Capitolul: Diversitatea Capitolul: Diversitatea lumii vii.lumii vii.

Clasificarea organismelor Clasificarea organismelor viivii

Prof. Mogoş CătălinProf. Mogoş Cătălin

CompetenCompetenţţe derivate:e derivate:

C 1. - SC 1. - Săă caracterizeze organismele vii. caracterizeze organismele vii.C 2. - SC 2. - Săă defineasc defineascăă taxonomia. taxonomia.C 3. - SC 3. - Săă defineasc defineascăă sistematica biologic sistematica biologicăă..C 4. - SC 4. - Săă defineasc defineascăă taxonii. taxonii.C 5. - SC 5. - Săă cunoasc cunoascăă clasificarea taxonilor. clasificarea taxonilor.C 6. - SC 6. - Săă defineasc defineascăă nomenclatura binar nomenclatura binarăă..

Organismul viu:Organismul viu:Structurile vii creeate de naturStructurile vii creeate de naturăă cu mult cu multăă ingeniozitate sunt advingeniozitate sunt advăărate modele de imagini rate modele de imagini cu o funccu o funcţţionare ultraperfecionare ultraperfecţţionationatăă..OrganismeleOrganismele cuprind totalitatea organelor sau cuprind totalitatea organelor sau ppăărrţţilor indisolubil legate care constituie o fiinilor indisolubil legate care constituie o fiinţăţă vie. vie. Organismele sunt sisteme biologiceOrganismele sunt sisteme biologice îîn n care are loc un permanent schimb de materie care are loc un permanent schimb de materie şşi i energie cu mediul energie cu mediul îîn care acestea trn care acestea trăăiesc. Eleiesc. Ele (organismele)(organismele) se deosebesc de corpurile f se deosebesc de corpurile făărrăă viaviaţăţă prin multe prin multe îînsunsuşşiri: creiri: creşşterea, dezvoltarea terea, dezvoltarea şşi i îînmulnmulţţirea.irea.PPăărrţţile componente sunt unite ile componente sunt unite îîn acest n acest îîntreg ntreg prin conexiuni reciproce prin conexiuni reciproce şşi interaci interacţţioneazioneazăă, ceea , ceea ce definece defineşşte note noţţiunea de sistem.iunea de sistem.Organismele vii sunt sisteme deschise deoarece Organismele vii sunt sisteme deschise deoarece au un schimb permanent de energie au un schimb permanent de energie şşi substani substanţăţă cu mediul prin procesul de metabolism cu mediul prin procesul de metabolism şşi de i de aceea se numesc aceea se numesc sisteme biologicesisteme biologice..

1. Caracteristici ale clasificării 1. Caracteristici ale clasificării organismelor vii:organismelor vii:

- - biosfera cuprinde peste 5 milioane de speciibiosfera cuprinde peste 5 milioane de specii din care din care oamenii de ştiinţă au identificat şi descris 1,5 milioane de oamenii de ştiinţă au identificat şi descris 1,5 milioane de specii;specii;

- totalitatea fiinţelor vii de pe pământ constituie un înveliş continuu - totalitatea fiinţelor vii de pe pământ constituie un înveliş continuu numit numit biosferăbiosferă;;

- termenul de biosferă vine din limba greacă de la cuvintele: - termenul de biosferă vine din limba greacă de la cuvintele: biosbios==viaţă şi viaţă şi sphairasphaira=sferă,=sferă, glob;glob;

- vieţuitoarele trăiesc pe pământ de la cele mai adânci părţi ale - vieţuitoarele trăiesc pe pământ de la cele mai adânci părţi ale oceanului planetar şi până la cele mai înalte regiuni ale uscatului. oceanului planetar şi până la cele mai înalte regiuni ale uscatului. În aceste limite extreme viaţa se manifestă într-o varietate În aceste limite extreme viaţa se manifestă într-o varietate extremă de forme, de la cele mai simple şi mai mărunte până la extremă de forme, de la cele mai simple şi mai mărunte până la cele mai complexe, unele de talie uriaşă cum sunt cele mai complexe, unele de talie uriaşă cum sunt balenele balenele (b(balena albastrăalena albastră sau sau balena uriabalena uriaşşăă ( (Balaenoptera musculusBalaenoptera musculus)))) din lumea animală şi din lumea animală şi Sequoia gigantea (sau arborele mamut)Sequoia gigantea (sau arborele mamut) din lumea vegetală. Varietatea atât de mare a fiinţelor vii din lumea vegetală. Varietatea atât de mare a fiinţelor vii constituie constituie biodiversitateabiodiversitatea..

- - capacitatea de reproducerecapacitatea de reproducere este una din particularităţile de este una din particularităţile de bază a fiinţelor vii;bază a fiinţelor vii;

●●biosferabiosfera=totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă și în =totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă și în partea inferioară a atmosferei; îpartea inferioară a atmosferei; înveliș al Pământului, în care se nveliș al Pământului, în care se dezvoltă viadezvoltă viaţţaa (biosfera etiologie: termenul de biosferă vine din (biosfera etiologie: termenul de biosferă vine din limba greacă de la cuvintele: limba greacă de la cuvintele: biosbios==viaţă şi viaţă şi sphairasphaira=sferă,=sferă, glob)glob). .

