Actualitatea Romaneasca - Editie Speciala

POLITIC POLITIC

“ICR are datoria să promoveze valorile reprezentative ale culturii române, într-un înțeles sincronizat și european al culturii”

Persoanele care vor emigra în Olanda vor trebui să semneze un “contract de participare”

Președintele Băsescu a semnat trimiterea Danei Constantinescu în postul de ambasador la Roma

“Va fi o provocare să menținemdialogul cu cei peste 3 milioanede români răspândiți în lume”

9 MARTIEZIUA LA STRADA

Interviu - Andrei MargaPreședintele ICR

Aceasta este decizia Guvernului după rechemarealui Alexandru Mugurel Buje

INTERVIU: Cristian David, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni

INTERVIU: Valentin Eugen Dăeanu

PAGINILE 2-3

PAGINA 2

PAGINA 5

PAGINA 4 PAGINA 9

ANUL 11 | NUMĂRUL SPECIAL | ITALIA ŞI SPANIA | 9 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2013

SOCIAL

PAGINA 6

Marea Britanie se teme de o penurie de fructe anul viitor, după ridicarea restricților pentru români

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 7

Români judecați în Elveția pentru selectareavictimelor unor spargeri de pe o listă de pacienți

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 12

Sfatul orfanului Mihai Ghebrea pentru părinții care și-au lăsat copiii în România

ROMÂNIA

PAGINA 7

Scoția îi va primi pe imigranții români și bulgari cu brațele deschise la ridicarea restricțiilor

RELIGIE

CULTURĂ

PAGINA 13

PAGINA 14

Ce spune biserica despre 8 martie și mărțișor

Producătorul filmului “Poziția copilului”: Cinematografia este cel mai bun brand de țară al României

Aflat la a treia manifestare de acest gen, Centrul Comercial Cultural și Social LA STRADA organizează în perioada 7 – 10 martie 2013 Târgul de Primăvară la sediul din Roma, Circonvallazione Nomentana Nr.530

aflat vis a vis de Gara Tiburtina. Cu manifestări specifice fiecărei zile, organizatorii speră să capteze atenția și participarea a mii de români din Roma și împrejurimi. Sarmalele, micii, berea și vinul românesc

alături de numeroase alte produse tradiționale vor da “gust” sărbătorii la care va participa și cântăreața Ionica Stan. Totul cu sprijinul organizatoric al domnului Gabriel Pârjolea și al asociației sale “Spirit Românesc“

Târgul de Primăvară7 - 10 Martie

ROMA

GRATUIT

Acest Târg are o semnificație specială pentru organizatori și anume aniversarea a patru ani de când Centrul Comercial Cultural și Social La Strada a fost inaugurat.

Cu această ocazie toate cele patru zile ale Târgului de Primăvară vor avea o semnificație diferită. Astfel: Joi 7 martie Târgul se va deschide oficial cu începere de la orele 12.00 și se va desfășura pe toată durata zilei (până la ora 19.00) sub semnul sărbătoririi femeilor care lucrează ca badante și care au liber în această zi;

Atât la deschidere cât și pe parcursul celor patru zile vor exista nume-roase momente folclorice susținute de Ionica STAN care a întreținut în mod admirabil atmosfera și acum 2 luni când, a fost organizat pentru prima dată Revelionul Badantelor la La Strada. Doamnele vor fi invitate să servească desertul casei - piure de castane cu frișcă.

Vineri 8 martie vor fi sărbătorite toate femeile care vor trece pragul Târgului. Vor fi întâmpinate cu tradiționalele mărțișoare oferite și de data aceasta de SMITH&SMITH – transfer de bani, gest simbolic menit să le aducă aminte de începutul primăverii dar și de tradiția de acasă. Cum ziua femeii este practic și ziua mamei, gazdele vor pregăti o mâncare tradițională care să le reamintească de bucătăria de acasă; ce altceva ar fi mai nimerit dacât celebrele sarmale în foi de varză murată care să sperăm că vor fi „ca la mama acasă„!

Sâmbătă 9 martie este ziua cea mare pentru organizatorii care speră să se autodepășească. Acum 4 ani la La STRADA au răsunat din piepturile a peste 300 de participanți, versurile cântecului NOI SUNTEM ROMÂNI cântate împreună cu Maestrul Gheorghe Turda. Responsabilul cu „voia bună„ – Gabriel Parjolea are sarcina plăcută dar și dificilă

totodată de a ține lumea în ”priza„ pe tot parcursul zilei. Din punct de vedere culinar, în această zi se vor servi mucenici și se va consuma vin românesc în cinstea Sărbătorii Sfinților 40 de Mucenici.

Duminică 10 martie va fi ultima zi a Târgului care se va încheia la ora 16.00. În această zi la putere vor fi micii și berea românească. Ziua va fi marcată de numeroase degustări de produse de cofetărie și patiserie, “nu de alta dar invitații să rămână cu un gust dulce și să mai vină pentru că nu vor fi dezamagiți” ne spune șucar organizatorul evenimentului. Pe toată perioada târgului vor fi valabile numeroase oferte pentru produsele aflate în vânzare, aceasta urmând a se înscrie în strategia noului proprietar de promovare a Centrului LA STRADA în rândul comunității românești.

Tiberiu Dinu revine în Italia în postul de consul general al României, la Torino

PAGINA 5

Vezi Ofertele La Strada Pag.16

sărbătorim 4 ani de la înființarea Centrului Comercial Cultural și Social LaStrada

www.actualitatea-romaneasca.ro9 februarie - 15 martie

Actualitatearomânească Ziarul românilor de pretutindeni2

Ca un bilanț al anului 2012, care sunt principalele realizări ale ICR în străinătate? Ce v-ati propus să realizați și nu s-a realizat în 2012? Andrei Marga: Am preluat Institutul Cultural Român la mijlocul lunii septembrie 2012. Am făcut o evaluare a situației, ale cărei concluzii le sintetizez în cele ce urmează. A fost un pas cu adevărat istoric hotărârea de Guvern din 2004, prin care s-au constituit institutele culturale române din străinătate. A fost importantă continuarea acestei acțiuni, în anii ce au urmat. Institutele culturale române au desfășurat multe activități (promovări de filme, de autori literari, de teatru etc.) demne de a fi continuate. Era, însă, necesară o evaluare a situației și angajarea unei înnoiri ample ca program, ca impact, ca eficiență a folosirii resurselor. Recunoscând merite trecutului, nu am fi onești dacă nu am semnala lipsurile. Am facut-o, deja, încât pot enunța, pe baza datelor înregistrate legal, câteva observații majore. Anume : a) Unele institute au rămas pe hârtie (Bruxelles), altele nu au sediu corespunzător (Chișinău), unele nu au bibliotecă proprie (Viena), altele nu organizează cursuri de limba română, unele au devenit altceva (Istanbul), altele

sunt înconjurate de nemulțumiri (Madrid, Paris), unele au desfășurat mai mult activități preferențiale ale directorului (New York), multe au mizat prea puțin pe inovație etc.;b) Institutele au permis mobilități ale unor autori români din literatură, muzică, film, arte plastice etc. și au etalat unele performanțe românești – ceea ce a fost pozitiv, firește. Acțiunile acestor institute au fost listate și sunt publice. Evaluarea lor a permis câteva concluzii. S-a promovat prea puțin cultura română, clasică sau actuală, în ceea ce aceasta are mai reprezentativ. Acțiunile nu s-au bazat suficient pe evaluări ale contextului și priorități, ci mai ales pe conjuncturi. Imaginea proiectată a culturii române, de către unele institute, a fost adesea sărăcită.Institutul Cultural Român are datoria să promoveze valorile reprezentative ale culturii române, într-un înțeles sincronizat și european al culturii, în cadrul unui pluralism înțelept caracteristic secolului XXI. În acest orizont acționează actualul Institut Cultural Român.Cred că aceste observații lasă să se vadă clar ceea ce nu s-a realizat încă și ceea ce este de făcut în 2013. Pot să confirm că s-a lucrat, din septembrie 2012 încoace, pe toate direcțiile deja menționate.

Aș menționa preocuparea de implementare, în 2013, a „noii geografii” a institutelor culturale române în străinătate. Vreau să organizăm efectiv institute culturale române care sunt, la această oră, deja negociate cu țările respective : Institutul Cultural Român din Kiev; Institutul Cultural Român din Beijing; Institutul Cultural Român din München-Nürnberg; Institutul Cultural Român din Moscova, care este în faza finală a negocierilor. Vreau să organizăm efectiv institute culturale române rămase mai mult pe hârtie, precum Institutul Cultural Român din Bruxelles. Cooperăm cu Ministerul Afacerilor Externe și cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național încât să se încheie neîntârziat negocierile cu țările respective și să se treacă la organizarea efectivă a câte un institut cultural român la Montreal, la Belgrad, la Atena, la Cairo-Alexandria, la Geneva, la Seoul, la Sao Paolo, la Chicago, la Abu Dhabi;Institutul Cultural Român actual își propune să confere un format nou, inovativ din punct de vedere cultural, cu impact extins, activităților institutelor culturale române din străinătate, încât acestea să mărească vizibilitatea și prestigiul culturii române.

Care sunt principalele evenimente culturale pe care ICR le-a pregătit în orașele europene pentru anul 2013?

Andrei Marga: Sunt evenimente culturale diverse. V-aș cita doar programele noastre oarecum strategice pentru institutele culturale române din străinătate: expoziția itinerantă ”Pictori români de azi” • expoziția itinerantă ”Sculptura română brâncușiană și post-brâncușiană” • expoziția itinerantă ”Aventura istorică a aurului dacic: descoperiri recente”; manifestări legate de împlinirea a 1900 de ani de la ridicarea monumentului ”Columna lui Traian” • prezența românească gestionată de ICR la mari târguri internaționale de carte (Salonul Cărții de la Paris, târgurile de carte de la Torino, Londra, Göteborg) • aniversări și comemorări ale unor personalități ale culturii române: Aurel Vlaicu, Maria Tănase, Constantin Silvestri

etc. • evenimente dedicate personalității lui George Enescu (concerte, expoziții, conferințe, prezentări), în scopul promovării Festivalului Internațional George Enescu • derularea itinerantă a programelor de film ”Cinemateca Română” • turnee itinerante de spectacole din România (turneu itinerant al spectacolului ”D`ale noastre” al Teatrului Național din București, inclusiv la Marsilia, capitala culturală europeană în 2013) • manifestări cu ocazia Zilei naționale a României, în parteneriat cu Ambasadele României din capitalele respective • programul ”Noaptea literaturii”, în colaborare cu clusterele EUNIC • programul ”Ziua europeană a limbilor” • seria itinerantă de conferințe ”România democratică”, prezentate de autori români și străini reprezentativi • expoziția itinerantă ”Industrii creative în România” • programul ”România: brandul cultural de țară” (Zile generice Eminescu, Blaga,

Toți străinii care se vor muta în Olanda vor fi nevoiți să semneze un contract prin care sunt obligați să își asume respectarea Constituției olandeze și statul de drept, a explicat Lodewijk Asscher, ministrul Afacerilor Sociale, informează site-ul DutchNews.nl.

Într-un interviu, acesta a declarat că vrea să se asigure că Olanda are o politică de integrare “caldă și interesată”, însă una care să fie “clară și intransigentă”. Semnarea unui contract ar asigura faptul că imigranții sunt mai la curent cu normele și valorile țării în care locuiesc. “Dacă nu vom urma pașii, vom

plăti un preț enorm”, a declarat Asscher pentru publicația Volkskrant. “Integrarea culturală se destramă și facem pași în spate în ceea ce privește felul în care privim homosexualitatea, evreii și femeile. Trebuie să fim foarte clari în ceea ce face teritoriul acesta atât de bun: libertatea să fii tu însuți.”

Asscher vrea să se asigure că fiecare imigrant, inclusiv cei din UE, semnează ceea ce el a numit un “contract de participare”, când se îregistrează la autoritatea locală de care aparțin. El a declarat că documentul, transmis Parlamentului marți seara, va marca începutul unui nou stadiu

în dezbaterea despre intergrare, îndeosebi în ceea ce-i privește pe cetățenii UE.

Ministrul este însărcinat și cu politica de integrare. Guvernul olandez este preocupat de numărul mare de români și bulgari care vor ajunge în Olanda, odată cu deschiderea granițelor în 2014.

“Libertatea de mișcare, fără acordarea unei atenții deosebite asupra problemelor pe care le poate cauza, poate duce la o Europă mai antisocială”, a explicat el.

