Introducere..................................................................................................................................................3

I. Caracteristica generală a actelor administrative..................................................................................5

1.1. Notiunea si scopul contenciosului administrativ..............................................................................5

1.2 Definitia actelor administrative.............................................................................................................6

II. Clasificarea actelor administrative.......................................................................................................6

III. Trasaturile fundamentale ale actelor administrative.........................................................................8

IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului.............................................................9

administrativ................................................................................................................................................9

V.Condiţiile  generale obligatorii pe care trebuie să le întrunească actul normativ...................................13

Concluzii:..................................................................................................................................................16

Bibliografie:..............................................................................................................................................17

2

Introducere

Dreptul în general se grupează pe ramuri distincte în funcţie de obiectul de reglementare.

Studiul administraţiei publice ca si dreptul administrativ de altfel ocupă un loc primordial în

studiul dreptului. Întelegerea şi cunoaşterea ştiinţifică a oricărei materii este înlesnită de

identificarea noţiunilor de bază, prin acesta putându-se descoperi esenţa fenomenului cercetat.

Evident că societatea a simţit necesitatea de a constitui o instituţie juridică nouă a

contenciosului administrativ, legitimată de semnificaţia pe care ea o are pentru statul de drept,

reprezentind un instrument important prin intermediul căruia, omul de rind exponent al

poporului, se poate apăra impotriva abuzurilor comise de autorităţile publice, prin acte

administrative ilegale ce lezează grav drepturile şi interesele legitime.

Considerăm ca tema de cercetare rezultă in sporirea responsabilităţii pentru controlul de

legalitate a actelor administrative emanate de la autoritatile publice, revizuirea interesului

naţional pe care statul il promovează cit şi a responsabilităţii judecatorilor pentru judecarea

ilegală a litigiilor de contencios administrativ.

Contenciosul administrativ este o instituţie fundamentală a statului de drept, care reprezintă

instrumentul prin intermediul căruia orice persoană fizică sau juridică se poate apăra de

eventualele abuzuri ale organelor administraţiei publice şi a funcţionarilor ce-şi desfăşoară

activitatea în cadrul acestor organe.

Noţiunea de „contencios administrativ” poate fi concepută sub două aspecte: ca instituţie

juridică şi ca un sistem de instanţe jurisdicţionale specializate.

Ca instituţie juridică, contenciosul administrativ constă dintr-un ansamblu de norme de

drept administrativ, prin care se stabileşte o nouă formă de răspundere administrativă –

răspunderea suportată de o autoritate publică pentru vătămarea unei persoane într-un drept al său

recunoscut de lege, printr-un act administrativ ilegal, prin refuzul de a rezolva sau nerezolvarea

în termenii prescrişi de lege a unei cereri referitoare la un drept subiectiv.

În sensul de sistem de instanţe jurisdicţionale specializate, contenciosul administrativ

presupune acel mecanism prin care se asigură repunerea în drepturi a persoanei vătămate într-un

drept al său legitim încălcat de către o autoritate publică.

Scopul principal al lucrării a fost determinat de studierea actele administrative, in special

caracteristicile actelor administrative exceptate de la controlul contenciosului administrative,prin

prisma legislatiei cotenciosului administrativ,caci Legea contenciosului administrativ asigură

persoanei vătămate întru-n drept al său recunoscut de lege de către o autoritate publică, aceasta

instituie anumite limite, instituind anumite categorii de acte exceptate de control judecătoresc.

3

O cat mai buna aplicare a prevederilor legislatiei contenciosului administrativ ar duce

insa la o schimbare profunda atat in comportamentul functionarului public, in procesul de

elaborare a actului administrativ, dar si in gandirea si mentalitatea cetateanului, confruntat cu

mecanismele si structurile uneori prea greoaie ale administratiei publice.

Legea contenciosului administrativ adoptată la 10.02.2000 a instituit o procedură specială

în vederea examinării cauzelor de contencios administrativ şi executării hotărîrilor pronunţate, ca

rezultat, instituţia contenciosului administrativ a fost desprinsă de hotarele dreptului civil.

