ACADEMIA ROMÂNĂ Creșterea capacității administrative a ...CAPITOLUL 9. PROPUNERI DE MODIFICARE...

Titlul proiectului: “Creşterea capacităţii administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi

Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi”

Beneficiar: Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Partener: Academia Română

Numărul de identificare al contractului: SIPOCA 5

ACADEMIA ROMÂNĂ

Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul

de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare

a sistemului de politici publice bazate pe dovezi - SIPOCA 5

Denumire rezultat R1.7.2:

Mecanism de monitorizare a implementării legii privind stimularea

investitorilor individuali business angels pe baza Studiului privind

percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr.

120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels

elaborat în cadrul acestui proiect, conform rezultatului intermediar

1.7.1.

Elaborată de către autorii:

Ateşoae Maria Roxana, Călina Gelu, Ciumara Tudor, Cîrciumaru

Daniel, Olaru Marieta, Tănasie Anca

București (martie 2019)

Pagina 2 din 289

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 5

SECȚIUNEA I. CADRUL MODIFICĂRII LEGII NR. 120 DIN 2015 PRIVIND

STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI - BUSINESS ANGELS ........................... 7

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 8

CAPITOLUL 1. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 – partea întâi ....................... 10

1.1. Necesitatea creării unei legi funcționale pentru investițiile business angels ..................... 10

1.2. Critici aduse Legii 120/2015 .............................................................................................. 15

1.3. Premise pentru modificarea Legii 120/2015 ...................................................................... 19

CAPITOLUL 2. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 – partea a doua .................... 23

2.1. „Este necesară o lege pentru stimularea investițiilor business angels în România?” ......... 23

2.2. Justificarea modificării legii ............................................................................................... 28

2.3. Critici aduse legii ............................................................................................................... 29

2.4. Opinii privind modificarea legii ......................................................................................... 34

CAPITOLUL 3. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 – partea a treia ..................... 42

3.1 Contextul modificării Legii nr. 120 din 29 mai 2015 privind stimularea investitorilor

individuali - business angels ..................................................................................................... 42

3.2 Factori de identificare a investițiilor de tip „business angels” ............................................ 46

3.3 Rețelele de business angels ................................................................................................. 53

CAPITOLUL 4. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 – partea a patra .................... 59

4.1 Introducere .......................................................................................................................... 59

4.2 Aria de aplicabilitate a Legii nr. 120/2015 .......................................................................... 60

4.3 Definirea încadrării unui investitor ca investitor individual - business angel ..................... 61

4.4 Facilități fiscale pentru investitorii individuali - business angels ....................................... 62

4.5 Facilități fiscale pentru societatea care atrage investitori individuali - business angels ..... 64

4.6 Posibilitatea de exit înainte de expirarea termenului minim stabilit prin Legea nr. 120/2015

................................................................................................................................................... 64

4.7 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru rețelele de investitori individuali -

business angels .......................................................................................................................... 64

CAPITOLUL 5. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 – partea a cincea.................. 67

5.1 Introducere .......................................................................................................................... 67

5.2 Monitorizare a investițiilor BA ........................................................................................... 70

5.3 Concluzii ............................................................................................................................. 85

SECȚIUNEA II. REVIZUIREA LEGII NR. 120 DIN 2015 PRIVIND STIMULAREA

INVESTITORILOR INDIVIDUALI - BUSINESS ANGELS .................................................... 88

CAPITOLUL 6. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea întâi ........ 89

6.1 Introducere .......................................................................................................................... 89

6.2 Propuneri de termeni și definiții .......................................................................................... 90

6.3 Modificări din perspectiva ariei de aplicabilitate a legii ..................................................... 92

Pagina 3 din 289

6.4 Modificări propuse din perspectiva încadrării unui investitor ca investitor individual -

business angel ............................................................................................................................ 97

6.5 Modificări propuse din perspectiva facilităților fiscale pentru investitorii individuali -

business angels ........................................................................................................................ 106

6.6 Facilități fiscale pentru societatea care atrage investitori individuali business angels ..... 120

6.7 Posibilitatea de exit înainte de expirarea termenului minim stabilit prin lege .................. 123

6.8 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru rețelele de investitori individuali

business angels ........................................................................................................................ 124

6.9 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru consorțiile de investitori individuali

– business angels ..................................................................................................................... 126

6.10 Destinația fondurilor obținute prin investiții BA ............................................................ 128

CAPITOLUL 7 PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea a doua ... 129

7.1 Stimulentele fiscale pentru promovarea investițiilor de tip business angel ...................... 129

7.2 Definirea rețelelor de business angeli și furnizarea sprijinului guvernamental prin

intermediul acestor rețele ........................................................................................................ 137

CAPITOLUL 8. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea a treia .. 142

8.1. Concepte esențiale în formularea cadrului legislativ referitor la business angels............ 142

8.2. Schema de minimis .......................................................................................................... 147

CAPITOLUL 9. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea a patra .. 156

9.1 Propuneri de modificare a Legii 120/2015 privind investițiile business angels ............... 156

9.2 Justificarea propunerilor de modificare a Legii 120/2015 ................................................ 163

CAPITOLUL 10. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea a cincea

.................................................................................................................................................... 170

10.1 Propuneri de îmbunătățire a Legii 120/2015 ................................................................... 170

CAPITOLUL 11. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR. 120/2015 – partea a șasea 182

SECȚIUNEA III. FUNDAMENTAREA UNUI MECANISM DE MONITORIZARE A

IMPLEMENTARII LEGII 120 / 2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR

INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS ...................................................................................... 186

CAPITOLUL 12. MECANISM DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR.

120/2015 – partea întâi ............................................................................................................... 187

12.1 Introducere ...................................................................................................................... 187

12.2 Mecanismul de monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015, în forma revizuită ... 189

12.3 Indicatori propuși în cadrul mecanismului de monitorizare a implementării Legii nr.

120/2015, în forma revizuită ................................................................................................... 190

12.4 Beneficiari potențiali ai situațiilor statistice elaborate în cadrul mecanismului de

monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015, în forma revizuită ..................................... 196


120/2015 – partea a doua ............................................................................................................ 198

13.1. Aspecte generale referitoare la monitorizarea implementării legii business angels ...... 198

13.2. Organisme cu competențe în domeniul monitorizării .................................................... 199

13.3. Activități de monitorizare............................................................................................... 201

Pagina 4 din 289

13.4. Indicatorii mecanismului de monitorizare...................................................................... 202


120/2015 – partea a treia ............................................................................................................ 208

14.1 Etapele implementării unui mecanism de monitorizare a legislației referitoare la business

angels ....................................................................................................................................... 208


120/2015 – partea a patra............................................................................................................ 217


120/2015 – partea a cincea ......................................................................................................... 220

16.1 Propuneri pentru realizarea unui mecanism de monitorizare a implementării legii ....... 220

CONCLUZII ............................................................................................................................... 249

SECȚIUNEA IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI .............................................................. 250

CAPITOLUL 17. REVIZUIREA LEGII 120/2015 PRIVIND INVESTIȚIILE BUSINESS

ANGELS .................................................................................................................................... 251

17.1. Analiza Legii 120/2015 .................................................................................................. 251

17.2. Premise pentru modificarea Legii 120/2015 .................................................................. 254

17.3. Propuneri de modificare a Legii 120/2015 ..................................................................... 257

17.4. Justificarea propunerilor de modificare a Legii 120/2015 ............................................. 264

CAPITOLUL 18. MECANISM DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII LEGII PRIVIND

STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS .......................... 271

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ........................................................................ 276

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 277

BIBLIOGRAFIE EXPERT 1 .................................................................................................. 277






Pagina 5 din 289

INTRODUCERE

Situația economică din România, în contextul evoluțiilor recente ale economiei globale,

aspectele de perspectivă ale mediul economico-social național si regional, dar si lipsa de

aplicabilitate a cadrului reglementativ național din domeniul investițiilor de tip business angels,

impun o regândire si o abordare nouă, mai eficientă a procesului de stimulare acestora. În

contextul în care, nu de puține ori în ultimele decenii s-a pus problema regândirii si reașezării

sistemelor până nu de mult funcționale la nivelul economiilor de piață, economiile emergente așa

cum este cazul României, se încadrează într-o realitate din ce în ce mai aparte față de modelele

economice si sociale clasice. Astfel, devin necesare modele, mecanisme si instrumente noi,

integrate, ancorate în contextul evolutiv prezent si viitor, care să contribuie la concentrarea

investițiilor si activității economice cu potențial real de creștere la nivel național, inclusiv

specularea avantajelor competitive existente, de către legislația în vigoare si limitarea migrației

start-up-urilor competitive, prin instaurarea de stimulente care să nu mai ofere argumente

deciziilor de transfer către arii economice cu un climat mai propice.

Prezentul studiu - Modulul 3 - Percepția mediului de afaceri referitor la implementarea

Legii nr. 120/2015 în vederea instituirii mecanismului de monitorizare a implementării

acesteia, ca parte a rezultatului R1.7.2 - Mecanism de monitorizare a implementării legii

privind stimularea investitorilor individuali business angels pe baza Studiului privind

percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea

investitorilor individuali business angels elaborat în cadrul acestui proiect, conform

rezultatului intermediar 1.7.1. - are în vedere atingerea unei serii de obiective specifice cum ar

fi:

identificarea contextului aferent Legii nr. 120/2015 privind stimularea

investitorilor individuali business angels, ca demers necesar în vederea argumentării si

justificării nevoii unei legii de stimulare a acestui tip de investiții în România;

conturarea unor propuneri de modificare a Legii nr. 120/2015 privind

stimularea investitorilor individuali business angels, pornind de la fixarea de către lege a

conceptelor si definițiilor esențiale în formularea cadrului legislativ pe baze coerente si

conform bunelor practici internaționale;

propunerea unei scheme de minimis aferente Legii nr. 120/2015 privind

stimularea investitorilor individuali – business angels în conformitate cu sugestiile

formulate de către Consiliul Concurenței si în concordanță cu legislația în vigoare din

acest domeniu;

Pagina 6 din 289

înaintarea unui sistem de monitorizare a implementării legii privind

stimularea investitorilor individuali – business angels care să includă organismele cu rol

în monitorizare, principalele categorii de activități de la baza mecanismului, dar si un set

de indicatori pe baza căruia se poate identifica în timp, dinamică impactul introducerii si

aplicării acestei legi asupra mediului de afaceri din România.

Având în vedere aceste obiective, demersul științific îmbină analiza teoretică cu cea

aplicativă, analiza cadrului legislativ existent în contextul legislativ național cu scopul de a face

posibilă regândirea si formularea unei noi legi aplicabile, viabile si mai ales eficiente cu scopul

asigurării unui ecosistem național propice lansării si dezvoltării start-up-urilor, propice potențării

investițiilor de capital autohton prin intermediul business angels.

Pentru mediul de afaceri european, dar, în mod evident, si pentru cel românesc,

investițiile de tip business angels devin din ce în ce mai importante pentru start-up-urile în faza

de seed, pentru care băncile sau fondurile de investiții nu reprezintă o alternativă viabilă de

finanțare. Astfel, devine acută nevoia unei legi care să stimuleze inițiativele business angels, să

le ofere pe de o parte o partajare de către stat a riscului ridica asumat prin susținerea financiară si

cu know-how a unui start-up într-un mediu destul de inflexibil si de instabil, iar pe de altă parte

să genereze motivația economică necesară investitorului în zona de profit. Studiul de față ia în

considerare alternativele de sprijin ce pot fi oferite de stat acestor investitori, le analizează în

mod contextual si le sintetizează sub forma unei propuneri integrate de text legislativ cu schemă

de minimis si mecanism de monitorizarea a aplicării legii, integrate.

Pornind de la aceste ipoteze de cercetare, precum si de la instrumentarul metodologic

prezentat anterior si care permite atingerea obiectivelor de cercetare propuse, studiul are la bază

o structură integrată axată pe 3 componente majore:

Analiza legii 120/2015;

Premisele pentru modificarea legii 120/2015;

Propuneri de modificare a legii 120/2015

Mecanismul de monitorizare a aplicării legii privind stimularea

investitorilor individuali – business angels.

Astfel, lucrarea de față sintetizează sub o formă concretă, cu aplicabilitate imediată

concluziile desprinse ca urmare a analizei științifice în domeniul investițiilor individuale de tip

business angels, sub forma unei propuneri integrate ce conține atât premisele cât si rezultatele ce

conduc la atingerea obiectivului general al prezentei cercetări.

Pagina 7 din 289

SECȚIUNEA I. CADRUL MODIFICĂRII LEGII NR. 120 DIN

2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR

INDIVIDUALI - BUSINESS ANGELS

Pagina 8 din 289

INTRODUCERE

Legea 120/2015 privind investițiile de tip business angels a reprezentat un mare pas

înainte pentru economia românească, prin recunoașterea statutului deținut de către investitorul

business angel în finanțarea start-up-urilor românești. Chiar dacă legea nu a fost funcțională,

primind numeroase critici încă de la adoptare, a reprezentat o bază de discuție ulterioară pentru a

o îmbunătăți și o adapta la necesitățile pieței. O astfel de situație nu este neobișnuită, în

majoritatea țărilor dezvoltate existând “experimente” în acest domeniu, până la găsirea mixului

de măsuri adecvate pentru realitățile și nevoile economiei.

În această lucrare, argumentăm necesitatea existenței unei legi pentru stimularea

investițiilor business angels în România, prezentăm opiniile critice manifestate de către

investitori și antreprenori referitoare la prevederile legii, conturăm premisele necesare pentru a

realiza o lege funcțională și facem propuneri de modificare a legii, ținând seama de nevoile

exprimate de către exponenții mediului de afaceri, dar și de constrângerile legislative sau

instituționale. Bazându-ne pe propunerile avansate și pe nevoia inițiatorului modificării actului

normativ de a obține un feed-back, am propus și un mecanism de monitorizare a implementării

legii. Sursele de informații au fost, în principal, Legea 120/2015 și lucrarea Studiu privind


investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare a

implementării acesteia.

Contextul modificării actului normativ este marcat de necesitatea adaptării acestuia la

realitățile economiei românești și la cerințele investitorilor și antreprenorilor, potențiali

beneficiari ai legii. Nevoia de resurse financiare a micilor antreprenori este clară. O afacere nouă

trece prin câteva faze, de la concept la crearea primei versiuni de produs și apoi la lansarea și

impunerea pe piață. O afacere care presupune crearea unui prototip are nevoie de capital pentru a

se autosusține în primii ani viață, când afacerea nu produce nimic, ci înregistrează doar

cheltuieli. Multe produse viabile din punct de vedere economic pot dispărea datorită lipsei

resurselor financiare ale firmelor; de asemenea, multe produse nici nu trec de stadiul de concept,

din aceleași motive.

Cei mai mulți antreprenori își epuizează resursele financiare până la expansiunea pe

piață. Exact în acest moment este nevoie de capital de lucru, pentru acoperirea cheltuielilor

curente și a finanța dezvoltarea. Rolul investitorilor business angels în acest proces este crucial.

Ei își asumă un mare risc, prin finanțarea unor idei de afaceri în care cred și pe care alți actori ai

pieței financiare le ignoră, din cauza riscurilor operaționale ridicate.

Pagina 9 din 289

Finanțarea afacerilor de către investitorii business angels a devenit o formă modernă de

acoperire a necesarului de finanțare de către o parte a start-up-urilor. Deși finanțările acordate de

către business angels acestora nu reprezintă un procent semnificativ în finanțarea totală a

sectorului IMM-urilor în România, ele acoperă un segment al pieței de capital pe care

instrumentele clasice (finanțările de tip bancar și obligatar) nu îl pot acoperi, datorită riscurilor

ridicate. De asemenea, nici fondurile de capital de risc nu vizează acest segment al pieței,

deoarece ele țintesc afaceri de anvergură mai mare, cu creștere rapidă și care au un produs

validat de către piață, în timp ce ținta predilectă a investitorilor business angels o reprezintă start-

up-urile. Toate aceste lucruri justifică efortul de elaborare a unei legi funcționale dedicate

domeniului investițiilor business angels.

Apreciem că principalii beneficiari ai unui act normativ sunt firmele inovatoare și cele

care activează în domenii creative, considerate ca având un potențial de dezvoltare ridicat și care

sunt țintite, de obicei, de către investitorii business angels români.

Prin propunerile de susținere financiară, pe bază de granturi, a start-up-urilor și a rețelelor

de business angels, apreciem că actul normativ ce reglementează acest tip de investiții în

România este îmbunătățit și permite o stimulare atât a investitorilor business angels, prin

posibilitatea de cofinanțare a proiectelor lor, dar și piața în general, prin creșterea conștientizării

de către publicul larg, antreprenori și potențiali investitori a acestui tip de finanțare a economiei.

Pagina 10 din 289

CAPITOLUL 1. CONTEXTUL MODIFICĂRII LEGII 120/2015 –

partea întâi

1.1. Necesitatea creării unei legi funcționale pentru investițiile business angels

Particularitățile economice actuale, interne și externe, transformările rapide survenite în

economia mondială, dezideratul României de a ajunge din urmă țările Europei Centrale,

importanța acordată IMM-urilor de către Uniunea Europeană, dar și slaba dezvoltare a acestui

sector în România impun o intervenție prin mijloace specifice la nivel legislativ. România s-a

poziționat, în ultimele trei decenii, ca o economie cu o forță de muncă ieftină, ceea ce a atras un

anumit gen de investitori, care nu au urmărit crearea de valoare adăugată mare prin afacerile

derulate.

Schimbările intervenite în această privință la nivelul politicilor publice, prin fructificarea

altor tipuri de avantaje competitive, cum ar fi capitalul intelectual, pot permite nu doar atragerea

de investiții străine cu valoare adăugată superioară, dar și inversarea fenomenului de brain drain

cu cel de brain gain, respectiv reîntoarcerea în țară a elitelor intelectuale, care pot găsi în

România un mediu propice pentru a-și valorifica potențialul creativ. Efectul de sinergie al acestui

proces poate fi unul impresionant, iar sprijinirea de către stat a inițiativei private constituie un

factor catalizator. În cadrul mixului de politici publice adoptat de către stat se înscrie și

stimularea investitorilor business angels și a sprijinirea financiară a firmelor în care aceștia

doresc să investească.

Start-up-urile finanțate prin legea dedicată investițiilor business angels au potențialul de a

genera efecte pozitive în economie. Aceste afaceri trec prin câteva stagii, de la faza de idee a

produsului până la lansarea pe piață a unei versiuni beta și apoi extinderea pe piață. Lipsa

resurselor financiare ale antreprenorului, la care se adaugă riscul ridicat al investiției în firmă în

această fază, determină reticența multor investitori în a avansa resurse financiare pentru

susținerea unei afaceri nevalidate deplin de către piață. Investitorii business angels sunt singura

categorie de investitori dispuși să acopere această nevoie de finanțare, dar riscurile asumate de ei

sunt destul de ridicate, iar instituirea unui mecanism public de susținere a lor ar conduce la o

dezvoltare a sectorului, atât extensiv, prin creșterea numărului de investitori, cât și intensiv, prin

investirea unor sume mai mari de bani. În același timp, antreprenorii vizionari își pot vedea

ideile de afaceri materializate, prin găsirea unor parteneri de afaceri dornici să-și pună la

dispoziție capitalul financiar și cel intelectual. Nu trebuie ignorate nici beneficiile la scară

macroeconomică ale unui act normativ adoptat în acest domeniu, prin dezvoltarea sectorului

Pagina 11 din 289

IMM-urilor într-o economie în care forța de piață a micilor afaceri este slabă, iar capacitatea lor

de a concura cu marile companii este foarte redusă.

Chiar dacă unele dintre ele nu vor reuși să propună un produs valid pieței și vor eșua, cele

care vor avea succes pot suplini, prin amploarea efectelor, pierderile înregistrate de către

celelalte firme. În general, start-up-urile sunt cunoscute pentru competitivitatea ridicată și

caracterul inovator, datorită fructificării unor avantaje concurențiale legate de capitalul

intelectual al fondatorilor. Acești factori, la care se adaugă poveștile de succes ale investitorilor

BA, realizate în absența unei legi funcționale, constituie premise pentru propunerea unui act

normativ în domeniu. Exemplele de investiții efectuate cu succes ar trebui să crească, iar piața să

se dezvolte accelerat, prin impulsul oferit.

Tentative de legiferare a investițiilor de tip business angel au existat în numeroase țări,

atât dezvoltate, cât și emergente. Motivația a fost recunoașterea rolului jucat de investitorii BA în

finanțarea micilor afaceri și, prin urmare, dorința firească de a sprijini acest sector.

Politicile publice implementate în țările europene pentru facilitarea investițiilor BA au

pus în prim plan fiscalitatea. Aceasta a fost considerată ca un factor major de dezvoltare a pieței

de acest tip, deși studiile independente efectuate au fost incerte în privința eficienței măsurilor

fiscale. Alte politici publice au urmărit dezvoltarea rețelelor de BA, prin subvenționarea unei

părți a cheltuielilor acestora, astfel încât serviciile oferite antreprenorilor să devină accesibile.

Sunt țări unde comisioanele de succes pentru intermedierea tranzacțiilor antreprenori –

investitori sunt destul de mari, în timp ce succesul pe viitor al afacerii este incert. Alte studii au

arătat că fondurile publice alocate pentru stimularea investițiilor BA sunt o risipă; toate studiile

efectuate în această privință sunt limitate ca sferă de cuprindere, de obicei la o singură țară, iar

concluziile nu pot fi generalizate. Multitudinea de factori implicați (factori

naționali/regionali/locali, cultura economică, specificități economice naționale, contradicția

prevederilor propunerilor legislative din domeniul BA cu prevederile altor legi etc.) fac

imposibilă translatarea efectelor în timp și spațiu.

Analiza studiilor de caz din aceste economii arată o situație foarte eterogenă în privința

eficienței măsurilor adoptate. Sunt state care au implementat cu succes scheme de sprijin pentru

investitorii business angels; unele țări au renunțat la facilitățile acordate, datorită lipsei de

atractivitate a acestora. Pentru mulți investitori, factorii financiari nu sunt primordiali în

adoptarea deciziei de investiții. Stimulentele fiscale, acordarea de ajutoare financiare unor

investitori care oricum dispun de un capital însemnat și care atrage probleme de natură

principială în societate sunt mai puțin importante decât factorii calitativi, precum calitatea

managementului firmei țintă, calitatea planului de afaceri sau birocrația în relația cu autoritățile

statului. Din acest motiv, adoptarea unei legislații eficiente este destul de dificilă într-o

Pagina 12 din 289

economie, în care mulți factori economici, financiari, juridici, sociali, culturali joacă un rol

important. Provocările pentru elaborarea unui act normativ cu adevărat funcțional sunt, așadar,

destul de mari.

Drept urmare, analizând experiențelor altor țări, am constatat existența unei multitudini

de situații particulare, de modificări legislative reactive efectuate în timp, de propuneri de

mecanisme de ajutorare a pieței, urmate de extinderea sau retragerea acestora, în funcție de

succesul lor pe piață.

Apreciem că România poate profita de pe urma experienței acestor țări în domeniu.

Translatarea experienței este imposibilă; totuși, se pot identifica trăsăturile caracteristice ale

mediului de afaceri românesc și, plecând de la cerințele semnalate de către investitorii business

angels care activează pe piață și de la criticile aduse Legii 120/2015, se poate propune o lege

funcțională, care să vină în sprijinul actorilor acestei piețe.

Piața investițiilor de tip business angel este slab dezvoltată în România. Numărul de

investitori din piața vizibilă este extrem de redus, iar rețelele dedicate acestora nu au nici pe de

parte anvergura și vizibilitatea celor din țările Europei de Vest. Atât rețelele, cât și investitorii

sunt mai degrabă necunoscuți publicului larg, dar și potențialilor antreprenori, care nu au

cunoștință despre posibilitatea apelării la această formă de finanțare, adecvată specificului lor.

Serviciile rețelelor sunt foarte reduse, iar publicitatea făcută acestora este mai degrabă absentă.

Nici măcar site-urile web nu oferă prea multe informații, astfel că opacitatea domeniului și-a

lăsat și ea amprenta asupra gradului scăzut de dezvoltare a pieței.

Investitorii business angels români sunt mai degrabă cunoscuți publicului larg din

relatările presei; totuși, aceștia nu sunt dispuși să ofere prea multe informații despre afacerile lor.

Din acest motiv, piața românească a rămas mult în urma altor țări, chiar din Europa de Est.

Guvernul poate contribui la dezvoltarea pieței printr-un act normativ care, pe lângă facilitățile

acordate, poate și impune conceptul de investitor business angel în rândul conștiinței publicului

larg, printr-o lege funcțională și avantajoasă pentru partenerii de afaceri implicați.

Potențialul pieței românești este extrem de ridicat. Domeniile cheie vizate de către

investitorii business angels, respectiv TIC, inteligența artificială, internetul lucrurilor, piața de

jocuri online, biotehnologia au un potențial imens în România. Sectorul acestor servicii s-a

dezvoltat foarte mult în România ultimilor ani, rata de creștere depășind-o pe cea medie a PIB,

numărul de programatori a crescut, foarte multe firme străine și-au deschis reprezentanțe în

România, pentru a profita de pe urma acestui boom. Firmele românești de soft s-au dezvoltat și

ele și au început să propună soluții proprii pe piață, depășind faza subcontractărilor pentru

firmele mari de la nivel mondial. În acest condiții, putem afirma că România dispune de un

Pagina 13 din 289

capital intelectual aflat în stare latentă, creativ, vizionar și cu experiență câștigată în relațiile de

afaceri cu giganții mondiali din domeniu.

Numărul de companii antreprenoriale care pot fi înființate este destul de mare. Statul

român a sprijinit deja inițiativele în acest domeniu, propunând scheme de finanțare gen Start-up

Plus și Start-up Nation, care au favorizat domeniile creative și de specializare inteligentă.

Așadar, putem presupune că ecosistemul românesc dispune deja de o masă critică de firme care

au potențialul de a propune produse inovative. Acest ecosistem poate fi îmbunătățit cu start-up-

urile care, din dorința de a dezvolta și a impune un produs pe piață, se află în căutare de

finanțare, dar programele cu finanțare națională sau europeană nu se pliază pe tiparul afacerii sau

pe necesitățile de finanțare ale antreprenorului. Acest tip de companii este ținta investitorilor

business angels, care pot suplini lipsa interesului altor instituții de pe piață pentru acordarea de

finanțare. În această privință, propunerea unei legi dedicate pieței de tip angel investing nu ar

face decât să continue politicile publice în domeniu, deja asumate și implementate de către stat.

Așadar, putem afirma că investitorii business angels dispun de un potențial ridicat pe

piață, actul normativ nefăcând decât să faciliteze contactul dintre partenerii de afaceri și să

contribuie la dezvoltarea pieței. Lipsa concurenței pe piață pentru finanțarea start-up-rilor, cu

riscuri totuși mai ridicate, având în vedere că încă nu au atins maturitatea, nu poate decât să

constituie un argument în plus pentru creșterea numărului de investitori interesați să intre pe

piață, dar și pentru creșterea numărului de tranzacții încheiate.

România nu a beneficiat nici de prezența unor rețele BA puternice, cele existente fiind

destul de puțin prezente pe piață, iar evenimentele organizate pentru potențialii parteneri nu au

fost intens mediatizate. Așadar, hazardul a marcat inclusiv tranzacțiile de succes efectuate între

antreprenori și investitori. În majoritatea țărilor, promovarea conceptului de BA în societate a

căzut în sarcina rețelelor BA, acestea fiind destul de puternice, vizibile și devenind parteneri ai

guvernelor în tentativele de reglementare a pieței sau de fundamentare a programelor de sprijin

financiar.

În conceperea unei legi funcționale, se poate urmări acordarea de stimulente atât

antreprenorilor, cât și investitorilor. Stimulentele pentru antreprenori se pot acorda în mod direct,

pe bază de schemă de minimis, urmărind acoperirea unor cheltuieli ale firmei. Stimulentele

pentru investitori pot consta în acordarea de facilități fiscale la impozitarea veniturilor din

vânzarea participațiilor și în posibilitatea deductibilității pierderilor din exit-urile făcute.

Acordarea de sume bănești direct investitorilor nu a reprezentat o practică extinsă la nivel

mondial, având în vedere că investitorii dispun de propriul capital; totuși, unele țări au înființat

fonduri de co-investiții, care și-au plasat capitalul în firmele țintă, alături de investitorii BA. Un

Pagina 14 din 289

astfel de sprijin s-a dovedit util, deoarece mulți investitori caută, de multe ori, parteneri de

afaceri, alături de care să investească, pentru reducerea riscurilor.

România are nevoie de imprimarea unui impuls acestui domeniu, prin realizarea unei legi

funcționale. În ciuda potențialului ridicat, piața nu a reușit să se dezvolte foarte mult, fiind

printre cele mai subdezvoltate din Europa. Intervenția statului se impune așadar, iar contextul

economic (atât intern, cât și extern) este unul favorabil. Piața a demonstrat că poate propune

afaceri viabile, iar dorința de asumare a riscului investirii în aceste afaceri există din partea

deținătorilor de capital. Furnizarea unor scheme de sprijin public poate dinamiza piața, astfel

încât finanțările de tip business angel să ajungă la o pondere însemnată în economie.

Pentru România, apreciem că adoptarea unui act normativ pentru sprijinirea investițiilor

BA se impune, principalele argumente fiind următoarele:

- Gradul slab de dezvoltare a pieței românești, unde numărul de investitori BA raportat

în statisticile oficiale este de doar câteva zeci.

- Transformarea unei părți însemnate a pieței invizibile în piață vizibilă, mai ușor de

cuantificat; nu există studii pe piața românească care să încerce să cuantifice

dimensiunea pieței invizibile. Mai mult, și investitorii BA cunoscuți preferă să

păstreze confidențiale datele referitoare la investițiile efectuate și la rentabilitatea

obținută.

- Creșterea gradului de conștientizare de către antreprenori cu privire la posibilitățile de

materializare a ideilor lor de afaceri și de dezvoltare a afacerilor, prin apelarea la o

sursă de finanțare adecvată profilului lor de risc și care este dublată și de un transfer

de cunoștințe și experiență.

- Diminuarea riscurilor pentru investitorii BA, prin utilizarea parțială de fonduri

publice pentru finanțarea start-up-urilor. Programele de sprijin pentru firme pot

suplini dificultatea găsirii altor investitori BA doritori să investească într-o afacere,

având în vedere dorința firească de împărțire a riscurilor, atinsă prin sindicalizare.

- Profesionalizarea și delimitarea clară a investitorilor BA, având în vedere stabilirea

unor criterii clare pentru definirea acestui tip de investitori. În numeroase țări,

legislația adoptată în domeniu nu a făcut vreo diferență între un investitor obișnuit și

un investitor BA, astfel că de avantajele legii au profitat și alte categorii de investitori.

- Creșterea încrederii partenerilor implicați în tranzacții, aspect important, având în

vedere implicarea redusă a rețelelor BA în România, acestea trebuind să fie

organismele care să intermedieze tranzacțiile și să atenueze pozițiile uneori

divergente ale partenerilor.

Pagina 15 din 289

- Fructificarea potențialului pieței românești, dat de numeroasele idei de afaceri ale

profesioniștilor care activează în domeniile de specializare inteligentă. România

dispune de un capital uman aflat în stare latentă, dar cu posibilități foarte mari de

fructificare, prin asocierea cu investitori cu viziune și experiență bogată în afaceri.

Mai mult, economia traversează o perioadă de creștere, ceea ce stimulează apetitul

pentru investiții, dată fiind probabilitatea mai mică de materializare a riscurilor.

Apariția unui act normativ în acest moment este astfel prielnică și poate impulsiona și

mai mult dezvoltarea pieței.

- Stimularea dezvoltării de produse/servicii inovatoare într-o economie cu o valoare

adăugată relativ scăzută.

- Crearea de noi locuri de muncă, odată cu dezvoltarea firmelor.

- Creșterea competitivității firmelor beneficiare ale legii.

- Crearea premiselor pentru apariția unor firme inovatoare de dimensiune medie și

mare, deoarece unele start-up-uri se vor dezvolta puternic ca urmare a apariției legii.

- Alinierea cu tentativele de reglementare la nivel european și mondial.

Evident, actul normativ se poate modifica în timp. Experiența dobândită prin

implementarea legii va duce la îmbunătățirea acesteia, în funcțiile de feed-back-ul primit de la

actorii pieței. Dinamismul economiei contemporane, dublat de realitățile țărilor Europei de Vest

în domeniul reglementării activității de tip angel investing arată că stabilitatea legislativă este

greu de obținut. Mecanismele implementate de diferite țări au fost diverse, au fost modificate în

funcție de succesul sau insuccesul lor pe piață, astfel că tabloul curent arată total diferit față de

cel de acum 10 sau 20 de ani.

1.2. Critici aduse Legii 120/2015

Deși a fost concepută prin consultarea cu investitorii business angels români, Legea

120/2015 a ajuns apoi să fie criticată de către aceștia și apreciată ca pe deplin nefuncțională. În

esență, actul normativ a fost destul de simplu prin prisma avantajelor oferite, prevăzând două

tipuri de facilități fiscale pentru investitorii business angels, respectiv scutirea de impozitul pe

dividende și scutirea de impozitul pe câștigul de capital realizat din vânzarea părților sociale,

dacă acestea erau deținute pentru o perioadă mai mare de trei ani.

Stimulentele fiscale prevăzute de lege au fost similare cu cele acordate și în alte țări

europene. De altfel, pentru o persoană fizică, așa cum este un investitor business angel, nu se pot

acorda scheme fiscale complexe de facilități, dat fiind faptul că aceștia își utilizează venitul

personal ca sursă de finanțare a investițiilor. Unele state au luat în considerare, în calcularea

Pagina 16 din 289

câștigului impozabil, și pierderile acumulate de către investitor din exit-urile anterioare, această

facilitate nefiind prevăzută însă de Legea 120/2015.

Prima facilitate, de scutire de impozitul pe dividende, s-a dovedit a nu reprezenta un

stimulent major pentru investitori, din următoarele motive:

- Impozitul pe dividende a fost redus, în anul 2016, de la 16% la 5%, astfel că nu a mai

reprezentat un câștig major pentru investitori;

- Start-up-urile în care investesc investitorii business angels nu acordă dividende decât

în situații excepționale, deoarece ele nu obțin profit în primii ani de viață, iar

eventualul profit obținut este reinvestit pentru a nu decapitaliza firma aflată în faza de

dezvoltare;

- Intențiile ulterioare ale guvernului de eliminare completă a impozitului pe dividende.

A doua facilitate, de scutire de impozitul pe câștigul de capital, este un tip de sprijin fiscal

care operează pe termen lung, în momentul efectuării exit-ului de către investitor, iar, uneori,

acest lucru se întâmplă după foarte mulți ani de la momentul efectuării investiției (5-10 ani) și

numai dacă vânzarea părților sociale se face în câștig. Conform unor investitori business angels,

numai una din zece investiții se dovedește profitabilă pentru ei, deci impactul acestei măsuri

asupra rentabilității portofoliului lor este foarte mică. Totodată, o astfel de facilitate încă nu și-a

produs efectele în România, fiind prea devreme, după patru ani de la adoptarea Legii 120, să

apreciem câți investitori au beneficiat de pe urma ei.

Apreciem că facilitățile acordate de legea românească au fost corect fundamentate; totuși,

acestea s-au dovedit neatractive datorită fiscalității reduse a câștigurilor persoanelor fizice din

România (10% în 2019, în scădere de la 16% până în 2018). În țările Europei de Vest, cotele mai

ridicate de impunere sau chiar sistemul progresiv de impozitare conduc la rate mult mai mari ale

impozitului pe venit, astfel că acordarea de deduceri (de precizat că legea 120 a prevăzut scutiri

integrale ale impozitului pe venit, nu deduceri) sunt foarte atractive pentru investitorii business

angels care, prin natura lor, obțin venituri anuale ridicate.

Datorită ratei mari de eșec înregistrate de investitorii business angels români din

investițiile efectuate (în multe cazuri, aceștia au cedat gratuit părțile sociale deținute

antreprenorului) și faptului că aceștia doresc să obțină un câștig foarte mare dintr-un număr redus

de start-up-uri, pentru a compensa și pierderile din celelalte investiții, apreciem că tipul de sprijin

financiar acordat prin Legea 120 nu este deloc stimulativ și nu se pliază pe nevoile de sprijin pe

care le reclamă piața românească a investițiilor business angels.

Succesul obținut în străinătate prin adoptarea de acte normative dedicate investițiilor

business angels s-a datorat și unui cadru legislativ mai atractiv, care a permis adoptarea de

măsuri specifice, precum crearea de fonduri de co-investire ale statului, susținerea cheltuielilor

Pagina 17 din 289

de funcționare a rețelelor de business angels, flexibilitatea modalităților de investire, respectiv

achiziționarea de părți sociale sau acordarea de împrumuturi convertibile în părți sociale etc.

Astfel de măsuri sunt aproape imposibil de implementat de România, fie datorită lipsei cadrului

legislativ, fie datorită reticenței unor instituții de stat în sprijinirea financiară a investitorilor

business angels.

Făcând o trecere în revistă a criticilor exprimate atât de către investitorii business angels

români, cât și de către antreprenorii care au căutat să-și dezvolte afacerile prin apelarea la o astfel

de sursă de finanțare, am reținut următoarele opinii ale acestora1:

- Legea trebuie să conțină definiții clare și încadrarea în context, în condițiile în care,

conform legii actuale, aproape orice investitor poate fi catalogat drept business angel;

- Facilitățile fiscale acordate investitorilor ar trebui prevăzute în Codul fiscal și nu în

legea dedicată investițiilor business angels;

- Facilitățile fiscale sunt puțin atractive pentru investitori; mai degrabă, o legislație

stabilă, clară și coerentă stimulează investițiile în start-up-uri, chiar dacă acestea

privesc firmele și nu investitorii persoane fizice;

- Legea românească obligă companiile să întocmească contracte de muncă pentru

angajați, nefiind posibile modalități flexibile de colaborare. Astfel, un start-up are

același regim fiscal ca orice companie matură și o bună parte din sumele aduse de

către investitorii business angels se utilizează pentru plata obligațiilor fiscale legate

de salarii. De exemplu, pentru o firmă din domeniul TIC, o investiție de 20.000 de

euro (sumă rezonabilă chiar și pentru statele Europei de Vest) adusă de un investitor

poate fi epuizată în maxim 6 luni (având în vedere costul mare cu forța de muncă în

domeniul TIC) și face imposibilă obținerea unui produs util, prin activitatea de

cercetare-dezvoltare, într-o perioadă atât de scurtă de timp;

- Scutirea de impozit pe câștigurile de capital este considerată mai atractivă decât cea

pe dividende;

- Pragurile investiționale de 3.000 de euro, respectiv 200.000 de euro nu sunt adecvate.

Limita pentru a fi încadrat un investitor drept business angel, de 3.000 de euro, este

considerată prea redusă, fiind mult prea mică pentru tipul acesta de investiții,

canalizat, de obicei, către domeniul TIC, unde este nevoie de investiții mari, uneori de

sute de mii de euro. De asemenea, este de neînțeles plafonarea la 200.000 de euro a

investițiilor business angels, pentru a putea beneficia de facilitățile fiscale;

1 Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea

investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare a implementării

acesteia, http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Ri-1.7.1-Studiu-Perceptia-privind-implementarea-

Legii-ref.-la-Business-Angels-.pdf

http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Ri-1.7.1-Studiu-Perceptia-privind-implementarea-Legii-ref.-la-Business-Angels-.pdf


Pagina 18 din 289

- Obținerea prea facilă a statutului de business angel, față de țările cu tradiție, unde este

nevoie de aderarea la o rețea specializată, efectuarea unor cursuri, deținerea unui

capital consistent (sute de mii de euro);

- Lipsa posibilității deductibilității pierderilor în caz de faliment al start-up-ului;

- Schema de minimis prevăzută în legea în vigoare complică foarte mult procesul

investițional, fiind preferată o reglementare cât mai redusă din partea statului a

acestui domeniu, chiar renunțarea la schema de minimis. Schemele de minimis

funcționează limitat în câteva țări, iar altele au renunțat complet la ele;

- Limitarea domeniilor de activitate în care se pot face investiții, pentru a le favoriza pe

cele inovative, cu grad ridicat de risc;

- Nu se justifică cerința ca firma beneficiară să nu aibă datorii la stat, câtă vreme legea

acordă facilități fiscale investitorului și nu firmei;

- A fost criticată legislația-cadru existentă în România, considerându-se că Legea 120

este maximul ce putea fi acordat unui investitor persoană fizică, aspect absolut

adevărat;

- Numeroase critici vizează mediul de afaceri și cadrul legislativ la modul general,

precum fiscalizarea forței de muncă, birocrația, controalele autorităților de stat, care

consumă resurse financiare și de timp antreprenorilor;

- Oportunismul unor investitori, care, datorită lacunelor din lege, pot să profite de

avantajele oferite, fără a fi cu adevărat investitori business angels. Uneori, este mai

bine să nu fie emise astfel de legi speciale;

- Legea încurajează investitorii care fac investiții mici, de zeci de mii de euro, prin

prisma facilităților fiscale;

- Falimentul unei firme din portofoliul investitorului business angel influențează

negativ posibilitatea obținerii codului de TVA de către o nouă societate în care el

investește;

- Limitarea deținerilor investitorilor business angels la 49% se poate dovedi o frână în

calea atragerii de capital suplimentar, dacă firma are nevoie de runde viitoare de

finanțare. Pe de altă parte, în cazul eliminării plafonului, unii antreprenori s-ar putea

să nu se mai simtă motivați dacă pierd controlul afacerii.

O parte dintre investitorii și antreprenorii chestionați au enunțat și opinii pozitive

vizavi de Legea 120 privind investițiile business angels2:

2 Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea






Pagina 19 din 289

- Legea creează premisele pentru sprijinirea inovării și a competitivității, prin

acordarea de finanțare privată domeniilor mai puțin finanțate din surse standard;

- Domeniul dezvoltării de produse software poate beneficia de pe urma acestei legi;

- Însăși apariția legii constituie un semnal încurajator pentru afacerile care țintesc acest

gen de finanțare;

- Legiuitorul și executivul au înțeles rolul investitorului business angel în economie,

legea curentă putând fi îmbunătățită în viitor, pentru a o face funcțională.

1.3. Premise pentru modificarea Legii 120/2015

Pentru dezvoltarea investițiilor de tip business angel, alte țări au adoptat măsuri de

stimulare fiscală a investitorilor, de sprijin financiar acordat rețelelor și de dezvoltare a întregului

circuit financiar. Măsurile fiscale s-au dovedit eficiente în unele state și ineficiente în altele.

Acordarea de facilități de ordin fiscal ridică problema raționalității alocării de fonduri, dar și a

măsurii în care actorii pieței își modifică comportamentul, pentru a beneficia în mod artificial de

stimulentele oferite. Sprijinirea rețelelor a fost o măsură de succes și care a pus mai puține

probleme decât prima măsură. Ea a facilitat contactul și tranzacțiile dintre antreprenori și

investitori și a crescut vizibilitatea și profesionalismului acestora. La scară națională, deturnarea

fondurilor nu mai este posibilă, dar nici măsura nu are un impact atât de mare asupra dezvoltării

pieței.

Având în vedere criticile enunțate de către antreprenori și investitori, opiniile pozitive

exprimate și experiența altor țări în domeniu, am plecat de la următoarele premise în

fundamentarea propunerilor de modificare a Legii 120:

- Nu este de dorit o suprareglementare a domeniului;

- Banii alocați nu trebuie condiționați de rezultate precum crearea de locuri de muncă

sau menținerea unui număr minim de angajați pentru o anumită perioadă de timp,

altfel acordarea fondurilor devine mai restrictivă decât în cazul băncilor;

- Statul e reticent la risc de obicei. Propunerea unei scheme de finanțare pentru

dezvoltarea pieței de business angel înseamnă acceptarea riscului de către stat,

inclusiv ca banii acordați să nu genereze efecte favorabile în economie;

- O lege bună trebuie să permită sindicalizarea investitorilor BA și creșterea

investițiilor;

- Investitorii și antreprenorii au nevoie de rapiditate în adoptarea deciziilor, iar o lege,

în special când prevede acordarea de fonduri, trebuie să fie cât mai puțin birocratică,

pentru a nu îngreuna adoptarea unei decizii. În domeniul investițiilor țintite de către

Pagina 20 din 289

investitorii business angels, pierderea startului poate însemna pierderea unei

oportunități uriașe de câștig;

- Pentru investitori, sunt mai utile stimulentele ulterioare investiției decât cele acordate

la început, care se pot dovedi neaplicabile, în absența câștigurilor obținute în primii

ani de viață ai start-up-ului;

- Acordarea stimulentelor pentru investitori trebuie făcută independent de firmele în

care aceștia investesc, deoarece ar crește incertitudinea investitorilor și ar face

arbitrară posibilitatea obținerii acestora;

- Luarea în considerare a know-how-ului investitorilor business angels în conceperea

schemelor de stimulare;

- Extinderea deductibilității la calculul câștigului impozabil pentru investitor, prin

includerea pierderilor din investițiile neprofitabile, ar ridica probleme administrative

de calcul, deoarece anii calendaristici în care se obțin câștigul și pierderile nu coincid;

- Trebuie acordat sprijin și rețelelor BA prin actul normativ;

- Un antreprenor cu experiență în atragerea de fonduri de capital de risc în propriul

start-up consideră că o schemă de sprijin din partea statului trebuie să cuprindă doar

două părți (stat-antreprenor sau stat-investitor) și că o schemă cu toate cele trei părți

implicate este inaplicabilă, dovadă fiind țările în care s-a implementat un astfel de

sistem; păreri similare sunt și din partea investitorilor business angels, care critică

legea actuală, ce instituie obligații și pentru firme, deși avantajele sunt oferite doar

investitorilor;

- Pentru start-up, este mai avantajoasă acordarea de finanțare direct investitorului

business angel, cu condiția ca acesta să nu fie considerat ajutor de stat pentru start-up,

care ar implica și firma în schemă;

- Plafonul de 200.000 de euro pentru investițiile de tip business angels într-o firmă este

prea mic uneori pentru a permite dezvoltarea ulterioară a acesteia, în special când

firma ajunge la runde suplimentare de finanțare;

- Planul de afaceri pe baza căruia statul acordă finanțare trebuie să fie flexibil, altfel

există un risc mare ca banii să fie returnați, în caz de neîndeplinire a indicatorilor

asumați. Returnarea finanțării către stat ar complica situația start-up-ului și relația

antreprenorului cu investitorul business angel, astfel că este vital ca statul să înțeleagă

că acordă capital de risc printr-o astfel de schemă și că este posibil ca banii să fie

pierduți în totalitate;

- Atât pentru investitor, cât și pentru antreprenor, birocrația trebuie să fie minimă în

apelarea la schema de finanțare propusă de către stat, iar decizia de finanțare și

Pagina 21 din 289

alocarea fondurilor trebuie făcute cu rapiditate, pentru a nu afecta dinamismul

derulării afacerii. Administrarea unei firme în România consumă timp pentru asociații

start-up-ului, ceea ce înseamnă mai puțin timp alocat pentru dezvoltarea produsului,

iar impunerea unei scheme de finanțare birocratice ar face-o inutilizabilă pentru piață.

Mai mult, pentru investitorii business angels, decizia de investiții presupune rapiditate

și libertate în modificarea planului de afaceri, atunci când aceasta se impune;

- Principiile după care statul acordă finanțare unui start-up trebuie să fie identice cu

cele ale investitorului business angel. Dacă cele două părți au reguli și obiective

diferite, sursele de finanțare nu sunt complementare și schema de finanțare de stat nu

va fi accesată de către antreprenori/investitori. Investitorii business angels pun accent

pe calitatea echipei și a planului de afaceri și deloc pe obiectivele clasice ale statului

(cifră de afaceri, profit, crearea de locuri de muncă, angajarea de tineri/absolvenți

etc.);

- Acordarea de facilități fiscale prin intermediului Codului fiscal și nu prin intermediul

legii business angel ar fi mai avantajoasă, deoarece ar putea fi vizați atât investitorii,

cât și start-up-urile, și ar putea fi rezolvată și problema fiscalității ridicate pe forța de

muncă pentru firmele în care investesc investitorii business angels;

- Actul normativ trebuie să se caracterizeze prin simplitate, rapiditate, predictibilitate,

eficiență. Totuși, admitem că acesta nu poate rezolva multitudinea de probleme

complexe ridicate de către antreprenori și investitori și care țin de cadrul legal și

mediul de afaceri la modul general;

- Propunerea de acordare de facilități prin actul normativ, fie că se adresează start-up-

urilor sau investitorilor business angels, nu se poate face în România fără o schemă de

ajutor minimis, care, evident, va însemna birocrație, scăderea atractivității și

renunțarea la multe principii dintre cele care ghidează piața investițiilor business

angels;

- Recunoașterea rolului rețelelor de business angels în această piață simplifică actul

normativ, deoarece rețelele pot prelua unele prevederi, principii, obligații (precum

recunoașterea/certificarea investitorului business angel, impunerea unor principii de

etică).

În efectuarea propunerilor de modificare a legii, am încercat să ținem seama de cât mai

multe premise și opinii de îmbunătățire a actului normativ exprimate de către actorii pieței.

Totuși, datorită unor constrângeri obiective, nu toate aceste opinii/sugestii de modificare au putut

fi preluate în propunerea avansată. Astfel, considerăm că ar fi utilă păstrarea avantajelor fiscale

pentru investitorii business angels prevăzute în legea actuală, dar faptul că acordarea acestora

Pagina 22 din 289

este considerată de către Consiliul Concurenței ca un ajutor de stat acordat indirect start-up-urilor

și că ar trebui avansate pe baza unei scheme de minimis ne-au determinat să propunem

eliminarea lor. De altfel, nici investitorii business angels nu s-au arătat prea interesați de aceste

facilități, deși, în opinia noastră, menținerea lor ar arăta recunoașterea de către stat a importanței

investitorului business angel în susținerea economiei.

Pagina 23 din 289


partea a doua

2.1. „Este necesară o lege pentru stimularea investițiilor business angels în

România?”

De ce este necesară stimularea activității de investiții de tip business angels? Pentru că aceasta aduce

beneficii economice, de diferite tipuri pentru mediul de afaceri spre care acestea se îndreaptă, dar și pentru economie

în ansamblu. Aceste avantaje pot fi sintetizate conform schemei de mai jos.

Figura nr. 2.1

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza - Business Angel Financing An EU Perspective - Juho

Aminoff, European Investment Fund, 2018, p.5

Acestea sunt efectele și contextul implicațiilor investițiilor business angels la nivel

microeconomic, macroeconomic sau monetar, cu influențe directe asupra creșterii economice.

Acestea sunt motivele pentru care acest tip de investiții trebuie susținut, în condițiile în care

aceștia par a fi printre puținele opțiuni viabile în stadiile incipiente.

Chiar atunci când mediu economic și de afaceri nu este cel mai atrăgător, măsuri

legislative țintite, corect orientate, stimulatoare și puțin restrictive pot reprezenta soluția pentru

astfel de probleme.

Creșterea investițiilor business angels

Nivel macroeconomic

Inovație Locuri de muncă

Nivel microeconomic

Inovație Profesionalism

Nivel monetar

Realocare capital

Rezistență la criză

Creșterea economică

IMM-urile reprezintă două treimi din totalul secrorului privat angajator la nivelul UE si crează 85% din locurile de muncă

Business angels oferă atât finanțare cât si experiență, ceea ce determină cresterea sanselor unei întreprinderi tinere

IMM-urile au probleme în accesarea finanțării, în particular în stadiile incipiente, iar business angels sunt printre cei mai importanți furnizori de capital pentru stadiile timpurii

Pagina 24 din 289

Având în vedere întrebarea esențială în jurul căreia gravitează problematica reglementării

unor facilități pentru dezvoltarea mediului economic al start-up-urilor din România pe baza unor

investiții de tip business angels - și anume: "Este necesară o lege pentru stimularea investițiilor

business angels în România?", argumentele în favoarea unui răspuns pozitiv pot fi sintetizate

după cum urmează:

existența în România a unei așa-numite "piețe subțiri"3. Piețele subțiri sunt

caracterizate de un număr limitat de investitori cu abilități de sprijin adecvate și de un

număr mic de întreprinderi cu potențial ridicat de creștere care întâmpină dificultăți în

găsirea și conectarea reciprocă. Această problemă este deosebit de accentuată în piețele

de investiții business angels subdezvoltate, caracterizate de investitori privați, în mare

parte invizibili, cu capacitate limitată de a investi timp și bani în vânătoarea de

oportunități de investiții, iar companiilor le lipsesc indicatori către investitori sau abilități

specifice și utile în angrenarea acestora. Astfel, simpla creștere a volumului de finanțare

disponibilă, fără a oferi o structură în cadrul căreia această finanțare poate fi ușor

conectată la oportunități de investiții adecvate, nu va contribui semnificativ la

îmbunătățirea nivelurilor de investiții sau la crearea unui mediu productiv. În concluzie,

piața necesită sprijin și stimulare prin instituirea unui sistem, respectiv a unui mecanism

adecvat.

caracterul eterogen pe sectoare a firmelor cu potențial ridicat de creștere. O mare parte a

politicilor publice se concentrează pe stimularea creării și a investițiilor în firmele "high-

tech". Aceasta se bazează pe ipoteza că aceste companii vor oferi cea mai semnificativă

creștere economică. Un astfel de accent este greșit: în special pe piețele emergente, doar

parte din potențialii investitori îngeri vor avea un background în domeniul "high-tech". În

consecință, politica publică ar trebui să se concentreze asupra posibilității ca acești

potențiali investitori să devină investitori reali, indiferent de sectorul în care își aleg să

investească inițial. Obiectivul politic ar trebui să fie creșterea numărului de investitori,

în loc să dicteze sectorul industrial în care investesc; firmele cu potențial ridicat de

creștere se găsesc în toate sectoarele economiei, nu doar în sectoarele high-tech.

Concentrarea politicii asupra unor tehnologii de înaltă tehnologie probabil poate priva de

oportunitate de a obține finanțare întreprinderile inovatoare din sectoare mai tradiționale,

care au un potențial de creștere ridicat. În consecință, politica publică ar trebui să se

concentreze pe stimularea investițiilor în companii potențial de creștere înaltă,

indiferent de industrie. În România, tradițional, în ultima perioadă există percepția că

această zonă a atras mare parte a investițiilor de tip business-angels și a generat start-up- 3 *** - Funding Gaps To Thin Markets, NESTA, 2009

Pagina 25 din 289

urile cele mai de succes. Considerăm că noul cadrul legislativ este necesar, inclusiv

pentru a asigura o oportunitate și pentru inițiativele antreprenoriale din alte domenii cu

potențial de creștere din domeniile identificate în cadrul studiilor anterioare.

O piață viabilă de investiții în stadiu incipient necesită o serie de componente care să fie

dezvoltate împreună. Numai după ce au fost operaționale de ceva timp, capacitățile

investitorilor și încrederea pot fi construite, succesul financiar demonstrat și noii

investitori atrași de piață. În plus față de un mecanism de piață pentru a asigura legătura

dintre investitori și companii, trebuie să existe: o masă critică de companii cu potențial de

creștere care să genereze un portofoliu investitorilor; investitori privați informați, dispuși

să accepte nivelul de risc asociat investiției în stadiu incipient; investitorii privați

organizați în așa fel încât să le permită să dețină în mod colectiv fondurile de capital și

competențele manageriale suficiente pentru a face inițial și pentru a continua finanțarea,

pentru a putea crește companiile până la un punct de ieșire profitabil; o rețea de consilieri

de înaltă calitate capabili să sprijine atât partea de cerere cât și cea de ofertă; accesul la o

piață eficientă de ieșire. Toate aceste elemente trebuie dezvoltate simultan, inclusiv cu

sprijinul reglementărilor de la nivel național.

Obiectivul central este acela al dezvoltării pieței. Astfel este necesară dezvoltarea unei

politici publice integrate care să se concentreze pe acest obiectiv, mai degrabă, decât pe

furnizarea de finanțare directă către companii. Numai prin încurajarea sectorului privat de

a intra pe piață, fie ca rezultat al intervențiilor publice, fie prin subvenții, se poate

evidenția viabilitatea pieței, iar eșecul acesteia poate fi abordat pe termen lung.

Alternativa este nevoia permanentă de intervenție guvernamentală, necesitatea continuă

de alocare a resurselor pe piață. Prin urmare, politicile publice trebuie să fie concepute

astfel încât să "pătrundă" în sectorul privat, să nu o îngrădească și să ofere

guvernului o opțiune de "ieșire" de la sprijinul permanent pe piață. Politica trebuie

să se concentreze pe crearea condițiilor adecvate pentru a oferi un mediu favorabil

investitorilor privați4.

Din acest punct în care am susținut în mod argumentat nevoia unui cadru legislativ facilitator, nu

restrictiv, pentru activitatea de investiții de tip business angels, se poate contura câteva aspecte

esențiale în construirea acestuia.

1. Un prim aspect extrem de important este faptul că, o lege a business angels, nu poate

exista și produce efecte decât într-un cadru integrat, într-un set de politici publice cu o strategie

4 *** - European Union, “Fostering business angel activities in support of SME growth”, Guidebook Series: How to

support SME Policy from Structural Funds (2015), accesat februarie 2019;

Pagina 26 din 289

specifică de dezvoltare prin creșterea economică bazată și pe dezvoltarea inițiativelor de tip

start-up.

2. Politicile în ansamblul lor, precum și legea în particular, trebuie să aibă în vedere

etapizarea componentelor acestora pe termen scurt (colectarea de date și analiza acestora), pe

termen mediu (lansarea rețelei naționale de business angels și "certificarea" acestora, nu

neapărat din punct de vedere formal ci mai degrabă încadrarea acestora în definiția dată de lege)

și pe termen lung (introducerea unui fond de co-investiție și/sau a unor avantaje fiscale).

3. Evaluarea costurilor reale ale acestei politici publice. Chiar dacă măsurile pe termen

scurt pot să nu genereze costuri, cele pe termen mediu și lung cu siguranță vor antrena cheltuieli

publice, și în această situație, statul trebuie să dimensioneze efortul financiar cu scopul de a

garanta angajamentul față de această strategie pe termen mediu și lung.

Pentru a putea elabora o lege eficientă, odată ce am stabilit necesitatea acesteia, trebuie să

pornim de la fixarea obiectivelor generale și specifice ale acesteia.

Considerăm că obiectivul general al acestei legi trebuie să fie dezvoltarea economică

bazată pe creșterea economică sustenabilă generată de investițiile de tip business angels. Pornind

de la acest obiectiv general, obiectivele specifice pot fi formulate după cum urmează:

creșterea numărului de business angels activi sau dezvoltarea capacității pieței;

creșterea gradului de conectare/interacțiune între investitori și beneficiarii de investiții de

tip business angels;

încurajarea investițiilor de tip business angels într-o gamă mai variată de domenii;

creșterea eficienței investițiilor business angels (inclusiv de cunoștințe și potențial) pentru

o rată de succes mai ridicată a companiilor;

creșterea disponibilității de a urmări investițiile cu scopul de a facilita scalarea acestora

(atingerea creșterii semnificative a start-up-urilor).

Pentru atingerea acestor obiective, sunt, în mod evident necesare o serie de acțiuni. Nu

toate aceste acțiuni pot sau este bine să fie asumate la nivel de politică publică. O parte din

acestea pot fi susținute de sistemul public în mod indirect prin coordonare, organizare sau

inițiere. Astfel, aceste acțiuni pot fi corelate cu obiectivele conform tabelului de mai jos:

Tabelul nr. 2.1. Corelarea obiectivelor legii business angels cu acțiunile publice necesare

pentru atingerea acestor obiective

Obiectiv Acțiune publică

Creșterea numărului de business

angels activi sau dezvoltarea

- Conștientizare, publicitate, promovare

- Inițierea stabilirii rețelei naționale de business

Pagina 27 din 289

capacității pieței angels

- Stimulente fiscale

- Co-investiții

- Instruire și îndrumare

Creșterea gradului de

conectare/interacțiune între

investitori și beneficiarii de

investiții de tip business angels;

- Sprijin pentru stabilirea și operaționalizarea

rețelelor de business angels

Încurajarea investițiilor de tip

business angels într-o gamă mai

variată de domenii

- Avantaje fiscale/co-investiție și promovarea

acestora

Creșterea eficienței investițiilor

business angels (inclusiv de

cunoștințe și potențial) pentru o

rată de succes mai ridicată a

companiilor

- Training și mentoring cu informare referitoare

la bunele practici internaționale și oportunități

de piață

Creșterea disponibilității de a

urmări investițiile cu scopul de a

facilita scalarea acestora (atingerea

creșterii semnificative a start-up-

urilor)

- Încurajarea sindicalizării

- Introducerea co-investițiilor

Sursa: elaborat de autor pe baza informațiilor prelucrate

Deși există, aparent, o gamă largă de instrumente financiare cu scop de investiții pentru

diferitele etape ale ciclului de viață al companiilor, doar câteva abordează zona așa-numita

"valea morții", adică faza reprezentând cel mai înalt nivel de risc în timpul ciclului de viață al

start-up-urilor. Prin urmare, statele și/sau regiunile trebuie să creeze condițiile necesare pentru a

asigura un mediu favorabil investitorilor privați.

Conform EBAN5, 96,2% dintre investitorii business angels sunt deturnați de la demersul

lor investițional de către gradul de risc pe care implică aceste proiecte de investiții. Concluzia?

Riscul trebuie diminuat/susținut sau preluat într-o anumită pondere, sau compensat de avantaje

5 *** - EBAN: Why Business Angels Do Not Invest (2018) - http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2018/02/EBAN-Report-Why-Business-Angels-Do-Not-Invest.pdf, accesat februarie 2019

Pagina 28 din 289

materiale care să încline balanța în favoare deciziei de investiții și să facă investitorul să

considere că merită să își asume acest risc.

Reducerea riscului este un element cheie în atingerea acestui obiectiv și guvernele

folosesc două instrumente pentru a face acest lucru. Pe lângă crearea unui sistem de

deducere/scutire de taxe pentru business angels care investesc în start-up-uri, oportunitatea

politică importantă este crearea de fonduri de co-investiții6. Această opțiune a fost de asemenea

evidențiată într-un studiu realizat de OCDE7. Acest studiu a arătat că, în timp ce capitalul de risc

tinde să atragă cea mai mare parte a atenției factorilor de decizie politică, sursa primară de

finanțare a capitalului extern și a capitalului inițial în multe țări sunt investițiile de tip business

angels. În unele țări, politicile de încurajare a unui număr mai mare de business angels au jucat

un rol pozitiv - chiar și în afara unui cadrul legal dedicat. Există numeroase exemple de state

membre ale UE unde climatul investițional propice pentru business angels dar și pentru start-up-

urile care beneficiază de astfel de investiții a fost creat de întreg contextul fiscal, dar și de mix-ul

de politici economice. Acolo unde acest cadrul reglementativ dedicat există, acestea include

măsuri în zona ofertei de investiții, cum ar fi stimulentele fiscale și crearea de fonduri comune de

investiții. Dezvoltarea stimulentelor potrivite mediului de afaceri, a mecanismelor corecte și a

capacităților adecvate atât pentru investitori, cât și pentru antreprenori este o chestiune esențială.

Acestea au potențialul de a dezvolta sectorul privat competitiv și de a stimula investitorii privați

să investească în start-up-uri. Sprijinul mai mult sau mai puțin formalizat dinspre guvern către

rețelele de business angel este, de asemenea, un element esențial.

2.2. Justificarea modificării legii

De ce este necesară modificarea Legii 120/2015? Dincolo de intențiile pozitive de a crea

un cadru legal pentru facilitarea acestui tip de investiții și a unui mediu economic viabil și

facilitator pentru start-up-urile cu adevărat competitive, Legea 120/2015 nu și-a regăsit nici

aplicabilitatea practică și nici rezultatele la nivelul economiei românești. Start-up-urile românești

cu adevărat competitive au continuat să se nască aici și să migreze către medii investiționale

prielnice, cu tradiție și cu stabilitate economico-legislativă sau chiar cu dereglementare a unor

astfel de activități - de tipul Sillicon Valley. Investițiile de acolo se derulează într-un mediu 6 *** - Comisia Europeană - Guidebook Series – How to support SME policy from Structural Funds No 9 Fostering

business angel activities in support of SME growth, p.7,

https://abanangels.files.wordpress.com/2016/02/ba_guidebook-coinvesting_en_v01.pdf, accesat februarie 2019 7 OECD (2011), Financing High-Growth Firms: The Role of Angel Investors;

http://dx.doi.org/10.1787/9789264118782-en, accesat februarie 2019

Pagina 29 din 289

previzibil, demonstrat competitiv și deja cu tradiție, de unde au plecat multe din multinaționalele

de succes de azi, un adevărat incubator.

Un prim motiv pentru lipsa de operabilitate a legii este reprezentat de lipsa normelor de

aplicare venită din rândul său din lipsa acordului între principalii actori publici implicați în

procesul de lansare și implementare a acesteia.

Pe de o parte, cadrul fiscal din România, face facilitățile prevăzute de lege neatractive, iar

pe de altă parte sprijinul (fie acesta și sub forma unei deduceri de taxe) este văzut ca un caz

particular de ajutor de stat ce transferă problematică punerii în practică a legii în zona practicilor

anti-concurențiale supravegheate și reglementate de către Comis Europeană prin intermediul

Consiliului Concurenței. Existența unei scheme de minimis pentru facilitățile acordate business

angels este acea formă de ajutor de stat pe care Consiliul Concurenței a identificat-o. Facilitățile

fiscale prevăzute inițial de lege, nu își au obiectul atâta timp cât avem în vedere principiile și

derularea investiției de tip business angel. Aceasta survine în faza de seed a unui start-up și cel

mai probabil nu poate fi vorba de aplicabilitatea unor facilități de tipuri deducerii impozitului pe

dividende.

Investitorii business angles au subliniat în cadrul interviurilor realizate, faptul că

stimularea activității lor nu trebuie să vină din așa-numitele avantaje up-front, ci mai degrabă

din cele indirecte. Similar, legea nu trebuie să vină să îngreuneze acest mecanism, ci, mai

degrabă, să încurajeze crearea cadrului informal atât de util desfășurării acestei activități. Marea

majoritatea business angles sunt undeva în umbră, preferă să nu își facă apariția în linia întâi, și

atunci, cu atât mai mult, nu ar fi încântați de un cadru legislativ care să îngreuneze prin

formalism și birocrație.

2.3. Critici aduse legii

Pentru a identifica în mod corect nevoile de revizuire a legii existente ce reglementează

cadrul investițiilor business-angels, vom puncta în cele ce urmează, principalele critici aduse

punctual acesteia:

Legea 120/2015 - ART 1. precizează:

"Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează

condițiile în care persoanele fizice, denumite investitori individuali-business angels, pot

beneficia de facilități fiscale, ca urmare a dobândirii de pârți sociale prin investiții în

microîntreprinderi și întreprinderi mici, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind

stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și

Pagina 30 din 289

completările ulterioare, denumite în continuare societăți, care întrunesc cumulativ următoarele

condiții:

a) sunt constituite ca societăți cu răspundere limitată în condițiile art. 2 din Legea

societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) sunt întreprinderi autonome în sensul Legii nr. 346/2004, cu modificările și completările

ulterioare;

c) nu se află în incapacitate de plată sau în stare de insolvență ori în faliment și nu a fost

deschisă procedura concordatului preventiv sau a lichidării societății.

(2) Nu intră sub incidența prezentei legi investițiile realizate în societăți care desfășoară

activități în următoarele domenii:

a) bancar;

b) asigurări și reasigurări, al pieței de capital, intermedieri financiare, orice alte activități

în domeniul financiar;

c) tranzacții imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar,

dezvoltare imobiliară;

d) jocuri de noroc și pariuri;

e) producție sau comercializare de oțel;

f) producție sau comercializare de cărbune;

g) construcții de nave maritime și fluviale;

h) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe

aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope;

i) consultanta în orice domeniu."8

Legea debutează cu definirea beneficiarilor - a întreprinderilor tinere spre care se pot

îndrepta investițiile business angels - microîntreprinderi tinere, precizând de asemenea domeniile

de activitate excluse de la potențialele beneficii ale legii. Principala critică formulată la acest

capitol atât de către business angels, cât și de studiile de specialitate sau de modelele

internaționale de bună practică este lipsa de corelare cu domeniile de interes național așa cum

sunt definite acestea în cadrul strategiilor naționale și/sau europene de dezvoltare. Există

posibilitatea ca limitarea acestor domenii să crească eficiența, dar pe altă parte, nu suntem adepții

promovării unui caracter limitativ al legii care să genereze, din nou, lipsa de aplicabilitate, de

eficiență și creșterea birocrației. Cu toate acestea, se poate formula, chiar cu caracter temporar

(în funcție de direcțiile vizate de strategiile de dezvoltare economică pe termen mediu și lung), o

listă a domeniilor prioritare de investiții, ca anexă la lege, ca parte a normelor de aplicare.


