Adaptare Curriculara Deficienta de Auz

10
Exemplificare de adaptare curriculară în educația specială a deficienților de auz Repere generale privind adaptarea curriculară și de mediu în educația deficienților de auz Copiii deficienți de auz prezintă anumite caracteristici ale vieții psihice și de relație ce îi diferențiază de orice altă categorie de persoane deficiente, dar și de copiii fără deficiențe. Amplitudinea și modul de combinare la individ a acestor caracteristici depind de o serie de factori, precum: debutul pierderii auditive, contextul familial (dacă părinții sau aparținătorii sunt surzi sau auzitori), gradul pierderii de auz, protezarea timpurie, utilizarea limbajului semnelor. Așadar, caracteristicile prezentate pe scurt în cele ce urmează se pot regăsi la orice copil surd sau hipoacuzic, dar pentru o individualizare deplină este necesară o activitate mai amănunțită de psihodiagnostic: - Dificultăți de comunicare verbală orală și scrisă; copilul deficient de auz se exprimă cu dificultate pe aceste două căi de comunicare cel mai des utilizate de ființa umană, ca urmare a faptului că vorbirea nu se mai poate deprinde automat în ontogeneza timpurie (precum la copilul auzitor); deprinderea vorbirii se face prin exerciții susținute de însușire (demutizare); - Gândire concretă, în imagini – imaginea stă la baza gândirii deficientului de auz nesupus unui proces de demutizare, iar noțiunile abstracte îi sunt accesibile

description

sc

Transcript of Adaptare Curriculara Deficienta de Auz

Exemplificare de adaptare curricular n educaia special a deficienilor de auzRepere generale privind adaptarea curricular i de mediu n educaia deficienilor de auz

Copiii deficieni de auz prezint anumite caracteristici ale vieii psihice i de relaie ce i difereniaz de orice alt categorie de persoane deficiente, dar i de copiii fr deficiene. Amplitudinea i modul de combinare la individ a acestor caracteristici depind de o serie de factori, precum: debutul pierderii auditive, contextul familial (dac prinii sau aparintorii sunt surzi sau auzitori), gradul pierderii de auz, protezarea timpurie, utilizarea limbajului semnelor. Aadar, caracteristicile prezentate pe scurt n cele ce urmeaz se pot regsi la orice copil surd sau hipoacuzic, dar pentru o individualizare deplin este necesar o activitate mai amnunit de psihodiagnostic: Dificulti de comunicare verbal oral i scris; copilul deficient de auz se exprim cu dificultate pe aceste dou ci de comunicare cel mai des utilizate de fiina uman, ca urmare a faptului c vorbirea nu se mai poate deprinde automat n ontogeneza timpurie (precum la copilul auzitor); deprinderea vorbirii se face prin exerciii susinute de nsuire (demutizare); Gndire concret, n imagini imaginea st la baza gndirii deficientului de auz nesupus unui proces de demutizare, iar noiunile abstracte i sunt accesibile doar ulterior, dup un proces de interiorizare a cuvntului ca nou baz a gndirii sale. Via afectiv mai restrns, determinat de dificultile de relaionare cu mai multe persoane; Interesele, creativitatea i imaginaia sunt strns legate de domeniile vizual-motrice (pictur, sculptur, pantomim, sport, design vestimentar, chiar i dans);Ct privete integrarea colar a acestor copii, considernd principalele caracteristici amintite anterior, pentru succesul colarizrii sunt necesare mai multe modificri, adaptri specifice att la nivelul mediului fizic i al manierei de comunicare, ct i n sfera coninuturilor efective de predat - nvat - evaluat. Principalele asemenea adaptri sunt urmtoarele: Aezarea bncilor n form de U sau de semicerc, astfel nct elevii s aib cel mai bun cmp vizual asupra profesorului, care se poziioneaz strategic n faa lor; inut i vestimentaie adecvat care s ofere elemente de distragere a ateniei copiilor de la informaiile transmise; aici intr prul strns la spate, mbrcminte de culoare n general nchis i uniform, absena unor brri, cercei sau lnioare care ies rapid n eviden; Iluminarea corespuztoare, suficient de puternic dar nu excesiv profesorul nu se aaz la ferestre; Utilizarea mijloacelor de comunicare cele mai adecvate, cu precdere a limbajului mimico-gestual, care este o form de comunicare primar pentru copiii nscui surzi sau cu pierdere de auz timpurie; adaptarea codului comunicrii la particularitile de recepetare a informaiei pe care copilul le are (cel mai adesea limbajul semnelor, dar poate fi vorba i de utilizarea labiolecturii sau a comunicrii exclusiv scrise); Adaptarea curricular a coninuturilor discplinelor de nvmnt astfel nct s se creeze un curriculum accesibil elevilor deficieni de auz, prin simplificarea acelor coninuturi care se bazeaz n mod deosebit pe elemente sonore, precum i prin introducerea unor discipline specifice pentru recuperarea deficienilor de auz, precum: educaie perceptiv-auditiv, labiolectur, audiologie educaional etc.;Ilustrarea adaptrii curriculare n cadrul unei leciiContext general: Clasa a V-a, lecie de limba i literatura romn Textul Literar; exemplificare pe poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri. Sursa: Limba Romn Manual pentru Clasa a V-a, Editura Humanitas, Bucureti, 2013.Obiectiv-cadru (clas obinuit): cultivarea receptivitii literar-artistice a elevilor, cu privire n special asupra universului liric;Obiectiv-cadru (deficien de auz): cultivarea interesului general al elevilor fa de creaia literar-artistic n versuri;