Ţinînd cont de faptul că misiunea contenciosului administrativ în ultima instanţă ţine de

realizarea valorilor supreme ale statului, totodată nu în ultimul rînd complexitatea şi varietatea

raporturilor de contencios administrativ.

4

I. Caracteristica generală a actelor administrative

I.1. Notiunea si scopul contenciosului administrativ

Notiunea de contencios administrativ este o notiune traditionala a dreptuluiadministrativ,

fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotrivaactelor si operatiunilor

administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs,deci o cale de atac, dobandea

caracter jurisdictional (contencios) ori de cate oriautoritatea care-l solutiona avea calitatea de

judecator, in felul acesta s-a ajuns – atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada

interbelica – sa se utilizeze in modcurent termenii: contencios administrativ; actiuni de

contencios administrativ; instanta(organ) de contencios administrativ (uneori instanta in materie

de contenciosadministrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios

administrativ. Notiunea de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, saumai

restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publicasi cei

administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza deanumite

instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept

public. Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are

un sens material si unul formal, organic.1

Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,

nr.793-XIV din 10.02.2007 : „Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop

contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.”2.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea

actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Astfel, distingem componentele institutiei contenciosului si anume:

a) contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice;

b) apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii;

c) ordonarea activităţii autorităţilor publice;

d) asigurarea ordinii de drept.

1 Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti 2001,ISBN-973-655-142-32 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.2000

5

1.2 Definitia actelor administrativeÎn cadrul formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice, locul

central îl ocupă actele administrative.

Conform Legii contenciosului administrativ, nr.793-XIV din 10.02.2007, actul

administrativ este “manifestare juridica unilaterala de vointa, cu caracter normativ sau

individual, din partea unei autoritati publice în vederea organizarii executarii sau executarii în

concret a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul

administrativ, precum si nesolutionarea în termenul legal a unei cereri”3. Contract administrativ -

contract încheiat de autoritatea publica, în virtutea prerogativelor de putere publica, având ca

obiect administrarea si folosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, prestarea de servicii publice, activitatea functionarilor publici care reiese din relatiile de

munca reglementate de statutul juridic al acestora;

Actul administrativ sau actul de drept administrativ (cele două noţiuni exprimă

acelaşi conţinut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a activităţii

administraţiei publice producătoare de efecte juridice. Când spunem că o formă concretă de

activitate dă naştere la efecte juridice, înţelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge

raporturi juridice, în această categorie mai pot fi incluse şi contractele administrative.

A doua categorie o constituie formele de activitate ale administraţiei publice care nu

produc efecte juridice proprii, în care se cuprind operaţiunile tehnico-administrative precum

şi actele exclusiv politice ale acesteia4.

II. Clasificarea actelor administrative

In functie de natura efectelor pe care acestea le produc:

Acte administrative normative – sunt acte administrative opozabile tuturor, care produc

efecte juridice asupra unor categorii nedeterminate de subiecti.

Acte administrative individuale – sunt aplicabile unui anumit subiect individualizat sau

unei anumite categorii de subiecte, producand prin urmare efecte juridice numai in raport cu

aceste subiecte.

Nu toate organele administrative au competenta de a emite acte administrative normative, insa

toate au competenta de a emite acte administrative individuale.

3 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.20004 I.Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997,

6

Dupa organul emitent al actului administrativ distingem intre actele administrative emise de

autoritatile administratiei publice centrale si actele administrative emise de autoritatile publice

locale. Intalnim si acte administrative emise de alte autoritati care nu sunt autoritati ale

administratiei publice. Ex: persoanele juridice care sunt autorizate sa presteze anumite servicii

publice.