8 Legea 120/2015

Pagina 31 din 289

"(1) Pentru a beneficia de facilitățile prevăzute la art. 3, orice persoană fizică poate deveni

investitor individual-business angel la societățile prevăzute la art. 1, dacă îndeplinește

cumulativ următoarele condiții:

a) este o persoană din afara societății și dobândește calitatea de asociat al acesteia prin

aportul său în numerar la capitalul social al societății, rezultând emiterea de noi pârți sociale în

favoarea sa; investitorul individual-business angel va dobândi un număr de pârți sociale la

societate la valoarea nominală cu primă de emisiune aferentă aportului său, plătită la data

majorării capitalului social;

b) investește o sumă cuprinsă între 3.000 de euro și 200.000 de euro, echivalent lei la cursul

Băncii Naționale a României din ziua efectuării operațiunii în societatea al cărei asociat devine,

prin dobândirea de pârți sociale; dobândirea pârților sociale are loc prin majorare de capital

social, în conformitate cu prevederile lit. a), iar suma investită va fi plătită prin intermediul

sistemului bancar din România și va fi înregistrată în contabilitatea societății, conform legii;

aceste limite de sume se aplică cumulat, indiferent de numărul investitorilor;

c) investiția este efectuată strict în vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate al

societății și planului de afaceri pentru care investitorul individual-business angel va investi;

d) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal eliberat de autoritățile competente la data

efectuării investiției;

e) nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume propriu sau prin persoane interpuse, mai

mult de 49% din capitalul social al societății în cauză;

f) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracțiuni contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri,

evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea

spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării

terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute de Legea

nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.9"

Această definire este considerată de către business angels - beneficiarii de drept ai acestei

legi ca fiind o definiție largă și oarecum neclară care poate încadra o gamă largă de investitori în

această categorie, fără a direcționa sau ținti în mod clar avantajele potențiale. Statutul de

business angel, implică pe lângă apartenența la o "castă" de business destul de selectă bazată pe

un back-ground investițional anterior semnificativ, cu câștiguri de capital semnificative și

acumularea unui know-how de piață proporțional, și apartenența la o rețea de investitori îngeri,

implicarea în activitatea educațională și de formare din zona antreprenoriatului sau alte aspecte

care individualizează în mod definitoriu această categorie.

9 Legea 120/2015

Pagina 32 din 289

În această zonă a sprijinirii mai mult sau mai puțin formală a rețelizării ca element sine-qua-

non al dezvoltării investițiilor de tip business-angels, Legea 120/2015, nu face nici un fel de

precizări, nu aduce nici un fel de elemente stimulatoare sau măcar definirea din punct de vedere

conceptual.


"(1) Pentru a beneficia de facilitățile prevăzute la art. 3, orice persoană fizică poate deveni

investitor individual-business angel la societățile prevăzute la art. 1, dacă îndeplinește

cumulativ următoarele condiții:

a) este o persoană din afara societății și dobândește calitatea de asociat al acesteia prin aportul

său în numerar la capitalul social al societății, rezultând emiterea de noi pârți sociale în

favoarea sa; investitorul individual-business angel va dobândi un număr de pârți sociale la

societate la valoarea nominală cu primă de emisiune aferentă aportului său, plătită la data

majorării capitalului social;

b) investește o sumă cuprinsă între 3.000 de euro și 200.000 de euro, echivalent lei la cursul

Băncii Naționale a României din ziua efectuării operațiunii în societatea al cărei asociat devine,

prin dobândirea de pârți sociale; dobândirea pârților sociale are loc prin majorare de capital

social, în conformitate cu prevederile lit. a), iar suma investită va fi plătită prin intermediul

sistemului bancar din România și va fi înregistrată în contabilitatea societății, conform legii;

aceste limite de sume se aplică cumulat, indiferent de numărul investitorilor;

c) investiția este efectuată strict în vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate al

societății și planului de afaceri pentru care investitorul individual-business angel va investi;

d) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal eliberat de autoritățile competente la data efectuării

investiției;

e) nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume propriu sau prin persoane interpuse, mai

mult de 49% din capitalul social al societății în cauză;

f) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracțiuni contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri,

evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea

spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării

terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute de Legea

nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Dacă mai multe

persoane fizice devin investitori individuali-business angels în condițiile alin. (1), facilitățile

Pagina 33 din 289

fiscale pot fi acordate pentru maximum 49% din capitalul social al societății în cauză,

proporțional cu procentul pârților sociale deținute"10

.

Analiza derulată pe baza interviurilor cu business angels care activează în România a scos în

evidență faptul că stabilirea acestui interval - între 3.000 de euro, și 200.000 de este mai degrabă

nefericită. De asemenea, analiza statistică întreprinsă anterior a identificat sume mult mai mari

de 3000 de euro investite de un business angel (chiar și în România unde media investiției

avansate este mult sub cea europeană), iar limitarea acesteia, chiar în ideea de a limita beneficiile

de natură fiscală nu este nici utilă nici explicabilă în condițiile în care se dorește încurajarea și

dezvoltarea fenomenului, nu limitarea acestuia. Dincolo de acestea, sumele diferă în mod

dramatic de la un domeniu de business la altul. Există domenii în care, chiar faza de seed

necesită mult peste plafonul de 200.000 de euro pentru a putea face întreprinderea tânără

operațională pe baze de eficiență pe o piață internațională nu doar autohtonă.

Mergând dincolo de intervalul propus pentru încadrarea investiției, scutirea de impozitul pe

venitul sub formă de dividende este, așa cum am mai arătat atât în acest studiu, cât și anterior,

invalidă și ne-operațională, atâta timp cât în majoritatea situațiilor nu este cazul de astfel de

venituri prin asociere cu faza de dezvoltare a întreprinderii tinere în care se investește. Conform

opiniilor investitorilor business angels intervievați, dar și conform experienței și bunelor practici

internaționale, varianta mai eficientă ar fi cea a scutirii de taxe pe câștiguri de capital, asta dacă

chiar se dorește introducerea în lege a unei astfel de deduceri. Părerea noastră este că astfel de

prevederi nu își au locul în această viitoare lege, ci mai degrabă, în Codul Fiscal.

În plus, legea ia în considerare doar varianta de câștig ca și finalitate a investiției

business-angels, când de fapt, unul din beneficiile back-front de care vorbeau investitorii îngeri,

ar fi chiar intervenția statului în procesul de diversificare și preluare a unei părți din riscul atașat

unei astfel de investiții. Am repetat de mai multe ori pe parcursul studiului, faptul că tocmai

riscul adiacent stadiului și tipologiei investiției, face ca business angel-ul să fie, în marea

majoritate a cazurilor, unica soluție ce poate aduce capitalul și know-how-ul necesare dezvoltării

start-up-ului. Acesta fiind cazul, atât câștigul potențial cât și pierderea potențială sunt direct

proporționale cu riscul asumat. Conform experienței împărtășite de către acești investitori, doar

undeva în jur de 10% dintre aceste aventuri investiționale vor genera profitul scontat, vor fi

povesti de succes, în timp ce restul se înscriu la categoria eșecuri. Iar avansând pe acest lanț al

implicațiilor, în cazul eșecului sau falimentului unui start-up, portofoliul investițional al

business-angel-ului este afectat de acest fapt cu consecințe ulterioare majore.

Având în vedere implicarea restrictivă a Consiliului concurenței cu consecință directă -

legarea legii de o schemă de minimis, putem afirma, cu suficientă certitudine, faptul că aceasta a

10

Legea 120/2015

Pagina 34 din 289

generat complicarea, dacă nu cumva inactivarea aplicabilității legii. Experiența internațională

analizată anterior pe larg, nu promovează schemele de minimis ca soluții pentru acest tip de

investiții, motiv pentru care există un număr extrem de redus de exemple funcționale pe plan

european sau internațional în acest sens.

Dată fiind definirea din lege a investitorului individual business-angel și faptul că acesta este

beneficiarul scutirilor de taxe, nu considerăm că se justifică condiționarea lipsei de datorii fiscale

a beneficiarului investiției - start-up-ul. Cu atât mai mult se complică alinierea investitorilor cu

cadrul creat de această lege care oferă potențiale beneficii unei din părți, dar le condiționează pe

ambele - atât investitorul cât și beneficiarul.

Dezvoltarea întreprinderilor tinere, poate fi la rândul său afectată negativ de încadrarea în

limitele Legii 120/2015, din perspectiva nevoilor viitoare de finanțare prin limitarea procentului

de participare a business angel-ului la 49%. Chiar dacă antreprenorii nu sunt dispuși inițial să

cedeze controlul companiilor pe care doresc să le dezvolte, nevoile de natură financiară sau de

know-how în ceea ce privește piața sau operaționalizarea afacerii, pot duce, în semnificativ de

multe cazuri la această finalitate.

Dincolo de criticile aduse prezentei legi, mediul de afaceri are o percepție pozitivă relativ la

faptul că autoritățile publice au înțeles și conștientizat rolul stimulativ al unui astfel de cadru

reglementativ, care, în condițiile unei redefiniri care să îi asigure operabilitatea, ar reprezenta un

sprijin real pentru dezvoltarea investițiilor din România. De departe, cel mai mare impact

identificat ca urmare a cercetării științifice întreprinse, atât existent cât și potențial a fost

localizat la nivelul domeniul ITC - în special zona de software - despre care se știa deja că

prezintă un vârf de competitivitate în contextul economiei românești. Astfel, din perspectiva

domeniilor prioritare despre care aminteam anterior, poate, în acest moment zona software

reprezintă punctul focal, iar peste câțiva ani, poate acest punct se va regăsi în altă zonă iar legea,

pentru a fi eficientă, trebuie să fie flexibilă în orientare.

2.4. Opinii privind modificarea legii

Având în vedere, pe de o parte, lipsa de aplicabilitate a legii 120/2015, dar pe de altă parte,

și rezultatele analizelor anterioare și punctele de vedere ale business angels cu care s-a discutat

pe parcursul acestor analize, noile prevederi legislative, vor trebui plasate într-un anumit context

care să eficientizeze implementarea prevederilor acesteia. Așa cum am arătat și anterior,

consideră necesare următoarele aspecte:

Pagina 35 din 289

- punerea la punct și derularea unei campanii de informare și conștientizare referitoare la

beneficiile aduse de noua lege, precum și disponibilitatea autorităților statului de a oferi sprijin

atât formal cât și informal, nu scopul de a gestiona, controla sau limita în vreun fel investițiile de

tip business angels, dar mai degrabă de a încuraja, cu sau fără implicare directă crearea mediului

investițional și a unei sinergii naturale pornite din interior - de la nivelul rețelelor de investitori;

- prezentarea și dezbaterea în cadrul unor workshop-uri a noii forme a legii așa cum a

rezultat aceasta din analiza bazată pe argumente științifice, cu scopul de a asigura operabilitatea

în practică a acesteia;

- simplificarea cadrului reglementativ, a prevederilor, fixarea cu exactitate a conceptelor la

care legea face referire, a cadrului de operabilitate precum și precizarea expresă a încadrările în

prevederile acesteia, strict pentru investitorii ce solicită sprijinul așa cum apare el în lege;

- formularea unor norme de aplicare. Aceasta reprezintă factor a cărui lipsă ar face, încă o

dată, imposibilă aplicarea legii, mai mult sau mai puțin eficientă;

- asigurarea de către autoritatea publică de sprijin privind consilierea și orientarea

potențialilor beneficiari de investiții de tip business angels prin direcționarea online sau direct

către investitorii cunoscuți și/sau rețeaua acestora din România. Toate informațiile referitoare

atât la prezenta lege cât și la structurile de organizare a business angels - rețele trebuie să fie

disponibile pe site-ul ministerului de resort;

- renunțarea la deducerile fiscale aplicate dividendelor încasate dat fiind faptul că aceste

situații nu se regăsesc în fazele incipiente de lansare și creștere a unui start-up. Faza de seed nu

se corelează cu venituri de dividende pentru investitorul business angel, deci nu poate fi vorba de

stimulare sau eficiență economică pentru beneficiar în această zonă;

- renunțarea la aceste avantaje de tip up-front și orientarea către avantajele back-front (sau

indirecte) ce pot stimula atât activitatea investițională a business angels, dar pot avea un efect

exponențial de redistribuire inclusiv asupra investițiilor cărora aceștia se adresează, dar și asupra

activității și creșterii economice în general;

- dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementării legii, unul flexibil și care să

nu aducă un plus de birocrație și raportare pentru investitori sau strat-up-uri, ci mai degrabă unul

prin sondaj, pe baza unor indicatori deja existenți în raportările financiare obligatorii;

- dezvoltarea unei legi prielnice unui mediu de afaceri care să motiveze atât investitorii cât și

antreprenorii să activeze pe plan național și să limiteze migrația investițiilor de tip business

angels către medii de afaceri mai prielnice, mai puțin birocratice și restrictive și cu potențial

competitiv și de creștere real;

Pagina 36 din 289

- un mediu de afaceri eficient nu poate fi rezultatul unei supra-reglementări și birocratizări a

domeniul investițional, fie că este vorba de investițiile de tip business angels, sau de orice alt tip

de investiții;

- fondurile angajate de către stat în procesul de stimulare a activității investiționale a

business angels nu trebuie să fie condiționate de atingerea unor indicatori de tipul - număr de

angajați, cifră de afaceri etc., ci mai degrabă de menținerea și dezvoltarea unei afaceri cu vocație

internațională și chiar globală în România;

- deși reticent la inițiativele private grefate de diferite grade de risc, statul trebuie să își

asume acordarea de avantaje back-front investitorilor business angels, de tipul participării la risc

și garantării de stimul investițional indiferent de finalitatea demersului - fie că acesta se soldează

cu câștiguri de capital și un exit eficient, fie că este vorba de un eșec. Dincolo de aceste aspecte,

trebuie avut în vedere și faptul că există și investitori atipici care nu practică mereu exit-ul în

cadrul intervalului mediu de participare la investiție (așa cum a fost acesta documentat statistic,

respectiv de către literatura de specialitate din domeniu), și care își doresc mai degrabă

diversificarea portofoliului investițional pe termen mediu și chiar lung.

- oportunitatea și operativitatea trebuie să reprezinte conceptele cheie de la baza elaborării

cadrului legislativ din domeniul investițiilor business angels. Deciziile de investiții eficiente se

iau la momentul oportun și cu operativitate, iar legea nu trebuie să anuleze aceste caracteristici,

să adauge birocrație, documentație stufoasă, sau să deturneze mersul acestor procese generate în

mod liber și natural de către piața liberă.

- legea nu trebuie să afecteze în mod negativ tendința de anonimitate și caracterul uneori

confidențial al anumitor aspecte referitoare la procesul investițional de tip business angels.

- beneficiile acordate investitorilor de tip business angels trebuie să fie conectate și

determinate atât în mod direct cât și indirect de către caracteristicele, back-ground-ul, know-

how-ul și orientarea de business a acestora, în mod independent față de caracteristicile sau

condițiile aplicabile start-up-urilor în care aceștia investesc. În caz contrar, ar exista un impact

negativ, cu atât mai de nedorit decât unul inexistent în absența legii.

- ponderea sau intensitate stimulului trebuie, de asemenea să ia în considerare, în mod direct

proporțional, experiența și know-how-ul investitorilor, dat fiind faptul că acestea reprezintă

variabile de diminuare a riscului atașat investiției, iar în varianta în care stimulul se

materializează printr-un fond de co-investiții, beneficiile statului sunt evidente.

- schema de stimulare a investitorilor business angels prevăzută în lege, trebuie să aibă în

vedere o ecuație cu două variabile, nu cu trei - statul în relație fie cu investitorul business angel,

fie cu start-up, dar nu cu ambele concomitent, pentru că acest tip de abordare creează limitări

care afectează atât operabilitatea legii cât și eficiența implementării acesteia.

Pagina 37 din 289

- asigurarea flexibilității necesare din partea statului care să limiteze efectele negative și

procentul de eșec și/sau de returnare/anulare a beneficiilor stabilite de lege. Stabilirea unor

criterii strict nominale, care să comensureze și să rezume în mod artificial evoluția afacerii, nu ar

face decât să garanteze încadrarea într-o matrice deja cunoscută, dar artificială și inexactă când

vine vorba de evaluarea performanțelor unui start-up - încadrare care înseamnă, în final, pierderi

financiare și reticența părților de a participa la un astfel de sistem de beneficii, și automat

anularea aplicabilității și efectelor de creștere ale legii.

- legea trebuie să certifice alinierea criteriilor publice cu cele ale investitorului business

angel când vine vorba de evaluarea performanțelor și riscului asociat unui start-up. Utilizarea de

criterii divergente face imposibilă compatibilizarea, colaborarea și creșterea comună.

- una din cele mai menționate cerințele ale investitorilor business angels de pe parcursul

analizei întreprinse a fost predictibilitatea și stabilitatea cadrului legislativ, ceea ce implică

dezvoltarea unei legi în același timp flexibilă, dar și eficientă, adaptabilă și adecvată care să

poată fi menținută pe termen lung, cu eventuale ajustări conjuncturale, în funcție de situația

economică și a mediului de afaceri, la nivelul normelor de aplicare, a documentației sau

mecanismului de monitorizare, dar nu în esența sau filosofia acesteia.

- susținerea la nivel formal sau informal a înființării/dezvoltării rețelelor de business angels

ce pot juca rol facilitator pentru investițiile acestora, rol de interfață între start-up-uri și

investitori, dar și rol de centralizare a investițiilor, de coagulare a capitalului sau de monitorizare

a impactului legislației din domeniu pe termen mediu și lung.

- Europa Centrală și de este, dar și conjunctura piețelor emergente care pe lângă riscuri

prezintă și oportunități de afaceri speculate de către investitori, trebuie să fie luate în considerare

atât de către noua lege, cât și de mecanismul de monitorizare. Este necesar să se aibă în vedere

felul în care statul poate să fructifice avantajele piețelor emergente pentru a atrage chiar business

angels din afara României prin crearea unui mediu investițional propice, un taxarea profitului

este sub media europeană, dar unde dezavantajele rezidă încă în zona impozitării muncii care

rămâne ridicată. Investitorii au subliniat acest aspect ca fiind unul care deturnează investițiile de

pe piața românească și le direcționează către zone cu o povară fiscală mai redusă asupra muncii.

De asemenea, considerăm ca esențiale pentru funcționalitatea și eficiența aplicării unei legi

dedicate stimulării investițiilor de tip business angels, un set de norme metodologice de aplicare,

a căror lipsă a prevenit, de altfel, în trecut, aplicarea legii

Astfel, în cele ce urmează vor prezenta un draft de propunere pentru formularea acestor

norme metodologice:

SECȚIUNEA 1: Obiectivele normelor metodologice

Articolul 1: Asigurarea cadrului unitar al autorizării

Pagina 38 din 289

Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispoziția celor interesați de la

nivelul mediului de afaceri din România - investitori, antreprenori, întreprinderi tinere -

administrația publică locală și centrală - a unui act normativ detaliat pentru aplicarea unitară a

prevederilor legii, în corelare și cu prevederi cu aplicabilitate în domeniu, ale acte normative în

vigoare.

Articolul 2: Procedura de autorizare/recunoaștere a statutului de business angel

(1) Autorizarea statutului de business angel (investitor înger) reprezintă exercitarea

autorității de către administrația publică de a verifica încadrarea în condițiile prevăzute de lege a

investitorilor individuali cu scopul de a beneficia de prevederile acesteia.

(2) Ansamblul operațiunilor la nivelul autorităților abilitate prin lege, precum și al

solicitantului în raport cu acestea, care conduce la încadrarea investitorului individual în statutul

de business angel, este denumită în continuare procedură de autorizare.

(3) În înțelesul prevederilor legii, procedura de autorizare - care începe odată cu

depunerea solicitării pentru certificarea încadrării investitorului conform statului de business

angel, cu menționarea în mod expres a scopului de a beneficia de prevederile legii, și nu numai,

prin care solicitantul își anunță intenția de a obține acest statut, certificat de către MMACA -

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat - constituie ansamblul

operațiunilor la nivelul administrației publice care au ca finalitate recunoașterea/autorizarea

statutului de business angel.

(4) Formularele care se utilizează în cadrul procedurii de recunoaștere/autorizare vor fi

anexate la secțiunea "FORMULARE" și se vor prezenta exclusiv în format electronic cu

depunere online;

(5) Obținerea recunoașterii/autorizării calității de investitor individual business angel atrage

automat după sine încadrarea în și beneficierea de prevederile legii.

Articolul 3: Asigurarea transparentei procedurii de recunoaștere/autorizare

(1)Transparența procedurii de recunoaștere/autorizare a statutului de business angel

executării - atât la nivelul simplei certificări, cât și al posibilității de a beneficia de prevederile

legii - se realizează prin asigurarea caracterului public al acesteia, respectiv prin asigurarea

dreptului publicului de a fi informat, dar cu protejarea datelor cu caracter personal și confidențial

ale investitorului.

SECȚIUNEA 2: Cadrul legal

Articolul 4: Temeiul juridic - sistemul actelor normative din domeniu

Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu prevederile legii și pentru

aplicarea ei, în corelare cu actele normative specifice din domeniile economic, fiscal și

Pagina 39 din 289

administrativ, precum și cu alte acte normative complementare domeniilor menționate, aflate în

vigoare.

SECȚIUNEA 3: Cadrul instituțional în domeniul recunoașterii/autorizării statutului de

business angel

Articolul 5: Autorități emitente

(1) Recunoașterea/autorizarea statului de business angel, precum și încadrarea de drept a

investitorului individual în condițiile prevăzute de lege se emit de către MMACA - Ministerul

pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat potrivit competentelor aprobate potrivit

legii.

SECȚIUNEA 4: Legalitatea investițiilor

(1) Investițiile derulate de către investitorii individuali recunoscuți/autorizați sub statutul

de business angel conform prezentelor prevederi legale trebuie să se încadreze și să respecte

totalitatea prevederilor legale din domeniu aplicabile la momentul respectiv. Nerespectarea

acestora atrage după sine anularea încadrării în prevederile legii și anularea oricăror beneficii

acordate ca și consecință.

SECȚIUNEA 5: Documente necesare

(1) Cu scopul recunoașterii/autorizării încadrării în statutul de business angel a investitorului

individual, acesta va transmite online un formular în conformitate cu condițiile legii care se va

regăsi ca anexă la prezentele norme metodologice;

(2) Conținutul formularului se stabilește în conformitate cu prevederile legale în vigoare și

stă sub semnul și răspunderii proprii și prevederilor legislației penale privind falsul în declarații.

(3) Formularul depus online face subiectul verificării de către MMACA - Ministerul pentru

Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pe baza informațiilor puse la dispoziție de

instituțiile și autoritățile cu atribuții în acest sens conform legislației în vigoare.

(4) Depunerea online se va face pe site-ul MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat generându-se automat către depunător, pe baza datelor personale de

contact, cu respectarea prevederilor legale referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal,

un răspuns online (posta electronică - e-mail) ce cuprinde confirmarea primirii documentului și

un număr de înregistrare a acestuia.

SECȚIUNEA 6: Emiterea recunoașterii/autorizării

(1) Emiterea recunoașterii/autorizării încadrării în statutul de business angel a investitorului

individual de către MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în

termen de 5 zile lucrătoare de la momentul înregistrării online a formularului de solicitare.

(2) Deținerea de către un investitor individual a acestui statut, atrage după sine încadrarea în

și beneficierea de prevederile legii.

Pagina 40 din 289

SECȚIUNEA 7: Procesul de investiție

În contextul legii, procesul tipic de investiție al unui investitor individual de tip business

angel cuprinde următoarele etape:

- etapa de inițiere a tranzacției - reprezintă etapa activă (inițiată de către business angel) sau

pro-activă (inițiată de către antreprenor/start-up în cătare de capital investițional) care se

realizează prin intermediul rețelei de business angels sau a altor stake-holderi de la nivelul

mediului de afaceri, în cadrul căreia se realizează contactul inițial dintre business angel și start-

up;

- etapa de screening (analiză) - reprezintă etapa de centralizare și analiză inițială a

propunerilor de investiții la nivel formal - de către rețelele de business angels sau alte

entități/instituții implicate sau informal - de către investitorii business angels;

- etapa feed-back-ului inițial - reprezintă etapa în care start-up-urile sau antreprenorii care

trec de etapa inițială a depunerii solicitării sunt informați referitor la cerințele/așteptările business

angels și la procesul de pitching ce va urma;

- etapa sesiunii de pitching - reprezintă etapa în care antreprenorii își prezintă și susțin ideea

ce afaceri în cadrul unui eveniment cu caracter periodic (la intervale stabilite de comun acord la

nivelul rețelei/grupului/comunității de afaceri);

- etapa due dilligence/ etapa pașilor necesari (de analiză) - reprezintă etapa în care are loc

analiza competitivă a strat-up-urilor pornind de la o listă de criterii obiective legate de produsul

oferit, structura firmei, date financiare, echipă, aspecte administrative, verificare de back-ground

a antreprenorului etc.;

- etapa de negociere a termenilor investiției - reprezintă etapa în care are loc elaborarea

termenilor contractuali ai investiției pe baza unei expertize legale și economice în domeniu,

pornind de la know-how-ul business angels cu sprijin legal în domeniu, care sunt negociați de

către părți;

- etapa deciziei de investiții - reprezintă etapa în care se ia decizia investiției individuale sau

de grup într-un start-up, pe baza unei documentații contractuale, finalizată cu semnarea

documentelor contractuale și transferul sumelor aferente investiției în conformitate cu

transele/calendarul și jaloanele/indicatorii stabilite/stabiliți în cadru acestei documentații;

- etapa sprijinului port-investiție - reprezintă etapa în care investitorul/investitorii oferă

mentorat, sprijin, consiliere, expertiză și conexiuni start-up-ului cu scopul dezvoltării afacerii,

creșterii cotei de piață și atingerea eficienței economice optime;

- etapa exit-ului - reprezintă etapa în care investitorul/investitorii, odată ce se atinge nivelul

de competitivitate/eficiență economică pe care aceștia consideră oportun și compensator pentru

Pagina 41 din 289

efortul investițional și riscurile asumate, iau decizia de retragere din afacerea finanțată contra

unui câștig de capital;

Aceste etape compun un ciclu investițional ce duce la acumularea de capital, generează

beneficii economice microeconomice, dar și macroeconomice pentru mediul de afaceri autohton.

SECȚIUNEA 8: Alte dispoziții


individual de către MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se

realizează cu titlu gratuit, fără perceperea de taxe sau comisioane;


individual de către MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

permite implicarea acestor persoane în activități de formare profesională, diseminare de

informații, perfecționare, work-shop-uri, conferințe, sesiuni de pitching și alte categorii de

evenimente pe bază de consimțământ individual. MMACA - Ministerul pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va asigura informarea operativă a investitorilor business

angels cu privire la astfel de evenimente.

SECȚIUNEA 9: Dispoziții tranzitorii și finale

(1) Baza de date a MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat referitoare la investitorii business angels recunoscuți/autorizați reprezintă

sistemul informațional care are la bază totalitatea documentelor - formulare de solicitare și de

recunoaștere/autorizare depuse/elaborate cu scopul de a obține calitatea de investitor individual

business angel și pentru a se încadra în și a beneficia de prevederile legii.

(2) Baza de date a MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat referitoare la investitorii business angels recunoscuți/autorizați ce conține

informațiile publice ale acestora va fi publicată pe site-ul instituției numai pe baza acordului liber

exprimat de către aceste persoane la momentul completării formularului de solicitare. În caz

contrar, publicarea oricărei informații este strict interzisă. MMACA - Ministerul pentru Mediul

de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat respectă legislația referitoare la protecția datelor cu caracter

personal.

Pagina 42 din 289


partea a treia

3.1 Contextul modificării Legii nr. 120 din 29 mai 2015 privind stimularea

investitorilor individuali - business angels

Adoptarea în 2016 de către Guvern a normelor de implementare a Legii 120 din 2015

privind stimularea investitorilor individuali - business angels era considerată un pas înainte, dar

se estima că nu va avea efecte semnificative deoarece procesul de finanțare a afacerilor de acest

tip a fost complicat prin schema de minimis, care nu era necesară, cum apreciau mai mulți angel

investori. Un „business angel” este un om de afaceri care investește bani, idei și experiență în

dezvoltarea afacerilor de început sau a celor în creștere.

Prin schemă de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a

realiza investiții de capital pentru sprijinirea IMM-urilor, ajutorul de minimis este acordat ca

finanțare de risc, sub forma investițiilor de capital în numerar la societățile în care investitorii

aleg să investească. Investiția efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis

întrucât este realizată în vederea acordării de facilități fiscale persoanei fizice, în calitate de

investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunțarea la încasarea unor venituri

sub formă de impozite. Adoptarea normelor de implementare a Legii era un pas înainte, însă nu a

avut efecte semnificative din mai multe motive.

În primul rând, a fost complicat procesul prin schema de minimis, care nu era necesară.

Asemenea scheme funcționează în câteva state europene, dar limitat, iar în altele s-a renunțat

tocmai din cauza lipsei efectelor pozitive. Atunci când investiția de tip BA este reglementată de

stat, devine mai putin apetisantă, și aici nu ne referim la facilitățile fiscale primite. În al doilea

rând, nu încurajează investițiile de tip BA, chiar dacă se obțin facilități fiscale, din contră, le

descurajează. Se puncta și faptul că nu este foarte clar cum se va întâmpla acest lucru, mai exact

cine merge la unitatea teritorială a Oficiului pentru IMM, investitorul sau compania, pentru a

obține acest beneficiu. Este o greșeală să asociezi investiția unui privat cu o schemă de minimis,

aceasta ar trebui să rămână în sfera privată și nimic mai mult. Procesul ar trebui să fie simplu și

clar. Dacă facilitățile sunt obținute de investitor, răspunderea și responsabilitatea ar trebui să fie

la el, cu atât mai mult cu cât proveniența banilor este sursa privată.

Pagina 43 din 289

O alternativa mult mai viabilă decât băncile pentru finanțarea start-up-urilor este cea de

la un business angel. Rolul unui astfel de finanțator din „umbră” este acela de a „da imboldul”

necesar antreprenorilor fără bani, dar care au planuri mari. Cum își recuperează un business

angel investiția și care sunt pașii pe care îi are de urmat o companie care are nevoie de finanțare?

Antreprenorul trebuie să se „înarmeze" cu multă putere de convingere și o idee de afacere care să

promită. În plus, are nevoie și de o prezentare power point, câteva întâlniri cu potențialul

finanțator și un avocat care să intermedieze încheierea contractului prin care investitorul preia o

parte din acțiunile companiei.

Nu exista o procedură anume definită pentru a atrage o finanțare de la un business angel.

Totul pleacă de la nevoia de finanțare a unui start-up sau antreprenor, în funcție de obiectivele de

finanțare stabilite și unde anume dorește antreprenorul să ducă compania. În funcție de aceste

obiective se stabilește o listă cu potențiali business angels, care ar fi interesați de tipul de afacere

inițiată. Acest lucru se face în funcție de domeniul de activitate al business-ului și de portofoliul

business angel-ului. Este foarte important ca antreprenorul să vadă dacă afacerea pe care a

inițiat-o se potrivește cu portofoliul acestuia sau creează sinergii cu afacerile acestuia.

După întocmirea listei scurte începe partea cea mai puțin plăcută pentru un antreprenor și

anume, pregătirea prezentării pentru potențialul investitor, care ar trebui să conțină informații

relevante despre: misiune/viziunea afacerii, piața/poziționarea, produs/soluție, diferențiator sau

de ce anume soluția propusă este mai bună decat cele existente în piață, beneficiarii sau grupul

țintă, value proposition, strategia de vânzare, achiziția clientului, echipa de management sau

echipa antreprenorială, modelul de business sau venituri, status, planul de finanțare, competiția,

parteneriate daca exista, „investor fit” sau cum anume afacerea și echipa antreprenorială se

potriveste cu business angelul, aspecte financiare și foarte important, „call to action”.

Pregătirea acestei prezentări trebuie tratată cu maximă seriozitate. Mulți antreprenori nu

primesc niciun fel de răspuns la propunerile acestora tocmai pentru că prezentările făcute sunt de

mântuială. Odată realizată prezentarea această va fi trimisă investitorilor din lista scurtă. In

eventualitatea unui răspuns afirmativ va fi stabilită o întâlnire în care antreprenorul va face o

prezentare mai detaliată, în functie și de întrebările pe care investitorul le are. Un antreprenor nu

trebuie să se aștepte ca un investitor să investească de la prima întâlnire sau trecere în revistă a

prezentării. De multe ori acest proces durează și poate nici nu se finalizează într-o tranzacție.

Selecția din partea unui business angel este relativ simplă și ține cont de următoarele aspecte:

proiectul propus trebuie să fie unul foarte bun și de perspectivă, echipa să fie foarte bună și să

demonstreze că poate duce proiectul la bun sfârțit, proiectul să aibă tracțiune, adică să aibă deja

Pagina 44 din 289

clienți plătitori, nu doar clienți, și să existe o legatură cu portofoliul acestuia sau măcar să creeze

sinergii cu acesta. Există cazuri când un investitor dorește să facă și o investiție total nouă, fără

nicio legatură cu portofoliul actual.

În cazul în care se ajunge la finalizarea tranzacției, se întocmesc documente de către un

avocat, fie un shareholder agreement, fie pur si simplu investitorul devine asociat în firmă

preluând părți sociale sau acțiuni după caz. Documentele vor statua suma investită și evaluarea

companiei la momentul respectiv, care sunt drepturile de vot și reprezentare, modul în care se va

realiza exit-ul și alte aspecte stabilite de comun acord.

Foarte important, un investitor tip business angel nu vine doar cu suma de bani. Acesta

mai vine și cu ceea ce se cheamă smart money, adică relațiile personale pe care acesta le are,

facilitățile pe care le oferă, de exemplu, un spațiu de birou, cunoștințele pe care le are sau alte

facilități similare.

Cum își recuperează un business angel investiția într-un start-up? Care este mai exact

procedura? Procesul de recuperare a unei investiții de către un investitor este relativ simplu.

Recuperarea investiției are loc fie prin atragerea unui investitor mai mare, în funcție de planul de

finanțare pentru business, fie prin vânzarea investiției la o evaluare cât mai mare, desigur

preferabil cu un multiplu cât mai mare față de investiția inițială. La recuperarea investiției, la fel

ca și în cazul investiției inițiale, nu există o procedură standard de urmat.

De obicei, recuperarea investiției este realizată de comun acord cu echipa antreprenorială.

Un investitor tip angel poate sta alături de echipă până la 3 ani sau chiar mai mult, în funcție de

cum evoluează afacerea și cum poate fi ridicată o noua rundă de finanțare.

Cele mai mari dificultăți pe care le întâmpină un business angel în a finanța o afacere se

referă la situații care țin de modul în care un antreprenor întelege să abordeze problema finanțării

unui start-up. De cele mai multe ori antreprenorul nu reușește să comunice exact ce vrea afacerea

să facă, ce problemă rezolvă, care este nevoia pe care o adresează și a cui este aceasta nevoie. Nu

se întelege modul în care afacerea va fi scalată și cum anume face bani, antreprenorul nu reușește

să comunice bine modul în care vor fi utilizate sumele ca urmare a investiției atrase. Acestea

sunt doar câteva exemple de situații în care tranzacția nu se încheie. Desigur, mai sunt și cele

care țin de aspectele de negociere, când în urma discuțiilor, e posibil să nu se ajungă la un acord

și tranzacția nu mai are loc.

Pagina 45 din 289

Se poate întâmpla ca însuși investitorul să nu înteleagă foarte bine dinamica afacerii și

atunci acesta renunță, aceste situații fiind însă destul de rare, mai ales dacă antreprenorul și-a

făcut bine temele și știe că există un investors fit între el și investitor, care ține nu numai de

portofoliul deținut de investitor, dar și de „chimie” între cei doi.

Un exemplu de afacere care a beneficiat de o investiție angel este Traderion, o platformă

creată de un trader bancar pentru toți cei care doresc să simtă gustul tranzacționării sau tuturor

celor care doresc să învețe să tranzacționeze fără să mai piardă bani. Antreprenorul,alături de

echipa pe care a reușit să o construiască au realizat un produs excepțional, care nu prea are

concurență directă.

Această platformă este versatilă și ușor adaptabilă pentru nevoile unei banci, de exemplu,

care dorește să-și formeze o echipă de trading foarte bună sau dorește să aibă un instrument de

intervievare foarte bun, putând testa abilitățile unui potențial candidat. În egală măsură poate fi

utilizat și ca un joc, pentru cei care doresc să îmbrace rolul de trader și să simtă ce înseamnă

trading-ul interbancar și cum anume funcționează acesta, dar și de către cei care joacă pe

platforme forex și pierd bani, dar care nu mai doresc să învețe pierzând banii proprii, ci mai

degrabă doresc să învețe mai întâi cum se tranzacționează și mai apoi să-și pună banii în joc.

Această platformă este deja în faza beta si se pregătește să atragă o finanțare din afara țării.

În cadrul Growceanu s-au asociat investitori de tip business angel, activi, în primul rând

în domenii high-tech, care contribuie cu bani, expertiză profesională și de afaceri, respectiv cu

conexiuni din rețeaua personală, la dezvoltarea unor startup-uri cu potențial ridicat de creștere și

de câștig. Prin Growceanu, aceștia contribuie cu investiții individuale sau în cadrul unui grup

investițional agregat în urma apartenenței la această platformă. Se propune formarea unei

comunități a celor interesați de oportunități de investiție în business-uri care au mari șanse de

dezvoltare. Prin Growceanu construim un proces și un ecosistem care va cuantifica și, în același

timp, va reduce riscurile acestor investiții. Astfel, printr-un fel de sindicalizare a forțelor

implicate se vor face mai accesibile investițiile în inițiative de tip startup pentru mai mulți

investitori locali ”. Fondatorii și-au propus ca prin acest proiect să creeze soluții pentru

dezvoltarea antreprenoriatului în vestul României, să determine elaborarea și implementarea de

politici publice favorabile mediului antreprenorial, precum și să faciliteze realizarea de investiții

de tip business angel în startup-uri din regiune.

Cei care au o idee de afaceri vor avea posibilitatea să beneficieze de îndrumări și

mentorat pentru a o dezvolta, iar ideile care trec de etapa de evaluare vor fi prezentate

Pagina 46 din 289

investitorilor în evenimentele trimestriale din cadrul Growceanu. La rândul lor, pentru a putea

deveni business angels, investitorii vor intra ca membri în echipa Growceanu și vor oferi diferite

tipuri de resurse: de la cele financiare, la timp pentru participare la evenimentele platformei,

pentru mentorat, vor susține startup-urile în care au investit și vor urmări obținerea de rezultate

cu valoare mai mare decât cea investită.

3.2 Factori de identificare a investițiilor de tip „business angels”

În prezent, Legea nr. 120 din 29 mai 2015 privind stimularea investitorilor individuali -

business angels, stipulează la articolul 1:

„(1) Prezenta lege reglementează condițiile în care persoanele fizice, denumite investitori

individuali-business angels, pot beneficia de facilități fiscale, ca urmare a dobândirii de părți

sociale prin investiții în microîntreprinderi și întreprinderi mici, astfel cum sunt definite de Legea

nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu

modificările și completările ulterioare, denumite în continuare societăți, care întrunesc cumulativ

următoarele condiții:

a) sunt constituite ca societăți cu răspundere limitată în condițiile art. 2 din Legea

societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) sunt întreprinderi autonome în sensul Legii nr. 346/2004, cu modificările și

completările ulterioare;

c) nu se află în incapacitate de plată sau în stare de insolvență ori în faliment și nu a fost

deschisă procedura concordatului preventiv sau a lichidării societății.

(2) Nu intră sub incidența prezentei legi investițiile realizate în societăți care desfășoară

activități în următoarele domenii:

a) bancar;

b) asigurări și reasigurări, al pieței de capital, intermedieri financiare, orice alte activități

în domeniul financiar;

c) tranzacții imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar,


d) jocuri de noroc și pariuri;

Pagina 47 din 289

e) producție sau comercializare de oțel;

f) producție sau comercializare de cărbune;

g) construcții de nave maritime și fluviale;

h) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe

aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope;

i) consultanță în orice domeniu."

Prezentăm o recomandare de modificare a definiției propuse pentru termenul de business

angels:

„Business angels” pot fi definiți ca persoane cu disponibilități financiare ridicate,

care își invesesc proprii bani, împreună cu timpul și expertiza lor, direct în companii

necotate în care nu au conexiuni familiale, cu speranța unui câștig financiar.

Ei reprezintă o sursă distinctă de finanțare, diferită de finanțarea oferită de familie și

prieteni, precum și de cea provenită din alte forme de fonduri de capital de risc sau alte forme de

investiții personale. În primul rând, în contrast cu fondurile de capital de risc, „angels” își

investesc proprii bani. În al doilea rând, spre deosebire de alte forme de investiții personale,

„business angels” investesc în companii cotate. În al treilea rând, spre deosebire de instrumentele

de investiție colective, „angels” iau propriile decizii legate de afacerile în care investesc. În al

patrulea rând, în contrast cu investițiile realizate de familie și prieteni, investiția angel implică

căutarea unei rentabilități comerciale. În sfârșit, investiția angel reprezintă „bani inteligenți”.

„Business angels” sunt investitori experimentați, contribuind cu abilități, experiență, cunoștințe

și contacte în domeniul în care investesc.

Business angels sunt adesea priviți ca o sursă de „capital inteligent” pentru că de obicei ei

oferă din experiența lor de management, abilități și contacte antreprenorului, pe lângă finanțare.

În mod obișnuit, business angels sunt prezentați ca acoperind distanța dintre faza inițială și cea

de creștere a unui start-up. Totuși, în realitate ei servesc ca sursă primară de finanțare pentru

firmele cu potențial mare de creștere.

Pagina 48 din 289

Semnificația „business angels” în procesul antreprenorial este întărită de stilul lor

investițional bazat pe experiență. Ei investesc de obicei în industrii și piețe cu care ei sunt

familiari, așa cum este demonstrat și de declarațiile făcute în cadrul studiilor anterioare:

Sursa: Academia Română, 2018, Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la

implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels

în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare a implementării acesteia

Într-adevăr, ei obțin o satisfacție considerabilă din această implicare și pentru mulți este

un motiv semnificativ de a investi în companii necotate. În consecință, antreprenorii care sunt

finanțați de business angels obțin o valoare considerabilă din expertiza, cunoștințele și experiența

pe care aceștia le-o aduc odată cu implicarea lor practică.

„Experiența mea este mai mult antreprenorială și mai puțin de BA,

procesul de evaluare fiind în final pe bază de ce senzație îmi dă

proiectul. Totuși, cei mai importanți 3 factori pentru mine sunt: echipa,

expertiza anterioară de business, nișa pe care e proiectul ( dacă nu

cunosc, nu mă bag )” (BA, Cluj Napoca, 44 ani)

„În general da, investesc în domeniile în care mă pot pronunța

competent: IT, inginerie, consultanță. ”(BA, 50 ani, Iași)

„Investesc în sectoare în care am experiență pentru că am făcut niște

investiții înafară și mi-am dat seama că nu înțeleg industria, ce zice

funderul, am fost înșelat nu te poți apăra câtă vreme tu nu înțelegi ce

spune. Așa că am falimentat sau am fost înșelat de respectivii funderi.

M-am întors în zona pe care o cunosc și rata de succes este mai mare.”

(BA, 49 ani, București)

Pagina 49 din 289

Sursa: Academia Română, 2018, Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la

implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels

în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare a implementării acesteia

Adesea, antreprenorii declară că implicarea practică a angelilor este mai valoroasă decât

capitalul pe care l-au primit. Studiile indică faptul că mulți antreprenori caută „bani inteligenți”,

și de aceea business angels sunt valorizați înaintea altor surse de finanțare.

Unul din cele mai importante obstacole în derularea acțiunilor de monitorizare este

invizibilitatea și dorința de anonimat, precum și natura privată și nedocumentată a investițiilor

lor. Spre deosebire de piața de capital de risc, nu există liste de business angels.

Articolul 5, aliniatul 2 din Legea 120/2015, care prevede faptul că „În registrul

comerţului se face menţiunea despre statutul de investitor individual-business angel, pe baza

acordului de contribuţie, care va fi ataşat la cererea de înregistrare a majorării de capital social şi

emiterea de noi părţi sociale”, nu a avut niciun impact din punct de vedere al înregistrării

situației numărului de business angeli din România.

De aceea, populația totală de business angels din România este necunoscută și, probabil,

nu va putea fi niciodată cunoscută. Există de aceea două consecințe. Prima, la scară macro nu se

„În principal know-how. Lucrul pozitiv din experiența mea, cel

puțin cu cei cu care am lucrat eu, au fost destul de la curent cu

modul cum funcționează sistemul de finanțare de tip angel și în

locurile în care merg lucrurile bine, gen San Francisco sau

punctele principale în care se fac tipul acesta de investiții, pe scurt

s-a venit cu finanțare, cu know-how dar nu s-a intervenit cu decizii

acolo unde nu era cazul, nu au fost probleme de genul acesta, în

sensul că trust-ul s-a pus evident în echipă pentru tot ce înseamnă

product și business.” (firmă beneficiară de BA)

„Cu toți celilalți investitori pentru că din accelerator au venit

undeva la 20 de investitori la pachet. Toți ceilalți investitori au

încercat să ne ofere mentoring pe ceea ce făceam noi, să vină cu

idei legate de partea de marketing, de partea de produs. Atunci când

aveam nevoie de o introducere la o companie sau la cineva care ar

fi putut să ne ajute într-un anume punct, cei care cunoșteau,

interveneau și ne ajutau.” (firmă beneficiară de BA)

Pagina 50 din 289

poate măsura cu acuratețe numărul de business angels sau activitatea lor investițională atât

transversal, cât și temporal. A doua consecință, la nivel micro, presupune că identificarea

business angels se va face dintr-o varietate de surse imperfecte care nu vor putea genera o

„reprezentantivitate” a eșantioanelor pe care le generează.

O categorie separată o reprezintă „investitorii non-activi”: persoane care au făcut una sau

mai multe investiții, dar care nu caută în prezent să mai facă noi investiții, fie pentru că nu mai

au lichidități (dar ei pot deveni investitori activi din nou odată ce realizează venituri dintr-un exit

de succes), fie s-au retras de pe piață. Acest aspect legat de dinamicitate caracterizează și piața

locală de business angels: datele deținute de Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat referitoare la acest segment de investitori nu reușesc să reflecte aceste schimbări

de status pentru business angels. Investițiile de tip angel implică mult oportunism, astfel că există

o categorie suplimentară de investitori latenți – persoane care nu s-ar descrie ca investitori activi

dar care ar investi dacă apar afaceri interesante. Includerea oricăreia din aceste categorii

determină exagerarea populației de business angels.

Descrierea investițiilor de tip angel este, prin urmare, aceea a unui spectrum, care la un

capăt are investitorul singur care realizează singur decizia de a investi direct și în partea opusă,

investitori care sunt parte a unui sindicat care spun pur și simplu „da” sau „nu” unei oportunități

de investiții oferite și nu joacă niciun rol practic în compania în care investesc. Investitorul

neimplicat care investește printr-un fond comun și își deleagă decizia legată de investițiile pe

care le face nu vor fi considerați ca fiind business angel pe baza definiției prezentate aici.

Tabelul 3.1. Categorii de tehnici de eșantionare

TEHNICI DE

MONITORIZARE

AVANTAJE DEZAVANTAJE

Studii pe populații Nivel ridicat de

reprezentantivitate

Chiar și cu eșantion

relativ mari,

numărul de

investitori informali

și business angels

este relativ scăzut,

ceea ce determină

dificultăți privind

extrapolarea

rezultatelor;

Pagina 51 din 289

Este mai degrabă o

eșantionare cu

costuri ridicate.

Anchete de tip focus-

grup

Posibilitatea de a

utiliza înregistrări

publice

Mod ineficient de a

identifica investitori

informali (generând

de obicei o rată

foarte scăzută de

răspunsuri)

Bazată pe o

motivație

tautologică,

eșantionarea este

realizată pe premiza

asumării

caracteristicilor de

bussiness angel

Metodele de tip

„bulgăre de zăpadă”

Efort limitat

Rată ridicată de

răspuns

Aceste metode

reproduc orice

eroare care a apărut

în prima fază a

procesului de

colectare de date,

deoarece

repondenții se vor

referi cel mai

probabil la alții cu

aceleași

caracteristici

Repondenți auto-înscriși Accesibilitate și,

prin urmare, un cost

relativ scăzut în ce

privește colectarea

datelor

Acoperirea pieței de

business angel este

incompletă (o

anumită parte a

acestora este

Pagina 52 din 289

De obicei, un nivel

ridicat de răspuns și

o calitate bună a

datelor

membră a unor

rețele)

Existența unor erori

în ceea ce privește

calitatea de membru

al unei rețele.

În anumite situații

posibilitatea de a

utiliza sursele de

date poate fi

restricționată și

poate conduce la

întârzieri în

obținerea accesului.

Prin intermediul

companiilor prin care

sunt derulate investițiile

Oferă informații atât

despre investitori,

cât și despre firmele

care atrag investiții

informale

Este mai degrabă o

abordare de

eșantionare

costisitoare și

necesită distribuirea

de chestionare unui

număr mare de

firme pentru a

identifica un număr

relativ mic de

investitori

Sursa: Avdeitchikova, 2008, p.20

În ceea ce privește disponibilitatea angelilor, pe multe piețe de investiții, programele de

„disponibilitate investițională” sunt oferite de incubatoare și acceleratoare care în mod tipic

acoperă tematici precum planificarea afacerii, dezvoltare tehnică, analiza pieței și prognoză

financiară, și pun accentul pe pitching.

Programele de accelerare se finalizează de obicei cu un „demoday”, văzut ca un proces

de absolvire, în care companiile care au absolvit programul își prezintă ideile nou dezvoltate

către o audiență ce include și investitori. Trebuie menționat că mulți investitori, inclusiv cei

Pagina 53 din 289

intervievați în studiul menționat al Academiei Române, au semnalat faptul că primesc în

continuare propuneri despre care apreciază că au potențial dar necesită o muncă suplimentară

semnificativă pentru a fi aduse în punctul ei ar investi în ea.

O constrângere fundamentală a nivelului de tranzacții investiționale de succes realizate

este percepția investitorilor că multe afaceri în căutare de finanțare nu sunt „pregătite”.

Aplicațiile pentru obținerea finanțării arată o înțelegere limitată a procesului investițional.

Gama de deficiențe în ceea ce privește pregătirea antreprenorilor variază de la o simplă

inabilitate de a-și prezenta afacerea, până la la cei care practic nu vor fi niciodată eligibili pentru

investiții. Motivele aprecierii ca fiind neeligibili sunt datorate abilităților scăzute și componenței

echipei de management, nivelului dezvoltării produsului sau angajamentul lor pentru potențialii

clienți este considerat inadecvat. Totuși, cea mai mare provocare este aceea că mulți nu au

capacitatea de a genera o rată a rentabilității care să se potrivească cu portofoliul de risc al

investitorului (în mod tipic, exprimată ca abilitatea de a crește valoarea acțiunilor unui investitor

de 10 ori în 5 ani). Datorită nivelului de dezvoltare al pieței locale, puțini manageri de

acceleratoare și antreprenori au trecut printr-un proces de strângere de fonduri.

Antreprenorii întâmpină diverse provocări, astfel:

- incapacitatea de a găsi o sursă potrivită de capital;

- lipsa înțelegerii instrumentelor comune de investiție;

- decalajul de priorități dintre investitor și antreprenor;

- cunoașterea limitată a cerințelor de precauție;

- lipsa concentrării asupra exit-ului din partea investitorului.

3.3 Rețelele de business angels

3.3.1 Necesitatea intervențiilor guvernamentale

A devenit general recunoscut faptul că intervenția sectorului public este necesară pentru a

încuraja indivizii pentru a deveni angels și să ofere suportul financiar esențial pentru start-upurile

cu potențial mare de creștere. Acest fapt se datorează efortului cerut noilor angels de a învăța

abilitățile necesare, timpul semnificativ implicat în identificarea și realizarea investițiilor,

devotamentul necesar pentru a sprijini compania pentru mult timp înaintea unui randament al

investiției și având o mare probabilitate de eșec al investiției.

Pagina 54 din 289

La nivel internațional, există trei modele de rețele de business angels:

1. Cel mai obișnuit model în Europa implică o rețea condusă de un manager profesionist,

de obicei numit de către o agenție de dezvoltare, un incubator sau altă organizație care caută să

găsească investitori. Acest tip de rețea implică utilizarea ei pentru reducerea costurile de căutare,

oferind o platformă de pitch (căutare) pentru a prezenta viitorilor investitori companiile care

caută investiții. După ce este realizată această introducere, rețelele tind să se retragă pentru a lăsa

investitorii, care poate nu au lucrat împreună înainte, să negocieze între ei și cu compania în ceea

ce privește cine va realiza investiția și în ce termeni.

2. În al doilea model, rolul este preluat de un profesionist în investiții care poate derula

afaceri mai mari, din care ia un comision (de ex. 5%). Acest model poate fi interesant pentru

investitorii pasivi și de aceea adesea nu aduce capital „valoros”. Profesioniștii în investiții pot

oferi de asemenea pregătire în ce privește programe de investiții pentru a sprijini dezvoltarea

capitalului uman.

3. Un al treilea mod, care este obișnuit în Statele Unite, Australia și Scoția implică

investitorii acționând ca un grup sau ca un club, care votează în mod colecitv pentru investiții și

susțin firmele oferindu-le capital „inteligent”. Sindicalizarea este normală, adesea cu toți

membrii participând la fiecare afacere (în Scoția se întâlnesc adesea afaceri în care investesc

chiar și 45 de investitori ce participă la o singură rundă de finanțare). Acest model nu presupune

un manager investițional plătit, mare parte din muncă fiind realizată chiar de membrii, deși pe

măsură ce grupul crește este firesc să existe o persoană „în față” plătită sau „gardian” care să fie

fațeta publică a grupului și să managerieze fluxul de afaceri. În plus, echipele lucrează împreună

în mod repetat pentru a construi capacitatea și încrederea care le permit să realizeze afaceri mai

standardizate mai repede. Acestea oferă firmelor și co-investitorilor internaționali căi mai ușoare

pentru abordări eficiente. O astfel de structură permite rețelelor să co-investească, fie cu fonduri

guvernamentale, fie cu sindicate sau alte instituții sau rețele de investiții, ceea ce poate fi mai

eficient din punct de vedere al capitalului dar presupune o pregătire considerabilă care poate dura

câțiva ani pentru a o realiza.

În țările unde rețelele de business angels sunt mai dezvoltate și uzuale, beneficii

semnificative au putut fi constatate:

Îmbunătățirea managementului fluxului de capital (identificare și verificare) oferit

de managementul BAN;

Pagina 55 din 289

Schimb de informații și cunoștințe cu alți angels. Investitorii fără experiență

învață prin observarea colegilor mai experimentați.

Creșterea ratei de participare. Persoanele care doresc să investească dar nu vor să

fie activi în acest proces pot avea o investiție pasivă printr-un sindicat de angeli

activi. Investitorii care doresc să fie activi, dar investesc individual pot vedea un

număr mare de afaceri pre-testate.

Beneficiile economice includ:

a) A fi membru al unei comunități de angeli determină creșterea nivelului sumelor

investite de către angeli cu până la 24% (Bonini, 2018);

b) Membrii rețețelor de BA tind să aibă un număr mai mare de companii în

portofoliu decât cei care nu aparțin unor astfel de structuri;

c) Per total membrii rețelelor sunt capabili să investească mai puțin în fiecare

investiție individuală, dar fac un număr mai mare de investiții, reducându-și

semnificativ riscul (crescând de asemenea numărul de companii sprijinite).

Recunoscând efectele lor pozitive asupra volumului și calității investițiilor, guvernele au

căutat să crească suportul acordat înființării de rețele. În anumite țări, structurile de acest tip au

evoluat de la simple servicii de intermediere între părți către grupuri foarte complexe. Acest

proces de dezvoltare a fost încurajat de guverne, precum cele din Irlanda și Scoția care au

recunoscut avantajul de dezvoltare economică prin încurajarea unor investiții mai eficiente. BAN

pot fi de asemenea canale ale co-investiției statului, cum sunt Scottish CoFund și New Zealand

Seed CoFund. Este un model pe care îl propunem și noi în contextul modificăriilor la Legea 120

din 29 mai 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels.

3.3.2 Organizarea angelilor

Tendința pieței de tip business angel este una care indică evoluția de la una cu un caracter

aproape invizibil, dominată de anumite persoane și grupuri ad hoc de investitori care caută să

păstreze un profil discret către o piață mai organizată și mai profesionistă în care sindicatele de

angeli (câteodată numite grupuri structurate de angeli) devin din ce în ce mai semnificative.

În economiile dezvoltate, noii angeli se implică mai probabil prin intermediul grupurilor

decât datorită influenței unei relații individuale, străduinței individuale sau prin utilizarea

canalelor online. Ca un exemplu, 89% din angelii din SUA identifică posibile investiții prin

intermediul rețelelor. Încrederea în grupurile de angeli de a descoperi oportunități de investiții

este în mod semnificativ mai mare printre angelii care au mai puțin de doi ani de experiență de

Pagina 56 din 289

investiții. Rețelele de angeli au apărut deoarece investitorii individuali găsesc avantaje în a lucra

împreună, în ceea ce privește un flux de afaceri mai bun, o evaluare prealabilă a oportunităților

de investiții, precum și abilitatea de a face investiții mai multe și mai mari, dar și atractivitatea

din punct de vedere social.

Grupurile variază de la 25 la 75 de membri. Ele au diverse forme dar, de cele mai multe

ori, un manager și un grup de membrii vor verifica fluxul afacerilor și vor selecta companiile

invitate să facă prezentări (pitching) membrilor. Ulterior, membrii votează dacă afacerea este de

interes. Dacă votul este favorabil, un sub-grup va fi desemnat să realizeze evaluarea necesară și

ulterior raportează tuturor membrilor. Dacă recomandarea este pozitivă, membrii individuali iau

propriile decizii dacă să investească sau nu și grupul va combina toți membrii care decid pozitiv

într-o singură investiție.

Apariția grupurilor de angeli este semnificativă pentru dezvoltarea ecosistemului

antreprenorial:

Reduc ineficiența de pe piața angelilor prin faptul că îi fac pe aceștia mai vizibili

și mai ușor de abordat de către antreprenori;

Stimulează oferta de pe piață;

Permit diversificarea modalităților de reducere a riscului;

Oferă oportunitatea de a învăța de la investitori mult mai experimentați;

Permit investiții mai mare și de durată mai mare;

Pot oferi un nivel de mentorat și suport mai larg și mai aprofundat prin utilizarea

abilităților mai multor investitori.

3.3.3 Exemple de prezentări ale rețelelor informale de angels din România

a) Prezentarea TechAngels

Startup-urile în domeniul tehnologiei au de acum acces mai uşor la finanţare prin

intermediul reţelei de investitori privaţi TechAngels. Lista investitorilor cuprinde antreprenori şi

profesionişti din domeniul tech, aceştia alăturând investiţiilor directe expertiza şi conexiuni

relevante. TechAngels va facilita investiţii cu o valoare cuprinsă între 10.000 şi 200.000 de euro,

corespondente unei evaluări a afacerii de maxim 1.000.000 de euro. Reţeaua de investitori

vizează în primul rând echipe cu expertiză dovedită şi un trecut profesional relevant, ale căror

proiecte sunt dezvoltate cu precădere in domeniile web, mobile, embeded software, hardware,

meditech. TechAngels îşi îndreaptă atenţia în special către proiecte care au cel puţin un prototip

sau au fost validate de către clienţi. Mecanismul prin care funcţionează reţeaua de investitori este

Pagina 57 din 289

simplu. Antreprenorii contactează echipa TechAngels prin intermediul unui formular disponibil

online. În urma unei analize complete a produsului sau afacerii, echipa TechAngels, în

colaborare cu antreprenorul, realizează o prezentare care este trimisă către reţeaua de investitori.

Reţeaua cuprinde 13 investitori.

TechAngels este fondat de către Radu Georgescu – antreprenor în serie și investitor în

companii de tehnologie și internet, fondator al GECAD Group și al companiilor Epayment

(acum PayU) și Avangate, ce a realizat unele din cele mai importante exit-uri pe piața

tehnologică românească, Andrei Pitiș – investitor activ și mentor în multiple startupuri,

președinte al ANIS și profesor asociat la Universitatea Politehnică din București, cu o experiență

de peste 22 de ani în companii tech la toate nivelurile , Bogdan Iordache – Co-fondator și CEO

al How to Web, cea mai importantă conferință tech din Europa de Sud-Est, și mentor la mai

multe acceleratoare de afaceri web din Europa precum Springboard Londra, HackFWD Berlin,

Rockstart Amsterdam. „Facilitarea accesului la finanțarea de tip business angel este vitală pentru

dezvoltarea noilor companii tehnologice din România. Vrem să sprijinim atât antreprenorii,

înlesnindu-le accesul la fonduri și expertiză, cât și investitorii, punându-i în contact cu startupuri

investibile.” spune Radu Georgescu, Founding Partner & Chairman GECAD Group. „Experiența

mea profesională și investițională îmi spune că avem lângă noi profesioniști foarte talentați, ce

merită susținuți.”, declară Andrei Pitiș, președinte Simple Systems și business angel activ. „În

ultimii ani antreprenorii tech au fost finanțați mai mult de către investitori europeni decat

români. Un astfel de mecanism va facilita includerea de capital și expertiză locală în afaceri

globale.”, declară Bogdan Iordache, CEO How to Web. Rețeaua cuprinde 13 investitori, alții

fiind așteptați să se alăture inițiativei în viitorul apropiat. Investitorii implicați la momentul

actual sunt: Radu Georgescu – Founding partner & Chairman GECAD Group, Andrei Pitiș –

președinte Simple Systems, Lucian Todea – CEO al ITNT, Soft32.com, Laurent Asscher – CEO

al Airtek Capital Group, Răzvan Căpățână – Managing Partner al Business Results, Cristian

Frâncu – ex-googler, business angel , Sergiu Neguț – Partener al Wanted Transformation

Consultancy, Claudiu Suma – CEO al ETA Automatizări Industriale, Adrian Gheară –

antreprenor serial, business angel și consultant, Dan Călugăreanu – CEO Alliance Computers,

Paul Maravei – business angel si profesionist IT&C, Doru Mardare – Managing director al

Luxoft și Daniel Enache – Product manager la Digital Data Tech.

Sursa: http://www.regiuneavest.ro/articole-de-presa/page/id/498/

Pagina 58 din 289

b) Prezentarea MVP Angels

MVP Angels este o rețea de investitori de tip angel care sindicalizează un micro-fond de

investiții la fiecare dintre edițiile programului de accelerare MVP Academy pentru a finanța

unele dintre cele mai bune echipe absolvente. Valoarea medie a investiției este de 50.000 de euro

pentru un procent minoritar din companie, de aproximativ 10-15%. Un punct forte a fost și faptul

că MVP Angels folosește un model de investiții compatibil cu legislațiile din țări precum Marea

Britanie sau SUA, iar asta face mult mai facilă accesarea de noi runde de la fonduri din alte țări.

Prima sindicalizare, dar și prima investiție au avut loc în 2015, dar anunțul oficial a fost făcut în

2016, după ce a trecut și How to Web. În momentul de față 18 investitori fac parte din MVP

Angels, dar sunt mulți care și-au arătat deja interesul pentru a intra în rețea. “Nu există condiție

propriu-zisă, alta decât aceea de a avea experiență în tech, fie ca investitori, antreprenori sau

profesioniști. Toți investitorii de tip angel care participă și-au declarat și interesul de a oferi

expertiza și conexiunile lor companiilor în care investim”, au declarat fondatorii.

Pagina 59 din 289


partea a patra

4.1 Introducere

În contextul puternic concurențial actual devine importantă încurajarea schimbului de

experiență și a valorificării capitalului intelectual între societățile mici, aflate la început de drum

și investitorii individuali - business angels, dispuși să investească timp și resurse pentru a le ajuta

să aibă succes. De asemenea, acceptarea investitorilor individuali - business angels reprezintă din

ce în ce mai des, la nivel internațional, o opțiune căutată de investitori pentru diversificarea

portofoliului, aducând o serie de avantaje, în ciuda riscurilor mult mai ridicate:

randament potențial mult mai mare decât în cazul oricărei investiții tradiționale.

Conform unui studiu11

realizat în Marea Britanie, pe un eșantion de 158 investitori

individuali - business angels, 56% dintre investițiile realizate de acești investitori s-au

soldat cu un eșec, însă 9% au generat un câștig de cel puțin 10 ori mai mare decât

capitalul investit;

posibilitate de implicare la nivel strategic în dezvoltarea unei societăți, astfel încât

investitorul individual - business angel poate contribui la succesul investiției sale, fără

însă a fi nevoie să se ocupe de toate detaliile de zi cu zi ale gestiunii societății;

posibilitatea de implicare a investitorul individual - business angels în mai multe

sectoare ale economiei, cu mai multe echipe de antreprenori, reducând astfel riscul

portofoliului de investiții de acest tip.

De asemenea, practica la nivel internațional, prezentată în acest capitol, arată că stabilirea

unui cadru legislativ privind acordarea unor ajutoare, fie societăților care atrag un investitor

individual - business angel, fie acestuia din urmă ca persoană fizică, are un efect catalizator

asupra dezvoltării acestui tip de investiții. Astfel, mediul privat este încurajat, inclusiv prin

stimulente financiare, să aducă laolaltă antreprenorii entuziaști cu idei noi de afaceri și

investitorii cu experiență, contacte și resurse financiare. Astfel de colaborări cresc șansele

organizațiilor tinere să ajungă cu succes la maturitate, mai rapid, generând astfel noi locuri de

muncă și o creștere a încasărilor bugetare pe termen mediu. Nu este de neglijat nici potențialul

ridicat de internaționalizare pe care aceste societăți îl au pe termen mediu, întrucât investitorii

individuali - business angels sunt de obicei atrași de ideile de produse sau servicii, care pot

trece barierele locale sau naționale și astfel pot genera randamente substanțiale într-un orizont

de timp relativ scurt, de câțiva ani.

11

Raport elaborat de către Center for Strategy & Evaluation Services, ”Evaluation of EU Member State Business

Angel Markets and Policies”, Octombrie 2012.

Pagina 60 din 289

În plus, cadrul legislativ de reglementare a activității investitorilor individuali - business

angels, precum și mecanismele de implementare a acestuia și a facilităților fiscale oferite, trebuie

să asigure flexibilitatea, transparența și rapiditatea inerente spiritului relației de afaceri start-up -

investitor individual - business angel.

Adoptarea Legii nr. 120/2015 a reprezentat un moment important, fiind o dovadă

practică a dorinței factorului politic de sprijinire a sectorului IMM-urilor, în acord cu

tendințele internaționale de încurajare a implicării investitorilor individuali, cu experiență, în

lansarea cu succes a unor noi afaceri inovative, cu potențial de creștere nu doar pe plan local ci și

la nivel regional sau internațional.

Cu toate acestea, deși a beneficiat de o consultare largă cu mediul de afaceri la momentul

repectiv, Legea nr. 120/2015 este considerată de investitorii individuali - business angels români

ca fiind nefuncțională. Pe baza analizei la nivel internațional realizată în lucrarea ”Studiu privind


investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare

a implementării acesteia” reies o serie de direcții principale de analiză a cadrului legislativ de

încurajare a investitorilor individuali business angels, prezentate în continuare.

4.2 Aria de aplicabilitate a Legii nr. 120/2015

În forma actuală, Legea nr. 120/2015 are o aplicabilitate largă, articolul 1.2 excluzând

doar câteva domenii din lista activităților avute în vedere pentru a fi sprijinite. Astfel, este posibil

ca beneficiile reglementării să nu se orienteze preponderent pe anumite sectoare de activitate

inovative, cu potențial de dezvoltare inclusiv la nivel regional și internațional, generatoare de

locuri de muncă remunerate peste media națională, sau pe anumite regiuni defavorizate.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că scopul Legii și a schemei de finanțare a

investitorilor individuali - business angels este tocmai încurajarea apariției acestor investiții și nu

dezvoltarea sectorială sau regională în sens strict. Domeniile în care se realizează investițiile

business angels rămân de obicei, inclusiv în practica internațională, la latitudinea investitorului

individual business angel și a societății potențial beneficiare, acești doi actori fiind cei mai în

măsură să identifice oportunitățile din piață. De asemenea, regiunea în care activează societatea

beneficiară nu reprezintă în practica internațională un criteriu de finanțare, deoarece prima

provocare este facilitarea întâlnirii dintre investitorii individuali - business angels și societăți,

oriunde ar activa aceștia pe teritoriul țării.