“ICR are datoria să promoveze valorile reprezentative ale culturii române, într-un înțeles sincronizat și european al culturii”

Persoanele care vor emigra în Olanda vor trebui să semneze un “contract de participare”

INTERVIU: Andrei Marga,Președintele Institutului Cultural Român

Romani care se pregătesc să migreze anul viitor în Scotia, Londra sau Liverpool insultă orașele britanice și postează online comentarii rasiste în care afirmă că nu vor să trăiască lângă indieni, arabi, chinezi sau persoane de culoare, relatează The Daily Express, citat de Mediafax.

Potrivit publicației britanice, comentariile au fost postate pe un forum românesc, în cadrul unor discuții pro și contra migrării în Marea Britanie după anularea restricțiilor impuse românilor pe piața muncii în această țară, la 1 ianuarie 2014.

Un utilizator, Skis, afirmă pe site-ul Români Online că familia sa dorește să se mute în Scoția pentru sporturi de iarnă în Highlands, dar comentariile sale sunt rasiste, scrie publicația. “Nu vrem o mulțime cosmopolită de indieni, arabi, chinezi, etc. Vrem ceva mai liniștit”, scrie acesta.

Mutu, alt utilizator, descrie o “mare concentrare” de “pickaninny” (termen ofensator la adresa copiilor de culoare) în

Slough, Berkshire.

De asemenea, ValiB a scris că Leicester este “plin de indieni”, iar Mickyroman ca a fost nevoit să se mute în nordul Londrei din cauza populației asiatice. “Am aflat că este plin de pakistanezi și indieni și nu știu la ce să mă aștept din partea acestor națiuni”.

Alți utilizatori dezbat care sunt zonele în care se trăiește cel mai bine, care este situația ajutoarelor sociale și percepția lor despre viața britanicilor, scrie Daily Express, citând alte mesaje postate pe forum.

Aceste comentarii l-au înfuriat pe Gerard Batten, purtătorul de cuvânt pentru Afaceri Interne al UKIP, o formațiune naționalistă și eurofobă. “Este ironic faptul că oameni din Marea Britanie care își exprimă îngrijorările cu privire la imigrare sunt acuzați de xenofobie (...) Însă există oameni care vor să vina în Marea Britanie, dar care nu vor să se integreze în societatea nostră, pe baza prejudecăților lor”, a declarat parlamentarul, citat de publicație.

Presa britanică: Români care vor să migreze în Marea Britanie postează co-mentarii rasiste despre alți imigranți


ActualitatearomâneascăZiarul românilor de pretutindeni 3

Enescu, Brancuși, Eliade, Ionescu, Grigorescu, Cioran și alții) • expoziția itinerantă de fotografie ”România la 7 ani de la intrarea în Uniunea Europeană” • proiecție de film și dezbatere ”Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței în România. Sighetul Marmației” • filme documentare itinerante (film itinerant ”Un secol pentru România”) • seria de conferințe itinerante ”Ortodoxia latină” • seria de conferințe ”Latinitatea orientală. Româna ca limbă europeană” • seria de prezentări ”Cercetarea Științifică în România actuală” • seria de conferințe ”Contribuții ale cugetării din România în gândirea universală” • seria de conferințe ”Științele sociale din România în context universal” • seria de conferințe ”Criza 2008-2012” • expoziția itinerantă valorile culturale tradiționale în România” • lansarea volumului ”Romanian Innovations” • și multe altele.

Care este cel mai mare eveniment cultural avut în vedere de ICR în 2013 în Europa?

Andrei Marga: Este greu să faci o ierarhie. Aș cita, totuși, participarea României la Salon du Livre, Paris, 22-25 martie 2013, dar nu aș omite Expoziția itinerantă Pictura românească actuală sau instalarea Platformei electronice de comunicare România in the World, menită să îi lege comunicațional pe cei ce se revendică din cultura română și trăiesc în diferite țări. Pot cita, firește, și alte evenimente culturale, care au, de asemenea, importanță majoră.

Ce parteneriate aveți în derulare cu instituțiile similare din Europa?

Andrei Marga: Institutul Cultural

Român a căutat, în lunile recente, să dezvolte cooperarea culturală cu multe țări și să contribuie astfel la ameliorarea imaginii României. Această acțiune a avut în vedere relansarea cooperării cu instituțiile omoloage – Institut Francais, Istituto Italiano di Cultura, Goethe Institut, British Council, Institutul Ceh și Institutul Polonez și alte institute naționale – prin inițierea unor acorduri de cooperare ce prevăd atât realizarea unor acțiuni în comun, dar și schimburi de experiență. Cooperarea în cadrul EUNIC (rețeaua europeană a institutelor culturale) este, de asemenea, prioritară. Institutul Cultural Român și-a extins participarea în țările Uniunii Europene, dar și în țări din Asia (Thailanda – participare, alături de celelalte institute europene, la organizarea Anului Cărții din Bangkok) și Orientul Apropiat și Mijlociu (Beirut, Teheran). Totodata, cu țările în care România nu are un institut sau care nu au rețea de institute și centre culturale (ex. Irlanda și Lituania) s-au încheiat acorduri de cooperare pentru organizarea în comun de dezbateri, seminarii, concerte, festivaluri și expoziții. A fost inaugurată seria dezbaterilor româno-irlandeze care marchează debutul președinției irlandeze a Uniunii Europene. Această serie va fi continuată cu seria dezbaterilor româno-lituaniene. Institutul Cultural Român, alături de institute omoloage, organizează, în țară și în capitalele Uniunii Europene, Festivalul European al Filmului - acțiune importantă care are drept scop promovarea cinematografiei românesti. ICR își propune să sprijine o participare cât mai semnificativă a țării noastre la Festivalul Internațional de Teatru de la Avignon. Institutul Cultural Român

pregătește un program de schimburi cu China, atât cu rețeaua institutelor culturale chineze cât și cu administrațiile regionale (Provincia Thaizou). Pregătim programe de cooperare cu Rusia și cu Turcia sunt parteneri ai ICR în organizarea „Anului Cantemir”. Institutul Cultural Român celebrează două decenii de prezență a României în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei. Împreună cu Agenția Universitară a Francofoniei și Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei, ICR va organiza mai multe acțiuni culturale (expoziții, seminarii și dezbateri) în spațiul Europei mediane, pentru afirmarea Bucureștiului ca centru francofon în această regiune a Europei.Semnarea parteneriatului cu Institutul Diplomatic din Berlin va permite ICR să organizeze la București conferința internaționala pe tema Levantului, leagănul diplomației culturale : redescoperirea Mediteranei, cu participarea multor miniștri experți din Mediterana, țările Mării Negre și Balcanii de Vest. Totodată, se vor organiza seminarii deschise destinate diplomaților și universitarilor în diplomația culturală. Cererea de învățare a limbii române în lume este în creștere, iar ICR și-a asumat dezvoltarea programelor de predare a limbii române în străinătate și obținerea acreditării internaționale pentru certificatele de limba română. Totodată, Institutul Cultural Român a lansat procedura de înscriere pentru școlile de vara organizate pentru străini. Lansarea unor noi burse ICR are în vedere stimularea interesului pentru România în străinătate : bursa „Univers“ se va acorda pentru traducători străini din limba română şi constă în

subvenţia pe 1-2 luni pentru stagii de pregătire în România; bursa „Seton-Watson“ se va acorda cercetătorilor ştiinţifici străini şi constă din subvenţia a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România în vederea elaborării unei lucrări care include subiecte româneşti; bursa „Europa“ se adresează jurnaliştilor români şi străini şi constă din subvenţia unui stagiu de trei luni într-o instituţie din altă ţară, respectiv din România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română.Au început achizițiile de carte românească pentru alimentarea fondurilor de carte din biblioteci de referință din străinătate.Pe modelul agențiilor specializate ONU, a fost instituit titlul de ”ambasador al culturii române”. Acest titlu va fi acordat unor personalitați marcante din străinătate, care se angajează să promoveze cultura română în lume.

La nivel național există un plan de înființare de filiale ICR în teritoriu? Dacă da, care sunt fondurile alocate acestui proiect și care sunt obiectivele pe termen mediu și lung privind ramificarea în teritoriu a ICR?

Andrei Marga: Prin hotărârea nr. 15.449 din 8 octombrie 2012 s-a decis organizarea filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale ţării. Fiecare filială are acces la programele ICR și poate promova programe proprii. Fiecărei filiale i se alocă posturi în structura de posturi deja aprobată a Institutului Cultural Român. Fiecare filială poate să-şi angajeze personal pe baza resurselor extrabugetare pe care le obţine. Resursele extrabugetare obţinute de o filială rămân la dispoziţia acesteia. Înfiinţarea altor filiale

este posibilă sub condiţia aprobării de către Comitetul Director al Institutului Cultural Român şi sub condiţia asigurării resurselor de finanţare necesare în 2013. Nu este scopul nostru să mărim efectivul filialelor, ci dorim ca acestea să-și confirme eficiența în a contribui la punerea în relief internațional a culturii române.Scopul filialelor este multiplu: a) să asigure cunoaşterea în centrele culturale respective a programelor şi oportunităţilor asigurate de Institutului Cultural Român; b) să elaboreze propuneri de programe care servesc misiunea stabilită de lege pentru Institutului Cultural Român; c) să preia răspunderea implementării unor programe ale Institutului Cultural Român, conform deciziilor pe care le iau împreună cu Comitetul Director; d) să sprijine, cu mijloacele specifice ale Institutului Cultural Român, cultura ce se dezvoltă în provinciile istorice ale ţării; e) să coopereze cu institutele culturale române amplasate în străinătate în vederea promovării de valori competitive; f) să coopereze cu teatre, opere, edituri, universităţi, institute de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, companii în vederea sprijinirii afirmării lor internaţionale; g) să asigure obţinerea de resurse financiare în vederea susţinerii programelor culturale de la diferite niveluri ale Institutului Cultural Român; h) să dezvolte cooperări internaționale în beneficiul mutual. Se poate observa că filialele, departe de a complica structura instituției, vor permite Institutului Cultural Român să pună în valoare mai bine potențialul creativ din țară și să etaleze performanțele românești.

Albert Craiciu

România este printre țările care permit perceperea co-misionului pentru mediere în muncă de la șomeriLegislația românească privind protecția persoanelor care lucrează în străinătate nu este adaptată celei europeane, care interzice, în majoritatea statelor membre, perceperea comisioanelor de la șomerii aflați în căutarea unui loc de muncă, a spus managerul Eures pentru România, Camelia Mihalcea.

“Comisionul se percepe doar de la angajator, cel care vrea forța de muncă. Legislația românească lasă posibilitatea perceperii unui comision de mediere, și de aici sunt destul de multe cazuri în care mulți oameni au de suferit. Li se percep comisioane și ei nu știu de ce plătesc. Contractul de mediere nu înseamnă contract de muncă și de aici apar probleme: oamenii dau banii și se trezesc înșelați”, a declarat Camelia Mihalcea.

Potrivit managerul Eures pentru România, comisioanele percepute de agenții de mediere pornesc de la câteva zeci de lei și pot ajunge până la câteva sute de lei sau de euro.

Camelia Mihalcea a precizat că Legea 156/2000, care reglementează condițiile în care aceste societăți comerciale pot desfășura activitatea de selecție și plasare a forței de muncă în străinătate, este în discuții pentru modificare încă din vara anului trecut.

Inspecția Muncii a precizat marți, într-un răspuns solicitat de agenția MEDIAFAX, că în 31 ianuarie, în România erau înregistrați 1.817 agenți de ocupare a forței de muncă.În perioada ianuarie - decembrie 2012, Inspecția Muncii a făcut 804 controale în acest domeniu,

fiind aplicate 217 sancțiuni contravenționale, valoarea amenzilor fiind de 310.500 de lei.

“Cele mai frecvente deficiențe descoperite de inspectorii de muncă în timpul controalelor au fost: lipsa contractelor

încheiate cu persoanele fizice/juridice și organizații patronale din străinătate, care să conțină oferte ferme de locuri de muncă, nerespectarea obligației de a asigura încheierea contractelor individuale de muncă și în limba română, desfășurarea activității

de mediere a forței de muncă în străinătate, fără ca în contractele încheiate cu partenerii externi să se regăsească elementele obligatorii prevăzute de lege”, arată Inspecția Muncii în răspunsul transmis MEDIAFAX.



Cum vedeți relația dumnea-voastră cu românii de pretutindeni? Pentru că „pretutindeni” înseamnă și Italia și Spania și, totodată, Anglia, Franța sau chiar și Asia sau Canada. Cum poate un ministru să fie în dialog cu peste 3 milioane de români? Vorbim de o comunicare virtuală cu acești români sau una reală, în timp și spațiu?

