direcţiei generale de muncă şi protecţie socială Cluj - la finele lunii ianuarie 1999, erau încadraţi cu contract de muncă 193.522 salariaţi, din care 101.735 în societăţi comerciale cu răspundere limitată.

1999 stadiul unor lucrări agricole se prezenta astfel: suprafaţa însămînţală cu' culturi de toamnă reprezintă 22.299 ha (65% din program); s-au efectuat arături pe 48.722 ha (35% din program) pentru însămînţările de primăvară; s-au efectuat fertilizări cu azot şi fosfor, în special la culturile de grîu şi secară, pe 7.535 ha

- (38% din program); au fost administrate îngrăşăminte organice pe 7.858 ha; în livezile de pomi au fost realizate lucrări de întreţinere (tăieri de rodire) pe 3.405 ha (61%) şi în viile pe rod, pe 478 Ha (73%). Potrivit Direcţiei Agricole, situaţia dezastruoasă în ceea ce priveşte suprafeţele din judeţul Cluj pe care s-au efectuat lucrările agricole necesare se datorează condiţiilor meteorologice total nefavorabile, care nu au permis să se efectueze nici măcar lucrările de fertilizare.

La 31 ianuarie 1999 efectivele de animale, pe total sectoare, erau următoarele:- bovine 111.308 capete (cu 8.0 la sută mai puţine decît în ianuarie 1998), porcine 232.324 capete (-0,7 la sută), ovine 299.960 capete (-11,8 ta sută), păsări 1.198.505 capete (-4,7 la sută). In luna ianuarie 1999 producţiile animaliere au fost mai mari, în raport cu cele realizate în ianuarie 1998, cu 0,1 la sută la lapte de vacă şi cu 11 ,2 la sută la ouă pentru consum.

In anul 1998 la fondul de resurse agricole au intrat: 8.511 tone carne în viu (cu 12,3 la sută sub nivelul realizărilor din anul 1997), 650,9 mii hl lapte de vacă (-15,7 la sută) şi 14.706 mii buc. ouă pentm consum (+22,6 la sută).

Cîştigul salarial mediu nominal net, realizat în luna ianuarie 1999, pe ansamblul unui eşantion de agenţi economici şi instituţii din judeţ, a fost de 1.282.432, mai mic cu 12,3% faţă de luna decembrie 1998.

Numărul şomerilor (care beneficiază de ajutor de şomaj sau de alocaţie de sprijin şi persoanele aflate în evidenţa Oficiului forţei de muncă şi care nu beneficiază de prevederile Legii 1/1991), la 25 ianuarie 1999, a fost de 39.613, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 11,3%. Din număml total al şomerilor 69,0% sînt muncitori şi 55,6% reprezintă femei. Comparativ cu situaţia de la finele lunii ianuarie 1998, la 25 ianuarie 1999, număml şomerilor a crescut cu 6.499 persoane, iar rata şomajului este mai mare cu 2 ,2%.

Numărul societăţilor comerciale înmatriculate, la Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului Cluj, pînă la 31 ianuarie 1999, era de 31.134 societăţi comerciale, mai multe cu 196 comparativ cu sfîrşitul anúlui 1998.

Număml investitorilor străini, la finele lunii ianuarie 1999, era de 2.664 - faţă de 2.644 la 31 decembrie 1998; valoarea capitalului investit reprezenta 88,4 milioane dolari. Cea mai mare participare de capital străin se situează firme din Luxemburg (38,0 mii. doiari). Italia (19,8 mii. dolari), Germania (5,7 mii. dolari), Austria (4,8 mii. dolari). Ungaria 3,7 mii. dolari), Suedia (2,8 mii. dolari), Elveţia (2,4 mii. dolari), Franţa (2,4 mii. dolari), SUA (1,7 mii. dolari).

C. BERINDEAN

L u c r ă r i l e a g r i c o l e a u

f o s t î n t î r z i a t e f o a r t e

m u l t d e c o n d i ţ i i l e

m e t e oîn agricultură, din datele centralizate,

de către Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Cluj rezultă că la finele primei decatje a lunii februarie

Situaţia şom erilor: a - în evidenţă şi plată; b - în evidenţă pentru alocaţie de sprijin; c - în evidenţă

pentru locuri de m uncă - la sfîrşitul perioadei -

100%

80%70%

50%

’ 40%

30%

2C%

10%

. o% .

■ -;A \ ' jmiij! 15846 j

,

1 50579i

1157231

jOc•15

[O a

ion. 1038 ian.

Iris a fost cum părată de o firm a d in Grecia _______ urmare din pagina 1

Porcel are sed iu l central în Atena. Societatea are un capital social de 6 milioane de mărci germane, iar în 1998 cifra sa de afaceri s-a ridicat la 15 milioane de mărci germane. Porcel are o tradiţie de circa 50 de ani în producerea ş i com ercializarea articolelor ceramice de uz casnic.

Georgios Zafeiropoulos, preşedintele consiliului de administraţie şi director al firmei greceşti, a declarat că Porcel doreşte să transforme Irisul în unul din cei mai mari producători de obiecte din porţelan din Europa. în acest scop, după o analiză a Irisului, se va stabili volumul de investiţii necesar modernizării societăţii şi, dacă e cazul, redimensionarea personalului. Zafeiropoulos. spune că a cumpărat Iris pentru că acesta realizează produse similare cu Porcel. Firma grecească este un client important al Irisului ,de circa patru ani. Aceasta cumpăra de la Cluj porţelan pe care îl reexporta în ţările Europei. Directorul Porcel a declarat că după preluarea Irisului, porţelanul realizat aici va fi comercializat în întreaga Europă.

Iris este cel. mai vechi producător autohton de obiecte de porţelan pentru uz casnic. Cu un capital social de 15,218 miliarde de lei, societatea este una m ijlocie. în primul semestru al anului trecut, Iris a obţinut un profit net de 38,8 milioane lei, cifra de afaceri fiind de 46,4 miliarde lei. .

C u rs u l d e scMumb a l lu o u e d e i n a ţio n a le a d e p ă ş it p ra g u l d e I 3 . M Ie i p e n tru u n d o la rCursul de schimb a cunoscut, de

la începutul anului 1999, o evoluţie - tot mai nefavorabilă, pietzînd în faţa

dolárului, în ceva mai mult de două luni, 19,5% din valoare (aproape2.000 lei), trendul descrescător fiind o caracteristică încă din luna septembrie a anului trecut.

De la un curs del0.951-lei, afişat de BNR la 31 decembrie 1999, acesta a crescut la 11.076 lei/dolar, în data de 4 ianuarie 1999, depăşind, în numai o lunâ, pragul de 12.000 lei/dolar, la 3 februarie BNR afişînd un curs de 12.006 lei. După încă o lună, cursul a depăşit şi pragul de13.000 Iei, BNR comunicîndi Ia 3 martie, un curs de referinţă de 13.087 lei.

La momentul depăşirii pragului de 12.000 lei/dolar, oficialii BNR şi reprezentanţii lumii bancare apreciau că . deprecierea înregistrată de m oneda naţională nu este surprinzătoare, aceasta fiind un rezultat norm al al situaţiei economice a ţării.

“Sigur, că o depreciere bruscă a

monedei naţionale nu este bună, dar asta este cererea econom iei. Economia cere un asemenea curs şi nu mă surprinde o asem enea evo lu ţie”, declara Ion Ghica, preşedintele Băncii Comerciale Române. , ,

La rîndul său, Mugur Şteţ, şef serviciu relaţii mass-media din BNR, aprecia că deprecierea înregistrată este o evoluţie normală, “cel puţin dacă privim prin prisma a doi factori: inflaţia şi deficitul balanţei externe”.

Pe parcusul lunii februarie, creşterea cursului de schimb al m onedei naţionale a fost determinată, în -p r in c ip a l de nefinalizarea negocierilor dintre autorităţile române şi negociatorii FMI. “Avînd în vedere semnalele optimiste date de oficialii români în timpul vizitei FMI, toată lumea se aştepta la semnarea acordului. Pînă la urmă, se pare că realitatea nu era aşa cum o prezentau oficialii. Acum, situaţia ni s-a îngreunat destul de mult”, a spus Sorin Moncea, director

de tranzacţionare Ia societatea de brokeraj Finans Invest.

La creşterea cursului a contribuit şi starea de nesiguranţă care a intervenit în jurul situaţia Bancorex. “Informaţiile din jurul Bancorex nu au avut o contribuţie mare, dar au contat”, a spus un dealer. Intervenţiile Băncii Naţionale de la sfîrşitul săptămînii trecute nu a avut decît un efect pasager, după scăderea ‘ cursului la 12.774 lei/dolar, de la 12.816 lei/dolar cu o zi în urmă, acesta urcînd cu mai mult de 100 lei zilnic.

La toate'acestea se adăugă şi reducerea ratingurilór acordate României de agenţiile Moody’s şi Thomson BankWatch, care, chiar dacă nu au uri efect prea mare, adăugă o nouă presiune pe curs. “Băncile comerciale româneşti nu au

; fost afectate de această degradare a ratingului, mai degrabă băncile comerciale străine au reacţionat”, a spus un operator, de pe piaţa valutară.