Pagina 61 din 289

În același timp, pentru dezvoltarea anumitor sectoare din economie, regiuni sau domenii

de activitate este oportună continuarea programelor de sprjin din fonduri nerambursabile

structurale sau naționale, în conformitate cu misiunea acestora.

4.3 Definirea încadrării unui investitor ca investitor individual - business

angel

Legea nr. 120/2015, în forma actuală, stabilește prin articolul 2 și aliniatele subsecvente

o serie de criterii de îndeplinit de către un investitor, pentru a beneficia de încadrarea ca business

angel, însă niciunul care să țină cont de competența sau experiența investitorului. Astfel, se

poate deschide o cale de abuz în implementarea facilităților fiscale, prin cunoștiințe ale unui

acționar majoritar de start-up, care se erijează în business angel pentru a beneficia de aceste

facilități.

De asemenea, pragul de investiție minim necesar din partea unui investitor individual

business angel, în valoare de 3.000 EUR echivalent în RON, lasă deschisă calea unor potențiale

abuzuri în implementare și creează premisele unei complexități ridicate în administrarea

sistemului (de exemplu, un investitor individual - business angel cu 200.000 EUR disponibili, pe

care îi investește în 66 de societăți comerciale). Oportunitatea unui astfel de prag depinde însă de

arhitectura sistemului de facilități fiscale din forma în curs de revizuire a Legii (vezi capitolul

referitor la propuneri de modificare), în contextul în care, la nivelul programelor similare de

sprijin din Uniunea Europeană, acest prag minim variază între 1 și 10.000 EUR echivalent.

În continuare, pragul superior de 200.000 EUR echivalent în RON ar trebui revizuit,

ținând cont de eventualele modificări ale schemei de facilități fiscale aduse în viitor Legii nr.

120/2015. În contextul actual, necesitatea impunerii unui prag superior este discutabilă, în

contextul în care acest prag se referă doar la posibilitatea de a nu plăti impozitul pe dividende de

5% sau impozitul pe câștigul realizat din vânzarea părților sociale de 10% în cuantum total de

200.000 EUR echivalent RON. Altfel spus, este foarte dificil ca într-un orizont de timp de 3 ani

valoarea beneficiilor fiscale să se apropie de limita de 200.000 EUR stabilită prin lege, mai puțin

în cazul în care prețul de vânzare al acțiunilor de către investitorul individual business angel va fi

cu aproximativ 2.000.000 EUR peste investiția inițială de 200.000 EUR. Desigur, în contextul

revizuirii schemei de beneficii fiscale destinate investitorilor individuali - business angels, este

oportună revizuirea acestui prag, în funcție de valoarea beneficiilor care pot fi în mod real

accesate de către investitor, cu scopul de a asigura dispersia bugetului disponibil, în direcția

sprijinirii mai multor societăți finanțate de investitori individuali - business angels.

Pagina 62 din 289

Este neclar în forma actuală a legii modul în care s-ar implementa anumite restricții

inerente principiilor de investiții BA, conform cărora între investitorul individual - business

angel și acționariatul societății beneficiare nu trebuie să existe relații de rudenie sau asocieri

anterioare.

Referitor la procentajul maxim din capitalul social al societății, care poate fi deținut de un

investitor individual - business angel sau de un grup de investitori individuali business angels,

stabilit în prezent prin Legea nr. 120/2015 la 49%, acesta denotă intenția legiuitorului de a

asigura faptul că un investitor individual - business angel nu poate prelua controlul asupra

societății, abordare conformă practicilor la nivel internațional. În caz contrar, investitorii s-ar

putea folosi de umbrela rolului de investitor individual - business angel pentru a beneficia de

facilitățile fiscale sau de altă natură ale acestui statut, atunci când investește într-o societate

comercială.

Articolul 2.2 din Legea nr. 120/2015 lasă însă posibilitatea ca doi sau mai mulți

investitori individuali business angels să controleze împreună orice cotă parte din capitalul social

al societății beneficiare, restricția intervenind doar asupra procentajului din investiția acestora,

care se consideră că asigură acces la schemele de facilități fiscale oferite. Astfel, există o

neconcordanță a viziunii de ansamblu asupra relației dintre unul sau mai mulți investitori BA și

societatea beneficiară: Articolul 2.1 e) plafonează deținerea individuală a investitorului BA la

49%, însă articolul 2.2 lasă să se înțeleagă că, în cazul în care mai mulți investitori BA sunt

implicați, aceștia pot împreună să dețină majoritatea acțiunilor, dar să extragă facilitățile fiscale

doar pentru deținerile care însumează 49% din capitalul social.

4.4 Facilități fiscale pentru investitorii individuali - business angels

În forma actuală, Legea nr. 120/2015 oferă două avantaje investitorilor individuali

business angels:

scutirea de impozitul pe dividende pentru o perioadă de trei ani, din momentul

dobândirii părţilor sociale, pentru dividendele aferente părţilor sociale dobândite;

scutirea de impozitul pe câștigul de capital realizat din vânzarea părților sociale, dacă

acestea au fost deținute pentru o perioadă mai mare de trei ani.

Din păcate, aceste stimulente s-au dovedit a fi neatractive și, parțial, neaplicabile:

legat de scutirea de impozitul pe eventualele dividende obținute în primii 3 ani

de investitorul business angel în societatea în care investește: în practică, după cum

reiese și din interviurile realizate cu investitori individuali BA, în prima fază a acestui

proiect, o astfel de investiție are un orizont de timp mai mare de recuperare a

Pagina 63 din 289

investiției, așteptându-se ca randamentul să fie obținut mai degrabă dintr-o ieșire din

acționariat, o dată ce societatea a crescut suficient de mult, decât din distribuirea încă

din primii ani a profiturilor către acționari:

Astfel, chiar și în eventualitatea în care societatea obține profit chiar din primii

ani, după acceptarea unui investitor individual BA, există tendința de a reinvesti

acest profit, pentru a capitaliza cât mai multe oportunități din nișa de piață

pe care activează societatea.

De asemenea, pentru a putea beneficia de întreaga valoare a facilității fiscale,

investitorul individual BA ar trebui să aleagă societăți al căror plan de afaceri să

genereze cumulat în primii 3 ani profituri nete, distribuibile doar pentru cota sa

parte din acționariat, în valoare absolută de 20 de ori valoarea investiției sale

(în condițiile unui impozit pe dividende de 5%). În contextul în care investitorul

individual BA de obicei nu preia controlul societății, ar fi necesar ca în acel

interval societatea să obțină profituri de minim 40 de ori valoarea investiției BA,

ceea ce nu este realist în practica economică. Astfel, deși valoarea stimulentului

financiar de până la 200.000 EUR este interesantă, în practică investitorul

individual BA ar beneficia de scutiri de impozit mult mai mici, corelate

exclusiv cu performanța societății beneficiare și independent de valoare totală

investită și înregistrată ca primă de emisiune.

scutirea de impozitul pe câștigul realizat din vânzarea părților sociale a fost

considerată în general o idee bună de către investitorii individuali BA intervievați în

cadrul studiului anterior, măsura fiind în acord cu spiritul încurajării colaborării unui

start-up cu un investitor individual BA:

Totuși, nu se ține cont de eventualele pierderi acumulate de un investitor

individual BA din exit-uri anterioare. Practica arată că, un procentaj ridicat din

aceste societăți nu reușesc să supraviețuiască mai mult de 5 ani, generând chiar și

o pierdere totală a investiției BA.

Astfel, încurajarea investitorilor BA prin facilități fiscale ar putea ține cont, în

mod similar altor state din Uniunea Europeană și de situațiile în care se

înregistrează eșecuri, oferind o bază lărgită de calcul a facilităților fiscale și a

eventualelor deductibilități.

De asemenea, impactul unei astfel de măsuri este pe termen foarte lung, în

condițiile în care exit-ul investitorului BA se poate realiza după foarte mulți ani,

din momentul efectuării investiției (5-10 ani) și numai dacă vânzarea părților

sociale se face în câștig.

Pagina 64 din 289

4.5 Facilități fiscale pentru societatea care atrage investitori individuali -

business angels

Legea nr. 120/2015 nu include nicio facilitate fiscală sau finanțare sub formă de grant sau

de altă natură pentru societatea beneficiară a investiției BA, toate facilitățile fiind orientate

exclusiv către investitorul individual business angel. Cu toate acestea, facilitățile fiscale sunt

considerate ca fiind un ajutor tip minimis și necesită îndeplinirea din partea societății a unor

criterii, printre care lipsa datoriilor către stat.

De asemenea, nu sunt avute în vedere diverse alte măsuri de sprijin prin scutirea sau

reducerea unor taxe și impozite, care reprezintă o provocare pentru companiile aflate la început

de drum. Una dintre ariile menționate în interviurile cu investitori individuali –business angels se

referă la necesitatea întocmirii contractelor de muncă și plata tuturor taxelor și contribuțiilor

salariale, conform normelor în vigoare, în contextul în care realitatea unei societăți beneficiare

de investiții BA este că se află la început de drum și lucrează punctual cu diverși colaboratori,

până când produsul sau serviciul avut în vedere ajunge să fie suficient de dezvoltat, încât să

permită o structură permanentă de personal. Astfel, cadrul restrictiv stabilit în legislația muncii

impune o serie de costuri minime aferente salariaților societăților beneficiare, mai ridicate decât

nevoia de muncă efectivă din partea acestora în anumite situații.

4.6 Posibilitatea de exit înainte de expirarea termenului minim stabilit prin

Legea nr. 120/2015

Articolul 3.4 din Legea nr. 120/2015 permite investitorului individual BA să cesioneze

investiția sa inițială unui nou investitor, termenele și condițiile aplicându-se și acestuia din urmă

pentru perioada rămasă, în raport cu momentul implicării inițiale a cedentului. Este însă necesară

o detaliere a impactului și condițiilor acestei cesiuni, în contextul revizuirilor propuse în

continuare.

4.7 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru rețelele de

investitori individuali - business angels

Legea nr. 120/2015, în forma actuală, nu menționează condiții sau beneficii pentru

înființarea și funcționarea rețelelor de investitori individuali BA. Acestea au un rol foarte

important în țările Uniunii Europene, analizate în cadrul studiului R1.7.1, contribuind la

Pagina 65 din 289

atenuarea unuia dintre riscurile importante, inerente investițiilor BA și anume riscul asociat

distribuției imperfecte a informației între:

multitudinea societăților care ar avea nevoia și eligibilitatea de a solicita investiții

BA, dar care nu cunosc această oportunitate de finanțare;

puținele societăți care cunosc această oportunitate de finanțare, au nevoie, sunt

eligibile, vor să o utilizeze, dar nu știu cui să se adreseze și cum să găsească

investitori individuali BA;

puținii investitori individuali BA, care înțeleg acest tip de investiții, doresc să își

construiască un portofoliu de investiții, însă nu au timpul necesar de a căuta activ

societăți sau de a avea zeci de întâlniri;

persoanele fizice cu experiență în management sau investiții, care vor să își

construiască un portofoliu mixt de plasamente pe termen lung, dar care nu au

informații referitoare la oportunitatea și beneficiile unui rol de investitor individual -

business angel.

Astfel, rețelele de investitori individuali BA ating, prin activitatea lor, în mod implicit,

următoarele obiective:

conștientizarea potențialilor investitori de riscurile și beneficiile rolului de business

angel;

sprijinirea investitorilor în procese de due dilligence, inclusiv preselecția

candidaturilor societăților interesate;

organizarea de evenimente de networking și popularizare a mecanismelor investiției

BA;

accesul facil al societăților interesate printr-o singură aplicație, la o rețea amplă de

investitori individuali BA;

instruirea potențialilor investitori individuali BA, în vederea creșterii ratei de succes a

investiției;

auto-finanțare prin comisionarea investițiilor intermediate și alte tipuri de servicii

independente de activitatea societăților beneficiare, care primesc investiții BA

facilitate de rețea;

”democratizarea” investiției BA, întrucât în unele dintre țările analizate există

posibilitatea ca un număr mare de investitori să aibă indirect rolul de investitor

individual BA, prin intermediul unui fond de investiții sau a unui alt vehicul de

investiții dedicate.

Pagina 66 din 289

În concluzie, Legea nr. 120/2015 a reprezentat un pas important, arătând înțelegerea de

către puterea legislativă și cea executivă a rolului important pe care investițiile -business angel îl

poate avea în sprijinirea start-up-urilor inovatoare și a competitivității acestora pe plan intern și

regional.

Totuși, în contextul tendințelor din Uniunea Europeană din ultimii ani, este oportună

o revizuire atât a condițiilor stabilite prin Lege, cât și a mecanismului de stimulente financiare ,

pentru a accelera dezvoltarea sectorului de investiții BA, orientând către economia reală o

parte a rezervelor financiare importante, constituite de persoanele fizice, cu experiență în

domeniul investițiilor și/sau al managementului.

Pagina 67 din 289


partea a cincea

5.1 Introducere

Rolul extraordinat de important al finanțării în etapa timpurie (seed) în economia

antreprenorială a fost demonstrat de cei mai importanți cercetători ai domeniului (Freear și

Wetzel, 1990; Sohl, 1999; Harrison și Mason, 2000). Din aceste studii a rezultat că există două

surse majore de capital privat pentru întreprinderi: business angels și fondurile de capital de risc.

Business angels reprezintă cea mai veche și cea mai mare sursă de capital pentru faza de seed,

împreună cu capitalurile proprii pentru creșterea unei companii (Harrison & Mason, 2000; Sohl,

2003).

Complementar cu piața business angels este piața instituțională a capitalului de risc, care

investește în primul rând în etapa ulterioară a dezvoltării unei societăți (Timmons & Sapienza,

1992, Meyer et al., 1995, Timmons & Bygrave, 1997). Împreună, îngeri și capitalul de risc, oferă

majoritatea capitalului pentru întreprinderile antreprenoriale. Există o cantitate limitată de

cercetări pe piața BA de afaceri, totuși este bine cunoscut faptul că îngerii oferă majoritatea

capitalului pentru (seed) semințe și start-up capital pentru întreprinderile antreprenoriale cu

creștere mare în Statele Unite.

Numărul persoanelor care sunt investitori potențiali este adesea referit la ingerii de

afaceri virgini (Aernoudt, 1999b), adică indivizi care îndeplinesc toate condițiile pentru a deveni

un înger de afaceri, dar care nu au investit niciodată, a fost estimate la 850 000 în Europa și 1,75

milioane în SUA. În plus, există dovezi că grupul de investitori inactivi este în creștere față de

cifrele investiționale (CVR, 2003). Cercetările privind îngerii de afaceri din Danemarca arată că

45% au investit mai puțin decât 10% din capitalul pe care îl alocau pentru investiții în necotate

(Napier, 2002). În ciuda creșterii numărului de membri ai grupurilor de îngeri, 41% îngeri în

acele grupuri din SUA nu erau activi (Sohl și Sommer, 2003). Acesta reprezintă o creștere

constantă în ultimii trei ani (32% în 1998). Această creștere în proporția de investitori latenți în

timp indică faptul că multe persoane fizice cu mare expertiză pot fi atrase de piața de capital în

stadiu incipient, dar nu și-au convertit acest interes în participare directă. În mod clar, crizele

ciclice pe piață ar putea juca un rol în această non-activitate. Cu toate acestea, este clar că lipsa

de fonduri pentru a investi nu este un impediment.

Pagina 68 din 289

Procesul de investiție a îngerilor necesită sincronizarea diferitelor componente, al căror

obiectiv este de a realiza un succes general. Din acest punct de vedere, procesul implică

participarea antreprenorilor, a consilierilor, a intermediarilor și a îngerilor, toate cu caracteristici

și personalități diferite. Prin urmare, un factor important pentru succes este managementul

procesului de investiții, apoi antreprenorii cu abilitățile interpersonale sunt elemente decisive ca

și furnizarea de capital. Conform argumentului de mai sus, îngerii de afaceri sunt (în plus față de

aspectul financiar și capacitatea pe care o oferă) persoanele care au acces la oportunități de

investiții; sunt pricepuți să perceapă potențialul acestor oportunități de investiții; și sunt în cele

din urmă capabili să gestioneze fluxul total de investiții pentru a ieși. Prin urmare, două resurse

importante pentru activitatea investițională a unui înger de afaceri pot fi identificate: rețele

informale sau formale, care oferă investitorului oportunități sau să permită creșterea

operațiunilor de coinvestiție; și abilitățile care vor oferi investitorului capacitatea de a evalua

riscul investițiilor, oportunitatea și gestionarea procesului. Există diferențe între îngerii europeni

în ceea ce privește stadiul venture la care investesc. Angajații spanioli de afaceri sunt mult mai

predispuși să investească în stadiul de seed decât omologii lor britanici.

Ingerii de afaceri activi și pasivi posedă, după cum se vede anterior, caracteristici

similare. Cu toate acestea, s-ar putea să existe anumite diferențe care să contribuie la lipsa de

activitate între îngerii virgini. Identificarea acestor diferențe este esențială pentru că încearcă să

mobilizeze capitalul pasiv, deoarece diagnosticul ar trebui să fie înainte de tratament.

Într-adevăr, îngerii de afaceri virgine sunt afectați de această lipsă de cunoștințe în prima

și a doua etapă decisivă a investiției: recunoașterea și evaluarea oportunităților. Prin urmare, ei

sunt împiedicați să continue procesul. Ingerii activi au în primul rând valoare în domeniul

evaluării noilor întreprinderi. Într-adevăr, este rezonabil să gândiți că îngerii virgini nu au reușit

să depășească dificultățile inițiale ale procesul de investiții, identificarea oportunităților, în timp

ce îngerii activi recunosc principalele lor dificultăți după ce sunt implicați în investiție. BA de

afaceri pasivi ar investi inițial în domeniul inferior al investițiilor, care reflectă percepția lor mai

mare asupra riscului. În concordanță cu aceasta, ei cer mai multe servicii complete de la rețelele

de business angel la care se alătură. Co-investiții cu alți îngeri este, de asemenea, unul dintre

catalizatorii care ar declanșa prima lor investiție. Acești îngeri, activi și pasivi, care recunosc

nevoia formării, sunt pregătiți să urmeze cursuri de tip academic. În ciuda constrângerilor de

timp, îngerii dau valoare educației continue și sunt dispuși să urmeze programe mai structurate și

mai lungi decât cele mai multe dintre cele disponibile pe piață.

Mai multe alternative sunt disponibile pentru factorii de decizie publică pentru a activa

potențialul acestei surse de finanțare pentru întreprinderile în stadiu incipient. Acțiunile ar putea

merge spre îmbunătățirea condițiilor de mediu, cum ar fi taxele, atitudinile culturale ale

Pagina 69 din 289

antreprenoriatului și asumarea de riscuri. Inițiative care sprijină înființarea mecanismelor de

potrivire și a instrumentelor de flux informațional, cum ar fi afacerile rețelelor angel au fost

inițial dezvoltate la nivel paneuropean și adoptate de majoritatea guvernelor naționale.

Având în vedere rolul relevant al sindicalizării pentru investitori, în special pentru ingerii

începători, guvernele ar trebui să aibă în vedere facilitarea, din punct de vedere juridic și fiscal.

Mai mult, diferiții actori de pe piață ar trebui să fie coordonați pentru a scădea ineficienței. Într-

un astfel de cadru, dezvoltarea unui spirit de echitate, așa-numita "cultură a capitalului", între

antreprenori poate fi îndeplinită de educație și organismele publice pe care antreprenorul le

abordează în primul rând căutând ajutor în stabilirea unei afaceri. Organizații educaționale, cum

ar fi școli de afaceri, care oferă programe structurate cu o combinație de cadre universitare și

practicienii, acestea sunt instrumentele care creează potențialii îngeri. Instituțiile europene ar

putea juca un rol activ prin integrarea conceptul îngerului de afaceri în Universități în exercițiul

lor de benchmarking.

În Europa continuă să existe o dezbatere dacă BAN-urile ar trebui sprijinite cu bani

publici. Într-un studiu12

publicat de Christensen (2011) în cadrul departmentului de business și

management al Universității Aalborg, Danemarca, este comparat modul în care rețeaua de BA

din Danemarca (DBAN) a trebuit să facă față presiunilor politice, nerăbdării și lipsei de

înțelegere a beneficiilor mai largi ale unei rețele de BA statale. Concluzia studiului publicat este

aceea că în final a fost lăsată să moară.

Faptul că BAN-urile nu sunt considerate ca o alternativă de finanțare este destul de grav

pentru o economie pentru că restrînge opțiunile pe care le au la dispoziție antreprenorii, mai ales

prin diminuarea speranței de a obține o finanțare pentru companiile aflate la început de drum.

Atunci când guvernele iau în considerare posibilitatea de a oferi sprijin continuu BAN-urilor,

acestea ar trebui să evalueze nu numai eficacitatea lor imediată, ci și dacă BAN-urile ar trebui să

fie considerate parte a infrastructurii generale de sprijinire a afacerilor mici (Christensen, 2011).

Până la începutul anilor 1990, BA au atras foarte puțină atenție ca o posibilă sursă de finanțare

pentru IMM-uri în Danemarca. Mason și Harrison (1993) identifică trei condiții prealabile pentru

stabilirea și dezvoltarea cu succes a unei BAN:

(i) este necesară o vizibilitate și o credibilitate ridicată prin intermediul marketingului în

curs pentru a construi o masă critică de investitori și de oportunități de investiții;

(ii) trebuie să fie resurse substanțiale și

(iii) este necesară o abordare practică și proactivă.

12

Jesper Lindgaard Christensen (2011), Should government support business angel networks? The tale of Danish

business angels network, Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance, 13:4, 337-356

Pagina 70 din 289

Mediul economic din Țara Galilor este caracterizat de o serie de industrii, cum ar fi

cărbunele și oțelul, care s-au restrâns sub presiunea concurenței mondiale.

Un studiu de fezabilitate de la Universitatea Cardiff în 1996, însă, a concluzionat că există o

rațiune pentru un BAN în Țara Galilor și că numărul de îngeri care ar putea fi ținta unei BAN ar

fi de 150-200 și va face aproximativ 15-20 de tranzacții pe an. În urma acestui studiu, Xenos a

fost înființată în 1997 ca BAN național subscris de guvernul galez. Ea este organizată cu un

birou central și un manager și patru manageri regionali. Xenos este organizat în filiale regionale

pentru a reflecta geografia Țării Galilor.

Dezvoltarea pieței de capital de risc din Țara Galilor a continuat în mare parte ca și în

alte părți ale Europei. În trecut, accentul a fost pus pe investiții mai mici, dar, pe măsură ce piața

a urmat ciclul general, tendința a fost spre oferte mai mari în companii mai mari și mai mature.

Dezvoltarea pieței îngerilor de afaceri din Țara Galilor nu a urmat tendințe similare cu piața

formală de capital de risc. În special, tendința spre o mai mare concentrare pe investițiile în etape

ulterioare nu este evidentă. În schimb, există o tendință spre mai multe investiții MBO / MBI de

către îngeri.

O altă tendință este creșterea pieței de succesiune, pe care BA o găsesc a fi atrăgătoare.

Xenos ajută ca să găsească cumpărători (buyers) pentru proprietarii de afaceri care doresc să se

retragă. În cele din urmă, există o tendință crescută de sindicalizare. Deoarece Țara Galilor este o

societate destul de compactă în care rețelele sunt puternice și factorul "pe cine cunoști" este

utilizat pe scară largă, există legături puternice între diferiți actori precum Finance Wales,

Xenos, bănci, alte organizații din sectorul public și subvenții guvernamentale. Acest lucru a avut

un impact pozitiv asupra dezvoltării companiei Xenos și nu a fost decât o perioadă scurtă de timp

după ce s-a stabilit că funcționează pe o bază funcțională. Xenos a fost integrat și recunoscut

rapid, parțial datorită faptului că persoanele implicate în rețea de la început au fost deja implicate

în comunitatea de investiții.

În cei 10 ani de la înființarea rețelei în 1997, un număr de 288 de îngeri s-au înregistrat în

rețea. Au fost 120 de îngeri în rețea la sfârșitul lunii decembrie 2007. Xenos a facilitat peste 120

de oferte în această perioadă, mobilizând peste 20 de milioane de lire sterline în peste 150 de

companii. Îngerii sunt recrutați prin recomandări, și prin intermediul investitorilor înregistrați.

Conștientizarea generală înaltă de care se bucură BA a ajutat la recrutare.

5.2 Monitorizare a investițiilor BA

În cadrul Xenos, managerii centrali și regionali urmăresc persoanele care și-au vândut

afacerea. În mod tipic, după șase luni, acești foști proprietari de afaceri tind să obosească iar

Pagina 71 din 289

Xenos este esențială pentru a ajuta astfel de oameni să se implice din nou în afaceri, în calitate de

business angels, ajutându-i să se pregătească pentru această nouă etapă.

Există un registru cu preferințele și resursele investiționale ale îngerilor. Nu există nicio

taxă de intrare, dar inregistrarea în acest registru se face numai prin recomandări. Rețeaua costă

anual 300 000 de lire sterline, majoritatea fiind sub formă de salarii. Buletinele de investiții și

zilele de prezentare sunt folosite permanent, dar accentul principal pe potrivire este literă de lege,

deoarece managerii din Xenos au o cunoaștere bună a BA și a clienților de afaceri și, prin

urmare, știu care dintre îngeri ar fi interesați de o anumită afacere. Măsurile de performanță

utilizate sunt numărul de contracte, sumele investite și locurile de muncă (deși acest lucru este o

măsură diversificată și este înregistrat doar ca efect al investiției inițiale, în timp ce creșterea

ulterioară nu este vizibilă în înregistrări). Alte măsuri, cum ar fi numărul de oportunități

prezentate, prezentările companiilor și alte activități de rețea sunt de asemenea incluse în

criteriile de evaluare. Mariott și Davies (2006) au concluzionat în studiul rețelei că Xenos că a

reușit să medieze oferta și cererea de capital BA și a reușit să depășească diferitele critici adesea

ridicate împotriva BAN-urilor. Un factor important în acest succes a fost faptul că oamenii care

au condus Xenos au avut o înțelegere a practicilor de investiții ale BA din sectorul privat.

Încercarea de a eșantiona o comunitate de îngeri de afaceri este un proces dificil, datorită faptului

că nu există registre sau evidențe publice ale unor capitaliști venture informali. Faptul că doar o

proporție foarte mică din populația unei țări reprezintă îngerii de afaceri, face costisitoare

identificarea unui număr suficient de investitori prin intermediul selecției în rândul publicului

larg. Pentru a face față acestei situații, Harrison și Mason (1992) sugerează trei metode de

identificare a investitorilor informali: (i) trimiterea de chestionare către un număr mare de

persoane considerate a fi investitori; (ii) contactarea investitorilor prin intermediul companiilor

în care au investit; și (iii) identificarea investitorilor folosind metoda "bulgăre de zăpadă" prin

care investitorilor cunoscuți li se cere să identifice colegii lor. O a patra metodă utilizată pentru

identificarea investitorilor informali a fost să contacteze membrii Business Angel Networks

(BAN). Fiecare dintre aceste metode au dezavantaje care fac ca eșantioanele astfel obținute să fie

nereprezentative și părtinitoare într-un fel sau altul. O modalitate de a face eșantionul mai

reprezentativ este de a combina mai multe diferite metode în speranța minimizării prejudecăților

(Mason și Harrison, 1997; Sørheim și Landstrom, 2001).

Ingerii de afaceri suedezi au un venit destul de ridicat conform standardelor suedeze:

49% au un venit anual al gospodăriei de peste 1,1 milioane euro, în timp ce 10% au o gospodărie

venituri mai mari de 444 000 de euro pe an. Averea lor medie este de 16.1 milioane și averea

mediană e 2.2. Un procent de avere este plasat în investiții informale. Cu toate acestea, 63% au

realizat la un moment dat un capital de risc informal investiții prin intermediul unei entități

Pagina 72 din 289

juridice, cum ar fi o societate de familie. Aceasta este ușor de înțeles, deoarece sistemul fiscal

suedez beneficiază de investiții realizate printr – o entitate legală. Cu toate acestea, în ceea ce

privește direct capitalul investit jumătate din business angels au între 0.056 milioane și 0.56

milioane investiți în investiții informale. Aceste sume au fost, în medie, împărțite între 4,4

companii de portofoliu. Faptul că 53% dintre îngerii de afaceri erau pregătiți să crească suma

investită în investiții informale, în timp ce doar 29% au dorit reducerea acesteia înseamnă că

piața suedeză informală de capital de risc arată în continuare potenţial.

Pentru a rezuma, îngerii de afaceri suedezi manifestă asemănări cu îngerii de afaceri din alte țări,

prin faptul că sunt în cea mai mare parte bărbați de vârstă mijlocie cu experienţă antreprenorială.

Cu toate acestea, îngerii de afaceri suedezi sunt cu puțin mai în vârstă decât omologii lor

internaționali și au o experiență antreprenorială mai mare (Reitan și Sørheim, 2000;

Vaekstfonden, 2002; Hindle și Lee, 2002; Brettel, 2003).

Concluzii

Evaluările sprijinului extins pentru consolidarea colaborării între întreprinderile care au

fost disponibile în Europa timp de două decenii pot măsura efectele asupra performanței

economice sau inovatoare și, într-o oarecare măsură, a transferului de cunoștințe. Dar ele pot

subestima efectele indirecte, greu de măsurat, cum ar fi transferul de cunoștințe tacite, efecte de

reputație, beneficii pe termen lung de la rețele și efecte de instruire în creșterea abilităților de

selectare și gestionare a proiectelor de colaborare.

Conștientizarea în rândul guvernelor a acestor efecte secundare pozitive este importantă pentru o

evaluare cuprinzătoare a inițiativelor politice și în general pentru învățarea/replicarea politicilor.

De asemenea, s-a subliniat importanța perspectivelor de timp ale politicilor de consolidare a

BAN-urilor, iar etapele de dezvoltare pe care rețelele trebuie să le adopte ar trebui luate în

considerare la elaborarea măsurilor de sprijin. Un factor complicat este faptul că evaluările sunt,

în general, efectuate de guverne și la un moment dat. Cu toate acestea, evaluările BAN pot fi

urmărite din diferite perspective, inclusiv abordări dinamice. Astfel, costurile și beneficiile unui

BAN sunt evaluate de către îngerii de afaceri înainte de a decide dacă să se alăture sau nu;

antreprenorii care caută să obțină finanțe ar putea realiza un calcul similar. Criteriile pe care

îngerii și întreprinzătorii le utilizează pentru a face aceste evaluări vor fi foarte diferiți de cele

aplicate de guverne, fiind mult mai corelate cu micro-nivelul, beneficiile afacerii de a participa la

un BAN. De asemenea, îngerii de afaceri sunt, de asemenea, motivați de alte considerații pentru

a se alătura unei BAN: unii doresc să contribuie la construirea comunității îngerilor de afaceri, în

timp ce alții văd BAN-ul ca o infrastructură profesională și socială pentru business angels.

Pagina 73 din 289

De asemenea, managerii BAN sunt interesați de evaluarea BAN-urilor, dar pot aplica și criterii

diferite decât cele ale guvernelor. În timp ce guvernele vor pune cel mai mult accentul pe

eficiența BAN, cei care administrează BAN-urile sunt mai interesați de eficacitatea BAN. Pentru

managementul BAN, o implicare este că ar putea fi fructuoasă înregistrarea sistematică a oricărei

activități care ar putea contribui la efectele indirecte ale activităților lor, în plus față de efectele

directe, cum ar fi locurile de muncă create, numărul de antreprenori și business angels

înregistrate și numărul de investiții făcut. Pentru cercetătorii de evaluare a politicilor, este

evidentă necesitatea de a lua în considerare aceste efecte indirecte, inclusiv adiționalitatea

comportamentală. Adăugarea unei dimensiuni dinamice la aceste perspective diferite complică în

mod clar lucrurile în continuare. De exemplu, o creștere a gradului de conștientizare a

oportunităților de finanțare a business angel ca urmare a comercializării unui BAN ar putea

crește fluxul afacerilor pentru îngerii de afaceri care se află în afara comunității BAN. La rândul

său, acest lucru ar putea însemna că îngerii de afaceri vor avea nevoie mai puțin de BAN, ceea ce

limitează stimulentele pentru guvern în sprijinul BAN. Cu toate acestea, aceste complicații nu

trebuie să împiedice utilizarea unor evaluări minuțioase și bine gândite. În mod ideal, criteriile de

evaluare a BAN ar trebui să se schimbe în timp, alături de creșterea specializării și dezvoltării

pieței de capital de risc. În cazul DBAN, au fost utilizate valori tradiționale pentru întreaga

perioadă. Nu numai că este nevoie de mai multe evaluări și criterii de evaluare mai nuanțate, dar

este, de asemenea, necesară deschiderea adaptării acestor criterii în funcție de evoluțiile pieței.

Sunt necesare cercetări viitoare pentru a elabora o propunere specifică privind modul în care pot

fi măsurate astfel de efecte indirecte (Christensen, 2011).

Modelul BAN-Xenos din Țara Galilor

1. Pune la dispoziție o platformă online care permite companiilor să încarce informații

despre tranzacții către platformă, prezentând informații sau planuri de afaceri direct

persoanelor fizice înregistrate care dețin averi considerabile, oferind totodată

investitorilor o sursă ușoară și accesibilă de oportunități de afaceri pentru a le revizui în

orice moment. SyndicateRoom facilitează accesul investitorilor la fluxul de tranzacții al

profesioniștilor din domeniul investițiilor și al companiilor în creștere. Ei utilizează două

fonduri de investiții EIS foarte complementare.

2. Fondul Twenty8 ajută la diversificarea pasivă a portofoliul într-un număr fără precedent

de oportunități EIS, în timp ce Fondul de Creștere vă oferă acces la investițiile EIS în

stadiu ulterior din portofoliul SyndicateRoom.

Pagina 74 din 289

3. Xenos organizează forumuri regulate de investiții pentru a ajuta companiile să se

conecteze cu investitorii față în față. În asociere cu Banca de Dezvoltare din Țara

Galilor13

Xenos oferă împrumuturi sindicalizate.

4. Fondul de co-investiții Angel în valoare de 8 milioane de lire sterline oferă afacerilor din

Țara Galilor o sursă principală de finanțare alternativă prin încurajarea unei investiții de

tip BA.

5. Fondul de cinci ani sprijină crearea de sindicate și rețele de angeli din Țara Galilor prin

acordarea de împrumuturi și a capitalurilor proprii de până la 250 000 de lire sterline

investitorilor care caută co-investiții.

6. Xenos acordă împrumuturi și investiții pentru a începe sau a finanța anii de început ai

companiei, acestea sunt foarte flexibile și de mai multe categorii.

- Împrumuturi microeconomice £ 1,000 - £ 50,000

- Împrumuturi și fonduri de capital de la £ 50,000 - £ 5 milioane

- Credite rapide £ 1.000 - £ 10.000

- Împrumuturi microeconomice £ 1,000 - £ 50,000

7. Finanțare succesorală pentru orice potențial cumpărător care dorește să achiziționeze o

afacere, iată cîteva tipuri facilitate:

- o afacere care cumpără altă afacere

- o echipă de conducere care cumpără afacerea pe care o conduc

- o echipă de management care cumpără altă afacere

In domeniul IT:

8. Oferă seed capital și de creștere disponibil pentru întreprinderile bazate pe tehnologie.

Seed finance pentru start-up-uri și spinouts pentru tehnologiile early-stage.

9. Împrumuturi și pachete de capitaluri proprii pentru întreprinderi bazate pe tehnologie.

În domeniul dezvoltării imobiliare facilitează împrumuturi pe termen scurt începând de la £

150,000 pentru proiecte de proprietate comercială viabile din Țara Galilor:

10. Dezvoltarea de noi locuințe

11. Proiecte noi de birouri, industriale și depozite

12. Proiecte de renovare

EIS

Schema de investiții pentru întreprinderi (EIS) este o schemă de scutire de impozite

guvernamentale din Regatul Unit, lansată în 1994, ca succesor al programului de extindere a

afacerilor, pentru a încuraja investițiile private în companiile necotate în faza incipientă. 13

Banca de Dezvoltare din Țara Galilor este o filială a guvernului galez. Ea servește guvernul din Țara Galilor,

direcționând fondurile publice spre locul unde pot avea cel mai mare impact - pe o scară mai mare, cu o viteză mai

mare.

Pagina 75 din 289

De la lansare, sistemul a promovat peste 10 miliarde de lire sterline de investiții private, iar

succesul său a fost creditat cu guvernele pentru introducerea mai recentă a Schemei de Investiții

în Seed Enterprise (SEIS), care vizează în special companiile în primii doi ani, 150.000 în

finanțare.

SEIS

Schema de investiții în întreprinderi aflate în stadiul seed (SEIS) a fost introdusă în aprilie 2012

de HMRC pentru a ajuta companiile mici, în stadiu incipient, să strângă fonduri prin investitori

individuali, oferind o serie de scutiri fiscale pentru investițiile realizate în societățile care se

califică. Investitorii pot solicita scutiri de până la 100.000 de lire sterline investiți prin

intermediul schemei pe an și pot primi scutiri care acoperă 78% din investiția lor sau mai mult.

Schema de investiții în întreprinderi aflate în stadiul seed (SEIS) oferă o serie de scutiri fiscale

pentru investitori, de la reduceri automate la reducerea pierderilor și evitarea câștigurilor de

capital. Acestea depind de nivelul național de impozitare, astfel spus de codul fiscal in vigoare.

În plus, pentru a beneficia de majoritatea scutirilor fiscale prezentate mai sus, investitorii trebuie

să dețină acțiunile lor pentru o perioadă minimă de 3 ani în cazul UK.

Germania

Această situație paradoxală, este punctul de plecare privind o analiză a BAN-urile

germane. De ce modelele actuale de afaceri ale BAN-urilor au eșuat? Începem cu o analiză a

gamei existente de servicii BAN și efectul acestor servicii în procesul de investiții.

De la sfârșitul anilor 1990, UE a încercat să răspândească conceptul de BA de afaceri în întreaga

Europă, pentru a elimina ineficiența pieței și a active potențiali îngeri de afaceri (EBAN 2000b;

CSES 2001). Aceste activități au condus la ocreștere a BAN-urilor de la 54 în 1997 (aproape

toate în Marea Britanie) la 196 până la sfârșitul anului 2003.Au fost înființate primele BAN-uri

germane, cu scopul de a spori transparența pieței și reducerea asimetriei informațiilor (Deutsche

Bundesbank 2000, Just 2000).Cu rolul lor mobilizator și prin facilitarea intermedierii, BAN-urile

măresc numărula participanților la piață și, la rândul lor, probabilitatea unui acord de succes

(Brettel, Jaugey și Rost 2000; Stedler și Peters 2003). BAN-urile sunt adesea organizate la nivel

regional (Mason și Harrison 1995; BAND 2004).

Cum interacționează clienții și serviciile oferite de un BAN? Organizația umbrelă European

Business Angel Networks (EBAN) definește BAN-urile ca "Organisme private sau semi-publice

Pagina 76 din 289

al căror scop este acela de a se potrivi cu antreprenorii care caută capitaluri proprii. "(EBAN

2004). Pe baza acestei definiții, serviciile oferite de BAN ar trebui să se concentreze în primul

rând pe antreprenorii tineri și pe îngerii de afaceri (Klandt, Hakansson și Motte 2001). Cu toate

acestea, unele rețele au un accent mai larg și includ, de asemenea fonduri de capital de risc sau

autorități guvernamentale ca clienți.

În aceast sens se axează pe rețele care servesc start-up-uri și business angels. Aceste rețelele au

două obiective principale:

(1) Întreprinderi în căutarea de capital de la îngerii de afaceri (Mason și Harrison 1997).

Pentru a facilita aceste întâlniri, rețeaua oferă o piață transparentăîn cadrul pieței de

capital de risc și încearcă să asigure existența unuiun număr suficient de potențiali

parteneri. Instrumentele obișnuite pentru a le facilita sunt evenimente de cunoaștere,

buletine de știri, baze de date de potrivire, și prin Internet (Teel 1999; Ege 2000; Klandt,

Hakansson și Motte2001).

(2) Pentru a încuraja activitățile de corespondență, este deosebit de important să se

mobilizeze și să se selecteze atît investițiile de capital, cît și îngerii de afaceri, care vor

asigura numai acest lucru pentru parteneri îndeajuns de calificați (Aernoudt 1999; Ege

2000). Prin urmare, afacerea trebuie să treacă printr-un proces de preselecție. Mai mult

decât atât, multe BAN-uri au un Cod sau Codul de conduită (Comisia Europeană 2002),

în cee ace privește metoda de contact (potrivire) între potențialii investitori și

întreprinderi, acesta este nucleul unui BAN. Contactele au fost făcute la evenimente

potrivite, prin buletine informative sau prin intermediul unei abordări personale, orale

individuale. În compararea diferitelor metode de contactare, se pare că importanța

potrivirii evenimentelor a fost inițial foarte mare. În schimb, numărul de contacte asociate

telefonului, e-mail-ului sau adresei personale (potrivirea individuală) a crescut continuu

în timp și a devenit cea mai importantă metodă de potrivire folosită din 2002. Un motiv

pentru scăderea participanților la evenimentele de potrivire ar putea fi legat de

schimbarea structurii ingerilor de afaceri participanți. În primii ani, a fost în principal

îngerii care căutau venituri și care au participat la evenimente și care s-au retras din rețea,

astfel încât numărul participanților la evenimente a scăzut. Un motiv pentru același lucru

a fost atractivitatea și suplimentar serviciile oferite în timpul evenimentelor de potrivire.

Aceste servicii pentru îngerii au fost oferite exclusiv la evenimentele de potrivire (de

exemplu, noile evoluții din afaceri contractuale). Am văzut că investitorii au trecut de la

evenimentele de potrivire la individ la un alt stadiu, anume la potrivirea canalelor. În

schimb, în afara evenimentelor, investitorii nu au solicitat crearea de rețele și servicii de

formare prin alte canale (de exemplu, întâlniri individuale). Se pare că serviciile de

Pagina 77 din 289

formare nu erau suficient de atractive pentru investitorii de afaceri din rețeaua celor care

utilizau aceste servicii. Cu toate acestea, acest interes scăzut ar fi putut fi cauzat de

asemenea de calitatea slabă a serviciilor. Cererea de servicii de formare și consultanță de

către firmele nou-înființate este destul de diferită. Rețeaua a oferit servicii de consultanță

și instruire pentru lansare de manageri prin ateliere și sesiuni individuale de coaching.

Volumul de formare și evenimentele au crescut continuu, ceea ce ar putea fi un indicator

a cererii ridicate pentru acest serviciu de la manageri. Creșterea coaching-ului unu la unu

este notabilă și ne face să presupunem o participare intensivă în timpul procesului de

investiții. Acești antrenori erau disponibili numai pentru echipele care au trecut procesul

de selecție. În medie, numărul de antrenori pe echipă a crescut de la 0,6 în anul 2000 la

1,5 (2001) la 3,4 în anul 2002. Prin urmare, consultanța, serviciile și formarea au fost

acceptate și utilizate în mare măsură de întreprinderile nou-înființate, dar nu de

întreprinderile îngerilor. Potrivirea pe bază unu-la-unu a devenit cea mai importantă

metodă. Un alt scop al activităților de networking a fost sindicalizarea investitorilor.

Vedem că activitățile de sindicalizare din cadrul rețelei au crescut mai întâi și apoi a scăzut

drastic. Acest declin corespunde absenței investitorilor din sectorul social, evenimente care au

fost menite să servească drept platformă de rețea și corespund, de asemenea, retragerea

societăților comerciale de investiții de la finanțarea inițială a firmelor seed (a se vedea statisticile

dinAsociația germană de capital de risc pentru perioada 2000-2003 la www.bvk-ev.de).

Principalul interesul pentru co-investiții pe care alți cercetători îl observă (Liu 2000; Sohl 2003;

Peters 2003) nu pare să fi oferit suficiente stimulente pentru participarea la activități de rețea.

Cazul Suediei

Suedia a avut o rată ridicată a inflației până la sfârșitul anilor '80. Cu toate acestea, rata inflației a

scăzut deoarece Suedia a intrat într-o recesiune în care investițiile industriale s-au redus la

jumătate între 1989 și 1993. Această scădere a economiei și o scădere rapidă a inflației,

combinată cu dereglementarea sistemului financiar a condus la un colaps al suedezilor pe piata

imobiliară, incepînd din 1990. Un rezultat direct a fost o criza bancară, care a forțat băncile să

adopte o politică de creditare mai restrictivă, fiind astfel din ce în ce mai dificil pentru ca

întreprinderile noi să obțină finanțare. În timpul crizei, coroana suedeză a fost legată unilateral de

Unitatea Monetară Europeană (ECU), care a forțat-o. Împreună cu dereglementarea diferitelor

industrii și simplificarea impozitului, principala schimbare politică din anii 1990 a fost intrarea

Suediei în piața comună europeană. În 1994, Suedia a devenit parte a Uniunii Europene (SEE)

printr-un acord între AELS și cel european Uniunea Europeană și mai târziu, la începutul anului

1995, un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. A deveni membru al Uniunii

Pagina 78 din 289

Europene, împreună cu tendința general față de globalizare, a sporit și mai mult

internaționalizarea și creșterea firmelor străine din Suedia (Oxelheim, 1996; Black și Gilson,

1998). Cu toate acestea, climatul de afaceri suedez nu s-a schimbat doar din un punct de vedere

economic ci și din punct de vedere politic - s-au produs și schimbări tehnice majore. Rapida

dezvoltare a tehnologiei informației în anii 1990 a constituit internetul care a atras atenția

tinerelor companii antreprenoriale și pieței bursiere. În Suedia, criza bancară a funcționat ca un

catalizator care a declanșat o trecere de la o datorie bazată creștere la o economia bazată pe

echitate. Un exemplu al acestei schimbări este dezvoltarea suedeză a piaței formale de capital de

risc. Karao Merlioglu și Jacobsson (1999) arată că piața suedeză de capital de risc a crescut rapid

la sfârșitul anilor 1990, în principal datorită a trei factori: în primul rând, în 1996, fondurilor de

pensii li s-a permis să investească în seed enterprise; în al doilea rând, o reducere a ratelor de

impozitare la începutul anilor 1990; și în al treilea rând, creare a mai multor noi piețe bursiere

pentru companiile mici. Acest lucru a dus la o situație în care industria de capital de risc în 1998

a fost de 10 ori mai mare decât în 1987 și unde 57% din firmele cu capital de risc din 1999

începuseră activitatea în cursul sau după anul 1994. În plus, numărul firmelor cu capital de risc

care au investit în stadii incipiente a crescut puternic (Karao Merlioglu și Jacobsson, 1999). Cu

toate acestea, în comun cu restul lumii, după ce a înregistrat creșteri semnificative pentru câțiva

ani, piața de valori suedeză în general și stocurile de tehnologie, în special, s-au scufundat în

timpul prăbușirii dot-com la începutul anului 2000. Acest accident a dus la o situație în cazul în

care industria de capital de risc a avut dificultăți în a face ieșiri, în scădere pe piața de valori din

Suedia și nu a arătat niciun interes pentru ofertele publice inițiale. Un rezultat indirect a fost că

au fost făcute mai puține investiții, ceea ce, la rândul său, a afectat oportunitățile de ieșire de

capitaliști venture informali. Cu toate acestea, această situație a început să se schimbe în cursul

anului 2004 ducând la creșterea lichidității pe piața de capital. Cercetătorii care studiază îngerii

de afaceri s-au concentrat pe caracteristicile procesului de investiție, implicarea investitorilor în

firmele de portofoliu precum și aspecte de politică care stimulează piața de business angels.

Studiile au fost desfășurate în multe țări, și comparații între acestea care se concentrează asupra

afacerilor îngerilor au devenit o abordare frecventă în literatură (Mason și Harrison, 2000a). Cu

toate acestea, puțină atenție a fost acordată factorului de timp, iar noi nu știm în ce mod

caracteristicile îngerilor de afaceri se schimbă în timp din cauza caracterului macroeconomic sau

a unor variații. Guvernarea și sistemul financiar suedez s-au schimbat și continuă să facă acest

lucru. Suedia a fost caracterizată timp de mulți ani de o creltere bazată pe credite, în care

companiile și întreprinzătorii se bazează în mare măsură pe împrumuturi pentru finanțarea

proiectelor, spre deosebire de modelul anglo-saxon care este în primul rând caracterizat prin

folosirea echității (Gerschenkron, 1962; Black și Gilson, 1998). Cu toate acestea, acest lucru se

Pagina 79 din 289

schimbă și astăzi structura suedeză a proprietății este convergentă cu modelul bazat pe acțiuni.

Această tendință a fost alimentată de mai mulți factori la diferite niveluri ale pieței. În primul

rând, dereglementarea pieței financiare a condus la o creștere a valorii capitalului instituțional

străin investit în Suedia (Henrekson și Jakobsson, 2003).

Acest proces a fost de atunci inversat într-o anumită măsură, indicând că capitalul și datoria

instituționalizată sunt încurajate în continuare de investiții și de capitalul propriu al gospodăriilor

(Davidsson și Henrekson, 2002). Schimbări sistemice care favorizează modelul anglo-saxon

bazat pe capitaluri proprii urmate de dereglementarea piețelor, cum ar fi telecomunicațiile, a

început în 1993, creând posibilități pentru eforturile antreprenoriale care au condus la creșterea

numărului de personae start-up-uri. Cu toate acestea, între 1992 și 2004 a existat o tendință

general spre creșterea spiritului antreprenorial în societatea suedeză. Numărul de public-

antreprenori cunoscuți a crescut, precum și numărul de investiții înformale a industriei de capital

de risc, care a crescut puternic în a doua jumătate a anului 2004 (Nutek și SVCA, 2003, 2004). În

plus, numărul de noi companii începute s-au dublat din 1992 (Statistics Sweden, 2006). Ce

așteptări conduc aceste fapte în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor BA? În 1992, s-au făcut

relativ puține investiții la seed și sau în industrii de înaltă tehnologie.

Japonia

În ultimii ani, spin-off-urile universitare (USO) au fost considerate de japonezi ca un motor de

inovare vital. Comercializarea academică a activitățile de cercetare a devenit o parte integrantă

atât din punct de vedere academic, cât și din punct de vedere financiar. În principiu, această

schimbare a avut loc din cauza recentelor reforme universitare, cum ar fi privatizarea

întreprinderilor naționale și a universităților publice din Japonia. Potrivit Ministerului

Economiei, Comerțului și Industriei (METI), este de așteptat ca USO să fie un mijloc de

realizare continuă și inovații subversive din semințele intelectuale generate de universități.

Guvernul japonez a promulgat diverse reglementări, granturi și proiecte de infrastructură care să

sprijine USO ca parte a unei politici generale încurajând inovația academică și, prin urmare,

revitalizând economia japoneză.

O provocare cu care se confruntă aceste noi aventuri apărute dintr-un mediu care, în mod

tradițional, a fost izolat de vânturile comerciale este de a strânge o echipă operațională și de a

atrage finanțarea pentru a crește. În alte țări, în special Statele Unite, îngerii de afaceri au jucat

un rol în acest stadiu, rolul esențial - furnizarea de consultanță strategică, crearea de rețele

valoroase pentru finanțării anticipate. În Japonia, unde comunitatea de start-venture este relativ

nouă, rolul și eficacitatea îngerilor în general - și în special în ceea ce privește susținerea USO -

rămâne neclar.

Pagina 80 din 289

Întreprinderile universitare, sunt entități incorporate ce comercializează drepturile de proprietate

intelectuală, noile tehnologii și / sau afacerile/modelele care apar din activitățile de cercetare

universitară.

În comparație cu rolul îngerilor de afaceri din SUA, au existat (până în prezent) putine date

despre ingerul de afaceri japonez. Cu toate acestea, existența lor și impactul potențial au fost

sugerate în 2002 de către Organizația pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii în Japonia (SMRJ), al

cărui raport definește îngerii de afaceri drept "persoanele care oferă antreprenorilor și afacerilor

în stadiu incipient cu sprijin financiar, prin investiții de capital și diverse sprijinuri nefinanciare

pentru creșterea afacerilor "(SMRJ, 2002a: 3). SMRJ a ajuns la această definiție studiind

definițiile cunoscute ale îngerilor de afaceri, inclusiv cele oferite de Harrison și Mason (1995,

așa cum s-a menționat mai sus). Prin urmare, o referire combinată la astfel de surse ar trebui să

furnizeze analiza aici cu date comparabile privind caracteristicile investitorilor și a profilurilor de

investiții pentru a evalua ulterior potențialul rol viitor al îngerilor de afaceri din Japonia.

Guvernul japonez a muncit din greu pentru a sprijini atât USO-urile, cât și comunitatea îngerilor

de afaceri.

Guvernul japoneza introdus o măsură de stimulare fiscală în 1997. Așa-numitul "tratament fiscal

impozabil" a permis o perioadă de reportare de trei ani privind pierderile de capital generate de

investiții în întreprinderi de investiții calificate pre-înregistrate. După modificarea măsurii pentru

a se adapta mai precis climatului investițional, guvernul a hotărât extinderea măsurilor fiscale

până în martie 2009 și a permis și întreprinderilor calificate orientate spre tehnologie să fie

eligibile. Spre deosebire de SUA, unde VC domină, acestea au deschis filiale ale instituțiilor

financiare sau ale marilor corporații în Japonia.

Stilul de investiții al fondurilor de capital japoneze diferă semnificativ de cel al omologilor lor

americani. Mai mult, un studiu comparativ al antreprenoriatului în Japonia și Statele Unite ale

Americii/Silicon Valley a sugerat, de asemenea, că întreprinderile japoneze de risc se bucură de

accesul la diverse surse de finanțare, în special împrumuturi bancare și govern (Suzuki, et al.,

2002). Deoarece există și alte surse de finanțare publică, cum ar fi guvernele regionale, de

asemenea disponibile, USO-urile japoneze par să aibă alte șanse de finanțare, altele decât prin

capital de risc și de la business angels. În plus, stagnarea economică recentă și prelungită în

Japonia a forțat multe corporații mari pentru să-și eficientizeze gestionarea internă în domeniul

cercetării și dezvoltării. Ca o consecință, mari corporații au externalizat anumite procese de

cercetare și dezvoltare la laboratoarele universitare și constituirea în mod constant a unor fonduri

în colaborare cu universități. Pentru a ilustra: pagina de pornire MEXT ne spune acest lucru:

Universitățile japoneze au primit aproximativ 21,6 miliarde de yeni în anul 2003 și 26,4 miliarde

de yeni în FY2004 de la societăți private. Mai mult, aceste colaborări în domeniul cercetării și

Pagina 81 din 289

dezvoltării pot acționa ca un izvor al cercetării și astfel să susțină un habitat la locul de muncă

pentru viitorii antreprenori.

USA

Există o preocupare de lungă durată în majoritatea economiile avansate de a găsi o cale scurtă de

finanțare a capitalului propriu pentru IMM-uri. Lipsa capitalului împiedică crearea de locuri de

muncă noi. În SUA, accesul la "capitalul discret" a fost analizat la Casa Albă14

încă din 1995 cu

prilejul unei importante conferințe (White Hall Conference on Small Business, 1995). Din

punctele de vedere exprimate atunci s-a concluzionat că accesul la capital este cel mai important

obstacol în calea vitalității unei companii în curs de dezvoltare.

Această necesitate de capital de la 250 000 USD la 10 milioane USD este valabilă pentru Seed

Enterprise Investment Scheme (SEIS), incluzând aici firme aflate în faza incipientă (seed) dar și

pe cele în curs de dezvoltare (Freear, Sohl și Wetzel, 1996). Anul acesta (2018) va avea loc o

altă conferință sub egida Casei Albe organizată de Asociația națională a IMM-urilor (NSBA) din

SUA. NSBA este o organizație nepartizană, cu 65.000 de membri în fiecare dintre cele 50 de

state și în care este reprezentată fiecare industrie din SUA.

SBA 7 (a). Programul de garantare a împrumuturilor, USA

Acest program guvernamental al S.U.A. se desfășoară prin intermediul Administrației firmelor

mici din S.U.A. (SBA). De la înființarea sa la 30 iulie 1953, Administrația Small Business din

S.U.A. a emis milioane de împrumuturi, garanții de împrumut, contracte, sesiuni de consiliere și

alte forme de asistență pentru întreprinderile mici.

SBA a fost înființată oficial în 1953, dar filozofia și misiunea sa au început să se contureze cu

ani în urmă într-o serie de agenții predecesoare, în mare parte ca răspuns la presiunile Marii

Depresiuni și al doilea război mondial.

Programul SBA de garantare a împrumutului este considerat programul de împrumut emblematic

al agenției. Numele său este derivat din secțiunea 7 (a) din Legea privind întreprinderile mici din

1953 (PB 83-163, cum a fost modificată), care autorizează SBA să ofere împrumuturi de afaceri

și garanții de împrumut micilor întreprinderi americane.

SBA administrează mai multe programe pentru a sprijini întreprinderile mici, inclusiv programe

de garanție a împrumuturilor destinate să încurajeze creditorii să ofere împrumuturi

întreprinderile mici "care nu ar putea obține finanțare în condiții rezonabile."

14

http://nsba.biz/advocacy/nsba-letters/

Pagina 82 din 289

În anul fiscal 2017, SBA a aprobat 62.430 7 (a) împrumuturi în valoare totală de peste 25,4

miliarde USD. Media aprobată a împrumutului a fost de 407.616 $. Încasările din aceste

împrumuturi pot fi utilizate pentru a stabili o afacere nouă sau pentru a asista la operarea,

achiziționarea sau extinderea unei afaceri existente (Dilger, 2018, p.1).

În cel mai recent raport publicat de un expert15

în domeniu unii membri ai Congresului au

susținut că SBA ar trebui să primească resurse suplimentare pentru că ajută întreprinderile mici

să dobândească capitalul necesar pentru începerea, continuarea sau extinderea operațiunilor lor.

În acest mecanism complex de stimulare a micilor companii s-a propus și reducerea impozitelor

de afaceri, reforma pieței financiare de credit și restrângerea fiscală ca fiind cele mai bune

mijloace de intervenție (Dilger, 2018, p.1).

Acest raport prezentat Congresului SUA discută misiunea de ansamblu a programului 7 (a);

- programul de împrumuturi și standardele de eligibilitate pentru creditori;

- statisticile programului, inclusiv volumul împrumuturilor, rata pierderilor, utilizarea

veniturilor, satisfacția împrumutatului și demografia împrumutaților;

- examinează problemele ridicate în ceea ce privește administrarea SBA a programului 7 (a),

inclusive supravegherea creditorilor și lipsa programului de măsuri de performanță bazate

pe rezultate.

SBA administrează, de asemenea, mai multe 7 (a) subprograme care oferă împrumut simplificat

și de urgență pentru anumite grupuri de debitori, inclusiv SBAExpress, Export Express și

Programe comunitare Advantage Pilot.

De asemenea, SBA administrează mai multe programe speciale de garanție pentru împrumuturi

care vizează anumite nevoi ale afacerilor, inclusiv împrumutul internațional pentru comerț,

programul de capital de lucru pentru export, programul de ajustare și investiție comunitară

(CAIP), SBA program de împrumut în caz de catastrofe (2017), programul de încredere al

angajaților și programul de control al poluării16

.

Programul 7 (a) este primul și cel mai popular program al SBA.

Standardele de eligibilitate

Eligibilitatea unei mici companii se stabilește în funcție de standardele de dimensiune care

definesc întreprinderile mici și mijlocii.

15

Robert Jay Dilger (Senior Specialist in American National Government), Small Business Administration 7(a)

Loan Guaranty Program, Congressional Research Service. 7-5700 www.crs.gov R41146, Prepared for Members

and Committees of Congress, June 27, 2018 16

Consultați SBA, "Program de împrumuturi cu scop special", la adresa https://www.sba.gov/category/navigation-

structure/loansgrants/small-business-loans/sba-loan-programs/7a-loan-program/special-purpose -Credite program

Pagina 83 din 289

Standardele de dimensiune definesc mărimea unei afaceri care poate participa la programe

guvernamentale de contractare și de a concura pentru contracte rezervate sau rezervate pentru

întreprinderile mici. Standardele de mărime variază în funcție de industrie și se bazează, în

general, pe numărul de angajați sau pe valoarea veniturilor anuale pe care le are întreprinderea.

Pentru ca o mica firmă să poată fi considerată eligibilă pentru Programul de împrumut SBA 7

(a), trebuie să respecte standardele de dimensiune SBA și să fie considerată mică în cadrul

industriei din care face parte, să aibe profit și un oarecare capital pentru a investi. Un alt aspect al

eligibilității rezidă în faptul că afacerea propusă trebuie să se desfășoare pe teritoriul SUA,

deasemenea firma care cere împrumutul trebuie să aibă sediul în SUA. O altă cerință de

eligibilitate este aceea că firma trebuie să demonstreze că a folosit alte resurse financiare,

inclusiv active personale, înainte de a solicita un împrumut de la SBA. Tot firma care cere

trebuie să aducă un certificate din care să rezulte că o bancă nu a putut să o împrumute pe baza

criteriilor de eligibilitate ale instituției bancare. Ca să se califice pentru a primi împrumutul,

IMM-ul trebuie să fie credibil și capabil să asigure rambursarea creditului. În acest sens sunt

analizate o serie de date, dintre care enumerăm următoarele:

- caracterul, reputația și istoricul creditelor;

- experiența și calitatea managementului;

- câștigurile din trecut, fluxul de numerar proiectat și perspectivele viitoare;

- capacitatea de a rambursa împrumutul cu venituri din afaceri;

- capitaluri investite suficient pentru a funcționa pe o bază financiară solidă;

- potențialul de succes pe termen lung;

- natura și valoarea garanției (deși garanțiile necorespunzătoare nu constituie singurul motiv

pentru refuzul unei cereri de împrumut);

- impactul afilierilor profesionale asupra capacității de rambursare a solicitantului.

Programul 7 (a) permite obținerea unor sume de împrumut până la 5 milioane dolari pentru a

finanța costurile de pornire, pentru a cumpăra echipament și chiar mai mult. Iată ce categorii de

investiții intră în fondurile de tip 7 (a):

- Achiziționarea de terenuri noi sau leasing

- Achiziția de clădiri

- Construcția de clădiri noi

- Renovarea/convertirea/extinderea unei facilități: supraetajare, parcare, amenajarea accesului

stradal, servicii de amenajare a teritoriului (inclusiv costurile de construcție)

- Cumpărare sau leasing de bunuri necesare companiei

- Achiziția de mașini, birotică, materii prime și consumabile

Pagina 84 din 289

- Finanțarea capitalului de lucru

- Repararea capitalului existent

- Achiziția sau extinderea unei afaceri existente

- Refinanțează anumite datorii restante

Creditul garantat SBA nu poate fi utilizat în următoarele situații:

- Când refinanțează datoria existentă în cazul în care creditorul este în măsură să își asume o

pierdere și SBA ar prelua această pierdere prin refinanțare;

- Să efectueze o schimbare parțială a proprietății întreprinderii sau o schimbare care nu va

aduce beneficii afacerii;

- Să permită rambursarea fondurilor datorate oricărui proprietar, inclusiv orice capitaluri

proprii;

Care sunt beneficiile acestui program?

Programul 7 (a) oferă flexibilitate, condiții mai lungi și posibile plăți mai mici decât celelalte

opțiuni de finanțare. Există, de asemenea, programe specializate pentru persoanele interesate de

export; cele situate în comunitățile deservite; membrii comunității militare; și proprietarii de

întreprinderi mici care doresc să își asigure nevoile de capital de lucru pe termen scurt și ciclic.

Care sunt termenii de rambursare?

Cele mai multe împrumuturi garantate de acest tip pe termen sunt rambursate cu plăți lunare de

capital și dobândă. Pentru creditele cu rată fixă, plățile rămân neschimbate, deoarece rata

dobânzii este constantă. Pentru împrumuturile cu rată variabilă, creditorul poate solicita o altă

sumă de plată când se modifică rata dobânzii.

Termenii împrumutului, rata dobânzii și garanția

Un împrumut de la SBA 7 (a) trebuie să aibă cel mai scurt termen corespunzător, în funcție de

capacitatea împrumutatului de rambursare. Termenul maxim este de 10 ani, cu excepția cazului

în care împrumutul finanțează sau refinanțează bunurile immobile sau echipamente cu o durată

de viață utilă mai mare de 10 ani. În acest caz, termenul de împrumut poate fi de până la 25 de

ani, inclusiv prelungiri.

Alte particularități ale programului

SBA nu finanțează aceste împrumuturi în mod direct proprietarilor de mici afaceri, ci băncile

primesc o garanție că SBA va rambursa o parte din împrumut în cazul în care apar probleme în

plăți.

Pagina 85 din 289

5.3 Concluzii

Aceste inițiative includ scheme de impozitare pentru a stimula persoanele private să investească

în companii necotate (de exemplu, Harrison și Mason, 1989), dezvoltarea sectorului public

fondurile de capital și suport pentru costurile de funcționaredin fondurile de capital de risc din

sectorul privat, în special cele care vizează întreprinderi în stadiu incipient (de exemplu, Murray,

1994). Cu toate acestea, fiecare dintre aceste inițiative este supus la critica de impact limitat

(Mason și Harrison, 1995b). S-a argumentat că investițiile informale -furnizarea de fonduri de

capitaluri proprii și de capitaluri proprii direct la întreprinderi noi și în creștere de către indivizi

(sau îngerii de afaceri) fără conexiune cu afacerea - reprezintă sursa de capital adecvată pentru

etapa timpurie –seed (Walker, 1989; Pettit și Singer, 1985).

Ingerii de afaceri tind să facă investiții la scară mica în start-up și în primele etape de aventuri,

aducând o contribuție semnificativă la valoarea adăugată întreprinderilor în care investesc. Ei

sunt din punct de vedere geographic dispersați și tind să investească la nivel local (astfel

recirculând bogăția în cadrul comunităților și în regiune) (Mason și Harrison, 1994). Capitalul de

risc informal este acum recunoscut ca fiind o sursă majoră (dacă nu majoritatea) de finanțare

prin acțiuni pentru sectorul IMM (Bannock, 1991; Harrison și Mason, 1993). Cu toate acestea,

înțelegerea deplină a lui este limitată de absența pieței de date care ar permite estimări ale scării,

impactul și tendințele în timp. În special, în lipsa datelor de piață devine foarte difici pentru a

evalua necesitatea și domeniul de aplicare al politicii publice, intervenția pe piața informală a

capitalului de risc pentru a se asigura că IMM-urile orientate spre creștere au acces la capitalul

de dezvoltare pe termen lung necesar pentru a permite realizarea întregului lor potenţial. Aceasta

reflectă faptul că, spre deosebire de industria de capital de risc (VC), industria capital de risc

informal (BA) este ascunsă sau invizibilă în piață (Wetzel, 1994), e lipsită de canale eficiente.

Investitorii informali cuprind o rețea neorganizată, fragmentată și, din cauza dorinței lor de

anonimat, în mare măsură invizibilă, ceea ce îi face foarte dificil pentru identificarea de către

antreprenorii care caută persoane private cu surse de capital de risc. În același timp, cel mai mulți

ingeri de afaceri nu pot găsi investiții suficiente care îndeplinesc criteriile de investiție. Aceasta

reflectă timpul considerabil necesar pentru a căuta și evalua oportunități de investiții și faptul că

pentru majoritatea investitorilor este un timp liber. În consecință, ele tind să adopte o abordare

ad-hoc, neștiințifică și pasivă pentru oportunități de investiții, depinzând de prieteni și de oameni

de afaceri asociați.

Rețeaua de business angel (BAN) reprezintă o încercare pentru a depăși problemele asociate cu

invizibilitatea investitorilor informali și a celor mari de costurile de căutare pentru firmele care

caută investitori și invers prin furnizarea unui canal de comunicare între investitorii informali și

Pagina 86 din 289

întreprinzătorii care caută finanțare. Obiectivul lor este de a permite antreprenorilor să-și aducă

propunerile de investiții în atenția mai multor investitori private simultan și să ofere investitorilor

un metode convenabile de identificare și examinare a unei game de propuneri de investiții,

păstrând în același timp anonimatul investitorilor până la etapa de negociere. Ele nu funcționează

ca dealeri, brokeri sau consilieri de investiții și nu sunt implicate în orice negocieri între

investitor și antreprenor sau în structurarea tranzacției. Există exemple de BAN-uri în Europa,

S.U.A., Canada, Regatul Unit și Scandinavia (Harrison și Mason, 1996a). Majoritatea BAN-

urilor operează pe o bază nonprofit, cu unele sau toate costurile subscrise de către organele de

stat sau cvasi-statale. Intr-adevar, înțelepciunea convențională, bazată pe experiența din America

de Nord și Regatul Unit, sugerează că BAN-urile nu pot fi operate pe bază de profit (Mason și

Harrison, 1993; 1995b; 1996a).

