Activitatea Restaurantului Clasic in Romania

5/10/2018 Activitatea Restaurantului Clasic in Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/activitatea-restaurantului-clasic-in-romania 1/85

ACTIVITATEA RESTAURANTULUI CLASIC IN

ROMANIA

1



Cuprins

Argument.............................................................................................................................pag 2

Cap.1 Activitatea restaurantului clasic

1.1. Clasificarea şi caracterizarea restaurantului

clasic.................................................pag 3

1.2. Amplasare, dotare şi

organizare..............................................................................pag 7

1.3. Procese operative

desfăşurate...............................................................................pag

10

1.4. Mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de produse şi

servicii.........................pag 14

Cap.2 Ofertă de produse şi servicii din cadrul restaurantelor

Studiu de caz

Restaurantul “Dana” din

Botoşani....................................................................................

pag 24

2



Bibliografie................................................................................

.......................................pag 43

Argument

Oferta de produse şi servicii din restaurante este în

general foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune

găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea

şi pubicitatea eficientă a ofertei.Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le

aşteaptă clientul şi pe baza acestora să construiască comunicarea

cu posibili cumpărători şi diferiţi în special.

Tema mea cuprinde doua capitole. În prima parte am

abordat probleme legate de organizare, amplasare şi dotareaspaţiilor într-o unitate de alimentaţie publică, procesele

operative desfaşurate, circuite , fluxuri tehnologice, activităţi

specifice; mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de produse

şi servicii.

Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea

exemplificam distribuirea unor obiecte de folosinta individuala;

oferirea unor mese gratuite pentru clientii fideli, respectiv cei

care in mod constant servesc masa in unitatea respectiva;

3



oferirea unor servicii la preturi mai reduse in zilele in care

restaurantul nu are un grad de incadrare suficient; oferirea

promotionala, gratuit a noilor produse introduse in oferta

unitatilor respective.

Partea a doua cuprinde un studiu de caz în care analizez

oferta de produse şi servicii a restaurantului „Dana” din

Botoşani.

1.1. Clasificarea şi caracterizarea restaurantului clasic

4



Activitatea restaurantelor o constituie întreaga producţie şi

distribuţie de mâncare şi băuturi, respectiv, după caz, pregătirea

cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unităţilor,

cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreerii

clienţilor.

Unităţile de alimentaţie se pot clasifica după mai multe criterii:

1.

După destinaţia lor:- cu vocaţie comercială, deschise tuturor clienţilor, care este

în întregime supusă legii cererii şi ofertei. Acestea au, pe langă

funcţia de nutriţie ( unităţile de alimentaţie) şi funcţii de

divertisment ( dispun de orchestre, solişti vocali, program

folcloric, video). În acest tip de unităţi se respectă cultura şitradiţia fiecărui popor, adaptate la tendinţele şi evoluţiile

înregistrate pe plan internaţional. Aici se afirmă şi se pun în

valoare obiceiurile fiecărui popor, arta culinară, ordinea servirii

preparatelor şi asocierea cu băuturi, decorul şi vesela pentru

masă.- cu vocaţie socială( restaurante pentru colecitivităţi), care

este rezervată diferitelor categorii de persoane care aparţin unei

5



întreprinderi, unei instituţii private sau publice( spitale, şcoli cu

internat) şi oferă clienţilor diferite facilitaţi financiare.

2. După locul amplasării lor:

- integrate într-un complex hotelier;

- independente;

3. După sortimentul de preparate şi băuturi comercializate şi

servicii oferite:

- unităţi de alimentaţie cu funcţie recreativă: restaurantele

clasice, restaurente cu specific( naţional, local, cramă),

restaurante specializate, restaurante cu program artistic;

- unităţi de alimentaţie destinate cu prioritate desfacerii

preparatelor culinare

( pensiune, dietetic, lacto-vegetarian, rotiserie, express, unitaţi

tip fast-food)

- unităţi care desfac cu preponderenţă băuturi( baruri,

cafenele);

- unităţi de cofetărie-patiserie( cofetării, patiserii,

ceainării);

4. După nivelul de confort :

- de lux 4-5 stele;

- de nivelul mediu 2-3 stele;

- de categorie modestă: o stea.

6



5. Dupa capacitatea unităţii:

- cu capacitate mică;

- cu capacitate medie;

- cu capacitate mare.

Unitatile de alimentatie se clasifica dupa destinatia lor

acestea fiind cu vocatie comerciala si sociala, dupa locul

amplasarii, dupa sortimentul de preparate si bauturi

comercilalizate si servicii oferite, dupa nivelul de confort si dupa

capacitatea unitatii.

Restaurantele clasice

Din categoria unităţilor de alimentaţie cu funcţie recreativă

face parte şi restaurantul clasic.

Restaurantul clasic oferă consumatorilor un bogat şi variat

sortiment de preparate şi băuturi, servirea se face de către

personalul de specialitate cu înaltă calificare, sunt amplasate de

regulă în oraşe, în zone de interes turistic, în spaţii

balneoclimatere.

7



Pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori,

pot asigura şi confortul recreativ prin formaţii orchestrale,

programe artistice, solişti vocali.

Un efect important asupra consumatorilor îl are ansamblul de

mici obiecte care completează mobilierul specific al holului de

intrare, al sălii de servire care pe lângă aspectul lor plăcut denotă

grija deosebită a manageriatului şi întregului personal al unităţii.

Prin ambianţa mediului interior se oferă consumatorilor

posibilitatea de a servi masa în condiţii de linişte şi confort, cu

servicii care se asigură la masa de lucrători cu înaltă pregătire

profesională.

Activităţile specifice se realizează în spaţii special

amenajate pentru primirea consumatorilor, spaţii de servire

(salonul), spaţii de producţie (organizate distinct pe grupe de

produse) cu secţiile aferente (prelucrare primara şi termică).

Procesele importante desfăşurate sunt aprovizionarea,

depozitarea, prelucrarea primară şi termică, desfacerea

produselor, păstrarea produselor finite, eliminarea resturilor

menajere.

Servirea şi personalul: se asigură, după caz, servirea micului

dejun, a dejunului, a cinei şi a unor mese comandate; se pune la

dispoziţia clienţilor un sortiment variat de preparate culinare şi

8



băuturi; servirea se efectuează alegându-se metoda

corespunzătoare şi adecvată fiecărui preparat; personalul de

servire şi producţie trebuie să aibă o calificare de profil, să

cunoască două limbi străine de circulaţie internaţională, purtând,

după caz, echipamentul de prezentare sau de protecţie; unitatea

poate avea orchestra sau alte mijloace de distracţie; unitatea are

portar uşier. De regulă, personalul acestor restaurante este

organizat în brigăzi complexe.

Sisteme privind tehnica servirii

Operaţiile de cea mai mare importanţă ce se efectuează într-o

unitate publică de alimentaţie, constau în manipularea obiectelor

de servire pentru că preparatele şi băuturile opţionale să fie

consumate, să ajungă la dispoziţia consumatorilor, dându-le

posibilitatea să le ingereze cu un efort cât mai redus şi într-un

climat de destindere, de plăcere. Aceste operaţii se realizează în

mai multe moduri, diferenţiate de caracteristicile fizice, chimice

şi tehnologice ale preparatelor şi băuturilor, numărul persoanelor

servite, timpul destinat de consumatori pentru servirea mesei,

volumul cerinţelor şi preferinţele culinare, momentul

desfăşurării dotate a unităţii cu obiectele de servire.

În restaurantul clasic servirea preparatelor se realizează prin

doua sisteme de servire:

9



- sistemul de servire direct sau englezesc, caracterizat prin

faptul că toate operaţiile se efectuează de personalul de servire;

- sistemul de servire indirect sau francez , când o mică parte

din operaţiile de servire se efectuează de către clienţi;

Sistemul de servire direct se foloseşte la servirea celor mai multe

feluri de preparate (cu excepţia celor mai fragile: ouă ochiuri,

creier pane etc.), când timpul de servire este redus, iar

personalul are calificarea necesară pentru a şti să mânuiască

cleştele, să prezinte preparatele şi să le porţioneze în mod egal.

Acest sistem scoate în evidenţă nivelul de pregătire profesională

a personalului. Se foloseşte în mod curent în toate unităţile

publice de alimentaţie, unde servirea se face de către chelner.