SequoiaSequoia giganteagigantea este cel mai este cel mai înalt copacînalt copac (un conifer) (un conifer) de pe de pe Pământ, ajungând până la Pământ, ajungând până la 140 140 m înălţimem înălţime, , un un diametru al diametru al trunchiului de 13 mtrunchiului de 13 m, o , o greutate de 2400 tonegreutate de 2400 tone. Acest . Acest copaccopac a fost descoperit în anul a fost descoperit în anul 1854 şi1854 şi creşte la poalele vestice creşte la poalele vestice ale Munţilor Sierra Nevada din ale Munţilor Sierra Nevada din California, California, îîntre 2000 şi 2600 m ntre 2000 şi 2600 m altitudine.altitudine.SequoiaSequoia giganteagigantea poate poate întrece de unul singur în volum o întrece de unul singur în volum o întreagă pădurice.întreagă pădurice.     Arborii de Arborii de SequoiaSequoia, , sunt arbori sunt arbori uriași care pot atinge vârsta de uriași care pot atinge vârsta de 5000 de ani.5000 de ani.Exemplarele vârstnice de Exemplarele vârstnice de Sequoia pot atinge la baza Sequoia pot atinge la baza trunchiului o circumferinţă (un trunchiului o circumferinţă (un diametru) de 50 metri, aceasta diametru) de 50 metri, aceasta însemnând că abia poate fi însemnând că abia poate fi cuprins de 30 de oameni cu cuprins de 30 de oameni cu braţele întinse, iar pe platforma braţele întinse, iar pe platforma unui ciot de Sequoia pot staţiona unui ciot de Sequoia pot staţiona 16 limuzine. Rădăcinile sale sunt 16 limuzine. Rădăcinile sale sunt groase de 2-3 metri şi lungi de groase de 2-3 metri şi lungi de 50-60 metri.50-60 metri.

Sequoia gigantea(sau arborele mamut)

Sequoia gigantea

Sequoia gigantea

BaleneleBalenele fac parte din subordinul Mysticeti fac parte din subordinul Mysticeti ai ordinului Cetacea. Balenele sunt simultan ai ordinului Cetacea. Balenele sunt simultan cele mai mari animale și cele mai mari cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume.mamifere din lume.

Balenele au apărutBalenele au apărut acum aproximativ 50 acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei caudale, respectiv crearea unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.hrănesc cu microorganismele din ocean.

Balena albastrăBalena albastră sau sau balena uriașăbalena uriașă ((Balaenoptera musculusBalaenoptera musculus))

Balena albastră sau balena uriașă (Balena albastră sau balena uriașă (Balaenoptera Balaenoptera musculusmusculus)) este cel mai mare mamifer care a trăit vreodată. este cel mai mare mamifer care a trăit vreodată. Este cu atât mai surprinzător cu cât din multitudinea Este cu atât mai surprinzător cu cât din multitudinea speciilor oferite hrană de ocean, aceasta se hrănește cu speciilor oferite hrană de ocean, aceasta se hrănește cu cele mai mici plante (fitoplancton) și cele mai mici cele mai mici plante (fitoplancton) și cele mai mici organisme vii (zooplancton) hrană ce se numește plancton.organisme vii (zooplancton) hrană ce se numește plancton.

Chiar dacă vânează în apele adânci, balena este obligată să Chiar dacă vânează în apele adânci, balena este obligată să iasă la suprafață pentru a lua aer. Aerul expirat îl elimină cu iasă la suprafață pentru a lua aer. Aerul expirat îl elimină cu presiune, ce determină apariția unor jeturi de chiar șase presiune, ce determină apariția unor jeturi de chiar șase metri înălțime.metri înălțime.

Lucruri inediteLucruri inedite:: Cel mai mare mascul descris vreodată a avut 31 de metri Cel mai mare mascul descris vreodată a avut 31 de metri

lungime. Conform măsurăturilor documentate precis, cea lungime. Conform măsurăturilor documentate precis, cea mai grea balenă a avut 178.000 de kilograme greutate.mai grea balenă a avut 178.000 de kilograme greutate.

În rândul marinarilor englezi, balena albastră era cunoscută În rândul marinarilor englezi, balena albastră era cunoscută sub denumirea de balenă cu sulf, deoarece în apele nordice sub denumirea de balenă cu sulf, deoarece în apele nordice era acoperită de un strat subțire de vegetație oceanică ce îi era acoperită de un strat subțire de vegetație oceanică ce îi camufla culoarea.camufla culoarea.

Oasele de balenă (oasele de pește) erau folosite în trecut, Oasele de balenă (oasele de pește) erau folosite în trecut, printre altele, și pe post de ace de păr, de către femei, în printre altele, și pe post de ace de păr, de către femei, în realitate erau fanoane.realitate erau fanoane.