Rețeaua BAN

Rețeaua de business angels acționează ca un intermediar financiar între investitori și

întreprinderile nou-înființate și reprezintă un mijloc de depășire a problemei de potrivire între

antreprenori și BA. În realitate, majoritatea rețelelor de business angels nu realizează acest

obiectiv, rețelele îngerilor favorizează selecția adversă în timpul procesului de investiții. În

consecință, îngerii, în special îngerii de afaceri seriale, nu beneficiază de beneficii durabile din

partea serviciilor de rețea și se confruntă de fapt cu noi riscuri în timpul procesului de investiții.

Cu toate acestea, piața investițiilor BA suferă de o problemă de potrivire. Cu toate că sunt

disponibile pe piață mari fonduri de capital de business angel, start-up companiile se confruntă

cu mari dificultăți în accesarea acestor resurse, fie pentru că nu pot găsiți îngerul potrivit sau

deoarece îngerii nu pot găsi investiții attractive/oportunități (Mason și Harrison 1994; Berger și

Udell 1998; Teel 1999; Mason 2000; Paul, Whittam și Johnston 2003; Harding și Cowling

2006).

De-aceea un BAN care acționează ca intermediar financiar între investitorii și start-up-

uri, reprezintă un mijloc de a depăși această problemă de potrivire (Mason și Harrison 1997,

2000a; EBAN 2000a; CSES 2001). Cu toate acestea, în realitate, majoritatea BAN-urile

americane și europene sunt relativ nereușite în potrivirea business angels cu antreprenori și nu

oferă servicii cu un beneficiu real destinat lor (Wetzel și Freear 1996; Blatt și Riding 1996;

Mason și Harrison 1996; Liu 2000). În consecință, rețelele au probleme în finanțarea activităților

lor și depind puternic de acestea (Mason și Harrison 1993, 1997, Harrison și Mason 1993,1996).

Faptul că BAN-urile nu sunt considerate ca o alternativă de finanțare este destul de grav pentru o

economie pentru că restrînge opțiunile pe care le au la dispoziție antreprenorii, mai ales prin

diminuarea speranței de a obține o finanțare pentru companiile aflate la început de drum.

Pagina 87 din 289

BA la rândul lor se așteaptă la o perioadă de deținere destul de lungă și preferă investiții mici.

BA au manifestat un interes tot mai mare în industriile de înaltă tehnologie (IT) și în investiții în

primele etape ale dezvoltării companiei. Acest interes sporit a fost cel mai probabil alimentat de

un sistem fiscal mai favorabil și un climat economic stabil.

Dacă guvernul decide să stimuleze piața de capital de risc, inclusiv BA, atunci trebuie să

aleagă dintr-o gamă de instrumente posibile, inclusiv stimulente fiscale, scheme de coinvestiție și

sprijin pentru rețelele de business angel (BAN).

Pagina 88 din 289

SECȚIUNEA II. REVIZUIREA LEGII NR. 120 DIN 2015

PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR INDIVIDUALI -

BUSINESS ANGELS

Pagina 89 din 289

CAPITOLUL 6. PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR.

120/2015 – partea întâi

6.1 Introducere

Pentru dezvoltarea investițiilor individuale - business angels, majoritatea țărilor din

Uniunea Europeană au diverse mecanisme de acordare de facilități fiscale investitorilor

individuali - business angel și sprijină dezvoltarea rețelelor de BA. Eficacitatea diferitelor măsuri

fiscale este discutabilă, fiind foarte greu de evaluat, în măsura în care o dată cu implementarea

acestora a avut loc și o conștientizare pe scară largă, atât a societăților cât și a potențialilor

investitori, cu privire la oportunitatea investițiilor BA, ca alternativă de diversificare a

portofoliului individual.

Cu toate acestea, practicile din Marea Britanie, Germania și Franța, țări care au înregistrat

în 2017 cel mai mare volum al investițiilor raportate oficial ca fiind de tip BA17

, există diverse

mecanisme de facilități fiscale oferite investitorilor individuali BA, pe direcțiile identificate și de

către aceștia ca fiind importante: momentul investiției inițiale și momentul potențialei

dezinvestiții, cu ocazia ieșirii din acționariat. În aceste cazuri însă cadrul legislativ trebuie să fie

atent definit, pentru a nu încuraja anumiți actori ai pieței să beneficieze în mod artificial de

stimulentele oferite.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că încurajarea investitorilor individuali BA nu

trebuie să se rezume doar la definirea unei scheme de facilități fiscale, ci considerăm că măsurile

stabilite prin Legea nr. 120/2015 și legislația subsecventă de implementare ar trebui să sprijine

sectorul investițiilor BA, în următoarele direcții:

simplitate și claritate, pentru a elimina percepția că măsurile de sprijin sunt de fapt

”doar pe hârtie”;

transpunerea în legislație a flexibilității inerente activității BA printr-un număr

minim de condiții de eligibilitate (de ex: fără obligativitatea de a avea un anumit

număr de angajați, o anumită perioadă de timp);

reducerea parțială a riscului pentru investitorul individual BA prin facilități

fiscale, încurajând totodată investiția unui investitor individual BA în mai multe

societăți;

17

Raport Anual EBAN 2017, http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Statistics-Compendium-

2017.pdf

Pagina 90 din 289

reducerea riscului de informație imperfectă, prin crearea cadrului legal pentru

rețelele de investitori individuali BA și încurajarea dezvoltării acestora - practică des

întâlnită la nivelul piețelor dezvoltate din Uniunea Europeană;

definirea unei forme de sprijin financiar acordat direct societății, amplificând efectul

investiției BA;

”democratizarea” investiției BA, prin deschiderea accesului către investitori care,

prin intermediari specializați sau în grupuri organizate să investească sume relativ

reduse, cu scopul de a-și diversifica portofoliul de instrumente de economisire;

crearea și încurajarea posibilității de extindere a implicării investitorului individual

BA, de la faza de start-up și la faza de scale-up (lansare propriu-zisă a conceptului la

scară largă, potențial internațională, în urma testării pilot a acestuia), având astfel în

vedere posibilitatea ca un investitor business angel să contribuie prin runde succesive

de finanțare la dezvoltarea unei societăți;

formalizarea unor cerințe minime, individuale, pentru ca un investitor individual să

poată fi considerat business angel.

În formularea propunerilor de modificare a legii, este necesar să se țină cont de

necesitatea colaborării cu Consiliul Concurenței, pentru alinierea practicii din România cu

cea de la nivelul Uniunii Europene, în sensul tratamentului beneficiilor acordate

investitorilor individuali BA, ca ajutor de stat acordat indirect societăților sau nu, în

contextul în care considerarea acestora ca ajutor de stat indirect implică acordarea lor

prin intermediul unei scheme de minimis, cu toate aspectele birocratice aferente.

6.2 Propuneri de termeni și definiții

Investitorii individuali - business angels sunt persoane fizice care investesc în unul sau

mai multe start-up-uri cu potențial ridicat, devenind acționari ai societăților în cauză și

contribuie, de asemenea, prin expertiza lor, la managementul afacerilor și prin rețeaua personală

de contacte. Intervenția investitorilor individuali business angels este pe termen lung și poate

avea o varietate de forme18

.

18

EBAN, Business Angels, European good practices,

file:///D:/doc/Cercetare/2018_Proiecte%20SIPOCA%20si%20ARACIS/Documentare%20Teodora/Business%20An

gels.pdf (accesat la data de 15.02.2019)

Pagina 91 din 289

Deși există mai multe definiții pentru business angels, se recomandă să se utilizeze

definiția formulată de Mason și Harrison19

, deoarece surprinde esența termenului de business

angel: o persoană care acționează singur sau într-un sindicat formal sau informal și care își

investește resursele fianciare proprii într-o afacere, în care nu există nicio legătură familială și

care, după ce a investit, în general, se implică activ în afacere, de exemplu, în calitate de

consilier sau de membru al consiliului de administrație.

De o largă acceptare se bucură și definiția formulată în Raportului Comisiei Europene,

conform căreia20

: „un investitor providenţial este o persoană privată, de cele mai multe ori o

persoană înstărită, care deţine întotdeauna experienţă profesională, expertiză şi o reţea de

influenţă, care investeşte direct o parte din bunurile sale personale în întreprinderi necotate la

bursă care sunt recent înfiinţate şi se află în creştere. Un investitor providenţial poate investi

individual sau prin intermediul unor consorţii, în cadrul cărora, în general, investitorul ocupă

un rol dominant. Pe lângă capital, investitorii providenţiali îi pun la dispoziţie antreprenorului

experienţă în ceea ce priveşte gestionarea afacerilor, competenţe şi o reţea de contacte.

Investitorii providenţiali buni pot oferi „capital inteligent şi răbdător”.

Recomandăm ca, în varianta revizuită a Legii nr. 120/2015, să fie introdus un capitol

distinct de termeni și definții, luând în considerare următorii termenii, utilizați în textul legii

(varianta revizuită):

Capital social21

- valoarea tuturor aporturilor asociaţilor unei societăţi comerciale.

Aporturile asociaţilor pot fi: în numerar (sume de bani), în natură (bunuri), în creanţe

sau în industrie (în muncă sau servicii).

Capitalul financiar22

-există sub forma activelor financiare care sunt înscrisuri,

permitând proprietarului lor să primească venituri sub formă de dobândă, pe o

perioadă specificată sau alte drepturi bănești.

Capital intelectual23

- pe lângă aspectele de resurse umane (capitalul uman) include

și aspecte intangibile legate de relații pe care organizația le întreține cu terți, dar și

sistemele informatice pe care le deține, politicile și procedurile în virtutea cărora

funcționează.

19

Mason, C. M., and R. T. Harrison. 2008. “Measuring Business Angel Investment Activity in the United Kingdom:

A Review of Potential Data Sources.” Venture Capital 10 (4): 309–330. 20

Preluată din Lucrare Modul 1, CAP 5 – Consideraţii referitoare la legea nr. 120/2015 privind stimularea

investitorilor individuali business angels (Ciumara, T.) 21

https://legeaz.net/dictionar-juridic/capital-social 22

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Piete-de-capital-si-capitalul-25.php, 23

https://www.portalhr.ro/capitalul-uman-si-capitalul-intelectual/

https://legeaz.net/dictionar-juridic/capital-social

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Piete-de-capital-si-capitalul-25.php


Pagina 92 din 289

Capitalul uman24

- este una din dimensiunile capitalului intelectual și poate fi

considerat ca reprezentând suma absolută a tuturor abilităților, cunoștințelor și

aptitudinilor angajaților unei organizații, obținute prin educație, studiu individual,

învățare la locul de muncă.

Portofoliu de investiții25

-reprezintă totalitatea activelor deținute de investitor. In

structura portofoliului pot fi incluse atât active reale (proprietăți imobiliare, obiecte

de artă etc), cât și instrumente financiare de tipul acțiunilor, obligațiunilor și

instrumentelor pieței monetare. Scopul construirii unui portofoliu are la bază

diversificarea investitiilor, cu efecte asupra reducerii riscului total.

Parte socială26

- în materia societăţii comerciale, reprezintă diviziunea capitalului

social în societatea cu răspundere limitată.

Prima de emisiune27

- reprezintă valoarea pe care subscriitorii sunt obligaţi să o

plătească la data subscrierii şi care are menirea de a acoperi cheltuielile de emisiune.

Planului de afaceri28

- document care face cunoscute resursele existente şi

perspectivele de dezvoltare ale unei societăți comerciale și invită, în acest fel,

sprijinul şi cooperarea unor potenţiali susţinători: antreprenori, creditori şi investitori.

6.3 Modificări din perspectiva ariei de aplicabilitate a legii

La nivel internațional, marea majoritate a schemelor de sprijin pentru investitorii

individuali BA, stabilesc o serie de criterii minime pe care societatea beneficiară trebuie să le

îndeplinească29

:

vechimea societății între 2 ani (UK) și 10 ani (Franța);

activarea în anumite sectoare de activitate, abordarea uzuală fiind listarea unor

domenii de activități care nu sunt eligibile, față de publicarea unei liste restrânse de

domenii, care sunt considerate eligibile;

existența sediului social sau a unui punct de lucru ca reședință fiscală pe teritoriul

țării;

24

https://www.portalhr.ro/capitalul-uman-si-capitalul-intelectual/ 25

https://www.tradeville.eu/tradepedia/investitii 26

https://legeaz.net/dictionar-juridic/parte-sociala 27

https://legeaz.net/dictionar-juridic/prima-de-emisiune 28

https://legeaz.net/dictionar-juridic/plan-de-afaceri 29

Comisia Europeana (2015) - ”Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to foster the

investment of SMEs and start-ups”


https://www.tradeville.eu/tradepedia/investitii

https://legeaz.net/dictionar-juridic/parte-sociala

https://legeaz.net/dictionar-juridic/prima-de-emisiune

https://legeaz.net/dictionar-juridic/plan-de-afaceri

Pagina 93 din 289

de obicei sunt stabilite limite maxime financiare (cifră de afaceri, valoare a activelor)

sau ca număr de angajati pentru ca o societate să fie eligibilă.

În acest context, propunerile de modificare a Legii nr. 120/2015 se referă la

următoarele aspecte:

adăugarea în Lege a cerinței ca vechimea societății de la data înființării să fie de

maximum 3 ani:

Totusi, este posibil ca o societate înființată în urmă cu peste 3 ani să dorească

lansarea unui nou produs, sau a unui nou serviciu, într-o direcție de afaceri

diferită. Astfel, ar exista posibilitatea ca modificarea textului Legii să permită și

unei astfel de companii să atragă investitori individuali BA, respectând condițiile

ulterioare, așa cum este posibil de exemplu în schema EIS din Marea Britanie.

În astfel de situații însă, gestiunea financiar-contabilă ar trebui urmărită distinct,

ca de altfel și structura de guvernanță corporativă, deoarece investitorul individual

BA ar avea interes și oportunitate de implicare exclusiv în noua direcție de afaceri

avută în vedere.

Ținând cont de cele de mai sus, într-o primă fază ar fi oportun ca textul Legii să

nu țină cont și de această situație particulară și astfel să încurajeze implicit

persoanele juridice care doresc să înceapă o nouă activitate, pentru care să obțină

finanțare BA.

De altfel, din perspectiva investitorului individual BA, este de preferat ca

societatea în care investește să aibă un istoric relativ scurt, implicit și riscuri

reduse, iar pe parcursul implicării sale în societate să aibă acces ușor la informații

transparente cu privire la performanța atinsă, inclusiv în vederea simplificării

analizelor, cu ocazia viitoare ieșiri din acționariat.

păstrarea obligativității ca societatea să fie constituită:

Deși în literatură conceptul de investitor individual BA poate însemna sprijin încă

de la faza ideii de afacere, cu mult înaintea înființării unei societăți comerciale,

din perspectiva Legii nr. 120/2015 și a beneficiilor avute în vedere a fi oferite,

este necesară existența unui raport juridic între societatea beneficiară și

investitorul individual BA.

Aceasta nu înseamnă că unui investitor individual BA îi este interzis să îl ajute pe

viitorul beneficiar, în procesul de înființare a unei societăți comerciale, dar fără a

fi acționar în această societate, anterior inițierii procesului de investiție BA,

conform Legii în formă revizuită.

Pagina 94 din 289

menținerea abordării conform căreia nu există restricții prin care acționarii

existenți ai societății să nu fi controlat sau participat în capitalul social al oricărei alte

societăți comerciale, care ar fi primit sau nu ajutor de stat sub orice formă:

Implicit, se permite unui antreprenor, care a fost implicat în diverse activități și în

diverse societăți în trecut să poată înființa o societate comercială nouă, prin care

să aibă acces la finanțare BA.

De asemenea, nu este oportună introducerea unei clauze de succes prin care, dacă

un acționar al societății a mai apelat la finanțare BA în trecut prin altă societate și

nu a avut succes, să nu mai aibă dreptul de o obține o noua finanțare BA pe o

nouă societate. Din perspectiva spiritului programului de încurajare a investițiilor

BA la nivel național, și ținând cont de riscul ridicat asociat investiției BA, o

performanță slabă în trecut nu trebuie să îngrădească accesul la o nouă idee de

afaceri și finanțare, în măsura în care poate fi găsit un investitor dispus să

investească în aceasta.

Pe de altă parte, un aspect important al monitorizării implementării Legii revizuite

va fi nevoia de dezvoltare a unei baze de date, incluzând toate societățile

beneficiare, rezultatele acestora și acționariatul, ca bază inclusiv a informării

transparente a potențialilor investitori.

cerința clară ca sediul social al societății să fie în România:

Această cerință are scopul de a crește cât mai mult șansele ca sprijinul oferit de

statul român pentru stimularea investițiilor BA să genereze efecte pozitive de

multiplicare pentru bugetul de stat.

legat de tipul de societate comercială, prevederile actuale ale Legii nr. 120/2015

acoperă, în mod corect, atât microîntreprinderile cât și întreprinderile mici:

Totuși, din perspectiva creșterii accesului IMM-urilor la surse de finanțare BA,

este oportună extinderea sferei de cuprindere pentru a include și

întreprinderile mijlocii.

În lipsa acestei extinderi, o societate care are peste 50 de angajați și intenționează

să atragă un investitor BA pentru a dezvolta și lansa o nouă linie de produse de

exemplu, nu ar putea să o facă.

Practica la nivel internațional susține această abordare (de ex: programele EIS și

SEIS din Marea Britanie, programul Madelin din Franța, care inițial era destinat

Pagina 95 din 289

întreprinderilor mici, însă de la 1 ianuarie 2016 această prevedere a fost eliminată,

astfel că în prezent toate IMM-urile pot accesa programul30

).

legat de sectoarele de activitate excluse de la eligibilitate, este recomandată

păstrarea excluziunilor curente și extinderea în sensul prin care se solicită ca, la

momentul încheierii parteneriatului cu investitorul individual BA, societatea

beneficiară să nu aibă înregistrat niciun cod CAEN aferent domeniilor menționate în

lege:

Această condiție trebuie, de asemenea, urmărită pe toată perioada minimă cerută

prin lege pentru investiția BA, în caz contrar beneficiile fiscale aduse de investiția

BA devenind neaplicabile.

În acest sens, devine obligatorie cerința ca în actul constitutiv al societății să

apară mențiunea că extinderea listei de domenii de activitate nu se poate face

decât cu unanimitatea voturilor acționarilor.

Pe de altă parte, precizarea că societatea nu trebuie să desfășoare activități în

domeniile excluse prin lege la data cooptării investitorului BA, permite implicit

situația ca societatea să fi desfășurat astfel de activități în trecut.

De asemenea, lista domeniilor de excluziune ar trebui corelată la nivelul

ministerului cu listele similare din alte programe de sprijinire a IMM-urilor, în

curs de implementare de către statul român.

legat de relația societății cu piața de capital, este necesară precizarea expresă în

Lege a faptului că, societatea beneficiară este închisă, respectiv nu este listată pe

nicio bursă de valori și nici nu a demarat procesul pentru o astfel de listare:

Astfel, este necesară o declarație din partea conducerii societății beneficiare că nu

va lista societatea la bursa de valori, pe durata termenului prevăzut de lege ca

durată minimă de investire din partea investitorului individual BA, în caz contrar

toate beneficiile acordate de stat în cazul investițiilor BA trebuind să fie returnate.

Devine necesară și includerea în actul constitutiv al societății beneficiare a

faptului că decizia de listare a societății pe orice bursă de valori trebuie luată cu

unanimitatea voturilor acționarilor.

Astfel, este redus riscul de fraudare a schemei de ajutor pentru investițiile BA,

prin dobândirea beneficiilor fiscale și de altă natură de căre investitorul individual

BA și societatea beneficiară, în contextul în care intenția acestora ar fi fost de fapt

30

https://droit-finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-les-investissements-dans-

les-pme

Pagina 96 din 289

ca oricum societatea să fie listată și să atragă fonduri de pe piața de capital,

inclusiv din partea investitorului individual BA.

legat de acționariatul societății, pentru a menține spiritul colaborării directe între

fondatorul societății și investitorul individual BA, o condiție necesară este ca anterior

datei avute în vedere pentru finanțarea BA, acționariatul societății beneficiare să fi

fost controlat, în proporție de peste 50% , de către persoane fizice.

Se creează astfel un cadru transparent de colaborare între investitorul individual

BA și acționarii majoritari/fondatori, reducându-se, totodată, riscul fraudării în

sensul în care societatea beneficiară ar fi controlată de o persoană juridică,

controlată la rândul ei direct sau indirect de potențialul investitor individual BA.

legat de investiții potențiale ale societății beneficiare în alte societăți, este

necesară precizarea că, la data solicitării finanțării BA, societatea beneficiară nu

trebuie să dețină controlul asupra altor societăți comerciale, cu excepția cazului în

care aceste societăți comerciale au același obiect de activitate cu cel al societății

beneficiare și au sediul social în România:

Această prevedere este necesară pentru protejarea intereselor investitorului

individual BA. În caz contrar, gestiunea ulterioară a activităților grupului de

companii condus de societatea beneficiară, precum și evaluarea participației

investitorului individual BA, la momentul exit-ului, vor fi dificile. În mod similar,

profitabilitatea activității pentru care investitorul individual BA a decis să intre în

acționariat ar putea fi influențată prin tranzacțiile intra-group între

societatea/societățile care se ocupă efectiv de acea activitate și celelalte societăți

din grup, de societatea în care investitorul BA a decis să investească, dar care în

realitate sunt implicate în cu totul alte activități (de ex: investiția într-o societate

care dezvoltă produse IT, dar care deține și o societate care oferă servicii de

logistică; în funcție de modul în care se refacturează serviciile intra-companie,

profitul societății mamă, care dezvoltă produse IT, poate fi semnificativ

influențat).

legat de existența pe termen lung a societății beneficiare și implicit de încercarea

asigurării că vor fi efectiv obținute beneficiile avute în vedere prin implementarea

schemei de ajutor pentru investițiile BA, la nivelul economiei naționale, nu doar în

cei câțiva ani în care investitorul BA este obligat să își mențină participațiunea:

Este necesară includerea unei condiții de eligibilitate, astfel încât din planul de

afaceri, avizat de investitorul BA și trimis către Autoritate (MMACA) spre

aprobare, în cadrul dosarului de aprobare a sprijinirii investiției BA, să reiasă

Pagina 97 din 289

intenția clară și planul de sustenabilitate a afacerii, pentru o perioadă de

minimum 8 ani de la data obținerii finanțării BA.

În practică, desigur că orice societate comercială poate întâmpina dificultăți în

viitor și astfel să fie nevoită să-și încheie activitatea, însă cel puțin la momentul

acceptării investiției BA este necesar să se dovedească intenția ca activitatea

societății în cauză să continue pe termen lung.

Un exemplu de activitate care, în aceste condiții nu ar fi eligibilă, îl reprezintă

crearea unei societăți al cărei scop să fie implementarea unui singur proiect pe

termen mediu, după a cărui finalizare să nu existe o continuare naturală,

previzibilă a activității.

6.4 Modificări propuse din perspectiva încadrării unui investitor ca investitor

individual - business angel

Perioada minimă de deținere a acțiunilor, cerută de programele de sprijinire a investițiilor

BA, variază la nivel internațional, de la un an în Australia la 5 ani în Franța, în timp ce limitele

valorii investiției BA sunt preponderent definite doar prin valoarea maximă (Germania, Polonia,

Malta, Franța, Belgia, Canada, UK), fără a preciza și o valoare minimă, decât în puține cazuri

(Irlanda, Italia).

În majoritatea țărilor Uniunii Europene unde există astfel de mecanisme de sprjinire a

investițiilor BA, este stabilit și un procentaj maxim de deținere pentru investitorul individual

BA, sub pragul de 50%.

Unul dintre principalele motive menționate în țările respective îl reprezintă nevoia de a

asigura că fondatorii societății și echipa acestora rămân motivați și responsabili pentru

implementarea planului de afaceri, aprobat de investitorul individual BA. Astfel, investitorul

individual BA contribuie la dezvoltarea afacerii cu fonduri și experiență proprie, în sinergie cu

fondatorii societății și echipa acestora. De altfel, aceasta reprezintă și diferența între spiritul

conceptului de business angel și un investitor obișnuit, care preia o societate pentru a o

administra în nume propriu, păstrând vechea echipă de management, însă pentru a implementa

noile sale direcții de acțiune. Prin această distincție se elimină și riscul ca tranzacții de vânzare-

cumpărare ale unor părți sociale să fie mascate ca investiții BA și să beneficieze de facilitățile

schemei de ajutor, definite de stat.

De asemenea, în unele țări, de exemplu în Marea Britanie, este necesar ca un investitor

BA să completeze o declarație de pre-calificare pe proprie răspundere, din care reiese că

Pagina 98 din 289

îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile avute în vedere de legiuitor31

: de exemplu, venituri

de peste 100.000 GBP în anul anterior, active de cel puțin 250.000 GBP, cu excepția locuinței de

reședință și a activelor asimilabile asigurărilor de viață sau pensiilor private, calitatea de membru

al unei rețele de investitori individuali BA de cel puțin 6 luni, experiență de lucru în domeniul

financiar etc.

În general, sunt specificate restricții cu privire la relațiile de rudenie sau asociere

existente între investitorul individual BA și acționarii societății, cu scopul de a reduce riscurile

ca grupuri interesate să abuzeze de schema de sprijin oferită de stat investitorilor individuali BA.

În acest context, propunerile de modificare a Legii nr. 120/2015 se referă la

următoarele aspecte:

Referitor la legăturile anterioare dintre investitorul individual BA și societatea

beneficiară, este recomandată înlocuirea sintagmei „din afara societății” cu o serie

explicită de restricții, prin care să se menționeze că acel investitor persoană fizică nu

poate avea rolul de business angel pentru o societate, dacă:

anterior momentului avut în vedere pentru investiția BA, investitorul persoană

fizică a fost la orice moment acționar la societatea beneficiară;

anterior acestui moment investitorul persoană fizică, a fost la orice moment

angajat al societății beneficiare, sub orice formă și pentru orice durată.

legat de legăturile anterioare dintre investitorul individual BA și oricare dintre

acționarii societății beneficiare, este necesară adăugarea în textul legii a unor

restricții al căror scop este de a diminua șansele ca grupuri concertate să utilizeze

schemele de facilități fiscale promovate de stat. Aceste restricții vor menționa că ,

investitorul persoană fizică nu poate avea rolul de business angel pentru o societate

dacă:

până la momentul avut în vedere pentru investiția BA, investitorul persoană fizică

a avut o relație de rudenie sau căsătorie cu oricare dintre acționarii existenți ai

societății beneficiare;

până la momentul respectiv, investitorul persoană fizică și oricare dintre acționarii

existenți la societatea beneficiară au fost în trecut acționari în același timp la orice

altă societate, pentru orice durată de timp și în orice cotă de participare la capital,

cu excepția cazurilor în care această situație s-a datorat faptului că investitorul

persoană fizică a avut statutul de BA, conform Legii revizuite, în cadrul acelei

societăți:

31

https://www.ukbaa.org.uk/services-for-investors/be-an-angel/

Pagina 99 din 289

o Așadar, nu sunt permise situațiile în care cele două persoane fizice au fost

acționari împreună în alte societăți sau situațiile în care, într-o altă societate

comercială, cele două persoane au avut roluri inversate, adică investitorul

individual BA din prezent a avut rolul de acționar al societății beneficiare, iar

acționarul societății beneficiare din prezent a fost investitorul BA în trecut.

o Această prevedere are rolul de a reduce riscul unor grupuri concertate, care

să abuzeze de prevederile facilităților introduse pentru investiții BA.

legat de intrarea investitorului individual BA în acționariat, recomandăm

păstrarea prevederii actuale ale Legii prin care aceasta se poate face exclusiv prin

emiterea de noi părți sociale plătite prin intermediul sistemului bancar, pentru a oferi

o mai bună trasabilitate a fondurilor și pentru a evita mascarea cumpărării de părți

sociale existente ca investiție BA.

legat de cuantumul investiției pentru a dobândi statutul de investitor individual

BA, propunem eliminarea pragului inferior de investiție și păstrarea exclusiv a unui

prag superior, exprimat în RON. După cum am evidențiat mai sus, practica unui prag

minim este destul de restrânsă la nivelul Uniunii Europene, ținând cont de faptul că:

nevoile unei afaceri mici la început de drum pot fi reduse;

un investitor individual BA poate decide să înceapă colaborarea cu o societate

beneficiară, investind într-o primă rundă o sumă redusă de bani (ex: câteva mii

RON), urmând ca apoi, periodic, aportul său să crească, pe măsură ce câștigă

încredere în noii săi parteneri de afaceri și observă implementarea cu succes a

strategiei. Astfel, considerăm a nu fi oportună stabilirea unui prag minim de

investiție, acesta rămânând la latitudinea părților implicate direct, prin negocierile

care au loc anterior luării angajamentului de investiție BA:

Prin stabilirea unui prag minim (de 3.000, 10.000, 20.000 EUR echivalent etc),

flexibilitatea necesară, inerentă conceptului de BA, este pierdută în cele două

situații de mai sus.

De asemenea, pe termen mediu, este benefică popularizarea conceptului de

investiție BA și în rândul investitorilor cu potențial financiar mediu, pentru care o

investiție de 5.000-10.000 EUR echivalent RON reprezintă o parte semnificativă

a portofoliul de economii.

Singurul dezavantaj al lipsei unui prag minim de investiție conduce la riscul, de

fapt pozitiv, ca un număr mare de investitori persoane fizice să adere la statutul de

BA și să investească în economie. Totuși, propunerile de îmbunătățire ale Legii

nr. 120/2015 și mecanismului său de monitorizare din prezenta lucrare merg

Pagina 100 din 289

tocmai în direcția stabilirii unui cadru de sprijinire a investițiilor BA, care să ofere

stimulente pentru investitor.

Pragul superior în RON, stabilit anual, este necesar prin prisma controlului

dispersiei fondurilor care vor fi alocate schemei de finanțare BA, evitând

concentrarea întregului buget pentru sprijinirea doar a câtorva inițiative de valoare

foarte mare. Această afirmație este valabilă în măsura în care schema de beneficii

fiscale este modificată și se creează posibilitatea reală pentru un investitor individual

BA ca, în cazul în care societatea beneficiară înregistrează rezultate bune sau exit-ul

este profitabil, să aibă șanse de a beneficia de limita maximă de avantaje fiscale sau

sprijin financiar, prevăzute de lege:

Valoarea pragului superior anual variază între 50,000 EUR în cadrul programului

Madelin în Franța, 100.000 EUR în ”Tax shelter for investments in start-ups”

Belgia, 500.000 EUR în ”INVEST - venture capital grant” Germania și 1.000.000

GBP în Enterprise Investment Scheme (EIS) UK32

. În aceste condiții, propunerea

este de stabilire a pragului superior anual la 1.000.000 RON/an (similar

valorii de 200.000 EUR stabilit în Legea nr. 120/2015), pe de o parte pentru a

asigura o comunicare ușoară cu publicul, iar pe de altă parte pentru a putea urmări

în primii ani de aplicare a legii nevoile de finanțare care se vor constata în piață,

astfel încât în anii următori, în funcție și de alocările bugetare pentru sprijinirea

acestei scheme, valoarea pragului superior să poată fi ajustat.

În contextul modificărilor propuse în prezenta lucrare, o investiție BA de

1.000.000 RON/an ar genera beneficii imediate de 20%, respectiv 200.000 RON,

cu respectarea anumitor condiții detaliate în propunerile din capitolul dedicat

acestor propuneri. De asemenea, în mod similar cu valoarea de 1.000.000 RON

din Lege, ar reprezenta pentru o investiție BA valoarea maximă a beneficiilor ce

pot fi acordate de stat la momentul investiției BA, pe parcursul acesteia și în cazul

unui exit al investitorului BA foarte profitabil.

legat de posibilitatea investitorului individual BA de a face infuzii succesive de

capital, aspect neacoperit în mod explicit în versiunea curentă a Legii: pornind de la

ipoteza de a lăsa investitorului BA dreptul de a fi prudent (de ex: de a nu investi

400.000 RON într-o singură tranzacție ci de a investi treptat, sume graduale, pe

măsură ce observă evoluția din primele luni ale societății beneficiare și ale echipei de

32


les-pme#exclusions

Pagina 101 din 289

management), devine necesară stabilirea cadrului prin care astfel de investiții

ulterioare ale aceluiași BA în aceeași societate beneficiară vor fi tratate:

astfel, prevederile mai sus menționate, prin care se anulează beneficiile obținute

de investitorul individual BA în cazul în care ”anterior momentului avut în vedere

pentru investiția BA investitorul persoană fizică a fost la orice moment acționar la

societatea beneficiară” sau ”anterior acestui moment investitorul persoană fizică a

fost la orice moment angajat al societății beneficiare, sub orice formă și pentru

orice durată” nu se aplică decât momentului intrării inițiale a investitorului

individual BA în acționariat. Ulterior acestei date, investitorul este liber să își

crească valoarea contribuției și implicit să primească noi părți sociale, respectând

celelalte condiții stabilite prin lege (prag maxim 49% etc);

de asemenea, perioada minimă de deținere a acțiunilor se calculează pornind de la

o dată calendaristică, calculată ca medie ponderată între datele diverselor achiziții

de acțiuni și valoarea efectiv plătită de investitorul individual BA:

o În practica internațională această perioadă minimă se calculează independent

pentru fiecare subscriere în parte. O astfel de abordare ar însemna că, în

versiunea actuală a Legii, dacă un investitor individual BA investește

100.000 RON în 2019, 200.000 RON în 2020 și 20.000 RON în 2021 în

aceeași companie, nu ar putea face un exit total decât în 2024 (3 ani de la

data ultimei subscrieri), până la acea dată putând să-și vândă participațiile

doar parțial, pe măsură ce termenul de 3 ani, stabilit prin Lege, expiră.

o Aceasta ar face foarte dificilă ieșirea investitorului individual BA din

acționariat și implicit ar reduce atractivitatea schemei de finanțare și impactul

său asupra mediului economic.

o În schimb, calculul unei date ”medii” de intrare în acționariat are avantajul de

a-i asigura investitorului individual BA flexibilitatea necesară, astfel încât în

cazul în care, de exemplu, dupa 3 ani societatea are o nevoie redusă de

finanțare, investitorul BA să o poată acoperi, fără a amâna prea mult

termenul de exit. De asemenea, o astfel de abordare îi permite

investitorului individual BA să intre gradual în acționariat, însă îl și

încurajează să o facă într-un timp cât mai scurt, concentrând investițiile

importante în viitorul cât mai apropiat.

o Ținând cont de stadiul emergent al pieței investițiilor BA în România și de

dezideratul de a-l încuraja, precum și de faptul că implementarea unui astfel

de calcul, atât la nivelul investitorului individual cât și la nivelul autorității

Pagina 102 din 289

(MMACA) ar fi simplă, pe baza datelor care vor fi fost deja colectate și

disponibile în sisteme informatice, considerăm că această propunere va

aduce un impact important în încurajarea investițiilor BA, fără a genera

eforturi suplimentare semnificative.

legat de valoarea maximă a investiției BA într-o societate, în momentul de față

Legea nr. 120/2015 o stabilește la 200.000 EUR echivalent, ”indiferent de numărul

investitorilor”:

Unul dintre motive îl reprezintă probabil încadrarea curentă a facilităților acordate

investitorilor individuali BA persoane fizice ca ajutor indirect de stat pentru

societate, deci implicit în cadrul plafonului de minimis de 200.000 EUR.

Este foarte importantă rediscutarea acestei încadrări cu specialiștii

Consiliului Concurenței, înainte de adoptarea formei revizuite a Legii, pentru a

găsi soluții prin care, la fel ca în alte țări din Uniunea Europeană, facilitățile

fiscale acordate persoanelor fizice la investirea într-o societate să nu facă obiectul

plafonului de minimis de 200.000 EUR echivalent.

Astfel, valoarea investiției BA cumulate într-o societate ar putea fi stabilită la o

suma superioară celei stabilite pentru un investitor individual BA. Ordinul de

mărime întâlnit în alte țări între limita individuală și cea pentru investiții de grup

de BA variază. În Marea Britanie, de exemplu, valoarea maximă anuală care

poate fi atrasă de o societate prin schema EIS este de 5 milioane GBP33

, în

contextul unei investiții maxime individuale de 1 milion GBP. Astfel, propunerea

este ca pragul superior anual să urmeze o abordare similară și să fie definit la de 5

ori valoarea pragului superior anual individual, respectiv 5.000.000 RON, în

contextul actualei propuneri. Nevoia de a stabili un astfel de prag, la fel ca în

cazul pragului maxim pentru un investitor individual BA, este de a crea premisele

unei dispersii a fondurilor bugetare alocate susținerii finanțărilor BA, în același

timp păstrând posibilitatea unor investiții mai substanțiale în anumite societăți.

legat de intrarea investitorului individual BA în acționariat, recomandăm

păstrarea prevederii actuale prin care aceasta se poate face exclusiv prin emiterea de

noi părți sociale plătite prin intermediul sistemului bancar, pentru a oferi o mai bună

trasabilitate a fondurilor.

legat de nevoia unui plan de afaceri, este necesară păstrarea acestei prevederi în

Legea nr. 120/2015, pentru a asigura, pe de o parte ca un minimum de informații într-

33

https://www.pruadviser.co.uk/knowledge-literature/knowledge-library/eis-vct-seis/#section-4

Pagina 103 din 289

un format standardizat să parvină investitorului individual BA, iar pe de altă parte

pentru a putea revizui la nivelul autorității (MMACA), îndeplinirea criteriilor

necesare pentru aprobarea investiției BA:

În acest sens, considerăm necesară definirea unei structuri standard pentru

planul de afaceri în normele de aplicare a Legii revizuite, asigurând, astfel,

includerea tuturor categoriilor de informații necesare și scurtând timpul de

revizuire a cererii de aprobare a finanțării BA.

De asemenea, în scopul protecției investitorului individual BA, este necesară

atașarea planului de afaceri agreat ca anexă la acordul de contribuție. Desigur,

planul de afaceri trebuie să poată fi modificat cu acordul părților, versiunile

actualizate urmând a deveni anexe subsecvente la acordul de contribuție. Planul

de afaceri reprezintă, după cum este menționat și în alte capitole, un element

important pentru evaluarea intenției și a sustenabilității afacerii pe termen mediu,

de 8 ani, din perspectiva acordării beneficiilor fiscale către investitorul individual

BA.

legat de procentajul maxim de deținere a acțiunilor pentru investitorul

individual BA, în acord cu considerațiile mai sus menționate referitoare la alte țări

ale Uniunii Europene și pentru a menține motivarea și responsabilizarea fondatorilor

societății, în vederea îndeplinirii planului de afaceri, este oportună menținerea

prevederii din Legea nr. 120/2015 prin care investitorul individual BA nu poate

deține în nume propriu sau prin persoane interpuse mai mult de 49% din capitalul

social al societății în cauză:

Prin această prevedere se elimină și riscul ca tranzacții de vânzare-cumpărare ale

unor părți sociale să fie mascate ca investiții BA și să beneficieze de facilitățile

schemei de ajutor definite de stat.

Este necesară însă o extindere a ariei de cuprindere a articolului 2.1.e), pentru a

ține cont de faptul că investitorului individual BA nu îi este permis să dețină, pe

parcursul întregii durate minime de deținere a acțiunilor, în orice

circumstanță, peste 49% din capitalul social al societății. Un exemplu în acest

sens ar fi că prin diverse metode investitorul individual BA ar putea achiziționa

de la fondatorul societății o parte din acțiuni în mod direct, devenind astfel

acționar majoritar și preluând controlul integral al societății beneficiare. Se reduce

astfel riscul ca voința legiuitorului să fie ocolită de părțile implicate.

legat de procentajul maxim de deținere pentru un grup de investitori individuali

BA, este necesară reformularea articolului 2.2, în sensul în care dacă mai multe

Pagina 104 din 289

persoane fizice devin investitori individuali BA în cadrul aceleiași societăți, la același

moment sau în momente succesive, deținerile acestora cumulate nu pot depăși același

prag de 49% din capitalul social al societății:

În caz contrar, beneficiile fiscale primite vor trebui returnate și orice beneficii

fiscale viitoare vor fi anulate.

Prin această reformulare se evită riscul ca un grup de investitori individuali BA să

preia controlul asupra societății beneficiare și, implicit, riscul ca un astfel de grup

doar să se folosească de facilitățile fiscale oferite pentru o tranzacție care este de

fapt, cu sau fără știința fondatorilor, de preluare a unei societăți.

O astfel de prevedere nu se regăsește în recenzia literaturii de specialitate la

nivelul Uniunii Europene, însă în contextul unei piețe a investițiilor individuali

BA emergente, cum este cea din România, credem că este necesară.

legat de perioada minimă de deținere acțiunilor, este necesară stabilirea prin lege a

unei astfel de perioade, pentru a asigura implicarea pe termen mediu a investitorului

individual BA în creșterea societății beneficiare, asigurând, astfel, atingerea scopului

reglementării și a mecanismului subsecvent de beneficii fiscale acordate:

În timp ce, la nivel internațional, perioada minimă, atunci când este cerută, este

chiar și de doar un an în Australia, la nivelul Uniunii Europene această perioadă

ajunge la 5 ani sau chiar 8 ani, în cazul anumitor scheme de sprijin.

Ținând cont de stadiul emergent al pieței de investiții BA în România,

recomandăm includerea unui termen relativ redus, de 2 ani.

Acesta considerăm că ar fi suficient pentru a evita riscul de utilizare a schemelor

de beneficii fiscale doar pentru a extrage anumite avantaje, fără implicare în

creșterea societății beneficiare și implicit a veniturilor aduse de aceasta pe termen

mediu bugetului de stat și bugetelor locale.

De asemenea, un termen mai redus decât media la nivelul Uniunii Europene ar

încuraja investitorii individuali BA să se orienteze spre oportunități de investiții

cu randament mai rapid. Astfel, s-ar încuraja dinamismul noii piețe de

investiții BA, creând premisele unei rotații mai rapide a capitalurilor.

Pe cale de consecință, investitorii individuali BA vor fi mai interesați să se

implice în domenii cu care sunt mai familiarizați și vor fi motivați să investească

mai mult timp, pentru a crește cât mai mult valoarea companiei, într-un orizont de

timp relativ scurt. În plus, randamentul așteptat între momentul investiției și

momentul cel mai apropiat al exit-ului (2 ani) va fi mai mic decât în cazul unei

așteptate ieșiri din acționariat pe termen mediu (5 ani).

Pagina 105 din 289

legat de constrângerile pentru a deveni um investitor individual - business angel,

este necesară includerea criteriilor minime de îndeplinit de către un investitor

persoană fizică:

În primul rând, rezidența fiscală a investitorului trebuie să fie România. Astfel,

schemele de facilități fiscale pot fi aplicate.

În al doilea rând, este necesară precizarea că investitorul individual BA

contribuie, inclusiv cu capitalul său intelectual la societate, pentru a evidenția și,

în același timp, pentru a recunoaște dublul rol al investitorului individual BA:

finanțator și consultant intern.

În al treilea rând, pentru a asigura o profesionalizare a acestei piețe extrem de

importante în dezvoltarea IMM-urilor aflate la început de drum, este oportună

definirea prin Lege a unor criterii de pre-calificare a unui investitor persoană

fizică, pentru putea întreprinde activități ca business angel și pentru a accesa

facilitățile fiscale oferite. În acest sens considerăm că două mari categorii de

opțiuni pot fi avute în vedere:

o Modelul francez, în care practic nu există astfel de criterii suplimentare, însă

și sumele maxime care pot fi investite sunt reduse (50.000 EUR/an/persoană)

aducând beneficii fiscale de 25%/an în anul 2019 (12.500 EUR34

);

o Modelul britanic, în care există numeroase criterii alternative, îndeplinirea

unuia dintre acestea fiind considerată suficientă. Înregistrarea se realizează

prin completarea pe proprie răspundere a unui formular în care se selectează

criteriul pe care investitorul individual BA afirmă că îl îndeplinește.

În acest context, recomandarea este de a defini, conform modelului britanic, o

declarație pe proprie răspundere a investitorului persoană fizică ce dorește a

acționa ca investitor individual BA, în care acesta să semneze că ia la cunoștiință

riscurile aferente unei investiții BA și să certifice faptul că îndeplinește cel puțin

unul dintre următoarele criterii:

o în ultimii 3 ani a mai cumpărat părți sociale în cadrul a cel puțin unei

investiție BA, aprobate conform prevederilor legii;

o în anul fiscal precedent a avut venituri nete declarate de minimum 100.000

RON din orice sursă (salarii, dividende, chirii etc);

o la finalul anului fiscal precedent dispunea de minimum 200.000 RON în

conturi bancare (inclusiv depozite la termen), investiții în acțiuni ale

34


les-pme#exclusions

Pagina 106 din 289

societăților tranzacționate pe piața de capital sau alte instrumente de

investiție pe piețe lichide;

o este membru într-o asociație de investitori individuali BA din România, de

cel puțin 6 luni.

Această selecție de criterii are următoarele beneficii:

o protecția potențialilor investitori individuali BA, în sensul în care aceștia fie

fac dovada existenței unor venituri sau disponibilități corespunzătoare, fie

devin membri ai unei asociații de investitori individuali BA, care le pune la

dispoziție difereite surse de informare. Considerăm că, se creează astfel un

cadru foarte simplu, care crește șansele ca investitorii persoane fizice, care

doresc să se implice în investiții BA, să aibă acces la o instruire minimă sau

au disponibilități care pot fi riscate prin această investiție;

o simplificarea gestiunii procesului de acordare a facilităților fiscale, prin

evitarea riscului ca un număr mare de investitori cu resurse financiare mici

sau neinstruiți, să se implice în activități BA cu riscuri ridicate;

o creșterea conștientizării investitorilor cu privire la riscurile investițiilor BA,

prin precizarea clară a acestora pe formularul tipizat;

o sprijinirea dezvoltării rapide a asociațiilor de investitori individuali BA,

întrucât înscrierea în aceste asociații ar permite investitorilor persoane fizice

să acceadă la rolul de investitor individual BA, fără a face dovada unor

venituri sau active;

o documentație simplă, care se poate depune on-line și se poate verifica de

către Autoritate (MMACA). Dovada calității de membru într-o asociație de

investitori individuali BA s-ar face prin atașarea unui certificat tipizat, emis

în acest sens de către asociație, în timp ce dovada veniturilor sau a

disponibilităților s-ar face anexând declarația pe venit și/sau situația

conturilor bancare și de investiții financiare.

6.5 Modificări propuse din perspectiva facilităților fiscale pentru investitorii

individuali - business angels

Pagina 107 din 289

Așa cum am arătat în analiza de fundamentare, facilitățile fiscale pot încuraja investitorii

individuali BA să-și asume riscurile inerente investițiilor BA. Rata de eșec a acestora este

ridicată, conform studiilor, doar sub 50% dintre companii fiind operaționale după primii 5 ani35

.

Contribuția efectivă a implementării unor astfel de scheme, la nivelul țărilor din Uniunea

Europeană, a condus la rezultate mixte.

Pe de o parte, schema EIS (Enterprise Investment Scheme) implementată în 1995 în

Marea Britanie, a condus, conform studiilor realizate de Wiltbank, la o creștere a activității de

finanțare BA realizate, respondenții afirmând că 24% dintre investiții nu s-ar fi realizat în lipsa

aceste scheme de sprijin. De altfel, impactul pozitiv al schemei pe termen mediu a condus la

introducerea unei noi scheme, SEIS (Seed Enterprise Investment Scheme), dedicată companiilor

mici.

Pe de altă parte, schema Madelin din Franța nu a încurajat în mod semnificativ investițiile

BA, unul dintre motivele menționate fiind că aceasta nu s-a referit exclusiv la investitorii

individuali BA ci la toate tipurile de investiții financiare. În plus, beneficiile și criteriile incluse

în schemă au suferit frecvent modificări, pe parcursul ultimilor ani, astfel încât încrederea

participanților în beneficiile promise pe termen lung este scăzută.

În acest context, direcțiile de analiză pentru modificarea legii se referă la următoarele

aspecte, în legătură directă cu cele trei momente importante din relația investitorului individual

BA cu societatea beneficiară:

a) Momentul inițial al investiției

La momentul inițial al investiției într-o societate ca business angel, facilitățile fiscale

prevăzute trebuie să ofere o atenuare imediată, însă parțială, a riscului investiției BA. Ținând

cont de exemplele identificate în practică, de altfel foarte diferite la nivelul UE, o serie de

abordări pot fi propuse. Toate aceste abordări ating scopul de atenuare parțială imediată sau într-

un termen scurt a riscului investiției BA, iar alegerea uneia dintre ele trebuie să țină cont de

opinia specialiștilor în domeniu fiscalității, pentru alegerea celui mai bun raport beneficiu

(pentru investitor) / cost (de administrare, implementare, monitorizare etc.)

În toate aceste abordări, esența o reprezintă acordarea unui credit fiscal sau beneficiu din

partea statutui, calculat ca procent din valoarea investiției BA. Această practică este comună la

nivel internațional, în cadrul UE, câteva exemple notabile fiind politicile din Marea Britanie,

Germania și Franța. Beneficiile sunt numeroase:

creditul fiscal sau beneficiul acordat reprezintă în realitate o stimulare directă,

plauzibilă, materializabilă pe termen scurt, a investitorului individual BA;

35

Illusions of Entrepreneurship: The Costly Myths that Entrepreneurs, Investors, and Policy Makers Live By.Scott

Shane

Pagina 108 din 289

din perspectiva comunicării către public, o astfel de abordare reprezintă, de fapt, o

reorientare a (unor) impozite datorate de investitorul persoană fizică în direcția

susținerii întreprinderilor mici și mijlocii;

susținerea din partea statului prin aceste beneficii fiscale trebuie să atingă un

echilibru: nivelul să fie suficient de redus încât să asigure motivarea investitorului

individual BA de a se implica puternic în creșterea și succesul societății beneficiare,

dar pe de altă parte să fie suficient de ridicat încât să reprezinte o compensație reală

pentru alegerea investitorului de a deveni BA, în detrimentul altor instrumente de

investiție (depozite bancare, titluri listate la bursa de valori, preluarea unor societăți

comerciale mature etc.);

valoarea acestui procentaj variază de la 18% în Franța (ridicat temporar în 2019 la

25%) la 20% în Germania și 30% în Marea Britanie (chiar 50% în cazul schemei

SEIS, destinată întreprinderilor mici):

În contextul pieței de investiții BA din România și a stadiului său incipient,

recomandarea este de a alege un nivel ridicat al acestei facilități fiscale, pentru a

atrage rapid un număr important de investitori BA, respectiv 25%, în conformitate

cu tendința de anul acesta manifestată în Franța.

Forma de acordare a creditului cea mai des întâlnită este de considerare a acestui

procentaj din valoarea investiției inițiale drept un credit fiscal, din care investitorul

individual BA, la cerere, obține o scădere a impozitului datorat, fie în anul

precedent/anul curent (Marea Britanie), fie în anul curent și în cei 5 ani care urmează

(Franța), în măsura în care investitorul persoană fizică datorează suficient

impozit pe venit în aceste perioade încât să poată fi dedus tot beneficiul fiscal BA.

Dacă investitorul persoană fizică nu datorează impozit pe venit, în perioada stabilită,

cel puțin egal cu valoarea creditului fiscal, valoarea rămasă neconsumată din creditul

fiscal se pierde:

O astfel de abordare are beneficiul de corelare a facilității fiscale cu celelalte

activități ale investitorului individual BA, creditul fiscal putând fi obținut doar

dacă, din alte activități, investitorul ajunge să datoreze un impozit pe venit cel

puțin egal cu acesta.

Implicit, investitorul BA este stimulat să asigure declararea la timp și la valori

reale a veniturilor, în contextul în care impactul fiscal pentru acesta ar fi mult

redus decât creditul fiscal:

o Dintre cele două mari tipuri de abordări enunțate mai sus, credem că

opțiunea mai potrivită pentru o piață de investiții BA emergentă cum este

Pagina 109 din 289

România este permiterea recuperării creditului fiscal pe o durată mai

lungă de timp, similar abordării programelor din Franța. Astfel, cresc

șansele ca investitorul individual BA să poate recupera cu adevărat creditul

fiscal obținut și, în consecință, să devină mai interesat de a participa în

această schemă, pe ansamblu.

o În plus, ar fi oportun, din perspectiva stabilității bugetare și a eșalonării în

timp a obligațiilor de plată, ca valoarea de recuperat a creditului fiscal să nu

poată depăși un anumit procentaj din impozitul pe venit, datorat anual, de

exemplu 50%. Astfel, s-ar putea obține chiar și un efect neutru din punct de

vedere al încasărilor bugetare, în contextul stimulării investitorului individual

BA să recunoască în România o parte cât mai importantă a veniturilor sale și,

pe cale de consecință ,a societăților controlate de acesta, ca baza a creșterii

dividendelor ce îi sunt distribuite.

o Dezavantajul acestei abordări, în contextul fiscal din România, este că

majoritatea impozitelor pe venituri, care au potențialul de a reprezenta sume

relevante pentru un investitor individual BA (dividende, depozite bancare,

salarii) sunt reținute la sursă. Implementarea unui astfel de proces ar fi

extrem de dificilă și laborioasă: toate persoanele juridice care varsă impozit

pe venit, reținut la sursă pentru investitorul individual BA, ar trebui să

depună diverse declarații și să realizeze diverse urmăriri în timp ale sumelor

raportate ca fiind exceptate, în virtutea creditului fiscal, în timp ce la nivelul

Autorității (MMCA) ar trebui alocate resurse pentru monitorizarea lunară a

creditului fiscal rămas neconsumat de fiecare investitor individual BA. După

care rezultatul ar trebui comunicat către societățile care raportează aceste

impozite pe venituri, rezultând implicit și necesitatea unor rectificări în luna

în care creditul fiscal agregat al investitorului BA se consumă integral.

o Așadar, acordarea creditului fiscal sub această formă, de deducere viitoare

din impozitul pe venit datorat, ar presupune o muncă enormă din partea

Autorității (MMCA), pentru a crea cadrul de comunicare și verificare a

agenților economici, astfel încât valoarea creditului fiscal să nu fie depășită

de impozitele cu colectare la sursă, nevirate către bugetul de stat de

angajator, de societățile la care investitorul individual BA este acționar și de

la care, la date calendaristice diferite, îi sunt distribuite dividende etc

O altă formă de acordare a acestui beneficiu este o rambursare directă, într-un termen

scurt, către investitorul individual BA, fără a stabili vreo legătura directă între

Pagina 110 din 289

valoarea sprijinului și valoarea impozitului pe venitul datorat în trecut sau în viitor de

investitorul individual BA către stat, implicit din celelalte activități în care

investitorul este implicat ca salariat, persoană fizică autorizată, creditor, investitor pe

piața de capital, locator etc.:

O astfel de abordare a fost adoptată de schema de ajutor INVEST din Germania,

prin care pentru investiții BA de valoarea individuală de minimum 10.000 EUR și

cumulată de maximum 500.000 EUR/an, investitorul primește o rambursare tip

subvenție pentru persoane fizice din partea Guvernului Federal, de 20%.

Avantajul cert al acestei scheme o reprezintă simplitatea în implementare,

deoarece solicitarea investitorului individual BA nu ar trebui să includă decât

dovada faptului că are dreptul de a fi investitor individual BA, conform criteriilor

stabilite prin lege, acordul de investiție BA cu societatea beneficiară și dovada

realizării investiției. Astfel, nu sunt implicate alte persoane juridice care să

trebuiască să certifice plata sau datorarea unor impozite colectate la sursă, în

numele investitorului individual BA.

În plus, sprijinul financiar oferit de stat, la momentul inițial al investiției, este cert

ca valoare, nefiind corelat cu valoarea impozitelor pe care punctual, într-unul sau

mai mulți ani investitorul individual BA le-ar datora:

o Pot fi identificate scenarii plauzibile prin care un investitor persoană fizică,

în urma unor acumulări semnificative de capital în trecut (pentru care a plătit

la momentul respectiv toate impozitele pe venit sau asimilate), se decide să

investească ca BA într-o serie de companii, să se implice în sprijinirea

acestora, timp în care veniturile sale recurente să fie reduse (de exemplu

patrimoniul acestuia constă din titluri la 20 de societăți listate la bursa de

valori, care de obicei acordă dividende și disponibilități în conturi bancare).

o Într-o astfel de situație, este posibil ca, pentru o perioadă de câțiva ani,

investitorul individual BA să nu datoreze sume semnificative ca impozit pe

venit, deoarece nu mai înregistrează venituri, fiind puternic implicat în

asigurarea succesului mai multor societăți beneficiare ale investițiilor BA.

o Așadar, de facto, creditul fiscal, oferit de către autoritate, nu ar putea fi

în realitate acordat investitorului individual BA, reprezentând doar o sumă

teoretică la care, în contextul temporar ipotetic din viața profesională a

investitorului individual BA, acesta nu ar putea ajunge.

Dezavantajul major al unei astfel de abordări este faptul că, impactul bugetar va

exista din primele luni de la lansarea schemei de încurajare a investițiilor BA, pe

Pagina 111 din 289

măsură ce investitorii individuali BA primesc rapid, imediat după investiție, un

sprijin financiar din partea statului. În plus, în lipsa corelației dintre valoarea

creditului fiscal și valoarea impozitelor pe venit, datorate de investitorul

individual BA, se pierde efectul suplimentar de încurajare a recunoașterii acestor

venituri de către investitorul individual BA (de exemplu, distribuirea rezervelor

de la o altă societate controlată de investitor sub formă de dividende, pentru a

putea atinge nivelul de impozit pe dividende necesar pentru a consuma întreaga

valoarea a creditului fiscal acordat, ca urmare a investiției BA).

Presupunând că intenția acordării acestui credit fiscal este de a reprezenta de fapt o

reorientare a impozitelor datorate către stat în cazul investițiilor BA, co-finanțate din

fondurile proprii ale investitorului în mare măsură, se ridică problema că o astfel de

abordare presupune implicit că din activitatea anterioară sau viitoare a investitorului

individual BA acesta ar fi plătit sau va datora impozite pe diverse categorii de

venituri, cel puțin egale cu valoarea creditului fiscal.

b) Activitatea societății beneficiare după efectuarea investiției individuale BA

Ca urmare a investiției făcute într-o societate ca investitor individual BA, facilitățile

oferite investitorului trebuie să-l motiveze să utilizeze capitalul său intelectual pentru sprijinirea

dezvoltării societății beneficiare, ca bază a dezvoltării sectorului IMM-urilor în România dar și a

generării de venituri fiscale suplimentare pentru bugetul de stat, pe termen mediu. În acest

context, forma actuală de stimulare fiscală prin scutirea de la impozitul pe dividende în primii 3

ani de la data investiției BA conduce la obținerea unui efect contrar:

ținând cont și de riscurile mai mari asociate unei investiții BA, primii ani sunt critici

pentru a asigura supraviețuirea societății beneficiare, dar mai ales pentru a exploata

oportunitatea de piață și de dezvoltare pentru care investitorul individual BA a fost

cooptat. Stimularea acordării de dividende de către societate, prin facilitățile fiscale

de care ar beneficia un timp foarte limitat investitorul individual BA, conduce la

motivarea investitorului BA de a pune presiune pe fondatorii societății ca încă din

primii ani să decapitalizeze societatea, alegând să distribuie eventualele profituri, în

loc să le utilizeze ca sursă de auto-finanțare pentru creșterea rapidă a societății;

investitorii individuali BA ar fi încurajați să aleagă societăți relativ sigure, care pot

distribui dividende încă din primul an, chiar dacă potențialul acestora de creștere este

redus, în detrimentul unor societăți inovative, la început de drum, al căror potențial de

Pagina 112 din 289

creștere pe termen lung este ridicat, însă pe termen mediu (de 2-3 ani) șansele de

distribuire de dividende sunt practic nule;

se creează riscul ca rezervele societății constituite anterior investiției BA să fie

utilizate pentru distribuirea ca dividende, ulterior momentului investiției BA,

reprezentând, de fapt, o remunerare a investitorului individual BA de către fondatorii

societății, aspect contrar principiilor de etică ale investiției BA.

La nivel internațional, acordarea de facilități fiscale se îndreaptă în primul rând către

momentul inițial, ca mijloc de reducere a riscului investiției BA și în al doilea rând către

momentul exit-ului investitorului individual BA, ca mijloc de încurajare a implicării acestuia,

pentru a sprijini realizarea maximului de potențial de creștere a societății și implicit pentru a

crește valoarea părții de capital social deținute de acesta.

Pe de altă parte, acordarea unei facilități fiscale pe perioada investiției BA ar putea fi

percepută de către potențialii investitori drept un sprijin continuu și o implicare pe termen lung

din partea statului. Însă, pentru ca această facilitate fiscală să nu atingă efectul contrar descris în

paragrafele anterioare, aceasta ar trebui redefinită.

c) Momentul exit-ului investitorului individual BA

Așa cum rezultă din practica existentă la nivelul piețelor de investiții BA, mai dezvoltate

din cadrul Uniunii Europene (UK, Franța, Germania etc.), acordarea de facilități fiscale

investitorului individual BA cu privire la eventualul profit sau eventuala pierdere pe care o

înregistrează din acest tip de plasamente, are un efect extrem de important în atenuarea parțială a

riscului perceput de acesta.

Printre abordările întâlnite se numără următoarele:

Eliminarea taxei pe câștigurile din vânzarea părților sociale deținute de investitorul

individual BA, cu condiția ca acestea să fi fost în posesia sa, un număr minim de ani.

O astfel de măsură poate reprezenta un stimulent puternic pentru investitorii

individuali BA, în funcție de nivelul taxării acestei operațiuni în fiecare țară și, de-

asemenea, implementarea acesteia este simplă, în măsura în care se referă la una sau

mai multe tranzacții între persoane fizice. Investitorul individual BA ar avea doar

obligația declarării câștigului și dovedirii faptului că acesta se referă la o

participațiune realizată prin investiție BA:

În acest sens însă devine importantă asigurarea că, în actul constitutiv nu există

prevederi, care să îl împiedice pe investitorul individual BA să-și vândă acțiunile

după atingerea termenului minim prevăzut de lege, cum ar fi nevoia ca toți

acționarii societății să aprobe intrarea în acționariat a viitorului investitor.

Desigur, nu trebuie interzisă posibilitatea că investitorul individual BA să își facă

Pagina 113 din 289

exit-ul chiar și către acționarii societății de la acel moment, acest lucru nefiind în

contradicție cu spiritul investiției BA.

Eliminarea taxelor succesorale pe transferul de proprietate din partea investitorului

individual BA către moștenitori, (de ex: schema EIS din UK), această măsură putând

reprezenta o motivație puternică din partea investitorului persoană fizică să aleagă

investițiile BA și să se implice în dezvoltarea societăților respectve.

O altă direcție importantă este reprezentată de acordarea unor facilități fiscale pentru

situația în care investiția BA este un eșec:

În cazul în care investitorul individual BA ar fi investit, de exemplu, în titluri ale

societăților cotate la bursa de valori, câștigul impozabil ar fi fost cel net dintr-o

perioadă, ținând cont nu doar de investițiile profitabile ci și de cele care s-au

soldat cu pierderi. Astfel, investitorul datorează impozit doar pe câștigul

portofoliului său de acțiuni pe termen lung. Această facilitate ține însă cont de

caracterul transparent al tranzacțiilor cu acțiuni pe burse de valori și de existența

unui echilibru al prețului acțiunii, format prin întâlnirea cererii cu oferta, ambele

reprezentate de un număr mare de investitori.

În practica investițiilor BA pot fi identificate mai multe situații:

o societatea beneficiară își declară falimentul în cadrul termenului minim

de deținere al acțiunilor de către investitorul individual BA, stabilit prin lege.

La nivelul țărilor Uniunii Europene, cu piețe de BA dezvoltate, primul

beneficiu într-o astfel de situație este că nu este necesară rambursarea

creditului fiscal, la momentul investiției inițială. Suplimentar, beneficiile

variază, astfel:

o niciun beneficiu suplimentar (de ex. INVEST-Germania). Pierderea

investiției inițiale rămâne în totalitate în sarcina investitorului individual

BA, fără posibilitatea de compensare parțială cu alte impozite sau

venituri, inclusiv cu eventualele câștiguri din tranzacții pe piețe de

capital;

o scăderea pierderii nete (investiție inițială - minus beneficii fiscale

acordate până la momentul falimentului) din baza impozabilă pentru

calculul impozitului pe venit (de ex. EIS - UK). Astfel, investitorul

poate recupera, în măsura în care în anul fiscal respectiv datorează

impozit pe venit, valoarea impozitului înmulțită cu valoarea pierderii. În

contextul actual fiscal din România, aceasta ar însemna o recuperare prin

Pagina 114 din 289

scăderea taxelor pe venituri din alte activități de 10-16% din pierderea

netă;

o societatea beneficiară își declară falimentul ca urmare a expirării termenului

minim de deținere a acțiunilor de către investitorul individual BA, stabilit

prin lege sau investitorul individual BA își vinde participația ulterior

termenului minim de deținere, prevăzut prin lege, în pierderea față de

investiția netă (sume investite la momentul inițial ca BA - suma tuturor

beneficiilor fiscale de care investitorul a beneficiat);

o La nivelul țărilor Uniunii Europene cu piețe BA dezvoltate, în general nu

sunt oferite beneficii suplimentare. Ipoteza de lucru este că termenul minim

de deținere a acțiunilor, stabilit prin lege, este suficient pentru ca societatea

beneficiară să se auto-susțină, cu sprijinul financiar și intelectual al

investitorului individual BA. Excepția o reprezintă schema EIS – UK, care

nu stabilește o legătură între termenul minim de deținere al acțiunilor și

beneficiul de scădere a pierderii nete din baza impozabilă pentru calculul

impozitului pe venit, asigurând, astfel, beneficiul deductibilității pierderii pe

termen lung.

În acest context, propunerile de modificare a sistemului de facilități fiscale acordate

investitorul individual BA, se referă la următoarele aspecte, în legătură directă cu cele trei

momente importante dn relația investitorului individual BA cu societatea, în acord cu exemplele

identificate în piețele BA dezvoltate la nivelul Uniunii Europene și ținând cont de stadiul

incipient de dezvoltare al acestei piețe în România și de practica de colectare a impozitelor pe

veniturile persoanelor fizice:

Momentul inițial: Acordarea unui credit fiscal în valoare de 25% din valoarea

investiției, investitorului individual BA, sub forma unei plăți directe din partea autorității, la

solicitarea investitorului, în termen de 6 luni de la realizarea investiției BA, cu respectarea cel

puțin a uneia dintre următoarelor condiții:

dovada faptului că, în cei 2 ani fiscali anteriori celui în care are loc investiția BA,

impozitul pe venituri realizate în România ale investitorului persoană fizică, din

orice sursă (ex: salarii, dividende, chirii, transfer titluri de valoare, drepturi

proprietate intelectuală) este cel puțin egal cu 30% din valoarea creditului fiscal

solicitat, cumulat cu valoarea altor credite fiscale similare de stimulare a

investițiilor BA, obținute în această perioadă.

Sau: dovada faptului că, la finalul anului fiscal precedent investitorul individual BA

dispunea de disponibilități în conturi bancare (inclusiv depozite la termen),

Pagina 115 din 289

investiții în acțiuni ale societăților tranzacționate pe piața de capital sau alte

instrumente de investiție pe piețe lichide ori active imobiliare, a căror valoare de

achiziție este cumulat de minimum 3 ori valoarea creditului fiscal solicitat,

cumulat cu valoarea altor credite fiscale similare de stimulare a investițiilor BA,

obținute în ultimii 2 ani calendaristici.

Justificarea propunerii:

Termenul de 6 luni pentru depunerea solicitării de sprijin de către investitorul

individual BA are ca scop, pe de o parte, încurajarea acestuia de a obține sprijinul cât

mai rapid și, pe de altă parte, o monitorizare a programului de sprjijin al investițiilor

BA cât mai corectă, conform procesului descris în capitolul dedicat din această

lucrare.

Procentajul de credit fiscal, din valoarea investiției BA propu, este în acord cu

practica existent[, la nivelul programelor similare din UK, Germania și Franța.