D f l T f î D E

R E F E R I N Ţ Ă

N U P R E Ţ U I E Ş T E

P R E f î M U L T

Conform legislaţiei româneşti . în V igoare, Consiliilor de

Adm inistraţie ale societăţilor comerciale pe acţiuni le revine sarcina de a stabili data de referinţă;- adică acea d a tă calendaristică la care to ţ i acţionarii înscrişi în R egistrul

‘ Acţionarilor societăţii cu pricina au dreptul de a participa la A dunarea Generală a A cţionarilor, Acest lu c r u e valabil atît în cazul A dunărilor Ordinare (care trebuie să a ib ă loc cel puţin o dată pe an), c î t ş i în cazul A d u n ă r ilo r E xtraordinare convocate î n situ a ţia în care se im p u n ^ adoptarea unei decizii m a i importante legate de activ itatea societăţii. '■

în România, experienţa u ltim ilor ani a dovedit faţituliă „afacerea datei de referinţă . nu e una a şa d e rentabilă cum pare la prima v ed ere . Şi aceasta datorită, în s p e c ia l , numărului relativ mic de so c ie tă ţi care îşi încheie activitatea cu profit, pentru că, dacă bilanţul e c u pierderi, nici nu poate fi vorb a d e dividende. Iar, dintre so c ie tă ţile profitabile, nu puţine sînt ce le care optează p.entru r e in v e s tir e a profitului, deoarece sînt conştien te de faptul că, doar astfel, v a loarea firmei (şi, implicit, a acţiu n ilor acesteia) va creşte în t i m p , facilitînd, totodată, şi obţinerea, ulterior, a unor rezultate financiare favorabile. ■

Evident că există şi em iten ţii, care optează pentru alocarea u n e i proporţii importante din p r o f i t acordării de dividende. în a c ea stă situaţie, problema e că m om entul în care acţionarul intră în p o s e s ia acestor drepturi băneşti nu s e a f lă nici măcar în preajma datei la ca re are loc AGA, în marea majoritate a cazurilor, datorită faptului că firmele nu dispun de lichidităţi suficiente plăţii dividendelor în acelaşi moment către toţi acţionarii, se recurge la plata eşalonată a acestora. Astfel, în cadrul A G A se hotărăşte o anumită ordine în care acţionarii îşi încasează dividendele.Şi, cum cine împarte parte îşi face, acţionarii mai puternici votează pentru ca primii pe listă să fie chiar ei. Este cazul a numeroase societăţi cuprinse în Procesul de Privatizare în Masă unde, (de obicei) PAS-ul votează ca dividendele să fie plătite prioritar angajaţilor şi membrilor din conducerea societăţii cu pricina şi, doar apoi, celorlalţi acţionari (cuponarii, în special). Astfel, se ajunge chiar la situaţii în care nici măcar la un an de la desfăşurarea AGA unii acţionari să nu fi încasat j nici un leu pe seama profitului obţinut de societatea în care şi-au investit banii.

Prin urmare, nu se prea justifică faptul că, în momental în care este ; făcută cunoscută data de referinţă, preţul de tranzacţionare să crească cu valori pînă la incidenţa cu presupusele dividende sau chiar mai mult. Căci acestea, încasate peste un an sau chiar mai mult (avînd-în vedere şi deprecierea ; monedei naţionale) ajung să \ valoreze, în momentul încasării, I mai nimic. Singurul avantaj al > datei de,referinţă rămîne, astfel, | dreptul la vot în cadrul AGA, drept i direct proporţional cu numărul de acţiuni detinute.

A lin T U D O R

îTCV

sSfi&

lE=T

sl£2

l=ílí

5[iíl

Í2l‘ű

l£’l

*!!2

l»l£

l£:i

!5l^

ll£»

lf'!

fel -«

II *;!

*i

lai®

l&l=

=l f

elQ

t"Si

«2If

clG

IElî

ElK

lSlQ

lGlE

l^li

llsă

r

-V--V-.SuteáiSsSSsáSíáá(w.*w«.(''''o.i . â »«&* ... *&**á£oioas

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

■ 3 ■ m a r t i e . 1 9 9 9 .- .V:

gjjjL. D »n^trs»oc»tai^ \ VN _I Prmad. I Var | liax. Tűin. I Nr.act. I Val.fobbfb*

î 5§3 j~ POUCOLOR BUCUREŞTI 1000 4696 07 47 OC 430C 1286740 6,042,614.700AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 1000 680 25 69C 67C 3573489 2,430,665,600

■■ ALRO SLATINA 20000 64271.26 6560C 6250G 78471ERAPIA C LUJ-NAPOC A 1000 • 373B.23 7 39SC 3901 78383BANCA AGRICOLA . 16000 36130.75 2 37400 3520G 3418 123,494.900

i> BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1000 2005.97 0 2050 200C 51444 ! 103.196.200ELEC TROAPARATAJ BUCURES" 1000 1570.37 2 1600 1540 90196 78.626.470ARCTIC GĂIEŞTI ' 1000 1693 99 G 1710 1680 39912 60,834.640COMTA SIBIU 1000 780.02 6 790 760 49944 38,957.660OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 603.30 -1 610 590 42298 25.520.310ANTIBIOTIC E1ASI 1000 1169.4 . 1 1180 1190 . 18836 22.026.770ELCOND ZALAU 1000 813.90 . 2 830 760 17771 . 14.464,790OLTCHIMRM.VALCEA ' 1000 405.16 -2 , 410 390 31306 12.683.939NAVROM GALAŢI 26000 4468 19 -1 4600 4360 1932 8,632.550WHVU ASTRA ROMANA PlOCTTt 1000 956.03 1 960 • 960 5954 5.692.200

: i ? f - -AZOMURESTG. MUREŞ 1000 233.8b 2 239 230 • 16850 3.940.400RULMENTUL BRAŞOV 1000 219 28 0 220 219 17720 - 3.886,680

■ : W TURBO MECANIC A BUC URES 26000 26842.60 -2 27000 26400 136 3.690.600• ScT EXC ELENT BUC URESTI 10QO 900 -2 900 900 1708 1.537,200

ŞANTIERUL NAVAL constanta 26000 2250 2 2250 2290 166 . 371,250OTELINOX TARG O VISTE 26000 3600 0 0 0 0 0

' U ;Total categoria i • i 5^92,0451 -9 ,7 7 8 ^4 6 ,1 3 7:Cafegoria a Bo ( 107 societati)

fiS? BERCENI BUCUREŞTI 1000 1205.69 0 1260 1200 68300 110,895.190! ÍÁLA1 BANCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 18163 45 3 18400 17900 5218 94.776.900

. |SCD“ SICOMED BUCUREŞTI . 1000 . 1514.59 1 1530 1900 56292 85.259.430[htr HITROM VASLUI - = 26000 10497.77 -3 11000 10100 - 8063 ■ 84,643.500firii PETRO LEXPORTIMPORT BUC 1000 214420.23 -4 223000 207000 - 267 56.106.000CHt* COMP HOTEUCRA AITERCONTINENTAL 1000 593.66 0 610 590 74100 43,989,900ítóV* ASTRA VAGOANE ARAD 1000 541.70 9 • 550 520 V 66849 36,211,850fin1 INTERNATIONAL SINAIA 1000 2900.26 0 3000 2900 7389 21,799,500 •Jw k î .- MDRARJT PAN IF IC ATI EGALA 1000 1519 39 1 1540 1910 ' ‘ 11689 17,754^130

" e u TURISM Tft0HSa.«*m*CtU>«ttPOC<b 26000 18692.12 0 18900 18000 901 - 16.841,600rtA&r AEM TIMIŞOARA 26ÖÖÖ 21404 36 -i "215OT ■2'12oö 644 13.816,000

RAF' RAFO ONEŞTI 26000 4343 00 -0 4650 4200 3199 13.719.690APC' • VAE - APC AROM BUZĂU 1000 310.44 -2 315 308 36750 11,408,725pan PANEGRANO CLUJ-NAFOCA 26000 17689.69 6 18000 17000 514 9,092,500BftW* BERMAS SUCEAVA - 1000 914.14- -1 920 910 9699 8,829,690,CPL CARMETAPtAST DEVA 26000 12046."15 -11 12200 12000 • . 520 6,264,000Iar* CIPROM PLOIEŞTI 1000 336 06 -1 337 336 16866 5,667,976

i ÍVAf VINALCOOL PRAHOVA 1000 1237 33 1 1250 1230 ■ 4329 5.366.390W ALIMENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 1317 50 -2 1320 1310 - 2666 • 3.512,460EPT ELEC TRO PUTERE CRAIOVA 1000 144^6 -2 146 144 22846 3,311,796IUSf IV6AT BUC URESTI 1000 786041 5 • 6000 7750 ■ 369 * 2,886,800

i CRB1 CARBIDuFOX tarnaveni 1000 380 00 1 380 380 7060 2.682.800AU0*. AMONIL SLOBOZIA 1000 97.84 -2 105 95 22177 2,169.885SLCk SILCOTUB ZALAU 26000 7343 86 -2 7500 7150 277 2.034.250PTR PETROS PLOIEŞTI 26000 8185.71 -4 6300 8000 210 1,719,000DOR* DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 896 55 -13 900 870 1888 1,692,690

; AR5 ' AEROSTAR BAC AU 26000 4259.33 -3 4350 4200 375 1,597,260VAC PRODV1NALCO CLUJ-NAPOC 1000 1026 91 0 1030 1020 1539 1.660,420ALB* ALBAPAM ALBA IULIA 1000 640.00 -1 640 640 2324 1,487.360hpn* MO PAN TG. MUREŞ 1000 943 39 -4 950 940 1503 1,417,910

' FOR* FORAJ SONDE CRAJOVA 1000 723 61 0 740 720 1907 1,379,920i TRM* TREMAG TULCEA 25000 6814.69 -1 6990 6600 194 1,322,050

STR* STRATUSM08 BLAJ 1000 190 66 0 196 170 6718 1.290,330NVL* NAVOL OLTENI TA 1000 1B9.39 -1 190 185 6626 1,254,740

: ZHB ZAHARUL BUZĂU 1000 193 68 -1 194 193 ■ 6340 1.229.224c rit CHIMOPAR BUCUREŞTI 26000 12300.00 -1 12300 12300 99 1,217,700MPR MOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 433 00 0 433 433 2661 1.152,213UTN UTON ONEŞTI 25000 8636.72 -10 8650 8600 128 1,105,600