Cristian David: Este pentru prima dată când la nivelul Guvernului României exista un portofoliu dedicat românilor de pretutindeni și cred că semnalul dat în afara țării este foarte puternic. La rândul meu, sunt convins ca relația mea cu toate comunitățile din afara țării va fi una privilegiată. Pentru mine, acest mandat de ministru delegat pentru românii de pretutindeni reprezintă o onoare deosebită pentru că îmi dă prilejul să lucrez în mod direct pentru români.

Așa cum spuneți si dumnea-voastră, va fi o provocare să menținem dialogul cu cei peste 3 milioane de români răspândiți în lume. Din fericire, în multe țări există o presă românească de foarte bună calitate, apreciată de conaționalii noștri. Cooperarea cu ziariștii români din străinătate va fi foarte importantă. Evident, voi avea și întâlniri cu membrii comunităților românești ori de câte ori va fi posibil acest lucru. De asemenea, mediul on line oferă multe posibilități de comunicare.

Dar pentru noi nu contează doar mijloacele de comunicare. Este

foarte important să fim în măsură să le dăm românilor vești bune. Căutăm să găsim soluții pentru a asigura apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Această chestiune trebuie să fie în centrul politicii noastre externe, iar rolul unui membru al Guvernului însărcinat cu acest domeniu este tocmai acela de a face ca resursele politice și diplomatice aflate la dispoziția noastră să fie folosite în acest sens. Ne preocupă în mod deosebit ca românii să nu fie discriminați, ca restricțiile de pe piața muncii să fie eliminate. Știu că o problemă stringentă a românilor aflați în străinătate este faptul că uneori sunt tratați inechitabil, iar acest fapt nu ar trebui să se întâmple.

Putem vorbi în premieră pentru românii din diaspora de conceperea unei strategii ample unitare și totodată care să țină cont de particularitățile principalelor piețe de muncă din Italia și Spania, strategie care să se desfășoare pe mai multe planuri: consulțantă pentru românii care sunt în căutarea unui loc de muncă prin înființarea de birouri permanente de informare, combaterea criminalității prin intensificarea colaborării cu instituțiile italiene și spaniole, asistență acordată familiilor care au copii rămași în România privind situația lor, posibilitățile acestora de integrare în diaspora sau revenirea părinților în România, încurajarea micilor întreprinzători care doresc să se reîntoarcă în România cu experiența acumulată în

aceste țări prin oferirea de avantaje fiscale? Sau alte măsuri strategice.

Cristian David: Susținerea procesului de integrare al românilor în țările de adopție ocupă un loc important în programul nostru de guvernare. Este nevoie ca România să exploateze eficient oportunitățile care decurg din statutul țării noastre de membru cu drepturi depline al UE. Putem să ne implicăm în tot ceea ce înseamnă facilitarea contactului cu autoritățile locale și centrale din țările de adopție, asigurarea accesului la servicii sociale și asigurări medicale, încurajarea participării românilor la deciziile politice din comunitățile de adopție. Vrem să identificăm problemele cu care se confruntă românii în statele de reședință pentru a putea să rezolvăm aceste probleme, prin dialog. Mă refer aici și la probleme precum cele evocate de dumneavoastră (drepturi și chiar sprijin pentru români pe piața muncii, probleme

legate de cooperarea între România și statele de reședința în domeniul infracționalității etc). Pentru a progresa în aceste domenii trebuie să cooperăm cu celelalte state ale UE, în interiorul regulilor și mecanismelor europene. Mă bucur că ați adus în atenție chestiunea apropierii românilor care trăiesc în afara granițelor de familiile rămase în țară. Avem un plan în acest sens care include sprijin pentru cei care doresc să se întoarcă în România și să pornească mici afaceri. În privința serviciilor consulare, dorim să reducem birocrația și vom analiza posibilitatea reducerii taxelor consulare și a costurilor administrative.

Care ar fi acel set de valori naționale pe care instituțiile abilitate în relația cu diaspora sunt obligate să le conserve și să le promoveze în afara țării pentru a reuși să păstreze identitatea românilor plecați ?Cristian David: Menținerea

identității culturale și lingvistice a românilor de pretutindeni reprezintă o prioritate a acestui mandat. Este necesară dezvoltarea programului guvernamental “Limbă, cultură și civilizație românească” care presupune predarea limbii române, a istoriei și geografiei României în școlile din străinătate, unde există elevi români. Din păcate acest program nu a mers foarte bine în ultimii ani, dar acest aspect poate fi corectat în viitorul apropiat.

Activitatea Institutului Cultural Român a cunoscut deja o intensificare. Vor fi deschise noi ICR – uri în perioada imediat următoare și ele vor contribui la promovarea patrimoniului cultural național. Un subiect la fel de important îl reprezintă păstrarea unității spirituale a românilor din afara țării. Vom face toate eforturile pentru a asigura un acces larg la lăcașele de cult.

Albert Craiciu

“Va fi o provocare să menținem dialogul cu cei peste 3 milioane de români răspândiți în lume”INTERVIU: Cristian David,Ministru delegat pentru românii de pretutindeni

Oficiali de la Berlin au îndemnat Bucureștiul și Sofia să pună capăt exodului de imigranți din cele două țări printr-o intensificare a eforturilor de integrare a romilor în societate, subliniind că este necesară o combatere la sursă a migrării motivate de sărăcie, relatează Der Spiegel online.

În pofida lipsei unor date oficiale în acest sens, o parte importantă dintre imigranții ce provin din cele două foste țări comuniste ar fi etnici romi, scrie Der Spiegel, descriindu-i ca “lipsiți de educație de cele mai multe ori, suferind adesea de probleme de sănătate, prin urmare cu șanse mai mici de a găsi un loc de muncă”. Numărul acestora ar urma să crească și mai mult odată cu anularea

restricțiilor impuse românilor și bulgarilor pe piața muncii în UE, începând din 2014.

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich a declarat că dorește o consolidare a eforturilor de combatere a imigrației motivate de sărăcie, îndemnând Guvernele român și bulgar să adopte măsuri interne pentru a pune capăt unui adevărat “exod”, un fenomen care afectează numeroase zone din Europa. “Această problemă trebuie abordată la sursă”, a declarat el, adăugând că “din acest motiv sfătuiește Germania Bulgaria și România, atât la nivel european, cât și bilateral, să investească mai multe fonduri UE în integrarea celor afectați în țările de origine”, potrivit Der

Spiegel.

“Numeroși romi fug de acasă din cauza discriminării și sărăciei care rezultă” din discriminare, a declarat ministrul german al Justiției Sabine Leutheusser-Schnarrenberger pentru cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Der Spiegel. “Migrarea motivată de sărăcuie trebuie să fie abordată la rădăcini”, a subliniat ea, un ecou la declarațiile lui Friedrich.

Aceste declarații apar în contextul în care Asociația germană a orașelor a anunțat, la sfârșitul lui ianuarie, că a identificat o escaladare a unor probleme legate de imigranți români și bulgari. De Spiegel scrie că Biroul

federal de statistică a înregistrat o creștere de 24% a numărului imigranților din aceste două țări în prima jumătate a lui 2012 și o dublare față de numărul din 2007. De asemenea, potrivit unor

statistici citate de publicație, aproximativ 147.000 de cetățeni români și bulgari s-au stabilit în Germania numai în 2011.

Berlinul îndeamnă Bucureștiul și Sofia să integreze romii pentru a combate migrarea la sursă



Președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru acreditarea Danei Constantinescu în calitate de ambasador al României în Italia, Malta și San Marino.

Informația privind semnarea de către președintelele Băsescu a decretului privind acreditarea Danei-Manuela Constantinescu în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Românei în aceste țări este transmisă printr-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Dana Constantinescu, pentru care comisiile de politică externă ale Parlamentului au dat aviz negativ în iunie 2012, a fost numită de către președintele Traian Băsescu în postul de ambasador în Italia, au declarat surse diplomatice.Numirea ambasadorilor este o atribuție a șefului statului, iar avizul comisiilor parlamentare este unul consultativ, au arătat aceleași surse.

Președintele Traian Băsescu a spus la finalul întâlnirii cu reprezentanții comunităților de români din Italia, că a numit un nou ambasador la Roma, iar acesta va fi o femeie, fără să precizeze numele.El a fost întrebat de români despre faptul că la misiunea de la Roma nu mai este ambasador de un an.“V-am numit ambasador. E femeie”, a răspuns Băsescu.

Comisiile pentru politică externă ale Parlamentului au respins, în 26 iunie 2012, propunerea MAE ca Dana Manuela Constantinescu să fie numită ambasator al României în Italia, cu reprezentare și în Malta și San Marino. Propunerea a întrunit nouă voturi “împotrivă”, trei voturi “pentru” și două abțineri.

În cadrul audierilor, Dana Constantinescu nu a știut să spună numele miniștrilor italieni care dețin portofoliile de Interne și Externe. Tot atunci, comisiile au respins și propunerea ca Valeriu Nistor să fie ambasador al României în Qatar.

În 5 iulie 2012, ministrul de Externe de la acea vreme, Andrei Marga, declara, pentru MEDIAFAX, că, în cele din urmă, a trimis președintelui Traian Băsescu, la cererea expresă a acestuia, hârtiile cu propunerile de ambasadori pentru Italia și Qatar, respinși de comisiile parlamentare, Marga adăugând că “nu e bine” să fie numiți aceștia.

Decretul de rechemare a lui Răzvan Rusu din calitatea de ambasador la Roma a fost semnat

de președintele Traian Băsescu pe 20 decembrie 2011, după ce înainte cu o săptămână și-a exprimat public nemulțumirea legată de absența acestuia de la un eveniment de Ziua națională a României care a avut loc în capitala italiană.

Ministrul Titus Corlățean declara pe 7 ianuarie că a primit “mandat foarte clar” să discute cu președintele Traian Băsescu numirile de ambasadori ai României, având în vedere că în prezent sunt mai multe astfel de poziții importante care nu sunt acoperite.

El a menționat în acest sens posturile de la Roma, Varșovia și Atena, adăugând că sunt însă și o serie de alți ambasadori cu mandatele terminate sau care urmează să se termine.“Sunt două cazuri cel puțin în care am formulat deja niște propuneri fundamentate pe criterii profesionale, de ordin diplomatic. Vorbim de diplomați de carieră, apreciați și aștept un răspuns de la Președinție. A și fost perioada asta politică efervescentă și am înțeles faptul că nu s-a dat curs deocamdată la propuneri, dar pentru celelalte, cel puțin în capitalele cu adevărat importante, probabil va fi necesar un dialog preliminar”, a mai evidențiat Corlățean.

În 23 ianuarie, președintele Traian Băsescu a declarat, într-o conferință de presă, că va

decide privind nominalizările de ambasadori făcute de MAE pentru capitale ca Roma, Varșovia, Atena, plecând de la premisa că aceștia îl reprezintă pe șeful statului.“Când le vine timpul le voi face. Plecând însă de la premisa că ambasadorii sunt reprezentanții președintelui. Cei de la ICR nu știu pe cine reprezintă. Consulii se decid de Guvern, fără nicio consultare cu președintele, ambasadorii îl reprezintă pe președinte”, a afirmat președintele Traian Băsescu.

De asemenea, el a arătat că nu a analizat cele trei propuneri despre care ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat public că le-a înaintat.“Nu le-am analizat, vă mărturisesc că nu am făcut analiza dosarelor, sunt încă la departamente, și nu numai departamentele fac verificarea unor propuneri de ambasadori. Se iau relații de la

multe alte instituții. Deci, nu este un proces... mi-a trimis, îl știu eu și îl semnez. Este un proces mai complicat până când semnezi desemnarea unui ambasador”, a mai afirmat Băsescu.

Dana-Manuela Constantinescu s-a născut în 1962, la Slobozia, ea absolvind în 1986 Facultatea de Utilaje Tehnologice la Institutul de Construcții din București, cu licența de inginer mecanic, profesând în acest domeniu până în 1992 când s-a angajat în Ministerul Transporturilor. În perioada când Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor, Dana Constantinescu a fost director pentru relațiile internaționale ale ministerului.

În 2006, Dana Manuela Constantinescu a fost numită ambasador al României în Slovenia, mandatul terminându-se la sfârșitul anului 2011.

Președintele Băsescu a semnat trimiterea Danei Constantinescu în postul de ambasador la Roma

Guvernul a decis ca Alexandru-Mugurel Buje să fie rechemat din postul de consul general la Torino, iar locul acestuia să fie preluat de Tiberiu Dinu, fost consul general al României la Milano.