Referitor la modalitatea de acordare a acestui credit fiscal, în contextul în care în

România o parte importantă a impozitelor se rețin la sursă, pentru o implementare

simplă a schemei de ajutor, propunem aplicarea principiilor modelului german, de

rambursare directă din partea statului către investitorul individual BA, a valorii

acestui credit.

Totuși, considerăm oportună instituirea unui principiu de corelare între

impozitele pe venituri vărsate în trecut de către investitorul individual BA către stat și

valoarea creditului fiscal acordat deoarece:

se evită acordarea de finanțări de către stat pentru introducerea în economie a

banilor gri;

se urmărește principiul de acordare a facilității sub formă de credit fiscal, în

sensul de reorientare a unei părți a impozitelor pe venituri plătite în trecut sau

datorate în viitor către investiții BA, cofinanțate în măsură majoritară de fondurile

proprii ale investitorului individual BA;

se încurajează investitorul BA să declare venituri din cât mai multe surse ca bază

a creșterii limitei creditului fiscal, pentru care să aibă dreptul de solicitare a

rambursării din partea statului pentru investițiile BA planificate a fi realizate;

facilitatea fiscală se acordă într-un timp relativ scurt de la solicitarea

investitorului individual BA, în urma analizei cererii acestuia;

Pagina 116 din 289

facilitatea fiscală nu depinde strict de veniturile viitoare ale investitorului

individual BA, acesta putând, de exemplu, opta ca pentru câțiva ani să își aloce

timpul exclusiv implicării în proiecte de BA, din care este puțin probabil să

rezulte venituri anuale substanțiale. Această opțiune ar fi descurajată de corelarea

facilității fiscale, de valoarea viitoare a impozitelor pe venit, datorate de

investitorul individual BA;

criteriile propuse au scopul de a asigura statul că cel puțin într-o proporție

rezonabilă, de 30% din valoarea creditului fiscal solicitat, investitorul individual

BA a plătit în perioada anterioară impozit pe venit sub diverse forme: fie în mod

direct și trasabil în cei 2 ani anteriori investiției BA, fie în mod indirect prin

valoarea de achiziție a patrimoniului pe care îl deține, pe care l-a construit pe

parcursul unei mai lungi perioade de timp, plătind anual impozitele conform legii,

pe veniturile care au reprezentat sursa formării patrimoniului;

Spiritul acestei prevederi este de a nu privi creditul fiscal ca avându-și sursa în

impozitele vărsate de investitorul persoană fizică pe un orizont de timp scurt de

câțiva ani, deoarece în funcție de situația personală a acestuia, este posibil să

limiteze semnificativ valoarea creditului fiscal care poate fi obținută și, implicit,

sî scadă interesul investitorului pentru rolul de BA. În schimb, aceste prevederi

consideră creditul fiscal ca fiind raportat la impozitele pe venituri, plătite de

investitorul persoană fizică, pe tot parcursul activității sale profesionale.

Ținând cont de dificultatea operațională de a obține această informație în

mod exact, recomandăm stabilirea unui prag arbitrar prin care, luând în

considerare veniturile recente sau patrimoniul la zi, se poate considera că

existența acestora implică faptul că cel puțin o parte a creditului fiscal este

acoperită de impozitele pe venit din trecut.

O astfel de practică nu a fost identificată la nivel internațional, însă o considerăm

oportună pentru stadiul curent, incipient, al pieței BA din România:

o În contextul fiscal actual, ambele criterii propuse se referă de fapt la

necesitatea ca investitorul individual BA să facă dovada explicită sau

implicită că, până în prezent, a plătit impozite pe venit de cel puțin 30% din

valoarea creditului fiscal (în cazul celui de-al doilea criteriu propus

considerând o valoare medie a impozitului pe venit de 10%, reiese că având

o valoarea patrimonială de achiziție de 3 ori valoarea creditului fiscal,

valoarea impozitelor pe venit plătite în trecut acoperă cel puțin 30% din

valoarea creditului fiscal.

Pagina 117 din 289

o Procentul de 30% propus se bazează pe ideea stabilirii unei limite rezonabile,

care să nu devină limitativă în special în situația în care un investitor își

asumă rolul de BA pentru mai multe societăți beneficiare. De asemenea, se

recunoaște faptul că investitorul individual BA este probabil să își continue

activitățile profesionale, prin urmare în orizontul de timp de 2 ani, stabilit

prin lege ca termen minim de deținere, să datoreze noi sume de impozit pe

venituri salariale, din dividende, dobânzi, vânzări de active etc.

o Desigur, această propunere nu poate garanta faptul că valoarea creditului

fiscal acordat a fost sau va fi cu certitudine recuperată în proporție de 100%

de la investitorul individual BA într-un orizont de timp rezonabil, prin

impozitele pe venituri pe care acesta le-a plătit sau le va plăti. Pentru a avea

această certitudine, în contextul actual al impozitării persoanelor fizice din

Românie, implementarea ar fi atât de dificilă încât legea și măsurile aferente

de facilități fiscale vor avea șanse foarte mici de stimulare reală a

investitorilor individuali BA.

o Astfel, propunerea reprezintă o cale de mijloc prin care Statul are garanția că,

cel puțin un prag minim propus de acoperire a creditului fiscal de 30%, a fost

deja atins în trecut și oferă încredere că restul creditului fiscal fie a fost

recuperat în perioada anterioară ultimilor 2 ani, fie va fi de fapt recuperat

prin diverse impozite aplicate celorlalte activități ale investitorului individual

BA în următorii ani, fără a stabili o limită de timp sau un proces birocratic de

urmărire.

Activitatea societății beneficiare după efectuarea investiției BA: scutirea

investitorului individual BA de la plata impozitului pe dividendele ce îi sunt atribuite de

societate, pe o perioadă de 6 ani de la data investiției BA


Scutirea de la plata impozitului pe dividende nu reprezintă un factor major al deciziei

de investiție BA, conform interviurilor derulate în prima fază a proiectului cu

investitori BA din România și în acord cu practica internațională.

Totuși, păstrarea acestei prevederi din actuala Lege, însă cu extinderea termenului la

cel puțin 4 ani peste termenul minim de deținere a acțiunilor, credem că ar putea

reprezenta:

un mesaj simbolic din partea statului de înțelegere a particularităților investițiilor

BA, menționate pe parcursul acestei lucrări;

Pagina 118 din 289

un beneficiu adițional pentru investitorii individuali BA pe parcursul deținerii,

chiar dacă minor, fără a-i stimula în a pune presiune pe fondatorii societății

beneficiare să distribuie dividende în primii ani, critici pentru dezvoltare, ci mai

degrabă stimulând o viziune pe termen lung de 5-6 ani;

o măsură cu impact bugetar redus, în contextul nivelului actual de impozit pe

dividende de 5% și a faptului că, în general, societățile care beneficiază de

investiții BA nu generează profit în primii ani de dezvoltare;

o soluție de atenuare a riscului perceput de investitorii individuali BA cu privire

la dificultatea de a găsi un cumpărător, la momentul dorit al exitului:

o Astfel, chiar dacă investitorul BA ajunge să fie de fapt un investitor pe

termen lung în societatea beneficiară, statul îi recunoaște aportul important

adus la dezvoltarea acelei societăți și îi oferă scutirea de impozit pe

dividende în primii 6 ani. În eventualitatea unei implicări pe termen lung a

investitorului BA și a construirii unei afaceri de succes, beneficiul adus de

această scutire poate depăși chiar valoarea creditului fiscal acordat la

momentul inițial al investiției.

Momentul exit-ului investitorului individual BA:

eliminarea taxei pe câștigurile din vânzarea părților sociale deținute de investitorul

individual BA, ulterior expirării termenului minim de deținere prevăzut prin lege, fără

vreun prag superior al acestui beneficiu fiscal;

eliminarea taxelor succesorale pe transferul de proprietate din partea investitorului

BA către moștenitori;

în cazul în care investitorul BA înregistrează o pierdere netă din investiția BA

(calculată ca investiție inițială minus beneficii fiscale acordate până la momentul

respectiv) la momentul ieșirii din acționariat:

prin falimentul societății beneficiare, anterior expirării termenului minim de

deținere impus prin lege: valoarea pierderii este asimilată integral pierderii din

investiția în titluri de valoare, putând fi astfel folosită pentru a diminua câștigul

net din transferuri de titluri de valoare, raportat prin declarația anuală de venituri a

investitorului persoană fizică, în aceleași condiții ca orice pierdere cauzată de

transferuri de titluri de valoare;

prin vânzarea către un alt investitor sau prin falimentul societății beneficiare sau

prin orice altă metodă ulterior expirării termenului minim de deținere, impus prin

lege, valoarea pierderii nu aduce vreun beneficiu fiscal suplimentar;

Pagina 119 din 289

în toate cazurile, valoarea beneficiilor fiscale obținute de investitorul BA pe tot

parcursul investiției nu poate depăși valoarea investită de acesta la momentul inițial.


Eliminarea taxei pe câștigurile din vânzarea părților sociale, ulterior expirării

termenului mimim de deținere, este în acord cu practica internațională. Deși în unele

țări este impusă o limită superioară (de ex: în programul INVEST-Germania

beneficiul scutirii de taxe este limitat la 25% din valoarea profitului înregistrat),

ținând cont de stadiul incipient al pieței de investiții BA în România, recomandarea

este de a nu impune un prag superior pe tranzacție, în plus față de cerința minimă ca

suma tuturor facilităților fiscale oferite de stat să nu depășească valoarea efectiv

investită de investitorul individual BA.

Această cerință minimă reduce riscul exploatării facilităților fiscale pentru a obține în

fapt fonduri suplimentare de la stat, fără niciun risc.

Referitor la sprijinul oferit investitorului în eventualitatea înregistrării unor pierderi

nete, recomandăm ca acesta să fie oferit doar pentru pierderi înregistrate ca urmare a

eșecului societății în timpul perioadei minime de deținere. Pentru o implementare

ușoară și pentru a încuraja dezvoltarea pieței de capital, propunerea este așadar da a

acorda acest sprijin sub forma recunoașterii integrale a pierderii nete înregistrate de

investitorul BA ca o pierdere înregistrată din transferul de titluri pe bursa de valori.

Astfel, investitorul BA este stimulat să fie activ pe piața de capital.

Ulterior acestei perioade, ipoteza este că societatea se îndreaptă deja spre auto-

sustenabilitate, ca urmare a aportului financiar și intelectual adus de investitorul

individual BA, prin urmare riscul de faliment ar fi mai scăzut.

De asemenea, considerăm că nu este oportună implementarea unei abordări similare

celei din UK, unde piața de investiții BA este mult mai dezvoltată și matură, abordare

prin care, indiferent de momentul realizării pierderii nete, inclusiv printr-o tranzacție

de vânzare a părților sociale, aceasta este deductibilă fiscal din baza de impozitare:

Principalul motiv este că o tranzacție de vânzare între două persoane fizice

(investitorul individual BA și cumpărător) nu îndeplinește condițiile de

lichiditate și transparență oferite de tranzacțiile cu titluri prin bursele de valori.

În condițiile în care prețul vânzării se stabilește exclusiv prin negocierea între cele

două părți, este posibil ca acordarea unui stimulent fiscal pentru pierderi declarate

de investitorul BA să încurajeze în rândul anumitor investitori practica de a

declara o sumă redusă de bani pentru tranzacție.

Pagina 120 din 289

6.6 Facilități fiscale pentru societatea care atrage investitori individuali

business angels

Legea 120/2015, în forma actuală, nu include nicio facilitate fiscală sau de finanțare sub

formă de grant sau de altă natură pentru societatea comercială în sine, toate facilitățile fiind

orientate exclusiv către investitorul individual BA.

Această abordare este în acord cu practica internațională, în contextul în care scopul

oricărei scheme de încurajare a investițiilor BA este de fapt încurajarea investitorilor persoane

fizice să aleagă o investiție cu grad ridicat de risc într-o societate tânără, închisă publicului, cu un

exit nesigur ca interval de timp, în detrimentul altor investiții clasice (depozite bancare, titluri de

stat, investiții în acțiuni ale societăților cotate la bursa de valori etc) sau inovative dar care nu

aduc beneficii dezvoltării mediului de afaceri local (investiții pe piața FOREX, cripto-monede,

tranzacții în marjă pe diverse active suport, inclusiv pe piețe internaționale etc). Această

încurajare se realizează preponderent prin oferirea de facilități fiscale sau rambursări parțiale ale

investiției către investitorul individual BA.

Obținerea unei investiții BA comportă deja, în sine, numeroase avantaje pentru

societatea beneficiară:

primirea unor sume importante de bani în contul unei părți minoritare în

acționariat, fără costuri de dobândă sau obligații de rambursare la termen sau prin

intermediul dividendelor;

acces gratuit la întregul sprijin oferit de investitorul individual BA prin prisma

experienței acestuia, a network-ului său și a creativității sale;

rafinarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu, sub îndrumarea

investitorului individual BA, aceasta fiind una dintre condițiile implicite pentru

atragerea acestuia;

creșterea vizibilității societății beneficiare, prin includerea acesteia în publicații de

specialitate, articole, comunicate de presă, atât în mediul on-line cât și off-line;

crearea posibilității ca societatea să exploateze foarte rapid oportunități de piață

identificate, prin accesul rapid la finanțarea BA, în contextul în care celelalte

surse de finanțare ale unui start-up fie pot fi mobilizate rapid, dar de obicei au

valori reduse (împrumuturi personale de la membrii familiei sau din rețeaua de

prieteni), fie pot avea valori mai importante, însă obținerea acestora este de durată

(programe de grant-uri guvernamentale, fonduri europene), sau practic imposibilă

pentru o societate tânără (împrumuturi bancare).

Pagina 121 din 289

Ținând cont de aceste motive, este de preferat ca bugetul alocat stimulării investițiilor BA

să fie orientat exclusiv către investitorii individuali BA, aceștia fiind cei care trebuie încurajați să

se implice în această activitate, în contextul în care există riscul relativ ridicat de faliment al

societății beneficiare și riscul ca reconversia investiției BA în lichidități prin exit să se realizeze

peste o perioadă mult mai mare decât perioada minimă de deținere a acțiunilor stabilită prin lege.

De altfel, o eventuală alocare de fonduri de la bugetul de stat direct către societate în

funcție de investiția BA, ar implica o lungă serie de dezavantaje:

necesitatea dezvoltării unui sistem de selecție a dosarelor de finanțare, similar altor

programe destinate start-up-urilor în România, conducând la termene lungi de analiză

și aprobare, ceea ce anulează unul dintre principalele beneficii ale investiției BA și

anume rapiditatea;

suprapunerea acestei scheme de grant-uri cu cele existente, conducând la confuzie în

rândul potențialelor societăți beneficiare;

suprapunerea valorii acordate prin schema de sprijin BA cu valorile acordate prin alte

programe de finanțare adresate IMM-urilor, conducând implicit la limitarea accesului

societății beneficiare la finanțări de maximum 200.000 EUR echivalent, în decursul a

3 ani conform pragurilor definite în schemele de minimis. Astfel, pentru unele

societăți beneficiare ar apărea dilema dacă este de preferat să coopteze un investitor

BA și să renunțe la potențiale finanțări viitoare nerambursabile de la bugetul de stat;

crearea ”oportunității” de obținere a unor fonduri importante de la bugetul de stat,

prin contribuții de valoare ridicată declarate ca fiind de tip BA, dar care în realitate au

unicul scop de a obține o valoare cât mai ridicată a ajutorului de stat;

necesitatea de a împărți bugetul disponibil pentru aceste granturi între zone

geografice și domenii de activitate, conform cerințelor de reglementare de la nivelul

UE cu privire la ajutorul de stat, fără a ține cont de nevoile reale de investiții BA;

nevoia de acreditare oficială a unui investitor persoană fizică ca având dreptul să aibă

rolul de BA, în contextul în care colaborarea cu acesta ar fi unul dintre criteriile

obligatorii de îndeplinit de societatea beneficiară, în dosarul de finanțare depus către

autoritate;

nevoia de a impune criterii minime de performanță, în accord cu practica celorlalte

programe de finanțare prin fonduri nerambursabile ale IMM-urilor, ori astfel de

criterii nu sunt compatibile cu contextul uzual al unei societăți care caută sprijin BA

,aflându-se la faza inițială de dezvoltare a produsului/ serviciului.

Pagina 122 din 289

de asemenea, nu trebuie omis riscul ridicat de eșec al societăților tinere, estimat în

studii la nivel internațional la 50% în primii 5 ani36

. Societățile care apelează la

investiții BA au un risc chiar mai ridicat, în contextul în care prin definiție,

investitorii individuali BA se află sau vor să se implice în lansarea de produse/servicii

complet noi, pe piețe noi, idei innovative, cu potențial de succes la nivel național și

regional;

în final, una dintre cerințele acordării de ajutor nerambursabil din partea statului se

referă la stabilirea unei liste clare de elemente de cost în care acest ajutor ar fi

investit. În contextul investiției BA, flexibilitatea alocării fondurilor pentru a exploata

oportunitățile din piață este însă primordială.

Totuși, este oportună stabilirea unui cadru de colaborare între autoritate și Ministerul

Fondurilor Europene, pentru a identifica dacă există oportunități de a obține finanțări

nerambursabile prin intermediul Fondurilor Structurale (de exemplu Fondul European de

Dezvoltare Regională - FEDR) dedicate sprijinirii societăților beneficiare de investiții

individuale BA, prin acordarea de granturi.

Astfel de fonduri și inițiative naționale au fost implementate în trecut în diverse țări din

Uniunea Europeană și aduc, cu o contribuție financiară minimă din partea statului, un efect de

multiplicare, o motivație suplimentară de realizare a unei investiții BA, față de motivația

principală, individuală descrisă în paragrafele anterioare: COMPETE IN2-BA (Portugalia),

The European Angels Fund, Enterprise Ireland (Irlanda), Mesinvest (Lituania), Scottish Co-

Investment Fund (Scoția), Ingenium Funds (Italia).

O astfel de utilizare de fonduri structurale ar trebui să urmeze următoarele principii:

temporar: granturile s-ar acorda prin intermediul unui Fond sau Program național

dedicat, în funcție de oportunitățile disponibile de utilizare a fondurilor europene, nu

prin lege, a cărei aplicabilitate este continuă;

dedicat: granturile s-ar acorda exclusiv societăților care la data completării dosarul de

înscriere au primit deja finanțare BA pentru care termenul minim de deținere de către

investitorul individual BA nu a expirat sau care au un contract ferm de obținere a unei

investiții din partea unui investitor BA

sectorial: în acord cu prioritățile de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, granturile

s-ar acorda societăților care activează doar în anumite domenii, spre deosebire de

facilitățile stabilite prin lege, care se acordă în majoritatea domeniilor, cu excepțiile

menționate explicit în lege;

36

Illusions of Entrepreneurship: The Costly Myths that Entrepreneurs, Investors, and Policy Makers Live By Scott

Shane

Pagina 123 din 289

pasiv: prin acordarea grantului, fondul sau administratorul național al programului nu

se implică activ în dezvoltarea societății ci lasă aceste aspecte în sarcina investitorului

individual BA și a echipei de management a societății. De asemenea, ar fi oportun ca

acordarea grantului să nu implice intrarea fondului sau a administratorului național al

programului în acționariatul societății, diluând astfel participația fondatorilor și a

investitorului individual BA și îngreunând atât gestiunea viitoare a fondurilor, cât și

procesul de luare a deciziilor în cadrul societății, acesta fiind extrem de important în

creșterea șanselor de succes ale societății, aflate la început de drum;

proporțional: valoarea grantului ar trebui să depindă de valoarea investiției de tip BA,

primită sau contractată de societatea beneficiară până la momentul depunerii

dosarului de înscriere, stimulând astfel o implicare mai puternică din partea mediului

privat. Cu toate acestea, la momentul lansării unei astfel de scheme, ținând cont și de

stadiul de dezvoltare al sectorului finanțarilor BA, va trebui stabilit un prag superior

al valorii grantului per societate, pentru a asigura sprijinirea unui număr cât mai mare

de societăți beneficiare, utilizând bugetul disponibil.

6.7 Posibilitatea de exit înainte de expirarea termenului minim stabilit prin

lege

În forma actuală, Legea nr. 120/2015, prin articolul 3.4, permite investitorului individual

BA să cesioneze investiția sa inițială unui nou investitor, aceasta fiind o facilitate care se

adresează investitorilor individuali BA și anume existența unei posibilități de retragere anticipată

dintr-o investiție, chiar fără a avea vreun randament, în eventualitatea unor situații neprevăzute.

În acest sens însă, pentru a se păstra spiritul prevederilor din lege, este necesar ca

cesionarul să îndeplinească de asemenea toate condițiile și formalitățile prevăzute prin Lege

pentru investitorii individuali BA la data cesiunii, în caz contrar cedentului urmând a-i fi anulate

toate beneficiile fiscale și similare de care a beneficiat, fiind obligat de a le rambursa statului.

Referitor la valoarea transferului, în condițiile în care este vorba de un contract de cesiune, este

implicit faptul că aceasta valoare este egală cu valoarea investiției inițiale, realizate de


De asemenea, textul legii trebuie să precizeze faptul că, cesiunea nu afectează termenul

minim pentru care acțiunile trebuie deținute, în sensul în care acest termen se raportează la data

la care au fost emise acțiunile cumpărate de cedent, nu la data contractului de cesiune către

cesionar. De exemplu, în cazul în care cesiunea are loc la un an de la subscrierea inițială

Pagina 124 din 289

cedentului, cesionarul rămâne obligat să mențină participațiunea pentru doar un an, în

conformitatea cu termenele incluse în propunerea de modificare a Legii din prezenta lucrare.

Pentru a evita orice confuzie, ar fi totuși util de precizat că, toate beneficiile fiscale care,

conform schemei de sprijin a investițiilor BA au fost oferite de stat, până la momentul cesiunii,

rămân doar spre beneficiul cedentului (de ex: eventuale deduceri din impozitul pe venit sau

finanțări oferite la momentul investiției inițiale în societatea beneficiară). În schimb, orice

beneficii fiscale, care urmează a fi oferite ulterior momentului cesiunii, vor reveni exclusiv

cesionarului (ex: suma plătită de cesionar cedentului nu dă dreptul la niciun beneficiu fiscal, dar

dacă cesionarul păstrează investiția BA, până la expirarea termenului minim prevăzut de lege,

atunci, în cazul în care vânzarea generează un câștig, va beneficia de scutirea de impozit pe

acesta).

Implicit, aceste beneficii sunt valabile inclusiv în cazul în care cesiunea are loc

ulterior expirării termenului minim pentru care acțiunile trebuiau menținute. Astfel,

cesiunea poate avea loc, de exemplu, la 5 ani de la subscrierea inițială, noul investitor individual

BA preluând toate facilitățile rămase disponibile, conform schemei de încurajare a investițiilor

BA.

6.8 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru rețelele de

investitori individuali business angels

Legea 120/2015 nu menționează condiții sau beneficii pentru înființarea și funcționarea

rețelelor de investitori individuali BA. Sprijinirea creării acestora este însă extrem de importantă

pentru dezvoltarea sectorului de investiții BA, pentru motivele expuse în capitolele anterioare.

În contextul în care unul dintre criteriile pentru ca un investitor persoană fizică să poate

obține statutul de BA este să fi fost înscris de cel puțin 6 luni într-o rețea de investitori

individuali BA, devine necesară crearea unui cadru legislativ cu obligațiile minime de îndeplinit

de către rețelele BA:

forma legală: persoană juridică (fie ONG fie societate comercială);

obiect de activitate: mențiunea în actul constitutiv a faptului că obiectul principal de

activitate îl constituie sprijinirea dezvoltării pieței de investiții BA în România, prin

activități care să includă în mod obligatoriu dar să nu fie limitate la:

crearea unei comunități de persoane interesate să devină investitori individuali

BA

punerea la dispoziția potențialilor investitori și societăți beneficiare a tuturor

informațiilor stabilite de legiuitor cu privire la cadrul investițiilor BA, a cerințelor

și beneficiilor oferite;

Pagina 125 din 289

încurajarea schimbului de experiență și informații între membrii rețelei cu privire

la activitatea BA în mediul on-line și/sau off-line;

crearea unui punct de acces on-line pentru societățile interesate a deveni

beneficiare de investiții BA, permițând obținerea unui set de informații minime

din partea acestora ca bază a diseminării informației către membrii rețelei;

facilitarea întâlnirilor dintre investitorii individuali BA și societățile beneficiare,

în mediul on-line și/sau off-line. La cererea acestora, sprijinirea prin consultanță

pe tot parcursul procesului de implementare a finanțării BA;

oferirea contra cost a unui program de formare profesională pentru persoanele

interesate să devină investitori individuali BA, care să cuprindă nu doar

prezentarea cadrului legislativ, ci mai ales a conceptului de BA și a celor mai

bune practici în domeniu, pentru selectarea societății beneficiare în care să se

realizeze investiția;

oferirea contra cost a unui program de formare profesională pentru societățile

interesate să obțină investiții BA, care să cuprindă nu doar prezentarea cadrului

legislativ, ci mai ales a conceptului de BA și a celor mai bune practici în domeniu

pentru pregătirea întâlnirii cu un investitor BA și a atragerii acestuia în acționariat

precum și a colaborării cu acesta pe durata investiției;

dezvoltarea, pe baza celor mai bune practici internaționale, a unui cod de etică și

bune practici; aderarea la acesta reprezintă o condiție obligatorie pentru toți

membrii rețelei.

surse de finanțare: auto-finanțare prin comisionarea tranzacțiilor încheiate prin

intermediul rețelei de BA, prin consultanța oferită la cerere în procesul de

implementare a finanțării BA (ulterior deciziei luate de investitorul individual BA și

societatea beneficiară de a colabora), prin furnizarea de programe de formare

profesională contra cost și prin alte servicii sau produse contra cost, în legătură cu

activitatea de promovare și dezvoltare a cadrului de investiții BA în România,

inclusiv reclame on-line sau off-line, parteneriate de promovare etc.;

acces gratuit pe o perioadă de 3 ani: pentru a obține o creștere rapidă a

conștientizării publicului în legătură cu investițiile BA, este obligatorie cerința ca atât

obținerea statutului de membru, cât și înrolarea unor societăți interesate în obținenea

de finanțare BA, să fie gratuită pentru o perioadă egală cu perioada pentru care

beneficiile fiscale sunt acordate rețelelor BA. Ulterior acestei date, în acord cu

practica la nivelul Uniunii Europene, este recomandată introducerea unei taxe de

înscriere și/sau unei taxe sub formă de abonament anual, plătibile de membri rețelei;

Pagina 126 din 289

beneficii fiscale: în măsura în care cadrul legislativ o permite, acordarea unor

stimulente fiscale persoanelor juridice care îndeplinesc exclusiv rolul de rețea de BA,

pentru încurajarea dezvoltării acestora:

exceptarea veniturilor realizate în primii 3 ani de funcționare de la orice impozit

pe profit sau venit;

exceptarea salariaților unei astfel de societăți de la plata tuturor taxelor și

contribuțiilor pe salarii în primul an de funcționare al societății;

incompatibilități: tuturor acționarilor și angajaților unei societăți cu rol de rețea de

BA să le fie interzis să participe la finanțări BA, atât ca investitor cât și ca

reprezentant sau acționar al unei societăți beneficiare;

obligații de raportare: colectarea de date statistice cu privire la indicatorii

menționați în secțiunea de monitorizare a acestui raport și furnizarea acestor

informații către autoritate, în formatele și la termenele stabilite.

6.9 Definirea cadrului legal și a facilităților fiscale pentru consorțiile de

investitori individuali – business angels

În forma actuală, Legea nr. 120/2015 nu menționează condiții pentru situațiile în care

investitorii individuali BA acționează concertat prin consorții private, formate ad-hoc între mai

mulți investitori persoane fizice. Cu toate acestea, practica la nivelul Uniunii Europene și

recomandările Comisiei Europene37

prin ghidurile legate de încurajarea activității business

angels subliniază importanța și beneficiile unor astfel de asocieri.

Consorțiiler de investitoti individuali (denumite și consorțiile providențiale38

) reprezintă

asocieri de cel puțin doi investitori individuali BA care, punctual sau în mod repetat, decid să

investească împreună în una sau mai multe societăți beneficiare. O astfel de abordare aduce

numeroase beneficii investitorilor, printre care sunt menționate următoarele:

partajarea riscurilor și a potențialelor recompense din investiția într-o societate

beneficiară, ceea ce implicit conduce la posibilitatea ca fondurile unui investitor

individual BA, disponibile pentru astfel de investiții, să fie împărțite între mai multe

societăți beneficiare din diferrite domenii, creându-se premisele scăderii riscului

întregului său portofoliu. Astfel, apetitul investitorilor pentru a îndeplini rolul de

investitor BA, crește;

37

Ghid al Comisiei Europene ” Promovarea activităților investitorilor providențiali în sprijinul creșterii IMM-

urilor”, 2015, ISBN 978-92-79-52932-0 38

termen folosit în traducerile oferite de Comisia Europeană

Pagina 127 din 289

crearea ocaziei pentru un investitor individual BA, cu buget limitat, de a se implica,

în colaborare cu alți investitori, în proiecte de valori ridicate, crescând astfel plaja

investițiilor BA disponibile pentru o persoană fizică și implicit interesul acesteia față

de domeniul BA în general;

multiplicarea capitalului intelectual pus la dispoziția societății beneficiare, în

contextul în care aceasta va fi ajutată în dezvoltare nu doar de un investitor BA ci de

mai mulți, fiecare contribuind cu propriile cunoștiințe tehnice, rețele de contacte,

experiențe etc.;

crearea posibilității de a oferi finanțare BA, la un nivel semnificativ mai ridicat.

Așadar, devine importantă includerea în textul Legii nr. 120/2015 a unei precizări

din care să reiasă explicit că toate prevederile legii se aplică inclusiv situației în care un

grup de investitori acționează în mod concertat, prin intermediul unui consorțiu BA,

definit formal sau informal, cu condiția ca fiecare dintre investitorii individuali să

îndeplinească toate condițiile stabilite prin lege.

În astfel de situații, trebuie menționat însă că, în cazul în care unul dintre investitorii din

consorțiu se află în situație de incompatibilitate cu societatea eligibilă, conform criteriile stabilite

prin lege, atunci consorțiul providențial va trebui să ia decizia dacă va continua investiția BA

fără acesta sau dacă renunță la respectiva investiție BA. Astfel, nu este ”descalificat” întregul

consorțiu, ci se creează posibilitatea ca acesta să se restrângă.

În plus, este necesară evidențierea clară a contribuției fiecărui investitor individual BA

din cadrul consorțiului providențial, în scopul calculării facilităților fiscale la care acesta are

acces, ca urmare a investiției.

Ulterior subscrierii prin intermediul unui consorțiu providențial, fiecare investitor

individual BA va fi, implicit, unic responsabil de îndeplinirea obligațiilor sale și va dispune liber

de investiția sa:

de exemplu, în cazul în care un investitor din consorțiu își vinde participația înainte

de expirarea termenului minim stabilit prin lege, aceasta va conduce la pierderea

facilităților fiscale exclusiv pentru investitorul în cauză, nu pentru toți membrii

consorțiului;

de asemenea, exit-ul investitorilor individuali BA, care au investit inițial printr-un

consorțiu, se poate realiza concomitent de către toți membrii consorțiului sau nu,

aceasta fiind la aprecierea fiecăruia;

în cazul unor runde succesive de finanțare, fiecare investitor individual BA din cadrul

consorțiului este, de asemenea, liber să decidă dacă va participa pentru menținerea

sau creșterea participației sale în societatea beneficiară sau dacă nu va mai investi.

Pagina 128 din 289

6.10 Destinația fondurilor obținute prin investiții BA

Legea nr. 120/2015, în forma actuală, introduce o singură cerință cu privire la destinația

fondurilor obținute prin investiții BA, și anume că societatea ”nu utilizează prima de emisiune la

majorarea capitalului social și nu o repartizează către asociați”, pe durata definită prin lege, ca

fiind termenul minim de deținere.

Totuși, practica schemelor similare la nivel european arată nevoia de conștientizare a

societății beneficiare cu privire la obligația de a utiliza infuzia de capital în scopul dezvoltării.

În acest context, propunerile de modificare a legii, în acord cu practica politicilor

similare din UK și alte țări europene, se referă la următoarele aspecte:

menținerea interdicției de distribuire a primei de emisiune pe durata minimă de

deținere a părților sociale, prevăzută de Lege pentru investitorul individual BA;

adăugarea unei noi prevederi, care să specifice faptul ca fondurile atrase de la

investitorul individual BA pot fi utilizate doar pentru pregătirea desfășurării unei

activități eligibile sau desfășurarea efectivă a unei astfel de activități. De asemenea,

pe parcursul perioadei minime de deținere prevăzută de Lege:

este obligatorie cheltuirea integrală a primei de emisiune;

este interzisă utilizarea primei de emisiune pentru a achiziționa acțiuni în orice

altă societate comercială, indiferent dacă acestea conduc la o participație

minoritară sau majoritară. În aceeași direcție, este interzisă utilizarea primei de

emisiune pentru majorări de capital, în societățile în care societatea beneficiară

este implicată.

urmărirea și documentarea modului de cheltuire inițială a fondurilor obținute de la

investitorul individual BA este responsabilitatea exclusivă a societății beneficiare și

face obiectul unui raport anual, care trebuie întocmit pentru investitorul/ investitorii

individuali BA;

sancțiunile pentru încălcarea acestor obligații trebuie definite în colaborare cu

organele de specialitate, acestea fiind îndreptate exclusiv asupra societății beneficiare,

nu și asupra investitorul individual BA.

Pagina 129 din 289

CAPITOLUL 7 PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGII NR.

120/2015 – partea a doua

7.1 Stimulentele fiscale pentru promovarea investițiilor de tip business angel

În prezent, Legea 120/2015, în articolul 3. precizează:

„(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificările şi completările ulterioare, investitorul individual-business angel este scutit de

impozitul pe veniturile sub formă de dividende pentru o perioadă de 3 ani din momentul

dobândirii părţilor sociale, pentru dividendele aferente părţilor sociale dobândite în condiţiile art.

2 alin. (1) lit. a).

(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 67 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificările

şi completările ulterioare, investitorul individual-business angel este scutit de impozitul pentru

câştigul stabilit conform art. 66 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările

ulterioare, dacă transferul părţilor sociale are loc după trecerea unui termen de cel puţin 3 ani de

la dobândire.

(3) Valoarea totală, cumulată a sumelor pentru care se aplică facilităţile acordate conform alin.

(1)nu poate depăşi valoarea investiţiei efectuate de către toţi investitorii individuali-business

angels.

(4) Investitorul individual-business angel poate cesiona părţile sociale într-o societate închisă

împreună cu investiţia acordată societăţii către un alt investitor individual, care la data dobândirii

prin cesiune a drepturilor de participare, potrivit art. 2 alin. (1), nu avea calitatea de asociat,

acesta din urmă beneficiind de toate facilităţile fiscale acordate de prezenta lege pentru

investitorul individual-business angel. Termenele şi condiţiile stabilite de prezenta lege se vor

aplica noului investitor individual-business angel pentru restul perioadei rămase”.

În articolul 4 se precizează în prezent astfel:

„Facilităţile fiscale prevăzute la art. 3 se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ,

următoarele condiţii:

a) investitorul individual-business angel nu înstrăinează părţile sociale înainte de expirarea

termenului de 3 ani de la data dobândirii acestora în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1)

lit. a); în caz contrar, acesta datorează impozitul pe veniturile sub formă de dividende conform

art. 67 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aferent

perioadei pentru care a fost acordată facilitatea fiscală prevăzută la art. 3 alin. (1), la care se

adaugă accesorii potrivit legii, precum şi impozitul pe veniturile din investiţii conform art. 67

Pagina 130 din 289

alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aferent

înstrăinării părţilor sociale;

b) actul constitutiv al societăţii, depus pentru susţinerea cererii de înregistrare a majorării

capitalului social prin emiterea de noi părţi sociale în registrul comerţului, conţine următoarele

clauze:

(i) participarea la profit şi pierderi a asociaţilor va deveni proporţională cu procentul părţilor

sociale deţinute de fiecare asociat;

(ii) deciziile privind planul de afaceri şi renunţarea la împărţirea profitului, aferente investiţiei”.

În acest context, apreciem ca necesară schimbarea modalităților de stimulare fiscală a

investitorilor de tip business angel.

Comisia Europeană a publicat un raport care analizează cele mai bune practici în

domeniul programelor de stimulare fiscală pentru investitori din 36 de țări ale Europei și din

OECD (Comisia Europeană, 2017). Structura taxelor a fost folosită de multe țări pentru a

încuraja schimbarea dorită în comportamentele indivizilor în direcția asumării unui extra-risc

investițional.

Creditele fiscale pot fi oferite în mai multe moduri:

Deducere din impozitul pe venit pentru dividendele obținute;

Exceptarea de la taxarea pe câștigul de capital la realizarea exit-ului;

Compensarea pierderilor din veniturile taxabile;

Credite pentru impozite la momentul investiției inițiale.

În lucrare se sugerează faptul că oferirea de deduceri din impozitul pe venit pentru

dividendele obținute din investiția realizată nu este de natură să stimuleze investiția de acest tip,

datorită faptului că tinerele firme de tip start-up nu sunt, de regulă, în situația de a plăti

dividende. O asemenea politică fiscală ar încuraja mai degrabă investiția în afaceri aflate în stadii

mai târzii, scăzând chiar capitalul disponibil pentru start-upuri.

Exceptarea de la taxarea câștigului de capital la realizarea exit-ului poate fi

eficientă.Totuși, dat fiind numărul mare de companii care nu reușesc să returneze capitalul (și de

aceea nu produc un câștig de capital asupra căruia taxarea ar fi plătibilă), oferirea de scutiri de

taxe pe câștigul de capital este mai puțin eficient decât oferirea de beneficii fiscale imediate la

momentul realizării investiției. Trebuie notat că este un fapt comun ca schemele să utilizeze

forme multiple de stimulare (schema britanică Seed Enterprise Investment Scheme utilizează

reduceri de taxe la momentul investiției, compensarea pierderilor, reduceri de taxe la câștigurile

de capital).

Pagina 131 din 289

Au existat confuzii asupra a ceea ce înseamnă cu exactitate un fond de co-investiție din

perspectiva investiției de tip angel. De exemplu, un fond de co-investiție este considerat adesea

doar un parteneriat public-privat între anumite instituții publice și un investitori individual –

business angel sau un grup de angels. EBAN definește în mod mult mai larg acest tip de fonduri.

Fondurile de co-investiție business angel reprezintă o schemă de co-investiție public - privat sau

privat-privat care pot include un parteneriat între câțiva business angel independenți, dintre

câțiva business angel și o instituție publică, dintre câțiva business angels și o instituție privată,

dintre câțiva business angels și câteva instituții/organisme publice, dintre câțiva business angels

și câteva instituții/organisme private sau și dintre câțiva business angels câteva

instituții/organisme publice și private cu scopul de a crește finanțarea și posibilitățile

competiționale ale IMM-urilor pomițătoare, aflate în stadii incipiente.

Cele mai uzuale fonduri de co-investiție includ:

- rețea de business angels care investesc afacere cu afacere, unde angeli sunt

investitorii;

- sindicatul de angeli investește ca fond și fondul este investitorul în numele

angelilor;

- investiție publică cu un sector privat cu un fond privat de angeli sau corporații,

care creeazp un fond ca o entitate legală și partenerii conduc fondul și investițiile

sale;

- fond privat-privat ca o entitate legală și care poate avea drept sponsori corporații;

- structură corporativă sau o înțelegere de parteneriat limitată.

Totuși, de obicei cea mai semnificativă distincție este considerată cea dintre parteneriatul

public - privat și cel privat-privat.

Un studiu de caz privind impactul fiscal asupra bugetului de stat prin acordarea unor

scutiri de taxe de până la 30% a fost realizat pentru Federația portugheză a asociațiilor de

business angels. Un business angel este o persoană care investește banii proprii, individual sau în

asociere cu alți investitori, în inițiative aflate la început de drum. În mod obişnuit, acesta se va

implica în mod activ în dezvoltarea afacerii. Importanța unui business angel vine de la faptul că

este prima sursă de capital în dezvoltarea unei firme.

Așa cum se știe, caracteristicile investițiilor de tip business angel sunt:

Este prima sursă de capital, după cei 3P (Părinți, Prieteni și alți Proști) sau 3F (Family,

Friends and other Fools)

Risc asumat mare

Capitalul provine de la individ din resurse proprii

Pagina 132 din 289

Implicare în dezvoltarea afacerii

Când sunt evaluate diversele modele de co-investiție de tip BA, existente în Europa și

caracteristicile lor, este important de înțeles așa-numitul Business Angels Value Chain (BAVC),

care are implicații largi în realziarea acestor scheme: Proiecte – Selecția – Due diligence –

Acorduri legale – Co-investire – Crearea valorii – Exit – Facilități fiscale (Braha, 2017, p.10):

Proiecte: Identificarea surselor de unde ar putea veni proiecte (universităţi, incubatoare,

platforme de transfer tehnologic etc.)

Selecția: Identificarea unor criterii de selecție, crearea unui comitet de evaluare etc.

Due diligence: Verificarea antreprenorilor, documentelor legale, IP etc.

Acorduri legale: Alegerea modului de investire (conversia unui împrumut, capital etc.),

statut, acte legale

Co-investire: Co-investirea alături de alţi investitori sau scheme de stat

Value creation: Crearea unei valori strategice (Board of advisors), sprijin acordat echipei

manageriale

Exit: Eșec, vânzarea afacerii, IPO, VC etc.

Facilităţi fiscale: Identificarea facilităţilor fiscale existente, aplicarea pentru scutirea de

taxe etc.

Studiul de caz vizează analiza impactului pe care l‐ar avea acordarea unor facilităţi

fiscale unor reţele de business angeli din Portugalia. Studiul a măsurat impactul fiscal asupra

bugetului de stat prin acordarea unor scutiri de taxe până la 30%. O economie are nevoie mai

mult decât oricând de întreprinderi inovative şi de mecanisme de finanțare care să asigure

capitalul iniţial necesar demarării unor afaceri. Finanțarea bancară este insuficientă. Industria de

private equity și cea de venture capital nu au vocația sau apetitul pentru investiţii în start‐up-uri.

În realizarea studiului, au fost luate în considerare următoarele presupoziții:

– un procent de 2% din TVA nu este deductibil;

– creditul bancar nu reprezintă o opțiune;

– un business angel va investi jumătate din suma necesară;

– câştigurile financiare la dispoziția unui business angel nu au fost luate în calcul; dacă ar

fi fost, ar fi reprezentat o creștere a veniturilor fiscale cu 10,75%;

– impactul indirect nu a fost luat în calcul, cum ar fi: reducerea şomajului, profitul

furnizorilor, taxe şi impozite pe profit etc;

‐ a fost luat în calcul faptul că scutirea va fi acordată în luna iunie a următorului an în

care investiția a fost realizată.

Scenarii:

Pagina 133 din 289

Scenariul A –Afacerea se închide în primul an

Este cel mai pesimist scenariu, situație în care compania în care s-a investit cheltuie toți

banii în primul an de activitate și nu reușește să crească. În consecinţă, trebuie să închidă

afacerea.

Tabelul 7.1 Analiza impactului pe care l‐ar avea acordarea unor facilităţi fiscale unor

reţele de business angeli (scenariul A)

Startup finanțat

de un Business

Angel sub

umbrela unor

facilități fiscale

Investiția Anul 1 Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul

5

Total

Investiția -100.000

Venituri -

Costuri

management

50000

Alte costuri de

personal

30000

Alte costuri de

personal

20000

EBT -100000 - - - - -

100000

Sursa: Autorul, după Mazars, 2011.

În condițiile acestea, statul va obține următoarele venituri:

Tabelul 7.2 Analiza veniturilor statului în cazul acordării unor facilităţi fiscale unor reţele

de business angeli (scenariul A)

Venituri

realizate de

stat de la

start-up

Investiția Anul 1 Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul

5

Total

Pagina 134 din 289

Impozitul

pe venit

(10%)

6,667 - - - - 6,667

CAS 20 20

TVA 4 - - - - 4

Impozit pe

profit

- - - -

Alte

venituri din

taxe legale

500 85 - - - - 585

Total

venituri

500 30,752 - - - - 31,252


Scenariul B – Cel mai probabil

Scenariul B are mai mare probabilitate de realizare. Compania nou înfiinţată consumă

finanțarea în primul an, dar aceasta începe să vândă ceea ce produce, atingând în anul 5 vânzări

în valoare de 500.000 de euro


reţele de business angeli (scenariul B)

Startup

finanțat de un

Business Angel

sub umbrela

unor facilități

fiscale

Investiția Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Total


Venituri - 100000 150000 300000 500000

Costuri

management

50000 50000 50000 75000 75000

Alte costuri de

personal

30000 30000 50000 75000 125000

Pagina 135 din 289

Alte costuri de

personal

10000 20000 25000 35000 60000

EBT -

900000

- 25000 115000 24000 290000


În condițiile acestui scenariu, veniturile statului vor arăta așa:



Venituri realizate

de stat de la start-

up

Investiția Anul

1

Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul 5 Total

Impozitul pe venit

(10%)

6,667 6,667 8,333 12,5 16,667 50,833

CAS 20 20 25 37,5 50 152,5

TVA 200 400 500 700 1,2 3

Impozit pe profit 1 12,25 63,6 76,85

Alte venituri din

taxe legale

500 85 85 85 85 85 925

Total venituri 500 26,952 27,152 34,918 63,035 131,552 284,108


Scenariul C – Rezultate peste aşteptări

Scenariul C este cel mai optimist și ne permite să înţelegem faptul că în condițiile în care

afacerea are succes, veniturile statului cresc considerabil.


reţele de business angeli (scenariul C)

Startup

finanțat de

un Business

Angel sub

umbrela

Investiția Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Total

Pagina 136 din 289

unor

facilități

fiscale


Venituri 100000 300000 600000 1000000 2000000

Costuri

management

50000 75000 100000 150000 200000

Alte costuri

de personal

30000 90000 180000 300000 600000

Alte costuri

de personal

20000 60000 120000 200000 500000

EBT 75000 300000 350000 700000 1425000


În condițiile acestea, statul va obţine următoarele venituri:



Venituri

realizate

de stat de

la start-

up

Investiția Anul

1

Anul

2

Anul 3 Anul 4 Anul 5 Total

Impozitul

pe venit

(10%)

6,667 13,75 23,333 37,5 66,667 147,917

CAS 20 41,25 70 112,5 200 443,75

TVA 400 1,2 2,4 4 10 18

Impozit

pe profit

19,875 53 92,75 185,5 351,125

Alte

venituri

din taxe

legale

500 85 85 85 85 85 925

Pagina 137 din 289

Total

venituri

500 27,152 76,16 148,818 246,835 462,252 961,717


Tabelul următor reprezintă o concluzie a celor trei scenarii:


de business angeli (sinteză)

Venituri realizate de stat Scenariul

A

Scenariul

B

Scenariul

C

Venituri din taxe în anul 1 31252 27452 27652

Venituri din taxe în 5 ani 31252 284108 961717

Taxele deduse cu 30% 15000 15000 15000

Recuperarea investiției

dacă deducerea este 30%

-0,2 0,05 0,04

Rentabilitate pentru stat în

5 ani

108% 1794% 6311%

Rata compusă de

rentabilitate pentru stat

18% 92% 152%


De menționat faptul că deducerile se acordă începând cu anul următor al realizării

investiției, în timp ce taxele se colectează de la demararea afacerii. În concluzie, statul câştigă în

toate scenariile, adică indiferent cum evolează afacerea finanţată de către business angel, şi nu îşi

asumă nici un risc, spre deosebire de acesta.

7.2 Definirea rețelelor de business angeli și furnizarea sprijinului

guvernamental prin intermediul acestor rețele

O inițiativă guvernamentală de politică pentru sprijinirea dezvoltării rețelelor de business

angels ar putea îmbunătăți șansele firmelor de a primi finanțare. Modificarea legii 120/2015 în

direcția legiferării rețelelor de angeli ar reprezenta un pas înainte în susținerea acestui sector.

Studiile arată că BAN au resurse de a oferi programe de pregătire a investițiilor către

aplicanți care conduc către o proporție mai mică de afaceri aplicante către investitori, dar cu un

Pagina 138 din 289

procent mare de aplicanți care termină cu succes rundele de finanțare (Mason, Harrison, 2010).

Rețelele nu au numai experineța de a explica exact ce investitori caută, dar și pot adapta acest

fapt la nevoile specifice ale propriilor membri.

Rețelele sunt capabile să concentreze aplicanții să abordeze chestiunile-cheie din punct

de vedere al investitorilor. Acest aspect aduce plus-valoare atât pentru cerere, cât și pentru

ofertă. Aplicanții câștigă o mai bună înțelegere a ceea ce contează cu adevărat pentru investitori

și să realizeze prezentări mai bune, în consecință. Investitorii văd ceea ce ei consideră a fi o

calitate mai bună a fluxului de afaceri și în care e mai probabil să investească.

Tabelul de mai jos oferă o detaliere a tipului de probleme care ar trebui să fie abordate în

fiecare stadiu de dezvoltare al unui business angel.

Tabel 7.8 Probleme și potențiale soluții în stadiile de dezvoltare ale unui business angel

Debut În consolidare Structurat

Probleme Activitate specifică

scăzută sau fără

vizibilitate

Pot fi BAN în

formare sau asociații

cu puțini membri sau

cu puține afaceri

derulate

Evidența activității

de angel, afacerile

derulate,

oportunitățile pentru

companii de

aparticipa la

evenimente de pitch,

stabilirea și

funcționarea

rețelelor.

Nivel înal al activității de

angel, afaceri încheiate și

exituri pozitive

BAN, sindicate și

asociații vizibile

Nivel internațional

Soluții Găsirea și

convingerea unor

investitori să devină

BA

Construirea încrederii

și înțelegerii pieței

Creșterea numărului

de angeli activi și a

abilităților acestora

Managementul

portofoliului, în

special în ce privește

securizarea

Menținerea de BA activi

Sustenabilitatea

financiară a rețelelor

Fonduri adiționale și

integrarea cu fondurile de

capital de risc

Pagina 139 din 289

Stabilirea de rețele

(BAN) și

găsirea/pregătirea

managerilor

Găsirea aportului

inițial de finanțare

Întărirea imaginii

pozitive în media

finanțărilor ulterioare

Creșterea

sindicalizare

Integrarea cu

crowdfunding

Dezvoltarea de

instrumente

investiționale

complexe

Mentorat post-

investiție

Strategii de exit

Internaționalizarea

companiilor

Sursa: Adaptare după Aridi, 2018, p.106

Investitorii individuali trec prin diferite stadii în parcursul lor de a „angaja” deplin în

activitatea de angels. Angelii pot fi găsiți în aceste diverse stadii în proporții variate pe fiecare

segment de piață. Chiar și pe piețele emergente, vor fi persoane care au realizat investiții de tip

angel dar nu s-au gândit la ei înșiși ca la niște BA și operează astfel pe o piață „invizibilă”.

Programul de training trebuie conceput astfel încât să fie atât flexibil, cât și eficient pentru a

încuraja investitorii să devină BA, să capete abilitățile și experiența necesare și pentru a ajunge

să joace un rol de investitor angel lider.

Cercetările realizate asupra comunității de angeli la nivel global (Aridi ș.a., 2018, p. 105)

sugerează că în timp ce investitorii operează în diverse medii în diferite stadii de dezvoltare,

există teme destul de consistente, care trec prin toate acțiunile lor. Aceste studii accentuează

nevoia de a adapta materialele de pregătire la circumstanțele locale și de a căută să se utilizeze

date locale în relație cu mărimea afacerii, evaluarea inițială, căi de exit etc.

7.2.1 Rețele de business angels, grupuri, sindicate, federații și asociații

Acești termeni sunt adesea utilizați simultan și se aplică cu semnificații diferite în diverse

țări. Este recomandat, astfel, să realizăm definirea lor pentru a asigura înțelegerea fiecăruia și

locul pe această piața în dezvoltare.

Pagina 140 din 289

A. Asociațiile de angeli

Asociațiile de angeli sau federațiile sunt organizații comerciale înființate cu scopul de a

sprijini dezvoltarea pieței de capital de tip angel și de a oferi o voce comună pentru investitorii

de acest tip în raport cu decidenții politici și alți factori de decizie.

Pot reprezenta țări (de exemplu, LINC, UKBAA, France Angels, ACA), regiuni (BAE,

EBAN, African Business Angel Network) sau sunt globale (de exemplu, Global Business Angels

Network). Aceste organizații joacă un rol important în creșterea nivelului de conștientizare legat

de industrie, împărtășirea celor mai bune practici, dezvoltarea rețelelor și grupurilor locale,

oferirea de oportunități de rețelizare și culegere de date. Rolul asociațiilor de angeli este de a

oferi suport industriei de profil ca un organism profesional, ceea ce înseamnă că ei nu investesc

de obicei, nici nu joacă un rol în partea de intermediere cu firmele interesate de finanțare de tip

BA.

B. Rețele de business angels

Rețelele de business angeli (denumite pe scurt BAN - Business Angels Network) sunt

formate ca o modalitate de a facilita relația dintre potențiali investitori angel și antreprenori. De

regulă, BAN nu realizează nicio investiție și nu iau decizii de investiții. Rețelele tind să rămână

neutre și în general se abțin de la evaluarea formală a planurilor de afaceri. Angelii continuă să ia

propriile decizii individuale de investiții, iar BAN nu va decide ce investi într-o anumită afacere.

Adesea, BAN oferă un set de servicii atât investitorilor individuali, cât și antreprenorilor.

Majoritatea BAN sunt organizate ca instituții non-profit, câteva fiind societăți comerciale, care

caută să realizeze profit din procesul investițional.

C. Grupurile de angels

Grupurile de angels sunt „cluburi” de angels care investesc împreună în mod repetat. Ele

sunt adesea „închide”, calitatea de membru este deschisă doar celor care sunt cunoscuți sau

recomandați de membrii existenți.

Un grup tinde să fie relativ formal, adesea strcuturat ca o organizație non-profit, dar cu

investiții realizate direct de membrii individuali (nu în numele grupului).

Pagina 141 din 289

Sursa: Academia Română, 2018, Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr.

120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui mecanism de

monitorizare a implementării acesteia

Grupurile pot fi conduse de membrii, cu munca de identificare a afacerilor și de finalizare

a acestora realizată de către membrii, sau conduse de manageri, unde cea mai mare parte a

activității (dar nu și decizia de investiție) este realizată de un manager numit de membrii.

D. Sindicatele de angeli

Un sindicat adună doi mai mulți angeli într-un consorțiu informal cu scopul de a crea o

masă critică de fonduri pentru investiția într-o companie. Sindicatele sunt adesea create pentru a

finanța o tranzacție unică. Pot fi formate din investitori membri ai unei rețele sau pot ajunge să

colaboreze din alte direcții, inclusiv de către companiile în care urmează să investească.

Formarea de sindicate informale de către membri ai unor rețele pentru a face investiții este din ce

în ce mai des întâlnită (de exemplu, rețeaua estoniană de BA a raportat faptul că în 2017-2018,

87% din afaceri au fost sindicatizate de membrii săi). Sindicatizarea se poate referi de asemenea

la circumstanțele în care doi sau mulți angeli ajung împreună să investească într-o companie.

E mai bine să colaborezi. Îți scade și expunerea. Prefer să

investesc cu mai mulți investitori, cel puțin în online

totdeauna sunt mai mulți, dar și în offline în România

prefer să intrăm mai mulți..

Noi ținem legătura între noi și ne asociem. În TechAngels

e chiar organizat lucrul acesta. Acela e un sindicat deja

organizat, dar și neorganizat, întrebând pe cei pe care îi

mai știi.

Pagina 142 din 289


120/2015 – partea a treia

8.1. Concepte esențiale în formularea cadrului legislativ referitor la business

angels

Înainte de orice, legea business angels trebuie să fixeze din punct de vedere conceptual

entitățile vizate de această lege, dar și procesul de investiții derulat. Astfel, conform Comisiei

Europene, un business angel este: "O persoană identificabilă, cu cunoștințe, de obicei cu

experiență în afaceri, care investește direct o parte din activele sale personale în întreprinderi

noi și în creștere necotate. În afară de capital, Business Angels oferă o experiență de

management a afacerilor pentru antreprenor". Definiția utilizată de EBAN (Asociația

Europeană a Business Angels) este în mare măsură conformă cu definiția directoratului general

al CE și detaliază în continuare caracteristicile esențiale ale Business Angels39

:

Un investitor individual (calificat astfel cum este definit de unele reglementări

naționale).

Investește direct (sau prin holdingul personal) banii proprii.

Este independent din punct de vedere financiar, adică o eventuală pierdere totală a

investițiilor sale în Business Angel nu va schimba semnificativ situația economică a

activelor sale.

Investiții predominant în întreprinderi în stadiul seed sau start-up fără relații de

familie.

Își ia propriile decizii de investiții (finale).

Investiții cu un interval de timp stabilit pe termen mediu și lung.

Gata să furnizeze, pe lângă investiția sa individuală, un sprijin strategic pentru

antreprenori în urma investițiilor pentru ieșire.

Respectă un cod de etică, inclusiv reguli de confidențialitate și corectitudine a

tratamentului (față de antreprenori și alți business angels) și respectarea legislației

anti-spălare a banilor.

Rețelele de business angels reprezintă "...o organizație al cărei scop este de a

facilita intersectarea întreprinzătorilor (căutând capital de risc) cu business angels"40

.

39

EBAN - http://www.eban.org/resource-center/glossary 40

www.eban.org

Pagina 143 din 289

Sindicatele business angels reprezintă o altă formă de organizare a Business

Angels. Potrivit EBAN, sindicatele reprezintă "... adunarea mai multor business angels într-

un consorțiu informal în scopul creării unei mase critice de fonduri peste ceea ce fiecare

business angel ar putea - sau ar fi pregătit să - investească41

". Acest termen se aplică, de

asemenea, în punerea în comun a competențelor pentru a oferi mai multe abilități

manageriale decât ar putea afișa un înger de afaceri individual. Sindicatele susțin că unul

dintre punctele lor forte este capacitatea de a diversifica riscurile și de a finanța mai multe

runde de investiții, deoarece investițiile sunt efectuate de un anumit număr de business

angels. De obicei, investitorul plătește pentru sindicat, iar sindicatul va evalua investiția

potențială pentru ca investitorul să ia decizia finală

Fondurile de co-investiții

Lansarea fondurilor de co-investiții cu business angels s-a dovedit a fi o modalitate

eficientă de a atrage "bani noi" în multe țări, precum și expertiza de pe piață, ajutând la

finanțarea a mii de start-up-uri inovatoare. Îngerii de afaceri aduc capital, cunoștințe,

experiență și o rețea pentru start-up-uri și îi ajută să-și mărească situația. Ei au investit 5.5

miliarde de euro în 2013, reprezentând astfel principala sursă de semințe și investiții în

stadiu incipient în Europa. Schemele de co-investiții cu business angels reprezintă o valoare

adăugată pentru autoritățile publice în comparație cu subvențiile, deoarece efectul lor de

pârghie este mai mare. Sistemele de investiții de tip "co" reprezintă, de asemenea, o valoare

adăugată pentru îngeri, deoarece reduc riscul și permit să se facă mai multe investiții. Prin

urmare, acestea reprezintă o situație de tip win-win-win pentru business angels, care

gestionează autoritățile publice și companiile care beneficiază de aceste investiții.

De obicei, există două scenarii în procesul de creare a fondurilor de co-investiții în

afaceri:

Fondurile de co-investiții publice și private contribuie la crearea unor comunități de

investiții în stadiu incipient și, astfel, la crearea unui ciclu virtuos. Entitățile private

și publice nu mai investesc singure. Riscul investițional este diluat de ambele părți,

contribuind la riscurile "politice" percepute.

Prin combinarea mai multor părți sub forma unor vehicule de finanțare comune, se

colectează mai mulți bani într-un anumit ecosistem și se pot face mai multe investiții.

De asemenea, costurile sunt scăzute, deoarece îndrumarea, crearea de rețele și

cunoașterea îngerilor de afaceri sunt imediat împărțite cu mai mulți oameni. Taxele

de administrare sunt, de asemenea, mai mici comparativ cu fondurile de capital de

risc.

41

Idem

Pagina 144 din 289

Pitch-ul

"Un pitch sau un discurs scurt de business este o cuvântare de aproximativ 30 secunde -

3 minute, în genere, aparent spontană, prin care o persoană își poate promova

competențele, serviciile, ce le poate oferi, sau afacerea, precum și valoarea adăugată, pe

care o poate oferi prin intermediul acestora.42

"

O sesiune de pitching este o situație în care un antreprenor încearcă să-și vândă ideile și

echitatea unui grup de business angels în schimbul de capital și, uneori, chiar și expertiza și

contactele acestora. Scopul meu este de a construi înțelegerea a ceea ce se întâmplă în

timpul acestor întâlniri de pitch și de a examina factorii care afectează rezultatul deciziei:

dacă o oportunitate ar trebui să treacă dincolo de etapa inițială de screening la due diligence

(efortul/pașii necesari).

Rezultatul economic al sesiunii de pitch poate fi enorm pentru succesul unei companii

(Clark 2008). Astfel, literatura recentă din domeniul business angels s-a concentrat asupra

întâlnirilor de teren (Mason și Harrison 2003, Sudek 2006, Maxwell și colab., 2011). Cu

toate acestea, criteriile de investiție referitoare la factorii de prezentare nu sunt considerate

ca fiind semnificative. De exemplu, Clark (2008) a constatat că business angles au comentat

probleme de prezentare, cum ar fi claritatea sau înțelegerea abilității antreprenorului,

structura prezentării pe teren, nivelul informațiilor furnizate, caracteristicile personale ale

antreprenorilor și capacitatea lor de a vinde ei înșiși și oportunitatea lor de investiții. Cu

toate acestea, aceste aspecte afectează numai dacă business angels sunt dispuși să continue

să asculte, dar nu par să afecteze decizia finală de investiție (Clark 2008). Pe de altă parte,

criteriile de respingere referitoare la defectele de prezentare (Mason și Harrison 2003) și

lipsa informațiilor suficiente pentru business angels (Mason și Harrison 2002) sunt

considerate critice.

De ce este importantă fixarea conceptului de către legiuitor? Deoarece încadrarea

investitorului individual în statutul de business angel conform legii atrage după sine inclusiv

posibilitatea diseminării de către MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat a sesiunilor de pitch organizate de diferite entități publice sau private,

inclusiv de către rețelele de business angels sau de către asociațiile sau grupurile ce susțin

atreprenoriatul autohton. Derularea anterioară de investiții ca urmare a participării la sesiuni

de pitch reprezintă criterii de recunoaștere a calității de business angel cu experiență și deci

know-how în domeniu.

Rentabilitatea investiției

42

***- https://www.todaysoftmag.ro/article/739/pitching-ul-in-business-cum-sa-vinzi-in-patru-pasi-simpli, accesat

Februarie 2019;

Pagina 145 din 289

Rentabilitatea investițiilor reprezintã o modalitate de mãsurare a performanței economice, utilizatã

pentru a evalua eficiența unei investiții sau a compara eficiența unui numãr de investiții diferite. ROI return

on investment/rentabilitatea investiției încearcã sã mãsoare în mod direct valoarea profitului pe o anumitã

investiție, în raport cu costul investiției.

ROI = (valoarea curentã a investiției - costul investiției) / costul investiției

"Valoarea curentă a investiției" se referă la veniturile obținute din vânzarea investiției.

Deoarece ROI este măsurat ca procent, poate fi ușor comparat cu rentabilitatea altor

investiții, permițându-se să se măsoare o varietate de tipuri de investiții, comparativ.

Importanța definirii acestui concept se regăsește la nivelul mecanismului de monitorizare

a aplicării legii, unde este necesară identificarea unui set de indicatori care să comensureze

impactul economic al investițiilor de tip business angel pentru a putea localiza eventualele

variații generate de aplicarea legii.

Conform EBAN, la nivel european, media rentabilității acestor investiții este de

aproximativ 30%43

, cu valori peste medie - în jur de 40% în Austria, Germania sau Europa

de est.

Exit-ul

Exit-ul reprezintă "procesul prin care fondatorii companiilor private dețin societățile pe

care le-au ajutat să le creeze"44

. Conform literaturii de specialitate, sunt identificate trei

situații în care apar exit-uri în cazul investițiilor business angels:

(i) când firma încetează să mai efectueze tranzacții din motive financiare (de exemplu

faliment);

(ii) la achiziția firmei și subsumarea acesteia într-o altă organizație;

(iii) plecarea forțată (de exemplu prin succesiunea familială sau vânzarea afacerii)45

. Între

timp, persoanele implicate în oricare dintre aceste situații pot continua ca antreprenori prin

inițierea sau cumpărarea unei alte afaceri.

Considerarea acestui concept la nivelul cadrului legislativ, este importantă, deoarece

există o preocupare crescândă în rândul investitorilor îngerilor că exit-urile au devenit mai

greu de realizat de la criza economică și prăbușirea domeniului IT de la începutul anilor

2000 din SUA46

.

Aici există două aspecte: 43

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-

business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf 44

DeTienne, D R and Cardon, M S (2012) - Impact of founder experience on exit intentions, Small Business

Economics, 38, 351-374; 45

DeTienne, D R and Wennberg, K (2013) - Small business exit: review of past research, theoretical considerations

and suggestions for future research, în S Newbert (ed) Small Businesses in a Global Economy: Creating and

Managing Successful Organisations, Westport: CT, Praeger. 46

Waddell, J (2013) - Evidence, Official Report of the Scottish parliament Economy, Energy and Tourism

Committee, 35th meeting, session 4, column 3697;

Pagina 146 din 289

în primul rând, există pur și simplu mai puține exit-uri (așa cum am arătat și anterior

ca urmare a concluziilor desprinse din discuțiile cu business angles). După cum a

observat un business angel cu experiență din SUA - "Impresia de ansamblu atunci

când vorbim cu îngerii din întreaga lume este faptul că ei au devenit frustrați de

lipsa de ieșiri reușite sau de evenimente de lichiditate, ceea ce a dus la faptul că nu

primesc rentabilitatea investițiilor pe care au sperat" 47

.

în al doilea rând, aceste ieșiri necesită un timp mai îndelungat. John Waddell,

directorul companiei Archangels, care se pretinde a fi cel mai vechi grup de business

angels care funcționează în lume, remarca faptul că "în 2005 timpul mediu între

investire și exit pentru companiile aflate în stadii timpurii era de aproximativ trei

ani; este acum 10 ani sau mai mult ... A fost o secetă de exit-uri"48

. Aceeași

problemă a fost evidențiată de către Asociația National Angel Capital din Canada în

cel mai recent raport de investiții (NACO, 2014). "O provocare principală pentru un

număr de grupuri de înger este timpul de exit. Oportunitățile de investiții pe termen

lung restricționează capacitatea business angels de a reinvesti în noi companii.

Lipsa circulației fondurilor înseamnă că grupurile trebuie să recruteze noi membri

pentru a rămâne activi. O mare parte din timpul managerial al grupului de angels

este cheltuit în căutarea unui nou membru în încercarea de a aborda oboseala

investitorilor "49

.

În medie, business angels au raportat cel puțin o ieșire din ultimii trei ani50

. Cu toate

acestea, la nivel european, conform Comisiei Europene, jumătate dintre investitori au

raportat doar una sau două exit-uri și doar primele zece procente au raportat 8 sau mai multe

exit-uri. Numărul de exit-uri diferă substanțial și între regiuni, de la 2 ieșiri la mediana din

Benelux la 4 în Marea Britanie și Irlanda. În ceea ce privește randamentul tipic, acesta este

unul pozitiv pentru 51% din exit-urile raportate de business angels. 35% au avut un

randament negativ, iar 14% au fost considerate neutre. Ponderea investițiilor pozitive este

cea mai mică în Franța - 41%, unde jumătate din ieșirile raportate au dat un randament

negativ51

. Pe de altă parte, investitorii business angels din Europa Centrală și de Est au

47

Gray, N (2011) - Present Business Angel Thinking on Exits. Unpublished report for LINC Scotland; 48

Idem Waddell (2013;) 49

*** NACO (2014) 2013 - Report on Angel Investing Activity in Canada: accelerating the asset class, National

Angel Capital Association: Toronto; 50

*** European Comission (2017) - Understanding the Nature and Impact of the business angels in Funding

Research and Innovation Final Report - http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-

Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-

Innovation_FV.pdf, accesat Februarie 2019; 51

Idem Comisia Europeana (2017);

Pagina 147 din 289

raportat cea mai mare pondere a exit-urilor pozitive la 64%. Doar 13% din ieșirile din

această regiune sunt negative.