- schimbul de substanţe şi de energie cu mediul este - schimbul de substanţe şi de energie cu mediul este intens şi continuu;intens şi continuu;

- prin procese biochimice şi biofizice se produce - prin procese biochimice şi biofizice se produce metabolismulmetabolismul, prin care vieţuitoarele asimilează , prin care vieţuitoarele asimilează (proces numit şi (proces numit şi anabolismanabolism) sau dezasimilează ) sau dezasimilează (proces numit şi (proces numit şi catabolismcatabolism) substanţele cu care ) substanţele cu care se hrănesc;se hrănesc;

- organismele vii prezintă o funcţie foarte importantă - organismele vii prezintă o funcţie foarte importantă şi anume cea de şi anume cea de sensibilitatesensibilitate care reprezintă care reprezintă capacitatea organismelor de a reacţiona la capacitatea organismelor de a reacţiona la acţiunea unor stimuli veniţi din exteriorul lor;acţiunea unor stimuli veniţi din exteriorul lor;

●●biodiversitatebiodiversitate==diversitatea organismelor diversitatea organismelor provenite din acelaşi ecosistem sau din provenite din acelaşi ecosistem sau din ecosisteme diferite.ecosisteme diferite.

●●metabolismmetabolism=totalitatea proceselor complexe de =totalitatea proceselor complexe de sinteză, de asimilare (cu înmagazinare de sinteză, de asimilare (cu înmagazinare de energie), de degradare și de dezasimilare (însoțită energie), de degradare și de dezasimilare (însoțită de eliberare de energie), pe care le suferă de eliberare de energie), pe care le suferă substanțele dintr-un organism viu.substanțele dintr-un organism viu.

BiosferaBiosfera:: ►►termenul de biosferă vine din limba greacă de la termenul de biosferă vine din limba greacă de la

cuvintele: cuvintele: biosbios==viaţă şi viaţă şi sphairasphaira==sferă,sferă, glob;glob;►►este spaţiul de pe Pământ unde există viaţă;este spaţiul de pe Pământ unde există viaţă;►►cuprinde partea inferioară a cuprinde partea inferioară a atmosfereiatmosferei, partea , partea

superioară a uscatului (numit şi superioară a uscatului (numit şi litosferălitosferă) şi ) şi hidrosferă hidrosferă (î(învelișul de apă al globului terestrunvelișul de apă al globului terestru););

►►reprezinta totalitatea fiinţelor care trăiesc pe reprezinta totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ, în apă şi în partea inferioară a atmosferei;pământ, în apă şi în partea inferioară a atmosferei;

►►inveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa;inveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa;►►conţine o multitudine de organisme şi de specii conţine o multitudine de organisme şi de specii

care formează numeroase ecosisteme.care formează numeroase ecosisteme.●●litosferalitosfera=î=învelișul exterior solid al globului nvelișul exterior solid al globului

pământescpământesc; scoarţa.; scoarţa.●●hidrosferahidrosfera= î= învelișul de apă al globului terestru, nvelișul de apă al globului terestru,

alcătuit din oceane, mări, lacuri, ghețari, ape alcătuit din oceane, mări, lacuri, ghețari, ape curgătoare, ape subterane, zăpezi și ghețuri. curgătoare, ape subterane, zăpezi și ghețuri.

BiosferaBiosfera

BiosferBiosferaa

BiosferaBiosfera

Biosfera

HidrosferaAtmosfera

Litosfera

BiosferaBiosfera

- - reprezentanţii biosferei de azireprezentanţii biosferei de azi constituie doar un mic procent din cele constituie doar un mic procent din cele peste 10 miloane de specii care au populat peste 10 miloane de specii care au populat planeta timp de planeta timp de 3,5 x 103,5 x 1099 ani ani (adică (adică 3,5 3,5 miliarde de animiliarde de ani) de când a apărut viaţa ) de când a apărut viaţa pe Pământ; pe Pământ;

- din numărul total de specii actuale, - din numărul total de specii actuale, 75%75% sunt specii care sunt specii care aparţin artropodeloraparţin artropodelor, , grup cu reprezentanţi foarte diverşi în care grup cu reprezentanţi foarte diverşi în care sunt incluşi: homarii, creveţii, crabii, racii, sunt incluşi: homarii, creveţii, crabii, racii, scorpionii, păianjenii, miriapodele şi scorpionii, păianjenii, miriapodele şi insectele, ultimile (adică insectele) insectele, ultimile (adică insectele) cuprinzând cele mai numeroase specii ale cuprinzând cele mai numeroase specii ale grupului artropodelor. grupului artropodelor.

Homar americanHomar american ( (Homarus americanusHomarus americanus))

Homarul este un crustaceu marin cu zece picioare, folosit în alimentație, care seamănă mult cu racul.

Crustacee mici, inotatoare, care traiesc atât in apa sarata cât si in cea dulce. Pot fi Crustacee mici, inotatoare, care traiesc atât in apa sarata cât si in cea dulce. Pot fi diferentiati de alte vietati asemanatoare dupa structura branhiilor si dupa faptul ca diferentiati de alte vietati asemanatoare dupa structura branhiilor si dupa faptul ca femela crevete depune ouale in inotatoare. Diverse soiuri de creveti pot fi tinuti in femela crevete depune ouale in inotatoare. Diverse soiuri de creveti pot fi tinuti in acvarii, in casa, fiind utili prin faptul ca imputineaza algele si impuritatile din apa. acvarii, in casa, fiind utili prin faptul ca imputineaza algele si impuritatile din apa. Crevetii sunt cunoscuti mai ales datorita utilizarii lor ca mâncare, facând parte Crevetii sunt cunoscuti mai ales datorita utilizarii lor ca mâncare, facând parte dintre delicatesele bucatariilor din intreaga lume. Inainte de a fi gatit, crevetelui i se dintre delicatesele bucatariilor din intreaga lume. Inainte de a fi gatit, crevetelui i se indeparteaza coaja, coada si aparatul digestiv. Este un aliment bogat in calciu si indeparteaza coaja, coada si aparatul digestiv. Este un aliment bogat in calciu si proteine. proteine.

