AC_CAM_R_06

AB-CL-1 - STATIILE DE TRATARE A APEI

SEBESEL, PETRESTI, CUGIR,

STATIA DE EPURARE SEBES,

STATIA DE EPURARE CIMPENI

Contract de lucrari nr. 738/26.10.12

STATIA DE EPURARE CAMPENI

Proiect nr.: 1.783

Faza de proiectare: D.T.A.C.

Beneficiar: S.C. APA CTTA S.A. ALBA

Str. Vasile Goldis, nr.3, Alba Iulia, Jud. Alba, 510007

Contractor: Asociere

COSTRUZIONI DONDI S.p.a.

Vialle delle Industrie, nr.13/A, 45100 Rovigo, ITALY

S.C. DAFORA S.A.

P-ta Regele Ferdinand I, nr.15, Medias, Jud. Sibiu, 551002

Data elaborrii APRILIE 2013

COSTRUZIONI DONDI S.p.A SC DAFORA SA AC.CAM.R.06- Memoriu tehnic amenajari exterioare si sistematizzare

verticala

Rif. 1.783 Statiele de tratare a apei Sebesel,Petresti, Cugir , statia de epurare Sebes si Campeni 2 Contract lucrari 7387/26.10.12

LISTA DE SEMNATURI

PROIECTANT GENERAL COSTRUZIONI DONDI S.p.A

Manager proiect Ing. Luigi Pastorelli

Sef Proiect Ing. Alessandro Rondina

Proiectant Ing. Lorenzo Guarnieri

Proiectant Ing. Massimo Nalin

Proiectant Ing. Simona De Agostini

Arh. Elena Osman

Ing. Adrian Zanfir

Ing. Andrei Popescu


verticala


CUPRINS

1. DATE GENERALE ............................................................................................................ 3 1.2 DENUMIREA OBIECTIVULUI INVESTITIEI ..................................................................... 3 1.3 TITULARUL INVESTITIEI ................................................................................................ 3 1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI .......................................................................................... 3 1.5 ELABORATORUL PROIECTULUI ................................................................................... 4 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ................................................................... 4 2.2 DESCRIEREA LUCRARILOR .......................................................................................... 4

1.2.1 Amplasamentul ................................................................................................................. 4 1.2.2 Topografia ........................................................................................................................ 4 1.2.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei .................................................................. 4

1.2.4 Geologia, seismicitatea ..................................................................................................... 5 1.2.5 Devierile si protejarile de utilitati afectate ....................................................................... 8 1.2.6 Organizarea de santier ...................................................................................................... 8 1.2.7 Sursele de apa, energie electrica, telefon, etc. pentru organizarea de santier si definitiva

9 1.2.8 Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea ............................... 9 1.2.9 Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programul de receptie ................ 9

1.2.10 Protejarea lucarilor ....................................................................................................... 9

1.2.11 Masurarea lucrarilor ................................................................................................... 10 1.2.12 Laboratoarele constructorului ..................................................................................... 10 1.2.13 Curatenia in santier ..................................................................................................... 10

1.2.14 Serviciile sanitare ....................................................................................................... 10 1.2.15 Masuri de protectie a muncii + PSI ............................................................................ 10

1.2.16 Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica achizitoare (investitor) .................................................................................................................................. 11 1.2.17 Trasarea lucrarilor ...................................................................................................... 11

2. Memorii tehnice de specialitate ....................................................................................... 11 2.2 MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE LUCRARI DE DRUMURI .............................11

2.2.1 Elemente generale .......................................................................................................... 11

2.2.2 Generalitati pentru lucrarile de infrastructura ................................................................ 11 2.2.3 Situatia existenta a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI .................. 11 2.2.4 Situatia proiectata a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI ................. 12

1. DATE GENERALE

1.2 DENUMIREA OBIECTIVULUI INVESTITIEI AB-CL-1 - STATIILE DE TRATARE A APEI SEBESEL, PETRESTI, CUGIR, STATIA DE EPURARE SEBES, STATIA DE EPURARE CIMPENI OBIECTUL: STATIE DE TRATARE SEBESEL

1.3 TITULARUL INVESTITIEI S.C. APA CTTA S.A. ALBA

1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI S.C. APA CTTA S.A. ALBA


verticala


1.5 ELABORATORUL PROIECTULUI COSTRUZIONI DONDI S.p.A - SC DAFORA SA

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.2 DESCRIEREA LUCRARILOR 1.2.1 Amplasamentul

Proiectul se desfasoara pe raza orasului Campeni, pe malul raului Aries, Judetul Alba.