Obiective de referin: La sfritul leciei,elevii vor fi capabili:

Clas obinuitDeficien de auz

S citeasc adecvat, corect i fluent un text poetic;

S neleag semnificaia cuvintelor n text;

S recunoasc formele de limb aparinnd unui alt moment istoric;

S sesizeze n poezie expresivitatea unor mbinri de cuvinte;

S prezinte trsturile acestui tip de oper literar. S triasc, emoional, sentimentele datorate sosirii toamnei. S diferenieze ntre un text literar i un text nonliterar; S citeasc adecvat un text poetic;

S neleag mesajul textului liric;

S prezinte caracteristicile principale ale acestui tip de oper literar;

s triasc, emoional, sentimentele datorate sosirii toamnei.

Metode i procedee: Se vor folosi, alternativ sau combinat, metode i procedee precum:

Clas obinuitDeficien de auz

Lectura expresiv Lucrul cu ajutorul crii (volumului) Conversaia euristic Lectura selectiv Compararea Problematizarea. Lectura cu suport mimico-gestual; Lucrul cu ajutorul crii (volumului); Conversaia euristic; Compararea; Lectura selectiv;

Timpul de lucru (comun pentru ambele situaii): 50 minute;

Mijloace de nvare (comune pentru ambele situaii): textul literar, fie de lucru;

Scenariul didactic

Clas obinuitDeficien de auz

1. Momentul organizatoric: Profesorul noteaz absenele; cere elevilor s pregteasc materiale pentru lecie 1 minut2. Actualizarea unor cunotine: Profesorul verific tema (elevii au avut de realizat un desen, o pictur n care s redea sentimentele trite de ei n timpul lecturii unei strofe din textul dat strofa trebuia scris dup autodictare). De asemenea, se va verifica nsuirea sensurilor cuvintelor necunoscute (elevii i adreseaz, pe rnd, ntrebri n legtur cu vocabularul textului, numind fiecare un alt elev spre a da rspunsul) - 10 minute3. Captarea ateniei elevilor pentru momentul urmtor: Profesorul le propune elevilor s lucreze n grupuri mici (de 4) la realizarea unor fie de lucru, s poarte o discuie pe seama desenelor pe care acetia le-au realizat i a modului n care ele sunt relaionate cu textul dat recitit 4 minute4. Dirijarea nvrii: Pornind de la textul ascultat i de la desenele prezentate, se vor antrena elevii n discuii legate de textul propus analizei, discuii ce vor porni n urma rezolvrii unor fie de lucru pe grupe 33 minute