Dupa natura lor juridica5:

a) Acte administrative de autoritate asa cum sunt majoritatea actelor administrative si

care reprezinta manifestari de vointa juridica unica a autoritatilor emitente = acestea sunt acte de

putere, pentru ca practic, ele impun un anumit comportament vizavi de subiectele carora li se

adreseaza. In cadrul acestor acte de autoritate, de obicei, autoritatea publica, purtatorul puterii

publice are mai multe drepturi si mai putine obligatii decat celalalt subiect, existand numeroase

si cazuri cand autoritatea emitenta are doar drepturi, in timp ce, ceilalti subiecti ai raportului

juridic de drept administrativ au doar obligatii.

b) Acte administrative de gestiune sau contracte administrative – in cadrul lor distingem

drepturi si obligatii de partea ambilor subiecti, cu mentiunea insa ca purtatorul puterii publice are

mai multe drepturi, iar celalalt subiect are mai multe obligatii. Un exemplu de contract

administrativ, in baza caruia se realizeaza un serviciu public in Constanta, il reprezinta contractul

administrativ incheiat intre primarie si societatea comerciala Polaris, in domeniul salubritatii.6

c) Actul administrativ jurisdictional – legea prevede anumite situatii in care unele litigii

sunt solutionate in prima instanta de catre un organ cu activitate administrativ jurisdictionala. Ex:

in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor şi Ministerului Apararii Nationale exista asa-

numitele comisii de etica si litigii care solutioneaza litigiile aparute in legeatura cu un act

administrativ emis in interiorul ministerului respectiv. Odata cu revizuirea Constitutiei din 2003

a fost introdusa norma constitutionala potrivit careia jurisdictiile administrative sunt facultative

si gratuite; pe cale de consecinta rezulta ca persoana din cadrul acestor ministere care a fost

vatamata printr-un act administrativ, are optiunea de a se adresa in prima instanta organelor cu

activitate administrativ-jurisdictionala din cadrul ministerelor sau instantei de contencios

administrativ.

Dupa competenta materiala:

5 Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3

6 Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [ http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038_-_Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf ]

7

a) Acte administrative care au un caracter general, in sensul ca se adopta si se emit de

autoritati ale administatiei publice care au competenta generala materiala. Ex: decretele

presedintelui Romaniei.

b) Acte administrative speciale care sunt emise de catre autoritati ale administratiei publice

centrale si locale, de specialitate, din aceasta categorie facand parte ordinele ministrilor,

circularele, regulamentele de ordine interioara, hotararile de Consiliu Local, dispozitiile

primarului.

Dupa competenta teritoriala:

a) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice centrale

(efectele juridice se produc pe intreg teritoriul tarii).

b) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice locale (efectele

juridice se produc doar pe teritoriul localitatii sau judetului respectiv).

Dupa natura efectelor pe care le produc:

a) Acte administrative care produc efecte generale si impersonale.

b) Acte administrative care constata existenta unui drept.

Dupa perioada de timp in care actioneaza actul administrativ:

a) Acte administrative permanente, care fiinteaza din momentul intrarii lor in vigoare si la

momentul abrogarii acestora.

b) Acte administrative temporare, care fiinteaza numai pentru o anumita perioada de timp,

de obicei consemnata in interiorul actului administrativ respectiv.

III. Trasaturile fundamentale ale actelor administrative

Trasaturile actelor administrative reprezinta acel ansamblu de insusiri care determina includerea

respectivelor acte in categoria actelor juridice si in mod concomitant le diferentiaza de alte specii

de acte juridice apartinind diverselor ramuri de drept.

Anumite elemente commune,cu unele diferente nesemnificative de formulare, se regasesc insa la

toti autorii si anume: sunt acte juridice,sunt manifestari unilaterale de vointa,sunt emise in

realizarea puterii publice.

Sub aspect formal-material au fost identificate urmatoarele trasaturi ale actului administrativ:

- este forma juridica principala a activitatii autoritatii publice

- reprezinta o vointa juridica unilaterala si exclusiva, este emis fara participarea sau

consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat, sau cu privire la care

genereaza drepturi sau oblligatii juridice

8

- este emis numai in realizarea puterii publice iar de aici se desprind doua caractere

esentiale : 1)obligativitatea actelor administrative , respectiv este obligatoriu pt toate

subiectele de drept care intra sub incidenta sa, este obligatoriu pt autoritatea emitenta,

este obligatoriu pt autoritatea publica ierarhic superioara ; iar a doua caracteristica este

2)caracterul executoriu al actului administrativ.