’ ™ NETEX BISTRITA 1000 320.72 -1 326 319 3004 963,441pts ’ETROLSUB *u+v*o4t >mm»u 1000 1274.26 -1 1300 1270 704 897,060AUR AURORA TG.FRUMOS IAŞI 250C0 21600.00 -10- 21600 21600 40 864.000CAS • CASIROM TURDA 1000 115.00 0 115 119 7061 812,015

: CER* CERCON ARIEŞULCAMPtA-TUfiZH 1000 31000 -1 310 310 2500 775,000FTK' FORTUNA BUCUREŞTI 26000 14000.00 4 14000 14000 50 700.000EPN* EMA PIATRA NEAMŢ 1000 486.33 -1 490 481 1320 640.636sor SIDERTRANSCALARASI 1000 320 00 0 320 326 1726 560.950ARM1 ARMATURA C LUJ-NAPOC A 1000 690 00 -4 990 990 908 535,720

■ m M. P. IRS BARLAD 1000 . 730.00 0 730 730 ' 611 446,030[enp* COUP. ENERGOPETROL e»«. 26000 10000 00 -11 10000 10000 40 400,000HOL* MOLDO MO BILA IAŞI 1000 140 74 -8 141 • 1 4 0 2615 353,998[SÂN SANEVIT ARAD 10000 1400.00 -1 1400 1400 224 313,600[SRT ŞIRETUL PAŞCANI 1000 1153 88 0 1160 '1150 258 297.700,CBC' CARBOC HIM C LUJ-NAPOC A 25000 7000 00 0 7000 7000 40 280.000

• [ROB* ROBINETE INDUSTRIALE BAC 26000 3500 00 0 3500 3500 80 280,000[SÖF* SOFERT BAC AU 1000 • 98.90 10 106 99 2750 272,125Jtmr* • TOMlRIS IAŞI 26000 2700.00 -4 2700 2700 100 270.000XRT CIORAPI TIMIŞOARA 1000 375.00 7 375 379 653 244.875[APS* AFSA BAIA MARE 1000 ■ 543 81 1 550 540 402 218,610!UX UZUC PLOIEŞTI 26000 2300.00 -17 2300 2300 70 161.000kr1 AMEP AMCRC AM PACXAÚNG TECUCI 1000 241.00 -2 241 241 626 150,666

v f e r - • SINTEZA ORADEA 1000 301.00 0 301 301 600 150.500r COS' COMB. DE OTELURI SPEC. tw « r 26000 1400.00 9 1450 1460 100 145,000

"CL* NICOUNA IAŞI 26000 2300.00 0 2300 2300 63 144.900ÎMDS MOLDOSIN VASLUI 25000 2000.00 .-3 2000 2000 70 140,000Kl*' FELEAC UL C LUJ-NAPOC A 1000 450 00 -10 450 460 262 117.900SRjf CARNE ARAD 26000 1010.00 -12 1010 1010 78 78.780V ARTROM SLATINA 26000 1560 00 13 1580 1660 5 7,900ÍER . AEROTEH BUCUREŞTI 26000 9650.00 0 0 0 0 0

i AMC* ANCO OTOPENI 26000 7125.13 0 0 0 0 0AMY, AMYLON SIBIU 1000 400 00 0 0 0 0 0CMB* CNBSOCSA 26000 25000 00 0 0 0 0 0cur COMELF BtSTRITA 26000 2650.00 0 * 0 0 0 0CON CONDOR CEVA 25QCO 2500.00 0 • 0 0 0 0EK1' ELECTROCERAMICA TURDA 26000 9000 00 0 0 0 0 0

. K t ELEC TROC ONTACT BOTOSA 26000 1200.00 0 0 0 0 0Total categoria a ll-a 9M,1f1j 688,700^14

■ ■ ;Total categoria 1 ♦ II •: sj 9,798,208: ■ 10,487,246,491^ Tranzacţii" speciala 84,938 1.179,078JM>tr

TOTALGENERAL I 5,882,744 11,642,324,651Capitalizare (mii lel) — 4.333.032Bet R o l ■ 3 9 6 .0 / p u n c t e V a r ia ţ ie — + 1 0 .9 7 p u n c t e (+ 2 2 7 % )^8K “ 3 9 0 6 7 p u n c te M in ■ 3 8 9 1 7 p u n c teBET-C R O L - ©1 1 5 9 p u n c t e V e n e ţ ie — + 6 0 7 p u n c t e (+ 1 .3 8 % )

Capitalizare (USD) “ 331.140.21 7BET U SD — 2 2 8 .3 3 p u n c t e V a r ia ţ ie — + 3 0 5 p u n c t e ( + 1 .3 6 % )o2Max — 1 0 4 0 .5 6 p u n c te 5 2 M in — 2 8 .1 .2 4 p u n c t eBET-C U S D — 3 2 8 1 7 p u n c t e V a r ia ţ ie — + 0 .1 1 p u n c t e ( + 0 .0 3 % )

Categoria I este prezentată integral iar. la categoria all-a, numai celemai tranzacţionale 75 de societăţi

I Informaţiile referitoare la Borsa de Valori Bucureşti st ia Piaţa de valori mobiliare [lüSDAtt provin de la S.G. INTERDEALER CAPITAL INVEST SJL TeL 433212.

Active Classlc

W O f m v m M U T U A L E1 martie 1999

Active Dinamic11.290 lei |

Fortuna Ciassic

Active Junior28.593 lei I

Armonia 11.138 leii

340.000 lei | Fondul National de Acumulare. . . . 10.480 leiiFondul National de Investiţii

Alpha"ÍÖ2 .ÖÖÓ lei I

fondul mutual ARQAF170.000 lei |

264.450 lei I FMOA

r 26.661 lei | Fondul de Investiţii si Dezvoltare T U " 1.050.782 lei |Retcon" ■ '

Credit Fond34.000lei|

• 7.514 leiifondul pentru Comerţ Exterior

Fondul Monetar Stabilo3.143 lei j

74.680 lei |

■ ; 127.376 lei IFondul Mutual Transilvania

Cursuri pe piaţa valutară l> anunţate de BNR

în data dé 3.03.1999

40.050 lei I

DENUMIREA V AU ÍXÜ SimbolVariaţie faţă de

z jfU preced «a tâ (%)m s a t u m

DOLAR AI ASTRALI A AUD 1.67* 8179/»

DOLAR CAN4DA CAD I J U * 8607 flO

FRANC ELVEŢIA CHF 1 .M * 8985*0

COROANA DANEMARCA DKK 1.85* 1923*0

URA STERLINA GBP 1.80* , 21162*0

WN JVPONIA JPY 0.72* 108*5

COROANE NORVEGIA NOK 1.79* 1651*0

COROANE SUEDIA SEK 1.79* 1589*0

DOLAR SUA USD U « * 13087*0

DST DST 0*6* 17788*0

FUM» EUR 1.79* 14294*0

Cu marile ţirfier partklpaofe la EURO

S in UNG AUSTRIA ' . ATS 1 *6* 1039*0

FRANC BFIXHA BEF 1.72* 354*0

MARCA G ERMANA »KM 1.78* ■ 7308*0

PESETAS SIHNIA ESP 1*0* 85*1

MiRCA FINLANDEZA FIM 1.78* . 2404*0

FRANC FRANCA FRF 1.77* . 2179*0

IIRA IRLANDA IEP 1.79* 18150*0

LIRA ITALIA UT 1.79* + - • V . 7*8

GULDEN OLANDA NLG ' 1.79* 6486*0

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1*0* 71*0

1 g AUR (preţ Intel) 1*4* 120609*0

R a t e l e a n u a l e a l e d o b i n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i c u

a c t i v i t a t e î n j u d e { u l C l u j , l a

d e p o z i t e l e I n l e i

- p e r s o a n e f i z i c e - % .

Cursuri de schimb valutar Cluj-Napoca - 3.03.1999

- lei -

Casa de schimb valutar

USD DEM

C V ■mem VMACROGROUP 13.220 13.350 7.330 7390

PtATINUM 13.200 13.350 7.300 7.400CAMBKD 13.200 13.300 7.300 7.400PRIMA 13.200 13.380 7.320 7.440

B a n c a ta v e d e r e 1 l u n ă a l u n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C R * * 1 0 5 0 51 5 2 5 3 5 4

" B A N C O R E X ' l ó " . • ' 5 7 5 8 5 9 éÓ

B R D * 1 0 5 0 5 2 5 3 5 4 55

** 1 0 - . 5 3 5 4 5 5 56

B A* 1 0 5 5 5 7 5 8 5 9 6 0

B a n c P o s t 1 0 56 5 5 5 5 5 6 6 0

l ö n Ţ iriac ^ “ T d " Í 3 57 5 8 59 6 0

B A N K C O O P * . 1 0 . 5 7 5 8 5 9 61 6 2

B u c u r e ş t i 8 5 1 5 5 v - Lv i * Í

T r a n s i lv a n ia 1 0 5 5 5 5 5 0 4 7 4 5

R o m â n e a s c ă 1 0 5 6 5 7 5 8 - 5 9 I 5 9

C E C 1 0 5 0 51 5 2 - 50

1 0 4 8 5 0 5 2 5 4 56

6 0 6 0 5 0 5 0 5 0

A L IA N Ţ A 1 2 5 8 6 0 6 1 6 2 6 3

B .I R . ‘ 11 ’ 5 4 s é 5 8 5 9 6 0

N A P O C A 6 0 . 61 • • - *

fluctuam*) 5 5 57 51 - 5 0

L O IA L C O O P 1 0 5 6 5 0 <• *S F IN X C O O P 1 0 5 6 5 8 - . * *

- ;..r , r . , ? V - p e r s o a n e j u r i d i c e - % V s. •’