Formele specifice acestui sistem de servire sunt:

- sistemul de servire la gheridon, este un serviciu elegant, mai

îngrijit, mai spectacular.

- sistemul de servire de către doi lucrători, acest sistem de

servire se foloseşte în situaţii în care mesele sunt aşezate pe

lângă perete sau coloane de susţinere din salon, sau nu este

suficient spaţiu între consumatori pentru a se practica alt sistem

de servire.

10



- sistemul de servire la farfurie, acestă servire se la mese festive,

organizate pentru un numar mai mare de persoane in care timpul

destinat consumării preparatelor este limitat.

- sistemul de servire la ceaşcă

-sistemul de servire cu ajutorul căruciorului, acest sistem se

foloseşte, în general, în unităţile în care numărul de consumatori

este mare.

Sistemul de servire indirect constă în aducerea preparatelor

tranşate, montate de la secţie într-un număr sau cantitate mai

mare, pe obiecte de servire şi se prezintă consumatorilor în două

modalităţi :

- în prima metoda serviciul se realizează prin montarea

preparatelor la platou sau altă vesela de prezentare şi servire,

pentru gustări, antreuri, salate, specialităţi culinare.

- a doua metodă, se aplică cu platoul,cu preparate culinare şi

cleştele corespunzător, se prezintă la masă, iar la cerinţele

consumatorilor, aşaza platoul la locul cel mai potrivit pe masă,

urmând autoservirea de către fiecare consumator având mise-en-

place-ul aranjat la masa.

Caracteristicile şi comportamentul personalului

Activitatea de servire presupune un contact direct şi permanent a

personalului din restaurant cu clienţii. De aceea, o componenţă

11



deosebit de importantă a calităţii serviciilor o reprezintă

comportamentul personalului, cel care crează în final

mulţumirea şi satisfacerea clientului.

Comportamentul profesional al întregii echipe poate fi definit ca

fiind totalitatea reacţiilor individuale la sarcinile profesionale. El

este dobăndit în timp fiind rezultatul însuşirii, respectării

normelor şi regulilor specifice activităţii desfăşurate.

La baza comportamentului profesional al lucrătorilor

dintr-o structură de primire stau calităţile personale ale acestora.

Lucrătorul din alimentaţie publică trebuie să

îndeplinească :

- calitati fizice :aspect placut, cu proporţii armonioase între

părţile corpului; constituţie fizică robustă; armonia mişcărilor şi

a gesticii; îndemanare; dicţie corectă, voce placută; vedere bună,

auz perfect, simţul mirosului; rezistenţă la efort fizic, în special

ortostatic; stare de sănătate bună a organismului.

- calitati morale cum ar fi cinste, corectitudine;

responsabilitate; politeţe; solititudine; discreţie; loialitate;

punctualitate; respect faţă de sine şi faţă de ceilalti.

- calitati psiho-intelectuale acestea fiind capacitate activă de

ascultare şi înţelegere; capacitate de analiză şi sinteză; uşurinţă

în asimilarea informaţilor; memorie bună; imaginaţie creatoare;

12



uşurinţă în exprimare; spirit de observaţie; spontaneitate,

capacitate de a lucra în condiţii de stres; putere de concentrare şi

atenţie distributivă; sociabilitate; stabilitate emoţională; calm,

răbdare, tact; si calitatile educaţionale presupun: calificare

profesională; cultură generală; vocabular bogat, corect adecvat;

cunoştinţe operare PC; cunoştinţe de limbi străine.

Reguli generale de comportament

Personalul care intră în contact cu clienţii trebuie să manifeste

un comportament care să-l facă pe turist să se simtă bine şi să-i

câştige încredere.

1.2. Amplasare, dotare si organizare

Complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul unei activităţi de

alimentaţie publică face necesară existenta unei diversităţi de

tipuri de spaţii şi echipamente pentru dotarea acestora.

Necesarul de spaţii în care se desfăşoara activitatea:

1. Spaţii pentru consumatori: spatiul pentru primirea

consumatorilor: garderoba ( fotolii, canapele, masuţe, cuiere);

spaţiul pentru servire: sala de consumaţie ( mobilier din dotarea

salonului de servire, mese de lucru, scaune); grup sanitar pentru

consumatori;

2. Spaţii pentru producţie: spaţii pentru prelucrarea primară a

materilor prime (curăţare, spălare, tranşare); spaţiul pentru

13



prepararea la cald (bucătăria caldă); spaţiul pentru pregătirea

preparatelor ce se servesc reci (bucătăria rece);

3. Spaţiul pentru secţia de distribuţie este barul.

4. Spaţiile anexe sunt: spaţiul pentru spalarea veselei de servit;

spaţiul pentru spălarea paharelor; spaţiul pentru spălarea vaselor

de bucătărie;

5. Din categoria spatiilor de depozitare sunt: spaţii pentru

primirea şi receptarea mărfii; spaţii pentru păstrarea articolelor

de băcănie (făină, zahăr, paste făinoase); spaţiu pentru păstrarea

alimentelor perisabile (carne, peşte, produse lactate proaspete)

dotarea cu utilaje frigorifice; spaţiu pentru păstrarea legumelor şi

fructelor proaspete şi conservate; spaţiul pentru păstrarea

băuturilor; spaţiul pentru depozitarea ambalajelor; spaţii pentru

păstrarea obiectelor de inventar de rezervă şi a hainelor de

protecţie; spaţiu pentru deşeuri alimentare;

6. Spaţiul pentru acces: oficiul de legătură între sala de

consumaţie şi bar, spălător de vase, bucătărie.

7. Spaţii pentru personalul unităţii: biroul şefului de unitate;

vestiare; grup sanitar.

8. Spaţii tehnice pentru: tabloul electric general; centrala pentru

producerea aburului tehnologic; camera hidroforului şi a

14



pompelor; camera agregatelor frigorifice; instalaţia de aer

condiţionat;

9. Spaţii auxiliare sunt spălătoria si garajul pentru

autovehiculele unităţii.

Amplasarea acestor spaţii în cadrul suprafeţei unităţii urmăreşte

satisfacerea într-o măsură cât mai mare a necesităţilor

tehnologice şi funcţionale.

Echipamente din spaţiile destinate consumatorilor

Mobilierul holurilor de primire şi garderobei este format din

fotolii, canapele, măsuţe, cuiere, suporturi.

Echipamentul din salonul de servire este format din mobilierul

din dotarea salonului de servire acestea fiind mese pentru servit,

care pot avea diferite forme şi dimensiuni, scaune, console,

mesele de lucru.

Utilajul tehnologic pentru servire este format din căruciorul

pentru transportul farfuriilor cu preparate, căruciarele de

prezentare-servire, spirtierele, vitrinele frigorifice ş

lovelatoarele şi plăcile şofante.

Inventarul pentru servire este format din veselă din porţelan,

faianţă ceramică (farfurii, platouri, supiere, goluri, servicii de

cafea, osiere, presărători de piper şi sare, oliviere, muştariere,

flacoane de condimente, tocător de lemn, vaze de flori, suporturi

15



de lumânări), vesela din sticlă ( pahare pentru aperitive, pahare

cu picior pentru vin alb şi roşu, cafere speciale), veselă metalica

pentru servire ( cupe pentru îngheţată, spirtiere, tăvi, coşuleţe,

shakere, tacâmuri), inventarul textil ( feţe de masă realizate din

diferite materiale şi de diferite dimensiuni, naproane, şervete de

pânză, moltoane, draperii, perdele, covoare).

Echipamentele din spaţiile de producţie

Dotarea spaţiilor de prelucrare primară cu utilaje şi ustensile

( maşină de curăţat cartofi şi rădăcinoase, maşină de tocat carne,

robotul de bucătărie, spălătoare prevăzute cu baterii speciale

pentru apa caldă şi rece, mese de lucru prevăzute cu sertare

speciale din inox acoperite cu tablă din inox, butucul pentru

tranşat carne, maşină de tocat electrică, malaxoare pentru carne,

dulapuri şi camere frigorifice, cuier pentru carne).