- Are un regim juridic propriu in centrul caruia se afla legea contenciosului administrativ7.

IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului

administrativ

Desi Legea contenciosului administrativ asigură persoanei vătămate întru-n drept al său

recunoscut de lege de către o autoritate publică, aceasta instituie anumite limite, instituind

anumite categorii de acte exceptate de control judecătoresc.

Existenţa unor acte exceptate de la controlul judecătoresc se bazează fiepe ideea că aceste

acte au un conţinut politic, fiind cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de acte de

guvernământ având o „imunitate dejurisdicţie”8, explicată pe consideraţii legate de separaţia

puterilor sau de desfăşurarea relaţiilor diplomatice, fie privesc regimul militar în timp de pace

sau război, ori îndeplinirea serviciului militar iar din anumite raţiuni sunt nesusceptibile de a fi

controlate din punct de vedere al regularităţii şi efectelor lor juridice, de către instanţele de

contencios administrativ.

Astfel potrivit legii sus mentionate cu modificările ulterioare, art.4 stabileste că nu pot fi atacate

în instanţele de contencios administrativ, următoarele categorii de acte9:

● actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului,

precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele

Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele

constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice

cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor publice a

persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit – reiesind

din considerentul că aceste acte sunt emisede subiecti ai dreptului public în exercitarea

7 Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5, pag.2708 Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011 http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro 9 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din 18.05.2000

9

atributiilor sale stabilite deConstitutie, iar potrivit doctrinei aceste acte sunt cu privire la

raporturileconstitutionale dintre organele autoritătii publice si îmbracă forma:

declaratiilor,apelurilor, motiunilor, mesajelor, scrisorilor etc. Totodată actele exclusiv politice nu

întrunesc trăsăturile caracteristice ale acteloradministrative si nu sunt producătoare de efecte

juridice, ele având doar rezonantă si eventual un rezultat exclusiv politic.

Această categorie de acte exceptate a cunoscut o abordare controversată în

contextul în care a făcut si obiectul sesizării Curtii Constitutionale a RM, astfel, opinia

avocatului parlamentar Constantin Lazari, art.4 lit. a) din Legea contenciosului administrativ

nr.793-XIV din 10.02.2000, contravine art.15, art.16, art.20, art.53 şi art.54 din Constituţie,

precum şi art.26 şi art.6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi

libertăţilor fundamentale10.

Curtea Constitutională a recunoscut constitutionalitatea art.4 lit. a),argumentând că prin

Hotărîrea nr.39 din 9 iulie 2001 „Privind revizuirea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 28

mai 1998 „Cu privire lainterpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova”, Curtea a

apreciat că aceste acte administrative cu caracter individual în privinţa unor categorii de

persoane oficiale de stat nu pot face obiectul controlului constituţionalităţii la sesizarea

subiecţilor abilitaţi cu acest drept şi nu contrazic principiul statuat de art.20 din Constituţie -

accesul liber la justiţie, deoarece aceste reguli rezultă din necesitatea înfăptuirii unor acţiuni

exclusiv politice, care nu comportă un litigiu de muncă (în Hotărîrea CC pentru controlul

constituţionalităţii unor prevederi din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din10

februarie 2000* cumodificările şi completările operate prin Legea nr. 726-XV din 7 decembrie

2001**şi Legea nr.833-XV din 7 februarie 2002***Nr.46 din 21.11.2002).

● actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externă a Republicii

Moldova – în contextul functionării principiilor dreptuluidiplomatic si a actelor internationale în

materie de drept international public,Guvernul Republicii Moldova poartă responsabilitate

exclusivă în acest sens.Legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,

ordonanţele şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituţionalitate – reiesind din

prevederile art. 135, al (1), lit. a) din Constitutia RM, care atribuie controlul actelor sus

mentionate Curtii Constitutionale:

„Curtea Constituţională:a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor si hotărîrilor

10 Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie 2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30

10

Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor si ordonanţe-lor

Guvernului, precum si a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;”11

Legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,

ordonanţele şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituţionalitate – potrivit

sesizării Curtii Constitutionale RM, autorul mentionează că prevederea dată îngrădeşte accesul

liber la justiţie al persoanelor lezate într-un drept sau interes legitim printr-o hotărîre de Guvern

cu character normativ, însă curtea a recunoscut constitutională prevederea, dat fiind faptul că

legislatorul constituant a stipulat expres în art.135 alin.(1) lit. a) din Constituţie că numai Curtea

Constituţională exercită controlul constituţionalităţii hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.

● actele de comandament cu caracter militar – doctrina sustină că prin act de comandament

militar întelegem actul administrativ referitor la problem strict militare ale activitătii din cadrul

fortelor armate, precum sunt actiunile specifice organizării militare, ce presupun dreptul sefilor

de a da ordine subordonatilor în aspecte privitoare la conducerea trupei.

● actele administrative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la

exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice

în vederea combaterii calamităţilor naturale,incendiilor, epidemiilor, epizootiilor şi altor

fenomene de aceeaşi natură –sintagma securitatea statului legiuitorul a definit-o în textul Legii

securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.199555, în art. 1 „Prin securitatea statului seînţelege

protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, aregimului ei

constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şidefensiv, a drepturilor şi libertăţilor

legitime ale persoanei împotriva activităţiiinformative şi subversive a serviciilor speciale şi

organizaţiilor străine,împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.” Ceia

ceprin definitie exceptează de la controlul judecătoresc.12

* actele administrativ-jurisdicţionale de sancţionare contravenţională şi alte acte

administrative pentru a căror desfiinţare sau modificare legea prevede o altă procedură

judiciară – argumentul doctrinar servind posibilitateade a ataca în instanta de judecată de drept

comun.

● actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică, în legătură

cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat;

11 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

12 Legea securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 în Monitorul Oficial Nr. 10-11     art Nr : 117     Data intrarii in vigoare : 13.02.1997

11

● actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile – dat fiind

faptul că această categorie de acte este examinată deinstantele judecătoresti conform prevederilor

Codului de Procedură Civilă.Privit în aspect comparativ cu jurisprudenta României,

conceptualexceptării actelor de la controlul judecătoresc ne conturează câteva deosebiri

esentiale, aparent marcate de conceptele legislative, astfel legiuitorul roman atribuie categoriei

citate si acte de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului, actele

administrative referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale în care România

este parte, actele emise în circumstanţe excepţionale, actele de gestiune săvârşite de stat, în

calitatea de persoană juridică şi pentru administrarea patrimoniului său, cererile privitoare la

stabilirea şi scăderea impozitelor şi taxelor, precum şi a amenzilor prevăzute de legile de

impozite şi taxe.

Personal consider că unele modele sunt binevenite si justificate, iar o preluare a acestora

ar servi la perfectionarea cadrului legislativ national, astfel de exemplu actele emise în

circumstanţe excepţionale sau actele de gestiune săvârşite de stat, în calitatea de persoană

juridică şi pentru administrarea patrimoniului său care reprezintă o categorie de acte prin care în

primul rând nu se aduce atingere drepturilor subiective ale subiectilor potential afectati, iar în al

doilea rând gestionarea patrimoniului statului în calitatea acestuia de persoana juridică în esentă

nu poate provoca situatii care ar necesita un control judecătoresc.

Sînt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele

organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de

executare şi art.187 Cod de procedură penală, demersurile privind soluţionarea chestiunilor

statuate în art.469 Cod de procedură penală şi art.274 Cod de executare, referitoare Ia contestarea

sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor, acţiunile privind transferarea deţinuţilor, aplicarea

forţei fizice, mijloacelor speciale şi armei de foc, stabilirea regimului special în penitenciare,

deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărîri penale, a

cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare.