5. Feedback final: profesorul ncheie lecia, face aprecierile cuvenite celor mai activi dintre elevi 2 minute. 1. Momentul organizatoric: Profesorul noteaz absenele; cere elevilor s pregteasc materiale pentru lecie 1 minut2. Actualizarea unor cunotine: Profesorul verific tema (elevii au avut de realizat un desen, o pictur n care s redea anumite elemente ale peisajului de toamn ilustrate de autor n text). De asemenea, se verific nsuirea sensurilor cuvintelor nescunoscute, prin exemplificri n limbaj mimico-gestual. Profesorul solicit fiecare elev n parte s precizeze sensul unui cuvnt din text, ales aleatoriu; Se realizeaz o lectur cu suport mimico-gestual a textului, profesorul corecteaz eventualele erori, aduce clarificri acolo unde nu exist semne specifice pentru anumite cuvinte din text 13 minute;3. Captarea ateniei elevilor pentru momentul urmtor: profesorul le propune elevilor s se organizeze o discuie liber despre desenele pe care ei le-au realizat, i despre modul n care elementele respective ilustrate se ncadreaz n textul dat; li se precizeaz c ei se vor mpri n dou echipe pentru a realiza anumite fie de lucru 4 minute;

4. Dirijarea nvrii: se mparte clasa n dou grupe, se ofer fiele de lucru, elevii sunt antrenai n discuii legate de desenele prezentate i de textul dat spre analiz; se insist asupra sentimentelor pe care le inspir creaia, asupra mesajului acesteia, asupra aspectelor care distaneaz textul literar dat de un text nonliterar 30 minute.5. Feedback final: profesorul apreciaz elevii care au urmrit i s-au implicat n discuii. 2 minute

A. Fie de lucru utilizate pentru activitatea cu elevii fr deficienFi de lucru nr. 1

1. Recitii poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri i identificai (ntr-o coloan) elementele specifice anotimpului surprins n primele dou strofe.

2. Extragei, pe o coloan,verbele din text, preciznd la ce timp se afl acestea, iar pe o alt coloan, pronumele, indicnd persoana la care sunt folosite.

Explicai folosirea predominant a unui timp verbal

3. Identificai i transcriei pe fie imaginile vizuale i auditive din poezie, folosind urmtorul model:

Imagini vizuale

Imagini auditive

cocostrci i rndunele(...)/Prasit-au a lor cuiburi

Frunzele-i cad4. Demonstrai prin dou-trei argumente c textul lui Alecsandri, Sfrit de toamn este o oper literar liric.

Fia de lucru nr. 2

1. Ce semnificaie are titlul acestei poezii?

2. Identificai i transcriei imaginile vizuale i auditive din poezie, folosind urmtorul model :

imagini vizuale:

imagini auditive:

cocostrci i rndunele(...)/Prasit-au a lor cuiburi vntul uier3. Gsii cinci verbe din text i precizai timpul i persoana acestora.

4. Poezia Sfrit de toamn de Vasile Alecsandri surprinde dup cum sugereaz i titlul- transformrile pe care le sufer natura n acest anotimp.Scriei elementele cadrului natural aparinnd att spaiului terestru ct i celui cosmic.

Elemente ale spaiului terestruElemente ale spaiului cosmic

CmpiaSoarele

Fia de lucru nr. 3

Realizai Harta Poeziei!

B. Fie de lucru utilizate pentru activitatea cu elevii deficieni de auz

Fia de lucru nr. 1

Privii urmtoarele imagini. Colorai doar acele imagini care au legtur cu anotimpul TOAMNA! Scriei n dreptulfiecrei imagini ce nseamn ele._________________________________

__________________________________________

_______________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Fia de lucru nr. 2

Realizai Harta Poeziei!

Scriei semnificaia expresiilor:

au pribegit...............................

btut de brum......................

cade pe gnduri.......................

................................................

Scriei dou expresii frumoase din poezie

_________________________________________________________________________________

Poezia are ............... strofe

Identificai trei verbe de micare din text

Ex. au fugit

___________________________________________________________________________

Titlul textului

................................

................................................... ...................................

Autorul

...........................................................................................

Fiecare stof are patru .........................

Scriei semnificaia expresiilor:

au pribegit...............................

btut de brum......................

cade pe gnduri.......................

................................................

Scriei dou expresii frumoase din poezie

_________________________________________________________________________________

Cte strofe are poezia?

________

Identificai trei verbe de micare din text

Ex. au fugit

___________________________________________________________________________

Titlul poeziei

................................

................................................... ...................................

Autorul

...........................................................................................

Fiecare stof are patru .........................