Dotarea bucătăriilor cu ustensile şi utilaje este format din

utilaje termice ( maşină de gătit cu gaze, friteuză, tigaia

basculantă, marmita, cuptor grătar, rotisor)

vase de gătit ( oale, clătite, caserole, tăviţe, tăvi pentru cuptor,

ceanice, pâlnii, strecurători) ustensile de bucătărie ( moţ,

furcheta, coş de prajit cartofi, tel, lingură pentru sos, paletă

metalică din lemn, sită, batşniţel, sucitor, pâlnie, lingură pentru

gogoşi)

16



Instrumente tăietoare ( cuţit de tranşat, pentru zarzavat, pentru

mezeluri, pentru pâine, pentru pâine, pentru caşcaval, sâtar,

foarfece de tranşat păsări).

Dotarea bufetului (bucătăriei reci) cu utilaje şi ustensile cum ar

fi spaţii şi vitrine frigorifice, magazine pentru alimente, maşini

de porţionat, divizat diferite produse reci, masă de lucru, veselă,

ustensile.

Dotarea barului de serviciu cu utilaje şi ustensile cum ar fi

camere şi dulapuri frigorifice, maşină de fabricat cuburi de

gheaţă, storcător, de fructe si citrice, tejghea de bar, expreso-ruri

sau alte aparate pentru pregătirea cafelei şi ceaiului, aparat

pentru răcit băuturile răcoritoare, rafturi pentru prezentare,

maşina de scos dopuri.

Dotarea spaţiilor anexe cu utilaje şi ustensile cuprinde

spălătorul pentru vase de bucătărie (cu două compartimente şi

rastelul metalic pentru depozitarea vaselor, degresorul cu

injecţie de abur.

Dotarea spaţiilor de depozitare cu utilaje şi ustensile cum ar fi

rafturi, lize, cărucioare, cutii, caserole.

Organizarea circuitelor (fluxurilor)

Pentru o bună organizare a unităţii se presupune şi se

stabileste un flux tehnologic optim, astfel încât activitatea sa se

17



poată desfaşura în bune condiţii. Pentru aceasta trebuie avută în

vedere organizarea cel puţin a urmatoarelor circuite:

- al materiilor prime de la recepţie şi depozite la secţiile de

pregătire şi preparare;

- al servirii şi debarasării;

- al evacuări deşeurilor;

- al personalului, în sensul oficiu- sala de consumaţie-oficiu

şi spre grupul sanitar;

- al consumatorilor spre garderoba- sala de consumatie - grup

sanitar;

În stabilirea acestor circuite (fluxuri) trebuie să se

urmărească realizarea unui flux continuu şi invers, neinterferarea

diferitelor circuite, realizarea unor trase scurte şi directe,

respectarea circuitului pe dreapta.

În acest scop se va respecta unele reguli:

Comunicarea directă (prin oficiul ospătarilor) între sala de

consumaţie şi spaţiile de producţie; organizarea circuitului de

servire şi debarasare în jurul oficiului, astfel încât distanţa de

parcurs pentru un ospătar să nu depăsească de 30m ( în mod

excepţional, 40m) dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de

circulaţie (coluar principal între mese de 1,50-2,00m; culori

secundare între mese de 0,90-1,10m; uşi late de 1,50m); accesul

18



ospătarilor în sala de consumaţie să se facă din direcţia opusă

accesului consumatorilor; asigurarea de accese separat pentru

intrarea şi iesirea ospătarilor, în procesul de servire a

consumatorilor; în circuitul materiilor prime de la locul de

păstrare şi de la acesta la secţia de pregătire şi preparare, ca şi în

circuitul semipreparatelor şi de evacuare a deşeurior, trebuie să

se evite încrucişările, asigurânde-se cele mai bune trasee; pentru

grupele sanitare în folosinţa personalului nu se admite accesul

direct din spaţiul de lucru; circulaţia la garderobă, ca şi la grupul

sanitar în folosinţa consumatorilor, trebuie să se facă din holul

de primire, pe un traseu retras faţă de fluxul principal de intrare

şi ieşire;

Circulaţia consumatorilor în sala de consumaţie spre masă

trebuie să se facă evitând tranversarea sălii de consumaţie;

1.3. Procese operative desfasurate

Într-o unitate de alimentaţie publică principalele procese

desfasurate sunt:

-aprovizionarea cu alimente;

-depozitarea;

-prelucrarea primara şi termică;

19



-desfacerea produselor;

-păstrarea produselor finite;

-eliminarea resturilor menajere.

Aprovizionarea are o importanţă deosebită pentru fiecare

restaurant, dacă ţinem cont de mărfurile şi materiale cu care

acestea trebuie să se aprovizioneze( în restaurantele ce depăsesc

o mărire medie, numărul articolelor necesare poate fi mai mare

de 500-600).

Pentru asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare, fiecare

patron, girant sau manager trebuie să definească cât mai exact:

1. metodele şi mijloacele de gestionare a stocurilor;

2. frecvenţa aprovizionării pentru a asigura în permanenţă

stocurile necesare;

3. condiţiile de păstrare pentru fiecare categorie de mărfuri

sau produse.

Ansamblul sarcinilor pe linie de aprovizionare poate fi îndeplinit

avându-se în vedere cele 4 functii principale ale activităţii

respective acestea fiind funcţia de cumpărare, receptie, sondaj şi

distribuţie.

Funcţia de cumpă rare presupune stabilirea responsabilităţii

pentru cel care se ocupă de cumpărări ( patronul, serviciul sau

persoana delegată); direcţionarea obiectivelor serviciului;

20



stabilirea sarcinilor/atribuţiilor concrete, limite de competente şi

anume: stabilirea standardelor pentru cumpărări; determinarea

necesarului de aprovizionat; stabilirea nomenclatorului de

produse; alegerea/selectţia furnizorilor; lansarea ş

supravegherea executării comenzilor; controlul intrărilor de

mărfuri de la furnizori.

Func ţia de recepţie a mărfurilor are în vedere stabilirea

persoanei ce va face recepţia; definirea obiectivelor generale ale

funcţiei şi stabilirea sarcinilor privind recepţia mărfurilor acestea

fiind planificarea şi organizarea primirii mărfurilor,

controlul( recepţia) mărfurilor primite, cantitativ şi calitativ,

întocmirea documentelor de recepţie.

Funcţ ia de stocaj este îndeplina dupa caz de patron, econom,

magaziner şi presupune definirea obiectului funcţiei şi stabilirea

atribuţiilor şi a responsabilităţii funcţiei acestea fiind

organizarea aranjării şi păstrării mărfurilor în spaţii şi pe

categorii de produse prescrise şi gestionarea stocurilor.

Funcţia de distribuţ ie are in vedere pregătirea şi distribuirea la

secţii a produselor necesare. Sarcinile de îndeplinit în cadrul

acestei funcţii sunt organizarea distribuirii/ livrării mărfurilor,

controlul livrărilor şi valorificarea ieşirilor de mărfuri la

gestiunile/ secţiile primitoare.

21



Depozitarea alimentelor:

Condiţiile generale ale depozitelor în care se păstrează

alimentele se refera la:

- spaţiul de depozitare;

- microclimatul (temperatura aerului, umiditatea şi curenţii de

aer);

- ventilaţia, iluminatul, curaţenia;

- prevenirea infestării cu insecte şi rozătoare;

- modul de depozitare propriu-zisă;

Spaţiul de depozitare trebuie să fie salubru pentru a nu duce la

alterarea sau contaminarea alimentelor. Se interzice depozitarea

alimentelor în încăperi cu infiltraţii de ape reziduale de la

instalaţiile sanitare degradate sau fluviale de la acoperişul

defect. Acesta să fie suficient de mare pentru a permite

depozitarea mărfii în condiţii de aerisire şi acces corespunzător.

Spaţiile de păstrare a produselor alimentare vor fi reprezentate

de depozite,magazii,spaţii frigorifice.

Microclimatul reprezentat de temperatură, umiditate şi viteza

curenţilor de aer are o deosebită importanţă pentru pastrarea în

condiţii de siguranţa a alimentelor.

Aceşti parametrii sunt diferiţi în funcţie de natura produselor

depozitate:

22



-pentru alimente greu perisabile, temperatura poate fi cea a

camerei (15-20 grade C şi umiditatea trebuie să fie redusă);

-pentru alimentele uşor perisabile, temperatura trebuie să

fie scăzută (maxim + 4 grade C) şi umiditatea relativă 30-60%;

-pentru fructe (legume) proaspete, temperatura optimă este

de 12-16 grade C şi umiditate 85-95%.