Tiberiu Dinu a fost consul general la Milano până în mai 2012, când și-a încheiat misiunea.Cunoscut și ca tatăl Alexandrei Dinu, fosta soție a fotbalistului Adrian Mutu, Tiberiu Dinu a fost implicat în 2009 într-o anchetă la DGIPI.În primăvara anului 2009, Direcția Națională Anticorupție a audiat doi angajați de la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) din Ministerul de Interne într-un caz în care erau informații că fostul șef al DGIPI, Cornel Șerban, i-ar fi dat consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice ale unui politician român.Premierul de atunci, Emil Boc, a anunțat public la acea vreme

că a decis să solicite rechemarea consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, arătând totodată că un consul nu are atribuții legate de listinguri telefonice, dar că instanța trebuie să decidă dacă legea a fost sau nu încălcată.Ministrul de Externe din acea perioadă, Cristian Diaconescu, a declarat însă că ministerul efectuează o evaluare în cazul consulului la Milano, arătând astfel că o decizie în legătură cu rechemarea acestuia de la post nu a fost luată.Ulterior, Diaconescu a anunțat că în urma anchetei nu au rezultat motive care să determine suspendarea acestuia din funcție.Consulatul general al României la Torino, deși înființat mult mai recent decât cel de la Milano, are o istorie agitată. Inaugurat oficial la 3 decembrie 2007 de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu, consulatul a fost condus inițial de Alexandru Dumitrescu. Dar, după doar

șapte luni de la deschidere, MAE anunța, la 27 iunie 2008, că activitatea Consulatului de la Torino și a consulului general Alexandru Dumitrescu se află sub ancheta ministerului.Purtătorul de cuvânt al ministerului de la acea dată, Cosmin Boiangiu, a declarat că Inspectoratul General al MAE face verificări în ceea ce privește activitatea Consulatului și a consulului general al României la Torino pentru mai multe motive, inclusiv sesizări formulate de reprezentanții Ministerului Muncii după târgul de locuri de muncă de la Torino. Surse oficiale au precizat însă, că verificările în cazul consulului ar fi început încă din luna aprilie 2007, când la Torino a fost efectuat un control preventiv. Consulul general Alexandru Dumitrescu a fost rechemat în țară în urma unei decizii a Guvernului, la 31 iulie 2008, iar consul general a fost numită Iulia Buje.Aceasta a intrat în atenția presei

în februarie 2009, când a susținut, într-o declarație, că, în perioada 1998-2000 ministrul de Interne italian, Roberto Maroni, a sunat de mai multe ori la Consulatul de la Milano pentru a interveni în favoarea a trei angajați români ai săi.După aceste declarații, Iulia Buje

a fost subiectul unei anchete MAE, iar la 14 aprilie Guvernul a aprobat hotărârea prin care Iulia Buje a fost rechemată din postul de consul la Torino.Postul de consul a fost însă preluat de Alexandru Mugurel Buje, soțul Iuliei Buje.

Tiberiu Dinu revine în Italia în postul de consul general al României, la Torino



Fermierii britanici se tem că recolta de căpșuni de anul viitor va fi redusă din cauza ridicării restricțiilor pe piața muncii impuse românilor și bulgarilor în Marea Britanie, relatează cotidianul Daily Mail în pagina electronică.

Fermierii apreciază că 22.000 de muncitori agricoli din cele două state care în prezent lucrează ca culegători de fructe pe timpul verii vor părăsi câmpurile de căpșuni pentru locuri de muncă mai bine plătite și mai confortabile la oraș.

În consecință, magazinele și supermarketurile riscă să ducă

lipsă de căpșuni și alte recolte sezoniere deoarece vor fi prea puțini lucrători să le culeagă, relatează Daily Mail.

Pericolul reprezentat de reducerea numărului de culegători de fructe a fost dezvăluit de consilierul pe migrație al ministerului de Interne britanic, profesorul David Metcalf.

Profesorul Metcalf a declarat că Uniunea națională a fermierilor solicită relaxarea reglementărilor în domeniul migrației, pentru a permite zecilor de mii de lucrători agricoli din afara Europei să vină în Marea Britanie cu scopul

de a înlocui forța de muncă reprezentată de români și bulgari.Cetățenii celor două state est-europene care s-au alăturat Uniunii Europene în 2007 vor putea lucra în Marea Britanie fără restricții de anul viitor.

În prezent, 21.750 de români și bulgari vin în Marea Britanie pentru șase luni în baza Schemei lucrătorilor agricoli sezonieri.

Încheierea restricțiilor pe piața muncii ar putea însemna că mulți dintre acești lucrători vor alege alte locuri de muncă în Marea Britanie.

Aproximativ 80 de oameni au participat la o acțiune de protest desfășurată în Franța după ce șapte persoane de naționalitate română au fost evacuate dintr-o casă ocupată ilegal în apropiere de Polyclinique du Parc din Caen, în nord-vestul Franței.

Manifestația a avut loc în fața Prefecturii din Calvados, la

inițiativa organizației Collectif 14, care militează pentru drepturile străinilor, relatează site-ul caen.maville.com.

Collectif 14 a comunicat că a aflat “cu stupoare și indignare” despre expulzarea familiei de români, “în plină iarnă și fără niciun menajament”, anunță asociația. Un bebeluș de zece săptămâni și

un alt copil, în vârstă de patru ani, au de suferit în urma evacuării.Asociația a denunțat condițiile în care a avut loc evacuarea. “Nu putem tolera condițiile de executare și metodele utilizate”, a atenționat aceasta, precizând că 15 polițiști au participat la expulzarea familiei și au depus pe trotuar puținele bunuri ale acesteia.

UMP (Uniunea pentru o Mișcare Populară, dreapta) s-a arătat îngrijorată de “explozia furturilor” la Paris, pe care le impută în special “delincvenților de origine română”, potrivit unui comunicat al formațiunii, relatează Le Point, în ediția electronică.

UMP interpretează această creștere drept “efectul Taubira asupra securității”, referindu-se la ministrul Justiției Christiane Taubira. “Absența fermității Guvernului față de delincvenții de origine română i-a determinat pe aceștia din urmă să își multiplice infracțiunile”, apreciază într-un alt comunicat grupul UMP din Consiliul din Paris, care denunță “lipsa de acțiune a primarului Parisului în demolarea taberelor insalubre de la porțile capitalei”.

În opinia secretarului național al partidului pentru securitate, Bruno Beschizza, creșterea numărului de furturi este imputabilă “politicii penale a lui

Taubira, cu o cultură a scuzelor, laxismului judiciar și impunității instituționalizate”, un “trio periculos” care începe să producă “efecte devastatoare”. La începutul lui februarie, ministrul de Interne Manuel Valls, a anunțat înființarea unor “celule” specializate în jandarmerie și comisariate pentru a combate furturile în creștere în 2012. Le Figaro a menționat o “explozie istorică” de furturi în capitală, cu o creștere de aproximativ 59 la sută la Paris în ianuarie 2013, în raport cu aceeași lună a lui 2012. În ceea ce privește furturile din buzunare la metrou și în rețeaua RER, creșterea este de 58 la sută, potrivit cotidianului.

Fără a confirma sau infirma cifrele, prefectul de poliție din Paris Bernard Boucault a explicat într-un comunicat că numărul delictelor înregistrate în ianuarie 2012 omite câteva zile, ceea ce ar putea explica parțial “creșterea constatată între ianuarie 2012 și ianuarie 2013”, potrivit unei surse.

Marea Britanie se teme de o penurie de fructe anul viitor, după ridicarea restricților pentru români

Zeci de persoane au protestat în Franța față de evacuarea unei familii originare din România

UMP denunță o “explozie a furturilor” la Paris, imputate delincvenților români



Procesul împotriva unui jurist și unui grafician de origine română a început luni la Lausanne (vest), cei doi fiind acuzați că selectau victimele spargerilor pe care le comiteau de pe lista de pacienți a Spitalului Cery, relatează site-ul 24heures.ch.

Acest grup infracțional, care s-a prezentat în fața unei curți corecționale, nu corespunde deloc profilului spărgătorilor “obișnuiți”, comentează site-ul.

Unul este un jurist român naturalizat canadian, căsătorit și cu copii, în vârstă de aproximativ 40 de ani, care a migrat în Elveția din Montréal în 2007, împreună cu soția sa, angajată ca îngrijitoare la Spitalul Cery. Celălalt, în vârstă de aproximativ 30 de ani, pe care

primul l-a întâlnit întâmplător și l-a găzduit la domiciliul său, este un absolvent de arte grafice care a venit în Elveția ca turist, în “căutarea unui loc de muncă”, potrivit 24heures.ch.

Acuzați de spargeri, cei doi au pus la încercare răbdarea judecătorului, prin niște explicații mai degrabă uimitoare, comentează site-ul. Juristul susține că a dat întâmplător peste listele pacienților, care conțin nume și adrese, în ziua în care s-a dus la spital să obțină o copie a planului de muncă a soției sale, distrus printr-o eroare.

El nu s-a putut abține să nu le fure, împreună cu setul de chei de la apartamentul unei brătrâne. Astfel, ei au “vizitat” majoritatea

locuințelor în absența victimelor acestora. Ca mobil, juristul a invocat necesitatea de a plăti cheltuieli medicale importante nerambursate prin asigurare, în contul soției sale grav bolnave, cheltuieli pe care asigurătorul le-a plătit, până la urmă, potrivit aceleiași surse.

Îndrăzneți, dar neîndemânatici, cei doi nu au reușit să forțeze majoritatea ușilor locuințelor vizate utilizând un tub și o filă de film radiografic, o tehnică pe care afirmă că au învațat-o pe Internet. În puținele cazuri în care au reușit să pătrundă în vreo locuință, ei au sustras nimicuri, ca de exemplu lingurițe despre care credeau că sunt din argint. Cei doi au fost arestați în timpul unei tentative de spargere, în 2012. Graficianul

se află în arest preventiv de atunci, pentru a nu părăsi țara înaintea procesului, în timp ce juristul, care locuiește la Lausanne, a petrecut trei luni la Închisoarea Croisée.

Cei doi locuiau, anterior, în același apartament. În cursul

percheziției, poliția a confiscat un set nou de șperacle. “Nimic special, l-am cumpărat ca scule, pentru că era la promoție, cu 12 franci elvețieni (aproximativ 9,7 euro), la Jumbo”, a răspuns juristul atunci când a fost întrebat ce vrea sa facă cu el, mai scrie 24heures.ch.

Poliția spaniolă a anunțat destructurarea unei rețele de proxeneți români care exploatau și maltratau tinere românce în cadrul unor “bordeluri uriașe” aflate la frontiera cu Franța, relatează AFP.

“Cu scopul de a le supune, ei le amenințau, le băteau și le violau în permanență, ținându-le într-un regim de semisclavie, cu zile de muncă de 13-14 ore”, precizează poliția într-un comunicat.

Pentru a le controla mai bine, proxeneții mergeau până la a le “ponta” pe prostituate, unele aduse în Spania încă de la vârsta de 18 ani, cu ajutorul unui dispozitiv de citit amprente.

Au fost arestate 19 persoane, care formau “două grupuri”.Primul “era alcătuit din cetățeni de naționalitate română, instalați în regiunea Brăila”, în România, precizează comunicatul. “Al doilea grup era însărcinat să

gestioneze un “bordel uriaș” din La Junquera, în nordul Spaniei, la frontiera cu Franța.“Victimele erau atrase în România pe când încă erau minore, cu false locuri de muncă în domeniul îngrijirii copiilor sau unor persoane în vârstă din Spania”, adaugă poliția.

În cursul operațiunii, care nu s-a încheiat, agenții au descoperit 101.290 de euro în numerar, o pușcă dotată cu amortizor, un pistol și muniție pentru ambele arme, dar și cuțite.

Un mandat european de arestare a fost emis pe numele a doi membri ai rețelei “care se află în România”, a anunțat poliția.

Unii francezi, în a căror țară bordelurile sunt interzise, le vizitează frecvent pe cele din La Junquera care se află la doar 30 de kilometri de orașul francez Perpignan.

O rafinărie din orașul Rotterdam, Olanda, a fost amendată cu aproape două milioane de euro pentru că a angajat ilegal sute de muncitori români, a relatat postul de televiziune RTL News, citat de dutchnews.nl.

Agenția română de recrutare care a furnizat forța de muncă a fost de asemenea amendată cu aproape

două milioane de euro.

Potrivit sursei citate, inspectorii ar fi găsit 242 de cetățeni români fără permise de muncă legale, care lucrau la un proiect de construcție în cadrul complexului rafinăriei.

Rafinăria a plătit amenda, agenția de recrutare nu, precizează RTL News. Ambele companii au făcut

apel la decizie, iar agenția română a solicitat intrarea sub protecția legii falimentului.

Ministerul Afacerilor Sociale din Olanda a făcut din rezolvarea problemei agențiilor de recrutare frauduloase o prioritate, mărind totodată și amenzile împotriva acestora.

Scoția va primi afluxul de imigranți români și bulgari cu brațele deschise atunci când restricțiile impuse lucrătorilor din aceste țări pe piața muncii din Marea Britanie vor fi ridicate, începând de anul viitor, susține guvernul scoțian, preluat de The Daily Express, citează Agerpres.