Crevete

CreveţiCreveţi

Crabul (Liocarcinus vernalis)

Crabul Crabul este denumirea dată mai multor specii de este denumirea dată mai multor specii de crustacee superioare din ordinul decapodelor. crustacee superioare din ordinul decapodelor. Capul este mic, dotat cu antenule și antene, cu Capul este mic, dotat cu antenule și antene, cu ochi pedunculați. Cefalotoracele este mare, turtit, ochi pedunculați. Cefalotoracele este mare, turtit, de formă dreptunghiulară, triunghiulară sau de formă dreptunghiulară, triunghiulară sau ovală, acoperit cu un scut chitinos de 2-20 cm ovală, acoperit cu un scut chitinos de 2-20 cm lățime și până la 60 cm la crabul-japonez lățime și până la 60 cm la crabul-japonez ((Macrocheira kaempferiMacrocheira kaempferi). Abdomenul este îngust, ). Abdomenul este îngust, scurt și îndoit sub torace. Crabii se hrănesc, de scurt și îndoit sub torace. Crabii se hrănesc, de obicei, cu nevertebrate. Înmulțirea are loc prin obicei, cu nevertebrate. Înmulțirea are loc prin ouă, iar dezvoltarea prin metamorfoză. Se cunosc ouă, iar dezvoltarea prin metamorfoză. Se cunosc cca. 6780 specii. Un crab poate trǎi pânǎ la 3 ani. cca. 6780 specii. Un crab poate trǎi pânǎ la 3 ani. Mediul de viață al crabilor variază de la mare Mediul de viață al crabilor variază de la mare (crabul-de-țărm întâlnit în Marea Neagră) la apă (crabul-de-țărm întâlnit în Marea Neagră) la apă dulce (familia Potamonidae) și chiar pe uscat. dulce (familia Potamonidae) și chiar pe uscat. Unele specii sunt comestibile.Unele specii sunt comestibile.

Racul de râu (Astacus fluviatilis)

Racul-de-râuRacul-de-râu (lat. (lat. Astacus astacusAstacus astacus sau sau Astacus Astacus fluviatilisfluviatilis) aparține crustaceelor, din clasa ) aparține crustaceelor, din clasa Malacostraca, ordinul Decapoda (zece picioare), Malacostraca, ordinul Decapoda (zece picioare), corpul este împărțit în cefalotorace și abdomen, corpul este împărțit în cefalotorace și abdomen, fiind acoperite de o crustă calcaroasă. Prima fiind acoperite de o crustă calcaroasă. Prima pereche de picioare s-a transformat în clești pereche de picioare s-a transformat în clești puternici, celelate perechi servesc la deplasare. puternici, celelate perechi servesc la deplasare. Racul-de-râu este animal acvatic ce respiră cu Racul-de-râu este animal acvatic ce respiră cu ajutorul branhiilor situate la baza picioarelor, sub ajutorul branhiilor situate la baza picioarelor, sub cele două branhiostegite aflate de o parte și alta a cele două branhiostegite aflate de o parte și alta a toracelui. Este activ mai ales noaptea. Specia este toracelui. Este activ mai ales noaptea. Specia este sensibilă la calitatea apei, prezența lui în habitat sensibilă la calitatea apei, prezența lui în habitat indicând o apă sănătoasă (nu neapărat potabilă). indicând o apă sănătoasă (nu neapărat potabilă). În perioada de năpârlire vulnerabilitatea lor În perioada de năpârlire vulnerabilitatea lor crește, corpul fiind moale.crește, corpul fiind moale.

HrănireHrănire:: Hrana constă din viermi, moluște, broaște Hrana constă din viermi, moluște, broaște și pești bolnavi sau morți. Consumă uneori și și pești bolnavi sau morți. Consumă uneori și material vegetal.material vegetal.

Scorpionul

Păianjen

Miriapod

Miriapod

ArtropodeleArtropodele::►►termenul de artropod vine din limba greacă de la termenul de artropod vine din limba greacă de la

cuvintele: cuvintele: arthronarthron=articulaţie şi =articulaţie şi podospodos=picior;=picior;►►sunt animale nevertebrate, ce au membrele sunt animale nevertebrate, ce au membrele

articulate;articulate;►►includ clasa insectelor, milipedelor (sau includ clasa insectelor, milipedelor (sau

diplopode, sau miriapode), centipedelor diplopode, sau miriapode), centipedelor (termenul de centiped vine din limba(termenul de centiped vine din limba llatinatină de la ă de la cuvintele: cuvintele: centicenti=o sută şi=o sută şi pes, pedis pes, pedis=="foot“"foot“), ), arahnidelor şi crustaceelor;arahnidelor şi crustaceelor;

►►pot fi găsite în orice mediu de trai;pot fi găsite în orice mediu de trai;►►sunt cele mai numeroase din regnul animal sunt cele mai numeroase din regnul animal

(peste 75%);(peste 75%);►►sunt şi cele mai dezvoltate dintre nevertebrate.sunt şi cele mai dezvoltate dintre nevertebrate.