R a e ic a t s v e d s r » 1 l u n ă . 3 lu n i 8 Iu n ! ;9 lu n i . 1 2 lu n i

B C R * 1 0 5 0 , 51 4 3 2 53 n 5 4

B A N C O R E X 10 V: 5 5 5 7 ..Xv. .. ;i 5 8 . :. .. 5 9 , ; :,€ 0

B RD * 10 50 52 5 3 5 4 -5 5

' BA* 1 0 5 5 5 7 ''-•."50 . W+ S9 " ■ 6 0

B a n c P o s t* 10 4 0 4 2 4 3 4 4 45

I o n Ţ iriac* 10 5 3 57 ‘ 5 8 5 9 ' 60

B A N K C O O P * 10 57 5 8 5 9 6 1 6 2

B u c u r e ş t i a 5 0 5 2 . . - ■ ■T r a n s i lv a n ia 10 4 7 4 8 4 5 4 2 40

R o m a n e a s c ă 1 0 5 3 .5 4 5 5 5 6 56

C E C 12 - - • * 3 5

10 4 0 50 5 2 5 4 . 5 6

+ 6 0 6 0 5 0 5 0 50

B I R . 10 5 0 51 5 2 5 3 5 4

N A P O C A " 1 4 5 5 5 7 51 * 50

L O IA L C O O P 10 56 50 - • * 'S F IN X C O O P 10 5 6 : : 58 -

Notă: Cursuri afişate la ora 15°°. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

? dobínda se capítálízeázl ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobinzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12 ;

P iaţa m obiliară RASDAQ - 3 .0 3 .1 9 9 9 Societăţi din judeţul Cluj

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TR A N ZA CfT

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PR E Ţ MEDIU

In c h d e r ePREC ED EN TA

P R E Ţ MAXM P R E Ţ MINM PRETIn c h d e r e

GRND O R A N D E M A R -C J 3 . . 15931 4 1ÖO620O 2624 2750 '....2600. : ,2 6 0 0 : 2800 .

SANE S A N E X -C J -0.61 14 43983 35830480 8 15 820 620 8 10 820

METX ■ M E T E X C L U J-C J 35.18 3 1413 3 0558000 2 1 626 * 16000 4 '22000 ; 1 8000 16000

STLU STICLA LU C SIL -C J 16.65 5 6130 28603200 n 4 666 4000 6100 , 4 0 0 0 5100

IRMA IRIS CLUJ N A PO C A - CJ 9 .5 2 ; 5 ' * 9366 852A 800 9 0 9 630 % 9 70 . . 8 0 0 • 800

INPR INSTfTUT PROIECT - CJ -6.60 3 2590 .8112400 2360 2500 t 2500 230 0 2300 .

ATLS A T L A S-C J 80.QQ 1 f 507 4 5 63000 9 0 0 0 ' 5000 : : :9 0 0 0 V::ti ; «OOO 9000

NAPP N A PO L A C T -C J . -1 .38 5 1938 3059100 1 578 1600 1600 1500 1600

N ÎE X NAPOTEX * C J 0 .0 0 1 200 2000000 10000 10000 ' 10000 ; 1 0000 10000

NAPO N A P O C A -C J •27.00 6 2724 1987660 730 1000 1000 700 720

SAMU SAMUS M E X 0 E J - C J 1 .43 3 3 226 .1632970 5 68 . 580 ' 5 80 ■ 5 6 0 560

CART CARTIMPEX - CJ- 4 .0 0 . 1 • 600 . 1440000 ‘ 2 4 0 0 ' 2500 240 0 2 400 2400

SALP S A L P R F S T -C J -1 2 .2 4 ' J t ‘• t- • : 3295 1416850 4 3 0 4 90 ' 4 3 0 ' . . 4 3 0 430

SOBA SO M E S 8A LA STER E - C J -6.71 2 1544 1225080 793 850 600 780 800

COFEC O N S TRUC III FEROVIARE -

C J4 .17 1 * 79 9 8 7500 12600 ' 12000 12500 1 2500 126C 0-

SO SA S O M PA N SA -C J -21.74 1 80 720000 900 0 11500 9 000 900 0 90 00

FIAD Ft.ACARA - C J • 14.68 t ! ' iŞ 117 | 643500 5 5 0 0 . 4 800 5500. J 5 500 5600

SOVR SOM VETRA- CJ 0.00 1 * 39 546000 14000 14000 14000 .. 14000 . 14000

NAFANAPOFARM FARMACE UTICA -

CJ6 .1 8 2 '. 481 4 9 6500 1032 110U • 1100 - 1000 "1100

TETATEXTILE-INCALTAMINTS -

- CLUJ -0 .00 2 49 4 9 0000 10000 10000 10000 10000 10000

AGCH ; AGROCOMSUIN - CJ 0:00 2 235 4 2 3 0 0 0 1800 1600 1800 , 1 8 0 0 . : 1600

CITU CIM ENTUL-CJ -7.00 1 40 372000 9 300 10000 9300 9300 9300

AGGH AGROMEC G H E R L A -C J 0 .0 0 1 1175 317520 ,270 27C ' 270 27 0 270

8 0 N C BOBLNA- CJ 0.00 1 78 273000 3500 3500 350 0 3500 3500 .

ORIA O R IZO N T-C J 82.86 1 40 256000 64 00 3500 .6 4 0 0 . 5400 6400

TCIGTCI CONTRACTOR GENERAL

CJ3 .3 3 1 78 241800 3100 3000 3100 3100 3100

m A H MECANICA MARtUS •‘ C J t .9 2 1 .3 9 2 0 6 70C 5 300 5200 63C0 . 5 30 0 5300

. NUEX N U T R E X -C J 0 .00 1 79 142200 1800 1800 1800 1800 1800

U NIC • U N IM E T C U G -C J 0 .00 1 39 76000 2 000 2000 2 00 0 200 0 2000 .

N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E .N R . T O T A L A C Ţ IU N I ...............................-V A L O A R E T O T A L A TRA N ZA CŢII .. . . . . .

J D a t e s i n t e t i c e............. 596 I INDICE RASDAQ .............. ....... J ..............11.227.399 VARIAŢIA ZILEI.............................. ....... 13.005.098.209 LEI I VARIAŢIA PROCENTUALA .....

............. 795.64 PUNCTE

...................+1.01 PUNCTE

.................................. +0.13%

Patronatele şi sindicatele din transporturi rutiere ameninţă cu proteste, din cauza scumpirii

— — carburanţilor»

serie de propuneri care, spun ele, ar duce la scăderea presiunii fiscale asupra societăţilor de transport. Cele două părţi vor ca taxa pe valoare adăugată plătită de firmele de transport să scadă la jumătate (de la 22 la 11 la sută), astfel îneît activitatea de transport să fie declarată domeniu prioritar, asemeni turismului. O altă propunere este includerea, în preţul carburanţilor,a taxei pentru drum şi eliminarea ei din alte costuri. în plus, sindicaliştii şi patronatele cer reducerea cu 40 la sută a impozitelor locale pentru auto­vehicule, clădiri şi terenuri şi a tarifelor la licenţele de transport şi cu pînă 50 la sută a impozitelor pe salariile pînă în două milioane de lei. “Dacă nu ni se rezolvă aceste cereri, atunci vom bloca punctele vamale şi şoselele”, a declarat Constantin Moraru,. preşedintele Asociaţiei Cărăuşilor Particulari din România. Sindicaliştii vor decide şi ei, în cursul acestei săptămîni, în ce mod vor protesta, în perioada următoare, faţă de scumpirea carburanţilor. IV- - /

Şoferii ameninţă că vor bloca şoselele şi punctele vamale, la sfîrşitul lunii martie, în cadrul unor acţiuni de protest organizate în comun de sindicatele şi patronatele din transporturi, ca urmare a majorării cu peste 40 la sută a accizelor la carburanţi, începînd cu data de 2 martie. Scumpirea carburanţilor va determina creşterea.cu 40 ja sută a cheltuielilor cu procurarea motorinei şi a benzinei şi cu peste 25 la sută a tarifelor de transport, au anunţat, în conferinţa de presă de ieri, organizaţiile patronale şi sindicale din transporturi

rutiere. Majorarea accizelor va duce la -scumpirea în lanţ a tuturor produselor, dar şi la o reducere a'consumului şi, implicit, a veniturilor la bugetul de stat provenite din impozite şi taxe. “Ştim că este dificil să determinăm o revenire. la vechile preţuri ale carburanţilor, dar, dacă nu vom reuşi acest lucru, vrem să obţinem măcar o reducere a taxelor pe care firmele dé transport le plătesc acum către stat’V a afirmat Ioan Victor Stan, preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor Şoferilor din România. Patronatele si sindicatele-au formulat o

România participă la Tîrgul Internationa! d e T u r is m de Ia B e rlin

România va participa, în perioada 6-10 martie, la Tîrgul Internaţional de Turism de la Berlin (1TB), cel mai important forum pentru comunicare şi marketing din sectorul turistic mondial, a anunţat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Sorin Frunzăverde, preşe­dintele Autorităţii Naţionale pentru Turism.

în acest an, Ia ITB, peste 7.000 de firme din aproximativ 160 de ţări îşi vor prezenta oferta turistică pe o suprafaţă de 160.000 metri pătraţi.

Standul României la acest tîrg are o

suprafaţă de 192 metri pătraţi, cea mai mare deţinută vreodată la o astfel de manifestare. Aproximativ 50 de firme rom âneşti - agen ţii de turism, touroperatori, societăţi din industria hotelieră - vor lansa pe piaţă o serie de programe turistice, avînd ca puncte de ţ atracţie muntele, litoralul, Delta Dunării, • mitul contelui Dracula, concertul tenorului Luciano Pavarotti.