Reguli de depozitare

Depozitarea propriu-zisă trebuie să respecte câteva principii:

a) rotarea stocurilor: alimentele mai vechi se pun pe rafturi

mai in fata pentru a fi date in consum mai repede decat cele nou

achizitionate;

b) rafturile şi dulapurile:

-trebuie să fie rezistente, să nu degaje substante toxice sau

să murdăreasca cu vopsele ambalajele şi marfa;

-să existe spaţii între ele pentru accesul

personalului,manipularea mărfii şi curăţeniei;

-să fie o distanţă de minim 0,5m de pereţi;

-să aibă picioare de metal de formă cilindrică.

c) alimentele se depozitează separat, în funcţie de natura lor.

1.4. Mijloace si tehnici de promovare a ofertei de produse si

servicii

23



Oferta de produse şi servicii din restaurante este în

general foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune

găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea

şi pubicitatea eficientă a ofertei.

1. Publicitatea reprezintă orice formă impersonală de

promovare şi prezentare a unor idei, bunuri, servicii sau chiar

întreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor şi

sunetelor.

Publicitatea presupune utilizarea mai multor mijloace si

tehnici:

- reclama prin presa, radio, televizor, internet;

- publicitatea exterioara prin afise si anunturi publicitare;

- materiale promotionale prin pliante, brosuri, cataloage.

2. Promovarea vânzărilor presupune folosirea unor mijloace

de promovare care să determine creşterea vânzărilor. Acest

instrument urmăreşte creşterea vânzărilor pe termen scurt prin

stimularea impulsului de cumpărare.

Merchandising reprezintă procesul de prezentare a produselor la

punctele de vânzare în aşa fel încât consumatorii să fie

determinaţi să cumpere.

24



PLV ( publicitate la locul vânzării) este inrudită cu

merchandisingul. Foloseşte promovarea prin marcă, ambalaj,

etichetare la locul de vânzare. In cadrul restaurantului acesta

tehnica poate fi utilizata pentru bauturi. Se stie ca fiecare client

poate avea anumite preferinte legate de marca.

Degustări sau demonstraţii practice la locul de vâ nzare . Au rolul

de a atrage atenţia, şi de a câştiga încrederea consumatorilor în

produsele promovate. Organizarea unei degustari de vinuri intr-

un restaurant are rolul de a atrage clientii si de a-i fideliza. De

asemenea, realizarea unor preparate chiar in fata clientului are

rolul atat de a a-i castiga increderea, dar si de a atrage atentia si

a trezi interesul si altor clienti.

Reducerile de pret au cel mai puternic efect promoţinal. Pot

atrage noi consumatori, din rândul celor ce considerau produsele

sau serviciile prea scumpe pentru buzunarele lor, pot duce la

intensitatea consumului, şi implicit, la idensificarea consumului

şi implicit, la creşterea vânzărilor.

Oferta de cadouri este o altă tehnică cu un puternic efect

promoţional. In cadrul restaurantului cadourile se

materializeaza, de regula, in preparate sau bauturi oferite”din

partea case”. In cazul solicitarii unui meniu de pranz complet se

25



poate oferi gratuit desertul sau un nou preparat ce trebuie

promovat.

Premiile de fideliza re sunt valori oferite sub formă de numerar

sau sub alte forme, ce le sunt proporţionale cu fidelitatea

clientului faţă de o anumită firmă. Restaurantul poate oferi

clientilor fideli un discount de 25% pentru un pranz complet.

Vâ nzările grupate , presupun vânzarea simultană a două sau mai

multe produse sau prestarea unui pachet de servicii la un preţ pe

pachet mai mic decât suma preţurilor produselor/serviciilor

continute. In cadrul restaurantului se poate oferi un meniu fix

pentru pranz, la un pret mai mic decat suma preturilor

preparatelor incluse in meniu.

Promavarea ofertei de produse şi servicii presupune, şi are ca rol

principal, prezentarea acestora către clientela potenţială.

Tehnicile de promovare sunt numeroare. Dintre acestea

exemplificăm distribuirea unor obiecte de folosinţă individuală

cum ar fi: agende, călendare, pixuri, brelocuri, mape; oferta de

preţuri speciale pentru viitorii clienţi potenţiali: firme,

reprezentante, grupuri de turişti, elevi; oferirea unor mese

gratuite pentru clienţii fideli, respectiv cei care în mod constant

servesc masa în unitatea respectivă; oferirea unor servicii la

preţuri mai reduse în zilele în care restaurantul nu are un grad de

26



încărcare suficient ( anumite zile din cursul săptămânii sau după

caz, în week-end sau în afara sezonului); oferirea promoţională,

gratuit, a noilor produse introduse în oferta unităţilor respective;

oferirea de pliante, cărţi poştale ilustrate, cărţi de vizită, liste de

preparate şi băuturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru

aniversări şi altele.

Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute în

vedere de către fiecare întreprinzător în mod realist şi în funcţie

de poziţia pe care o are pe piaţă, să decidă asupra clienţilor către

care-şi va îndrepta eforturile de vanzare. Tocmai în aceasta

constă forţa vănzărilor pe care trebuie să le realizeze.

Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare,

trebuie să avem în vedere clientela căreia să ne adresăm:

- Clientela locala?

- Clientela din hotel?

- Clientela individuală sau grupuri?

- Clientela pentru servicii a la carte sau mese comandate?

- Clientela pentru banchete, seminarii, congrese?

- Clientela cu venituri mici, mijlocii sau mari?

Odată făcută analiza clientelei, următorul pas îl constituie

stabilirea grupurilor ţintă ce se au în vedere şi mijloacele de

27



promovare pentru atragerea şi fidelizarea acestora. Se au în

vedere clienţii individuali şi clienţii de grup.

Clinţii individuali, după caz pot fi atraşi din societăţile

comerciale industriale, societăţile comerciale şi de prestări

servicii din zona sau din exterior, dar care au activităţi în zonă;

instituţii publice sau private din zonă: organisme şi unitaţi de

invăţământ, profesiuni liberale, administraţia centrală şi locală;

unităţi hoteliere, agenţii de turism, sindicate, asociaţii patronale

şi interprofesionale; unităţi de presă, radio, televiziune; federaţii

şi asociaţii sportive, baze sportive şi de agrement; automobilişti,

şoferi de autobuze, ghizi de turism; diverse asociaţii

profesionale, staţii de benzină şi service, garaje, organe de

ordine publica ( poliţie, jandarmerie), aeroporturi şi companii

aeriene, servicii sau puncte de informare turistică, alţi clienţi

potenţiali din afara zonei.

Clienţii de grup, sunt atraşi în general din acelaşi mediu ca

şi clienţii individuali, cu precizarea ca orientarea pentru servicii

o dau conducerile sau administraţia societăţilor, instituţiilor sau

asociaţior din care fac parte.

Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe şi indirecte,

după caz, prin corespondenţă, telefonic, mass media şi alte

mijloace. Indiferent de forma aleasă, este necesar ca prestarii să

28



dispună de mijloace moderne pentru recepţionarea mesajelor

viitorilor clienţi: telefon, fax, telefax, e-mail.

Asocierea cu unităţi de profil, în lanţuri hoteluri, organisme

sau societaţii de turism, lanţuri voluntare de profil, poate

reprezenta succesul în asigurarea unei bune politici de

promovare, mai ales în cazul unităţilor mici, izolate şi care nu

pot dispune de mijloacele financiare şi tehnice necesare pentru

materializarea acţiunilor de promovare dorite. Publicitatea are ca

obiectiv principal, alegerea celor mai adecvate mijloace pentru

atragerea şi orientarea clientelei către produsele şi servicile

oferite. Putem spune că, publicitatea constă în a creea un

ansamblu de lucruri şi imagini sugestive care favorizează

obţinerea unei decizii de ordin comercial din partea clienţilor.

Imaginea este ansamblul reprezentărilor pe care dorim să le dăm

unui produs sau unui serviciu. Un client cumpără de la un

restaurant produsele sau serviciile de care el are nevoie.

Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le

aşteaptă clientul şi pe baza acestora să construiască comunicarea

cu posibili cumpărători şi diferiţi în special.