DiplopodeleDiplopodele, numite și , numite și milipedemilipede,, sunt artropode cu corpul sunt artropode cu corpul puternic segmenatat. Fiecare segment poartă câte două perechi puternic segmenatat. Fiecare segment poartă câte două perechi de picioare pe segment, deoarece fiecare segment reprezintă o de picioare pe segment, deoarece fiecare segment reprezintă o fuziune a două segmente (cu excepția primului segment din fuziune a două segmente (cu excepția primului segment din spatele capului - segmentul cervical - lipsit de membre). spatele capului - segmentul cervical - lipsit de membre). Majoritatea diplopodelor au corpuri cilindrice și alungite, cu toate Majoritatea diplopodelor au corpuri cilindrice și alungite, cu toate că se întâlnesc și specii cu corpul turtit dorso-ventral. Iar că se întâlnesc și specii cu corpul turtit dorso-ventral. Iar onscomorfele, în genere, au corpul rotunjit și scurt, și se pot onscomorfele, în genere, au corpul rotunjit și scurt, și se pot strânge într-un ghem.strânge într-un ghem.Numele acestor Numele acestor miriapodemiriapode - - milipedemilipede - provine de la cuvintele - provine de la cuvintele latine latine millemille - mii și - mii și pedped - picior. În ciuda numelui lor, milipedele - picior. În ciuda numelui lor, milipedele nici nu ajung să aibă o mie de picioare. Specia cu cele mai nici nu ajung să aibă o mie de picioare. Specia cu cele mai numeroase picioare are 750 de picioare și se numșete numeroase picioare are 750 de picioare și se numșete Illacme Illacme plenipesplenipes. În general, majoritatea speciilor au între 36 și 400 de . În general, majoritatea speciilor au între 36 și 400 de picioare. Clasa conține aproximativ 10.000 de specii grupate în 13 picioare. Clasa conține aproximativ 10.000 de specii grupate în 13 ordine și 115 familii. Diplopodul african gigant, ordine și 115 familii. Diplopodul african gigant, Archispirostreptus Archispirostreptus gigasgigas, cunoscut sub numele de , cunoscut sub numele de shongololosshongololos, este cea mai mare , este cea mai mare specie de miriapod descris până în prezent.specie de miriapod descris până în prezent.Millipedele sunt animlae Millipedele sunt animlae detritivoredetritivore și lente. Cele mai multe și lente. Cele mai multe specii se hrănesv resturi de plante care se află în stare de specii se hrănesv resturi de plante care se află în stare de putrefacție. Ele hidratează hrană cu secreții speciale și apoi o putrefacție. Ele hidratează hrană cu secreții speciale și apoi o fărămițează cu mandibulele și maxilele. Ele pot fi și dăunătorilor fărămițează cu mandibulele și maxilele. Ele pot fi și dăunătorilor agricoli, în special în sere, unde pot provoca leziuni severe la agricoli, în special în sere, unde pot provoca leziuni severe la răsadurilor tinere. Diplopodele se disting cu ușurință de răsadurilor tinere. Diplopodele se disting cu ușurință de chilopodechilopode care se aseamănă într-o măsură. Chilopodele sunt mai care se aseamănă într-o măsură. Chilopodele sunt mai rapide și au câte o perehe de membre pentru fiecare segment.rapide și au câte o perehe de membre pentru fiecare segment.

2. Taxonomia - definiţie:2. Taxonomia - definiţie:- - etiologie taxonomie:etiologie taxonomie: numele de taxonomie vine din numele de taxonomie vine din

limba greacă de la cuvintele: limba greacă de la cuvintele: taxistaxis=ordine, aranjare şi =ordine, aranjare şi nomosnomos=lege;=lege;

- este ştiinţa care stabileşte regulile şi principiile clasificării - este ştiinţa care stabileşte regulile şi principiile clasificării (etiologie clasificare: vine din limba latină de la cuvintele (etiologie clasificare: vine din limba latină de la cuvintele classisclassis=clasă; =clasă; facerefacere=a face);=a face);

- - clasifică şi ierarhizează grupuri de organisme care au clasifică şi ierarhizează grupuri de organisme care au caracteristici asemănătoare;caracteristici asemănătoare;

- oferă pe de o parte, o imagine reală a diversităţii - oferă pe de o parte, o imagine reală a diversităţii organismelor vii de pe pământ, iar pe de altă parte asigură organismelor vii de pe pământ, iar pe de altă parte asigură informaţiile necesare construirii filogeniei vieţii prin informaţiile necesare construirii filogeniei vieţii prin furnizarea datelor utile explicării fenomenelor evolutive;furnizarea datelor utile explicării fenomenelor evolutive;

- pentru realizarea clasificării organismelor, - pentru realizarea clasificării organismelor, taxonomia taxonomia utilizează categorii sistematice (sau taxoni)utilizează categorii sistematice (sau taxoni) de de diferite ranguri;diferite ranguri;

- datele furnizate de taxonomie sunt utilizate de - datele furnizate de taxonomie sunt utilizate de sistematica biologicăsistematica biologică;;

●●filogeniafilogenia=reprezintă originea şi evoluţia organismelor =reprezintă originea şi evoluţia organismelor animale şi vegetale de-a lungul timpului; filogeneză.animale şi vegetale de-a lungul timpului; filogeneză.