Un moment aparte îl va constitui lansarea pe piaţa germană a programului “Eclipsa ’99". •. -

Caricaturistul Ştefan Popa Popas, cel

mai rapid caricaturist din lume - record înscris în Guiness Book - va oferi vizitatorilor-standului caricaturi- portrete. V:V / v

Programul Eclipsa va fi suţinut şi promovat'la stand prin distribuirea de m ateriale prom oţionale, broşuri, tricouri, precum şi prin organizarea unei tombole avînd ca premiu o excursie de o săptămînă în România) pentru două persoane, pe un traseu la alegere.

De la începutul acestui an, România a mai participat la alte două importante tîrguri de turism - Madrid şi Milano.

Lista compensatelor trebuie finalizata pînâ la sfîrşitul lunii martie• Lista medicamentelor compensate şi

contractul-cadru ar trebui aprobate pînă la sfîrşitul lunii martie, ca să poată intra în funcţiune casele de asigurări sociale de sănătate, încă o amînare a înfiinţării acestor structuri blocînd activitatea ş i . reforma sectorului sanitar, au informat, ieri, membrii Comisiei de Sănătate a Senatului.

Casele de asigurări de sănătate urmau să-şi înceapă activitatea, potivit legii, la 1 ianuarie 1999. Comisia de Sănătate â

Cam erei D eputaţilor, C olegiu l M edicilor din Rom ânia şi cel al Farmaciştilor au solicitat amînarea înfiinţării lor, deoarece nu au fost create structurile noilor instituţii, nu există contractul-cadru şi nici lista medicamentelor compensate.

Conducerea Casei Naţionale a primit, în urmă cu zece zile , propunerea Colegiului privind această listă, care cuprinde 368 de Denumiri Comune Internaţionale, şi pe cea a Ministerului

. Sănătăţii cu 103 DCI, care vine în completarea celei dinţii. ’

Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale a cerut un termen de o săptămînă, timp în care membrii acestei instituţii vor analiza legitimitatea lisţei care cuprinde peste 450 de DCI-uri.

Amînarea aprobării în regim de urgenţă a listei şi a contractului cadru vor duce la blocarea reformei sanitare, prin neînfiinţarea caselor de asigurări sociale de sănătate.

Liga contra tabagismului (LCT) şi aliaţii săi

i

încă de la înfiinţarea sa (28.XI.1991), LCT a primit benedicţiunea Patriarhiei Române pentru menirea în care s-a angajat, dorindu-i alese împliniri, cu arhiereşti binecuvîntări (Vicar al Patriarhiei, Episcop T. Sinaitui), iar în primul său seminar anual, “Fumatul în rîndul medicilor şi a studenţilor în medicină’ - 1994, IPSF - Sa Arhiepiscop A. Bartolomeu á demonstrat fără putinţă de tăgadă, că fumatul se înscrie între faptele omeneşti negative, care încalcă un punct major din cele 10 Porunci din Tablele legii, încredinţate de Atotputernicul .Creator lui Moise, în care se stipulează scurt, dar şi precis: “Să nu ucizi!”.

Or, practicarea fumatului aduce numeroase prejudicii sănătăţii fumătorului, chiar şi celor din jur, care se traduc prin îmbolnăviri ce sfîrşesc prin curmarea vieţii sale, pretimpuriu şi în plină vigoare. Numeroase tipuri şi localizări de cancer, de accidente vasculare, de afecţiuni bronho- pulmonane sînt, azi, atribuite, prin date statistice de înaltă rigoare ştiinţifică', deprinderii de a fuma... Deci, fumătorul îşi scurtează zilele datorită propriului său obicei (“Ce-şi face omul cu mîna lui, e bun făcut...”), ce se termină, după îndelunga intoxicaţie tabagică cu decesul său sub media longevităţii.

'Aidoma, desigur, / fără să conştientizeze, unui sinucigaş,.ce apelează la metode violente, cu deosebirea că fumătorul foloseşte, volens-nolens, o procedură lentă, de lungă durată. Dar, în faţa Divinităţii,

-uciderea ori sinuciderea reprezintă abateri de aceeaşi gravitate de Ja o fundamentală poruncă dumnezeiască, mai sus menţionată. Consensul confesiunilor din ţara noastră în direcţia proscrierii tabagismului este deplin. LCT a aflat despre existenţa acestei atît de motivată poziţii, după mai multe

; ocazii de cuviincioasă prospectare şi dialog cu înalte feţe bisericeşti şi demnitari ecleziaşti, slujitorii altarului arătîndu-şi o disponibilitate fermă de colaborare, susţinută uneori de o experienţă intens trăită.

In acest context, organizarea seminarului anual al LCT, avînd ca temă: “Convergenţe monoteiste în faţa flagelului tabagic” s-a dovedit deosebit de inspirată, sprijinită fiind cu largheţe de Guvernul- României prin Secretariatul de Stat pentru Ctilte (dr. Gh.S.Anghelescu), Arhiepiscopia Ortodoxă - Sibiu (Arhiep.dr.A. Plămădeală), Arhiepiscopia Ortodoxă - Cluj (Arhiep.A. Bartolomeu), Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia (Arhiep.G.. Iacobini), Biserica Adventistă (ziua ar 7-a) - Cluj (Pastor conf.V. Resteşan), Biserica Baptistă - Cluj (dr.l. Dan), Parohia Sf. Petru -

3

2

Cluj (preot Oláh Dénes) şi Inspectoratul de Medicină Preventivă - Cluj (dr.Gabriela Gînscă, - compartimenta de profil educativ) ş.a. Un comitet de onoare format din academicieni şi profesori universitari a oferit girui acestei sobre reuniuni.

Dezbaterile.au avut loc cu prilejui “Zilei Internaţionale fără Fumat",19 noiembrie ,1998, în Sala de conferinţe a Casei de Educaţie pentru Sănătate, arhiplină de tineret şi

.delegaţi. Punctul de deschidere l-a constituit impresionantul film artistic- documentar "Fumatul şi cancerul’ , - SUA, ce a degajat o mare forţă de meditaţie şi convingere (drama evitată unui tînăr talentat aviator fumător, tată de familie, graţie unei intervenţii chirurgicale practicată cu succes în ceasul al 12-lea...). După care Corni Seminarului ortodox a înălţat imnuri de laudă şi mulţumiri Celui de Sus, sp re întărirea omenirii întru Sfinţenia S a . C u harul său duhovnicesc) impresionant. | părintele Virgil Man s-a adr asistenţei, rostind o prelegere-predica, în care a pledat pentru valorile u m an e , divine, în contrast cu unele opinii şi conduite ce lezează eranţa şi scopul vieţii pe pămînt, între care tabagismu! se situează prioritar, i lu s tr în c expunerea cu propria experienţă de sustragere de ia ispita fum atulu i. Pastorul V, Resteşan a p rezen ta t publicului un referai de înaltă ţinută dogmatică, religioasă şi de documentare ştiinţifică/puse în acorc Tn privinţa* nocivităţii şi n e c e s ită ! combaterii deprinderii de a .fum a. Doctorul I.Dan şi dr. Szentágotai T .L , ambii cu preocupări m e d ic o - pedagogice, au pledat cu argumente raţionale şi spirituale, pentru prevenirea fumatului în rîndul tineretului şl combaterea acestui obicei la populaţia adultă. - .

Reacţia publiculbi a fost de o sinceră .adeziune la scopurile L C T , ínregistrindu-sé luări de cuv în t ce privire la tragediile tabagismului cu exemple familiale, iar elevii par a fi lua: în serios datele prezentate, presărate de atîtea mărturisiri şi avertismente, incit exprimarea multora nefavorabilă fumatului şi despărţirea unora pentru totdeauna de această deprindere, impulsionată tocmai de această ocazie, au dat satisfacţie organizatorilor. -

Nu începe îndoială că fo r ţa recunoscută de convingere, a preoörnri. indiferent de confesiune, în susţinerea binelui şi condamnarea răului, pusă î«v_v serviciul elucidării adevărului despre" fumat, va aduce o contribuţie deosebită la înălţarea moralităţii şi o cro tir ii sănătăţii publice a populaţiei noastre, şi aşa, azi, destui de încercată.

: f C o n f.d r .George P E TR E S C U

Proiect PHARE pentru agricultura judeţului

în f iin ţa re a f e r m e lo r d e m o n s tra t iv eSistemul de propagandă a

cunoştinţelor' agrico le din România, în ultimii ani,.a pus un mare accent pe transferul de tehnologie prin demonstrarea com binaţiilor, optim e sau aproape optim e de resurse aplicate la fermele foarte mari şi bine dotate. Ceea ce s-a demonstrat în multe astfel de ferme este practic nerealizabil pentru toţi fermierii particulari. Majoritatea acestora practică o agricultură lâ scară redusă şi sînt blocaţi de lipsa m ijloacelor materiale.

Rolul jucat pînă acum de ' fermele demonstrative a servit

mai mult scopului sublinierii a ceea ce era deja cunoscut, îmbunătăţirile substanţiale în producţie fiind posibile numai în condiţiile aplicării tehnologiilor intensive. Marea majoritate a fermierilor privaţi au asistat practic Ia un “spectacol” pe care

nu-l pot realiza cu mijloacele de care dispun.

Este bine cunoscut faptul că fermele demonstrative se numără printre ce le mai efic ien te m ecanisme de ráspindire a informaţiei. în acelaşi timp, o anumită fermă demonstrativă • este lim itată ca factor de influenţă, în cazul majorităţii producătorilor agricoli, cu ferme de dim ensiuni diferite sînt necesare alte forme de organizare. Unele ferme pot fi grupate în categorii relativ om ogene, dar fiecare cu o responsabilitate clară, cu tehnici de management, cu posibilităţi de modernizări realizab ile. A ceasta ar permite m icilor fermieri adoptarea şi răspîndirea unor idei de rezolvare a problemelor de tot felul pe arii mai extinse şi cu o utilitate mai generală. Fermele demonstrative şi grupurile de producători sînt

înfiinţate pe lingă centrele universitare cu profil agricol.