3. Materialele promoţionale reprezintă o formă a

publicităţii. În categoria materialelor promoţionale intră pliantul,

broşura, catalogul, fluturaşii, afişele şi lista meniu.

29



Pliantele reprezintă oferta unei firme, pe o foaie publicitară

cu mai multe feţe, care se împătureşte. Hârtia utilizată trebuie să

fie de bună calitate. Oferă mai puţine informaţii şi sunt

economice. Pot fi distribuite la coltul străzii, pe parbrize, cu

prilejul unor evenimente. Sunt mai eficiente atunci când anunţă

oferirea unui premiu, prezintă o ofertă limitata în timp sau sunt

legate de o campanie de promovare deja lansată.

Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite. În

general, într-o broşură sunt prezentate produsele oferite de o

firmă la un moment dat, acesta constituind oferta a firmei,

reducerile de preţ, produsele noi.

Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firma,

precizând caracteristicile lor şi preţurile de vânzare. Catalogul

este o adevarată vitrină a producătorului sau prestatorului de

servicii şi are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali.

Fluturaşii cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru

atragerea potenţialilor clienţi în unitatea de alimentaţie

promovată. Se folosesc îndeosebi pentru anunţarea unor

evenimente şi au o viaţă scurtă, limitată în timp.

Toate aceste materiale pot face obiectul publicităţii directe sau

ceea ce numim distribuţia materialelor promoţionale prin poşta.

Publicitatea prin poştă este o tehnică locală, utilizată în multe

30



ţări. Are marele avantaj al rapidităţii şi selectivităţii şi, dacă este

folosită corespunzător, cataloagele, broşurele sau pliantele ajung

la destinatarul care ne poate deveni client.

Afişele joacă un rol important în publicitatea serviciilor. Rolul

afişului este de a încerca să imprimeze o idee în subconştient sau

s-o reamintească. În cazul afişului imaginea este cea mai

importantă. Ea trebuie să fie reprezentativă pentru produsul sau

serviciul oferit.

Listele meniu pot fi folosite ca materiale promoţionale. Pentru

aceasta este bine ca listele meniu să fie realizate pe materiale de

bună calitate, să aibă o formă deosebită, să fie personalizate. În

funcţie de specificul şi stilul unităţii de alimentaţie listele meniu

pot fi introduse în mape speciale de forme şi culori diferite,

personalizate cu emblema unităţii.

Prin meniu se întelege totalitatea preparetelor şi

produselor care se prezintă şi se servesc într-o anumită ordine şi

constituie, după caz, o masă completă. Prin meniu se poate

întelege şi hârtia sau cartonul pe care se prezintă, în ordinea

servirii, produsele, preparatele şi băuturile servite la masa

respectivă, de una sau mai multe persoane.

Înfiinţarea firmei

31



Cadrul legal care stă la baza înfiinţării şi formele pe care le

poate lua o societate este prevăzut în Legea 31/1990. persoanele

care înfiinţează societatea comerciala contribuie cu bani (aport

în numerar) şi bunuri (aport în natură). Împreună acestea

formează capitalul social al firmei.

Din punct de vedere al consumatorilor se disting două tipuri

de forme:

-societate cu răspundere limitată

-societate cu răspundere nelimitată

La înfiinţarea unei firme se va realiza un dosar de înregistrare a

firmei ce va fi depus la Oficiul Registrului Comercial ce va

cuprinde următoarele acte:

-cerere-formular O.N.R.C.(Oficiul National al Registrului

Comercial)

-rezervarea denumirii firmei( în judeţ sau la nivelul de ţară)

-act constituire autentificat de către avocat sau notarul public) la

întocmirea căruia trebuie lămurit în mod obligatoriu:-obiectul

principal de activitate, eventual în paranteză,-obiectul secundar

de activitate;-denumirea firmei (cu numărul rezervării eliberate

de către O.N.R.C);-asociaţii,-aportul la capitalul social al

fiecăruia dintre asociaţi.

-cazier fiscal al fiecăruia dintre asociaţii şi administratorii firmei

32



-copia actului de proprietate asupra spaţiului unde se stabileşte

sediul social/contract de comodat sau de încheiere a spaţiului

respectiv

-acordul asociaţiei de proprietari

-acordul vecinilor

-copie C.I./pasaportul asociaţilor

-specimen de semnatură a administratului firmei

-declaraţie ale asociaţilor firmei

-procura asociaţilor pentru persoana împuternicită să depună

dosarul la O.N.R.C.

-dovada depunerii capitalului social la banca aleasă de asociaţii

firmei

-declaraţia semnată de către unul dintre asociaţi.

Etapele înfiinţării unei firme:

-definirea produsului şi a pieţei

-alegerea fomei juridice

-evaluarea rentabilitatii

-asigurarea finanţării

-indeplinirea formalităţilor de înfiinţare şi funcţionare

-gestionarea riguroasă a întregii activităţi

Caracteristici:

-obligaţiile sunt garantate de patrimoniu social

33



-capitalul societăţii este divizat în părţi sociale

-părţile sociale nu se negociază la bursa de valori

-membrii acestui tip de societate sunt responsabili la pasivul

social numai în limita sumelor depuse drept părti sociale.

34



Chestionar

Numele meu este Amarandei Daniela şi fac un chestionar cu

ocazia deschiderii unui nou restaurant. De aceea, vă rog sa-miacordaţi câteva minute pentru a răspunde la câteva întrebări. Vă

asigurăm de confidenţialitatea datelor.

1. Credeti că este necesară deschiderea unui nou restaurant în

oraşul dumneavoastră?a) da

b) nu

c) nu ştiu

2. Care ar fi locul potrivit pentru amplasarea noului restaurant ?

a) în centrul oraşului

b) la marginea oraşului

c) nu stiu

35



3. Cum a-ţi dori să fie ambientul în noul restaurant?

a) confortabil

b) intim

c) placut

4. Ce fel de sortimente de preparate credeţi că sunt necesare?

a) preparate intenaţionale

b) preparate tradiţionale

c) ambele

5. Ce apreciaţi cel mai mult la un preparat ?

a) estetica

b) modul de servire a acestuia

6. Ce apreciaţi cel mai mult la un restaurant?

a) serviciile oferite

b) ambientul

c) preparatele

36



7. Credeţi că preţul poate influienţa calitatea produsului?

a) da

b) nu

c) nu ştiu

8. Credeţi că un meniu pensiune ar atrage mai mult clienţii?

a) da

b) nu

c) poate

9. Ce preparat a-ţi dori să serviţi ca specialiatate a casei?

a) prepatate exotice

b) preparate tradiţionale

c) ambele

10. Credeţi că o expoziţie de preparate culinare ar atrage mai

multi clienţi?

a) da

b) nu

c) nu ştiu

Vârsta: între 35-50 de ani

37



Domenii: avocati, medici, politisti.

Venituri: mari

Eşantion de 50 de persoane

1. Credeţi că este necesară deschiderea unui nou restaurant în

orasul dumneavoastră?

Din 50 de persoane 30 au răspuns da, 10 nu iar 20 nu ştiu.

Majoritatea oamenilor consideră că deschiderea unui nou

restaurant ar fi necesar.

50%

17%

33%

1

2

3

2. Care ar fi locul potrivit pentru amplasarea noului restaurant ?

Din 50 de persoane 30 au răspuns că ar dori ca restaurantul să

fie amplasat în centrul oraşului, 20 nu ştiu iar 10 consideră ar

putea să fie amplasat la marginea oraşului.

38



50%

17%

33%

1

2

3

3. Cum a-ţi dori să fie ambientul în noul restaurant?

Din 50 de persoane 25 au răspuns că ar dori ca ambientul

restaurantului să fie unul confortabil, 15 intim iar 10 plăcut.

50%

0%

30%

1

2

3

4. Ce fel de sortimente de preparate credeţi că sunt necesare?

Din 50 de persoane 10 au raspuns că ar dori preparate

internaţionale, 10 preparate tradiţionale iar 30 ambele.

39



0%

60%

0%

1

2

3

5. Ce apreciaţi cel mai mult la un preparat ?

Din 50 de persoane 30 au răspuns că apreciază estetica

preparatului iar 20 modul de prezentare a acestuia.