Prin contrast cu încercările guvernului de la Londra de a descuraja venirea imigranților, guvernul scoțian a declarat că va profita de avantajele pe care “noii scoțieni” le vor aduce în țară.

Cu toate acestea, administrația

premierului Alex Salmond (liderul SNP, Partidul Național Scoțian) a refuzat să dezvăluie dacă există planuri de contingență, în eventualitatea unei creșteri semnificative a populației.

Solicitat să furnizeze detalii despre câte locuri în școli sau paturi de spital suplimentare ar fi necesare, un purtător de cuvant al SNP a declarat că “nevoile Scoției sunt diferite de cele ale restului Regatului Unit”. “Salutăm contribuția pe care noii scoțieni o pot aduce economiei și societății. Muncim din greu pentru a atrage cele mai bune talente internaționale în universitățile

noastre și pe piața forței de muncă”, a precizat acesta.

“O Scoție independentă, cu o responsabilitate deplină în materie de imigrație, va fi capabilă să sprijine nevoile mediului de afaceri scoțian și să contribuie la abordarea propriilor provocări demografice”, a adăugat el.

Potrivit publicației britanice, 130.000 de imigranți din Romania și Bulgaria trăiesc în prezent în Marea Britanie - număr așteptat să crească, poate până la câteva milioane de persoane.

Români judecați în Elveția pentru selectarea victimelor unor spargeri de pe o listă de pacienți

Rețea de proxeneți români destructurată în Spania

Olanda: O rafinărie din Rotterdam, amendată cu aproape 2 milioane de euro pentru an-gajarea ilegală a sute de muncitori români

Scoția îi va primi pe imigranții români și bulgari cu brațele deschise la ridicarea restricțiilor - guvernul scoțian



Specialiştii în medicină tradiţională chineză susţin că o anumită dietă ne poate feri de neplăcerile asteniei de primăvară. Ei ne recomandă alimente ce conţin aşa-numita energie caldă.

Primăvara, în tradiţia chienză, este un anotimp de esenţă Yang – agitaţie, căldură, activităţi fiziologice mai intense, scăderea vâscozităţii fluidelor din organism. „Pentru această perioadă, medicina tradiţională chineză recomandă alimente care ajută organismul să se adapteze la temperaturile mai crescute ale anotimpului”, explică Adrian

Florea, specialist în medicină tradiţională chineză (www.qitaki.ro).

Consumaţi carne de vită, pui şi miel

„Ideal este ca, în această perioadă a anului, să consumaţi carne de vită, miel şi pui, ouă şi peşte. De mare ajutor este şi ficatul de porc, pui şi vită. Recomandate sunt şi castanele, arahidele, lăptişorul de matcă, menta, orezul, seminţele de floarea-soarelui, soia şi ridichile. De asemenea, pentru a vă feri de astenie, dieta trebuie să includă şi sfeclă roşie, morcovi, cafea, porumb, curmale,

smochine, miere, cartofi şi lapte de vacă şi de oaie. Nu vă feriţi să adăugaţi în salate oţet din vin şi nici să beţi, la masă, un pahar de vin alb demisec. Dacă toate acestea nu vor lipsi din meniu, nu veţi avea probleme cu astenia de primăvară”, explică Adrian Florea.

Ouăle te scapă şi de laringită

În afara faptului că vă fereşte de astenie, există o anumită reţetă ce poate învinge boli precum reumatismul, laringita şi tusea. „Fierbeţi 20 ouă de găină, apoi striviţi-le fără să îndepărtaţi cojile. Puneţi-le din nou la fiert împreună cu 500 g de soia neagră,

timp de două-trei ore. Când ouăle se înnegresc, le scoateţi din vas, le curăţaţi de soia şi le depozitaţi într-o cutie, în frigider. Trebuie să mâncaţi zilnic două ouă preparate astfel, până simţiţi că problema de sănătate a fost rezolvată”, susţine specialistul.

„Dacă aveţi amigdalită, reumatism sau gripă, nu consumaţi salată verde, lobodă, ştevie, castraveţi proaspeţi şi tomate.”, Adrian FloreaSimptome-pierderea apetitului-ameţeli-sunete în urechi-constipaţie

-iritabilitate-dureri de cap

„Pentru a vindeca astenia, beţi zilnic un ceai decoct preparat dintr-o frunză mică de curmal, tăiată în fâşii.” Adrian Florea

„Un remediu eficient al asteniei se prepară din coji de arahide, pisate fin, din care trebuie să luaţi o linguriţă pe zi, amestecată în jumătate de pahar de apă caldă.”, Adrian Florea

„Consumaţi zilnic trei linguri de miere pentru a fi feriţi de astenie.”, Adrian Florea

Sursa: ziarulring.ro

ENERGIE CALDĂ - Iată ce fripturi te feresc de astenia de primăvară



Domnule Dăeanu, aniversați pe 9 martie, 4 ani de la înființarea Centrului Comercial Cultural și Social La STRADA. Puteți explica această denumire și ce idee ați dorit să promovați prin La STRADA? Valentin Dăeanu: Întradevăr, au trecut 4 ani de la înființarea centrului La Strada, 4 ani nelipsiți de griji dar și de bucurii și satisfacții totodată. Și aceasta pentru că Centrul Comercial, Cultural și Social La Strada, așa cum sugerează chiar și denumirea sa se dorește a fi mai mult decât un supermarket, o “stradă comercială”, se dorește a fi un reper pentru numeroasa comunitate românească din Roma și de ce nu și din Italia, având în vedere că am intenționat și în mare parte am reușit să organizăm aici și numeroase evenimente sociale și culturale reprezentative pentru românii care trăiesc în Roma și împrejurimi. Nu a fost ușor și chiar dacă nu toate au avut anvergura dorită de noi, credem că bilanțul este unul pozitiv! Care a fost cea mai mare împlinire legată de LA STRADA și bineînțeles care a fost cea mai mare dezamăgire?

Valentin Dăeanu: Am avut multe motive de satisfacție personală și aș aminti aici în primul rând modul elogios/pozitiv în care deschiderea oficială de acum 4 ani a fost reflectată în presa din Peninsulă: sute de articole, emisiuni, reportaje în cele mai renumite ziare și posturi radio TV. Nu ne-au ocolit nici oficialitățile care, din curiozitate ne-au trecut pragul, unele dintre ele rămânând oaspeți fideli la manifestările organizate aici.

Am avut, pe parcursul celor 4 ani, manifestări culturale din care aș nominaliza lansările de carte cu scriitori consacrați ca Dinu Săraru sau Silvia Kerim împreună cu care am tipărit și lansat în premieră Cartea pentru copii în ediție bilingvă intitulată ”PUF”, am lansat și vizionat împreună cu critici și media de specialitate din Italia filmul „Francesca” a regizorului Boby Păunescu, am avut o lansare emoționantă a cărții scrise de cunoscuta interpreta Sofia Vicoveanca și exemplele ar putea continua.

Amintesc cu plăcere și activități comune cu Crucea Roșie din Italia pentru donări de sânge, acțiuni de colectare de ajutoare

pentru victimele cutremurului de la Aquila sau a inundațiilor din România din anii precedenți.

Nu pot să trec peste întâlnirile organizate aici cu interpreți de muzică populară îndrăgiți cum ar fi Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Sofia Vicoveanca, Steluța Florișteanu, Ionica Stan, Formația Dor Călător și numeroasele acțiuni culturale care l-au avut ca organizator pe Gabriel Pârjolea, un vechi și inimos colaborator de-al nostru.

Numeroase au fost și întâlnirile mediate de noi dintre diferite asociații cu românii care ne calcă pragul și cărora le-am oferit ocazia să primească răspunsuri la diferitele probleme cu care se confruntă aici în Italia, multe dintre întâlniri beneficiind de aportul profesional și voluntar al avocatului Giancarlo Germani căruia îi mulțumesc și pe această cale.

În plan economic ne-am străduit să promovăm în mod responsabil și durabil produsele noastre alimentare tradiționale prin cele trei Târguri tematice: Ziua Recoltei, Ziua Națională și acum Târgul de Primavară La STRADA.

La capitolul neîmpliniri sau chiar dezamăgiri aș menționa faptul că, deși am pus la dispoziție o sală de curs în cadrul Centrului, dotată cu tot ceea ce era necesar desfășurării unor cursuri gratuite de limba română, dedicate în special copiilor născuți aici, în Italia, care nu au reușit să ”pătrundă” încă tainele dulcelui grai românesc, din condiții diferite, nu am reușit să găsesc nicio asociație sau persoană fizică abilitată, calificată în domeniu care să ni se alăture și să organizeze aceste cursuri GRATUIT!

Aceasta arată din păcate că nu suntem încă o comunitate matură și că nu am învățat ce înseamnă voluntariatul și munca benevolă în folosul comunității așa cum mulți români au avut parte de la diferite Asociații sau Organizații de aici, din Italia. Dar nu e totul pierdut, trebuie doar să mai muncim la acest „capitol”!

Ce vă doriți acum, la ceas aniversar?

Valentin Dăeanu: În primul rând doresc să fac public faptul că Centrul Comercial, Cultural și Social La STRADA a fost preluat de către Societatea MILCOV,

deținătoarea a mai multor supermarketuri românești în Italia, la Torino, Padova, Verona și care se află într-o permanentă extindere.

Sunt convins că și în noua structură, La Strada va continua să reprezinte un reper nu numai pentru activitatea comercială cât și pentru cea „de suflet” a comunității românești, așa cum de altfel noii proprietari mi-au promis. Și nu am deloc emoții pentru că, așa cum i-am văzut sunt români adevărați, de calitate, muncitori și patrioți și care sunt convins că vor da o nouă strălucire activităților de aici, particularizând binemeritat Centrul Comercial, Cultural și Social LA STRADA ca un reper de neconfundat pentru numeroasa comunitate românească din Roma.

Mulțumesc cu această ocazie tuturor colaboratorilor din Italia, tuturor clienților noștri pentru sprijinul și încrederea acordată și sper că, an de an, pe 9 martie vom sărbători cu sănătate și voie bună ”Ziua LA STRADA”.

9 MARTIE - ZIUA LA STRADAsărbătorim 4 ani de la înființarea Centrului Comercial Cultural și Social LaStrada

INTERVIU: Valentin Eugen Dăeanu



INSIEME PER CONOSCERCI MEGLIO ALLAFESTA DEL “MARZOLINO” 2013

CONCERTO SPETTACOLO DEDICATO ALLA FESTA DELLA DONNA (II° Edizione Fiera Romania - Italia)

partner media

con il patrocinio di

sponsor u�ciali

Presenta:

INGRESSO GRATUITO

ROMA - TEATRO TENDASTRISCEVia Giorgio Perlasca, 69 (Porta Portese2 Togliatti)

dalle ore 11,00 alle ore 20,30 - INFO: 06.232602163

marzo

Eugen Terteleac Troupe Proconsul Aurel Moldoveanu Andrei Pãunescu Ionica Stan Artaras

Dor Calator

AMBASCIATA DI ROMANIAIN ITALIA

Obieceiurile proaste îți pot afecta memoria, cel puțin aceasta este concluzia unui studiu prezentat în Jurnalul american de Epidemiologie. Cercetătorii au urmărit evoluția a 5.100 de bărbați și femei în diferite stadii de vârstă (44, 56, respectiv 61 de ani), avându-se drept critrii de evidență consumul de alcool, tutun, alimentația sănătoasă, activitatea fizică. Indiferent de vârstă, cele mai slabe rezultate la testele de memorie le-au avut persoanele care fumau și nu aveau în dieta lor un aport sporit de fructe și legume. Spre deosebire de persoanele cu un stil de viață echilibrat, cei care aveau trei-patru obieceiuri proaste prezentau un risc cu 84 la sută mai mare de a avea probleme de memorie. O altă remarcă interesantă este faptul că persoanele abstinente la alcool au avut rezultate mai slabe

de memorie decât cei care au consumat între 5 și 14 unități de alcool pe săptămână (o unitate = un pahar de bere, vin, lichior)

Sfaturi care îți ajută creierul pentru a avea o memorie bună - Consumă mai multe fructe și legume.- Fă mai multă mișcare. Specialiștii spun că două ore și jumătate de activități de intensitate medie (plimbările, grădinăritul, dansul) și o oră și 15 minute de exerciții viguroase (jogging, aerobic, săritul corzii, înotul) ajută la îmbunătățirea activității creierului.- Bea moderat. Atât timp cât nu faci abuz, creierul tău poate fi stimuat de consumul de consumul de alcool. Nu întrece măsura. Alcoolul poate duce la diverse forme de cancer (la sân, la gură, la gât, la esofag și ficat).- Renunță la fumat. Nu numai

că îți va crește speranța de viață (studiile arată că persoanele care au renunțat la țigări în primii 50 de ani de viața, și-au redus

la jumătate riscul de a muri în următorii 15 ani), însă creierul tău va fi mai bine oxigenat și va funcționa mai bine.