Acţiunea de implementare a proiectului PHARE pentru judeţul nostru, demarată anul trecut, a beneficiat de aportul unor experţi desem naţi de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, precum şi ai Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie. Aceştia au elaborat criteriile de selecţie a celor 5 ferme demonstrative-pilot şi a două grupuri de producători dintr-un mare număr de candidaţi cu activitate de cultivare a plantelor de cîmp sau creşterea animalelor care sînt potrivite scopului proiectului.

G r u p u r i l e d e

p r o d u c ă t o r iînceputul este făcut. Fermele

nominalizate au primit deja o

parte din utilajele procurate în limita sumei de 15.000 ECU. De asemenea, este menţionabilă asistenţa^tehnică ce va fi acordată. în final, împrumutul nerambursabil pentru zona noastră se va ridica la 30.000 ECU.

în ţările Uniunii Europene grupurile de producători sînt numeroase şi avantajele de care dispun le justifică din plin existenţa. Printre acestea se numără posibilitatea de a profila şi dimensiona culturile, de a' fo losi forţa mecanică şi mijloacele tehnice, de a aplica pe scară largă asolamentele şi tehnologiile modeme. Nu sînt lipsite de importanţă şi alte avantaje. înainte de toate, menţinerea unui raport optim între producător şi prelucrător, cu repercusiuni directe asupra consumatorului, o mai bună aprovizionare, valorificarea superioară a produselor şi altele. Grupurile de producători, dacă sînt bine organizate, îşi pot valida mult mai eficient, com petitiv posibilităţile

individuale, pot deveni o forţă pe piaţa agroalimentară.

Pentru reuşita programului, fermele selectate sînt situate în zone cu un grad mai ridicat de favorabilitate. Astfel, la Cîmpia Turzii funcţionează o fermă vegetală; la Turda şi Apahida cîte o fermă mixtă; la Jucu - o fermă legumicolă, iar pe Valea Chintăului o fermă de creştere a circa 100 de vaci.

Spuneam că este vorba doar de un început. în judeţ vor putea

fi înfiinţate numeroase alte fen / I ■ demonstrative sau grupuri c :

producători. Important este * acestea să beneficíéze de spriji: (în special de credite cu dobîni • mică), consultanţă, o bază d;. date care sâ cuprindă informa/ agro-economice, tehnice, de marketing etc. ceea ce poa/ contribui' substanţial h / îmbunătăţirea performanţelor j unui număr mult mai mare & 1 producători agncoli.-

fon RUS

T m m m s r n M m : m m i m m « f e p p M j s i n p l i Ti'1 sm’ ^Slfeib* -i*f®ffli m isQ PÍPSi

P ^ S S ^ S ^ i í & ^ S S - í f f i^ ü & S sv 1 9

m m » w > í i i « i i t i v

i*3Hío -î^ isp i*! <&|>7É&i M ^^^^É aM M ^B É É É aattgiÉ iaaaaii

: « * **■ l" Í £T - . \ í? M T f I w W 1N l ' Ví ™ " „ A e í S ^ M e l ’^ / V

s p r ? e f t t - T v E & e f , Ţ

j 1998 - Comisia pentru cercetarea abuzurilor a hotărît, | jn unanimitate, numirea deputatului PDSR Ion ._•I Honcescu în funcţia de preşedinte al acestei comisii,| în locul lui losif Boda, demisionat din PDSR.

S-ÎS X \ î. Ss s s \ :i:-:v.w:v.v.'.w..-.-.-.vw.v.v.v. ■•:.•• .....

flLH A R II SI FLOAH

m $m ,„ ,s .

în' această săptămînă, bărbaţii se străduie să fie mai puţin butucănoşi, rotunjind tăieturile “din topor” cu o petală. Generalizarea nu este valabilă atunci cînd dăm de tipi ce depăşesc statutul de “duri” şi devin nemernici de-a dreptul. Poezia, muzica şi pictura sînt pentru aceştia din urmă, unelte ale mizeriei umane. Spun toate acestea pentru că întîriiplarea pe care am s-o povestesc s-a petrecut pe strada Florilor, în Cîmpia Turzii. Precizăm că era noapte, noaptea de 1 spre 2 martie şi strada respira a primăvară, M.S., om de 45 de ani, a fost atacat de necunoscuţi, bătut-măr şi deposedat de 400.000 lei. Victima a ajuns la spitalul din localitate şi, mai apoi, la Cluj. ' ' -

O echipă mixtă de la Poliţia TF şi a oraşului Cîmpia Turzii a început cercetările. în scurt timp au fost găsiţi autorii isprăvii: Rostaş Adrian (22 de ani) şi Spaniol Cristian (25 de ani), ambii din Cîmpia TuiziL Li s-a prins în piept mărţişorul arestului preventiv, mandatul procurorului şi perspectiva unor ani buni de închisoare. .

■ -ţ ■ -r .v . -

Tarif 5300

92170ta x e in te r u r b a n e

i i i

in cadrul Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare Cluj s-a format un birou de combatere a corupţiei f i contrabandei; formaţiune cate a reuşit să prindă o reţea de clujeni care a păcălit un număr mare de persoane pe motivul obţinerii vizei Schengen. in ziarul nostru de ieri vă semnalam cazul lu i Brădăteanu Ruslan ş i Gali Adrian , . cercetaţi pentru trafic de influenţă. Cei doi au fost descoperiţi cu ocazia anchetării altor doi bărbaţi cu... relaţii la ambasade, aflaţi îh stare de arest preventiv. Reţeaua, formată din patru bărbaţi, a înşelat 33 de persoane din Cluj şi alte judeţe transilvane, de la care au primit suma de 30.500 DM, în schimbul promisiunilor că, prin relaţiile pe care le au la diferite ambasade, le pot face rost de viză cu drept de lucru in

■ străinătate. ■ ■ ... . ■ • • - \ « -

Acum două săptămîni, poliţiştii au început urmărirea penală în cazul a doi clujeni cu studii superioare, cercetaţi pentru trafic de influenţă, în cursul, lunii noiembrie 1998, Carp Valeriu, 46 de anr, şi Moldovan Alexandru, 45 de ani, au reuşit să găsepscă 22 de persoane din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, care doreau să obţină viză cu drept de muncă în spaţiul Schengen. în plus, doritorii au cotizat cu sumă de 19.500 DM, care era preţul vizei. Carp şi Moldovan au luat banii, promiţînd că vor face rost de vize prin relaţiile care le au la ambasadele Franţei, Austriei, Spaniei din

Bucureşti şi la Consulatul German din Sibiu. Cei doi au intrat in atenţia poliţiştilor, iar din data de 15 ianuarie - în arestul 1JP, în baza mandatului de arestare preventivă pentru 30 de zile. în urma anchetei din acest caz, au mai fost descoperiţi şi Brădăteanu Ruslan şi Gali Adrian, care lucrau pe aceeaşi mină cu Moldovan şi Carp, dar care sînt cercetaţi în stare de libertate-Toţi patru urmează să apară în faţa justiţiei răspunzînd acuzaţiei de trafic de influenţă.

T Corina GÁMAN

d e la d o m ic iliu :

GHERMAN IOAN: pensionar în vîrstă de 45 de ani, 1,80 înălţime, atletic, păr cărunt, tuns scurt, ochi căprui. în data de 5.07.1998 plecase de la domiciliul din Turda, str. Şuluţiu nr. 15, Ia cel al părinţilor, în comuna Petreştii de Sus pentru a-i ajuta la muncile agricole. A colo a rămas timp de Cîteva ore după care a plecat. De la acea dată nu se mai ştie nimic de el. La data dispariţiei purta pantaloni de stofa de culoare negri, cămaşă albă, sacou piele

.neagră. . - b.f. -

Apariţii în Oceanul Pacific - copacii trecutului

Pe plaja Oceanului Pacific din Neskowin - Oregon, au apărut peste noapte două manifestări ciudate ale naturii. Specialiştii au descoperit că este vorba do copaci, cu o vechime de 1.700-2.000 de ani sub apă. Cu ajutorul probei carbonului, s-a stabilit că pomii aveau aproximativ 200 de ani cînd au fost acoperiţi cu apă, în urma unui cutremur. Copacii au ieşit la iveală în urma fenomenului El Nino. După toate probabilităţile, este vorba de o pădure întreagă, cu copaci şi în vîrstă de 4.000 de ani, care s-au conservat sub apă, într-o formă fascinantă....

Traducere după National Geographic Ina MAN

A t e n ţ i e !In 15 martie a.c. intră în vigoare noile m odificări ş i completări la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/196655. Articolele 88 şi 89 se

abrogă.56. Articolul 90 va avea

următorul cuprins:“Art. 90. - Autovehiculele.care

transportă încărcăturipericuloase trebuie săîndeplinească condiţiile tehnice şi de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 s e p te m b rie 1957, la care România a! aderat prin Legea nr. 317 1994.

Conducătorii de autovehicule prevăzute la alineatul precedent trebuie să fie autorizaţi pentm acest fel de transport conform prevederilor legale."

57. La articolul 91, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Încărcăturile care depăşesc vehiculul spre în faţă, spre în .spate ori în părţi trebuie să fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile ’ lor riscă să nu fie observate de ceilalţi participanţi la trafic. Noaptea, precum şi în orice altă împrejurare în care vizibilitatea este redusă, această semnalizare trebuie să fie făcută, în faţă, cu o lanternă de lumină albă. şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare albă, iar în spate, cu o lanternă cu lumina roşie şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie."