60%

40%

1

2

6. Ce apreciaţi cel mai mult la un restaurant?

Din 50 de persoane 20 apreciază cel mai mult la un restaurant

serviciile oferite, 20 preparatele iar 10 ambientul.

20%

40%

40%1

2

3

7. Credeţi că preţul poate influienţa calitatea produsului?

Din 50 de persoane 35 consideră că preţul nu influienţează

calitatea produsului, 10 cred că da iar 5 nu ştiu.

40



0%

70%

10%

1

2

3

8. Credeţi că un meniu pensiune ar atrage mai mult clienţii?

Din 50 de persoane 20 au răspuns că un meniu pensiune ar

atrage oamenii să servească la un restaurant, 20 poate iar 10 nu.

40%

0%

40%1

2

3

9. Ce preparat a-ţi dori să serviţi ca specialiatate a casei?

Din 50 de persoane majoritatea au păreri diferite, dar îngeneral se concentreză asupra preparatelor exotice.

0%

0%60%

1

2

3

10.Credeţi că o expoziţie de preparate culinare ar atrage mai

mulţi clienţi?

Din 50 de persoane 35 consideră că o expoziţie de preparate

culinare ar atrage mai mult clienţii, 5 nu iar 10 nu ştiu.

41



70%

10%

0%

1

2

3

Înterpretarea chestionarului

Scopul acestui chestionar a fost realizat pentru a ne da

seama dacă restaurantul pe care dorim să-l lansam pe piaţă va

avea succes.

Eşantionul nostru este de 50 de persoane, de vârste cuprinse

între 35 - 50 de ani şi cu venituri mari. Cu ajutorul lor ne-am

putut da seama ce doresc şi care sunt preferinţele lor.

Majoritatea beneficiază de serviciile oferite de restaurantele

din oraş dar nu sunt multumiţi în totalitate de gama lor

sortimentală şi de serviciile oferite. Acest lucru ne ajută pe noi

să ştim ce noi sortimente şi cu ce preţuri să intrăm pe piaţă. Ei

ar dori ca în gama sortimentală să fie şi preparate internaţionale.

Pe oameni ii interesează calitatea produselor cât şi aspectul lor,

astfel ne-am putut da seama pe ce să punem accentul.

Oamenii consideră că preţul nu poate influienţa calitatea

produselor. Un preţ mic nu înseamnă că produsul este de proastă

42



calitate. Aceste persoane ne-au sugerat ca restaurantul ar fi bine

venit.

În concluzie firma noastră va avea succes pe această piaţă

şi va avea profit. La deschiderea noului restaurant clientii nostri

vor avea parte de surprize placute. Noi ne dorim ca clienţii să fie

multumiţi de ofertele şi serviciile noastre şi totodată de preţurile

cu care vom ieşi pe piaţă.

43



Restaurantul „Dana”

Descriere

Aproape de centrul oraşului, dar departe de zgomotul

acestuia te invităm să descoperi o nouă locaţie pe piata

botoşăneană, unde oaspeţii se pot bucura de un cadru intim,

elegant, foarte primitor şi confortabil. Reprezintă garanţia unei

înalte calităţi gastronomice şi estetice, servire ireprosabilă,

flexibilitate deplină în adaptarea optimă a oricărui buget.

Restaurantul “Dana” va oferă dineuri, recepţii, mese

festive, mese de prânz , petreceri organizate oricând doriţi,

întotdeauna la nivelul de protocol impus de tipul evenimentului

şi de cerinţele clientului. Restaurantul "Dana " reprezintă

garanţia unei înalte calităţi gastronomice şi estetice, servire

ireprosabilă, flexibilitate deplină în adaptarea optimă a oricărui

buget, vă propune în orice ocazie o gamă variată de preparate din

bucătăria românească şi internaţională, o paletă la fel de extinsă

de băuturi, servicii complete şi asistenţa de specialitate în

organizarea tuturor evenimentelor ce presupun servirea mesei.

Alături de bucătarii noştri puteţi experimenta şi degusta

diferite stiluri şi specialităţi ce provin din diferite tradiţii culinare

44



precum şi din combinaţiile originale care au semnatura şefilor

noştri bucătari. Alături de specialităţile culinare vă oferim o

gamă diversificată de băuturi alcoolice şi răcoritoate, precum şi

vinuri nobile italiene, franţuzeşti şi româneşti păstrate în crama

noastră.

Restaurantul „Dana” mai nou face închirieri veselă şi

accesorii. Oferim servicii de catering cum ar fi pentru

manifestări câmpeneşti, conferinţe, simpozioane, nunţi, botezuri,

recepţii, diverse evenimente. Oferim soluţii, asistenţă,

consultanţă în catering realizate de o echipă profesională de 2

maeştrii bucătari, 10 bucătari, şef de sală, ospătari, barmani, toţi

cu studii de specialitate. Avem dotări, tehnologie şi utilaje

profesionale de bucătărie, camere frigorifice, maşini de

transport, toate conform ISO 9001 HACCP. Oferim servicii în

locaţia noastră capacitatea fiind de 250 de persoane şi în locurile

alese de client.

45



Amenajarea interioară

Amenajarea sau organizarea interioară este astfel

concepută încât să asigure un flux tehnologic optim pentru

circulaţia clienţilor, a personalului, precum şi pentru desfacerea

în bune condiţii a activităţilor de producţie şi servire.

Spaţiile din unitatea de alimentaţie publică „Dana” se

împart în două grupe bine distincte: spaţii pentru primirea şi

servirea consumatorilor; spaţii de producţie şi anexe.

Cea mai mare importanţă se acordă spaţiilor de primire şi

servire deoarece ele creează clientului nostru o primă impresie

asupra unităţii.

Intrarea îndeplineşte în principal două funcţii, asigură

intrarea şi ieşirea din unitate, accesul fiind direct din stradă.

Restaurantul „Dana” fiind o unitate de categorie superioară,

intrarea din strada se face prin holuri dotate cu spaţii pentru

aşteptare, garderobă şi grupuri sanitare pentru clienţi. La intrare

se găseşte un ştergător pentru picioare, plante ornamentale,

oglinzi, fotolii şi o masa specială.

Grupurile sanitare sunt separate pentru clienţi si personal,

menţinute într-o stare de curăţenie ireprosabilă şi asigură o

bună impresie a unităţii.

46



Garderoba unităţii de categorie superioară are spaţiul

amenajat corespunzător pentru păstrarea îmbrăcămintei.

Garderoba este amenajată în imediata apropiere a intrării, ea

având capaciatatea de 250 de locuri, se folosesc jetoane

numerotate care se înmână clienţilor la sosire (dacă lasă ceva la

garderobă) iar la plecare clienţii le restituie şi işi iau lucrurile.

Salonul este spaţiul destinat servirii clienţilor cu preparate

culinare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi constituie spaţiul de

bază a consumatorilor. Salonul de servire are suprafaţa

dreptunghiulară, capacitatea de 250 de persoane, este un spaţiu

confortabil, intim şi uşor de exploatat. Organizarea şi

amenajarea spaţiului este făcut în aşa fel încât să asigure

intimitate spaţiului ( capacitatea restaurantului este impărţită în

mai multe saloane), să lase fiecărui client impresia că ocupă cea

mai bună masă.

Ambianţa din restaurantul „Dana” dă posibilitatea relaxării

clientului prin punerea în valoare a peisajului înconjurător şi

prin utilizarea unui mobilier diversificat ca formă şi culoare,

folosirea unor plante ornamentale, utilizarea cărucioarelor, prin

efectele de lumină, de sunet şi de decor. Un loc aparte în crearea

ambientului îl ocupă prezenţa şi calitatea decoraţiunilor florale.

Florile prin culoare, varietate, miros au încântat întotdeauna

47



simţurile. Atmosfera salonului este completată de asigurarea

unei temperaturi optime, aerisirea spaţiilor şi un iluminat

corespunzător. Salonul de servire este amplasat în apropierea

bucătăriei şi a oficiului dar este ferit de zgomot, mirosuri şi alte

influienţe.

Spaţiile pentru producţie şi anexe cuprind: bucătăria, oficiul,

spaţiile pentru depozitarea şi păstrarea mărfurilor şi ambalajelor.