Sursa: sfatulparintilor.ro

Vrei o memorie mai bună? Schimbă-ţi stilul de viaţă.



Pictura românească contem-porană cunoaște astăzi o multitudine de stiluri caracteristice fiecăruri pictor, insuficient exploatate și puse în valoare în atenția publicului iubitor de artă. Există însă un pictor, student al maestrului Corneliu Baba care în opinia noastră aduce un suflu nou în pictura românească contemporană având un stil propriu, autentic aflat în alte sfere stilistice decât cele ale ilustrului sau profesor. Vorbim aici de maestrul Constantin Daradici.

Așa cum remarca Corneliu Ostahie într-unul din articolele referitoare la creația maestrului Constantin Daradici intitulat “Constantin Daradici şi „stigmatul” autenticităţii putem afirma fără tăgadă că maestrul Constantin Daradici “nu a căzut nici în „plasa” marilor maeştri ai impresionismului,

postimpresionismului şi expresi-onismului liric, cu ale căror estetici se simte solidar „din naştere”, cum s-ar spune, şi nu ca urmare a asimilării pe cale didactică a unor influenţe benefice, reuşind, fără un efort cert detectabil, să-şi constituie o formulă indiscutabil personală, constant şi lesne de identificat. Găsim în ea atât notaţia precipitată, febril aşezată pe pânză, strălucirea cromatică de extracţie fovă, „migăleala” pointilistă dublată de un dinamism lăuntric al fundalurilor, schiţarea imaginilor prin tuşe graficizate în compoziţii monocrome, forme pregnante, parcă zidite cu ajutorul unor tuşe late multicolore, cât şi turbulenţe cromatice eterice, rarefiate, suprapuneri şi transparenţe care menţin viu jocul dintre suprafaţa plană şi iluzia profunzimii, folosirea albului pânzei sau al hârtiei ca element de alfabet plastic de sine stătător, masivitatea umbrelor întunecate pigmentate

cu accente abia sesizabile de albastru.”

Este greu de clasificat creația unui artist într-un singur curent putem doar aproxima un trend și aceasta numai după o evoluție firească a creației spre maturitate. Cu toate acestea putem spune că pictura maestrului Constantin Daradici înseamnă viața în toate formele și aspectele ei cu lumina specifică a consumației ireversibile. Farmecul inegalabil al trecerii, zbuciumul intern, furia, depresia dar și fericirea prind toate sub mâna maestrului o vrajă care farmecă sufletul, îl deschide și îl încălzește în culori magnifice.

Iata de ce putem spune că maestrul Constantin Daradici se reinventează continuu cu fiecare pânză pictată, de unde rezultă o imensă creație sufletească în care termenul “productivitate” nu poate avea decât o conotație vulgară. Cosmin Brendea

Reinventarea continuă a sufletului

Cele mai apreciate 3 spitale publice în Bucureşti din top 10 sunt Spitalul Universitar Bucureşti, Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, potrivit unui studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource. Pentru sectorul privat, topul este influenţat de numărul de unităţi şi de tipologia de pacienţi pe care o au în portofoliu.

Conform cercetării, peste jumătate dintre români nu sunt de acord cu introducerea sistemului de co-plată în sectorul spitalicesc, deşi măsura ce urmează a fi aplicată din luna martie se referă la introducerea unei sume fixe, ce nu va depăşi pragul de 10 lei.

Astfel, 68% dintre persoanele intervievate consideră că

introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile spitaliceşti nu va avea un efect semnificativ în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.

Circa 78% din cei intervievaţi au declarat că nu sunt de acord cu intenţia Ministerului Sănătăţii de a reduce numărul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, una din consecinţele introducerii pachetului de servicii de bază.

În ceea ce priveşte instituţile medicale în care au încredere, cei intervievaţi au menţionat în proporţie de 88% SMURD, la mică distanţă, cu un procent de 75%, situându-se sectorul de servicii medicale private. Ambulanţa se află pe poziţia numărul 3, cu un procent de 49%,

în timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat doar de 17 % dintre respondenţi. La rândul său, Casa Naţională de Sănătate se bucură de încrederea a 12% dintre români, iar Ministerul Sănătăţii de un procent de doar 11%.

Cele mai apreciate spitale din România

În contextul în care aproximativ 3% din bugetul public de sănătate este alocat spitalelor private, Ministerul Sănătăţii ia în considerare încetarea finanţării spitalelor private, ca parte a unei strategii eficiente de cheltuieli în sistemul public de sănătate.

Respondenţii sunt însă de părere, în proporţie de 72%, că pacienţii trebuie să aibă în egală măsură acces, în funcţie de opţiunea

fiecăruia, la serviciile medicale plătite de către asiguratorul public, indiferent de forma de proprietate a prestatorului de servicii - public sau privat.

Un alt subiect de mare importanţă este impactul pe care îl au operaţiunile de export paralel asupra pieţei interne de medicamente, în sensul că, pe măsură ce cantităţile destinate exporturilor paralele cresc, volumele distribuite către farmaciile comunitare (şi implicit populaţiei) scad.

Dinamica acestui fenomen a fost evaluată în studiul realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă în colaborare cu Link Resource. Asftel, dintre respondenții care au declarat că suferă de o boală cronică pentru care li s-a prescris tratament de lungă durată, un procent de 62% au declarat că, în ultimele 3 luni, li s-a întâmplat extrem de rar sau chiar niciodată, să nu găsească medicația prescrisă în mai mult de 3 farmacii.

Sursa: EVZ.ro

Top 3 cele mai bune spitale româneşti. Plus, ce cred cei de acasă despre coplata în sistemul sanitar



Cum au fost anii de la orfelinat, când ați simțit prima oară că trebuie să luptați să va regăsiți familia?

Destui de dificili. Așa cum a fost pentru orice tânăr care a crescut într-un orfelinat. M-am maturizat din copilărie, fiind nevoit să lupt singur pentru nevoile mele. În cămin, pe vremea aceea, pe vremea lui Ceaușescu, era ca în junglă. Cei puternici “supraviețuiau”. Cei mari îi foloseau pe cei mici ca pe niste sclavi. Dacă te puneai bine cu ei, aveai liniște și erai apărat. Așa că a trebuit și eu să mă conformez. Făceam poftele celor mari, iar eu scăpam de bătaie și de alte astfel de tratamente. Lipsa familie o simțeam cel mai mult în vacanțele școlare, atunci când, o parte din colegii mei plecau acasă și eu, ca și alții, rămâneam în cămin. Cu timpul am început să urăsc vacanțele, vroiam numai școală, pentru că era o ocupație și chiar îmi plăcea. Crescând am început să mă interesez de familia mea și am consultat actele de la dosarul meu. Așa am aflat că eu m-am născut chiar în Râmnicu Vâlcea. Paradoxal, adresa mamei era la 2 străzi distanță de cămin. Așa mi-am făcut curaj și m-am dus la adresa respectivă. Din păcate nu am găsit pe nimeni din familia mea. Locuia altă familie care nu știa nimic despre ai mei.

Ce a însemnat pentru dumnea-voastră viața alături de alți copii orfani de la centrul de plasament?

A însemnat mult. Pentru mine ei erau familia mea. Cu ei am petrecut mult timp împreună și la bine și la greu. Împreună cu ei am învățat să fim uniți, numai așa am putut să răzbatem în viață.

Care a fost momentul schimbării când ați considerat că viața la centrul de plasament nu înseamnă renunțarea la învățământ și la planuri pentru o cariera profesională?

Cred că după Revoluție. Până atunci nu îmi dădeam seama că trebuie să ai carte pentru a reuși în viață. Momentul de cotitură a fost când, în 1991, printr-un

proiect UNICEF, am participat la un schimb de experiență în Danemarca. Acolo am vazut cum alți copii, de vârsta mea, aveau altă mentalitate și atunci mi-am data seama pentru prima oară cât de înapoiați eram noi ca țară. Timp de o lună, cât am stat acolo, am învățat multe și mi-au fost de folos în viață. Când m-am întors în România vedeam lucrurile altfel. Și așa am început să protestez față de modul cum erau lucrurile în cămin, modul cum se desfășurau activitățile și tratamentul la care erau supuși copiii. Așa, încet încet, am devenit un mic lider si un apărător al drepturilor celor mai mici.

Care au fost principalele obstacole pe care le-ați întâmpinat în raport cu autoritățile locale? Cum ați reușit să vă faceți înțeles și să reprezentați în continuare copii de la centrul de plasament?

În primul rând mai toate oficialitățile locale ne priveau ca pe o povară pentru societate. Dacă spuneai ca ești de la cămin imediat primeai eticheta de copil certat cu legea, care nu are școală, care cerșește și care nu se poate integra în societate. Din aceste motive am înființat Asociația Orfanilor din Casele de Copii care să fie purtătorul nostru de cuvânt în spațiul public. Am început să facem diverse proiecte în colaborare cu autoritățile locale și așa am putut fi mediatizați în presă. Avantajul nostru era că foarte mulți ani am lucrat în presa locală și așa mi-am făcut relații printre ceilalți colegi. Foarte mulți nu înțelegeau de ce vorbesc așa de mult depsre copiii din orfelinate, nedându-și seama că și eu am fost crescut acolo. Mulți îmi spuneau că “nu pari de la casa de copii”. A fost un șoc pentru mulți, dar prin asta am dovedit că și noi suntem ca ceilalți care au crescut întro familie. Care au fost eforturile făcute pentru a va regăsi mama de-a lungul timpului? Ce credeți că aveți de făcut în continuare în acest sens?

Povestea mea a fost publicată și la nivel național, atât în presa scrisă

cât și în cea audio și tv. Astfel fost sprijinit de autorități ca să o găsesc pe mama. Așa am aflat că mama e vie și că locuiește în Spania de foarte mulți ani. Am fost acolo dar nu am gasit-o, din pacate. Așa că după multe căutări mi-am pierdut speranța. într-un final, cu voia lui Dumnezeu, m-a găsit ea pe mine. Povestea e lungă însă finalul a fost fericit. Ne-am întâlnit în 2012, după 34 de ani. Ce este diferit în țările pe care le-ați vizitat din punct de vedere al autorităților în raport cu centrele de plasament față de România? Putem vorbi de o implicare activă a autorităților, de măsuri de integrare a copiilor defavorizați în comunitățile locale? De o altă atitudine până la urmă care face diferența indiferent de culoarea politică?

Fața de anii din perioada lui Ceaușescu, lucrurile s-au mai schimbat. Statul român a înțeles până la urmă că este nevoie de un sprijin real pentru acești copii, mai ales când împlinesc vârsta majoratului. Aici e cea mai spinoasă problemă pentru acești copii. Pleacă din cămin și nu știu încotro să o ia. Astfel s-au făcut niște facilități pentru a obține locuințe sociale, eu mă refer strict la județul nostru, nu știu cum este prin alte județe. În Vâlcea tinerii, datorită eforturilor asociației noastre, au primit locuințe sociale. Nu toți, este adevărat. Dar în marea lor majoritate au un acoperiș deasupra capului. Pot spune că influența comunității europene asupra guvernanților noștri a dat roade. Practic copiii din centrele de plasament duc o viață mai bună față de anii precedenți.Problema rămâne după ce acești copii pleacă din sistemul de protecție. Aici cred că ar trebui să se implice mai mult politicul, mă refer în special la alte județe. Pentru că în Vâlcea totuși s-a mai mișcat ceva.

Ce a însemnat pentru dumnea-voastră experiența din Afgani-stan? Cum ați reușit să ajutați copiii din acea țară? Care este statutul copilului din această țară în raport cu cel european?

A însemnat foarte mult. Faptul că acei copii se mulțumeau cu puțin, fiind foarte săraci, m-a făcut să mă gândesc de două ori dacă nu cumva noi, ca țară, ne plângem mai mult decât e nevoie, de milă. Experiența de acolo m-a ajutat și în discuțiile pe care le-am avut și le am cu cei din orfelinate, pentru că le-am explicat că sunt și alți copii mult mai necăjiți decât ei. Proiectul din Afghanistan l-am realizat datorită ideii mele de a putea școlariza copiii de acolo. Ne-am gândit că un popor fără școală e mai ușor de manipulat și așa mi-a venit ideea să scriu acest proiect. Astfel am dus rechizite școlare copiilor dintr-un sat din Kandahar. Proiectul noastru a fost apreciat mai ales că venea din partea unor copii care sunt într-o situație dificilă. Pe această cale trebuie să reamintesc sprijinul ministrului apărării din 2003, Ioan Mircea Pascu, cel care a fost impresionat de proiectul nostru și l-a aprobat. De ce ați optat pentru Facultatea de Drept? Are legătură cu dorința dumneavoastră de echi-tate într-o societate românească dominată de goana după bani și putere?