3. Sistematica biologică - definiţie:3. Sistematica biologică - definiţie:-- este ştiinţă care descrie diversitatea lumii este ştiinţă care descrie diversitatea lumii

vii;vii;- u- utillizeaztillizeazăă datele furnizate de taxonomie datele furnizate de taxonomie;;- aplică un sistem ştiinţific şi unitar de - aplică un sistem ştiinţific şi unitar de

nomenclatură tuturor speciilor;nomenclatură tuturor speciilor;- construieşte o clasificare ierarhizată a- construieşte o clasificare ierarhizată aorganismelor pe baza relaţiilor evolutiveorganismelor pe baza relaţiilor evolutivedintre acestea;dintre acestea;●●nomenclaturanomenclatura=reprezintă totalitatea =reprezintă totalitatea

termenilor întrebuinţaţi într-o anumită termenilor întrebuinţaţi într-o anumită specialitate sau într-un anumit domeniu specialitate sau într-un anumit domeniu de activitate; de activitate;

4. Categorii (sau unităţi) sistematice, 4. Categorii (sau unităţi) sistematice, sau taxonii:sau taxonii:

- pentru realizarea clasificării organismelor vii, - pentru realizarea clasificării organismelor vii, taxonomia utilizează categorii (sau unităţi) taxonomia utilizează categorii (sau unităţi) sistematice numite şi sistematice numite şi taxonitaxoni, , de diferite de diferite ranguri (sau niveluri);ranguri (sau niveluri);

- - taxonii:taxonii: ►►reprezintă ranguri (sau niveluri) în ierarhia reprezintă ranguri (sau niveluri) în ierarhia unei clasificări;unei clasificări;►►sunt categorii sistematice care grupează sunt categorii sistematice care grupează indivizii ierarhic, în funcţie de asemănarea lor;indivizii ierarhic, în funcţie de asemănarea lor;►►sunt termeni abstracţi, dar organismele sunt termeni abstracţi, dar organismele cuprinse în aceştia sunt concrete.cuprinse în aceştia sunt concrete.

- organismele nu sunt clasificate ca individualităţi, - organismele nu sunt clasificate ca individualităţi, ci ca grupuri; ci ca grupuri;

- categoria sistematică stabileşte rangul grupului - categoria sistematică stabileşte rangul grupului în ierarhie. în ierarhie.

5. Clasificarea taxonilor (sau unităţi 5. Clasificarea taxonilor (sau unităţi sistematice):sistematice):

- în ordinea rangurilor lor, taxonii sunt:- în ordinea rangurilor lor, taxonii sunt:►►RegnulRegnul;;►►Încrengătură (Încrengătură (sau sau Filumul)Filumul);;►►ClasăClasă;;►►OrdinOrdin;;►►FamilieFamilie;;►►GenGen;;►►SpecieSpecie..

SpeciaSpecia este unitatea taxonomică fundamentală de este unitatea taxonomică fundamentală de clasificare şi evoluţieclasificare şi evoluţie

CategoriiCategoriitaxonomicetaxonomice

supraspecifice

infraspecifice

genul

familiaordinul

clasaîncrengătura (filumul)subspecia (rasă geografică)*varietateaformabiotipulsoiul

Diferenţiate numai pebaza unor caracteremorfologice, neereditare

*diferenţiată morfoanatomic şi genetic, dar nu şi reproductiv

NOMENCLATURA UNITĂŢILOR TAXONOMICE NOMENCLATURA UNITĂŢILOR TAXONOMICE SUPERIOARESUPERIOARE

ÎNCRENGĂTURAÎNCRENGĂTURA(sau Filum)(sau Filum)

CLASACLASA

SUBCLASASUBCLASA

ORDINULORDINUL

FAMILIAFAMILIA

SUBFAMILIASUBFAMILIA

- - phytaphyta

- atae- atae

-idae-idae

-ales-ales

-aceae-aceae

-oideae-oideae

MagnolioMagnoliophytaphyta, Pino, Pinophytaphyta

MagnoliMagnoliataeatae, Lili, Liliataeatae, Polypodi, Polypodiataeatae

MagnoliMagnoliidaeidae, Aster, Asteridaeidae, Alism, Alismidaeidae

EphedrEphedralesales, Lycopodi, Lycopodialesales, Ros, Rosalesales, , PoPoalesales

TaxTaxaceaeaceae, Ros, Rosaceaeaceae, Brassic, Brassicaceaeaceae, , TyphTyphaceaeaceae

AbietAbietoideaeoideae, Ranuncul, Ranunculoideaeoideae, , QuercQuercoideaeoideae, Raphan, Raphanoideaeoideae

Exemplu de încadrare sistematică a unei specii de plante, anume

MĂCEŞUL după Anca Sârbu, 1999: REGNUL: Vegetal (sau Plantae,

sau Plante); Subregn: Cormobionta Încrengătura (sau Filum):

Magnoliophyta Subîncrengătura:

Angiospermatophyta Clasa: Magnoliatae Ordinul: Rosales Familia: Rosaceae Subfamilie: Rosoideae Genul: Rosa Specia: Rosa canina (denumire

pupulară: măceşul)

Nume binominal (sau nomenclatură binară): Rosa canina

Măceşul Măceşul ((Rosa caninaRosa canina))

Frunză cu stipele

Flori de măceş Fructe de măceş

●stipelă=fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza peţiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axiali.