Bucătăria din unitatea de alimentaţie publică pregăteşte şi

distribuie preparate, asigură păstrarea lor şi a materiilor prime şi

întreţine inventarul din dotarea bucătăriei. Bucătăria cuprinde

mai multe spaţii cum ar fi de pregătire preliminară, bucătăria

rece, bucătăria caldă, spălătorul de vase şi ustensile de lucru.

Bucătăria este dimensionată corespunzător, este dotată cu

echipament modern de mare productivitate pentru a asigura

calităţi şi cantitativ realizarea preparatelor ce sunt oferite la

vânzare în unitate.

Secţia bar serviciu asigură executarea comenzilor făcute de

chelneri cu toate sortimentele înscrise în lista de băuturi a

unităţii. Sunt necesare condiţii pentru depozitarea în siguranţă a

mărfurilor şi ambalajelor, pentru răcirea băuturilor. Barul este

dotat cu camere figorifice, maşină de fabricat cuburi de gheaţă,

storcător de fructe şi citrice, tejgheaua de bar, rafturi şi dulapuri

48



pentru prezentarea şi depozitarea sticlelor cu băuturi, a tăvilor cu

diferite pahare, maşina pentru scos dopuri şi celelalte ustensile şi

utilaje necesare servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite,

inclusiv asigurarea măsurilor de capacitate, oficial marcate.

Oficiul este spaţiul care face legatura între saloanele

restaurantului, secţiile de producţie şi anexe. Aici se găseste

amplasat spălătoarele de veselă, pahare, tacâmuri, masa şi

scaunul pentru personal, dulap pentru încălzit vesela, maşina de

prăjit pâinea, mese de sprijin pentru pregătirea a teancurilor de

farfurii sau a platourilor cu preparate sau băuturi ce se duc la

masă.

Oferta de produse si servicii a unitatii se face cunoscuta

publicului larg printr-o varietate de mijloace si tehnici

promotionale.

49



Restaurantul clasic „Dana ”

Restaurantul „Dana” vă invită la o expoziţie de preparate

culinare româneşti şi internaţionale pe data de 14.05, ora 13:00.

50



Contact: Str. Bucovina, nr. 33. -

frigărui cu creveţi picanţi

Tel.0231582488 -

ruladă de caşcaval cu struguri

0751521517 -

pepene cu şuncă

e-mail: [email protected] - branzeturi

fine cu fructe

Restaurantul “Dana”

Restaurantul “Dana” cu ocazia deschiderii noului

restaurant în perioada 25-30 mai oferă specialitatea casei

gratis primilor 10 clienţi!