De asemenea, nu sînt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile

privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea

hotărîrilor cu caracter civil, dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite

de cartea întîi, titlul IV din Codul de executare, de către instanţele de drept comun.

Dupa,Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de

către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena, Grecia,

articolul 4: acte exceptate de la controlul judecătoresc. Legea trebuie să fie în special prudentă

atunci, cînd se pun restricţii pentru dreptul de acces la instanţa judecătorească. Acest articol

acţionează asupra unui număr prea mare de legi care pot fi exceptate de la controlul judecătoresc. 12

Despre acest fapt s-a discutat frecvent în timpul vizitei noastre de evaluare. În raportul precedent

deja am făcut comentarii asupra acestor prevederi, şi, de aceea le repet aici:

Problema sferei de acţiune al controlului judecătoresc asupra actelor administrative.

Datele statistice nu sînt valabile, dar în timpul diferitor întrevederi, s-a conturat faptul că un

număr relativ de mic de acte normative au fost recuzate la instanţele judecătoreşti.

Articolul 4 al legii privind contenciosul administrativ a fost supus multor discuţii în timpul

vizitei noastre, din cauza sferei restrictive de control asupra unui număr mare de acte. Acesta este

rezultatul amendamentelor introduse în special de Parlament la 7 decembrie 2001. (Iniţial legea a

fost adoptată la 10 februarie 2000). Pare să fie destul de clar că complezenţa unei astfel de

noţiuni restrictive cu Articolul 6 al ECHR este îndoielnică.

Trebuie de spus că noul Articol 4 este în prezent recuzat de către ombudsmeni în faţa

Curţii Constituţionale, care trebuie să ia o decizie referitor la acest subiect în decurs de cîteva

luni.

Chiar dacă Ministerul Justiţiei a luat deja o decizie şi aceasta este într-o măsură oarecare

critică faţă de modificările realizate în lege fără acordul lor, s-ar putea de sugerat ca noul text al

legii să fie supus unei expertize din partea unor parteneri străini.

Mentalităţile dintre judecători trebuie, de asemenea, să se pronunţe în ceea ce priveşte

apropierea restrictivă a controlului judecătoresc asupra actelor administrative. Referitor la acest

subiect au fost întreţinute discuţii interesante, în special la Tribunalul Chişinău şi s-ar putea de

sugerat că stagiul peste hotare, dacă ar fi destul de lung, ar putea fi o metodă eficientă de

extindere a punctelor de vedere a judecătorilor asupra controlului valorilor acestor acte.

Pot doar să adaug la această etapă că sînt completamente de acord cu comentariile profesorului

Fortsakis în ceea ce priveşte acest punct. Este unul dintre cele mai delicate puncte din prezenta

lege.13

V.Condiţiile  generale obligatorii pe care trebuie să le întrunească actul normativ

Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care:

    a) proiectul său trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de

acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, cu prevederile legislaţiei comunitare precum şi cu

tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;13 Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena, Grecia [ http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8n-UpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24 ]

13

    b) proiectul de act normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi

limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi

dispoziţiilor acestuia.

    (2) Reglementările de acelaşi nivel şi avînd acelaşi obiect, precum şi reglementările din alte

materii conexe se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ dacă sînt indispensabile

realizării scopului urmărit prin acest act.

    (3)  O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act

normativ dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.

    (4) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia,

circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi  de specificul soluţiilor normative pe care le

instituie.

    (5) Reglementarea  este derogatorie dacă soluţiile normative referitoare la o situaţie

determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, reglementarea

păstrîndu-şi caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.

    (6) Apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea

socială, precum şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară constituie o condiţie obligatorie a

oricărui act normativ.