Am ales să fac Dreptul pentru a putea să îi sprijin, în materie de Drept, pe cei din orfelinate. Pentru ca ei să-și cunoască drepturile. Și acum foarte mulți tineri care au diverse nelămuriri în acest domeniu mă caută pentru sfaturi.

Care sunt proiectele dumnea-voastră pentru acest an?

În acest an, ca de fiecare dată, ne propunem să facem tabere pentru copiii și tinerii din orfelinate. Tabere sociale, în care ei să învețe, încă de acum, cum să se descurce în viață, după ce vor părăsi casa

de copii. Aceste tabere sunt cele mai utile. De asemenea mai avem în proiect și deschiderea unui club de internet la Centrul de Plasament 4, un teren sintetic de sport la Centrul 5 și bineînțeles achiziționarea de locuințe sociale pentru tinerii care părăsesc casele de copii. Din păcate aceste proiecte sunt pe hârtie, pentru a putea fi finalizate este nevoie de mult efort financiar. De aceea noi am scos și un pliant cu tot ceea ce am făcut noi până azi și ce vrem să facem în continuare, astfel ca cei care doresc să ne sprijine pot redirecționa, spre exemplu 2% din impozitul pe venit către asociația noastră sau pur și simplu să facă donații. Detalii pentru cei care doresc să vină în sprijinul nostru le găsiți pe siteul: www.aocc.vl.ro sau www.asociatia-orfanilor.ro

Ce le-ați transmite prin inter-mediul Actualitatea românească părinților care și-au lăsat copiii în România pentru un trai mai bun în Italia sau Spania?

E greu să dai sfaturi unor părinți care din nevoia de a le asigura un trai mai bun copiilor lor fac aceste eforturi, departe de țară. Am fost și în Italia și în Spania în vizită și am văzut cât de greu se câștigă un ban. Totuși le spun să aibă o comunicare permanentă cu cei pe care i-au lăsat acasă, în special copiii. Să vină cât mai des acasă, pentru că indiferent de situație, copiii sunt cei mai afectați și simt lipsa părinților, chiar dacă material nu duc lipsă. Copiii au nevoie de afecțiune și de relația lor cu părinții. Astfel ei pot crește fără traume, care m-ai târziu au efecte devastatoare asupra comportamentului acestora. De aceea vă sfătuiesc ca de câte ori puteți să veniți acasă și să petreceți cât mai mult timp cu ei.

Albert Craiciu

Sfatul orfanului care i-a ajutat pe copiii din Afganistan pentru părinții care și-au lăsat copiii în România

“veniți acasă de câte ori puteți și petreceți cât mai mult timp alături de copiii voștri” INTERVIU - Mihai Ghebrea

Publicație fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacția și administrațiaBucurești, Str. Justiției, Nr.54,

Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

[email protected]

Redacția:Albert Craiciu, Luiza Ciorcașel,

Irina Stinghe

Referent:Costel Cune

Art director & DTP:Cristian Călin

Editat de:S-PRESS Internațional România

ISSN 1583 – 2120

Administrator unicCristian Călin

Actualitatea româneasca este un ziar editat în România și

se supune legilor românești în materie. Ziarul poate fi difuzat și retipărit oriunde în lume, cu acordul redacției, societății sau persoanei căreia i se încredin-

țează acest drept.

PUBLICITATE ITALIA:Director comercial și Publicitate

Cristiano Acquarolipentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

[email protected]



Un interviu cu părintele Valentin Băltoi, pr. spiritual în cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe“ din Roman şi paroh la Icuşeşti, Neamţ, despre semnificaţia mărţişorului şi a zilei de 8 martie pentru femeile creştine.

Preacucernice părinte, ce părere are Biserica despre mărţişor?

Mărţişorul nu este un simbol religios şi în nici un caz creştin, ci este specific credinţelor populare necreştine, fiind un element al unui ritual de înnoire a timpului şi a anului. Până la a fi exploatat economic, el avea o singură formă, cea a discului solar, era confecţionat din argint şi legat de un şnur împletit din două fire de lână colorată. Potrivit simbolisticii cromatice a anotimpurilor, şnurul era un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară, putând în acelaşi timp să semnifice unitatea contrariilor sau împletirea inseparabilă a principiilor masculin şi feminin. El avea rolul unui talisman magic solar menit să-i împrumute purtătorului frumuseţe, iubire, puritate şi să-l apere de boală şi de deochi. În funcţie de zona etnografică, era purtat până la o anumită sărbătoare a primăverii sau înflorirea unui pom.Obiceiul de a pune în piept mărţişoare s-a perpetuat de-a lungul timpului, reuşind să convieţuiască cu practicile creştine bimilenare. Cu toate acestea, semnificaţiile esenţiale ce însoţeau oferirea mărţişorului s-au pierdut, rămânând doar prilejul de a oferi bucurie celor dragi. „Omul mărţişorului“ avea conştiinţa apartenenţei la universul înconjurător, trăind în acelaşi ritm cu el. De aceea ştia să-i descifreze semnele şi simţea nevoia împrumutării atributelor sale. Omul modern nu mai poate simţi acest puls, în faţa standului cu mărţişoare el nu

alege încercând să se integreze unei continuităţi magico-simbolice, ci alegerea lui este una de natură estetică sau financiară, mărţişorul fiind o podoabă ce trebuie purtată într-un anumit context. Biserica nu recomandă purtarea mărţişorului, dar tolerează această tradiţie, având în vedere amploarea fenomenului şi atitudinea inofensivă a manifestării.

Sfânta cruce nu poate fi aşezată oriunde şi nici asociată cu orice

Dacă unui mărţişor i se ataşează o cruce, poate aceasta să-l „încreştineze“?

Nu putem da sens creştin mărţişorului, ataşându-i simboluri religioase, într-o încercare de „încreştinare“ a lui. Asocierea este nefericită. Simbolurile creştine au o semnificaţie specifică şi exprimă în sine realităţi ce nu au nevoie de îmbunătăţiri.

Este drept că sfânta cruce are darul de a sfinţi, dar ea nu poate fi aşezată oriunde şi nici asociată cu orice, ci singurele podoabe care o înfrumuseţează sunt cele duhovniceşti, izvorâte din propriile eforturi spirituale. Să încercăm să nu ne folosim de surogate, care nu pot decât să ne înstrăineze de autenticul duh creştin.

Reflectă ziua de 8 martie profilul femeii creştine contemporane?

8 martie s-a impus ca Zi Internaţională a Femeii sub influenţa socialismului american, în urma eforturilor de emancipare a femeii. În statele fost comuniste, această sărbătoare e percepută ca „o moştenire“ a comunismului, deoarece în acei ani ea a fost folosită în scop propagandistic, pentru demonstrarea că numai în astfel de orânduiri femeia era apreciată la adevărata ei valoare.

Pentru comunişti, 8 martie era ziua unui anumit tip de femeie – revoluţionară, eroină, muncitoare. În tradiţia populară românească nu a existat o dată în care să fie serbată în toată ţara ziua femeii.

Plecând de la aceste premise şi înţelegând contextul istoric al naşterii şi impunerii ei la noi, am putea aprecia faptul că această zi nu evaluează tocmai adevăratele calităţi ale feminităţii şi cu atât mai puţin pe cele creştine. „Sărbătoarea“ promovează valorile socio-politice pentru care a luptat şi luptă femeia modernă şi-i confirmă egalitatea de drept cu bărbatul.

De departe, mult mai bine aleasă ca zi care să reflecte profilul creştin al femeii contemporane este cea decisă de Sfântul Sinod, Duminica Femeilor Mironosiţe – zi a femeii creştine. Viaţa sfântă a femeilor mironosiţe, curajul de a înfrunta moartea, patosul credinţei, atitudinea pioasă, demnitatea le-au făcut vrednice ca numele să le fie trecute în Cartea vieţii, iar viaţa lor să fie paradigma

vieţuirii creştine pentru femeile de astăzi. Cinstirea acestei duminici, ca zi a femeii creştine, este o recunoaştere a faptului că şi femeia de astăzi este purtătoare de mir, pe care-l păstrează în candela sufletului său, aşteptând, asemenea fecioarelor înţelepte, venirea lui Hristos.

Ca atare, această zi nu ar trebui „serbată“ de femeile creştine?

Fiecare zi a vieţii noastre ar trebui să fie un timp al regăsirii de sine şi al întâlnirii cu Dumnezeu.

Biserica acceptă sărbătorile oficiale, care au caracter naţional sau internaţional, însă promovează pe cele care îşi găsesc fundamentul în valorile autentic religioase. 8 martie face parte din categoria acelor sărbători internaţionale ce trec de multe ori peste specificul cultural şi religios al unui popor, în încercarea de a stabili punţi care să exprime aceleaşi idealuri ale femeilor de pretutindeni.

Dar despre Ziua îndrăgostiţilor ce ne puteţi spune? Îşi are rostul în viaţa tinerilor?

De ce am avea nevoie de o zi specială în care să ne arătăm intensitatea sentimentelor faţă de persoana iubită, ca şi cum acest lucru ar trebui încuviinţat sau oficializat de cineva din exterior? Iubirea este un sentiment intim, împărtăşit în mod tainic şi într-o atmosferă specifică. De ce să fim tributari Occidentului şi la acest capitol? Valentine’s Day este, înainte de toate, o activitate comercială care-şi revendică originea într-o istorioară destul de nesigură, pusă pe seama unui sfânt din spaţiul catolic. Pe de altă parte, Dragobetele, tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei româneşti, e varianta locală mai nou promovată a sărbătorii ce protejează pe îndrăgostiţi şi dragostea lor.

Astfel de „sărbători“ sunt străine de duhul curat şi echilibrat al Ortodoxiei, de curăţia specifică neamului românesc.

Sursa: doxologia.ro

CE SPUNE BISERICA DESPRE 8 MARTIE ȘI MĂRȚIȘOR? Care este “ziua femeii” creștine?

FEBRUARIE9 S Sfantul Mucenic Nichifor10 D † Sfantul Haralambie - Ap. II Corinteni VI, 1-10Ev. Matei XXV, 14-30glas 3, voscr. 3 Duminica a XVI-a dupa Rusalii - Pilda talantilor - Ap. II Corinteni VI, 1-10Ev. Matei XXV, 14-30glas 3, voscr. 311 L Sfantul Mucenic Vlasie; Sfanta Teodora imparateasa12 M Sfantul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei13 M Cuviosul Martinian Post14 J Sfintii Cuviosi Auxentiu, Maron si Avraam15 V Sfantul Apostol Onisim Post16 S Sfintii Mucenici Pamfil si Valentin17 D Sfantul Mucenic Teodor Tiron - Ap. II Corinteni VI, 16-18VII, 1Ev. Matei XV, 21-28glas 4, voscr. 4 Duminica femeii cananeence - Ap. II Corinteni VI, 16-18VII, 1Ev. Matei XV, 21- 28glas 4, voscr. 418 L Sfantul Leon, Papa al Romei19 M Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia20 M Sfantul Leon, episcopul Cataniei Post21 J Sfantul Eustatie si Sfantul Timotei22 V Aflarea moastelor sfintilor mucenici din Evghenia Post23 S † Policarp, sfantul nascut in temnita24 D † Intaia si a doua aflare a capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul - Ap. II Timotei III, 10-15Ev. Luca XVIII, 10-14glas 5, voscr. 5

Duminica Vamesului si a Fariseului - Ap. II Timotei III, 10-15Ev. Luca XVIII, 10- 14glas 5, voscr. 525 L Sfantul Tarasie26 M Sfantul Porfirie27 M Sfantul Procopie Decapolitul; Sfantul Talaleu Harti28 J Sfintii Cuviosi Ioan Casian si Gherman; Sfantul Cuvios Vasile Marturisitorul 1 MARTIE1 V Sfanta Mucenita Evdochia Harti2 S Sfantul Teodot3 D Sfintii Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc - Ap. I Corinteni VI, 12-20Ev. Luca XV, 11-32glas 6, voscr. 6 Pilda Fiului Risipitor - Ap. I Corinteni VI, 12-20Ev. Luca XV, 11-32glas 6, voscr. 64 L Sfantul Gherasim de la Iordan5 M Sfantul Mucenic Conon din Isauria6 M Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea Post7 J Sfintii Mucenici Episcopi din Cherson8 V Sfantul Teofilact Marturisitorul, episcopul Nicomidiei Post9 S † 40 de mucenici, in Sevastia Armeniei; Pomenirea mortilor - Mosii de iarna10 D Sfintii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent - Ap. I Corinteni VIII, 8-13IX, 1-2Ev. Matei XXV, 31-46glas 7, voscr. 7 Duminica Infricosatei Judecati - Ap. I Corinteni VIII, 8-13IX, 1-2Ev. Matei XXV, 31-46glas 7, voscr. 7

Calendar Ortodox 2013



Ada Solomon, producătoarea filmului “Poziția copilului”, care a câștigat Ursul de Aur la Berlinala 2013, a declarat la întoarcerea în România că filmul este un ambasador extraordinar, cinematografia fiind cel mai bun brand de țară pe care îl are România în acest moment.