1.2.2 Topografia

Pentru executarea lucrarilor descrise anterior au fost folosite coordonatele X,Y,Z (ale

punctelor din sistemul stereografic 1930 si sistemul de referinta cote Marea Neagra 1975) si

planurile de situatie la scara 1:2000, 1:500.

Att planimetric ct si nivelitic, lucrarile topografice s-au sprijinit pe puncte din retelele topo-

geodezice din sistemul stereografic 1930 (787.634, 787.633), si RN 4886 puncte din care s-au

executat, n principal, poligonatii pentru retelele de sprijin.

Din punctele acestor poligonatii de ndesire s-au executat retele de ridicare, puncte

determinate prin intersectii, trilateratii, triunghiuri izolate etc.

APARATURA FOLOSITA:

- statie totala LEICA POWER SET 407



- nivele WILD NAK 2, SPRINTER 100

- trepiede, rulete, stadii, reflectoare.

1.2.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei Din punct de vedere climatic, amplasamentul cercetat se situeaz ntr-un sector cu clim

continental-moderat, cu etaj topoclimatic colinar, cu arii topoclimatice de fhn (scderea

precipitaiilor ca efect al fhnului). Regimul climatic general se caracterizeaz prin veri calde, cu

precipitaii nu prea bogate i ierni reci, cu strat de zpad variabil.

PRECIPITATII

Precipitaiile atmosferice nregistreaz cantitii medii anuale de circa 500-600 mm, cu

valori medii pentru luna iunie (luna cea mai ploioas) de ordinul a circa 80 90 mm, iar cu valori

medii pentru luna februarie (luna cea mai secetoas) de ordinul a 20 30 mm. Numrul mediu al

zilelor cu cerul acoperit dimineaa (nebulozitatea medie anual) este ntre 5 6/10 (5 6 zile din

10), iar durata medie de strlucire a soarelui fiind de la 1750 pn la 2000 de ore ntr-un an.

TEMPERATURI


verticala


Temperatura aerului prezint medii anuale de ordinul a 6o 9o C. Temperatura medie a

lunii ianuarie este ntre -5o C -3o C. Temperatura medie a lunii iulie este ntre 20o C 23o C. Din

punct de vedere al frecvenei medie a zilelor tropicale, zona studiat se situeaz n regiunea

intermediar (10 30 zile). Frecvena medie a zilelor de iarn, n care temperatura maxim de sub

0o C este de 20 40 de zile.

VANT

n vederea proiectrii de noi construcii sau a conservrii celor existente, se va avea n

vedere reglementarea tehnic Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciunii asupra

construciilor. Aciunea vntului indicativ NP-082-04, care cuprinde elementele i datele de baz

necesare pentru proiectarea la vnt a construciilor i structurilor curente n Romnia. Conform

acestuia, vitezele maxime anuale ale vntului la 10 metri, mediate pe 1 minut, avnd 50 ani

interval de recuren, nregistrate la INMH Deva, Sebe i Sibiu au urmtoarele valori:

Staia meteorologic

Numrul anilor cu

nregistrri

Maxim observat

(m/s)

Media maximelor

anuale (m/s)

Coeficient de

variaie

Viteza caracteristica

avnd T = 50 ani (m/s)

Deva 27 25 16 0.22 25

Sebe 27 28 19 0.20 29 Sibiu 27 34 21 0.24 34

Tabel 1. la INMH Deva, Sebes i Sibiu au urmtoarele valori

Presiunea de referin a vntului mediat pe 10 min. la 10 m, avnd 50 ani interval mediu

de recuren este de 0.4 kPa.

ADANCIMEA DE INGHET

Zona studiat se ncadreaz, conform STAS 6054-77: Teren de fundare. Adncimi

maxime de nghe. Zonarea teritoriului Romniei, ntr-o zon n care adncimea de nghe,

msurat de la nivelul solului, este cuprins ntre 70 90 cm.

n conformitate cu STAS 1709/1-90: Adncimea de nghe n complexul rutier, zona

studiat are un tip climatic I cu indicele de umiditate Thornthwaite Im = -20...0o C x zile. Indicele de

nghe pentru sisteme rutiere rigide este Imax30 = 550 - 600 C x zile, iar pentru sisteme rutiere

nerigide (trafic greu si foarte greu) este Imed3/30 = 551 C x zile.