Aceste cifre reprezintă indicatori de luat în seamă pentru fixarea cadrului legislativ și a

mecanismului de monitorizare. Durata până la exit și succesul acestuia sunt pe de o parte

imaginea succesului investiției și pot fi corelate cu beneficiile oferite de lege atât din punctul

de vedere al dimensionării acestora, cât și al duratei lor - în corelație cu intervalul până la

exit și nevoile de ajustare a acestei durate în funcție de condițiile pieței.

8.2. Schema de minimis

De ce o schemă de minimis în cadrul potențialelor facilități oferite de lege în cazul

investitorilor individuali de tip business angels?

Primul pas necesar pentru a putea oferi un răspuns acestei întrebări este localizarea

conceptelor de ajutor de stat și schemă de minimis când discutăm de beneficii acordate

investitorilor individuali. Cu alte cuvinte, conform accepțiunii Consiliului concurenței, așa cum a

fost aceasta exprimată în momentul elaborării Legii 120/2015, orice facilitate de ordin fiscal

oferită investitorilor business angels, se încadrează în aria ajutorului de stat acordat

întreprinderilor tinere. Ajutorul de stat, conform politicii europene din domeniu concurenței,

reprezintă o practică cu impact asupra liberei concurențe pa piață, și astfel, trebuie să se supună

reglementărilor Comisiei Europene în domeniu pentru ca acest impact să nu fie unul negativ, și

deci, să nu genereze distorsiuni ale concurenței.

Ajutorul de stat poate apărea ori de câte ori resursele de stat sunt folosite pentru a oferi

asistență care oferă organizațiilor un avantaj față de alții. Aceasta poate denatura concurența,

care este dăunătoare consumatorilor și companiilor din UE. În cazul unei eșec real pe piață,

ajutorul de stat ar putea fi necesar și justificat. În general, ajutoarele care schimbă cu adevărat

comportamentul organizației care le primește, care cea mai bună modalitate de a aborda eșecul și

de a limita distorsiunile, și în cazul căruia beneficiile depășesc orice efecte negative asupra

concurenței, sunt acceptabile conform politicii europene din domeniul concurenței52

.

Chiar din aceste precizări, reiese, considerăm destul de evident, faptul că facilitățile acordate

de stat investitorilor de tip business angels, în cazul legii analizate și propuse spre modificare nu

se pliază în totalitate pe acest concept. Argumente principale în acest sens pot fi sintetizate după

cum urmează:

52

*** - State Aid: The Basics Guide (2015), Guvernul Marii Britanii - Depatamentul pentru inovații, afaceri si

competențe -

https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/443686/BIS-15-

417-state-aid-the-basics-guide.pdf, accesta Februarie 2019;

Pagina 148 din 289

- nu este vorba de un eșec de piață, ci mai degrabă de sprijin pentru dezvoltarea din faza de

seed acordată unei întreprinderi tinere, și nu unui business angel, fiind preluat și translatat în

mod artificial beneficiul de la destinatarul său final - strat-up-ul la intermediarul facilitator al

investiției;

- nu este vorba în sensul strict de resurse ale statului, ci mai degrabă de facilități de tip

operațional. Asta dacă nu vorbim de facilități fiscale;

- în cazul celorlalte state membre UE, acest tip de sprijin pentru business angels nu a fost

încadrat similar, deci nu există un precedent al practicii UE în domeniu.

La nivel european, există doar câteva țări care oferă condiții speciale pentru investițiile în

stadiu incipient, însă din acestea, doar trei sisteme extinse în prezent oferă stimulente fiscale

pentru business angels. Aceasta reprezintă o experiență ce poate fi valorificată de restul statelor,

inclusiv România, care doresc să instaureze diferite sisteme de beneficii și stimulare a

investițiilor business angels.

În Franța, business angels beneficiază de o reducere a impozitului pe venit de 18% din suma

investită cu o limită de 50.000 EUR (100.000 EUR pentru cuplurile căsătorite). Investiția trebuie

să aibă loc timp de cel puțin 5 ani, iar compania trebuie să fie un IMM. În plus, persoanele

eligibile pentru impozitul pe avere pot investi până la 90 000 EUR și pot reduce impozitul pe

avere cu 50% (astfel, o deducere maximă a impozitului pe avere de 45 000 EUR). Această pauză

fiscală se aplică și în cazul investițiilor în IMM-uri din cele 28 de state membre ale UE.

Reducerea impozitului pe câștigurile de capital și reducerea impozitului pe venit menționate mai

sus nu pot fi aplicate aceleiași investiții unice.

În Italia, câștigurile de capital realizate de business angels (rezidenți și nerezidenți) care nu

desfășoară o activitate comercială la care participările sunt efectiv legate, sunt scutite de impozit

în proporție de 50,28%. Restul de 49,72% este inclusă în venitul impozabil al acționarului

individual, supus impozitului pe venit individual perceput la rate progresive. În general, este

posibil să se compenseze aceste câștiguri cu pierderile realizate în urma cedării participațiilor din

aceeași categorie.

În Marea Britanie, business angels beneficiază de două scheme principale, precum și de o a

treia schemă nouă pentru a sprijini investițiile cu impactul social, dar și de împrumuturi pentru

întreprinzători: în special pentru antreprenori, acest lucru permite o impozitare de 10% pentru

primele 10 milioane de lire câștiguri pe întreaga durată de viață pentru afacerile eligibile, în loc

de până la 28%. Aceste scheme - Enterprise Investment Scheme (EIS), SEED Enterprise

Investment Scheme (SEIS), Social Investment Tax Relief Scheme (SITR) au fost prezentate pe

larg în studiile anterioare.

Pagina 149 din 289

Care este impactul acestor beneficii fiscale? Acesta se poate regăsi pe mai multe paliere

după cum urmează53

:

Implicații în zona politicilor economice

1. Abordarea aversiunii față de risc pentru investitori: Schemele de stimulare fiscală ar

trebui să contribuie la scăderea riscului (invers și dezavantajului) investițiilor în IMM-uri și start-

up-uri, cum ar fi oferirea creditelor fiscale anterioare sau reducerea pierderilor pe o bază mai

favorabilă decât cea oferită de linia de bază sistem fiscal.

2. Problema "selectării câștigătorilor": proiectarea stimulentelor fiscale ar trebui să

recunoască faptul că guvernele rareori, dacă vreodată, dispun de resursele și informațiile

necesare pentru a viza cu succes sprijinul pentru anumite firme, sectoare sau tehnologii. În

schimb, proiectul de stimulare fiscală ar trebui să vizeze firmele antreprenoriale pe baza unor

criterii, cum ar fi vârsta și mărimea (numărul financiar și numărul de angajați).

3. Obținerea unor investiții de calitate: Proiectul de stimulare fiscală ar trebui să utilizeze

criterii calitative care promovează calitatea investițiilor, cum ar fi reducerea impozitelor legate

de performanță, în combinație cu caracteristici care promovează absorbția.

4. Stabilitatea și conștientizarea: absorbția stimulentelor fiscale ar putea fi îmbunătățită

printr-o combinare a unei stabilități sporite a caracteristicilor de proiectare în timp și a

sensibilizării investitorilor vizați.

5. Monitorizarea și evaluarea sistematică: Există o absență a monitorizării transparente și

sistematice de către guverne a costurilor fiscale și a impactului economic generat de stimulentele

fiscale. Monitorizarea sistematică și evaluarea stimulentelor fiscale pot sprijini proiectarea și

reforma lor, precum și promovarea obținerii unei rentabilități.

Condiții de transferabilitate

Studiile Comisiei Europene54

evidențiază faptul că, înainte de a pune în aplicare scheme de

stimulente fiscale în contexte noi sau de a reforma sistemele existente în conformitate cu bunele

practici constate în alte țări, ar trebui acordată atenție următoarelor considerente:

1. Cerințele de proiectare: Este important să se asigure că elementele de proiectare sunt

adaptate pentru a se potrivi nevoilor contextului local (juridic, instituțional, economic, politic sau

de altă natură).

2. Cerințe administrative: Orice modificări necesare ale politicilor, procedurilor și

sistemelor existente ar trebui proiectate și testate înainte de implementare.

53

*** - European Comission (2015) - Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to

foster the investment of SMEs and start-ups, Final Report TAXUD/2015/DE/330 FWC No. TAXUD/2015/CC/131,

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/taxation_paper_69_vc-ba.pdf, accesat Februarie 2019; 54

Idem European Comission (2015);

Pagina 150 din 289

3. Dezvoltarea capacităților și formarea profesională: Modificările proceselor

administrative ar trebui să fie însoțite de sprijin pentru persoanele responsabile de administrarea

schemei de stimulente fiscale în cadrul autorității de implementare.

4. Comunicarea, informarea și promovarea atât anterior cât și în curs: introducerea noilor

stimulente fiscale necesită o strategie de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare și a

promova adoptarea.

5. Cadru de monitorizare și evaluare: Noi stimulente fiscale trebuie să fie monitorizate și

evaluate în mod corespunzător, pentru a se asigura că costurile fiscale incrementale ale schemei

sunt justificate de efectele economice și sociale mai largi generate.

În virtutea utilizării criteriilor de calificare, schemele de stimulare ce au în vedere deducerea

fiscală trebuie gestionate fără discriminare. Cu toate acestea, există o lipsă destul de generalizată

de monitorizare transparentă a costurilor fiscale și a impactului economic, dar și o lipsă largă de

orientări ușor accesibile din partea autorităților de punere în aplicare privind conceperea și

funcționarea schemelor de stimulente fiscale.

Tabelul de mai jos prezintă o sinteză a beneficiilor de natură fiscală așa cum sunt ele

oferite de diferitele guverne ale statelor din Europa.

Tabelul nr. 8.1 Prezentare generală a regimurilor fiscale în diferite țări europene

Țară Taxa pe venit Câștiguri de capital Dividende

Individ Corporativ Individ Corporativ Individ Corporativ

Austria până la

50% 25%

27,5% sau

30%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

27,50% Nu există

impozitare

Belgia până la

50%

33% plus

suprataxa

de 3%

De regulă nu

sunt taxați

Supuse

impozitării

veniturilor

întreprinderii și

scutite pentru

câștigurile din

participații

30% Scutiți 95%

Bulgaria 10% 10% 10%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

5% Nu există

impozitare

Croația până la

40% 20% 4% 20%

Dividendele ce

depășesc 12.000

coroane sunt impozitate

cu 12%

12%

Cipru

până la

35%

plus o

suprata

xă de

3,5%

12,50%

În general nu

sunt

impozitate

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

17% Scutiți

Pagina 151 din 289

Republic

a

Ceha

15% 19% 15%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

15% 15% dar cu

multe scutiri

Danemar

ca

până la

55,56% 22%

27% până

42% 24,50% Până la 42% Scutiți

Estonia 21%

0% până la

repartizarea

dividendelo

r

21%

0% până la

repartizarea

dividendelor

21/79 din valoarea netă

a

dividendelor (21% din

plata bruta a

dividendelor)

21/79 din

valoarea netă a

dividendelor

(21% din plata

bruta a

dividendelor)

Finlanda

până la

31,75%

+

impozit

e locale

între

16,5%

și

22,5%

+

suprata

xa de

până la

2.25%

20% 30%-32% 30%-32%

Pentru 85% din

valoarea dividendelor

impozitul este

între 30%-32% iar

pentru 15% din

valoarea dividendelor

sunt scutiți

Scutiți

Franța

până la

45%

plus o

suprata

xă de

până la

4%

33,33%

până la

38,1%

16% din

vânzarea

activelor

imobilizate

38.1% (u excepția

vânzării

participaților ce

se pot încadra în

regimul de scutire

a participațiilor

- rata efectivă

fiind 4,13% sau

4,57%)

impozitată ca orice alt

venit al persoanelor

fizice,

la care se adaugă

valoarea contribuțiilor

sociale

scutiți 95%

Germani

a

Până la

47,5% 15%

Impozitată la

nivelul

persoanelor

fizice

(aplicabil

pentru 60 %

din venituri)

sau 26,375%

scutiți 95%

Impozitată la nivelul

persoanelor fizice

(aplicabil pentru 40 %

din profit) sau 26,375%

scutiți 95%

Grecia Până la

42%

Până la

33% 15% 26% 10% Scutiți

Ungaria 15% 9% 15% 9% 15% Scutiți

Irlanda Până la

52%

12,5%

(tranzacțion

abile) sau

25%

(netranzacți

onabile)

33% 33% 52% Scutiți

Italia

Până la

43% +

impozit

e

regiona

le de

până la

3,33%

+

impozit

24% plus

impozite

regionale

(in general

3,9%)

Impozitate la

nivelul

veniturilor

pentru

persoane

fizice. Scutiri.

scutiți 95%

Impozitate ca si

veniturile persoanelor

fizice. Scutiri

Scutiți 41,86%

Pagina 152 din 289

e locale

de

0,9%

Kosovo Până la

10% 10% 10% din net 10% din net 0% 0%

Letonia 24% 15% 15% 15% 15% Scutiți

Lituania 15% 15% 15% 15% 15%

15% cu

anumite

excepții

Luxemb

urg

Până la

42%

De la 15%

până la 19%

+ 7% +6%

până la 12%

impozite

locale

Până la

45,78%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

Până la 45,78%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative dar

cu anumite

scutiri.

Macedon

ia 10% 10% 0% 0% 10% 0%

Norvegia

28%

plus un

impozit

margin

al de

până la

12%

28% 28% 28% cu scutiri 28% Scutiți 97%

Polonia

între

18% și

32%

19% 19% 19% 19% Scutiți

Romania 16% 16% 16% 16% 5% 5%

Rusia

13%

(pentru

rezidenț

i) sau

30%

(pentru

persoan

e din

afară)

20% 13%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

9% pentru rezidenți și

15% pentru persoane

din afară

9% pentru

rezidenți și

15% pentru

persoane din

afară sau scutiți

Serbia 10%/15

%/20% 15% 15% 15% 15% Scutiți

Slovacia până la

25% 22% până la 25% 22% Scutiți Scutiți

Slovenia până la

50% 17%

20% până la

5% în funcție

de perioada

de păstrare

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiți 50%

Scutiți la primire, 25%

impozitare la sursă în

momentul plății

Scutiți la

primire, 15%

impozitare

la sursă în

momentul

plății. Scutiri.

Spania până la

48% 28%

între 20% și

23%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

21%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

Suedia până la

57% 22%

30% (25%

pentru acțiuni

nelistate)

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

30%

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

Elveția până la

44%

între 11% și

24% Scutiți.

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Impozitată la nivelul

veniturilor persoanelor

fizice.

Supuse ratei

impozitului pe

veniturile

corporative.

Pagina 153 din 289

Pot fi aplicate și

scutiri.

Pot fi aplicate

scutiri.

Olanda până la

52% până la 25%

25% atunci

când deține

cel

puțin 5% din

participații

Supuse

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

25% Scutiți

Turcia până la

35% 20% până la 35%

Supuse

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

până la 35% Scutiți

Marea

Britanie

până la

45% 20%

18% sau

28%. Scutiri.

Supuse

impozitului pe

veniturile

corporative.

Scutiri.

Până la 37,5% Scutiți

Sursa: EBAN - Compendium of fiscal incentives: Tax Outlook in Europe. Business Angels

Perspective (2017,) http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Compendium-of-

Fiscal-Incentives-2017.pdf, accesat Februarie 2019.

Pentru evaluarea instrumentelor fiscale ce pot fi utilizate de către politica publică, o scară

de patru puncte va fi utilizată pentru a evalua performanța stimulentelor fiscale față de

variabilele de referință de bază. Un scor de 4 va fi acordat stimulentelor fiscale care prezintă

bunele practici. Un scor de 1 va fi acordat acelor stimulente fiscale care prezintă o practică

nerecomandată. Un scor de 3 va fi acordat acelor stimulente fiscale care se încadrează între

limitele bunei practici și practica nerecomandată. În cazul unor informații lipsă sau incomplete

cu privire la o variabilă de referință, se va acorda un scor de 2. Scorul mediu pentru fiecare

categorie de variabilă de referință (domeniu de aplicare, criterii de calificare și administrare) va

fi luat ca scor general pentru acea categorie. La atingerea punctajului mediu, orice cazuri de

informații lipsă sau incomplete privind o variabilă de referință (adică un scor de 2) vor fi excluse

din mediile pentru a baza benchmarking-ul numai pe caracteristicile de design observabile.

Metodologia de notare poate adopta un cadru de alocare a scorurilor în patru puncte, variind de

la 4 la 1, se poate utiliza și un cadru de punctare în trei puncte, variind de la 1 la -1.

Aceasta prezintă două divergențe-cheie:

se poate îndepărta de notarea negativă (adică atribuirea unui scor de -1 la practica

nerecomandată) - acest lucru evită conotațiile negative atașate evaluării negative, precum

și crearea unei puncte mai mari de puncte între practica bună și cea nerecomandată;

în al doilea rând, și poate mai important, cadrul de notare face distincția între absența

informației și practica neutră. Este important să se facă această distincție, astfel încât

Pagina 154 din 289

rezultatele benchmarking-ului să se bazeze pe trăsăturile observabile ale designului,

excluzând cazurile de informații lipsă din benchmarking55

.

Conform studiului Comisiei Europene utilizând această metodologie de scoring,

rezultatele indică pe prima poziție ca exemplu de bună practică Marea Britanie cu Seed

Enterprise Investment Scheme, pe locul 6 - Germania cu “INVEST - Venture Capital Grant", iar

pe poziția 3 intermediară Franța cu reducerea de taxe “Madelin”56

.

Mențiunile esențiale în această fază a analizei și propunerilor pentru modificarea legii,

sunt:

exemplele europene de bună practică nu pot fi translatate în România, ci doar aplicate

în mod adaptat la realitatea economiei naționale și la contextul legislativ și fiscal

existent;

la momentul actual nu ne putem exprima o opțiune favorabilă oferirii de facilități

fiscale, cel puțin nu la nivelul acestei legi.

Avansând de la beneficiile acordate business angels, este clar faptul că opțiunea

Consiliului Concurenței legată de schema de minimis, are drept consecință cvasi obligatorie

asocierea acestei scheme de minimis start-up-urilor beneficiare de finanțare. Referitor la această

schemă, putem sintetiza, ca urmare a analizei realizate următoarele elemente esențiale în sensul

formulării acesteia:

- Acordarea ajutorului de minimis în cadrul prezentei scheme se face în conformitate cu

prevederile în domeniu din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 din 18 decembrie 2013

pentru aplicarea art. 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr. 352/ 1 din 24

decembrie 2013.

- schema e minimis și grantul aferent se aplică strict pe teritoriul României, în regiunile -

Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest și Sud-Vest Oltenia.

- schema de minimis aferentă legii business angels nu intră sub obligația notificării

Comisiei Europene conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1407/201

- schema de minimis implică acordarea unor granturi în conformitate cu reglementările

legale de la baza acestui instrument de finanțare;

- MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este

administratorul schemei de minimis aferente legii business angels;

55

*** - European Comission (2015) - Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to

foster the investment of SMEs and start-ups, Final Report TAXUD/2015/DE/330 FWC No. TAXUD/2015/CC/131,

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/taxation_paper_69_vc-ba.pdf, p. 187, accesat Februarie

2019; 56

Idem European Comission (2015), p.190.

Pagina 155 din 289

- Start-up-ul trebuie să depună la MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț

și Antreprenoriat o solicitare pentru acordarea ajutorului de minimis, condiționată de

obținerea unei investiții de la unul sau mai mulți investitori business angels;

- plafonul de acordare a grantului din cadrul schemei de minimis este de 200.000 euro

conform legislației în vigoare și nu poate depăși capitalul avansat de către investițiile de tip

business angels (una sau mai multe). Orice sume suplimentare investite de către business

angels în start-up-ul respectiv nu intră sub incidența schemei de minimis;

- ulterior aprobării alocării grantului conform schemei de minimis pentru start-up-uri în

sensul prezentei legi, activitatea și sediul social al firmei trebuie să se regăsească pe

teritoriul României pentru o perioadă de minim 5 ani;

- aplicarea prezentei scheme de minimis și acordarea grantului aferent implică

imposibilitate acordării oricărei alte finanțări publice pentru start-up-ul respectiv în

România;

- Grantul aferent schemei de minimis, se va acorda pe bază de aplicație, în cadrul unor

apeluri anuale de finanțare pe baza normelor de aplicare ale legii care stabilesc bugetul

anual (pe baze multi-anuale) aplicabil;

- Grantul aferent schemei de minimis se va transfera într-o transă justificată cu documente

financiare aferente cheltuielilor eligibile derulate, în termen de 12 luni de la acordare.

Nedepunerea documentelor financiare aferente împreună cu o declarație pe proprie

răspundere a administratorului firmei (conform căreia cheltuielile respective nu fac

obiectul dublei finanțări din surse publice sau private) în termen de 30 de zile de la

expirarea celor 12 luni de la încasarea transei unice, atrage după sine returnarea integrală a

acestei transe

- Grantul aferent schemei de minims poate fi utilizat pentru suportarea următoarelor

cheltuieli eligibile conform legii: cheltuieli de personal, cheltuieli cu achiziția de

imobilizări corporale sau necorporale, cheltuieli cu brevete de invenție și alte drepturi de

proprietate intelectuală asociate, cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile,

servicii prestate de terți, cheltuieli cu utilitățile, cheltuieli de publicitate, promovare a

produselor/serviciilor firmei (cu precizarea expresă a sursei de finanțare), cheltuieli de

regie/administrative (comunicații și plata utilităților, cheltuieli salariale pentru personalul

administrativ, cheltuieli pentru închiriere de spații necesare desfășurării activităților

firmei).

Pagina 156 din 289


120/2015 – partea a patra

9.1 Propuneri de modificare a Legii 120/2015 privind investițiile business

angels

În baza celor prezentate în secțiunea 1, am propus următorul conținut al Legii 120 privind

stimularea investitorilor individuali business angels:

1. ART. 1

(1) Prezenta lege reglementează condiţiile în care persoanele fizice pot deveni investitori

business angels, ca urmare a dobândirii de părţi sociale prin investiţii în microîntreprinderi şi

întreprinderi mici, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite

în continuare societăţi, care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt constituite ca societăţi cu răspundere limitată în condiţiile art. 2 din Legea societăţilor nr.

31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt întreprinderi autonome în sensul Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările

ulterioare;

c) nu se află în incapacitate de plată sau în stare de insolvenţă ori în faliment şi nu a fost deschisă

procedura concordatului preventiv sau a lichidării societăţii;

d) nu au mai mult de 3 ani vechime de la data înființării;

e) au sediul social în România.

(2) Nu intră sub incidenţa prezentei legi investiţiile realizate în societăţi care desfăşoară activităţi

în următoarele domenii:

a) bancar;

b) asigurări şi reasigurări, al pieţei de capital, intermedieri financiare, orice alte activităţi în

domeniul financiar;

c) tranzacţii imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar,


d) jocuri de noroc şi pariuri;

e) producţie sau comercializare de oţel;

f) producţie sau comercializare de cărbune;

g) construcţii de nave maritime şi fluviale;

Pagina 157 din 289

h) producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate

sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;

i) consultanţă în orice domeniu.

ART. 2.

Concepte și termeni

1) Investitorul business angel este o persoană fizică, cu o avuție mare și experiență relevantă în

afaceri, care investește o parte din averea sa în firme private noi și în creștere, înființate de

antreprenori cu care nu are relații particulare sau familiale, cărora le oferă, pe lângă capital

financiar, servicii de mentorat și le pune la dispoziție experiența și rețeaua sa de contacte

profesionale.

Caracteristicile investitorului business angel sunt:

- Are, de obicei, experiență antreprenorială;

- Acționează singur sau în sindicate, alături de alți investitori business angels;

- Dispune de un portofoliu de investiții, pentru diversificarea riscului;

- Urmărește obținerea unui randament ridicat de pe urma investiției, pentru a compensa

pierderile din alte investiții;

- Investește, de regulă, sume limitate, în domenii de activitate inovatoare, cunoscute sau în

care are experiență, conform profilului său investițional;

- Țintește firme aflate în faze incipiente, cu potențial de creștere;

- Investește întotdeauna, pe lângă capitalul financiar, și capital intelectual;

- Investește pe un orizont finit de timp;

- Are o strategie de ieșire din societate;

- Respectă un cod de conduită profesională.

2) Antreprenorul este persoana fizică, fondatoare a unei societăți, care, pentru a suplini lipsa

resurselor financiare necesare creșterii afacerii și, eventual, a experienței antreprenoriale, atrage

unul sau mai mulți investitori business angels drept asociați, pentru o perioadă limitată de timp,

prin vânzarea de părți sociale către aceștia.

3) Rețeaua de business angels constituie o organizație profesională, cu personalitate juridică, ce

sprijină și intermediază contactul și tranzacțiile dintre antreprenori și investitorii business angels.

Serviciile oferite de către rețelele de business angels cuprind, fără a fi limitate la:

a) Stimularea investițiilor de tip business angels;

b) Dezvoltarea de standarde de calitate în domeniu;

c) Reprezentarea intereselor membrilor rețelei în fața autorităților statului și a terților;

d) Intermedierea contactelor dintre antreprenori și investitori;

Pagina 158 din 289

e) Organizarea de ateliere de lucru și întâlniri pentru antreprenori, investitori și persoanele

interesate;

f) Organizarea de evenimente de promovare a investițiilor de tip business angel;

g) Oferirea de cursuri de formare, mentorat și coaching antreprenorilor care doresc să apeleze la

investiții de tip business angel;

h) Oferirea de consultanță financiară antreprenorilor în conceperea planurilor de afaceri și a

prezentărilor;

i) Analiza, din punct de vedere tehnic, financiar, comercial, managerial, juridic a propunerilor

de afaceri înaintate de către antreprenori investitorilor business angels;

j) Organizarea de evenimente de prezentare (pitching) pentru antreprenori în fața investitorilor;

k) Oferirea de consultanță juridică în încheierea contractelor;

l) Realizarea de studii de piață specifice.

Pentru serviciile oferite, rețelele pot solicita tarife și comisioane de succes.

ART.3.

Părțile implicate se obligă se respecte următoarele principii de etică și deontologie profesională:

a) Respectarea legii investițiilor business angels, a oricăror acte normative și reglementări care

vizează această activitate, afacerile în general și relațiile de afaceri dintre părți, dar și a

regulilor concurenței deschise;

b) Toate obligațiile asumate vor fi aduse la îndeplinire în condiții de respectare a contractului,

corectitudine, loialitate și onestitate. Partenerii implicați în negociere sau tranzacție trebuie să

manifeste bună credință, implicare reală în afacere, seriozitate, profesionalism și să nu aducă

atingere imaginii celorlalte părți implicate în negociere/afacere. Apariția oricărei modificări

de circumstanțe față de momentul semnării contractului, care ar putea periclita afacerea sau

interesele părților, trebuie adusă imediat la cunoștință;

c) Toate părțile se angajează să nu divulge, fără acordul prealabil al celeilalte/celorlalte părți,

ideile, informațiile, secretele tehnice și comerciale etc. de care au luat cunoștință pe parcursul

prezentărilor efectuate și al implementării contractului;

d) Rețelele de business angels trebuie să dea dovadă de imparțialitate, integritate și transparență

în consultanța acordată părților care apelează la serviciile lor;

e) Părțile trebuie să se abțină de la angajarea în negocieri sau semnarea de contracte atunci când

înțelegerile ar duce una dintre părți în situația de concurență neloială sau conflict de interese.

Trebuie evitate și conflictele de interese care ar putea apărea ulterior, între partenerii de

afaceri (furnizori, clienți) ai antreprenorului și investitorii business angels;

f) Este interzisă existența unei relații de rudenie între oricare dintre părțile implicate în

tranzacție;

Pagina 159 din 289

g) Atât pe parcursul negocierii, cât și al derulării afacerii, niciuna dintre părți nu trebuie să

ascundă celeilalte/celorlalte părți informații cheie cu privire la afacere și la finanțarea

acesteia, care ar putea periclita viitorul afacerii sau buna execuție a contractului, nu trebuie să

prezinte date false sau incomplete, capabilități și obiective nerealiste. Schimbul de informații

între părți trebuie făcut transparent și cu acuratețe, pe toata perioada cât investitorul business

angels este asociat în firmă;

h) Investitorul business angel se angajează să nu investească sume de bani cu proveniență

incertă, ilicită, dubioasă sau care ar putea fi grevate de datorii;

i) Investitorul business angel nu trebuie să acapareze managementul operațional al societății;

acesta rămâne în sarcina antreprenorului, în timp ce investitorul acționează ca un mentor sau

un consultant;

j) Investitorul business angel se angajează să-și pună la dispoziție, în mod onest, experiența,

aptitudinile manageriale și contactele, fără să ceară o remunerație pentru acestea.

ART. 4

Orice persoană fizică poate deveni investitor business angel la societăţile prevăzute la art. 1, dacă

îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este o persoană din afara societăţii şi dobândeşte calitatea de asociat al acesteia prin

aportul său în numerar la capitalul social al societăţii, rezultând emiterea de noi părţi

sociale în favoarea sa; investitorul individual-business angel va dobândi un număr de

părţi sociale la societate la valoarea nominală cu primă de emisiune aferentă aportului

său, plătită la data majorării capitalului social;

b) nu are o relație de rudenie cu asociații societății;

c) investeşte cel puțin 20.000 de euro, echivalent lei la cursul Băncii Naţionale a României

din ziua efectuării operaţiunii în societatea al cărei asociat devine, prin dobândirea de

părţi sociale; dobândirea părţilor sociale are loc prin majorare de capital social, în

conformitate cu prevederile lit. a), iar suma investită va fi plătită prin intermediul

sistemului bancar din România şi va fi înregistrată în contabilitatea societăţii, conform

legii;

d) investiţia este efectuată strict în vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate al

societăţii şi planului de afaceri pentru care investitorul individual-business angel va

investi;

e) nu are fapte înscrise în cazierul fiscal eliberat de autorităţile competente la data efectuării

investiţiei;

f) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri,

Pagina 160 din 289

evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi

sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi

combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru

infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

g) investește, pe lângă capital financiar, și capital intelectual, sub formă de know-how,

contacte, consultanță managerială;

h) este membru al unei rețele de business angel, așa cum este definită la art. 6.

ART. 5

(1) Investitorul business angel, asociaţii societăţii şi societatea vor încheia un acord de

contribuţie în care se menţionează obligatoriu majorarea de capital social prin emiterea de părţi

sociale şi prima de emisiune, urmând să îl înregistreze la registrul comerţului, conform legislaţiei

în vigoare.

(2) În registrul comerţului se face menţiunea despre statutul de investitor business angel, pe baza

acordului de contribuţie, care va fi ataşat la cererea de înregistrare a majorării de capital social şi

emiterea de noi părţi sociale.

(3) Planul de afaceri acceptat de către părți, în baza căruia investitorul business angel investește

în firmă, devine anexă la acordul de contribuție.

(4) Planul de afaceri stabilit inițial poate fi modificat ulterior, prin acordul părților.

ART. 6

Rețeaua de business angels este orice persoană juridică ce îndeplinește următoarele condiții:

a) Este o organizaţie legal constituită în România, cu personalitate juridică, conform legislaţiei

româneşti aplicabile pentru fiecare tip de structură cu personalitate juridică;

b) Are drept scop asumat susținerea investitorilor business angels și a investițiilor de tip

business angel;

c) Oferă servicii specifice rețelelor de business angels, conform art. 2, alin. 3;

d) Dispune de un set de proceduri de intermediere a negocierilor și tranzacțiilor dintre

investitorii business angels și antreprenori;

e) Dispune de un regulament de înrolare ca membri pentru investitorii business angels și

antreprenori, aceștia putându-se înscrie în rețea fără restricții, dacă respectă condițiile de

înrolare;

f) Dispune de un cod de etică și deontologie profesională aplicabil membrilor și angajaților

rețelei, cu prevederi referitoare inclusiv la evitarea conflictului de interese;

g) Dispune de o bază de date cu privire la membri și tranzacțiile intermediate.

ART. 7

Pagina 161 din 289

(1) Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat acordă granturi societăților,

astfel:

a) societățile beneficiare sunt cele definite la art. 1, alin. (1), care au printre asociați, la data

depunerii solicitării de grant, cel puțin un investitor business angel;

b) societățile întocmesc și depun un plan de afaceri în baza căruia solicită grantul;

c) toți investitorii business angels asociați ai societății își dau acordul pentru apelarea la

schema de granturi și pentru planul de afaceri depus;

d) valoarea grantului este cuprinsă între 10.000 de euro și 50.000 de euro;

e) investitorii business angels asociați ai societății aduc o contribuție pentru realizarea planului

de afaceri depus cel puțin egală cu valoarea grantului solicitat;

f) contribuția prevăzută la lit. e) poate fi sub formă de împrumut acordat societății sau de aport

în numerar la capitalul social;

g) contribuția prevăzută la lit. e) trebuie virată în contul bancar al societății înainte de semnarea

contractului de acordare a grantului; nu pot fi considerate contribuții aporturile la capitalul

social sau împrumuturile acordate anterior depunerii cererii de grant;

h) valoarea grantului nu poate fi majorată după semnarea contractului de finanțare, societatea

trebuind să suporte din surse proprii eventualele cheltuieli suplimentare apărute;

i) perioada de implementare a planului de afaceri nu poate depăși 2 ani de la data semnării

acestuia;

j) planul de afaceri poate fi modificat, cu acordul părților, noul plan de afaceri trebuind să

respecte aceleași condiții de avizare ca și cel depus inițial;

k) în caz de eșec în atingerea indicatorilor de performanță asumați, societatea beneficiară nu va

trebui să restituie contravaloarea grantului primit, decât dacă se face dovada relei credințe și

a lipsei de responsabilitate în cheltuirea sumelor de bani și în implementarea planului de

afaceri;

l) o societate poate beneficia o singură dată de un grant acordat potrivit prezentei scheme de

sprijin.

(2) Granturile prevăzute la art. 1 se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) societatea are sediul social din România;

b) societatea nu este în incapacitate de plată/ în stare de insolvenţă/ nu face obiectul unei

proceduri de lichidare sau de administrare judiciară;

c) societatea nu a suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptate

împotriva legii;

d) reprezentanții legali ai societății și persoanele care asigură conducerea societății nu au fost

condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru fraudă sau corupție;

Pagina 162 din 289

e) societatea nu are datorii către bugetul general consolidat la data depunerii solicitării de

grant;

f) pe perioada derulării contractului de finanțare, dacă unul sau mai mulți investitori business

angels se retrag din societate, este obligatoriu ca cel puțin un investitor business angel să

rămână asociat;

g) în cazul în care, pe perioada derulării contractului de finanțare, unul sau mai mulți investitori

business angels noi cumpără părți sociale în societate, aceștia trebuie să își dea acordul

pentru contractul de grant și planul de afaceri;

h) prin solicitarea de grant, asociații societății convin să nu distribuie dividende, să nu

repartizeze primele de emisiune și să nu diminueze capitalul social al societății pe perioada

implementării planului de afaceri și a contractului de finanțare;

i) societatea nu își mută sediul social din România cel puțin 5 ani după încheierea contractului

de finanțare.

(3) Granturile se acordă în baza unei scheme de minimis elaborate de către MMACA.

ART. 8

(1) Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat acordă granturi rețelelor de

business angels, astfel:

a) rețelele de business angels pot solicita granturi pentru organizarea de evenimente de

prezentare (pitching) pentru antreprenori și investitorii business angels și pentru organizarea

de evenimente de promovare a investițiilor de tip business angel;

b) solicitările de granturi se realizează strict pe un eveniment pe care rețeaua dorește să îl

organizeze;

c) pentru evenimentele de prezentare, sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:

- chirii pentru spațiile destinate organizării evenimentului;

- catering pentru participanți;

- anunțuri în media pentru promovarea evenimentului;

- tipărirea de materiale publicitare/broșuri/afișe;

- consumabile;

d) pentru evenimentele de promovare, sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:

- chirii pentru spațiile destinate organizării evenimentului;

- catering pentru participanți;

- transport și cazare pentru angajații rețelei/speakerii evenimentelor de promovare;

- anunțuri în media pentru promovarea evenimentului;

- tipărirea de materiale publicitare/broșuri/afișe;

- consumabile;

Pagina 163 din 289

e) suma maximă care poate fi solicitată pe un eveniment este de 5.000 de euro pentru

evenimentele de prezentare (pitching) și de 2.000 de euro pentru evenimentele de

promovare, pe bază de deviz de cheltuieli;

f) toate cheltuielile efectuate trebuie justificate după încheierea evenimentului.

(2) Granturile prevăzute la art. 1 se acordă dacă rețeaua de business angels îndeplinește,

cumulativ, următoarele condiţii:

a) este legal constituită, conform art. 6;

b) nu este în incapacitate de plată/ în stare de insolvenţă/ nu face obiectul unei proceduri de

lichidare sau de administrare judiciară;

c) nu a suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptate împotriva

legii;

d) reprezentanții legali ai rețelei și persoanele care asigură conducerea rețelei nu au fost


e) rețeaua nu are datorii către bugetul general consolidat la data depunerii solicitării de grant;

f) are cel puțin 5 membri înregistrați ca investitori business angels;

g) a intermediat cel puțin 5 tranzacții ale membrilor investitori business angels în momentul

depunerii solicitării de grant;

h) deține un site web, cu informații privind membrii, posibilitatea de înregistrare ca membru,

serviciile oferite și evenimentele organizate;

i) are un cod de etică și deontologie profesională pentru membrii înregistrați.

(3) Granturile se acordă în baza unei scheme de minimis elaborate de către MMACA.

9.2 Justificarea propunerilor de modificare a Legii 120/2015

Pentru modificarea Legii 120/2015, am avansat mai multe propuneri, respectiv:

1) Definirea societăților comerciale eligibile (art. 1 din Legea 120)

o La primul articol al legii, au fost propuse două modificări la definirea societăților

comerciale în care pot investi investitorii business angels: să nu aibă mai mult de

3 ani vechime de la data înființării și să aibă sediul social în România.

o Legat de tipul de societate comercială, nu au fost propuse modificări față de

prevederile curente ale legii, respectiv microîntreprinderi și întreprinderi mici. Au

fost exprimate opinii57

de către investitori prin care să fie definită separat

57

Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea


Pagina 164 din 289

categoria de start-up ca obiect țintă al investițiilor business angels, separat de

IMM, acestea din urmă beneficiind de fonduri alocate prin programe specifice,

gen Start-up Nation și Start-up Plus (un investitor a propus chiar eliminarea

sintagmei de start-up din denumirea acestor programe dedicate IMM-urilor).

o Limita de vârstă de 3 ani a fost propusă pentru o mai bună corelare cu noțiunea de

start-up, dar și pentru a evita eligibilitatea firmelor mai vechi, care au derulat deja

activitate operațională pe anumite coduri CAEN și care pot deveni vulnerabile la

eventuale litigii/datorii mai vechi și astfel ar conduce la creșterea riscurilor pentru

investitorul business angel. Investițiile de tip business angel se pretează pentru

firme noi, fără istoric și fără un amestec cu alte activități operaționale, care ar

complica procesul de due dilligence, dar și exit-ul.

o Localizarea firmei în România s-a impus pentru a evita accesul la schema de

finanțare a firmelor străine, care ar dori doar să profite de avantajele oferite; în

același timp, însă, nu este împiedicată o firmă străină să se localizeze în România

pentru a profita de pe urma legii, acest lucru fiind chiar unul de dorit.

2) Concepte și termeni (prevederi nou introduse)

o Pentru a răspunde cerințelor de conștientizare a conceptului de business angel în

rândul populației și al antreprenorilor, am considerat utilă introducerea unui

articol destinat conceptelor și termenilor uzuali în acest domeniu. Acest articol

este mai degrabă unul informativ, pentru ca persoanele interesate să înțeleagă

cerințele și caracteristicile aferente conceptelor introduse (investitor business

angel, antreprenor, rețea de business angels). Introducerea acestui articol,

coroborat cu obligativitatea înregistrării investitorilor în cadrul unei rețele de

business angels specializate, ar trebui să delimiteze clar investitorul business

angel de restul investitorilor obișnuiți, dar și să elimine “oportuniștii” dintre

aplicanții schemelor de finanțare propuse. Tentative de a profita de astfel de

facilități au existat și în alte țări, fapt reclamat de investitorii BA, care au

considerat că sprijinul oferit trebuie rezervat strict investitorilor BA. O opinie

similară a fost enunțată și de către investitorii români. În unele țări, definirea prin

lege a conceptului de BA nu a fost necesară, deoarece piața investițiilor business

angels (număr de investitori, număr de rețele, paletă de servicii foarte variată

oferită antreprenorilor și investitorilor, volum mare al tranzacțiilor intermediate

etc.) era foarte dezvoltată, astfel că autoritățile de reglementare au preluat pur și





Pagina 165 din 289

simplu drept parteneri organizațiile profesionale ale investitorilor BA. Pentru ca

un investitor BA să beneficieze de facilitățile legii, ei trebuiau să fie, apriori,

membri ai unei rețele recunoscute de BA, ceea ce elimina „oportunismul”.

o În privința definirii conceptului de investitor business angel, a fost preferată

definiția dată de către EBAN, care a fost adaptată, iar în privința rețelelor de

business angels s-au precizat și tipurile de servicii pe care le pot oferi, tocmai

pentru a ghida operatorii interesați de înființarea de astfel de rețele.

o Plecând de la experiența țărilor europene în privința înființării de rețele (de

exemplu, în Olanda, sunt entități juridice specializate care trăiesc din tarifarea

serviciilor oferite și din comisioane de succes, în timp ce în Spania nu au, de

obicei, personalitate juridică, putând fi regăsite pe lângă autorități publice

locale/regionale, universități), am considerat că pentru cazul României, date fiind

schemele de finanțare propuse, este oportun să aibă personalitate juridică, dar nu

s-a limitat forma de înființare (societate comercială sau ONG). Alegerea tipului de

formă juridică este lăsată la latitudinea fondatorilor.

o Pentru a se evita suprareglementarea domeniului, nu s-a propus autorizarea

rețelelor de business angels de către MMACA, dar precizarea în lege a tipului de

servicii pe care le pot presta și impunerea unui cod de etică compensează acest

lucru.

3) Codul de etică și deontologie profesională (prevederi nou introduse)

o Considerăm că legea dedicată investițiilor business angels trebuie să conțină și un

cod de etică și deontologie profesională, care trebuie respectat atât de către

investitori, cât și de către antreprenori și rețelele profesionale ale BA. Existența

codului și respectarea principiilor lui constituie o garanție a impunerii unor

standarde de calitate în domeniu și a creșterii încrederii părților implicate. Având

în vedere că investitorii și antreprenorii nu se cunosc între ei în momentul

demarării negocierilor și că, în acest domeniu, criteriul cel mai important avut în

vedere de către investitori în selectarea propunerilor de afaceri este calitatea

echipei manageriale a start-up-ului, impunerea unor principii de etică poate

elimina reținerile și accelera negocierile dintre părți. În același timp, date fiind

finanțările la care pot apela start-up-urile și rețelele, legiuitorul trebuie să se

asigure de buna credință în utilizarea fondurilor, având în vedere că se avansează

un capital de risc, fără condiționări prea multe.

o Impunerea codului este necesară și în contextul existenței unui număr redus de

rețele BA. În țările dezvoltate, rețelele au propriile coduri deontologice și nu a fost

Pagina 166 din 289

necesară impunerea lor prin acte normative. România, fiind într-o fază incipientă,

trebuie să suplinească gradul scăzut de maturitate a pieței printr-o reglementare a

principiilor.

4) Eliminarea facilităților fiscale pentru investitorii business angels (art. 3 și art. 4

din Legea 120)

o Am propus renunțarea la facilitățile fiscale oferite investitorilor BA, prin art. 3 și

4, datorită obligativității instituirii unei scheme de ajutor de minimis pentru start-

up. Astfel de facilități nu presupuneau un avantaj foarte mare, datorită impozitului

pe venit de numai 10% aplicabil persoanelor fizice, astfel că nici investitorii BA

nu au susținut menținerea unei astfel de facilități.

o Principala problemă reclamată a fost birocrația prin instituirea schemei de ajutor

de minimis, susținută de către Consiliul Concurenței, ceea ce a făcut legea

nefuncțională, dar și o relație contractuală între trei părți (stat-investitor BA-

societate), ceea ce complica și mai mult acordarea facilității, făcându-o aproape

imposibil de aplicat.

5) Condiții pentru investitorul business angel (art. 2 din Legea 120)

o Legea 120 prevede, la art. 2, condițiile pe care trebuie să se îndeplinească un

investitor business angel pentru a beneficia de facilitățile oferite. Propunem

transformarea acestui articol, în sensul precizării condițiilor care trebuie

îndeplinite pentru ca o persoană fizică să fie încadrată în categoria investitorilor

BA, fără a mai a-l mai lega de acordarea de facilități.

o Suma minimă pentru a dobândi statutul de investitor BA a fost ridicată de la 3.000

de euro la 20.000 de euro. Apreciem că suma de 3.000 de euro este prea mică

pentru a permite dezvoltarea unei firme și am propus mărirea pragului la 20.000

de euro, ceea ce ar elimina și oportunismul. De asemenea, am propus eliminarea

pragului de maxim 200.000 de euro, pe care am considerat-o nejustificată,

deoarece multe firme care s-au dezvoltat cu investiții de tip business angel au

atras un capital superior acestei limite.

o Am propus și inserarea unei restricții, respectiv să nu existe o relație de rudenie

între antreprenor și investitorul BA, condiție pusă, de altfel, și în definirea

conceptului de investitor BA.

o Pentru a nu afecta dezvoltarea viitoare a start-up-ului, propunem renunțarea la

stabilirea prin lege a unui procent maxim deținut de către investitorul/investitorii

BA (49% în prezent). În cazul unui succes al afacerii și al necesității unor runde

suplimentare investiționale, plafonarea procentului din capital deținut de către

Pagina 167 din 289

investitorii BA ar reduce șansele de capitalizare și dezvoltare a firmei, în cazul în

care antreprenorul nu dispune de resursele financiare pentru a participa la

majorarea capitalului social. Această ipoteză este foarte plauzibilă, deoarece

antreprenorii apelează la un investitor BA în primul rând pentru că nu dispun de

capitalul necesar și, numai în plan secundar, pentru a beneficia de capitalul

intelectual adus de investitor. Considerăm că părțile trebuie să își reglementeze

singure limitele investițiilor și cotele de participare la capitalul social, prin acordul

de contribuție, iar legea nu trebuie să intervină în această privință.

o Pentru a separa investitorul BA de investitorii obișnuiți, am propus și precizarea

capitalului intelectual pe care acesta îl aduce în societate. Investitorii BA români

au sugerat inserarea unei astfel de prevederi în actul normativ, unii dintre ei

opinând că trebuie specificat că acesta trebuie adus gratis; totuși, considerăm că o

astfel de situație trebuie lăsată la libera alegere a părților.

o Pentru excluderea eventualilor oportuniști ai avantajelor acordate de actul

normativ, am propus ca investitorul BA să fie membru al unei rețele de business

angels, așa cum este ea definită în propunerea de modificare a legii. În felul

acesta, se evită acreditarea investitorilor BA de către MMACA, ceea ce ar

conduce la creșterea birocrației în implementarea legii.

6) Relația dintre antreprenor și investitorul BA (art. 5 din Legea 120)

o Referitor la relația dintre antreprenor și investitorul BA, am propus inserarea unor

prevederi cu privire la recunoașterea planului de afaceri convenit între părți ca

anexă la acordul de contribuție. Aceasta este o măsură de protecție pentru

investitor, deoarece, de obicei, antreprenorul este cel care administrează societatea

efectiv, chiar dacă este minoritar, iar investitorul are nevoie să fie protejat

împotriva utilizării frauduloase sau discreționare a fondurilor avansate.

o În același timp, am propus și flexibilitate în modificarea planului de afaceri, prin

posibilitatea efectuării de modificări ulterioare, cu acordul tuturor părților. Atât

antreprenorii, cât și investitorii BA sunt conștienți că dezvoltarea unui produs

conduce la modificarea premiselor inițiale și că un plan de afaceri agreat în

prezent nu mai este valabil peste 6 luni.

o Deși aceste prevederi nu era obligatoriu să fie introduse în actul normativ, ele

putând fi reglementate prin înțelegere între părți și inserate în acordul de

contribuție, am considerat că introducerea lor în lege că ar da semnalul

conștientizării de către puterea legiuitoare a dinamismului investițiilor care fac

obiectul prezentei legi și a riscurilor care le însoțesc.

Pagina 168 din 289

7) Condiții pentru rețelele de business angels (prevederi nou introduse)

o În mod similar cu definirea criteriilor investitorului business angel, am stabilit și

condițiile pe care o rețea de business angels trebuie să le îndeplinească pentru a fi

recunoscută ca atare. Analizând cazurile altor țări, am ajuns la concluzia că,

pentru România, este oportun să fie înființate ca entități juridice, lăsând libertatea

actorilor pieței să aleagă tipul de structură adecvat. Pentru a le delimita de restul

entităților juridice, considerăm că trebuie să-și asume rolul susținerii investițiilor

de tip business angels și să ofere servicii specifice.

o Rețelele trebuie să implementeze proceduri specifice de intermediere a contactului

și tranzacțiilor dintre antreprenori și investitori, să asigure condiții egale și

nepărtinitoare pentru persoanele care doresc să devină membri ai rețelei și să

implementeze un cod de etică și deontologie profesională.

o Considerăm că acesta constituie un set minim de reguli pe care o rețea trebuie să îl

îndeplinească pentru a fi recunoscută de către stat și pentru a putea beneficia de

avantajele oferite de lege.

8) Schema de granturi pentru societăți (prevederi nou introduse)

o Am propus instituirea unei scheme de granturi prin actul normativ, destinat

societăților care au ca asociați investitori business angels. Acest sprijin modifică

optica stimulentelor acordate prin legea curentă, prin mutarea lor de la investitor

către societate. Această schimbare a fost determinată de restricțiile și birocrația

aferente schemei de minimis prevăzute în prezent în actul normativ și de dorința

de a simplifica pe cât posibil mecanismul acordării sprijinului.

o Deși schema s-a dorit a fi simplă, în conformitate cu premisele asumate, respectiv

să prevadă un acord doar între stat și societate, acest lucru nu a fost posibil, fiind

necesară și implicarea investitorului BA. Astfel, am propus acordarea unui sprijin

de stat cuprins între 10.000 de euro și 50.000 de euro, condiționat de o investiție

cel puțin egală din partea investitorului business angels. Sumele au fost alese

astfel încât să aibă un nivel rezonabil, fiind similare cu cele acordate prin

programele Start-up, dar care să aibă și un impact semnificativ asupra activității

firmei.

o Pentru a respecta optica modificărilor propuse, am condiționat acordarea grantului

exclusiv de întocmirea unui plan de afaceri, acceptat de către toți investitorii

business angels asociați ai start-up-ului, acesta putând fi modificat după depunere.

o Perioada de implementare a planului de afaceri de maxim 2 ani am considerat că

este adecvată pentru cheltuirea fondurilor.

Pagina 169 din 289

o Totodată, nu am impus criterii obligatorii de performanță precum atingerea unor

niveluri ale anumitor indicatori cheie sau crearea de locuri de muncă, deoarece

astfel de obiective sunt în contradicție cu faza pe care o traversează start-up-ul,

respectiv dezvoltarea unui produs și impunerea lui pe piață.

o În caz de eșec în implementarea planului de afaceri, societatea nu trebuie să

restituie grantul primit decât dacă se dovedește reaua credință în cheltuirea

fondurilor.

o Firmele beneficiare ale grantului trebuie să-și păstreze sediul social în România

cel puțin 5 ani după încheierea contractului de finanțare, măsură menită să evită

scurgerea către terțe țări a capitalului intelectual dezvoltat în urma granturilor

primite.

9) Schema de granturi pentru rețelele de business angels (prevederi nou introduse)

o O altă schemă de finanțare a fost realizată pentru susținerea rețelelor de business

angels. În țările care au implementat astfel de scheme, s-au acoperit cheltuielile de

funcționare ale rețelelor, cursurile de formare propuse, dar și alte tipuri de servicii

și cheltuieli.

o În conceperea formulei de sprijin, am considerat că rețelele trebuie să genereze

singure venituri din intermedierea tranzacțiilor și din comisioane de succes, iar

ajutorul statului să fie orientat către acoperirea cheltuielilor de organizare a unor

evenimente periodice de prezentare a planurilor de afaceri de către antreprenori în

fața investitorilor BA și a unor evenimente de promovare a investițiilor de tip

business angel. Acestea ar permite popularizarea conceptului de investitor

business angel în rândul comunităților de antreprenori, dar și a acestui gen de

finanțare a unui start-up.

o Depunerea de solicitări pentru granturi se face după principiul open call, în

funcție de agenda de evenimente a rețelei și de bugetul furnizorului de fonduri.

o S-au propus și limite maxime care pot fi solicitate pe eveniment, în funcție de

cheltuielile estimate pentru organizarea acestora.

o Asigurarea eficienței cheltuirii fondurilor a fost asigurată prin obligativitatea

justificării postfactum a fondurilor cheltuite, dar și prin impunerea unor

precondiții de eligibilitate a rețelei (număr de investitori BA înregistrați ca

membri și număr de tranzacții intermediate).

Pagina 170 din 289


120/2015 – partea a cincea

10.1 Propuneri de îmbunătățire a Legii 120/2015

În realizarea unui set fezabil de propuneri de îmbunătățire a legii nr. 120/2015 este

important să recunoaștem contextul instituțional în care ne regăsim, pentru a înțelege ce se poate

realiza și ce nu. Propunerile formulate în studiul de față au la bază Studiul privind percepția

mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea

investitorilor individuali business angels, realizat în anul 2018 de o echipă de experți

independenți. Opțiunile extreme de modificare a legii sunt, pe de o parte, simpla transformare

într-o activitate reglementată (în sensul existenței unui act normativ dedicat) doar cât să i se dea

un statut oficial iar investitorii business angel să poată deveni parteneri de discuții și, pe de

cealaltă parte, o reglementare foarte strictă, cu licențierea investitorilor business angel și

clarificarea foarte exactă a caracteristicilor și activităților acestora. Între aceste două opțiuni

extreme există o variettate de posibilități, pe care le explorăm, cu unele detalii, în paginile

următoare.

Poate fi util de menționat că, deși legea analizată este denumită “Legea privind stimularea

investitorilor individuali-business angels”, adevăratul scop al ei este de a sprijini

antreprenoriatul, prin dezvoltarea unui mecanism alternativ de finanțare a activității lor. Și în

Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi

îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020 (2014) se menționează că “se va

crea cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finanţare a activităţii antreprenoriale

privind business angels şi crowdfunding”. Această observație poate fi de folos în clarificarea

elementelor esențiale ale legii.

Datele colectate în studiul amintit anterior, în urma interviurilor realizate cu investitorii

business angels, par să indice un interes relativ redus al acestora cu privire la obținerea unor

facilități directe prin intermediul legii. Deși în unele cazuri aceștia resping orice formă de interes

pentru sprijinirea activității lor prin intermediul unor facilități fiscale, mulți manifestă totuși o

doză de interes, menționând că finanțarea inițiativelor antreprenoriale prin intermediul

investitorilor providențiali trebuie sprijinită. Investitorii consultați pun însă un accent mult mai

mare pe îmbunătățirea cadrului general de desfășurare a afacerilor, menționându-se frecvent

problemele legate de predictibilitatea legislativă, cu precădere în domeniul fiscal, îmbunătățirea

legislației specifice (cu precădere Legea societăților comerciale), sporirea coerenței și adecvării

Pagina 171 din 289

la practicile de actualitate la nivel global a politicilor publice vizând mediul de afaceri. Factorii

decizionali trebuie să țină cont în mod adecvat de nevoile întreprinzătorilor, așa cum sunt ele

prezentate în întâlnirile directe și în analizele realizate și să aibă în vedere o abordare strategică

în demersurile de sprijinire a dezvoltării ecosistemului antreprenorial. În fond, putem accepta

ideea des formulată că un sistem este la fel de slab ca cea mai slabă componentă a sa. Țintele

strategice privitoare la numărul de IMM-uri active sau numărul de angajați din IMM-uri pot fi

atinse în mod sustenabil prin îmbunătățirea generală a mediului de afaceri și eliminarea sau

reducerea elementelor care duc la limitarea capacității de dezvoltare a IMM-urilor, nu prin

acordarea de granturi sau stimulente care, în condițiile de acordare să conțină angajamente din

partea antreprenorilor cu privire la menținerea societăților sau angajarea unui anumit număr de

persoane.

Propunerile de îmbunătățire a legii și de realizare a unui mecanism de monitorizare a

implementării acesteia trebuie să țină cont și de demersurile relevante înregistrate la nivelul

Uniunii Europene. Putem menționa în acest sens principiile Small Business Act, deosebit de

relevante fiind principiile I (“Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale

să poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat”), IV („Asigurarea reactivității

administrațiilor la nevoile IMM-urilor”) și VI („Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și

punerea în aplicare a unui cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu

ocazia tranzacțiilor comerciale”).

În mediul de afaceri, dar și cel politic sau de cercetare, se folosește exprimarea metaforică

“ecosistem antreprenorial” și nu se face referire la un “tablou antreprenorial” tocmai pentru că

avem de a face cu un sistem dinamic, un set de relații între indivizi și organizații sau instituții,

care au un caracter fluid. Este important de reținut și internalizat acest caracter dinamic de către

decidenții politicilor publice în domeniu. Experiențe anterioare, “fotografii” din trecut, studii de

caz sau diverse exemple pot da impresia că secvența din ecosistemul antreprenorial care este

vizată de o politică publică este deplin înțeleasă. În fapt, setul de relații dintre indivizi și

organizații variază de la caz la caz și de la loc la loc. Pentru a ne referi strict la investitori

business angel, există persoane care sunt simultan atât investitori cât și antreprenori în căutare de

investiții. Există investitori care au un anumit tip de comportament în România și unul diferit în

altă țară. Domeniul în sine este puternic atomizat, fiind caracterizat de indivizi puternici, ce au

success în viața profesională și se comportă ca atare.

Un aspect de care trebuie ținut cont este acela că unele start-upuri nu se pot dezvolta bine

în România, indiferent de existența sau nu a unor facilități pentru investitorii business angel,

fiscale sau de altă natură. Stimularea accesului la finanțare de tip business angel a unor start-

upuri locale poate fi doar un succes de etapă în cazul celor mai atractive dintre acestea. Odată

Pagina 172 din 289

depășite stadiile incipiente, continuarea procesului de dezvoltare poate presupune, în mod

aproape necesar, mutarea acestora (totală sau parțială) în alte țări. Rațiunile unor astfel de mutări

exced posibilitățile de reglementare printr-o lege de tipul celei în discuție și țin mai curând de

ansamblul condițiilor ce influențează mediul economic național sau, mai mult, de unele

dezavantaje economice, geografice, demografice sau de altă natură ce pot fi considerate relativ

insurmontabile. Un exemplu de notorietate în acest sens poate fi cel al firmei UiPath, a cărei

dezvoltare nu a putut fi susținută foarte mult timp prin localizarea în România. Ce se poate spera

însă, în urma unor politici publice coerente, este ca inițiative antreprenoriale ce au un bun

potențial să nu dispară înainte de a fi testate și validare de piață din cauza absenței accesului la

surse viabile de finanțare.

Există unele argumente pentru stimularea activității investitorilor business angels pe cale

legislativă, pentru a duce la apariția unor efecte considerate dezirabile, între acestea putând fi

menționate următoarele:

- Stimularea investitorilor business angel din România să investească în inițiative

antreprenoriale locale;

- Stimularea investitorilor business angel din străinătate să investească în firme din

România;

- Stimularea unor persoane deținătoare de capital și expertiză să devină investitori

business angel;

- Dezvoltarea capacității start-upurilor valoroase de a atrage finanțarea adecvată a

activității.

O posibilă perspectivă este cea privitoare la decizia de a sprijini activitatea business

angels prin măsuri finanțate pe partea de venituri (facilități fiscale) sau pe partea de cheltuieli

bugetare (granturi sau fonduri de co-finanțare) - pentru detalii a se vedea raportul Comisiei

Europene din 2017.

Apreciem că în clipa de față, ținând cont de contextul legislativ în care ne aflăm, există o

serie de acțiuni posibile, fiecare având asociat un set diferit de consecințe și costuri, de care

trebuie ținut cont.

Un aspect important, a cărui precizare apreciem că este necesară ținând cont de

experiențe anterioare cu privire la modul în care instituțiile statului înțeleg să sprijine

antreprenoriatul (și mediul privat, în general), se referă la setul de condiționalități ce însoțește

posibilul sprijin acordat investitorilor business angel. Acest sprijin trebuie acordat în baza

înțelegerii și acceptării faptului că acești investitori au o cunoaștere superioară a mediului

antreprenorial și pot identifica initiative antreprenoriale care, odată sprijinite, se pot dezvolta

Pagina 173 din 289

accelerat. În felul acesta se poate obține o dezvoltare a ecosistemului antreprenorial și a mediului

economic în general. Este necesar să se renunțe la acordarea sprijinului cu condiții privitoare la

atingerea unor indicatori precum angajarea unui anumit număr de personae sau localizarea într-o

anumită regiune. În acest proces rolul statului nu este de agent economic ce trebuie să

urmărească “să-și recupereze investiția” sau “să-și acopere cheltuielile” (menționăm între

ghilimele aceste enunțuri fiind vorba de perspective formiulate în diverse ocazii de reprezentanți

ai unor instituții ale statului). Apreciem, de aceea, că este esențial ca în varianta finală a legii, sau

a normelor de aplicare sau schemelor de minimis/ajutor de stat ce vor decurge din aceasta să nu

se regăsească astfel de condiționalități.

În Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi

mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020 (2014) se precizează

că “avantajul competitiv al IMM-urilor este reprezentat de capacitatea înaltă a acestora de a crea

locuri de muncă, de a genera bunăstare în mod sustenabil, de a atenua decalajele de dezvoltare

dintre judeţe şi de a dezvolta clasa de mijloc din România, ca fundament al stabilităţii economice

şi sociale a ţării”. Ulterior se pare că termenul cheie capacitate a fost înlocuit, în practică, cu

obligație, subminându-se dezideratul de a se sprijini creșterea competitivității acestora. Este

important ca astfel de erori să nu se perpetueze și să nu continue sau chiar accentueze

perspectiva distorsionată cu privire la modul în care statul poate sprijini antreprenoriatul și

mediul de afaceri, în general.

Ținând cont de cele precizate anterior, apreciem că principalele căi de acțiune posibile cu

privire la modificarea legii sunt următoarele:

a) Nu se schimbă nimic

În condițiile în care legea, în forma prezentă, nu are nici un fel de impact asupra

activității investitorilor business angel și a firmelor în care investesc aceștia, apreciem că

menținerea legii în forma actuală ar duce la continuarea stării de fapt. Acest fapt nefiind

considerat dezirabil, apreciem că această opțiune nu reprezintă în clipa de față cea mai bună cale

de urmat.

b) Legea devine o simplă colecție de definiții

O lege simplă, care să clarifice principalele aspecte referitoare la activitatea investitorilor

business angel și care să deschidă calea altor acte normative care să construiască, dacă este

cazul, opțiuni ulterioare este o variantă ce ar merita luată în calcul. Ar fi foarte utilă, spre

exemplu, clarificarea și îmbunătățirea conceptului de investitor business angel, în accepțiunea sa

legală. O astfel de clarificare nu ar avea menirea de a limita în nici un fel activitatea investitorilor

Pagina 174 din 289

business angel în general ci doar să clarifice cadrul lor de acțiune. Ar fi foarte utilă, de asemenea,

clarificarea contribuției investitorilor business angels la demersul antreprenorial, care excede

simpla participare financiară și include, de regulă, un aport intangibil, legat de experiența lor

antreprenorială sau profesională, sistemul de relații de afaceri etc. De interes ar fi și clarificarea

noțiunii de rețea de investitori business angel, în condițiile în care aceste rețele par a avea un rol

important în dezvoltarea acestui tip de finanțare a inițiativelor antreprenoriale iar sprijinirea lor

ar putea constitui o opțiune viabilă.

La polul opus acestei situații putem evidenția legea specifică din Turcia, unde

reglementările sunt stricte: de facilitățile legii pot beneficia doar investitorii licențiați,

organismul de stat responsabil cu implementarea legii colaborează doar cu rețele de investitori

business angels acreditate, aceste rețele sunt obligate să monitorizeze respectarea planurilor de

afaceri și să înainteze rapoarte privind derularea investițiilor.

Putem pune în antiteză aceste opțiuni foarte diferite pentru a analiza mai bine care este

calea de urmat, ținând cont de obiectivele strategice formulate în domeniu.

c) Se acordă facilități fiscale

Lipsa de stabilitate a cadrului fiscal autohton face ca măsurile de stimulare de natură

fiscală să fie mai puțin atractive. Cu cât este mai îndepărtat orizontul de timp în care ar fi

acordate facilitățile, cu atât mai puțin stimulative sunt acestea.

Eason și Zolt (2002) evidențiază o serie de avantaje și dezavantaje ale facilităților fiscale.

Conform autorilor menționați, între avantaje se numără faptul că pot duce la atragerea de

investiții care nu ar avea loc în absența facilităților, sunt mai ușor de oferit decât corectarea unor

deficiențe ale cadrului legal și nu presupun cheltuirea propriu-zisă a unor resurse bugetare.

Dezavantajele acestui tip de formă de spijin a activității economice pot fi structurate în felul

următor:

1. Costuri asociate:

a. Costuri din neîncasarea veniturilor;

b. Costuri din alocarea resurselor, atunci când aceasta duce la adâncirea

eșecurilor piețelor;

c. Costuri de aplicare, pentru instituțiile ce aplică facilitățile și contribuabilii

ce le solicită;

d. Oportunități de corupție;

2. Estimarea costurilor asociate, pentru calcularea impactului asupra veniturilor.

Pagina 175 din 289

Un raport recent al Comisie Europene (European Commission, 2017) evidențiază faptul

că facilitățile fiscale în cazul pierderilor sau câștigurilor de capital influențează procesul

decizional al potențialilor investituri business angels. Facilitățile fiscale acordate investitorilor

business angels reprezintă o opțiune frecventă în încercarea de a sprijini această modalitate

alternativă de finanțare a activităților antreprenorială. Literatura de specialitate nu oferă o

perspectivă clară cu privire la rezultatele concrete ale acestui tip de sprijin, unele studii indicând

rezultate pozitive (Cowling et al., 2008, Cumming și Li, 2013), în vreme ce alte studii indică

rezultate negative (spre exemplu, Mason, 2009, Carpentier și Suret, 2007).

Acest tip de facilități prezintă o serie de dezavantaje:

- Sunt dificil de acordat într-un context fiscal confuz și lipsit de predictibilitate;

- Contribuie la complicarea contextului fiscal menționat;

- Au o atractivitate mai redusă în România, unde în prezent rata impozitului pe

profit/venit este mai scăzută decât în alte țări din Europa.

Acordarea unui tratament fiscal câștigurilor de capital rezultate în urma unor investiții de

tip business angel poate fi un avantaj competitiv important, la nivel național, într-un proces de

competiție fiscală, dacă se mărește semnificativ ecartul dintre ratele impozitării, la nivel național

și internațional. Adresând strict motivarea acordării unor stimulente fiscale pentru a încuraja

inverstitorii business angel români și străini să investească în România și nu în străinătate,

apreciem că atractivitatea acestuia este diminuată de faptul că rata impozitării

veniturilor/profiturilor este relativ redusă în România cumparativ cu multe țări din Uniunea

Europeană. Ca urmare, dacă acest nivel al impozitării ar fi un factor determinant în decizia de

investire, s-ar fi constatat deja, și în absența unor facilități specifice, o oarecare efervescență

investițională pe plan local, inclusiv prin apariția unor investitori străini, ceea ce apreciem că nu

s-a întâmplat. Posibilele beneficii ce ar decurge din acest tip de abordare sunt deja parțial

absorbite de ratele relativ reduse de impozitare a veniturilor din România (comparativ cu alte

state europene).

Studiul Comisiei Europene (2017) evidențiază următoarele trăsături caracteristice

dezirabile ale unor astfel de facilități (strict cu privire la aspecte fiscale):

- Existența unor facilități în avans (la momentul realizării investiției);

- Facilități privitoare la câștigurile de capital;

- Facilități privitoare la pierderi.

Trebuie să constatăm faptul că diferențele dintre tipurile de facilități fiscale au efecte și în

selecția și ulterior comportamentul investitorilor. Facilitățile oferite în avans pot stimula

investiții mai mari, în activități mai puțin riscante. Facilitățile privitoare la câștigurile de capital

pot stimula mai mult concentrarea atenției investitorilor pe succesul firmelor în care investesc.