Frunze şi fructe de măceş

a) Regnul:a) Regnul:- este cea mai mare categorie sistematică utilizată în clasifcarea lumii vii;- este cea mai mare categorie sistematică utilizată în clasifcarea lumii vii;- încă din antichitate - încă din antichitate Aristotel a grupat vieţuitoarele în plante şi Aristotel a grupat vieţuitoarele în plante şi

animaleanimale;;- în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Karl Linne a introdus noţiunea - în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Karl Linne a introdus noţiunea

de regn pentru denumirea acestor grupe: de regn pentru denumirea acestor grupe: ►►Regnul Animal (sau Animalia)Regnul Animal (sau Animalia);;►► Regnul Vegetal (sau Plantae, sau Plante)Regnul Vegetal (sau Plantae, sau Plante)..

- sistemul celor două regnuri a fost larg acceptat timp de două secole, - sistemul celor două regnuri a fost larg acceptat timp de două secole, dar dupădar după

descoperirile înlesnite de microscop au apărut dificultăţi de încadrare adescoperirile înlesnite de microscop au apărut dificultăţi de încadrare amicroorganismelor în unul dintre cele două regnuri;microorganismelor în unul dintre cele două regnuri;- ulterior mai apar trei regnuri şi anume: - ulterior mai apar trei regnuri şi anume: ►►regnul Protista (sau protozoarele)regnul Protista (sau protozoarele) - grupează organisme eucariote - grupează organisme eucariote

unicelulare şi coloniale (ex: unicelulare şi coloniale (ex: flagelateleflagelatele din care fac parte euglenele din care fac parte euglenele (euglena verde-(euglena verde-Euglena viridisEuglena viridis), ), ciliateleciliatele din care fac parte din care fac parte parameciul (parameciul (Paramecium caudatumParamecium caudatum), ), sporozoarelesporozoarele ((Plasmodium Plasmodium vivaxvivax, , Toxoplasma gondiiToxoplasma gondii) etc ;) etc ;

►►Regnul MoneraRegnul Monera (sau (sau ProcariotaProcariota)) - fac parte - fac parte bacteriile şi bacteriile şi cianobacteriile (cianobacteriile (sau sau algele albastre-verzui)algele albastre-verzui);;

►►Regnul FungiRegnul Fungi - fac parte fungii (sau - fac parte fungii (sau ciupercileciupercile) au fost separaţi de ) au fost separaţi de Regnul Plante, devenind un regn de sine stătător; Regnul Plante, devenind un regn de sine stătător;

- - sistemul celor cinci regnuri a fost instituit în anul 1969 de sistemul celor cinci regnuri a fost instituit în anul 1969 de ecologistul americanecologistul american Robert H. WhittakerRobert H. Whittaker şi a rezistat până în şi a rezistat până în prezent, fiind larg acceptat de lumea biologilor.prezent, fiind larg acceptat de lumea biologilor.

Protozoarele:Protozoarele:- aparţin regnului Protista, care include şi algele - aparţin regnului Protista, care include şi algele

unicelulare;unicelulare;- sunt simple ca structur- sunt simple ca structurăă şşi au un nucleu spre i au un nucleu spre

deosebire de bacterii, fiind numite deosebire de bacterii, fiind numite şşi eucariote;i eucariote;- exist- existăă 40.000 de specii de protozoare 40.000 de specii de protozoare

cunoscute, dintre care cca. 8.000 sunt parazite, cunoscute, dintre care cca. 8.000 sunt parazite, dintre care 70 paraziteazdintre care 70 paraziteazăă pe om pe om şşi numai 40 i numai 40 dintre ele sunt patogene (dintre ele sunt patogene (care care produc boli);produc boli);

- sunt unicelulare fiind formate dintr-o singur- sunt unicelulare fiind formate dintr-o singurăă celulcelulăă care care îîndeplinendeplineşşte toate functe toate funcţţiile vitale iile vitale ale organismului (de hrale organismului (de hrăănire, reproducere, nire, reproducere, mimişşcare care şşi sensibilitate);i sensibilitate);

- lumea protozoarelor este variabil- lumea protozoarelor este variabilă. ă.

Protozoarele Protozoarele cuprind:cuprind:

••FlagelateleFlagelatele

••CiliateleCiliatele Euglena verde (Euglena viridis)

Parameciul (Paramecium caudatum)

Euglena verde (Euglena viridis)

1 - vacuola pulsatila; 2 - vacuole digestive; 3 - cloroplast;4 - flagel; 5 - nucleu; 6 - stigma; 7 - membrana; 8 - citoplasma.

Amoeba proteus (Amiba)Amoeba proteus (Amiba)

Parameciul (Paramecium Parameciul (Paramecium caudatum):caudatum):

- celula are o adancitura - celula are o adancitura sub forma de palnie, sub forma de palnie, careia ii lipseste careia ii lipseste membrana, deci membrana, deci citoplasma vine in citoplasma vine in contact dirtect cu apa;contact dirtect cu apa;

- cilii vibratili de pe - cilii vibratili de pe marginea palniei sunt marginea palniei sunt numerosi (mai desi) cu numerosi (mai desi) cu rol in inaintarea hranei rol in inaintarea hranei spre citoplasma spre citoplasma celulei formand o celulei formand o vacuola digestivavacuola digestiva;;

- celelalte functii sunt - celelalte functii sunt asemanatoare cu cele asemanatoare cu cele de la euglena.de la euglena.