Prima zi de nghe apare ntre 1 i 21 octombrie, iar ultima zi de nghe se nregistreaz

ntre 11 aprilie i 1 mai. Numrul zilelor cu solul acoperit de zpad este de peste 3040 de zile.

Grosimea medie anual a stratului de zpad pe sol este de peste 40 cm.

1.2.4 Geologia, seismicitatea

Distributia spatiala a diferitelor unitati geologice avute in vedere este prezentata in figura urmatoare si sunt descrise pe scurt in continuare:


verticala


Fig 1. Principalele unitati geologice identificate in zona

T: materiale din substrat tertiar QT: terase cuaternare QA: depozite campii aluvionare QC: depozite coluviale QFV: depozite mici de rauri sau de izvoare cu depozite in apropiere

Urmatoarele trei unitati geologice sunt din era tertiara:

Depozite coezive (argila, namol) [Tc,Td]

Depozite granulare (nisip, pietris, rar bolovani) [Ts,Tg]

Argile marnoase (marne, namol cu cantitati diferite de var) [Tm, Tcm]

Pentru acest document, s-au luat in considerare trei tipuri de depozite in conformitate cu principalele conditii geo-morfologice.

Depozite campii aluvionare [QA],

Terase aluvionare [QT],

Depozite coluviale [QC],

Depozite aluvionare recente din izvoare si rauri mici [QFV].

In ceea ce priveste materialele din substratul Tertiar, granulometria este cea care determina diferenta dintre sub-faciesurile din fiecare formatie:

c: materiale argiloase,

d: materiale namoloase,

s: materiale nisipoase,

g: pietrisuri

Efectele seismice sunt determinate pe baza prescripiilor incluse n Codul de proiectare seismica Eurocod 8 i anexa sa naionala romna SR-EN1998-1 pentru proiectarea de cldiri i SR-EN1998-2 pentru proiectarea de poduri.

Parametrii necesari pentru proiectare antiseismica,determinati cu CE-8 sunt acceleraia de vrf (ag), accelaratia verticala a terenului(med) i perioada de control (TC).

In urmatoarea harta, inclusa in codul seismic, sunt indicate valorile de varf ale acceleratiei terenului(ag)pe tot teritoriul Romaniei.

QFV

QC

QA

QT

T


verticala


Fig 2. Valorilor de vrf acceleraiei terenului ag pentru cutremure, IMR = 100 ani

n extractele urmatoarelor figuri la harta anterioara, este situata zona proiectului. Valoarea pentru acceleraia terenului este ntre 0.08g.

Perioada de colt (Tc) a raspunsului spectral reprezinta limita intre valorile maxime ale acceleratiei absolute a spectrului si viteza relativa a spectrului. Valoarea pentru zona proiectului este 0.7s.

Valoarea componentei verticale a acceleraiei terenului este obinuta din valoarea acceleraiei terenului ag, prin urmtoarea expresie:

avg = 0.7ag unde: ag acceleratia terenului pentru calculul Proiectului (componenta orizontala a miscarii terenului). avg acceleratia terenului pentru calculul Proiectului (componenta verticala a miscarii terenului).

Perioada de control a spectrului de raspuns (colt) TC reprezinta limita dintre valorile maxime ale spectrului acceleratiei absolute si spectrul vitezei relative. Valoarea in zona proiectului este Tc= 0.7sg.


verticala


Fig 3. Perioadei de control TC a spectrului de raspuns

1.2.5 Devierile si protejarile de utilitati afectate

Conform avizelor si acordurilor ridicate pana in prezent putem afirma ca sunt necesare devieri si/sau relocari de utilitati luand in considerare ca lucrarile care urmeaza a fi realizate depaseste parte carosabila existenta.

In urma obtinerii avizelor si acordurilor de la detinatorii de utilitati cat si a discutiilor purtate, au fost identificate o serie de mutari stalpi electrici pe strazile studiate ii afecteaza. Mentionam ca in acest caz au fost propuse solutii de mutare a acestora luand in considerare posibilitatea de dezafactare sau de deteriorare atat pe timpul executiei cat si pe timpul operarii si intretinerii din dorinta de a largi si moderniza partea carosabila.

Nu detinem nici o informatie cu privire la eventuale subtraversari la mai mult de 3.50 20.00 m adancime care ar face obiectul unui studiu de relocare. Insa in cazul in care s-ar gasi in timpul executiei lucrarilor Executantul este obligat sa ia legatura cu Proiectantul, Beneficiarul dar si cu detinatorul de utilitati, pentru a remedia problema.