Pagina 176 din 289

Facilitățile privitoare la pierderi pot stimula din partea investitorilor business angel decizii de

investiții în inițiative antreprenoriale cu grad mai ridicat de risc.

Momentele din viața investiției în care pot fi acordate facilitățile fiscale sunt:

a) La realizarea investiției. După cum se precizează și în studiul Comisiei Europene (2017),

acest tip de facilitate abordează aversiunea față de risc a investitorilor, putând reduce

însă, ca efect negativ, interesul investitorilor pentru succesul final al demersului

antreprenorial.

b) La finalizarea investiției. Acest tip de facilitate este legată de performanța obținută de

entitatea finanțată.

c) La momentul generării de venituri de pe urma investiției. Acest tip de facilități se referă

la venituri din dividende sau dobânzi la împrumuturi acordate firmei.

Criterii pentru facilitățile fiscale (după Comisia Europeană, 2017):

a. Criterii ce țin de afacere:

i. Vârsta afacerii;

ii. Dimensiunea afacerii;

iii. Sectorul în care activează;

b. Criterii ce țin de investitor:

i. Persoană fizică;

ii. Persoană juridică;

c. Criterii ce țin de investiție:

i. Nivel minim;

ii. Nivel maxim;

d. Criterii ce țin de durata investiției.

În evaluarea nivelului costurilor bugetare generate de neîncasarea impozitelor pentru care

se acordă facilități, conform lui Clark et al. (2007), trebuie avute în vedere trei aspecte

principale:

a) Veniturile care ar fi fost colectate dacă nu ar fi existat facilitățile, pentru investițiile

care nu ar fi fost realizate dacă aceste facilități nu ar fi existat;

b) Situația investițiilor care ar fi fost finalizate chiar dacă nu ar fi existat facilitățile

fiscale;

c) Facilitățile fiscale acordate pentru investiții realizate doar pentru a se obține

facilitățile.

Posibilitățile de acordare a unor facilități fiscale, conform experienței din alte țări și

mecanismelor uzuale de operare a sistemelor fiscal-bugetare sunt următoarele:

- Deducere fiscală;

Pagina 177 din 289

- Scutire fiscală;

- Credit fiscal;

- Amânare a plății taxelor/impozitelor;

- Compensarea pierderilor.

O analiză realizată de PricewaterhouseCoopers și citată în studiul Comisiei Europene

(2017), prezentată sintetic și în tabelul următor, indică faptul că cele mai folosite facilități, în

programele de sprijinire a investitorilor BA sunt creditele și scutirile fiscale. Aceeași analiză

indică și faptul că cele mai uzuale sunt facilitățile acordate la momentul realizării investiției,

urmate de cele acordate la momentul lichidării acesteia.

Tabelul 10.1 – Prezentare sintetică a principalelor caracteristici ale facilităților fiscale

acordate investitorilor business angel

Bune practici Practici neutre Practici negative

Facilități la momentul realizării investiției

Facilități în avans pentru

investitori eligibili

- Absența unor facilități în avans

Facilități pentru câștiguri

Facilități pentru câștigurile

de capital

Facilități nediscriminate

pentru câștiguri din investiții

Fără facilități pentru câștiguri

din investiții

Compensare pierderi

Compensare pierderi

pentru investitori eligibili,

în termeni mai favorabili

decât sistemul fiscal normal

Compensare pierderi conform

sistemului fiscal normal

Fără compensare pierderi

Țintirea vârstei afacerii

Țintire parțială în funcție

de vârsta afacerii

- Fără țintire în funcție de vârsta

afacerii

Țintirea dimensiunii afacerii

Țintire parțială în funcție

de dimensiunea afacerii

- Fără țintire în funcție de

dimensiunea afacerii

Țintirea sectorului de activitate

Restricții pentru a preveni

conservarea capitalului

Fără țintirea sectorului de

activitate

Țintire în funcție de sectorul de

activitate

Țintirea investitorilor

Țintirea atât a - Țintirea fie a investitorilor

Pagina 178 din 289

investitorilor business angel

cât și venture capital

business angel fie venture

capital

Țintirea investițiilor peste graniță

Permiterea participării

investitorilor internaționali

- Limitarea la investitorii

naționali

Investiții de tip credit v. investiții de capital

Țintirea investițiilor de

capital

Nu se face distinție între

investiții de capital și de tip

credit

Țintirea investițiilor de tip

credit

Țintirea de noi investiții

Restricționarea eligibilității

la titluri de valoare nou

emise

- Permiterea investițiilor

existente să genereze facilități

fiscale

Limite în funcție de dimensiunea investiției

Impunerea unor limite

superioare sau superioare

și inferioare pentru

eligibilitate la facilitățile

fiscale

- Fără limite sau doar limite

inferioare pentru dimensiunea

investiției

Durata investiției

Impunerea unei perioade

minime de deținere

- Fără impunerea unei perioade

de deținere sau impunerea unei

perioade maxime de deținere

Caracter discreționar

Administrată pe baze

nediscreționare

- Administrată pe baze

discreționare

Monitorizarea costurilor fiscale

Monitorizarea

transparentă a costurilor

fiscale, la nivel anual

Monitorizare regulată dar

nepublică a costurilor fiscale

Monitorizare neregulată, ne-

existentă sau opacă a costurilor

fiscale

Monitorizarea impactului

Monitorizare anuală

transparentă a impactului

economic

Monitorizare regulată dar

nepublică a impactului

economică

Monitorizare neregulată, ne-

existentă sau opacă a

impactului economic

Pagina 179 din 289

Generozitatea facilităților

Incertă - Supra-subvenționare

Stabilitate

Caracteristici fixe ale

schemei cu modificări

anunțate

- Caracteristici ale schemei

schimbate frecvente și/sau

neanunțat

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2017

Ținând cont de criteriile prezentate în tabelul anterior, în studiul citat au fost realizate

calcule în urma cărora a rezultat un top al celor mai bune facilități fiscale de acest tip, după cum

urmează:

1) Seed Enterprise Investment Scheme (Marea Britanie);

2) Enterprise Investment Scheme (Marea Britanie);

3) “Madelin” tax reductions (Franța);

4) Social Investment Tax Relief (Marea Britanie);

5) Venture Capital Trust (Marea Britanie);

6) INVEST – Venture Capital Grant (Germania).

Pentru a ne referi doar la prima schemă din top (Seed Enterprise Investment Scheme),

facilitățile oferite sunt următoarele:

- Scutire fiscală la impozitul pe venit – 45% din valoarea investiției, aplicabilă

impozitelor aferente anului curent și al celui precedent;

- Scutire de impozit pe câștigurile de capital – 100% din impozitul pe câștiguri, după o

durată a investiției de trei ani;

- Scutire fiscală pe câștigurile de capital din alte investiții – 50% din impozitul pe acele

câștiguri, dacă sunt reinvestite în cadrul acestei scheme;

- Scutire fiscală în caz de eșec al investiției, prin deducere din impozitele datorate

pentru alte venituri;

- Scutire de impozit pe moștenire – 100% din impozitul datorat.

În încheierea analizei acestui tip de facilități, prezentăm unele date din studiul recent al

lui Roure și de San Jose Riestra (2018), în care se indică pentru cazul Spaniei o pondere redusă a

investitorilor business angel care utilizează deducerile fiscale disponibile (doar 27% din total,

atât în 2017 cât și în 2016). Menționăm faptul că același studiu indică și preferința puternică a

investitorilor business angel de a investi alături de alți BA (85,9% din total în 2017). Este

important de reținut și așteptarea investitorilor abordați în studiu de a-și majora investiția inițială

de 3-6 ori în urma unui exit (46% din total).

Pagina 180 din 289

De asemenea, studiul lui Roure și de San Jose Riestra (2018) indică faptul că

reglementările fiscale sunt foarte importante în decizia de majorare a investițiilor business angel

pentru doar 34,8% dintre investitori.

Apreciem că acordarea unor stimulente fiscale investitorilor business angel este un

demers cu potențial limitat de succes. Dacă factorii decizionali apreciază că este obligatorie

acordarea unui astfel de stimulent, trebuie plecat de la realitatea că deducerile din impozitul pe

veniturile de capital, din forma curentă a legii nu au prezentat atractivitate pentru investitori.

Opțiunea pentru scutiri din impozitul pe venit oferite în anul realizării investiției poate fi mult

mai atractivă pentru investitorii business angel local datorită faptului că aceste scutiri sunt

acordate atât pentru investițiile ce vor avea succes și pentru cele ce se vor solda cu eșecuri.

Trebuie reținut însă faptul menționat și anterior că acest tip de facilitate abordează aversiunea

față de risc a investitorilor, putând reduce însă, ca efect negativ, interesul investitorilor pentru

succesul final al demersului antreprenorial.

d) Acordarea unor granturi

Brander et al (2008) evidențiază efectul de crowding out al sprijinului guvernamental

pentru investiții de tip venture capital. Cu privire la această temă, se poate remarca faptul că

obiectivul guvernului este de a extinde piața acestui tip de investiții dar, cel puțin în parte, nu

face decât să înlocuiască capitalul privat cu capital public. De aceea este necesară o atenție

deosebită în elaborarea politicilor publice din domeniu, pentru a elimina, pe cât posibil, riscurile

apariției unor astfel de efecte nedorite.

În aceste condiții, apreciem că acordarea de granturi este o măsură de stimulare ce trebuie

abordată cu prudență.

Depășind posibilitatea acordării de stimulente sub formă de grant doar investitorilor

business angel, trebuie analizată și perspectiva sprijinirii rețelelor de investitori. Collevaert et al

(2006) evidențiază faptul că aceste rețele reduc dimensiunea problemelor informaționale și de

finanțare ale firmelor antreprenoriale, subliniind astfel faptul că sprijinirea acestor rețele poate

duce la obținerea unor câștiguri importante în ceea ce privește dezvoltarea și creșterea

economică. Și în studiul Comisiei Europene (2015) se afirmă că “sprijinul acordat pentru crearea

de rețele de investitori providențiali poate fi considerat o condiție prealabilă importantă pentru

schemele de coinvestiții”.

e) Realizarea unor co-investiții

Situația fondurilor de co-investiții din Europa este bine prezentată într-un recent studiu al

EBAN (EBAN, 2018a). Sunt descrise atât tipurile de situații în care pot interveni fonduri de

Pagina 181 din 289

coinvestiții în activitatea investitorilor business angels cât și avantajele și dificultățile aferente. În

unele țări din Europa pare să fie bine dezvoltată activitatea acestor fonduri, cu mențiunea că

foarte multe dintre ele sunt private. Și un studiu destul de recent al Comisiei Europene (2015)

evidențiază eficiența acestui tip de sprijin.

În orice caz, constituirea unui astfel de fond de co-investire ar face obiectul unor acțiuni

legislative distincte de legea business angels, cu prevederi complementare.

f) O combinație dintre punctele c-e

O decizie importantă este privitoare la înregistrarea sau licențierea investitorilor business

angels. Se poate opta pentru o variantă permisivă, în care orice persoană care îndeplinește un set

minimal de criterii (cum ar fi vârsta minimă sau experiența în afaceri) poate fi definită ca

investitor business angel și poate beneficia de prevederile legii. În extrema cealaltă, se poate

solicita obținerea unui atestat sau licențe de investitor business angel. un exemplu în acest caz

este reglementarea din Turcia, care include următoarele elemente:

- Pentru a putea beneficia de facilitățile fiscale, persoana fizică trebuie să dețină o

licență de investitor business angel;

- Să îndeplinească una dintre condițiile privitoare la avere sau experiență, după cum

urmează:

o Să fie o persoană bogată sau care să aibă venituri mari (prin raportare la

activele totale sau veniturile din ultimii 2 ani);

o Să fie investitor experimentat, conform unui set de criterii;

- Solicitarea licenței se face prin intermediul rețelelor de investitori BA;

- Persoane care au comis diferite infracțiuni nu pot obține licența;

Apreciem că reglementarea excesivă a acestui domeniu nu ar fi benefică. Investitorii

business angel care operează în prezent în România și care au fost consultați în realizarea

studiului inițial nu par a susține o astfel de dezvoltare a legii (sau chiar o resping vehement). În

contrapartidă, beneficiile asociate licențierii investitorilor business angel sunt limitate. Ca

urmare, opțiunea propusă este de a se decide cel mult înființarea unui registru al investitorilor

business angel în care să se înregistreze investitorii ce doresc să beneficieze de facilitățile oferite

de lege. Activitatea investitorilor ce nu doresc să beneficieze de aceste facilități și nu doresc să

se înregistreze în registru nu trebuie să fie afectată.

Pagina 182 din 289


120/2015 – partea a șasea

ART. 1.

1) Investitorul individual business angel este o persoana privată care investește o parte din

capitalul său în societăți noi și care contribuie semnificativ la gestionarea afacerii.

2) Antreprenorul este fondator al unei societăți, care, pentru a suplini lipsa resurselor financiare

necesare creșterii afacerii atrage unul sau mai mulți investitori business angels drept asociați,

pentru o perioadă limitată de timp, prin vânzarea de părți sociale către aceștia.

3) Investitorii de tip business angels pot organizara de ateliere de lucru și întâlniri pentru

antreprenori și persoanele interesate.

ART. 2

(3) Pentru a beneficia de facilitățile oferite de prezenta lege, investitorii individuali business

angels trebuie să dobândească părți sociale în microîntreprinderile şi întreprinderile mici, astfel

cum sunt definite de Legea nr. 346/2004. Facilitățile se acordă în urmîtoarele condiții:

a) firmele nu au mai mult de 3 ani vechime de la data înființării;

b) au sediul social în România.

c) Nu intră sub incidenţa prezentei legi investiţiile realizate în societăţi care desfăşoară

activităţi în următoarele domenii:

d) bancar;

e) asigurări şi reasigurări, al pieţei de capital, intermedieri financiare, orice alte activităţi în

domeniul financiar;

f) tranzacţii imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar,


g) jocuri de noroc şi pariuri;

h) producţie sau comercializare de oţel;

i) producţie sau comercializare de cărbune;

j) construcţii de nave maritime şi fluviale;

k) producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate


l) consultanţă în orice domeniu.

ART. 3

Orice persoană fizică poate deveni investitor individual business angel la societăţile prevăzute la

art. 2, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

Pagina 183 din 289

i) Investeşte cel puțin 30.000 de euro, prin dobândirea de părţi sociale; dobândirea părţilor

sociale are loc prin majorare de capital social, în conformitate cu legea.

j) Este înscris în Registrul investitorilor business angels.

ART. 4

(1) Investitorul individual business angels primește o deducere fiscală egală cu valoarea totală a

investițiilor efectuate în conformitate cu art. 2 alin. (1) în anul în care realizează venitul, la

calcularea impozitului pentru câştigul stabilit conform art. 94 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu

modificările şi completările ulterioare.

(2) Investitorul individual business angel poate cesiona părţile sociale într-o societate închisă

împreună cu investiţia acordată societăţii către un alt investitor individual, acesta din urmă

beneficiind de facilităţile fiscale acordate de prezenta lege pentru investitorul individual business

angel.

ART. 5

Facilităţile fiscale prevăzute la art. 4 se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele

condiţii:

a) Investitorul individual business angel nu înstrăinează părţile sociale înainte de

expirarea termenului de 3 ani de la data dobândirii acestora în conformitate cu

prevederile art. 3 lit. a); în caz contrar, acesta datorează impozitul pe veniturile din

investiţii conform art. 61 lit. d) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, aferent înstrăinării părţilor sociale;

b) Societatea şi asociaţii nu utilizează prima de emisiune la majorarea capitalului

social şi nu o repartizează către asociaţi, pe o durată de 3 ani de la data înregistrării

investitorului individual business angel la registrul comerţului.

ART. 6

(1) Investitorul individual business angel, asociaţii societăţii şi societatea vor încheia un acord de



în vigoare.

(2) În registrul comerţului se face menţiunea despre statutul de investitor individual business

angel, pe baza acordului de contribuţie, care va fi ataşat la cererea de înregistrare a majorării de

capital social şi emiterea de noi părţi sociale.

(3) Planul de afaceri acceptat de către părți, în baza căruia investitorul individual business angel

investește în societate, devine anexă la acordul de contribuție.

ART. 7

Pagina 184 din 289

(1) Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat acordă împrumuturi

societăților, cu respectarea următoarelor condiții:

m) Societățile beneficiare sunt cele definite la art. 2, alin. (1), la care unul sau mai mulți

investitori individuali business angels își manifestă interesul să dobândească părți sociale;

n) Investitorii individuali business angels, împreună cu societatea, întocmesc și depun un plan de

afaceri în baza căruia solicită acordarea împrumutului;

o) Valoarea împrumutului este de maxim 40% din valoarea investiției prevăzute în planul de

afaceri, dar nu mai mult de 50.000 de euro, urmând ca diferența până la 100% să fie adusă ca

aport în numerar la capitalul social de către investitorii individuali business angels, în proporție

de minim 40% din valoarea investiției, și de către antreprenor;

p) Împrumutul se acordă cu dobândă zero, cu o perioadă de rambursare de maximum 5 ani și o

perioadă de grație de maximum 2 ani;

q) O societate poate beneficia o singură dată de un împrumut acordat potrivit prezentei scheme

de finanțare.

ART. 8

În sensul prezentei legi, rețeaua de business angels este persoana juridică română ce îndeplinește


h) Este o organizaţie legal constituită în România, cu personalitate juridică, conform legislaţiei


i) Are drept scop asumat susținerea investitorilor individuali business angels și a investițiilor de

tip business angel;

j) Oferă servicii specifice rețelelor de business angels, conform art. 1, alin. (3);

k) Dispune de un regulament și de un set de proceduri de intermediere a negocierilor și

tranzacțiilor dintre investitorii individuali business angels și antreprenori;

ART. 9


business angels, cu respectarea următoarelor condiții:

g) Rețelele de business angels pot solicita granturi pentru organizarea de evenimente de

prezentare (pitching) pentru antreprenori și investitorii individuali business angels și pentru

organizarea de evenimente de promovare a investițiilor de tip business angel;

h) Solicitările de granturi se realizează strict pe un eveniment pe care rețeaua dorește să îl

organizeze;

(2) Granturile prevăzute la alin. (1) se acordă dacă rețeaua de business angels îndeplinește,


j) Este legal constituită, conform art. 8;

Pagina 185 din 289

k) Nu este în incapacitate de plată/ în stare de insolvenţă/ nu face obiectul unei proceduri de


l) Are cel puțin 5 membri înregistrați ca investitori individuali business angels;

m) A intermediat cel puțin 5 tranzacții ale membrilor investitori individuali business angels în

momentul depunerii solicitării de grant;

n) Deține un site web, cu informații privind membrii, posibilitatea de înregistrare ca membru,


o) Are un cod de etică și deontologie profesională pentru membrii înregistrați;

ART. 10

Măsurile de natura ajutorului de stat sau de minimis instituite de prezenta lege vor fi acordate în

baza unei scheme de ajutor de stat sau de minimis elaborate de Ministerul pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale Uniunii

Europene în domeniul ajutorului de stat.

Pagina 186 din 289

SECȚIUNEA III. FUNDAMENTAREA UNUI MECANISM DE

MONITORIZARE A IMPLEMENTARII LEGII 120 /

2015 PRIVIND STIMULAREA INVESTITORILOR

INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS

Pagina 187 din 289

CAPITOLUL 12. MECANISM DE MONITORIZARE A

IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 – partea întâi

12.1 Introducere

Implementarea schemei de sprjinire a investitorilor individuali BA va necesita definirea

unui proces și sistem de monitorizare, care să atingă mai multe deziderate:

simplitate în colectarea datelor, prin:

definirea de la bun început a indicatorilor care vor fi urmăriți;

evitarea dublării muncii, prin identificarea surselor informatice deja existente

pentru calculul acestor indicatori și prevederea posibilității de inter-conectare

între acestea, prin intermediul unor chei unice (ținând cont de volumul mic de

date, nu este necesară pentru început conectarea în timp real a diverselor baze

date, ci este suficientă stabilirea unor posibilități de preluare a datelor existente,

de exemplu, de CUI- ul societății beneficiare);

introducerea de la bun început a informațiilor noi, care trebuie urmărite, în baze

de date existente sau instrumente de colectare noi (de ex: cereri de sprijin

conform schemei, chestionare anuale realizate de rețelele de BA etc);

păstrarea echilibrului între efortul suplimentar al tuturor actorilor implicați și

beneficiul interpretării analizelor realizate pe baza datelor colectate și procesate.

monitorizarea eficienței și eficacității procesului de acordare a sprijinului BA;

monitorizarea eficacității schemei de sprijin fiscal, prin urmărirea în timp a

rezultatelor societăților beneficiare de investiții BA și totodată a rezultatelor

investitorilor individuali BA;

compatibilitate cu raportările similare realizate la nivelul Uniunii Europene, ca bază a

unor activități periodice de benchmarking a rezultatelor schmei de sprijin a

investițiilor BA în România, cu cele similare din alte țări;

crearea unui cadru multianual de analiză, astfel încât, urmărind tendințele înregistrate

să poată fi definite și implementate ajustări ale schemei de sprijin a investițiilor BA

sau măsuri suplimentare de promovare a acesteia (ex: pe anumite canale media, prin

unele forumuri ale mediului de afaceri);

definirea destinatarilor rapoartelor ce urmează a fi întocmite și a posibilităților de

răspuns din partea acestora: revizuiri ale legii / îmbunătățirea comunicării / extinderea

sau restrângerea criteriilor de eligibilitate / modificarea procentajelor sprijinului oferit

etc.

Pagina 188 din 289

Toate cele de mai sus depind însă de un aspect critic și anume, stabilirea unui

responsabil central pentru coordonarea implementării schemei de sprijin a investițiilor

BA, și, implicit, pentru coordonarea efortului de strângere a datelor și de raportare, denumit pe

parcursul acestei lucrări ”autoritate”.

Resursele interne necesare pentru îndeplinirea acestui rol vor depinde desigur de numărul

de cereri de sprijin referitoare la schema de investiții BA și de nivelul de implicare în

comunicarea on-line și off-line pe care autoritatea dorește să și-l asume.

În primele luni este de așteptat ca efortul la nivel central să fie ridicat, corelat cu nevoia

de comunicare la nivel național de o manieră simplă, transparentă, a schemei de sprijin, care

începe să fie disponibilă. Este de așteptat un efort de comunicare semnificativ cu

reprezentanții mass-media și cu reprezentanții mediului de afaceri, această etapă fiind critică

în vederea asigurării succesului schemei de sprijin BA și a creării, astfel, a premiselor

propice, pentru concretizarea la nivelul economiei a beneficiilor de dezvoltare avute în vedere

prin aceasta schemă. Cu atât mai mult, în contextul în care forma actuală a legii a fost

primită cu reticență iar implementarea acesteia practic nu s-a realizat, alocarea unor resurse

interne competente atât pe subiectul legii revizuite, cât și pe relația cu publicul, devine extrem de

importantă.

De asemenea, este de dorit ca tot în primele luni să fie nevoie de sprjin din partea

autorității, pentru investitorii care doresc să creeze rețele de BA. Această etapă este importantă

nu doar din perspectiva popularizării schemei de sprijin și a facilitării procesului investiției BA,

conform avantajelor descrise pe parcursul lucrării, ci inclusiv din perspectiva utilizării rețelelor

BA pentru colectarea anumitor date specifice, în vederea raportării centralizate.

În continuare, este de sperat ca efortul să rămână constant în sensul că pe măsură ce

implicarea în popularizarea schemei de sprijin scade în intensitate, numeroși investitori

individuali BA încep să solicite clarificări și să realizeze investiții BA. Ca ordin de mărime, în

cea mai dezvoltată piață de investiții BA din Uniunea Europeană, UK,58

în 2015 au fost 567 de

investiții BA, prin intermediul a 44 rețele de BA, la nivel național. În aceeași perioadă, în

Bulgaria au fost 47, în Grecia 12, iar în Polonia 32. Nu putem emite previziuni cu privire la

numărul de investiții BA în România, care ar putea fi realizate, în urma lansării schemei de

sprijin, însă putem presupune o creștere lentă în primii ani de la câteva investiții la investiții de

ordinul zecilor.

Așadar, pentru a diminua nivelul de implicare al resurselor din partea autorității,

pe termen lung, este necesar ca, pe de o parte, implementarea procesului propus în actuala

fază de revizuire a legii să se realizeze prin formulări puține și simple, iar pe de altă parte

58

European Early Stage Market Statistics 2015, publicat în Mai 2016

Pagina 189 din 289

ca efortul de raportare să fie minim, utilizând informații care fie se colectează deja în

sisteme informatice, fie se colectează pe parcursul procesului de aprobare a sprijinului de

către autoritate, fie se colectează pe bază de chestionar de către rețelele de investitori BA.

Utilizând aceste 3 surse principale de informații, prin structuri de colectare standardizate,

definite de la bun început, considerăm că efortul de raportare va rămâne unul scăzut, fără a fi

influențat în mod semnificativ de numărul investitorilor sau al solicitărilor,în măsura în care

datele care stau la baza indicatorilor nu fac obiectul unei cereri de informații separate,

coordonate de autoritate, către zeci sau sute de persoane fizice sau juridice, ci se bazează pe

datele strânse oricum în procesul de implementare a legii.

Din perspectiva monitorizării, în măsura în care nu se implementează vreo formă de

ajutor de stat direct către societatea beneficiară ci doar facilități fiscale oferite investitorului

individual BA (deci parte a politicii fiscale naționale), este de discutat la nivel inter-ministerial

dacă, și în cât timp este obligatorie atingerea anumitor parametri de eficiență cost - beneficiu, așa

cum este necesar în ceea ce privește ajutorul de stat, din perspectiva Regulamentelor Consiliului

Concurenței și ale Comisiei Europene.

12.2 Mecanismul de monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015, în

forma revizuită

Mecanismul de monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015, în formă revizuită,

trebuie structurat pe mai multe direcții, ținând cont de furnizorul de informații, periodicitatea cu

care aceste sunt obținute aceste informații și legătura între toate categoriile de date luate în

considerare în acest mecanism. Destinatarul primar al acestor informații va fi autoritatea

implicată (MMACA). Nu sunt incluse în propunerile de mai jos verificările pe care le vor realiza

diverse autorități ale statului, în contextul deciziei de a aproba o anumită cerere de sprijin pentru

investiții BA, acestea făcând parte din verificările curente, de rutină, de respectare a condițiilor

impuse prin lege. De asemenea, nu sunt incluse raportările interne curente din cadrul autorității,

conform practicilor existente (ex: raportări zilnice, săptămânale etc), acestea făcând din nou

parte din urmărirea de zi cu zi a activității angajaților, în cadrul raportărilor ierarhice din

organizație:

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC): anual, indicatori din Bilanțul și

acționariatul societăților care au primit sau au în curs investiții BA. Lista acestor

societăți va fi trimisă ONRC de către autoritatea implicată, utilizând informațiile din

baza de date interne (ce urmează a fi construită pe parcurs, pe măsură ce sunt primite

cereri din partea investitorilor individuali BA);

Pagina 190 din 289

Rețelele de investitori individuali BA: anual, raport standardizat în format Excel sau

tabel - date similar, incluzând indicatori ai activității acestora, inclusiv rezultatele în

format Excel sau tabel - date similar, ale chestionarului anual standardizat pe care

acestea îl vor distribui, gestiona, colecta și procesa din partea membrilor rețelei, atât

investitori individuali BA, cât și societăți beneficiare;

Autoritatea implicată (MMACA): anual, sinteză obținută din baza de date în care se

urmăresc zilnic informațiile legate de solicitările primite de sprijin prin intermediul

schemei BA (ex: cerere inițială de aprobare a facilității fiscale; notificări anuale

primite din partea societăților beneficiare, cu privire la eventualele dividende

repartizate și valoarea scutirii de impozit pe dividende de care beneficiază investitorul

individual BA, deci pe care nu o mai virează către bugetul de stat; notificare din

partea societăților beneficiare cu privire la faptul că investitorul BA a ieșit din

acționariat; notificare din partea investitorului BA cu privire la prețul declarat al

vânzării, și, fie valoarea impozitului pe câștig pentru care solicită scutire, fie valoarea

pierderii pentru care solicită deductibilitatea conform prevederilor legii).

În sensul mecanismului de monitorizare de mai sus, și implicit al implementării schemei

de sprijin a investițiilor BA, devine certă și obligatorie, obținerea de către investitor a

aprobării Autorității (MMACA) (implicit includerea în baza de date internă a acesteia în

vederea urmăririi și raportării statistice) pentru orice facilitate la care are dreptul, conform

legii, pe tot parcursul rolului său de invcestitor individual BA în cadrul societății

beneficiare: sprijin la momentul inițial, scutire de impozit pe eventualele dividende primite pe

parcursul deținerii din partea societății beneficiare, iar la momentul ieșirii fie exonerarea de la

plata impozitului pe câștigul înregistrat, fie deductibilitatea pierderii nete (aceste concepte sunt

prezentate pe larg în capitolele anterioare ale acestei lucrări).

12.3 Indicatori propuși în cadrul mecanismului de monitorizare a

implementării Legii nr. 120/2015, în forma revizuită

În vederea unei raportări coerente pe termen lung și pentru a reduce efortul de colectare și

analiză, considerăm că este important să fie avute în vedere următoarele principii pentru toți

indicatorii propuși în continuare:

consecvență în definire și în modul de calcul în fiecare an, pentru a evita nevoia de a

strânge din nou sau de a reprocesa date referitoare la anii anteriori;

Pagina 191 din 289

colectarea datelor de așa manieră încât să permită, pentru toți indicatorii, analize

pentru anul curent, în raport cu anii precedenți (valori la nivelul fiecărui an). Astfel,

în perspectiva următorilor 3+ ani se vor putea realiza analize de tendință a

indicatorilor;

monitorizarea periodică a celorlalți furnizori de date statistice cu privire la piața de

BA, la nivelul Uniunii Europene, pentru a asigura corelarea între efortul de colectare

date în România și practica la nivelul Uniunii Europene. Astfel, se asigură

posibilitatea unor analize comparative pe termen lung a rezultatelor la nivelul pieței

locale și cele de la nivelul pieței comunitare.

Propunem următorii indicatori, pentru atingerea obiectivelor sus-menționate:

Număr societăți care au primit investiții BA în anul precedent, valoarea și

numărul investițiilor BA primite în anul respectiv (total și medie pe societate),

număr investitori BA intrați/ societate, număr investitori BA ieșiți/ societate, în

anul respectiv și număr investitori BA activi la finalul anului în companie

(prezentare în praguri: 1 investitor; 2-3 investitori, 4+ investitori):

Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA) în care, de fiecare dată când

este cazul pe parcursul anului, aceste operațiuni oricum se înregistrează pentru a

avea o evidență internă electronică a documentelor de aprobare procesate;

Beneficiu: date statistice din perspectiva societăților privind evoluția implicării

investitorilor individulai BA în anul precedent, inclusiv a numărului de BA.

Număr societăți care au primit investiții BA în anul precedent pentru prima

dată sau pentru a 2-a, 3-a, 4-a, 5+ oară, valoarea și numărul investițiilor BA

primite în medie la fiecare rundă de finanțare:

Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA) în care, de fiecare dată când

este cazul pe parcursul anului, aceste operațiuni oricum se înregistrează pentru a

avea o evidență internă electronică a documentelor de aprobare procesate.

Beneficiu: evidențierea eficienței schemei de finanțare în a atrage societăți

beneficiare noi vs a consolida investiția BA într-un număr redus de societăți.

Situația investițiilor BA din anul precedent, la nivelul domeniilor de activitate

finanțate (număr investiții, valoare investiții)

Pagina 192 din 289

Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA) în care, la înregistrarea

cererii inițiale din partea investitorului individual BA se solicită prin formular și

se notează codul CAEN sub care se va desfășura activitatea societății beneficiare

(codul principal de activitate al societății conform înregistrării la registrul

comerțului).

Beneficiu: analiza atractivității finanțărilor BA pe sectoare din economie (analiza

se va realiza la nivelul domeniilor, ex: IT, nu la nivelul codului CAEN) și

urmărirea tendințelor, ca bază a unor potențiale politici sectoriale adiționale.

Situația investițiilor BA din anul precedent la nivelul regiunilor de dezvoltare

(număr investiții, valoare investiții):

Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA) în care, la înregistrarea cererii

inițiale din partea investitorului individual BA se solicită prin formular și se

notează adresa sediului social al societății beneficiare, inclusiv judetul și implicit

regiunea de dezvoltare.

Beneficiu: analiza atractivității finanțărilor BA pe regiuni și urmărirea tendințelor,

posibil ca bază a unor politici regionale adiționale.

Valoarea medie a investiției din anul precedent în societăți beneficiare, atât ca

medie națională, cât și sectorială, regională sau pe intervale (ex: nr societăți cu

investiții sub 40.000 RON, între 40.001 și 80.000 RON etc):



înregistreaă valoarea investiției. Acest indicator este o medie a tuturor intrărilor

de capital în societățile beneficiare.

Beneficiu: analiza sumelor investite/ societate, posibil ca bază a unor politici

regionale adiționale, politici sectoriale sau pentru a ajusta valoarea pragurilor din

schema de sprijin a investițiilor BA.

Valoarea medie a investiției din anul precedent efectuată de către investitorii

individuali BA, atât ca medie națională, cât și regională sau pe intervale (ex: nr

investitori cu investiții sub 40.000 RON, între 40.001 și 80.000 RON etc):



Pagina 193 din 289

înregistrează valoarea investiției și un cod unic de identificare al investitorului

(ex: CNP).

Beneficiu: analiza sumelor investite/ investitor individual BA, posibil ca bază a

unor politici adiționale regionale, sectoriale sau pentru a ajusta valoarea

pragurilor din schema de sprijin a investițiilor BA.

Investitori individual BA singuri vs în consorțiu sau în acționariat cu alți

investitori individuali BA; cotă medie deținută din capitalul social de un

investitor individual BA sau de către toți investitorii individuali BA într-o

societate (de ex: 55% dintre investitorii individuli BA care au fost activi în anul

precedent au intrat ca unic investitor BA în acționariatul societății beneficiare, pe

când 25% au intrat printr-un consorțiu, iar 20% au intrat singuri în acționariat însă în

societatea beneficiară era deja prezent cel puțin un alt investitor BA; un investitor BA

deține în medie 25% din capitalul social al unei societăți, în timp ce în medie, în

societățile beneficiare de sprijin BA, investitorii individuali BA dețin în medie 36%

din capitalul social):


inițiale din partea investitorului BA se solicită prin formular și se notează forma

de investiție (investitor unic sau consorțiu de BA), precum și CUI-ul societății

beneficiare. Pentru raportul anual, se obține de la ONRC o situație a

acționariatului societății pe baza CUI, permițând, coroborat cu baza de date

curentă a Autorității (MMACA), calculul acestui indicator.

Beneficiu: analiza comportamentului investitorului individual BA ca bază a unei

ajustări a politicii de stimulare.

Investitori individuali BA, care au primit dividende în anul precedent, valoarea

acestora, procent din societățile beneficiare care au acordat dividende:

Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA), la înregistrarea cererii de

scutire de la plata impozitului pe dividende primită din partea societății

beneficiare, se notează CNP-ul investitorului individual BA și valoarea

dividendelor/ a scutirii de impozit. Coroborat cu celelalte date disponibile în baza

de date (de ex: data primei finanțări BA pentru societatea beneficiară), se pot

calcula cu ușurință indicatorii de mai sus la nivel de investitor, de societate

beneficiară și evoluția acestor indicatori de la prima investiția BA în acea

societate.

Pagina 194 din 289

Beneficiu: analiza profitabilității investiției și evoluției acesteia, la nivelul

societății beneficiare și al investitorilor individuali BA.

Investitori individuali BA, care au ieșit din acționariat în anul precedent, cu ce

rezultat (profit sau pierdere) ca număr exit-uri și valoare; număr și valoare

exituri cu succes, față de exituri cu pierdere:


de sprijin cu ocazia exit-ului (fie că este vorba de scutire de impozitul pe câștig,

fie că este vorba de deductibilitate a pierderii din rezultatul anual al transferului

de titluri de valoarea pe piața de capital), se notează rezultatul calculat conform

bazei de date

Beneficiu: analiza profitabilității și a evoluției acesteia la nivelul societății

beneficiare și al investitorilor individuali BA.

Date statistice referitoare la evoluția în afaceri a societății beneficiare: nr mediu

angajați, cifră de afaceri, profit/pierdere:

Sursă: informațiile publicate la Registrul Comerțului, furnizate sub formă de bază

de date de acesta către Autoritate (MMACA), pe baza liste de CUI societăți

beneficiare de investiții BA, la finalul anului precedent, pe care Autoritatea

(MMACA) o trimite către Registrul Comerțului, pornind de la evidențele proprii

din baza de date

Beneficiu: analiza evoluției economico-financiare a societăților beneficiare de

investiții BA.

Date statistice referitoare la aspectele administrative ale procesului de acordare

a sprijinului către investitorii individuali BA:

număr și valoare dosare primite vs respinse/ aprobate, inclusiv date statistice

privind principalele motive de respingere, împărțite pe cele trei direcții principale

ale sprjinului (momentul inițial, acordarea de dividende pe parcursul deținerii

acțiunilor, momentul exit-ului) și în total;

timp mediu de evaluare al unei cereri (total și separat pe cele trei direcții

principale de analiză) de la data primirii dosarului, până la data trimiterii

răspunsului;

Pagina 195 din 289

timp mediu de plată de la aprobare, în cazul sprijinului financiar din momentul

inițial, de la data trimiterii răspunsului de aprobare până la data virării sumei

acordate;

număr și valoare dosare în care s-a inițiat procedura de recuperare e sprijinului

financiar acordat, ca urmare a constatării încălcării uneia dintre condițiile de

eligibilitate, inclusiv date statistice perivind principalele motive:

o Sursă: baza de date internă a Autorității (MMACA) în care, la înregistrarea

cererii inițiale din partea investitorului individual BA se solicită prin

formular și se notează valoarea investiției și un cod unic de identificare al

investitorului (ex: CNP).

o Beneficiu: urmărirea și raportarea eficienței administrative ca încurajare a

investitorilor individuali BA și a societăților beneficiare de a se înscrie.

Date statistice referitoare la alte aspecte ale investiției sau investitorului

individual BA:

Sursă: chestionar anual realizat exclusiv de rețelele de BA. Informațiile

colectate prin acest chestionar este recomandat ar trebui definite în colaborare cu

rețelele de BA. Totuși, direcțiile principale trebuie să acopere:

o cum a gasit investitorul individual BA oportunitatea aleasă;

o principalul motiv pentru care a ales-o dintre opțiunile posibile;

o câte oportunități a refuzat, înainte de a o alege pe aceasta;

o orizontul de timp preconizat pentru investiție ;

o modul preconizat de ieșire din acționariat;

o așteptări de randament pentru perioada preconizată pentru investiție ;

o estimare de timp investit în proiecte BA în general și în cele în care este deja

acționar, în special;

o vârstă, ocupație, localitate/ regiune;

o număr societăți în portofoliu, în present;

o număr societăți în care a fost implicat ca investitor individual BA;

o număr exit-uri considerate ca fiind un succes, versus număr exit-uri soldate

cu pierdere;

o sume investite deja în ultimul an, versus sume investite de la începutul

activității de investitor individual BA, versus sume planficate a fi investite în

următorul an;

Pagina 196 din 289

o estimarea profitabilității realizate până în prezent, pe întregul portofoliu, în

raport cu profitabilitatea estimată a fi latentă în societățile beneficiare în care

BA încă este acționar;

o perioada medie planificată pentru a menține investiția BA;

o cea mai mare pierdere procentuală și în valoare din investițiile BA;

o cel mai mare câștig procentual și în valoare in investițiile BA;

o principala motivație pentru investitorul individual BA de a fi implicat în

această activitate;

Beneficii: privire de ansamblu cu privire la motivațiile, experiența și rezultatele


Date statistice referitoare la rețelele BA:

Sursă: formular standardizat de raportare din partea rețelelor BA, acoperind cel

puțin următoarele aspecte:

o număr membri ai rețelei;

o valoare tranzacții BA intermediate din rețea (finalizate versus în curs);

o surse finanțare (în %), acoperind cel puține direcțiile: sponsorizări,

consultanță BA, cursuri de formare BA, finanțări interne din cadrul grupului,

comision realizare tranzacție cu succes, taxă înscriere din partea

antreprenorilor, taxă înscriere din partea societăților potențial beneficiare.

Beneficii: privire de ansamblu asupra rețelelor de BA și asupra evoluției acestora

ca bază a unor eventual acțiuni de sprjinire a acestei piețe.

12.4 Beneficiari potențiali ai situațiilor statistice elaborate în cadrul

mecanismului de monitorizare a implementării Legii nr. 120/2015, în forma

revizuită

Situațiile statistice, întocmite pe baza indicatorilor menționați anterior, vor avea o serie

de benficiari/ destinatari. În plus față de analizele tip bază date și grafic, va fi util, conform

uzanțelor de bună raportare ca, în funcție de destinatarul situațiilor/ rapoartelor întocmite,

nevoile specifice de informare și posibilitățile de acțiune, situațiile/ rapoartele realizate de către

Autoritate (MMACA) să includă și o scurtă parte descriptivă, adaptată nevoilor specifie ale

acestora. Principalii destinatari avuți în vedere la acest moment sunt:

Conducerea Autorității (MMACA), Guvernul și Preşedinţia României;

Pagina 197 din 289

Director ANAF și Director Registrul Comerțului (ținând cont în primul rând de

calitatea acestora de furnizori ai unei părți importante a datelor din situațiile statistice/

rapoartele întocmite);

Mass-media, inclusiv mass-media specializată pe mediul de afaceri;

Părți interesate la nivelul organismelor de conducere ale Uniunii Europene;

Asociații europene și internaționale de promovare a activității de BA;

Asociații naționale de BA;

Comunicare pe site-ul Autorității (MMACA) pentru consultare de către orice alte

părți interesate și de către publicul larg.

În măsura disponibilităților bugetare, este recomandată organizarea unui eveniment anual

în care raportul elaborat de către Autoritate (MMACA) este lansat în mod oficial către public,

aducând un plus de notorietate subiectului și crescând nivel de conștientizare, atât în rândul

potențialilor investitori individuali BA cât și al potențialelor societăți beneficiare. Implicarea

liderilor de opinie BA și prezentarea unor exemple de succes este, de asemenea, recomandată,

desigur însoțită de date statistice cu privire la situația pe ansamblu conform, analizelor și

recomandărilor din raportul anual al autorității.

Pagina 198 din 289


IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 – partea a doua

13.1. Aspecte generale referitoare la monitorizarea implementării legii

business angels

În afara existenței unui mecanism dedicat și precis de monitorizare a efectelor aplicării legii

business angels, eficiența acesteia este una limitată, sau, cel puțin incontrolabilă, dificil de

calibrat și de adaptat prin norme de aplicare și anexe la situația economică sau la domeniile

devenite prioritare în concordanță cu strategiile naționale și europene de dezvoltare. Chiar și

costurile suplimentare generate de un astfel de mecanism se justifică din perspectiva pierderilor

potențiale generate de inexistența sau inaplicabilitatea acestuia.

Conform Comisiei Europene, sistemul de monitorizare implementat cu scopul de a evalua

dezvoltarea investițiilor de tip business angel și nu numai, se compune din două componente

majore:

- monitorizarea costurilor fiscale cu implementarea și operaționalizarea sistemului de

monitorizare;

- monitorizarea impactului economic al investițiilor

De asemenea, sistemul trebuie să aibă la bază câteva principii cum ar fi:

- transparența monitorizării, inclusiv a costurilor cu procesul de monitorizare și respectiv a

impactului economic al investițiilor;

- periodicitatea evaluării (an cele mai frecvente cazuri anuală).

Monitorizarea regulată și sistematică a costurilor fiscale pentru furnizarea de stimulente

fiscale este considerată pe scară largă drept o bună practică și contribuie la promovarea

transparenței, a eficienței și a controlului fiscal. Într-adevăr, James (2009) sugerează că

guvernele ar trebui să pregătească în mod regulat declarații privind cheltuielile fiscale pentru a

măsura și monitoriza costurile.59

Cu toate acestea, ar trebui să se recunoască, de asemenea, că

divulgarea declarațiilor de cheltuieli publice face obiectul unei decizii politice. Ca atare, absența

unei monitorizări anuale transparente a costurilor fiscale nu ar trebui să însemne că o astfel de

activitate nu se întâmplă. Prin urmare, implicarea bunelor practici ar fi pentru factorii de decizie

politică să efectueze o monitorizare anuală a costurilor fiscale. Implicarea practică

nerecomandată ar fi pentru factorii de decizie să nu efectueze monitorizarea costurilor fiscale sau

59

James, S. (2009) - Tax and non-tax incentives and investments: evidence and policy implications. FIAS, The

World Bank Group.

Pagina 199 din 289

să o conducă pe o bază neregulată și opacă. Poziția neutră ar fi ca factorii de decizie să efectueze

o monitorizare anuală a costurilor fiscale, dar să nu divulge public rezultatele.

Monitorizarea regulată și sistematică a impactului economic al acordării de stimulente

fiscale este considerată pe scară largă drept o bună practică și contribuie la promovarea

raportului calitate / preț. Mason (2009) afirmă că guvernele ar trebui să investească în

metodologii adecvate care să măsoare cu exactitate tendințele investiționale, astfel încât nevoia

de intervenție a sectorului public să poată fi demonstrată, iar impactul unor astfel de intervenții

să poată fi măsurat60

. În ceea ce privește monitorizarea costurilor fiscale, ar trebui, de asemenea,

să se recunoască faptul că divulgarea publică a evaluărilor de impact este supusă deciziei

politice. Ca atare, absența unei monitorizări anuale transparente a impactului economic nu ar

trebui să însemne că această activitate nu se întâmplă.

Prin urmare, implicarea bunelor practici ar fi pentru factorii de decizie să efectueze

monitorizarea anuală a impactului economic. Implicarea practică nerecomandată ar fi pentru

factorii de decizie să nu efectueze monitorizarea impactulei economic sau să o conducă pe o

bază neregulată și opacă. Poziția neutră ar fi pentru factorii de decizie politică să efectueze o

monitorizare anuală a impactului economic, dar să nu divulge public rezultatele.

13.2. Organisme cu competențe în domeniul monitorizării

Identificarea instituțiilor cu rol în implementarea mecanismului de monitorizare a

impactului legii business angels pornește de la implicarea acestora, pe de o parte, în aplicarea

legii dar și în procesul de investiție conform etapelor descrise anterior în cadrul normelor

metodologice de aplicare a legii.

Astfel, plecând de la ideea reiterată pe parcursul acestui studiu cum că procesul legislativ nu

trebuie să aducă birocrație în plus, ci, mai curând, să ofere sprijin informal, aplicații simple

online pentru recunoașterea/autorizarea business angel și încadrarea acestora în prevederile legii,

datele ce urmează a fi colectate în procesul de monitorizare pornesc de la solicitarea inițială a

investitorului inițial. Acesta va aplica online prin transmiterea unui formular simplu, dar

conceput în mod ingenios pentru a putea asigura o colectare eficientă a datelor. În aceste

condiții, principala instituție implicată va fi MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat care își va putea crea astfel o bază de date cu informații, atât cu

60

Mason, C. (2009) - Public Policy Support for the Informal Venture Capital Market in Europe: A Critical Review,

International Small Business Journal, 27(5): 536–556.

Pagina 200 din 289

caracter public, dar și date cu caracter personal pentru care va trebui să respecte prevederile

legale în vigoare.

Din această bază de date se pot identifica informații cum ar fi61

:

număr de investitori business angels din România și număr de business angels care

beneficiază de prevederile legii;

număr solicitări de acordare a facilităților prevăzute de lege (defalcat pe tip de

facilități

- Număr solicitări aprobate (defalcat pe tip de facilități);

- Număr de solicitări respinse (defalcat pe tip de facilități), cu detalierea

motivelor respingerii;

- Număr de solicitări aprobate dar cu facilități neutilizate (defalcat pe tip

de facilități), cu detalierea motivelor neutilizării

domeniile de interes investițional pentru business angels;

valoare investițiilor de tip business angels;

numărul de firme care beneficiază de investiții business angels ca urmare a aplicării

legii și acordării de beneficii investitorilor business angels.

Un al doilea pion în implementarea mecanismului de monitorizare este rețeaua de

investitori business angels națională ce poate fi sprijinită indirect de către stat în organizarea de

evenimente, de cursuri de formare, de evenimente de informare sau sesiuni de pitching, ori în

facilitarea diferitelor alte demersuri de interes. Aceasta, pe de altă parte, are o relație directă cu

acești investitori și poate genera cu ocazia acestor evenimente, sau în cadrul activității curente,

rapoarte pornind de la bazele de date de investitori și de solicitanți - start-up-uri potențial

beneficiare sau chiar beneficiare de investiții. Se pot realiza mai departe analize statistice extrem

de importante pe baza acestor date.

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) poate oferi date extrem de importante

și situații statistice referitoare la evoluția numărului de firme din România, atât în plat teritorial,

regional, dar și pe domenii de activitate, grupe de vârstă etc.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) furnizează online situațiile financiare

sintetice ale persoanelor juridice din România, reprezentând o altă bază de date pornind de la

care se pot identifica informații importante din zona investițiilor realizate în diferite stadii, a

aportului de capital sub diverse forme, a evoluției firmei din perspectiva eficienței economice. În

61

Atesoae et al. 2018 - Academia Română, ACADEMIA ROMÂNĂ - Creșterea capacității administrative a

Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a sistemului de

politici publice bazate pe dovezi - SIPOCA 5, rezultat R1.7.1: Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor

la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels în vederea

instituirii unui mecanism de monitorizare a implementării acesteia, 2018;

Pagina 201 din 289

varianta delocalizării start-up-ului și mutării rezidenței fiscale, acesta nu mai reprezintă o sursă

utilă de informații.

Institutele sau centre de cercetare de pe lângă instituțiile de învățământ superior, sau în

cadrul Academiei Române, reprezintă alte entități ce se pot implica în procesul de implementare

a mecanismului de monitorizarea pe baza unor acorduri/protocoale de colaborare

13.3. Activități de monitorizare

Activitățile de monitorizare a implementării legii, considerăm că ar trebui să urmeze două

direcții majore:

monitorizarea impactului aplicării legii, cu două sub-componente:

- monitorizarea impactului economic;

- monitorizarea costurilor fiscale cu implementarea și operaționalizarea sistemului

de monitorizare;

monitorizarea cu rol de raportare la nivelul controlului intern a corectitudinii

implementării legii și a schemelor de natură fiscală/nefiscală prevăzute de aceasta.

Activitățile de monitorizare a impactului economic pot fi sintetizate după cum urmează:

- designul formularului de aplicație având ca scop pe de o parte facilitarea procesului de

aplicație, dar și colectarea de date;

- colectarea formularelor depuse online și stocarea informațiilor sub o formă ușor

prelucrabilă;

- împărțirea datelor colectate pe categorii;

- elaborarea metodologiilor și procedurilor de prelucrare și interpretare a datelor;

- prelucrarea statistică a datelor și interpretarea acestora;

Activitățile de monitorizare a costurilor fiscale cu implementarea și operaționalizarea

sistemului de monitorizare trebuie să aibă în vedere, așa cum am precizat de la început în primul

rând disponibilitatea atât operațional cât și financiară de susținere a acestor investiții business

angels. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează:

- dimensionarea inițială a costurilor fiscale pe baze anuale sau multianuale în funcție de

filosofia abordată în gândirea schemelor de beneficii aplicabile;

- analiza integrată a cuantumului aceste costuri în mod corelat cu capitolele bugetare și

alocările financiare pe categorii;

- previzionarea costurilor fiscale cu implementarea mecanismului pe un orizont mediu de

timp care să asigure predictibilitatea operațiunilor dar și stabilitatea bugetară și reglementativă

din domeniu;

Pagina 202 din 289

- analiza în curs a costurilor fiscale completată de analiza ulterioară a acestora la intervale de

timp predefinite și care au fost identificate ca relevante pentru evaluarea acurateței previziunilor

și estimărilor inițiale;

- analiza eficienței acestor costuri prin raportarea corelată a lor la beneficiile generate de

mecanismul de monitorizare, raportare care nu va fi mereu directă sau pe baza unor mărimi sau

variabile direct corelabile.

Activitățile de monitorizare cu rol de raportare la nivelul controlului intern a

corectitudinii implementării legii și a schemelor de natură fiscală/nefiscală prevăzute de aceasta,

pot include:

- verificarea documentației aferente implementării legii;

- verificarea evoluției investițiilor finanțate de business angels beneficiari ai legii;

- verificarea eventualelor beneficii returnate ca urmare a nerespectării prevederilor legale;

- analiza pe baza un chestionare de feed-back aplicate beneficiarilor legii - investitori

business-angels, dar și rețelei sau antreprenorilor beneficiari de investiții.

13.4. Indicatorii mecanismului de monitorizare

Indicatorii utilizați în cadrul mecanismului de monitorizare este util să fie clasificați după

diferite criterii, iar aici ne putem raporta la următorul set de criterii:

- momentul evaluării/monitorizării

- indicatori inițiali,

- indicatori în cursul finanțării,

- indicatori ulteriori finanțării de tip business angel

- modalitatea de descriere a procesului de monitorizare

- indicatori de acces (măsura în care business angels și start-up-urile au acces la

beneficiile fiscale/non-fiscale prevăzute de lege);

- indicatori de structură (cuprind informații legate de resursa umană implicată, capitaluri

avansate în cadrul investiției etc.);

- indicatori de proces (evaluează modalitatea de implementare a legii din perspectiva

eficienței acțiunilor acesteia);

- indicatori de rezultat (sintetizează rezultatele aplicării legii sub formă numerică sau

procentuală sub forma unor indicatori sau indice - din perspectiva unei analize comparative în

dinamică);

Considerăm câteva aspecte esențiale în structurarea indicatorilor utilizați în cadrul

mecanismului de monitorizare a legii business angels după cum urmează:

Pagina 203 din 289

- indicatorii trebuie să reflecte în mod sintetic informația colectată sub formă de date de

către instituțiile implicate atât despre business angels, cât și despre activitatea lor investițională,

despre antreprenori sau despre start-up-urile în căutare de finanțare;

- nevoia de monitorizare și evaluare nu trebuie să aducă atingere profilului discret al

investitorilor de tip business angels care nu își doresc publicitate sau o transparență excesivă a

activității lor, atât din rațiuni ce țin de concurența de pa piață, dar și de confidențialitatea acestor

informații. Astfel, mecanismul va opera la nivel de transparență publică, strict cu date deja

publice, garantând părților confidențialitatea restului informațiilor;

- analiza în dinamică a acestor indicatori trebuie să țină seama de corelarea intervalelor de

timp cum ar fi - perioada medie de aplicare a beneficiilor indiferent că sunt fiscale sau non-

fiscale, perioada medie până la exit-ul investitorului business angel din afacerea pe care o

finanțează sau durata medie de transmitere a impactului economic al prevederilor legale la nivel

micro și macro economic, dar și social. Acești timpi medii sunt identificați cu destulă precizie de

studiile micro și macroeconomice de impact și previziune și pot fi luați în considerare, dar numai

în mod particular pentru România. așa cum am precizat anterior, varianta transferabilității de la

modelele internaționale de bună practică nu funcționează pentru că structura economică diferă;

- indicatorii sintetizați în cadrul acestui studiu reprezintă doar punctul de plecare, datele

brute pentru elaborarea unor analize statistice complexe cu utilizarea instrumentarului

econometric, pe baza cărora se pot desprinde concluzii analitice extrem de semnificative pentru

orientarea prezentă și viitoare a cadrului legislativ. În acest fel se poate asigura adaptabilitatea

acestuia prin intermediul normelor de aplicare astfel încât să nu fie afectată stabilitatea

legislativă sau fiscală, dar să asigure în același timp corelarea cu obiectivele de dezvoltare

economico-socială și nevoile pieței pe termen mediu și lung;

- în procesul de monitorizare și evaluare informațiile pot fi limitate atât în cazul potențialilor

investitori dar și a antreprenorului și se pot constitui într-un obstacol în calea investițiilor. Cu

toate acestea, perspectiva unor asimetrii suplimentare ale informațiilor, pot prezenta probleme

pentru dezvoltarea unei piețe de succes. Poate, de asemenea, interveni problema hazardului

moral.

Denumire indicator Unitate

măsură

Sursa datelor Formula de

calcul

1 Număr firme nou

înființate în România

(date lunare și anuale)

nr Oficiul Național al

Registrului Comerțului

(ONRC)

Însumare

Pagina 204 din 289

2 Număr firme cu

activitate suspendată în

România (date lunare și

anuale)



(ONRC)

Însumare

3 Număr firme închise în

România (date lunare și

anuale)



(ONRC)

Însumare

4 Durata medie de viață a

unei firme în România

(pe domenii de

activitate)

luni Oficiul Național al


(ONRC)

Durata totală în

luni/numărul de

firme

5 Număr investitori

business angels

nr Rețele de investitori

business angels

Însumare

6 Număr de business

angels membrii ai

rețelei/rețelelor


business angels

Însumare

7 Număr de rețele active în

România


business angels

Însumare

8 Număr antreprenori în

căutare de investiții

business angels


business angels

9 Număr participanți la

sesiunile de comunicare

și informare referitoare

la prevederile legii

business angels


business angels/ MMACA

- Ministerul pentru Mediul

de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat

Însumare

10 Număr de solicitări de

informații legate de

prevederile legii business

angels


business angels/ MMACA

- Ministerul pentru Mediul

de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat

Însumare

11 Număr de solicitări

depuse pentru

recunoașterea/autorizarea

calității de business

angels și încadrarea în

prevederile legii

(acordarea de

beneficii/granturi)

nr MMACA - Ministerul

pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat

Însumare


aprobate pentru




prevederile legii

(acordarea de

beneficii/granturi)




Însumare


respinse pentru






Însumare

Pagina 205 din 289


prevederile legii

(acordarea de

beneficii/granturi)

14 Valoare investițiilor

business angels

previzionate conform

formularelor de aplicație

depuse

lei MMACA - Ministerul



Însumare

15 Numărul investițiilor

business angels


formularelor de aplicație depuse




Însumare

16 Valoare medie

investițiilor (per business

angel) previzionate

conform formularelor de

aplicație depuse

lei/

business

angel

MMACA - Ministerul



Valoare totală

investiții

previzionate/

număr business

angels

17 Valoare medie

investițiilor (per start-up)


formularelor de aplicație

depuse

lei/

business

angel

MMACA - Ministerul



Valoare totală

investiții

previzionate/

număr start-up-uri

18 Număr de recuperări

facilități acordate

Nr MMACA - Ministerul



Însumare

19 Cifra medie de afaceri a

solicitaților de investiții

de tip business angels

lei Agenția Națională de

Administrare Fiscală

(ANAF)/ Rețele de

investitori business angels

Cifra afaceri

totală/ Număr de

start-up-uri

solicitante

20 Perioada medie de

funcționare a start-up-

ului până la momentul

solicitării finanțării

luni Oficiul Național al


(ONRC)/ Rețele de

investitori business angels

Suma duratelor de

funcționare/

Număr de start-up-

uri

21 Situația datoriilor start-

up-urilor ce solicită

finanțare

lei Agenția Națională de


(ANAF)

Însumare valori

22 Număr mediu de angajați

per start-up-urilor ce

solicită finanțare

nr Agenția Națională de


(ANAF)

Număr total

angajați/ număr

start-up-uri

23 Număr total exit-uri

(anual)


business angels

Însumare valori

24 Număr exit-uri de succes

(anual)


business angels

Însumare valori

25 Rata medie de

rentabilitate a investiției

la momentul exit-ului

% Rețele de investitori

business angels/ Agenția

Națională de Administrare

Fiscală (ANAF)/

MMACA - Ministerul


(valoarea curentă a

investiției - costul

investiției) / costul

investiției

Pagina 206 din 289


25 Cifra de afaceri anuală a

start-up-ului beneficiar

de finanțare

lei/an Agenția Națională de


(ANAF)

Preluare valoare

situație financiară

26 Active imobilizate lei Agenția Națională de


(ANAF)

Preluare valoare


27 Active totale lei Agenția Națională de


(ANAF)

Preluare valoare


28 Rata de creștere a cifrei

de afaceri

% Agenția Națională de


(ANAF)

Calculată pe baza

datelor preluate

din situațiile financiare anuale

29 Rata de creștere a

activelor totale



(ANAF)

Calculată pe baza

datelor preluate

din situațiile

financiare anuale

30 Valoare grantului

acordat în cadrul

schemei de minimis

lei/euro MMACA - Ministerul



Preluare valoare

contract finanțare

31 Valoarea totală a

investiției/investițiilor

primite de la business

angels

lei/euro MMACA - Ministerul


Comerț și Antreprenoriat/

Agenția Națională de


(ANAF)

Preluare valoare

32 Procentul de co-investire

prin schema de minimis

% MMACA - Ministerul



(valoarea grant/

valoare investiției

business

angel)*100

33 Nr total de locuri de

muncă create după

primirea sprijinului

financiar (schemă de

minimis și finanțare

business angel)




Preluare valoare

34 Rata de creștere a nr de

angajați



(ANAF)

Calculată pe baza

datelor preluate

din situațiile

financiare anuale

Analiza acestor indicatori, uneori extrem de complexă se va face de către specialiști în

domeniu - inclusiv din zona instituțiilor partenere ale ministerului, iar rezultatele vor fi

centralizate și sintetizate periodic în cadrul unor rapoarte periodice de monitorizare.

Pentru evaluarea corectă și interpretarea riguroasă a rezultatelor și valorilor acestor

indicatori este necesară o activitate de analiză pe baze stiințifice, în dinamică, cu scopul

surprinderii evoluției acestora, în mod comparativ, față de perioada anterioară aplicării legii.

Pagina 207 din 289

Aceste rezultatele vor fi analizate periodic în grupuri/comisii de lucru la nivelul ministerului si

celorlate organisme implicate pentru a putea si deprinse concluzii semnificative precum si

eventuale ajustări ulterioare ale contextului legislativ, anexelor sau normelor de aplicare, fără a fi

însă afectată stabilitatea cadrului legislativ.

Pagina 208 din 289


IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 – partea a treia

14.1 Etapele implementării unui mecanism de monitorizare a legislației referitoare la

business angels

Apreciem că un demers de monitorizare a legislației privind business angels în România

trebuie raportat la o etapizare a acesteia în funcție de nivelul de dezvoltare al pieței de profit.

Astfel, estimăm că sunt necesare cinci etape de implementare aferente unor obiective setate pe

termen scurt și mediu privind încurajarea investițiilor de tip angel.

Etapa 1: Colectarea de date în ceea ce privește oferta

Obiectivul de politică: Dezvoltarea unui model de măsurare a pieței și a nivelului

existent al activității de investiții;

Nivel de prioritate: Ridicat – precede alte recomandări și dezvoltări ale politicii în

domeniu;

Instituții partenere: Direcții de statistică, agenții regionale, institute de sondaje.

Probleme legate de datele referitoare la business angels

Atunci când se realizează dezvoltarea unei politici de susținere a investițiilor de tip angel

este necesar să fie fundamentată pe măsurarea nivelului existent al acestui tip de finanțare,

precum și a celui potențial. Având date comparative pentru ambele categorii se pot determina

activitățile necesare într-o anumită țară. Din păcate, nu există surse fiabile de date referitoare la

activitatea angels-ilor. Există dificultăți semnificative legate de datele raportate referitoare la

activitatea business angelilor, conducând la riscuri semnificative în deciziile de politică. Aceste

probleme se referă la:

a) definiția unui investitor angel variază în cadrul diverselor studii;

b) majoritatea business angels-ilor (și cea mai mare parte a activității investiționale) sunt

invizibili și implicit imposibil de identificat și monitorizat în timp;

Pagina 209 din 289

c) datele provenite din cercetări și studii tind să fie alterate în ceea ce privește natura

eșantionării investitorilor, pentru că aceștia provin dintre cei care pot fi ușor de identificat;

d) mulți investitori nu răspund în cadrul cercetărilor;

e) cercetările privind profitul angelilor greșesc adesea în a distinge între câștiguri egale și

cele ponderate;

f) studiile privind investițiile angelilor sunt semnificativ alterate de rata de

„supraviețuire”. Investitorii care au eșuat sau au încetat să mai fie angels sunt în general

neincluși în eșantionare;

g) atunci când participă la un studiu sau raportează acțiunile și achizițiile lor, mulți tind să

raporteze doar ce vor să raporteze și cel mai probabil raportează rezultatele care le sunt

favorabile;

h) datorită dificultății de a identifica investitori individuali (în opoziție cu cei care

activează în grupuri), afacerile mai mari și afacerile ce implică mai mulți angels este mai

probabil să fie raportate corect, dar crește și probabilitatea de a fi supra-raportate;

i) una din cele mai comune forme de influențare a selectării eșantionului în investițiile de

tip angel este concentrarea pe exit-uri;

În contextul prezentat mai sus, când este de dorit să se utilizeze datele disponibile pentru

sprijinirea dezvoltării de politici, o atenție deosebită trebuie acordată înțelegerii dificultăților

implicate în generarea unor asemenea date. Înainte de utilizarea datelor necesare pentru a

fundamenta măsura de politică propusă, este adecvat să fie investigate metodele de eșantionare și

rata de răspuns, precum și mărimea fiecărui set de date.

Etapa 2: Analiza bazei de contribuții

Obiectivul de politică: Determinarea ariei de potențiali investitori angel

Nivel de prioritate: Ridicat - precede alte recomandări și dezvoltări ale politicii în

domeniu

Instituții partenere: Direcții de statistică, agenții regionale, institute de sondaje.

Ca parte a procesului de colectare anuală a datelor, trebuie realizată o analiză a bazei

impozabile pentru a determina numărul de persoane care apar a avea un venit taxabil la un nivel

suficient pentru a se implica potențial ca investitor de tip angel. În timp ce nivelul veniturilor

este un indicator inițial rezonabil al capacității potențiale, singur nu este suficient. Investițiile

early stage sunt extrem de riscante. Practica internațională sugerează că un investitor ar trebui să

investească o sumă pe care își permite să o piardă în întregime. Un indicator mai precis este

Pagina 210 din 289

venitul marginal disponibil, cuantificat după deducerea tuturor cheltuielilor de întreținere, plata

chiriilor sau ratelor, investiții și contribuții de asigurări. Persoanele cu disponibilități financiare

mari pentru investiții regulate (peste 10.000 euro) și care doresc să fie mai activi în procesul

investițional trebuie să fie încurajați să devină membrii ai unei rețele sau ai unui grup. În măsura

în care este un număr suficient de membri care doresc să se sindicalizeze în fiecare afacere,

nivelul capacității investiționale ar trebui să permită unui investitor să realizeze 10-15 investiții

pe o perioadă de 3-5 ani. Analiza geografică a bazei impozabile va ajuta la a identifica dacă

există o bază suficientă de persoane întro rgiune care să aibă venituri suficiente pentru a crea o

masă critică necesară pentru ca asemenea rețele să fie sustenabile. Creșterea acestor rețele la

peste 25 membri este de dorit, deși acest lucru depinde de capacitatea individuală de investiție.

Etapa 3: Colectarea de date în ceea ce privește cererea

Obiectivul de politică: Evaluarea credibilă a nevoilor din punct de vedere al

cererii

Nivel de prioritate: Ridicat - precede alte recomandări și dezvoltări ale politicii în

domeniu

Instituții partenere: Direcții de statistică, agenții regionale, institute de sondaje,

oficii teritoriale

Datele legate de oferta de investiții de tip angel necesită a fi suplinite cu o evaluare

credibilă a nevoilor de finanțare corelate. Ar fi necesar ca autoritățile să deruleze studii anuale

asupra cererii (raportul privind piața de capital de risc realizat pentru guvernul scoțian poate fi un

bun exemplu). Estimările disponibile referitoare la deficitul de capital de finanțare trebuie adus

la zi pe baza nivelelor intenției antreprenoriale, de exemplu. Aceste estimări trebuie să ia în

calcul impactul expansiunii continui a incubatoarelor și acceleratoarelor. În timp ce datele

disponibile și interviurile realizate (Academia Română, 2018) sugerează o supra-concentrare pe

sectorul ITC, o politică care să se concentreze pe încurajarea investițiilor dincolo de acest sector,

ar fi adecvată doar dacă analiza arată că este probabil un flux investiționale care să răspunsă

cererii create.

Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020 (SNC) a identificat mai multe

sectoare economice cu potenţial competitiv care se corelează cu domeniile de specializare

inteligentă identificate în Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014 – 2020,

conform tabelului de mai jos.