    (61) Actul normativ ce reglementează activitatea de întreprinzător trebuie să corespundă

principiului transparenţei decizionale şi de reglementare. În acest scop, autorităţile administraţiei

publice şi instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control sînt obligate:

    a) să informeze asupra proiectelor de acte normative şi să asigure implicarea sectorului privat,

a societăţii civile şi a persoanelor fizice în elaborarea de acte normative şi în procesul luării

deciziilor;

    b) să asigure accesul liber la proiectele de acte normative prin publicarea acestora în

mijloacele de informare în masă şi plasarea în pagina web a autorităţii administraţiei publice sau

a instituţiei abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control respective.

    (7) Actul normativ trebuie să întrunească condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, o

dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept.

    (8) Actul normativ trebuie să fie întocmit cu respectarea tehnicii legislative şi normelor limbii

literare. 14

14 Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 în Monitorul Oficial Nr. 208-210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice central si locale,Cap.I. Dispozitii

14

Principiile generale care se urmaresc si se respecta la iniţierea, elaborarea, avizarea,

expertiza, redactarea, emiterea şi aplicarea actului normative sunt urmatoarele:

    a) coerenţei, corelaţiei şi subordonării actului normativ legii şi actului normativ de nivel

superior;

    b) consecutivităţii şi echilibrului între reglementări;

    c) fundamentării ştiinţifice;

    d) consecvenţei şi stabilităţii normelor juridice;

    e) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.

Actul administrativ concretizează voinţa autorităţii administrative ca subiect de drept

învestit cu putere publică. Corelaţia  actelor normative diferite după puterea lor juridică se

stabileşte în funcţie de competenţa şi  statutul autorităţii publice emitente, precum şi de

caracterul actelor. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale

trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor, precum şi hotărîrilor şi

ordonanţelor Guvernului.

Limitele de reglementare pentru Guvern şi/sau pentru autorităţile administraţiei publice şi

instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control sînt stabilite, pentru fiecare

caz aparte, prin legi. Actele normative ale acestor autorităţi nu pot fi invocate în cazul în care nu

corespund prevederilor legislaţiei.

Concluzii:

Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,

nr.793-XIV din 10.02.20007 : „Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop

contracararea abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.”.15

Nu pot fi atacate în instanţele de contencios administrativ:

a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului,

precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele

Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele

constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile

publice cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor

publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public

deosebit, conform listei prezentate în anexă, parte integrantă a prezentei legi;

b) actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externă a Republicii

Moldova;

    c) legile, decretele Preşedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ, ordonanţele şi

hotărîrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaţionale la care Republica Moldova

este parte, care sînt supuse controlului de constituţionalitate;

d) actele de comandament cu caracter militar;

  e) actele administrative emise pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.

Bibliografie:

Acte legislative și normative

1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.1 din 12.08.1994

2. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

16

3. Codul de Procedură Civilă a Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.111-115/451 din 12.06.2003

4.Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial

ediţie specială din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375

din 18.05.2000

5. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind

exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011

[ http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro ]

6. Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea

Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile

operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie

2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30

7. Legea securitătii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 în Monitorul

Oficial Nr. 10-11     art Nr : 117     Data intrarii in vigoare : 13.02.1997

8. Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale

administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 în Monitorul Oficial Nr. 208-

210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei

publice central si locale,Cap.I. Dispozitii

Monografii, note de curs, publicații

9. Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3;

10. Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [

http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038_-

_Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf

11. Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5,

pag.270

12. Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti

2001,ISBN-973-655-142-3

13.I.Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997

14.Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului

privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011

http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro

15. Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de

către Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universităţii Naţionale şi Capodistriene la Atena,

Grecia [ http://www.google.md/url?

sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F17

%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8n-

UpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24

16. https://dreptprivat.files.wordpress.com/2011/03/toma_teza.pdf

17. http://lex.justice.md/md/311729/

18. http :// ajm . md / public /2012/12/12/ recomandari - privind - unele - aspecte - ale - aplicarii - legislatiei - procesuale /

18