Pulpă de vită la grătar cu ciuperci şi fructe de mare

51

http://[email protected]/

http://[email protected]/



52



53



Specialitatea casei

Pulpă de vită la gratăr cu ciuperci şi fructe de mare

200g/100g/100lei

Frrozen Haute Chocolate

200g/60lei

54



Lista meniu

Gustări reci

55



Selecţie de brânzeturi româneşti şi internaţionale

200g/20lei

Frigărui de roşii cherry cu mozzarella

100g/7lei

Ouă cu maioneză

60g/8lei

Cremă de brânză cu chives şi mărar

100g/5lei

Castraveţi umpluţi cu pastă de brânză

100g/6lei

Frigărui cu creveţi picanţi

100g/9lei

Cornete din şuncă cu hrean

150g/4.5lei

Medalion de porc piperat

100g/15lei

Pate de gască cu truffe

100g/4lei

Brânzeturi fine cu fructe

150g/7lei

Rulou cu pastă de brânză

100g/7lei

56



Gogoşari umpluţi cu salată de crudităţi

150g/7lei

Piept de raţă afumat

100g/8lei

Pepene cu şuncă

150g/9lei

Piept de curcan învelit în fulgi de gelatină

150g/7,8lei

Oua cu şuncă în aspic

60g/5lei

Roşii umplute cu pastă de brânză

100g/5lei

Ruladă de caşcaval cu struguri

100g/9,8lei

Trifoi cu ou de prepeliţă şi icre de manciurea

100g/12lei

Creier de vită în aspic

150g/9lei

Măsline umplute

100g/5lei

Crochete din şuncă cu sos tartar

100g/4lei

57



Piftele din carne de curcan

75g/30lei

Gustări calde

Crochete de somon picante

100g/7lei

Bastonaşe din cartofi

100g/4lei

Pacheţele indiene

100g/5lei

Calamar pane

150g/11lei

Pateuri

100g/9lei

58



Ciuperci umplute

100g/5lei

Chifteluţe speciale

100g/5lei

Caşcaval la capac

100g/7lei

Ruladă din cartofi cu costiţă afumată

140g/8lei

Chiftele din cartofi

100g/4lei

Caşcaval sufle

100g/6lei

Frigărui cu ciuperci

100g/7lei

Rulouri crocante cu carne tocată

100g/6lei

Coşuleţe din parmezan

100g/4lei

Vinete umplute cu legume

100g/6lei

Cartofi cu ciuperci

100g/3lei

59



Ruladă cu brânză

100g/5lei

Caşcaval pane

100g/7lei

Sufleu de peşte

100g/5lei

Crochete din ouă cu brânză

100g/3lei

Ciuperci cu broccoli

100g/5lei

Sufle cu svaiţer

100g/9lei

Dovlecei ţăraneşti

150g/4lei

Saleuri crocante

100g/4lei

Salate

60



Salată din crudităţi cu şuncă şi brânză telemea

200g/9lei

Salată a la russe

150g/6lei

Salată de pui cu curry

150g/6lei

Salată de hering marinat

150g/12lei

Salată din crudităţi cu iaurt

150g/7lei

Salată asortată

150g/7lei

Salată de crudităţi

150g/4lei

Salată boeuf

150g/5lei

Salată de peşte cu legume şi maioneză

150g/7lei

Salată din crudităţi cu mere

150g/7lei

61



Salată orientală de vară

150g/8lei

Salată combinată

150g/4lei

Salată bulgărească

150g/6lei

Salată de cocoş cu macrou afumat

150g/9lei

Salată franceză

150g/7lei

Salată cu ton şi ouă

150g/7lei

Spanac cu maioneză

150g/5lei

Salată grecească

150g/6lei

Salată cu piept de pui

300g/6lei

Salată cu ton

300g/7lei

Salată din ţelină cu smântână

150g/4lei

62



Salată cu piept de pui şi ciuperci

300g/9lei

Salată din vinete

150g/6lei

Preparate lichide

Supă andaluză

400g/5lei Supă de toamnă

400g/6lei

Supă cremă de cartofi

400g/4lei

Supă cu ciuperci şi orez

400g/6lei

Supă de ciuperci

400g/7lei

63



Supă din carne de pui cu pai parmezan

400g/7lei

Supă ţărănească cu tăiţei

400g/5lei

Supă din legume

400g/5lei

Supă din carne de pui cu tăiţei

400g/8lei

Supă cu carne de vită cu ravioli

400g/9lei

Ciorbă cu cartofi

400g/5lei

Ciorbă bulgărească

400g/7lei

Ciorbă ţărănească din legume

400g/8lei

Ciorbă cu carne de pui

400g/9lei

Ciorbă de burtă

400g/10lei

Ciorbă rădăuţeană

400g/9lei

64



Ciorbă cu perişoare

400g/7lei

Ciorbă ţărănească cu carne de pui

400g/7lei

Ciorbă pescărească

400g/6lei

Ciorbă ţărănească cu carne de porc

400g/7lei

Ciorbă cu carne de vită şi legume

400g/6lei

Ciorbă de crap

400g/5lei

Ciorba cu carne de pui şi roşii

400g/5lei

Borş cu ciuperci

400g/6lei

Preparate din peşte

65



Peşte cu crusta

100g/7lei

Cod cu lămâie

250g/9lei

Cod rulat în bacon

150g/7lei

Cod pane cu ierburi aromatice la cuptor

160g/8lei

Cordon bleu din file de peşte

150g/7lei

Crap afumat în sos

270g/9lei

Crap cu măsline

275g/10lei

Crap prăjit

100g/7lei

File de hek prăjit

100g/7lei

File de morun

100g/6lei

66



File de şalau gratinat

250g/9lei

Medalion din stravid

100g/7lei

Pane din stravid

100g/5lei

Pastrav a la russe

230g/9lei

Pilaf exotic cu fructe de mare

200g/10lei

Somn cu ciuperci şi sos de smântână

250g/11lei

Scrumbii proaspete la grătar cu sos picant

150g/7.5lei

Somn cu roşii

150g/6lei

Stridii cu sos de şampanie

150g/9lei

67



Preparate de bază

Sărmăluţe în foi de varză

150g/8lei

Ciulama de pui cu mămăligă90g/200g/200g14lei

Pulpă de miel umplută cu sos de rozmarin

150g/9lei

Friptură din carne de pui cu sos de legume

100g/100g/12leiPui cu ciuperci

90g/50/120g/11lei

68



Cartofi franţuzeşti cu pulpă de porc

60g/200g/14lei

Mazăre cu carne de porc

60g/100g/100g/13lei

Pulpă de porc la tavă cu sos camembert

150g/12lei

Blanchet de vită

70g/200g/60g/15lei

Berbec cu varză

200g/12lei

Rasol de vită

200g/10lei

Escalop de viţel cu ciuperci

150g/9lei

Gulaş cu carne de pui

150g/15lei

Viţel cu gorgonzola

150g/13lei

Curcan umplut cu ciuperc

150g/10lei

Curcan cu fructe

150g/15lei

69



Curcan la cuptor cu sos de afine şi piure de castane

150g/17lei

Legume cu carne de pui

90g/300g/15lei

Gutui cu carne de porc

60g/120g/130g/16lei

Ghiveci bulgăresc

250g/12lei

Garnituri şi salate

Garnituri

70



Cartofi la cuptor

100g/4lei

Sufleu cu ciuperci

100g/4lei

Legume asortate

100g/6lei

Cartofi franţuzeşti

100g/4lei

Pilaf turcesc

100g/3lei

Cartofi prăjiţi

100g/2lei

Carofi inabusiti cu ciuperci

100g/3lei

Cartofi cu ceapă

100g/4lei

Mazăre sote

100g/5lei

Morcovi sote

100g/5lei

Fasole verde sote

100g/4.5lei

71



Piure de cartofi

100g/4lei

Varză călită

100g/6lei

Spanac cu smântână

100g/7lei

Salate

Salată de varză albă

100g/2lei

Salată de sezon

100g/3lei

Salată de sfeclă roşie cu hrean

100g/4lei

Salată de conopidă

100g/4lei

Salată de varză roşie

100g/3lei

Salată de castraveţi muraţi

100g/4lei

72



Deserturi

Tiramisu cu îngheţată asortată

150g/9lei

Minitarte cu fructe

100g/6lei

Panna cota cu fructe roşii

100g/12lei

Fructe asortate

100g/9lei

Clătite cu dulceaţă de căpşuni

100g/4lei

Tort de ciocolată cu îngheţată de vanilie şi mentă verde

150g/12lei

“Vis şi spumă”

100g/7lei

Prajitura Alba ca zapada

100g/5lei

73



Salată de fructe cu nectar

100g/9lei

Prajitura fantezie

100g/6lei

Prajitură cu ananas

100g/7lei

Tort cu marţipan

100g/5lei

Tort diplomat cu pişcoturi şi fructe

100g/6lei

Papanaşi

100g/6lei

Mere coapte

100g/8lei

Savarine

100g/6lei

Salată de căpşuni

100g/7lei

Cremă de zahăr caramel

100g/6lei

74



Băuturi

Aperitive

100mlTeqiula Camino

21lei

Rum Bacardi

16lei

Ouzo

8lei

Vermouth

75



Garonne

4lei

Martini Bianco

11lei

Cinzaco

12lei

Vodcă

Voronskaia

4lei

Hermanstadt

4lei

Dakk

4lei

Whisky

Jim Bean

25lei

Jack Daniel’s

23lei

Ballantine’s

20lei

76



Digestive

Dumalex

2lei

Lichior Angelli Chery

4lei

Afinata Saber

6lei

Alexandrion 5

6lei

Metaxa 3*

10lei

Zaraza

14lei

Gin Bartender’s

5lei

Şampanie

1l/15lei

Vinuri

750ml

77



Cotnari fetească

16lei

Murfatlar Pinot Gris

16lei

Murfatlar Pinot Noir

17lei

Bucium Merlot

15lei

Murfatlar Rai

22lei

Cotnari tamaioasă

16lei

Bucium Muscat Otonel

15lei

Bauturi racoritoare

Prigat Nectar

330ml/5lei

Sprite

500ml/4lei

Cappy

500ml/5lei

78



Coca-cola

500ml/5lei

Santal

200ml/4,6lei

Ice Tea

330ml/4lei

Bauturi energizate

Red Bull

200ml/5lei

Apă minerală

Dorna

500ml/2,5lei

Izvorul alb

500ml/2,5lei

Cafea

Cafea espresso

75ml/3lei

79



Piaţa de desfacere a firmei

Agenţi de firmă particulari

Agenţia imobiliară Stilnovo S.R.L. Adresa: Str. Prieteniei nr.4.ap.5, et 2.

Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani.

Tel: 0256/177 774

Mobil: 0726/177 467

Fax: 0256/273 232

Instinctual Advertising. Adresa: Str. Bucovinei nr.30

Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani

Tel: 0254/188 342

Mobil: 0723/123 332Fax: 0254 989 665

Falling Star. Adresa: Str. Primaverii nr.4

Oraş/Judeţ: Botoşani/Botoşani

Tel: 0256/765 343Mobil: 0753/376 298

Fax: 0256/343 878

80



Classy Travel. Adresa: Str. Tineret nr.5

Oraş/Judeţ: Botoşani/ Botoşani

Tel: 0256/343 232

Mobil: 0754/870 980

Fax: 0256/875 493

Banca BRD Adresa: Str. Primaverii nr.7

Oraş/Judeţ: Botoşani/ Botoşani

Tel: 0256/ 320 038

Mobil: 0753/595 655

Concurenţii restaurantului

ASBT&GS CATERING. BotoşaniDescriere: Servicii catering: preparare mâncăruri, distribuţie,

mese de protocol.

Alte servicii.

Oferta produse şi servicii: Toată gama de preparate calde şi reci

cu transport asigurat CUI: J/40/5493CS CLASS S.R.L. Botoşani

Societate privată catering produse alimentare ,

81



catering preparate din carne de peşte, preparate de post,

preparate vegetariene, sandwich.

BURTONI BISTRO SRL Botoşani

Descriere: Burtoni Bistro vă oferă o gamă largă de produse

culinare de calitate, pe care le puteţi comanda la sediul firmei

dumneavoastră.

Firma Burtoni - Bistro asigură toate produsele pentru cocktail-

uri, zile onomastice, nunţi, botezuri etc. Preţurile includ TVA,

transportul, ambalajul şi tacâmurile de unică folosinţă.

Acceptăm şi bonuri de masă.

Oferta produse servicii: livrări la domiciliu sau la locul de

mâncare:

gustări calde, mâncare gătită, preparate din carne de pui,

preparate din carne de porc, preparate din carne de peşte,

preparate de post, preparate vegetariene, sandwich. CUI: J40/

9753/03.12.1997

SELECT CATERING SRL Botoşani

Descriere: Folosind serviciile firmei noastre veţi avea parte de

un meniu diversificat, transport gratuit la locul de muncă,

economie de timp şi alimentaţie sănătoasă.

Oferta de produse servicii: Vă oferă servicii de catering pentru

toate ocaziile: Mese de prânz la birou, recepţii.

82



Serviciile de catering destinate servirii mesei de prânz sunt

oferite atât pentru firme cât şi pentru salariaţi, în parte, în

conformitate cu meniul ales din oferta saptamânală. Mesele

festive pentru diverse ocazii - petreceri, aniversări, festivităţi

etc.; bufet suedez.

Bibliografie

1. Nicolescu R. „Tehnologia restaurantelor” -Editor Inter

Rebs Bucuresti-2006

2. Mihai S. Costea M. „ Alimentaţie publică şi turism”. -Editor

Niculescu

3. Dobrescu E Stavrositu S „Tehnica servirii

cosumatorilor ”- Editura didactică şi pedagogică Bucureşti

4. Dincă C. „Ospătar” -Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti.

83



84



85

Activitatea Restaurantului Clasic in Romania

Documents

Transcript of Activitatea Restaurantului Clasic in Romania