58. Articolul 93 va avea următorul cuprins:

Art. 93 - Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculului, dacă:

. a) depăşeşte împreună cu încărcătura, lăţimea, lungimea sau înălţimea stabilită pentru, categoria din care face parte şi nu are autorizaţie sâ circule pe acel sector de drum, eliberată de autoritatea competentă;

b) depăşeşte masele maxime autorizate care nu sînt admise de autoritatea competentă să circule pe drumurile publice;

c) nu respectă regulile

CE TREBUIE SĂ STIE PARTICIPANŢII LA’ TRAFIC? (VI)

referitoare la transportul produselor periculoase;

d) dispozitivele de iluminare şi semnalizare, luminoasă, mijloacele de identificare fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sînt defecte sau lipsesc, farurile nu sînt reglate sau sînt montate alte dispozitive decît cele omologate de autoritatea competentă;

e) echipamentul de frînare este defect;

f) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;- g) anvelopele au . alte dimensiuni sau caracteristici decît cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculul, prezintă tăieturi sau rupturi ale , cordului ori sînt uzate peste limita legal admisă;

h) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;

i) motorai emite noxe poluante peste limitele legal admise;

j) sînt montate alte dispozitive de avertizaresonoră decît cele omologate de autoritatea competentă.

k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sînt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;

I) are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă;

m).are aplicate inscripţii, desene, semne distinctive sau reclame, de natură să împiedice ori sâ diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi de

s e m n a liz a r e luminoase ori

«citirea numărului S« : " de înmatriculare;

n) are montate a c c e s o r i i , parbrize ori

geamuri laterale, care restring sau estompează vizibilitatea conducătorului în timpul mersului;

o) prezintă scurgeri de carburant sau de lubrifiant;

p) plăcile de înmatriculare sînt deteriorate ori nu sînt conforme cu.standardul.

în situaţiile prevăzute la alin.1 lit. c)-p), o dată cu aplicarea' sancţiunii contravenţionale, organele de poliţie vor retrage certificatul de înmatriculare pînă la remedierea deficienţelor- constatate. în cazurile prevăzute la alineatul precedent în situaţiile de la alin. 1 lit. c) şi p), precum şi atunci cînd, la controlul în trafic, conducătorul auto este depistat conducînd vehiculul avînd dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare fără valabilitate sau cu valabilitate expirată, organele de poliţie vor aplica şi măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înma­triculare, pînă cînd au-încetat motivele pentru care certificatul de înmatriculare a fost retras.

Concertul de noapte O “telenovelă” săptămînală la ”The King”

“SCHIMBUL 3” INTRĂ ÎN...

SCHIMBUL TREI!Ştiţi, desigur, că astăzi, cu

două ore înainte de miezul nopţii la “The K ing” concertează “Schimbul 3”. Să spunem că e doar începutul. Pentru că peste numai o săptămînă melodia anului 1998, “Vara” va putea fi auzită “live” cu “Parlament” (Vă aduceţi am inte, nu,, de “Un meduz şi o meduză/ Stau pe plajă buză-n buză...”) Va mai trece o săptămînă şi conştient că “P rietenei m ele îi plac telenovelele” voi merge sigur să îi ascult pe “Zob”. “Ţara te vrea prost” spun “Sarmalele Reci” $i nimeni nu îi poate contrazice, chiar dacă în acest timp “Violeta duce găleata la gunoi” iar eu o urmăresc obsedant pe “Blonda din blocul meu”. Vor mai veni în scurt timp la “The King” RO-M ANIA (“Fost-am dus . de-acasă”), ‘Genius” (“Cheful’) , “3Sud-E.sţ”' ( “A i plecat’) , şi “Holograf” cu “Ţi-am dat un ineeeel” (Apropo: Cînd îmi dâi banii ne el?)

Epuizante nopţi ne aşteaptă...Mihai HOSSU

Preşedintele Senatului, Petre Roman, a anunţat, ieri, că simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare, prin modificarea Regulamentului acestei Camere, va fi discutată în plen marţi, 9 martie.

IM e x is tă a S fe m a tlv ă ? ! B a e x is tă !

urmare din pagina 1_____

criptocomuniştii şi cripto- securiştii. Românul doreşte altceva: un pic de nădejde. Nu are pretenţia la prosperitate - nu ştie cu ce se mănîncâ asta. Ar ./rea un pic de tihnă, să nu mai fie supus altui potop de biruri, să aibă o micuţă speranţă - că, doar. în virtutea acestui mod de a gîndi a votat în 1996 'schimbarea în bine”.

Or, pe această dorinţă se bazează PNR - Cataramă. El şi Măgureanu ştiu că încrederea în PNŢCD s-a spulberat; că liberalii nu mai pot conta pe sprijinul micilor întreprinzători, dintre care unii au ajuns deja la faliment; că românii din Transilvania - şi nu numai - s-au săturat şi de PUNR, şi de neînfiinţatul PAUR, şi de PRM: s-au săturat de vorbe. Or, acestora PNR le oferă un prdgram mai pragmatic; omul de afaceri Viorel Cataramă le spune: dincolo de autonomie administrativă, lingvistică şi universitară, ungurii au realizat deja un lucru mare în Transilvania: penetraţia:mporturilor şi investiţiilor ungureşti, care jugulează capitalul românesc din Ardeal. Şi, desigur, va trebui să le oropună ceva în domeniul economic. Iar acestea sînt lucruri palpabile, echivalabile în bani şi iii în simpozioane şi aniversări,

cum fac "Vatra Românească”, ASTRA şi "Avram iancu”. Oamenii aceştia au nevoie de rfsturi şi facilităţi pentru a-şi pune la punct sursele de venituri,

' au nevoie de consilieri economici şi juridici şi de surse de investiţii. bacă PNR-Cataramă va merge pe această cale, iucrînd direct ci! oamenii, va cîştigă suficiente voturi pentru a intra în Parlament şi, împreună cu alte partide - cel mai credibil cu PUNR dacă Gavra şi Tabără vor avea uficientă minte,. ApR şi, de ce

nu?, PAR, ar putea constitui o coaliţie puternică.

Cîştigarea voturilor din Transilvania va fi decisivă. Iar PNR — Cataramă a înţeles acest lucru: aici există condiţii şi economice, şi culturale, şi sociale, şi naţionaliste pentru un discurs politic (ie centru liberal- naţionaiist. Este zona cea mai urbanizată a ţării; treimea cu cele mai multe unităţi de învăţămînt liceal, postliceai şi superior; cu cele mai multe unităţi sanitare; cu cele mai multe birouri notariale şi avocaţiale; cu cele mai multe întreprinderi; cu cele mai multe • teatre, opere, filarmonici - aşadar cu cele măi multe persoane cu profesiuni liberale, care s-ar orienta uşor spre o gîndire liberală ca a lui Cataramă; cu o clasă muncitoare bine pregătită profesional şi dornică, pur şi simplu, să muncească, cu o gîndire naţionalistă nu numai tradiţională, dar şl foarte motivată (Iar agresivitatea extremiştilor iredentişti ai iui

-Tőkés este, de fapt, un “aliat" al PNR); cu o Vale a Jiului care n-a uitat că Viorel Cataramă a fost singurul parlamentar care a venit acolo de bună voie. ba chiar, a promis că va face o fabrică de mobilă etc.; cu un mare număr de sate bine plasate pentru realizarea unor ferme agroindustriale şi agrozootehnice care să reziste importului de alimente din Ungaria etc. Toate acestea pot fi bine exploatate de o minte pragmatică în plan. economic, ca a lui Viorel Cataramă, şi una subtilă în planul Ideologic, ca a iui Virgil Măgureanu.

Aşadar, dacă baronii din CDR se mai amăgesc cu ideea că nu există alternativă la guvernarea lor, vor fi spulberaţi la viitoarele alegeri. Nici PD nu ar trebui să trăiască plin de sine pînă atunci... ___

Radio Contact, ora 21,00:s Frămîntările PNŢCDDisputele din principalul partid de guvemămînt vor fi dezbătute

în “Conversaţia de joi seara”. Invitaţi; senatorul Matei Boilă, vicepreşedinte PNŢCD şi lider al organizaţiei judeţene şi IoanVida- Simiti, secretar al Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte PNŢCD Cluj. Realizatorul Dragoş Stanca vă invită la “Conversaţie” astăzi începînd cu ora 21,00. Telefoane în direct la 43-85-43. '

Parlamentul Republicii Moldova a votat, ieri, cu 51 de votu- 'pentru” lista Cabinetului Ion Sţurza şi programul de guvernare

însă Curtea Constituţională, care a stipulat anterior câ majoritatea necesară este de 52 de mandate, urmează să ss

pronunţe dacă votul de încredere acordat Guvernului este lega'

Comisia pentru învăţămînt a Camerei Deputaţilor a respins două proiecte iniţiate de UDMR privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limba de predare maghiară din Cliij-Napoca

oi,4 martie 1999f

Comisia pentru învăţămînt a Camerei Deputaţilor a respins, ieri, două propuneri legislative privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat -cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca, una iniţiată de patru deputaţi UDMR, iar alta de grtipul parlamentar al UDMR.

Pentru respingerea acestor proiecte au votat 15 deputaţi (aparţinînd opoziţiei, PD şi Aureliu Emil Săndulescu - PNŢCD), doi deputaţi UDMR au votat "împotrivă”, iar patai deputaţi PNŢCD s-au abţinut.

Deputatul UDMR Asztalos Ferenc, vicepreşedinte al comisiei, a arătat că cele două. propuneri legislative, cuprind în esenţă aceleaşi prevederi şi au ca scop crearea cadmlui legal necesar acoperirii unui segment important al învăţămîntului în limba minorităţilor. El a spus că nu trebuie să se facă abstracţie de doleanţele unei minorităţi naţionale şi a apreciat că iniţiatorii nu doresc ’ separare pe criterii etnice, ci “crearea unei alternative pentru copilul maghiar”. Deputaţii Opoziţiei, ai PSDR şi PD au arătat, însă, că nu este oportună înfiinţarea unei universităţi de stat cu predare numai în limba maghiară, ei susţinînd ideea universităţii multiculturale.