In cazul in care Executantul nu respecta aceste conditii acesta este obligat sa suporte pe cont propriu toate costurile remedierii.

1.2.6 Organizarea de santier

In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un bazindecantor.


verticala


Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse intr-o fosa septica care va fi vidanjata periodic si evacuata la o statie de epurare din apropiere cu care s-a incheiat in prealabil un contract de servicii.

Pentru perioada de executie constructorul are obligatia de a realiza toate masurile de protectie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential poluatoare (bazele de productie, depozitele de materiale, organizarile de santier, carierele de pamant). Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate.

1.2.7 Sursele de apa, energie electrica, telefon, etc. pentru organizarea de santier si definitiva

Sursa de apa pe perioada de executie si definitiva se va realiza prin racordarea la

conductele de alimentare cu apa ale localitatii si se va executa din conducta PEHD Dn 50-100

luand in considerareca si municipiul Bucuresti are implementat un astefel de sistem. In cazul in

care se racordeaza la conducta de alimentare cu apa a localitatii, pe racord, in incinta,

se va monta un camin de apometru.

Energia electrica se va asigura din postul de transformare propus a se realiza in solutia

definitiva de alimentare a obiectivului. Surse de energie suplimentara pe perioada executiei pot fi

eventuale racorduri la instalatiile existente in zona sau surse proprii ale constructorului.

1.2.8 Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

Caile de acces la obiectivul propus se constituie din drumul existent in imediata vecinatate

a obiectivului de investitie propus si amenajarile suplimentare sunt incluse in investitie, avand

caracter definitiv.

Pentru comunicatii se recomanda folosirea aparatelor mobile de radio sau telefon.

1.2.9 Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programul de receptie

Investitia se va realiza in durata de lucru propusa de antreprenorul general, graficele de

lucru se vor intocmi de comun acord intre antreprenor si beneficiar, astfel ca termenul de finalizare

a lucrarilor sa fie respectat, asigurandu-se astfel receptia lucrarilor si

punerea in functiune conform proiectului.

Executia lucrarilor se va face respectandu-se caietele de sarcini, putnd fi atacate simultan

mai multe obiecte, in functie de disponibilitatile financiare ale

beneficiarului si de eliberarea terenului.

1.2.10 Protejarea lucarilor

Protejarea lucrarilor si a materialelor din santier cade in sarcina antreprenorului pana vor fi

predate beneficiarului.


verticala


1.2.11 Masurarea lucrarilor

Masurarea lucrarilor s-a facut in unitati specifice fiecarei lucrari (lungime, suprafata, volum,

greutate, timp).

1.2.12 Laboratoarele constructorului

Vor trebui sa realizeze probele cerute de tehnologia de executie: probe de compactare la

fundatii ale sistemului rutier, de rezistenta pentru betoanele folosite pentru santuri, etc, se vor

realiza o serie de carotaje pentru a verifica exactitatea cerintelor de calitate impuse pe santier in

ceea ce priveste caracteristicile minime si maxime cerute in Caietele de sarcini pentru toate

materialele folosite si in special pentru bitum, mixturi asfaltice etc., in laboratoarele proprii sau

alte laboratoare atestate si nominalizate la ofertare.

1.2.13 Curatenia in santier

Cade integral n sarcina antreprenorului cu mare atentie pentru protejarea si conservarea

mediului si n mod deosebit se va respecta tehnologia de executie

pentru afectarea a ct mai putin teren arabil sau de alte categorii.

1.2.14 Serviciile sanitare

Se vor asigura de Spitalul Municipal si serviciile de urgenta teritoriale.

1.2.15 Masuri de protectie a muncii + PSI

La executie se vor respecta:

Legea protectiei muncii nr. 319/2006

L319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca nr.

319/2006

HG 300/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau

mobile

HG 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a

maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.

Executia lucrarilor se va face cu muncitori calificati pentru astfel de lucrari, precum si cu

utilajele specifice necesare.

La sapaturile executate cu taluz cu o panta mai mica de 1:1 se vor folosi - obligatoriu sprijiniri.

Toate utilajele prevazute cu motor electric se vor lega la pamant.

Lucrrile proiectate nu necesita masuri speciale PSI.


verticala


1.2.16 Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica achizitoare (investitor)

Avand in vedere prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, Proiectantul va avea obligatia sa participe la fazele determinante ale proiectului in vederea verificarii concordantei lucrarilor executate cu proiectul.