“Filmul în sine este un ambasador extraordinar. Cinematografia românească este cel mai bun brand de țară pe care îl avem în acest moment și pentru ea se cheltuiesc mult mai puține milioane decât se cheltuiesc pentru diversele campanii legate de brandul de țară”, a declarat Ada Solomon, duminică, la aeroportul “Henri Coandă” din București.Ada Solomon a transmis un mesaj similar și sâmbătă seara, pe scena Berlinalei, după ce “Poziția copilului” a primit trofeul Ursul de Aur pentru cel mai bun film. “Politicienii români ar trebui să fie mai atenți față de cinematografia română și de cineaștii români, care sunt niște ambasadori extraordinari pentru România”, a spus atunci Ada Solomon.Echipa filmului “Poziția copilului”, care a câștigat Ursul de Aur la ediția din acest an a Festivalului de la Berlin, a adus trofeul în România, fiind întâmpinată de prieteni și admiratori la sosirea pe aeroportul “Henri Coandă” din București.Aeroportul “Henri Coandă” a devenit scena premianților de la Berlinală. Regizorul Călin Peter Netzer, producătorul Ada Solomon și o parte din actorii din distribuția filmului “Poziția copilului”, între care Bogdan Dumitrache, s-au întors în România. Aceștia au fost întâmpinați cu aplauze și flori.Regizorul Călin Netzer, care le-a arătat celor prezenți la aeroport trofeul Ursul de Aur, a declarat că a fost “copleșitor” să primească cel mai important premiu al Berlinalei. “A fost copleșitor. Nici până acum nu mi-am revenit. Filmul a fost bine primit și de presă și de critici și de spectatori și de jurii. Aprecierea a fost unanimă”, a spus Călin Netzer. El a precizat că spera ca filmul lui să primească trofeul Ursul de Aur, unul dintre cele mai importante premii din cinematografia românească, alături de Palme d’Or. “Dar de la speranță la realizare este un drum lung și am fost surprinși”, a spus Netzer. Întrebat dacă are speranțe ca “Poziția copilului” să fie selecționat anul viitor la premiile Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină, Călin Netzer a spus că totul depinde de distribuitorul peliculei, din Germania. “Depinde de distribuitor, dacă promovarea se face cum trebuie. Am înțeles că este pe drumul cel bun”, a mai spus Netzer.Totodată, Călin Netzer a vorbit și despre momentul în care a fost felicitat de celebrul cineast Wong

Kar Wai, președintele juriului competiției oficiale a Berlinalei 2013.“Wong Kar Wai mi-a spus că filmul ‘Poziția copilului’ este o capodoperă și că este sincer când îmi spune asta. Mi-a strâns mâna două minute. M-a emoționant foarte tare”, a mai spus Netzer.În ceea ce o privește pe Luminița Gheorghiu - protagonistă a filmului “Poziția copilului” și una dintre actrițele cotate cu șanse mari la premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună actriță la Berlinala 2013, dar care a pierdut trofeul în favoarea Paulinei García -, Călin Netzer a spus că la ediția din acest an a Festivalului de la Berlin au fost foarte multe actrițe bune, cu roluri puternice.La rândul său, Ada Solomon, producătoarea filmului “Poziția copilului”, a explicat că Regulmanentul Festivalului de la Berlin prevede că filmul onorat cu Ursul de Aur, “care este încununarea tututror lucrurilor conținute într-un film, nu poate lua încă un premiu”. “E scris foarte clar în regulament și nu se poate trece peste asta. Ursul de Aur este al Luminiței Gheorghiu, așa cum este al filmului ‘Poziția copilului’”, a spus Ada Solomon, precizând că rolul pe care-l face Luminița Gheorghiu în “Poziția copilului” este “aproape fără egal în cinematografia românească”.Ea a subliniat că premiul Ursul de Aur este al echipei filmului “Poziția copilului”. “E o meserie în care nimeni nu e singur, în care nu se poate face de unul singur. De asta spun că premiul acesta este al Luminiței Gheorghiu, este al lui Bogdan Dumitrache, este al lui Răzvan Rădulescu, al lui Călin Netzer, al meu, în aceeași măsură, pentru că filmul nu se poate face de unul singur și lucrurile se construiesc împreună”, a mai spus Ada Solomon.În plus, Ada Solomon a spus că urmează pregătirea intensă pentru lansarea filmului “Poziția copilului” în România. Filmul va avea premiera oficială în România pe 7 martie și va intra în cinematografele românești pe 8 martie.“Dacă e ceva ce ne aduce într-adevăr bucurie maximă este că prin acest premiu sperăm că lumea va auzi de acest film și va veni să îl vadă în cinematografe. Este poate cea mai mare împlinire pentru un cineast, să vadă săli pline, mai ales la el acasă”, a spus Ada Solomon.La rândul său, actorul Bogdan Dumitrache a spus că a lucrat foarte mult la “Poziția copilului”, pentru că după ce a fost ales de Călin Netzer pentru distribuția peliculei a făcut împreună cu regizorul și castingul pentru acest film. “De la scenariu, filmul a fost foarte puternic și bine construit”, a spus Dumitrache, precizând că își dorește foarte mult ca românii să meargă la cinema să vadă filmul “Poziția copilului”.

“Noi am tot luat premii în ultima perioadă, lucru care nu a întors lumea în sălile de cinema până acum. Sper să se întâmple de data asta”, a mai spus Bogdan Dumitrache.Filmul “Poziția copilului”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit, sâmbătă seară, trofeul Ursul de Aur pentru cel mai bun film, la cea de-a 63-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Berlinala este cel de-al doilea festival de film european ca importanță, după cel de la Cannes. “Poziția copilului” s-a aflat în competiția oficială a Berlinalei 2013 alături de alte 18 filme.Din juriul competiției oficiale a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (7-17 februarie) au făcut parte Wong Kar Wai (președinte), Susanne Bier, Tim Robbins, Shirin Neshat, Athina Rachel Tsangari, Andreas Dresen și Ellen Kuras.Marele premiul/ trofeul Ursul de Aur primit de “Poziția copilului”, sâmbătă seara, la gala Festivalului de Film de la Berlin vine după ce, vineri seară, filmul lui Călin Netzer a primit și premiul criticii internaționale - FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique) la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.“Poziția copilului” este cel de-al treilea lungmetraj al lui Călin Peter Netzer, după multi-premiatele “Maria” (2003) și “Medalia de onoare” (2010). Filmul vorbește cu dramatism, cu emoție, dar și cu umor despre traumele sufocării copiilor prin dragoste și despre amprentele pe care le lasă părinții asupra personalității acestora. Pelicula este, totodată, o radiografie a high-class-ului românesc contemporan și vorbește despre trafic de influență și corupție la nivel mic în instituțiile de bază ale societății și extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.Luminița Gheorghiu și Bogdan Dumitrache au rolurile principale, de mamă și fiu. Li se alătură, într-o distribuție selectă, nume ca Natașa Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Adrian Titieni, Cerasela Iosifescu, Mimi Brănescu și Vlad Ivanov.Filmul “Poziția copilului”, care a

avut premiera mondială la Berlin și a rulat în competiția oficială a Berlinalei 2013, a fost extrem de bine primit atât de public, cât și de criticii de specialitate. Publicația The Hollywood Reporter atribuie acest succes deosebit de care s-a bucurat pelicula românească uluitoarei performanțe actoricești a actriței Luminița Gheorghiu, care interpretează rolul unei mame cu un caracter dominator, decisă să profite de șansa de a recăpăta controlul asupra vieții fiului ei adult, atunci când acesta riscă să ajungă la închisoare, după ce a accidentat mortal un copil în timp ce își conducea automobilul cu o viteză peste limita legală.Călin Netzer, regizorul filmului “Poziția copilului”, a declarat, într-un interviu acordat recent MEDIAFAX, că și-a dorit să realizeze un film așa cum l-a simțit, “greu de digerat, dar care merită văzut”.Totodată, după gala de premiere, de la Berlin, Călin Netzer a declarat, pentru MEDIAFAX: “Este un premiu foarte important pentru cariera mea, pentru România și confirmă valoarea cinematografiei românești. Este unul dintre cele mai mari premii din cinematografia românească, este un eveniment”.Netzer a mai spus că filmul său a fost vândut deja în foarte multe țări, printre care Germania, Franța, Italia, Grecia, Marea Britanie, SUA și Taiwan.Ursul de Aur pentru lungmetraj primit de “Poziția copilului” completează palmaresul filmului românesc la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, după distincțiile primite de Cristi Puiu și Florin Șerban la Berlinală.Astfel, filmul lui Cristi Puiu “Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” a fost desemnat cel mai bun scurtmetraj din competiția oficială și a primit Ursul de Aur la ediția din 2004 a Festivalului de Film de la Berlin.Totodată, la ediția din 2010 a Festivalului de la Berlin, filmul “Eu când vreau să fluier, fluier”, în regia lui Florin Șerban, a primit Ursul de Argint-Marele Premiu al Juriului și distincția “Alfred Bauer”, oferit pentru noi perspective în arta cinematografică.

Contrar reclamelor, cea mai bună soluție de spălat vase rămâne soția!

Aseară la club am fost atât de beat încât atunci când am traversat ringul ca să ma duc la bar să mai iau ceva de băut, am câștigat un concurs de dans...

Ce zice rața?- mac macCe zice pisica?- miau miauCe zice porcul? - iubito jur, e doar o prietenă!!! M-a sunat soacră-mea aseară panicată:-”Nu știu ce să fac, a căzut curen-tul și din bucătarie vine un miros puternic de gaz”-”Calmează-te” i-am zis “aprinde o lumânare și intră în bucătarie, hai că stau la telefon....”

GhicitoareCine are 400 kg dimineața, 200 kg la prânz, 1 kg seara?R. Bărbatul însurat !!!Dimineața: Scoală-te BOULE; la prânz: Mănânci ca un PORC; seara: Vii în pat PUIȘOR?

Nevastă-mea își pierde toate nopțile prin oraș, umblând din bar în bar...Asta nu m-ar deranja prea tare, însă mă disperă faptul că întotdeauna mă găsește!

Singura dată când o femeie reușește să schimbe bărbatul este atunci când e un bebeluș.

Polițistul către șofer:- Vă rog să coborați din mașină!- Sunt prea beat, urcă tu!

Aseară, în timp ce eram la bar, mă sună nevastă-mea:- Cina e gata, țipă ea. Dacă nu ești acasă în 20 de minute, să știi că o arunc la câine!- Nu fi penibilă, îi zic. Ce vină are el?

Nevastă-mea are permis de treizeci de ani și n-a facut niciodată acci-dent. Într-o bună zi s-ar putea s-o las să conducă....

- Aici poliția! Deschideți!- Doamne cât se fură în țara asta! Nici cu ce să spargă o ușa nu mai au! La Veneția într-un hotel foarte stilat,”valetul de etaj” bate la ușa unui cuplu...Domnul vine și de-schide.- Domnule doriți să vă aduc ceva?- Nu mulțumesc!..- Poate ceva pentru soție?- Da!...Buna idee! Adu-mi, te rog, o ilustrată pe care sa i-o scriu!

O fetița vine acasă și îi spune ma-mei:- Un băiat de la mine din clasă mi-a zis azi să ne jucăm de-a doctorul...- Vai de mine! Și ce-ați făcut?- M-a lăsat să aștept o jumătate de oră pe culoar și apoi m-a tri-mis acasă când n-am avut să-i dau șpagă.

Azi dimineață m-a trezit nevastă-mea: - Te-ai cam îmbătat aseară.- Termină cu prostiile ca nu eram beat, abia dacă am băut 3 beri, i-am zis- Bine, zice, dacă spui tu. Acum rostogolește-te din fața garajului că trebuie să ajung la serviciu...

Producătorul filmului “Poziția copilului”: Cinematografia este cel mai bun brand de țară al României

BANCURI

Actualitatea Romaneasca - Editie Speciala

Documents

Transcript of Actualitatea Romaneasca - Editie Speciala