- - există două tipuri de organizări există două tipuri de organizări celularecelulare::

►►procariotprocariot - - cu nucleu neindividualizat şi cu nucleu neindividualizat şi membrană nucleară; Ex: bacteriile al membrană nucleară; Ex: bacteriile al cărui nucleu primitiv se numeşte cărui nucleu primitiv se numeşte nucleoid; nucleoid;

►►eucarioteucariot - - cu nucleu individualizat, cu nucleu individualizat, separatseparat

prin membrană nucleară de restul prin membrană nucleară de restul componentelorcomponentelor

celulare;celulare;

Celulă procariotă tipică

Peretele celular

CapsulăADN bacterian

(nucleoid)Mebrana

plasmatică

Mezozom

Ribozomi Citoplama

Flagel bacterian

Celula eucariotă. Organite celulare: (1) nucleol, (2) nucleu, (3) reticul endoplasmatic granular, (4) vezicule, (5) reticul endoplasmatic rugos, (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet, (8) reticul endoplasmatic neted, (9) mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasma, (12) lizozom, (13) centriol.

TipTipuriuri de c de celuleelule eucariot eucariotee

Celula eucariotă animală Celula eucariotă vegetală

Celula eucariotă animală

b) Încrengăturab) Încrengătura (sau (sau filumulfilumul): - este categoria ): - este categoria sistematică majoră alcătuită dintr-un grup de clase sistematică majoră alcătuită dintr-un grup de clase care au un plan general de organizare comun;care au un plan general de organizare comun;

c) Clasa:c) Clasa: -- este o categorie sistematică inferioară este o categorie sistematică inferioară încrengă turii şi superioară ordinului;încrengă turii şi superioară ordinului;

d) Ordinul:d) Ordinul: -- este o categorie sistematică inferioară este o categorie sistematică inferioară clasei şi care reuneşte mai multe familii înrudite;clasei şi care reuneşte mai multe familii înrudite;

e) Familia:e) Familia: - cuprinde un grup de genuri înrudite;- cuprinde un grup de genuri înrudite;f) Genul:f) Genul: -- reprezintă o specie sau un grup de specii reprezintă o specie sau un grup de specii

cu origi ne comună, care se deosebeşte de alt taxon cu origi ne comună, care se deosebeşte de alt taxon de acelaşi rang prin comportament, morfologie etc.de acelaşi rang prin comportament, morfologie etc.

g) Specia:g) Specia: - este unitatea de bază folosită în - este unitatea de bază folosită în clasificarea orga nismelor şi defineşte un grup de clasificarea orga nismelor şi defineşte un grup de indivizi între care se rea lizează reproducerea indivizi între care se rea lizează reproducerea sexuată, în urma căreia rezultă descendenti fertili.sexuată, în urma căreia rezultă descendenti fertili.

6. Nomenclatura binară:6. Nomenclatura binară:- - toate speciile au o nomenclatură binarătoate speciile au o nomenclatură binară;;- a fost - a fost introdusă de Karl Linne în secolul al XVIII-leaintrodusă de Karl Linne în secolul al XVIII-lea;;- reprezintă un sistem ştiinţific de denumire a speciilor cu - reprezintă un sistem ştiinţific de denumire a speciilor cu

două cuvinte în limba latină:două cuvinte în limba latină:►►primul cuvânt reprezintă primul cuvânt reprezintă numele genuluinumele genului şi este scris şi este scris întotdeauna, prima literă cu majusculă;întotdeauna, prima literă cu majusculă;►►al doilea cuvânt reprezintă al doilea cuvânt reprezintă numele specieinumele speciei şi nu se şi nu se scrie cu majusculă.scrie cu majusculă.

- exemplu de denumire binominală: - exemplu de denumire binominală: Pisum sativumPisum sativum (mazărea): (mazărea): ►►PisumPisum este numele genului; este numele genului;►►sativumsativum este numele speciei.este numele speciei.

- pot fi identificate cu precizie speciile din întreaga lume;- pot fi identificate cu precizie speciile din întreaga lume;- încadrarea unei specii în categoriile sistematice înseamnă - încadrarea unei specii în categoriile sistematice înseamnă

atât ordonarea cunoştintelor ştiintifice privind atât ordonarea cunoştintelor ştiintifice privind caracteristicile generale şi particulare ale acesteia, cât şi caracteristicile generale şi particulare ale acesteia, cât şi identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre specia identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre specia respectivă şi alte specii.respectivă şi alte specii.

Denumirea binominală:Denumirea binominală:

Pisum sativum (mazărea):

Pisum(este numele genului)

(se scrie întotdeauna cu literă mare)

sativum(este numele speciei)

(se scrie întotdeauna cu literă mică)

Pisum sativumPisum sativum (mazărea)(mazărea)

Pisum sativumPisum sativum (sau (sau mazăreamazărea):):

Exemple de specii folosind Exemple de specii folosind nomenclatura binară:nomenclatura binară:

Mustela putorius - dihorul

Fraxinus excelsior - frasinul

Panthera leo - leul Sus scrofa – porcul domestic

Felix silvestris – pisica de casă