Secretarul general al Ministerului Educaţiei Naţionale, Horia Gavrilă, a susţinut ideea înfiinţării universităţii multiculturale, arătînd că această variantă “este în spiritul european” şi asigură “integrarea” şi nu “separarea”. El a spus că la Universitatea “Babeş-Bolyai” sînt 77 de specializări în limba română, 32 în limba maghiară, iar 10 în limba germană. Reprezentantul MEN a arătat că la admiterea în această universitate “au rămas o serie de

locuri neocupate exact în limba maghiară".După respingerea celor două propuneri

legislative Asztalos Ferenc a declarat că, în continuare, în Parlamentul României lipseşte “voinţa politică” pentru a rezolva corect, pe termen lung, problematica învăţămîntului universitar Tn limba maternă. în opinia deputatului UDMR, Comisia pentru învăţămînt trebuia mai întîi să aştepte púnctul de vedere al Curţii Supreme de Justiţie referitor la Hotărîrea Guvernului privind înfiinţarea Universităţii maghiaro-germane Petofi-Schiller şi apoi să discute cele două propuneri legislative iniţiate de UDMR.

Proiectul de lege propus de grupul parlamentar al UDMR prevedea reînfiinţarea Universităţii de Stat cu limba de predare maghiară, ca instituţie de învăţămînt superior cu personalitate juridică, în subordonarea MEN, cu Rectoratul în Cluj-Napoca şi facultăţi sau colegii în Cluj-Napoca, Tîrgu-Mureş şi în alte

: localităţi din România. De asemenea, se propunea înfiinţarea, prin Hotărîre de Guvern, a unui consiliu de organizare pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii. Proiectul de lege mai prevedea ca MEN să asigure finanţarea, precum şi baza materială necesară funcţionării Universităţii, respectiv a instituţiilor sale componente începînd cu anul universitar 1999/ 2000.

Consiliul Legislativ avizase negativ cele două propuneri iegislative iniţiate de deputaţii UDMR, unul dintre motivele invocate fiind acela că ar putea constitui “un precedent care înfrînge prevederile constituţionale, instituind înfiinţarea unei universităţi de stat în limba unei singure minorităţi.”

Com andorul Ştefan Dragom ir a fost condam nat la patru ani de înch isoare

Comandorul (r) Ştefan Dragomir, care a fost trimis în judecată sub acuzaţia de luare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ,i-a facilitat lui Gheorghe Dragodan să obţină ilegal, de la SAFI, credite în valoare de trei miliarde de lei, a fost condamnat, ieri, de instanţa Tribunalului Militar. Teritorial Bucureşti, la patru ani de închisoare.

■ Instanţa a mai dispus confiscarea sumelor pe care Dragomir le-a primit de la Dragodan, în schimbul

serviciilor sale, valoarea acestora fiind estimată la 300 milioane de lei.

Conform rechizitoriului, Dragomir, în calitate de agent SAFI, a intervenit pe lingă persoane cu putere de decizie din cadrai SAFI, pentru a-i facilita lui Gheorghe Dragodan acordarea creditelor.

Dragodan a spusmagistraţilor că, atunci cînd a solicitat primul credit de la SAFI, a fost refuzat, pentru că firma sa era debitoare la acea dată cu o sumă de

500 milioane de lei. în această situaţie, a spus omul de afaceri, contabila firmei sale şi Dragomir au modificat balanţele societăţii comerciale, evitînd să mai treacă în acestea datoria de jumătate de miliard de lei. Dragodan a adăugat că pentru cele trei credite a trebuit să-i plătească lui Dragomir procente între cinci şi zece la sută din valoarea împrumutului.

Sentinţa dată de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti poate fi atacată cu apel.

unui nou statut de autonomie provinciei tfoivedinaMinisterul român de Externe consideră că

iniţiativa Ungariei privind acordarea autonomiei provinciei Voivodina periclitează stabilitatea în regiune, nefiind, în acelaşi timp, conformă prevederilor internaţionale'.

Lansarea, “în această perioadă”, a unor “iniţiative cu privire ia drepturile colective ale unor minorităţi naţionale” din provincia sîrbă Voivodina este de natură să “pericliteze" stabilitatea în regiune, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al MAE român, Carmen Podgoreanu. Săptămînă trecută, premierul ungar, Victor Orbán a cerat Belgradului să acorde un nou statut de autonomie Voivodinei, provincie locuită şi de etnici maghiari, români, slovaci, croaţi, germani şi ruteni. Orbán a declarat că a făcut această solicitare "în scopul

de a se acţiona preventiv şi a se evita ajungerea la un conflict deschis”.

Purtătorul de cuvînt al MAE român a afirmat că iniţiativa Ungariei poate perturba procesul de reglementare politică a crizei din Kosovo.

“Iniţiativa menţionată nu poate aduce cu adevărat elemente benefice pentru situaţia

'minorităţilor din regiunea respectivă de vreme ce se situează în afara cadrului general recunoscut de organizaţiile internaţională pertinente, în particular de Consiliul Europei, cu privire la drepturile şi obligaţiile minorităţilur naţionale", a afirmat purtătorul de cuvînt al MAE român.

Voivodina a pierdut statutul de provincie autonomă în cadrul Serbiei în 1990, odată cu Kosovo.

a

■i-A

1

N o r o c u l t r a g e

l a . . . g r a d eUn subofiţer de poliţie a cîştigat

ieri, un miliard de lei, la loteria zodiilor (3.000 lei/cartonul de răzuit). Incognito, care era dus la lucra atunci cînd s-a împărţit norocul, a aflat de la un vînzător ambulant că sînt şi oameni băftoşi. Norocosul poliţist este adjunct de şef de post într-una din comunele judeţului. Anui trecut, un alt subofiţer, de la Armată, a cîştigat un Cielo, cu 3.000 de Iei ] Din cele două întîmplări am tras concluzia că norocul, mai nou, trage la... grade!

A t e n ţ i i . . .

p a r l a m e n t a r eDoi parlamentari clujeni, cu ocazia I

mărţişorului, s-au pus bine de to t cu Incognito. Deputatul luliu Păcurariu a cucerit inimile cu c e le m a i frumoase mărţişoare, iar depu tatu l Alexandru Lăpuşanu i-a expS'Ciiat cele mai bine asortate bucheteflori imprimate. Coarda sensibilă a lui Incognito a vibrat la gestul c e lo r doi domni, în consens cu prim ăvara.

M a t r i a r h a t î n

f a m i l i a M ă r g i n e a n ?Proaspătul director- a'

Combinatului de Utilai Greu, ediţia a ll-a, incompletă, domnul lo a r Mărginean, conduce, acum, a doua firmă ca mărime din judeţul C iu; Acasă, directorul general, e s te condus, însă, de soţie. I. M ărg in ear a recunoscut public, fără com plexe autoritatea femeii in familie. R ă m în e să vedem cît credit vor avea fem eile la întreprindere! V

P . C . R . ? !Cele trei cerinţe, enunţate prir

sigla PCR (pile, cunoştinţe, relaţie au devenit extrem de active la B anca Comercială Română, sucursala Cluj. Deputatul luliu Păcurariu, m e m b r i al Comisiei Finanţe-Bănci a C a m e re Deputaţilor, a acuzat traficul de influenţă şi presiunile care s e fa c de sus în jos, pentru num irea pe- post a anumitor persoane. Tn provincie, este confirmată a g ita ţ ia mare din sucursală, preocuparea d e fond fiind postul de d ir e c to r , întrebarea e: nu se mai organizează concursuri?

N e u t r a l i t a t eBolnav sadea, nu unul înch ipu it

o autoritate administrativă locală i-a cumpărat lui Incognito tăcerea cu c floare şi o frunză, fără am b a la j Afectuos, Incognito nu i-a făcu: publice declaraţiile, în ev id en : dezacord cu cele ale şefului, nu pentru frezia cu pricina, ci pentru că ] îi înţelege coşmarul prin care trece. I Se întîmplă şi la alte case. E drept f nu multe! , |

D e l a d e c r e t J

l a . , , d i s p o z i ţ i eDe ieri, accesul consilierilor

incinta Primăriei este restrîns. Aleş clujenilor vor ajunge direct la prima' 1 ' nu la directorii de Primărie. Astfel p. directorii vor fi scutiţi de presiunii ' care se exercită asupra lor de către consilieri. Comentariul consilierile' este aşteptat astăzi. Un preceden în acest sens a mai existat, dar i avut o existenţă éfemerá. Atunci consilierii erau conduşi la primar d e .; gardienii publici!

-------------------------- J

l

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul RegistruluiComerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

; ILIE CĂLIAN (redactor şef);ÍVALER CHIOREANU Í MARIA SÂNGEORZAN (redactorşef adjunct) iT e l. 19 .16 .81 ; fax:19 .28 .28; l E-maíí:adevcj@ mall.dntcj.ro

W ‘ Teî/fax: T 19.74.18

f REDACŢIA: Cluj-Napoca; str. Napoca 16;(redactor şef adjunct); T Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; f § j |^ ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) . : C o n ta b ilita te : 19.73 07; Cul t ur ă, - | L *

>« o « - - r - * - - ?, Evenim ent, P o litic : 19.74.90,

i i i

d e redacţie:! Horea PETRUŞ . . ;

■ Econom ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; ] iDifuzare, Mică publicitate: 19.49.81 S ubredacţia T urda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T I P A R U L E X E Í U T A T L A G a r ^ o n d )