Mai detaliat, relatiile Investitor-Executant si Investitor-Proiectant, sunt descrise in contractele de executie si prestari servicii.

1.2.17 Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor se va realiza in functie de axele de trasare si reperul de nivelment

stabilite la faza urmatoare de proiectare si numai in prezenta proiectantului.

2. Memorii tehnice de specialitate

2.2 MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE LUCRARI DE DRUMURI

2.2.1 Elemente generale

Proiectul tehnic verificat, avizat si aprobat potrivit prevederilor legale reprezinta documentatia scrisa si desenata pe baza careia se executa lucrarea. Proiectul tehnic a fost elaborat in mod clar, si asigura informatii complete, astfel incat autoritatea contractanta va obtine datele tehnice si economice complete privind aceasta lucrare, care va raspunde cerintelor sale tehnice, economice

si tehnologice.

De asemenea proiectul tehnic este complet si suficient de clar, astfel incat se vor putea

elabora pe baza lui detaliile de executie in conformitate cu materialele si tehnologia de executie

propusa, fara sa fie necesara suplimentarea cantitatilor de lucrari respective si fara a se depasi

costul lucrarii, stabilit in faza de oferta pentru executia lucrarilor.

2.2.2 Generalitati pentru lucrarile de infrastructura

Lucrrile proiectate rutiere prevazute respect n totalitate normele tehnice privind proiectarea i realizarea drumurilor publice, i constau n principal din :

Desfacerea bordurilor carosabile cu o stare tehnic necorespunztoare, acolo unde este cazul;

Realizarea drumurilor de incinta si platformelor prin realizarea unui strat de fundatie din materiale granulare si a unei dale din beton;

Amenajarea de locuri de parcare pentru autoturisme:

2.2.3 Situatia existenta a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI

In prezent, pe amplasamentul studiat se afla un drum de acces pe malul raului Aries.

Din drumul de acces se va realiza accesul in incinta statiei de epurare din localitatea Campeni.


verticala


Accesul in incinta se va face prin racordarea simpla la drumul de acces.

2.2.3.1 Traseul in plan Nu este cazul.

2.2.3.2 Profilul in lung Nu este cazul.

2.2.3.3 Profilul transversal tip Nu este cazul.

2.2.3.4 Defectiuni ale sistemului de drenaj Nu este cazul.

2.2.4 Situatia proiectata a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI

2.2.4.1 Traseul in plan In plan traseul drumurile de incinta si platformele urmaresc amplasamentul obiectivelor din incinta

statiilor de epurare.

Drumurile asigura accesul autovehiculelor catre obiectivele importante din cadrul statiei de

epurare.

Drumurile de incinta au o lungime de cca. 200m si o suprafata totala de 1195.10 mp.

Deasemenea au fost amenajate patru locuri de parcare pentru autovehicule cu dimensiunea de

5.00m x 2.50m.

2.2.4.2 Profilul longitudinal In profil longitudinal drumul va urmari pe cat posibil terenul natural, fara a se realiza cantitati mai

de sapatura sau umplutura. Declivitatile in profil longitudinal au valori cumprinse intre 1.50% si

2.65%.

2.2.4.3 Profilul transversal In profil transversal drumurile au o latime variabila cu latimea minima de 3.50m si latimea maxima

de 6.00m.

Drumurile au fost amenajate in acoperis cu panta de 2.50% pentru zonele cu latimi mai mari de

5.00m si in panta unica pentru drumurile cu latime mai mica de 5.00m.

2.2.4.4 Sistemul rutier Dimensionarea structurii rutiere s-a fcut funcie de traficul care va circula in incinta statiei

de epurare.


verticala


Capacitatea portant a structurii proiectate s-a calculat conform Instruciuni tehnice i

departamentale pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide i nerigide indicativ PD 177-76

(Ivanov).

Structura rutiera :

- 20 cm strat inferior de fundatie din balast - 15 cm strat superior de piatra sparta

- 20 cm dala din beton de ciment rutier BcR 4.0

2.2.4.5 Dispozitive pentru scurgerea apelor Scurgerea apelor pluviale se vor realiza prin intermediul gurilor de scurgere amplasate pe

platforma betonata.

Apele vor fi directionate prin pante si prin declivitati catre gurile de scurgere proiectate.

Intocmit,

Ing. Dragos ENACHI

AC_CAM_R_06

Documents

Transcript of AC_CAM_R_06