Pagina 211 din 289

Tabelul 14.1 Sectoare economice cu potenţial competitiv conform Strategia Națională

pentru Competitivitate 2015-2020 (SNC)

Domenii de specializare

inteligentă din Strategia CDI

2014-2020

Bioeconomia Tehnologia

informaţiilor şi

a

comunicaţiilor,

spaţiu şi

securitate

Energie,

mediu şi

schimbări

climatice

Eco-

nanotehnologii

şi materiale

avansate

Sănătate

Sectoare economice cu

potenţial competitiv

Rol

economic

important

şi cu

influenţă

asupra

ocupării

Turism şi

ecoturism

√ √ √

Textile şi

pielărie

√

Lemn şi mobilă √

Construcții √ √ √

Industrii

creative

√ √ √

Dinamica

competitivă

Industria auto

şi componente

√ √

Tehnologia

informaţiei şi

comunicaţiilor

√

Procesarea

alimentelor şi a

băuturilor

√ √ √

Inovare,

dezvoltare

tehnologică

şi valoare

adăugată

Sănătate şi

produse

farmaceutice

√ √ √

Energie şi

management de

mediu

√ √ √

Bioeconomie

(agricultură,

silvicultură,

pescuit şi

√ √ √ √

Pagina 212 din 289

acvacultură),

biofarmaceutică

şi biotehnologii

Sursa: Hotărârea nr. 640/2018 privind modificarea Strategiei naționale pentru competitivitate

2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015

În timp ce pare a exista o slăbiciune particulară în ceea ce privește oferta și cererea

dincolo de sectorul IT&C, problemele legate de cererea sporită în acest domeniu nu trebuie

ignorate. Dacă investițiile în ITC sunt relativ puternice, aceasta nu înseamnă că au atins întregul

potențial. Este recomandat să se ia în considerare măsuri de politică care să vizeze creșterea

cererii de finanțare din toate sectoarele prin stimularea diverselor clase de fondatori inactivi

pentru a aplica pentru finanțare de capital:

- aplicanți reticienți – fondatori care sunt reticienți la capital, de obicei datorită temerilor

legate de împărțirea controlul afacerii. Măsurile de politică care îi vor viza includ educația,

sublinierea beneficiilor finanțării de capital (creșterea mai rapidă a valorii) și

explicarea/demonstrarea modului în care investiția de capital funcționează în practică, incluzând

povești de succes.

- aplicanți descurajați – fondatori care nu aplică pentru că nu știu cum sau se tem că vor fi

respinși. Măsurile de politică trebuie să includă o îndrumare îmbunătățită.

- aplicanți nepregătiți – fondatori care doresc să obțină finanțare, dar nu au abilitățile

necesare ( planuri de afaceri, prognoze financiare, oportunități de participare la evenimente)

pentru a aplica efectiv sau care nu înțelege nevoile reale ale investitorilor (nivelele de creștere

cerute pentru a atinge țintele vizate de rentabilitate).

Etapa 4: Lansarea unei asociații naționale de angeli (obiectiv pe termen mediu)

Obiectivul de politică: Creșterea numărului de business angels (capacitatea pieței

de profil), capacitarea angelilor și conexiunea dintre investitori și fondatori

Nivel de prioritate: Ridicat – precondiție pentru a susține dimensiunea legată de

ofertă din investițiile de tip angel

Instituții partenere: Guvern, comunitatea de investitori individuali de tip business

angel

Pagina 213 din 289

Lansarea unei asociații naționale ar putea sprijini abordarea problemelor ce țin de ofertă:

lipsa informațiilor relevant pentru un potențial business angel, lipsa experienței și abilitățiilor

necesare unui business angel, nivelul scăzut de vizibilitate al acestora.

O asociație națională ar îmbunătăți eficiența și eficacitatea pieței existente, ar îmbunătăți

coordonarea și legăturile dintre investitorii existenți, ar oferi informații mai bune, direcții și

acces la pregătire și practici internaționale. Agențiile regionale de dezvoltare ar putea servi ca

parteneri de implementare. Angrenarea actorilor din sectorul privat în operațiunile unei asociații

ar reduce riscul perceperii acesteia ca un alt organism guvenamental sau birocratic.

Anumite guverne au promovat politici de sprijinire a înființării și activității unei

organizații naționale de tip umbrelă, care să faciliteze dezvoltarea unei piețe de business angels

structurate. Guvernul poate finanța stabilirea unei asociații naționale cu mandatul de a facilita

creșterea capacității și capabilității business angelilor din România. Rolul său ar fi acela de a

facilita dezvoltarea unei piețe prin crearea cadrului, sprijinirea implementării, diseminarea

informațiilor, transfer de cunoștințe și dezvoltare de politici. Ar avea responsabilitatea de a

identifica angelii activi și de a-i încuraja să devină mai vizibili, de a oferi informații celor care

doresc să devină BA și o sursă de suport. Măsurile de suport pentru investitorii de tip angel

includ documentație standard, materiale de pregătire, legături cu alți angeli (locali și

internaționali). Scopul său ar fi de a crește numărul de angeli activi, de a crește suma investită de

angelii activi și de a crește eficacitatea investiilor realizate.

Ca un „creator de piață”, asociația națională nu ar derula evenimente de pitching, ci mai

degrabă ar direcționa potențiali beneficiari către membrii săi. Membrii asociației ar fi investitori

individuali, rețele de angeli și sindicate. Ar orienta de asemenea pe cei care doresc să devină

angeli către acei membri care doresc să recruteze noi angeli. Ar avea, de asemenea, ca obiectiv

asistarea dezvoltării de noi rețele de angeli și sindicate. O altă direcție ar fi aceea de a oferi

consultanță de training și documentatție standard către persoanele sau organizațiile care doresc

să stabilească astfel de rețele. De asemenea, ar avea responsabilitatea de a promova investițiile

de tip BA în mass-media. Un model posibil ar fi HBAN din Irlanda, care este relevant ținând

cont de nivelul de dezvoltare al pieței de angeli din România și nevoia de sprijin financiar

guvernamental. Modelul ar permite guvernului să stabilească cadrul, obiectivele și țintele, în

timp ce ar delega implementarea unui contractor privat care poate fi numit printr-un contract

bazat pe performanță.

Pagina 214 din 289

Hban Business Angel Network Ireland (HBAN) a fost înființat de Enterprise Ireland și

InterTradeIreland în 2009 și condus în numele lor de un furnizor privat selectat în mod

competitiv pentru un contract de trei ani. Scopul strategic al HBAN este de a facilita investițiile

realizate de grupuri de business angeli în firme aflate în etape inițiale din Irlanda. Atingerea

acestui scop se realizează prin stabilirea, sprijinirea, dezvoltarea și promovarea investițiilor de tip

business angel, și în mod special investițiile sindicatelor și prin facilitarea și încurajarea

informării asupra oportunităților de investiții către BA.

Recomandări de direcții pentru o asociație națională de BA:

a) Găzduirea de activități de conștientizare a mediului guvernamental:

Plasarea investițiilor de tip BA în centrul dezvoltării economice și antreprenoriale prin

creșterea conștientizării rolului investițiilor de acest tip printre factorii decidenți de

politică;

Găzduirea unui eveniment anual la nivel înalt cu ministere, înalți oficiali și consultanți ai

Guvernului, alături de reprezentanți ai comunității de BA.Tema unui asemenea

eveniment ar trebui să fie legată de dialog și dezbatere, nu lobby sau promovare, pentru a

dezvolta o relație de încredere și implicare de ambele părți și pentru a informa nivelul

strategic de decidenți;

Găzduirea unei întâlniri anuale a practicienilor din domeniul dezvoltării economice și

business angelii activi pentru a facilita înțelegerea reciprocă, care ar conduce la realizarea

unui design practic al intervențiilor de acest tip în ceea ce privește cererea și oferta,

asigurându-se astfel că cei responsabili de realizarea și implementarea politicilor sunt

informați corect asupra filozofiei și activităților BA;

Numirea unui președinte al asociației care să acționeze ca o figură cheie a comunității de

angeli. Rolul acestuia ar consta în îmbunătățirea profilului investițiilor BA și oferirea de

consultanță specializată către autorități.

b) Creșterea numărului de BA români:

Sprijinirea dezvoltării de noi rețele în țară, care pot include rețele conectate cu

universități, incubatoare și acceleratoare. Asociația ar oferi suport privind înființarea,

managementul și finanțarea unei noi rețele, precum și training pentru managerii rețelei;

Pagina 215 din 289

Promovarea ideii de a deveni business angel către o audiență largă, utilizând activități de

promovare (de ex. website)

Etapa 5: Certificarea unui business angels

Obiectivul de politică: Creșterea numărului și eficacității business angelilor

Nivel de prioritate: Mediu

Instituții partenere: Ministerul de finanțe

Un număr de țări cu piețe financiare dezvoltate caută să protejeze investitori puțin

experimentați de achiziționarea de produse financiare sau de investiții care nu sunt potrivite

circumstanțelor lor sau care nu le înțeleg pe deplin. Propunerile de revizuire a legislației sau

noile legi ar trebui să aibă în atenție să nu conțină restricții suplimentare în ceea ce privește

finanțarea noilor companii. Acolo nu este posibil ca respectivele reglementări să fie modificate

în această direcție și să minimalizeze efectele negative asupra investițiilor de tip BA, ar trebui să

se ia în calcul oferirea de excepții de la asemenea reglementări pentru angeli ce îndeplinesc

anumite criterii minime. La astfel de persoane ne vom referi ca fiind „business angel certificat”.

Ca un exemplu, reglementarea unui „business angel certificat” a fost introdusă de

guvernul britanic în 2000. Recunoscând importanța investițiilor de tip business angel pentru

economie, guvrnul a introdus prevederi specifice în the Financial Services and Markets Act 2000

care permiteau în mod specific distribuirea planurilor de afaceri „neautorizate” către anumite

categorii de investitori. Ca rezultat al acestor prevederi legislative, restricțiile legate de circulația

anumitor categorii de oferte (planuri de afaceri, prezentări ale unor planuri de afaceri) nu se

aplică celor care le trimit către asociații de business angels sau către membri ale unor asemenea

asociații. Apartenența la o astfel de asociație este considerată a oferi o bază rezonabilă pentru a

aprecia că membrii ei sunt persoane cu venituri mari certificate (high net worth individuals) sau

investitori „sofisitcați” certificați sau autocertificați.

Un investitor „sofisticat” certificat reprezintă o calificare alternatică prin care acesta

trebuie să declare anual că înțelege riscurile implicate în acceptarea unor oferte care nu sunt

autorizate de o autoritate financiară și că:

- a fost membru al unei rețele sau al unui sindicat de BA pentru cel puțin șase luni înainte de data

semnării; sau

- a realizat mai mult de o investiție într-o companie nelistată în ultimii doi ani înaintea

declarației; sau

Pagina 216 din 289

- activează (sau a activat în ultimii doi ani) într-o poziție de conducere în sectorul de capital de

risc sau în cel al finanțării întreprinderilor mici și mijlocii; sau

- este (sau a fost în ultimii doi ani) director al unei companii o cifră de afaceri de peste 1 milion

de lire.

Termenul de „investitor sofisticat” este legat practic de aprecierea că această persoană

deține suficiente cunoștințe pentru a înțelege riscurile asociate cu o asemenea investiție.

Pagina 217 din 289


IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 – partea a patra

Propunem, în cele ce urmează, structura unui astfel de mecanism:

a. Obiectul activității de monitorizare

Aprecierea eficienței Legii de stimulare a investitorilor individuali business angels, pe două

niveluri:

- sprijinul financiar public acordat start-up-urilor, conform schemei de minimis;

- sprijinul financiar public acordat rețelelor de business angels, conform schemei de

minimis

b. Contextul

Necesitatea revizuirii Legii 120/2015 privind activitatea investitorilor business angels, apreciată

ca nefiind funcțională de către investitori și antreprenori, și a instituirii unui mecanism de

monitorizare, în vederea asigurării implementării cu succes a actului normativ.

c. Scopul monitorizării

- urmărirea gradului de îndeplinire a obiectivelor legii (a indicatorilor de performanță);

- facilitarea contactului dintre investitorii BA și antreprenori;

- determinarea nivelului și a surselor de finanțare a instrumentelor de sprijin financiar

prevăzute de lege;

- creșterea gradului de profesionalizare a pieței;

- dezvoltarea pieței business angels;

- îmbunătățirea performanței firmelor/rețelelor beneficiare de mecanismele de sprijin;

- revizuirea legii, atunci când se impune.

d. Actori implicați

- Investitorii business angels;

- Start-up-urile beneficiare ale legii;

- Rețelele de business angels beneficiare ale legii;

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, printr-o comisie

special constituită;

- ANAF;

- Consiliul Concurenței.

e. Perioada de timp:

În mod continuu

Pagina 218 din 289

f. Resurse

f.1) Resurse materiale

- birouri utilate;

- birotică;

- infrastructura TIC a MMACA, pusă la dispoziția activității de monitorizare a

implementării legii;

- software;

f.2) Resurse umane

- o comisie desemnată pentru monitorizarea aplicării legii de stimulare a

investitorilor BA;

f.3) Resurse financiare

- sume pentru acoperirea cheltuielilor curente de funcționare, achiziții etc., conform

bugetului anual aprobat.

g. Definirea indicatorilor de performanță

AGREGAT:

- Nr. de tranzacții între start-up-uri și investitorii BA, din care pe ramuri de activitate ale

start-up-urilor și pe județe/regiuni de dezvoltare;

- Nr. de firme beneficiare de granturi, din care pe ramuri de activitate ale start-up-urilor și

pe județe/regiuni de dezvoltare;

- Nr. de investitori BA implicați în tranzacții de tip angel investing;

- Valoarea totală a sprijinului financiar acordat start-up-urilor, din care pe ramuri de

activitate ale start-up-urilor și pe județe/regiuni de dezvoltare

- Valoarea medie a sprijinului financiar acordat unui start-up;

- Valoarea totală a investițiilor efectuate de către investitorii BA în start-up-uri;

- Procentul de co-investire de către investitorii BA;

- Rata acceptării tranzacțiilor;

- Nr. de exit-uri;

- Nr. de exit-uri efectuate în câștig;

- Rata medie de rentabilitate a investițiilor în momentul exit-ului;

- Nr. de rețele BA beneficiare de granturi;

- Valoarea totală a sprijinului financiar acordat rețelelor BA;

- Nr. de evenimente de pitching finanțate prin granturi;

- Nr. de evenimente de promovare finanțate prin granturi;

PE FIRME BENEFICIARE:

- Domeniul principal de activitate;

Pagina 219 din 289

- Județul/regiunea de dezvoltare;

- Active totale,

- Active imobilizate;

- Cifra de afaceri;

- Valoarea grantului primit;

- Valoarea totală a investiției/investițiilor efectuate de către investitorii BA în start-up;

- Procentul de co-investire în cadrul schemei de grant de către investitorii BA;

- Vârsta firmei;

- Nr. angajați;

- Rata de creștere a cifrei de afaceri;

- Rata de creștere a activelor totale;

- Rata de creștere a activelor imobilizate;

- Rata medie de rentabilitate a investitorului BA în momentul exit-ului;

- Nr. de runde investiționale realizate de către start-up;

- Nr. de investitori BA în cadrul start-up-ului, din care femei;

- Durata deținerii investiției de către BA până la exit.

h. Colectarea informațiilor

Informațiile se colectează direct de la firmele beneficiare ale grantului și de la rețelele BA care

au apelat la facilitățile legii, conform unei Fișe standard de colectare de informații elaborate de

către Comisia de monitorizare a implementării legii.

i. Feed-back-ul

Odată cu completarea Fișei standard de colectare de informații, beneficiarii de grant vor fi rugați

să furnizeze răspunsuri și la un chestionar, care are rolul obținerii de informații calitative privind

eficiența legii de stimulare a investitorilor business angels.

Pagina 220 din 289


IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 120/2015 – partea a cincea

16.1 Propuneri pentru realizarea unui mecanism de monitorizare a

implementării legii

16.1.1 Punct de plecare

Prezenta propunere de mecanism de monitorizare a implementării legii privind stimularea

investitorilor business angels este realizată în baza Studiului privind percepția mediului de

afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor

individuali business angels. Rezultatele acestui studiu au condus la evidențierea cadrului de

aplicare, scopului și conținutului legii în cauză, în vederea bunei elaborări a unui mecanism de

monitorizare a implementării adecvat. Un rezultat important al studiului a fost reprezentat de

propunerile de modificare a legii, care conduc la conturarea unui mecanism de monitorizare

diferit de cel ce ar fi fost necesar pentru prima variantă a legii.

În studiul amintit au fost realizate analize privitoare la legislația și facilitățile din

domeniu și au fost formulate propuneri cu privire la datele ce trebuie colectate în vederea

realizării adecvate a monitorizării, sub forma:

“Date ce trebuie colectate în vederea evaluării rezultatelor obținute:

Număr investitori business angels ce operează în România;

o Număr investitori business angels ce operează în România și au beneficiat

de prevederile legii;

Număr investiții de tip business angels în România, la nivel anual;

o Număr investiții de tip business angels în România, la nivel anual, cu

obținerea facilităților prevăzute de lege;

Valoarea investițiilor de tip business angels în România, la nivel anual;

o Valoarea investițiilor de tip business angels în România, la nivel anual, cu

obținerea facilităților prevăzute de lege;

Număr solicitări de acordare a facilităților prevăzute de lege (defalcat pe tip de

facilități

o Număr solicitări aprobate (defalcat pe tip de facilități);

o Număr de solicitări respinse (defalcat pe tip de facilități), cu detalierea

motivelor respingerii;

Pagina 221 din 289

o Număr de solicitări aprobate dar cu facilități neutilizate (defalcat pe tip

de facilități), cu detalierea motivelor neutilizării;

Evoluția rezultatelor firmelor ce au beneficiat de investiții de tip business angels;

o Evoluția rezultatelor firmelor ce au beneficiat de investiții de tip business

angels, cu obținerea facilităților prevăzute de lege;

Feedback investitori business angels cu privire la procesul de obținere a

facilităților;

o Feedback antreprenori ce au beneficiat de investiții de tip business angels

cu privire la procesul de obținere a facilităților de către investitori.”

(Ateșoae et al., 2018)

În același studiu sunt propuși și unii indicatori ce pot fi avuți în vedere în procesul de

monitorizare, după cum urmează:

a. “Nivelul resurselor consumate pentru implementarea legii (resurse financiare și/sau ore

muncă).

i. Resurse consumate de investitor pentru a beneficia de facilitățile oferite prin lege.

ii. Resurse consumate de antreprenor pentru ca investitorul să beneficieze de facilitățile

oferite prin lege.

iii. Resurse consumate de agenția de implementare pentru ca investitorul să beneficieze

de facilitățile oferite prin lege.

b. Număr investiții business angels (cu/fără încadrare în cerințele legii).

c. Număr investitori care au beneficiat de facilitățile oferite de lege (pe tipuri de facilități).

d. Număr situații în care s-a dispus recuperarea facilităților acordate.

e. Valoarea facilităților obținute de investitori (pe tipuri de facilități).

f. Profitabilitatea startup-urilor (în care au fost implicați BA care au beneficiat sau nu de

facilitățile oferite prin lege).”

Aceste contribuții sunt avute în vedere și utilizate și în prezenta propunere de mecanism de

monitorizare.

16.1.2 Considerații generale

Principalul scop al monitorizării și evaluării modului în care este aplicată legea ține de

justificarea costurilor asociate prin generarea unor efecte economice mai mari. După cum se

precizează și în studiul Comisie Europene (2017) “Monitorizarea și evaluarea este extrem de

importantă pentru asigurarea că aceste scheme crează o valoare bună pentru banii publici.

Măsurarea sistematică, nu doar a activității investiționale ci și a rezultatelor acelei activități

investiționale este esențială”. Îmbunătățirea modului în care este implementată legea se poate

Pagina 222 din 289

face doar în baza unor date privitoare la elementele care dau rezultate și cele care nu dau

rezultate.

Ca urmare, scopul monitorizării modului în care este implementată legea privind

stimularea investitorilor individuali business angels este de a verifica modul în care prevederile

legii sunt transpuse în practică și de a furniza cunoștințele necesare îmbunătățirii modului de

implementare sau a legii în sine. Este necesar ca în urma monitorizării să fie evidențiat impactul

legii asupra grupurilor țintă vizate și costurile asociate cu implementarea acesteia. Monitorizarea

are ca efect și respectarea prevederilor legale în domeniul ajutoarelor de stat, prin care se

instituie obligativitatea urmăriri “concordanței dintre efectele scontate prin acordarea ajutoarelor

de stat și cele obținute efectiv în practică, în vederea luării unor măsuri de corecție adecvat”

(Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat din 20.06.2007,

Consiliul Concurenței).

Pentru ca procesul de monitorizare a implementării să poată furniza informații utile

pentru evaluarea rezultatelor aplicării legii trebuie să fie identificate obiectivele concrete ale legii

și ale schemelor de ajutor de stat sau minimis elaborate în baza acesteia. Ca urmare, aceste

obiective trebuie să fie formulate într-o manieră SMART (să fie specifice, măsurabile, de atins,

relevante și încadrate în timp).

În figura de mai jos se găsește o reprezentare grafică a modului în care se succed etapele

relevante pentru legea în discuție, implicit și pentru mecanismul de monitorizare a aplicării ei,

reprezentare adaptată din analizele clasice privitoare la politicile publice. Important de reținut

este faptul că acest mecanism de monitorizare reprezintă o etapă (esențială) în întregul ciclu ce

duce la punerea în practică a unor politici publice printr-un canal legislativ.

Pagina 223 din 289

Figura 16.1 Ciclul modificărilor legislative

Sursa: adaptarea autorilor

Succesul procesului de monitorizare a implementării legii se bazează pe formularea

întrebărilor potrivite și identificarea răspunsurilor corecte la acestea. Ca urmare, mecanismul de

față pleacă de la următoarele întrebări:

1. Ce se monitorizează?

2. De ce se monitorizeaza?

3. Care sunt subiecții monitorizați?

4. Cum se realizează monitorizarea?

5. Care sunt obiectivele monitorizării?

6. Cine realizează monitorizarea?

7. Care este contextul (instituțional, economic, social, politic etc.) în care se realizează

aceasta?

8. Care sunt resursele alocate (timp, bani, resurse umane etc.)?

9. Care sunt indicatorii urmăriți?

10. Ce investiții BA au fost realizate în perioada analizată?

11. Câte dintre acestea au fost realizate datorită legii BA?

12. Câte dintre aceste investiții au fost făcute cu utilizarea beneficiilor oferite de legea

BA?

Pagina 224 din 289

13. Ce efecte au avut aceste investiții asupra mediului economic?

14. Ce costuri au avut aceste investiții prin prisma beneficiilor oferite de legea BA?

Un aspect estențial, asupra căruia se poate reveni periodic este reprezentat de echilibrarea

necesarului de date și informații (ce trebuie să aflăm în urma procesului de monitorizare pentru a

ne asigura că legea produce efectele dorite sau să constatăm ce trebuie îmbunătățit) și nivelul

resurselor disponibile pentru această acțiune. Precizăm că mecanismul prezentat conține

elementele unei abordări ample a monitorizării și evaluării. În funcție de raportul informații

necesare/resurse disponibile, monitorizarea propriu-zisă poate fi realizată într-o formă

simplificată.

16.1.3 Glosar de termeni

Exit – lichidarea investiției realizate în cadrul unei societăți de către un investitor

business angel.

Grant – Finanțare nerambursabilă acordată societăților în care investesc investitori

business angel sau rețelelor de investitori business angel pentru stimularea dezvoltării acestora și

pentru stimularea sistemului de finanțare a antreprenoriatului prin intermediul acestui tip de

investiții.

Indicator – Expresia numerică a unor fenomene, procese, activități sau categorii

economice și sociale, definite în timp, spațiu și structură organizatorică si care se regasesc cu o

anumita periodicitate în cadrul evenimentelor cercetate.

Investitor business angel – persoană privată care investește o parte din resursele sale

personale în societăți noi necotate la bursă și care pune la dispoziția acestora experiența sa în

ceea ce privește gestionarea afacerilor, competențe profesionale și o rețea de contacte

profesionale.

Lege – Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business angels, cu

modificările ulterioare.

Monitorizare – Reprezintă activitățile care se desfășoară după adoptarea legii, în vederea

determinării gradului de realizare a obiectivelor acesteia și furnizării de informații necesare

realizării unor acțiuni corective. În sensul utilizat în acest document, noțiunea de monitorizare

include de evaluare a rezultatelor implementării.

Raport de monitorizare – Documentul scris realizat în urma procesului de monitorizare

care conține principalele elemente și concluzii ale acesteia.

Rețea de business angels – Organizație profesională, cu personalitate juridică, ce

sprijină și intermediază contactul și tranzacțiile dintre antreprenori și investitorii business angels.

Pagina 225 din 289

16.1.4 Mecanismul de monitorizare

Mecanismul de monitorizare a implementării legii privind stimularea investitorilor

individuali business angels propune identificarea factorilor implicați în acest proces, stabilirea

activităților propriu-zise de monitorizare, prezentarea indicatorilor utilizați în procesul de

monitorizare și realizarea unor rapoarte privitoare la rezultate. Aceasta se realizează prin

colectarea, procesarea și verificarea de date și informații din diverse surse, analiza lor, elaborarea

și transmiterea de raportări către entitățile interesate. Monitorizarea implementării legii nu

reprezintă un scop în sine și ca urmare trebuie realizată în strictă corelare cu importanța acordată

obiectului legii și cu resursele bugetare alocate.

Monitorizarea implementării legii este un proces continuu care utilizează însă și date care

pot fi obținute la intervale fixe, ceea ce influențează posibilitățile de elaborare a unor rapoarte

complete.

Principalele aspecte ce sunt avute în vedere în procesul de monitorizare vizează

relevanța, eficacitate, eficiența, durabilitatea beneficiilor, problemele apărute în implementare și

impactul legii asupra grupurilor țintă.

A. Organisme cu competențe în domeniu

Gestionarea procedurii de monitorizare a implementării legii cade în sarcina Ministerului

pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în baza funcției de autoritate de stat “prin

care exercită funcţiile de coordonare a politicilor şi a măsurilor de încurajare şi de stimulare a

întreprinderilor mici şi mijlocii, de monitorizare şi evaluare a acestora, precum şi funcţiile de

atragere de investiţii şi promovare a exportului, prin agenţiile pentru întreprinderi mici şi

mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportul”, precum și a atribuțiilor de monitorizare a

ajutoarelor de stat sau de minimis acordate (conform HG nr. 23/2017).

În cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, coordonarea

procedurii de monitorizare este realizată la nivelul Direcției de Antreprenoriat și Programe

pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, direcție ce are ca obiectiv principal“ gestionarea tehnică şi

financiară a schemelor de minimis implementate prin programe naţionale de sprijinire a

înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la

nivel naţional şi local, potrivit strategiilor guvernamentale pentru susţinerea dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii şi a Programului de guvernare”.

Activitățile de monitorizare pot fi realizate în cooperare cu alte entități, după cum

urmează:

a) Rețele de investitori business angels

Pagina 226 din 289

Având o relație directă cu investitorii business angels și antreprenorii, aceste rețele sunt

entitățile cele mai în măsură să culeagă și să furnizeze informații relevante procesului de

monitorizare.

În setul de propuneri ce vizează modificarea legii sunt incluse și elemente ce vin în

sprijinul acestor rețele. Acest sprijin poate presupune și asumarea unor obligații de către rețele,

vizând următoarele aspecte:

- Realizarea unor rapoarte privind derularea interacțiunii dintre investitorii membri și

antrepenori (cu reținerea unor aspecte generale, fără includerea de detalii cu

importanță comercială sau de afaceri);

- Colectarea și furnizarea unor date cu caracter statistic.

b) Institute sau centre de cercetare

Realizarea unui protocol de colaborare cu institute sau centre de cercetare (posibil din

rândul instituțiilor de cercetare economică ale Academiei Române) privind realizarea de către

acestea, cu caracter periodic, a unor proiecte de cercetare privitoare la implementarea legii și la

activitatea investitorilor business angels.

Dacă au caracter anual, aceste proiecte de cercetare pot fi incluse în planul anual de

cercetare al instituțiilor, urmând a se constitui echipe de lucru adecvate. Pot fi constituite și

echipe de lucru mixte, cu membrii ai echipei de experți ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat sau/și reprezentanți ai rețelelor de investitori business angels.

c) Alte tipuri de entități, dacă se constată necesitatea unor astfel de colaborări.

Colaborările cu entitățile menționate anterior pot substitui în cvasi-totalitate activitățile

specifice ale ministerului sau pot fi complementare activităților de monitorizare derulate la

nivelul acestuia.

B. Activități de monitorizare

Activitățile de monitorizare cuprind două direcții generale de acțiune:

a) Monitorizarea implementării legii, în sens general;

Ținând cont de experiența aferentă implementării până în prezent a legii, o dimensiune a

activităților de monitorizare trebuie să se refere la procedurile și mecanismele instituționale ale

acesteia, până la punctul în care se ajunge la beneficiari. Astfel, pot fi urmărite unele elemente

precum:

- Observații legate de posibilitatea implementării legii, formulate de Consiliul

Concurenței;

Pagina 227 din 289

- Pachetul de proceduri privind accesarea ajutorului de minimis / de stat – dificultăți de

elaborare;

- Adaptarea cadrului instituțional al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat pentru a face posibilă implementarea legii.

b) Monitorizarea corectitudinii aplicării prevederilor legii;

Realizată de o unitate a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

cu rol de monitorizare, control și raportare a schemei de minimis/ajutor de stat. Vor fi urmărite

aspectele relevante legate de corectitudinea aplicării prevederilor legii, cu accent pe legalitatea,

eficiența și eficacitatea acestora. În acest cadru pot fi incluse activitățile de verificare

documentară sau la fața locului a modului de implementare a investițiilor finanțate și eventualele

activități de recuperare a ajutorului.

Beneficiarii ajutoarelor acordate conform prevederilor legii își asumă și responsabilități

de raportare.

C. Indicatori de monitorizare

Indicatorii de monitorizare se stabilesc în funcție de prevederile ce se regăsesc în forma

finală a legii.

În cele ce urmează prezentăm o serie de indicatori ce pot fi folosiți în inițierea procesului

de monitorizare, cu precizarea că pe parcursul acestuia gama de indicatori poate fi extinsă,

restrânsă sau modificată, în funcție de constatările celor responsabili cu gestionarea procesului

de monitorizare.

Pentru fiecare indicator în parte, sub formă de anexă la mecanism, se realizează fișe de

prezentare și calcul, ce conțin următoarele elemente:

1. Numărul indicatorului;

2. Simbolul indicatorului;

3. Denumirea indicatorului;

4. Definirea indicatorului;

5. Unitatea de măsură;

6. Sursele de date;

7. Formula de calcul.

Indicatori propuși, cu prezentare sintetică (indicatori primari și indicatori derivați) sunt

descriși în cele ce urmează:

1. Numărul antreprenorilor interesați de investiții business angel

Pagina 228 din 289

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de antreprenori interesați de

investiții business angel. Numărul celor interesați este reprezentat de participanții

unici la evenimentele de pitching și înregistrații pe paginile de internet ale rețelelor

(prin eliminarea înregistrărilor multiple, în situația în care un antreprenor participă la

mai multe evenimente sau este înregistrat în mai multe rețele).

- Sursa datelor: Rețele de investitori business angels;

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea datelor specifice furnizate de

rețelele de business angels, conform bazelor de date proprii, la momentul raportării.

2. Numărul investitorilor business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de investitori business angel

membri ai rețelelor de investitori business angel. Numărul investitorilor este

constituit din investitorii unici membri ai rețelelor (prin eliminarea înregistrărilor

multiple, în situația în care un investitor este membru în mai multe rețele).


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea numărului investitorilor business

angel, la momentul raportării.

3. Numărul rețelelor de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total al rețelelor de investitori business

angel cu care colaborează MMACA sau a căror existență este demonstrată în urma

studiilor documentare.

- Sursa datelor: Rețele de investitori business angels, MMACA;

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea numărului rețelelor de investitori

business angel, la momentul raportării.

4. Numărul membrilor rețelelor de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de membri ai rețelelor de investitori

business angel. Numărul investitorilor este constituit din investitorii unici membri ai

rețelelor (prin eliminarea înregistrărilor multiple, în situația în care un membru este

înregistrat în mai multe rețele).


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea numărului membrilor rețelelor de

investitori business angel, la momentul raportării.

Pagina 229 din 289

5. Numărul investitorilor business angels care au părăsit rețelele de

investitori

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total al investitorilor business angel care

au părăsit rețelele de investitori.



investitori business angel care au părăsit aceste rețele în intervalul monitorizat.

6. Numărul mediu al membrilor rețelelor de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul mediu de membri ai rețelelor de

investitori business angel.



investitori business angel, la momentul raportării și împărțirea la numărul rețelelor de

investitori din care provin.

7. Numărul cererilor de informații/clarificare privitoare la procedura de

obținere a granturilor, dintre care, solicitate de:

i. Antreprenori;

ii. Investitori business angel;

iii. Rețele business angel;

iv. Alte entități;

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul cererilor de informații/clarificare,

clasificate pe categorii de solicitanți.

- Sursa datelor: MMACA;

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea cererilor de informații/clarificare

înregistrate la direcția responsabilă, în perioada avută în analiză.

8. Numărul granturilor solicitate de societăți

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de solicitări de granturi din partea

societăților, cu respectarea procedurilor de solicitare.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor solicitate, conform

registrului de evidență al schemei, în perioada avută în analiză.

-

Pagina 230 din 289

9. Numărul granturilor solicitate de rețele de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de solicitări de granturi din partea

rețelelor de investitori business angel, cu respectarea procedurilor de solicitare.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor solicitate, conform


10. Numărul granturilor acordate societăților

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de granturi acordate societăților

solicitante.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor acordate, conform


-

11. Numărul granturilor acordate rețelelor de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de granturi acordate rețelelor de

investitori business angel solicitante.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor acordate, conform


12. Numărul granturilor aprobate societăților dar necontractate

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de granturi aprobate societăților dar

necontractate;


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor aprobate dar care nu au

fost contractate, conform registrului de evidență al schemei, în perioada avută în

analiză.

13. Numărul granturilor aprobate rețelelor de investitori business angel dar

necontractate

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total de granturi aprobate rețelelor de

investitori business angel dar necontractate;


Pagina 231 din 289

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea granturilor aprobate dar care nu au

fost contractate, conform registrului de evidență al schemei, în perioada avută în

analiză.

14. Valoarea granturilor solicitate de societăți

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea însumată a granturilor solicitate de

societăți, cu respectarea procedurilor de acordare;


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea solicitărilor de grant, conform


15. Valoarea granturilor solicitate de rețele de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea însumată a granturilor solicitate de rețele

de investor business angel, cu respectarea procedurilor de acordare;


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea solicitărilor de grant, conform


16. Valoarea totală a granturilor acordate societăților

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea însumată a granturilor efectiv acordate

societăților.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea valorii granturilor acordate,

conform registrului de evidență al schemei, în perioada avută în analiză.

-

17. Valoarea totală a granturilor acordate rețelelor de investitori business

angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea însumată a granturilor efectiv acordate

rețelelor de investitori business angel.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea valorii granturilor acordate,

conform registrului de evidență al schemei, în perioada avută în analiză.

18. Valoarea medie a granturilor acordate societăților

Pagina 232 din 289

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea medie a granturilor efectiv acordate

societăților.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea valorii granturilor acordate, împărțit

la numărul granturilor acordate, conform registrului de evidență al schemei, în

perioada avută în analiză.

19. Valoarea medie a granturilor acordate rețelelor de investitori business

angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea medie a granturilor efectiv acordate

rețelelor de investitori business angel.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea valorii granturilor acordate, împărțit

la numărul granturilor acordate, conform registrului de evidență al schemei, în


20. Valoarea totală a investițiilor realizate de investitori business angel în

firme care nu primesc granturi

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea totală a investițiilor realizate de

investitori business angel în firme care nu primesc granturi conform prevederilor

legii.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea valorii totale a investițiilor realizate

de investitori business angel în firme care nu primesc granturi, în perioada avută în

analiză.

21. Valoarea medie a investițiilor realizate de investitori business angel în

firme care nu primesc granturi

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea medie a investițiilor realizate de

investitori business angel în firme care nu primesc granturi conform prevederilor

legii.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea investițiilor realizate de investitori

business angel în firme care nu primesc granturi și împărțirea la numărul investițiior,

în perioada avută în analiză.

Pagina 233 din 289

22. Valoarea totală a investițiilor realizate de investitori business angel în

firme care primesc granturi

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea totală a investițiilor realizate de

investitori business angel în firme care primesc granturi conform prevederilor legii.



business angel în firme care primesc granturi, în perioada avută în analiză.

23. Valoarea medie a investițiilor realizate de investitori business angel în

firme care primesc granturi

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea medie a investițiilor realizate de

investitori business angel în firme care primesc granturi conform prevederilor legii.



business angel în firme care primesc granturi și împărțirea la numărul investițiior, în


24. Număr situații în care s-a dispus recuperarea facilităților acordate de la

societăți

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul cazurilor în care s-a dispus recuperarea

facilităților acordate societăților din cauza nerespectării condițiilor contractuale.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea situațiilor în care s-a dispus

recuperarea facilităților acordate în perioada avută în analiză.

25. Număr situații în care s-a dispus recuperarea facilităților acordate de la

rețele de investitori business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul cazurilor în care s-a dispus recuperarea

facilităților acordate rețelelor de investitori business angel, din cauza nerespectării

condițiilor contractuale.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea situațiilor în care s-a dispus

recuperarea facilităților acordate în perioada avută în analiză.

Pagina 234 din 289

26. Ponderea investițiilor business angel în capitalul firmelor în care s-a

investit

- Definirea indicatorului: Indicatorul măsoară ponderea investițiilor totale business

angel în totalul capitalului firmelor în care au fost realizate aceste investiții.

- Sursa datelor: MMACA, rețele de investitori business angels, Oficiul Național al

Registrul Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează prin împărțirea totalului investițiilor business angel

la totalul capitalului firmelor în care au fost realizate aceste investiții.

27. Ponderea facilităților de tip grant în total investiții

- Definirea indicatorului: Indicatorul măsoară ponderea facilităților de tip grant

acordate firmelor în totalul investițiilor realizate în aceste firme (atât prin investiții

business angel cât și prin facilitățile tip grant).

- Sursa datelor: MMACA, rețele de investitori business angels, Oficiul Național al

Registrul Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează prin împărțirea totalului granturilor acordate la

totalul investițiilor în firmele beneficiare ale granturilor.

28. Numărul mediu de investitori pe rundă de investiții

- Definirea indicatorului: Reprezintă valoarea medie a numărului de investitori

business angel în firme în cadrul unei runde de investiții.


- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea numărului investitorilor business

angel în cadrul unei runde de investiții și împărțirea la numărul investițiilor, în


29. Numărul exit-urilor realizate de investitorii business angel

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul total al exit-urilor realizate de

investitorii business angel;

- Sursa datelor: Rețele de investitori business angels, investitori business angels,

MMACA, Oficiul Național al Registrul Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea tuturor exit-urilor realizate de

investitorii business angel în perioada analizată.

30. Rata de rentabilitate a investițiilor la momentul exit-ului

Pagina 235 din 289

- Definirea indicatorului: Reprezintă măsura eficienței investiției realizate de

investitorul business angel, prin prisma raportului dintre veniturile obținute în urma

investiției și costurile inițiale ale acesteia.

- Sursa datelor: Investitori business angels, MMACA, Oficiul Național al Registrul

Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează ca raport între venitul net realizat de investitor și

costurile aferente investiției.

31. Rata de succes a investițiilor business angel, fără grant

- Definirea indicatorului: Reprezintă măsura succesului investițiilor de tip business

angel, fără obținerea de granturi;

- Sursa datelor: Investitori business angels, Oficiul Național al Registrul Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează ca raport dintre numărul total al investițiilor

realizate de investitori business angel, fără obținerea de granturi și numărul exit-urilor

profitabile.

32. Rata de succes a investițiilor business angel, cu grant

- Definirea indicatorului: Reprezintă măsura succesului investițiilor de tip business

angel, cu obținerea de granturi;


Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează ca raport dintre numărul total al investițiilor

realizate de investitori business angel, cu obținerea de granturi și numărul exit-urilor

profitabile.

33. Durata deținerii investiției de către investitorii business angel până la exit

- Definirea indicatorului: Reprezintă perioada d;e timp în care investitorul business

angel are o deținere în firma în care investește

- Sursa datelor: Oficiul Național al Registrul Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează prin scăderea datei realizării investiției din data

realizării exitului.

34. Ponderea investitorilor business angel care au realizat investiții în firme

ce au beneficiat și de granturi

Pagina 236 din 289

- Definirea indicatorului: Indicatorul măsoară ponderea investițiilor realizate de

investitori business angel în firme ce au beneficiat și de granturi în totalul

investițiilore realizate de investitori business angel.


Comerțului;

- Formula de calcul: Se calculează prin realizarea raportului dintre numărul

investitorilor business angel ce au realizat investiții în firme ce au beneficiat și de

granturi și numărul total al investitorilor ce au realizat investiții în firme, în perioada

analizată.

35. Efortul administrativ mediu al beneficiarilor-societăți la obținerea

grantului

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul mediu de ore de lucru necesare firmelor

pentru a obține granturile.

- Sursa datelor: Societățile beneficiare ale granturilor;

- Formula de calcul: Se calculează prin însumarea numărului de ore de lucru necesar

pentru îndeplinirea cerințelor pentru obținerea granturilor.

36. Efortul administrativ mediu al beneficiarilor-societăți la administrarea

grantului

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul mediu de ore de lucru necesare firmelor

pentru a realiza raportările anuale și a respecta alte cerințe aferente contractului de

grant.

- Sursa datelor: Societățile beneficiare ale granturilor;


pentru îndeplinirea cerințelor pentru obținerea granturilor și împărțirea la numărul

total de societăți beneficiare.

37. Efortul administrativ mediu al beneficiarilor-rețele de investitori business

angel la obținerea grantului

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul mediu de ore de lucru necesare rețelelor

de investitori business angel pentru a obține granturile.

- Sursa datelor: Rețelele de investitori business angel;


pentru îndeplinirea cerințelor pentru obținerea granturilor.

Pagina 237 din 289

38. Efortul administrativ mediu al beneficiarilor-rețele de investitori business

angel la administrarea grantului

- Definirea indicatorului: Reprezintă numărul mediu de ore de lucru necesare rețelelor

de investitori business angel pentru a realiza raportările anuale și a respecta alte

cerințe aferente contractului de grant.

- Sursa datelor: Rețelele de investitori business angel;


pentru îndeplinirea cerințelor pentru obținerea granturilor și împărțirea la numărul

total de rețele beneficiare.

Mulți dintre indicatorii descriși anterior pot fi calculați pe ramuri și domenii de activitate,

pe județe și regiuni de dezvoltare, pentru a se obține o mai bună reprezentare a impactului legii la

nivelul economiei naționale în general și asupra ecosistemului antreprenorial în special.

D. Colectarea datelor necesare monitorizării

În cursul procesului de monitorizare vor fi colectate atât date cantitative cât și calitative,

primare și secundare. Cercetarea documentară folosește ca reper rezultatele Studiului privind


investitorilor individuali business angels și este dezvoltată în funcție de datele disponibile,

inclusiv în baza celor furnizate de European Business Angels Network sau alte organisme

europene cu rol și preocupări în domeniu.

Un principiu fundamental al procesului de colectare a datelor necesare monitorizării este

ca investitorilor și antreprenorilor să nu le fie solicitate date pe care aceștia le-au raportat deja

unor instituții publice. Astfel, date de tipul celor enumerate mai jos vor fi obținute exclusiv din

bazele de date ale acestor instituții:

- Cifră de afaceri;

- Profit/pierdere;

- Număr angajați;

- Structură acționariat;

- Înregistrare ca plătitor TVA;

- Situație datorii și obligații restante;

În spiritul afirmației de mai sus amintim și principiul IV al Small Business Act, unde

statele membre sunt invitate “să se abțină de a solicita IMM-urilor informații de care

administrația dispune deja, cu excepția cazului când acestea trebuie actualizate”.

Pagina 238 din 289

Principalii actori ce pot furniza date relevante acțiunilor de monitorizare sunt:

- Investitorii business angels;

- Antreprenorii care colaborează cu investitori business angels;

- Antreprenorii interesați să colaboreze cu investitori business angels;

- Rețele de investitori business angels;

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (direcția responsabilă

cu gestionarea programului/legii);

- Oficiul Național al Registrul Comerțului;

- Ministerul Finanțelor Publice;

- Agenția Națională de Administrare Fiscală;

- Diverși colaboratori – instituții de cercetare, consultanți externi etc.

Căile de colectare a informațiilor necesare sunt multiple:

o Interviuri;

o Chestionare;

o Observații la fața locului;

o Monitorizare media;

o Studii de caz;

o Focus grupuri;

o Colectare date statistice;

Fiecare dintre metodele de colectare a datelor enunțate anterior are avantaje și

dezavantaje cu privire la resursele necesare, tipul, volumul și calitatea datelor colectate. În

funcție de resursele alocate procesului de montorizare se poate faca o selecție adecvată. O

posibilitate suplimentară este ca în ani succesivi să fie folosite alternativ aceste metode, pentru a

putea oferi în timp o imagine mai completă asupra domeniului analizat.

Principalele categorii de date ce urmează a fi colectate, pe tipuri de surse, sunt

următoarele:

a. De la rețele de investitori business angels:

- Numărul membrilor și segmentarea lor pe categorii, inclusiv informații cantitative

despre membrii nou-veniți și cei ce au părăsit rețeaua;

- Numărul evenimentelor organizate;

- Numărul participanților la evenimente, pe categorii;

- Situația colaborărilor intermediate;

Datele vor fi colectate în baza unor fișe standardizate transmise rețelelor în fiecare an și

vor fi completate cu date obținute pe bază de interviu și/sau chestionar.

Pagina 239 din 289

b. De la investitorii business angels:

- Număr interacțiuni cu antreprenori interesați de investiții (pe categorii);

- Număr investiții realizate;

- Profil investițional – disponibilități de investiții, experiență, interese etc.;

- Valoare investiții realizate;

- Feed-back despre facilitățile legale;

Datele vor fi colectate periodic pe bază de interviu și/sau chestionar.

c. De la antreprenori:

- Număr interacțiuni cu investitori business angel;

- Număr colaborări realizate;

- Valoare investiții primite;

- Profil antreprenorial – experiență, disponibilitate pentru colaborare cu investitori etc.;

- Feed-back despre facilitățile legale;

Datele vor fi colectate în baza unor fișe standardizate transmise rețelelor în fiecare an și

vor fi completate cu date obținute pe bază de interviu și/sau chestionar.

d. De la Oficiul Național al Registrului Comerțului:

- Domeniul de activitate;

- Adresa (localizare);

- Structura acționariatului;

Aceste date vor fi colectate pentru firmele în care sunt făcute investiții business angel (cu

sau fără obținerea de granturi) și vor fi comparate cu medii naționale sau regionale pe domenii de

activitate.

e. De la Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală:

- Cifra de afaceri;

- Profitul/pierderea;

- Nivelul capitalurilor;

- Numărul angajaților;

- Alte informații din raportările financiare;

f. De la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat:

- Solicitări de informații specifice;

- Solicitări de granturi, pe tipuri de solicitanți;

Pagina 240 din 289

- Obțineri de granturi.

E. Analiza datelor colectate

Maniera de realizare a monitorizării a fost concepută astfel încât să permită realizarea

activităților necesare cu un necesar redus de resurse. Indicatorii propuși, deși relativ numeroși,

sunt simplu de calculat și utilizat, permițând însă obținerea unor informații care să ducă la buna

gestionare a domeniului.

Analiza este realizată de experți ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat și/sau colaboratori externi.

F. Raportarea rezultatelor monitorizării

Un element esențial al procesului de monitorizare este reprezentat de raportarea

rezultatelor monitorizării. Această raportare este transmisă tuturor factorilor interesați, între

aceștia fiind în mod obligatoriu următorii:

- Președinții Camerelor Parlamentului și comisiile de specialitate;

- Primului ministru și miniștrilor;

- Rețelelor de investitori business angels.

Rapoartele de monitorizare și orice alte date necesare sunt transmise din proprie

inițiativă, la termen sau la cerere și Consiliului Concurenței și Comisiei Europene, prin

intermediul Consiliului Concurenței, pentru a putea fi realizată monitorizarea ajutoarelor de stat

acordate la nivel național

Raportul de monitorizare a implementării legii are un rol dublu. Pe de o parte, acesta are

menirea de a furniza ministerului și celorlalte entități publice cu rol de decizie informații cu

privire la necesitatea adecvării cadrului legal la nevoile mediului de afaceri. Pe de cealaltă parte,

acesta servește ca mijloc de comunicare către beneficiari a modului în care ministerul își

îndeplinește atribuțiile cu privire la domeniul analizat.

Rezultatele procesului de monitorizare sunt tratate cu transparență și sunt anunțate și

publicate cu celeritate pe pagina de internet a ministerului, într-un format care să faciliteze

analiza independentă a datelor și într-un loc și o manieră care să faciliteze găsirea rapidă a

documentelor de către toți cei interesați.

Raportul de monitorizare este realizat cu periodicitate anuală și este publicat în aceeași

lună a fiecărui an (de preferat luna iulie a fiecărui an, astfel încât să poată fi incluse în analiză

date financiare din situațiile financiare ale firmelor aferente anului precedent).

Raportul de monitorizare cuprinde diverse secțiuni din care nu trebuie să lipsească:

Pagina 241 din 289

a) Foaia de titlu, care conține atât un titlu sugestiv cât și perioada supusă monitorizări și

informații despre autorii raportului;

b) Cuprinsul raportului de monitorizare;

c) Sumarul executiv, în care se face referire atât la obiectul monitorizării, condițiile de

realizare a acesteia, cât și principalele concluzii ce decurg din procesul de

monitorizare;

d) Prezentarea cadrului normativ, precum și evoluția acestuia în perioada supusă

monitorizării;

e) Prezentarea acțiunilor întreprinse ca urmare a concluziilor raportului de monitorizare

anterior;

f) Metodologia utilizată în analiză;

g) Rezultatele monitorizării;

h) Concluziile desprinse în urma procesului de monitorizare, mai ales cele privitoare la

inadvertențe ale legislației relevante;

i) Anexe cu date obținute și utilizate în procesul de monitorizare.

16.1.5 Stakeholderi și rolul lor

Implicarea stakeholderilor în procesul de monitorizare este esențială. Întregul demers are

ca scop îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial din România iar acest scop este împărtășit de

toți stakeholderii. Obiectivele acestora trebuie însă armonizate astfel încât să participe în mod

voluntar la un demers care, în vederea atingerii scopului urmărit, necesită și alocarea unor

resurse.

Principalii stakeholderii implicați în acest proces sunt următorii:

- Guvernul și instituțiile centrale;

- Autoritățile publice locale;

- Antreprenorii;

- Investitorii business angel;

- Rețelele de investitori business angel;

- Universitățile;

- Institutele de cercetare;

- Fondurile de capital de risc;

- Băncile;

- Asociațiile profesionale și industriale;

- Incubatoarele de afaceri;

Pagina 242 din 289

Consultarea adecvată a stakeholderilor permite dezvoltarea unei colaborări constructive,

pe termen lung.

16.1.6 Mecanism de monitorizare simplificat

Aspecte generale

Mecanismul de monitorizare a implementării legii propus în secțiunile anterioare poate fi

utilizat în situația în care sunt alocate resurse suficiente pentru acest proces. În varianta în care

aceste resurse sunt foarte limitate, sau intențiile de monitorizare sunt reduse, poate fi utilizat un

mecanism de monitorizare simplicat, precum cel propus în cele ce urmează. Acesta se bazează

pe setul comun de propuneri de modificare a legii cunoscut la momentul elaborării.

Organisme cu competențe în domeniu


pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În cadrul Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, coordonarea procedurii de monitorizare este realizată la

nivelul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

Surse de date



unor instituții publice.

Principala sursă de analiză a firmelor țintă este reprezentată de situațiile financiare și

anexele acestora. Din analiza acestor date se poate observa corelarea dintre unii indicatori

relevanți precum și determinarea impactului unor factori externi.

Date importante sunt obținute și din evidențele pe care MMACA trebuie să le țină cu

privire la beneficiarii diferitelor forme de sprijin, în principal de tipul datelor care trebuie să fie

raportate și către Consiliul Concurenței.

Analiza datelor

Analiza se poate realiza atât prin tratarea individuală a firmelor din grupul țintă cât și prin

agregarea datelor acestora (sau a unor sub-segmente).

Un posibil model de analiză, care poate fi folosit pentru întregul set de indicatori selecați

pentru monitorizare, conține următoarela elemente:

a) Indicator analizat;

b) Formular situații financiare;

c) Denumirea elementului din situațiile financiare;

d) Număr rând din situațiile financiare;

e) Sold la – anul anterior (n-1) sau anul precedent (n);

Pagina 243 din 289

Datele menționate mai sus sunt extrase din situațiile financiare ale firmelor. Principalele

formulare utilizate din raportările financiare ale firmelor care pot fi utilizate pentru obținerea

datelor necesare sunt:

F10 – Bilanț prescurtat;

F20 – Contul de profit și pierderi;

F30 – Date informative.

În tabelul următor este prezentată corespondența dintre elementele necesare calculului

indicatorilor din procesul de monitorizare și formularele aferente situațiilor financiare anuale ale

firmelor.

Tabelul 16.2 Principalele elemente de analiză din situațiile financiare

Denumirea elementului Formular situații

financiare

Număr rând

Active imobilizate - total F10 04

Active circulante - total F10 10

Datorii: sumele care trebuie plătite într-

o perioadă de până la un an

F10 15

Datorii: sumele care trebuie plătite într-

o perioadă mai mare de un an

F10 18

Capital subscris vărsat F10 32

Cifra de afaceri netă F20 01

Profitul sau pierderea brut(ă) a

exercițiului financiar

F20 64/65

Profitul sau pierderea net(ă) a

exercițiului financiar

F20 69/70

Număr mediu de salariați F30 20

Sursa datelor: Modelul formularelor de raportare

În prezentarea sintetică din tabelul anterior s-a ținut cont de prevederile Ordinului

Ministerului Finanțelor Publice nr. 10/03.01.2019.

Tabelul 16.3 Indicatori colectați din situațiile financiare ale beneficiarilor

Indicator Anul Evoluție

Anul n/n-1 n-1 n

Pagina 244 din 289

Număr mediu de angajați în firmele în care

au investit BA sprijiniți

F30 rd 20 n-1 F30 rd 20 n

Cifra de afaceri medie a firmelor în care au

investit BA sprijiniți

F20 rd 20 n-1 F20 rd 20 n

Marja medie a profitului net (profit

net/cifra de afaceri) - medie pentru firmele

în care au investit BA sprijiniți

F20 rd 60/rd

20 n-1

F20 rd 60/rd

20 n

Creșterea cifrei de afaceri (cifra de

afaceri n - cifra de afaceri n-1 /cifra de

afaceri n-1)

F20 rd 01 F20 rd 01

Randamentul activelor (profit net/active

imobilizate)

F20 rd 60/F10

rd 04

F20 rd

60/F10 rd 04

Grad de îndatorare totală (Datorii totale /

active totale)

F10 rd 15+18 /

rd 04+08

F10 rd 15+18

/ rd 04+08

Sursa datelor: sistematizarea autorului

Cel de-al doilea tip principal de date utilizate în procesul de monitorizare privește datele

colectate de de MMACA în procesul de acordare a diferitelor forme de sprijin pentru investitorii

business angel.

Tabelul 16.4 Indicatori colectați din evidențele Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat


Anul x/x-1 x-1 x

Număr solicitări sprijin - total

Număr solicitări sprijin de către investitori BA

Număr solicitări sprijin de către întreprinderi

Număr solicitări sprijin de către rețele BA

Număr beneficiari – total

Număr investitori BA care au beneficiat de facilități

fiscale

Număr întreprinderi care au beneficiat de granturi

Număr rețele BA care au beneficiat de granturi

Valoarea sprijinului acordat - total

Valoarea sprijinului acordat investitorilor BA

Valoarea sprijinului acordat întreprinderilor

Pagina 245 din 289

Valoarea sprijinului acordat rețelelor BA

Valoarea medie a sprijinului acordat – total

Valoarea medie a sprijinului acordat investitorilor

BA

Valoarea medie a sprijinului acordat

întreprinderilor

Valoarea medie a sprijinului acordat rețelelor BA

Repartizarea geografică a beneficiarilor

sprijinului (situația pe județe) - total


investitori BA (situația pe județe)


întreprinderi (situația pe județe)


rețele BA (situația pe județe)

Număr situații în care s-a dispus recuperarea

facilităților acordate - total


facilităților acordate investitorilor BA


facilităților acordate întreprinderilor


facilităților acordate rețelelor BA

Valoarea totală a investițiilor BA

Valoarea medie a investițiilor BA


În momentul solicitării sprijinului prevăzut de lege se realizează înregistrea solicitantului

într-un Registrul unic de evidență. Pentru fiecare solicitant se completează de către

administratorul schemelor și o fisă de raportare, într-un format asemănător sau identic cu cel al

Fișei de raportare privind ajutoarele de minimis, redată în tabelul următor:

Tabelul 16. 5 Formatul Fișei de raportare privind ajutoarele de minimis

Nr.

crt.

Beneficiarii de ajutor de

minimis

Valoarea ajutorului de minimis - mii lei, din care:

Pagina 246 din 289

Den

um

irea

CU

I

Localitatea

Judeţu

l

Secto

rul d

e

activitate

(cod C

AE

N)

În anul de

raportare

(t)

În anul

t-1

În anul

t-2

surse

de stat

fonduri

structurale

surse

de stat

fonduri

structurale

surse

de stat

fonduri

structurale

0 1 2 3 4 5 6.1 6.2 7.1 7.2 8.1 8.2

TOTAL:

Sursa datelor: Consiliul Concurenței

Raportarea rezultatelor













Concluzii

În sinteză, pentru alegerea unor soluții legislative judicioase, avansăm următoarele

opțiuni de modificare a legii și de realizare a unui mecanism de monitorizare a implementării

acesteia:

Opțiuni majore de modificare a legii

a) Legea devine preponderent o simplă colecție de definiții

Prin lege sunt prezentate principiile de finanțare a inițiativelor antreprenoriale de către

investitorii business angel, se clarifică noțiunile de investitor business angel și de rețea de

investitori business angels, se prezintă modul în care un investitor business angel colaborează cu

Pagina 247 din 289

antreprenorii, modul în care își poate aduce aportul la dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale și

cum se oficializează relațiile dintre investitor și antreprenor.

Posibilele facilități acordate investitorilor sau antreprenorilor sunt lăsate în seama unor

posibile acte normative ulterioare. Poate fi folosită o formulare asemănătoare celei din Legea nr.

102/2016 privind incubatoarele de afaceri: „alte facilități ce pot fi acordate, potrivit legii, de

autoritățile administrației publice locale sau centrale”.

Înființarea unui registru al investitorilor business angel, care să nu diminueze posibilitatea

celor neînregistrați să-și desfășoare în continuare activitatea dar care să permită accesul la

posibilele facilități celor înregistrați ar contribui și la îndeplinirea funcției de colaborare cu

partenerii sociali a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

b) Se acordă unele facilități fiscale

Analizele realizate indică existența unor probleme importante în ceea ce privește

acordarea facilităților fiscale, în parte datorate dificultăților legate de cadrul fiscal românesc, în

parte de probleme legate de sistemul de legi ce afectează mediul de afaceri local și în parte legate

de atitudinea generală a investitorilor business angel față de acest tip de facilități.

Dacă se consideră obligatorie acordarea unor facilități investitorilor business angel și

enunțarea acestora în legea specifică, apreciem că ar fi necesar ca acestea să aibă următoarele

caracteristici:

- Facilitățile să fie acordate în anul realizării investiției (scutire de impozitul pe venit

acordată în anul realizării investiției business angel);

- Impunerea unor limite superioare și inferioare pentru eligibilitate la facilitățile fiscale,

suficient de generoase pentru a fi atractive;

- Impunerea unei perioade minime de deținere.

Opțiuni majore de realizare a unui mecanism de monitorizare a implementării legii

a) Realizarea unei monitorizări și evaluări comprehensive a domeniului și modului

în care este implementată legea și determinarea opțiunilor de eficientizare a

intervenției prin modificarea politicilor publice în domeniu.

Dincolo de simpla monitorizare a implementării legii, această opțiune ar permite și o mai

bună îndeplinire a funcțiilor de strategie și de autoritate de stat a Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

b) Realizarea unei monitorizări minimale, în condițiile disponibilității unor resurse

foarte limitate pentru această activitate.

Această opțiune are avantajul realizării monitorizării cu utilizarea unui set minimal de

resurse, dezvantajul principal fiind legat de limitarea înțelegerii modului în care politica publică

Pagina 248 din 289

are un impact asupra actorilor cărora le este destinată, precum și a opțiunilor de modificare a

acesteia.

Pagina 249 din 289

CONCLUZII

Având în vedere obiectivele propuse în cadrul acestui studiu, precum si contextul aferent

modificării legii referitoare la investițiile de tip business angels, pornind de la ipoteze legate de

justificarea modificării acestei legi, motivația si nevoia unui astfel de cadru reglementativ, am

punctat următoarele aspecte pe care le considerăm necesare în cadrul acestui demers:

- necesitatea identificării cadrului conceptual corect si necesar a fi utilizat în aplicarea legii

- definirea terminologiei de bază;

- identificarea principalelor critici aduse legii existente - cu argumentarea ineficienței sau

in-aplicabilității acestora în contextul economico-investițional dat;

- formularea propunerilor de modificare a legii existente, formulări necesare în noua lege;

- propunerea unor norme metodologice de aplicare a viitoarei legi referitoare la investițiile

de tip business angels (în contextul în care acestea lipseau vechii legi);

- argumentarea legată de implicarea unei scheme de minimis în cadrul legislativ din

perspectiva sart-up-urilor mai degrabă decât din perspectiva business angels cu precizări

legate de formularea, eficientizarea si aplicabilitatea acestora;

- prezentarea opiniei argumentate referitoare la stimulul de natură fiscală în cadrul legii,

respectiv orientarea acestuia în funcție de exemplele de buna practică identificate pe plan

european;

- creionarea unui mecanism de monitorizare a implementării legii pornind de la

organismele cu rol specific în implementarea acestuia, mergând până la activitățile ce

trebuie derulate si, cel mai important, indicatorii necesari în cadrul unei matrici de

evaluare în dinamică a impactului legii cu scop de monitorizare, ajustare si eficientizare

continuă.

Astfel, considerăm că aceste elemente constituie cadrul necesar formulării noii legi pe

baze analitice, cu argumente stiințifice validate pe de o parte de instrumentarul metodologic

utilizat, dar si de profunzimea si rigurozitatea cercetării stiințifice efectuate.

Pagina 250 din 289

SECȚIUNEA IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pagina 251 din 289

CAPITOLUL 17. REVIZUIREA LEGII 120/2015 PRIVIND

INVESTIȚIILE BUSINESS ANGELS

17.1. Analiza Legii 120/2015

Deși a fost concepută prin consultarea cu investitorii business angels români, Legea

120/2015 a ajuns apoi să fie criticată de către aceștia și apreciată ca pe deplin nefuncțională. În

esență, actul normativ a fost destul de simplu prin prisma avantajelor oferite, prevăzând două

tipuri de facilități fiscale pentru investitorii business angels, respectiv scutirea de impozitul pe

dividende și scutirea de impozitul pe câștigul de capital realizat din vânzarea părților sociale,

dacă acestea erau deținute pentru o perioadă mai mare de trei ani.

Stimulentele fiscale prevăzute de lege au fost similare cu cele acordate și în alte țări

europene. De altfel, pentru o persoană fizică, așa cum este un investitor business angel, nu se pot

acorda scheme fiscale complexe de facilități, dat fiind faptul că aceștia își utilizează venitul

personal ca sursă de finanțare a investițiilor. Unele state au luat în considerare, în calcularea

câștigului impozabil, și pierderile acumulate de către investitor din exit-urile anterioare, această

facilitate nefiind prevăzută însă de Legea 120/2015.

Prima facilitate, de scutire de impozitul pe dividende, s-a dovedit a nu reprezenta un

stimulent major pentru investitori, din următoarele motive:

- Impozitul pe dividende a fost redus, în anul 2016, de la 16% la 5%, astfel că nu a mai

reprezentat un câștig major pentru investitori;

- Start-up-urile în care investesc investitorii business angels nu acordă dividende decât

în situații excepționale, deoarece ele nu obțin profit în primii ani de viață, iar

eventualul profit obținut este reinvestit pentru a nu decapitaliza firma aflată în faza de

dezvoltare;

- Intențiile ulterioare ale guvernului de eliminare completă a impozitului pe dividende.

A doua facilitate, de scutire de impozitul pe câștigul de capital, este un tip de sprijin fiscal

care operează pe termen lung, în momentul efectuării exit-ului de către investitor, iar, uneori,

acest lucru se întâmplă după foarte mulți ani de la momentul efectuării investiției (5-10 ani) și

numai dacă vânzarea părților sociale se face în câștig. Conform unor investitori business angels,

numai una din zece investiții se dovedește profitabilă pentru ei, deci impactul acestei măsuri

asupra rentabilității portofoliului lor este foarte mică. Totodată, o astfel de facilitate încă nu și-a

produs efectele în România, fiind prea devreme, după patru ani de la adoptarea Legii 120, să

apreciem câți investitori au beneficiat de pe urma ei.

Pagina 252 din 289

Apreciem că facilitățile acordate de legea românească au fost corect fundamentate; totuși,

acestea s-au dovedit neatractive datorită fiscalității reduse a câștigurilor persoanelor fizice din

România (10% în 2019, în scădere de la 16% până în 2018). În țările Europei de Vest, cotele mai

ridicate de impunere sau chiar sistemul progresiv de impozitare conduc la rate mult mai mari ale

impozitului pe venit, astfel că acordarea de deduceri (de precizat că legea 120 a prevăzut scutiri

integrale ale impozitului pe venit, nu deduceri) sunt foarte atractive pentru investitorii business

angels care, prin natura lor, obțin venituri anuale ridicate.

Datorită ratei mari de eșec înregistrate de investitorii business angels români din

investițiile efectuate (în multe cazuri, aceștia au cedat gratuit părțile sociale deținute

antreprenorului) și faptului că aceștia doresc să obțină un câștig foarte mare dintr-un număr redus

de start-up-uri, pentru a compensa și pierderile din celelalte investiții, apreciem că tipul de sprijin

financiar acordat prin Legea 120 nu este deloc stimulativ și nu se pliază pe nevoile de sprijin pe

care le reclamă piața românească a investițiilor business angels.

Succesul obținut în străinătate prin adoptarea de acte normative dedicate investițiilor

business angels s-a datorat și unui cadru legislativ mai atractiv, care a permis adoptarea de

măsuri specifice, precum crearea de fonduri de co-investire ale statului, susținerea cheltuielilor

de funcționare a rețelelor de business angels, flexibilitatea modalităților de investire, respectiv

achiziționarea de părți sociale sau acordarea de împrumuturi convertibile în părți sociale etc.

Astfel de măsuri sunt aproape imposibil de implementat în România, fie datorită lipsei cadrului

legislativ, fie datorită reticenței unor instituții de stat în sprijinirea financiară a investitorilor

business angels.

Făcând o trecere în revistă a criticilor exprimate atât de către investitorii business angels

români, cât și de către antreprenorii care au căutat să-și dezvolte afacerile prin apelarea la o astfel

de sursă de finanțare, am reținut următoarele opinii ale acestora62:

- Legea trebuie să conțină definiții clare și încadrarea în context, în condițiile în care,

conform legii actuale, aproape orice investitor poate fi catalogat drept business angel;

- Facilitățile fiscale acordate investitorilor ar trebui prevăzute în Codul fiscal și nu în

legea dedicată investițiilor business angels;

- Facilitățile fiscale sunt puțin atractive pentru investitori; mai degrabă, o legislație

stabilă, clară și coerentă stimulează investițiile în start-up-uri, chiar dacă acestea

privesc firmele și nu investitorii persoane fizice;

62







Pagina 253 din 289

- Legea românească obligă companiile să întocmească contracte de muncă pentru

angajați, nefiind posibile modalități flexibile de colaborare. Astfel, un start-up are

același regim fiscal ca orice companie matură și o bună parte din sumele aduse de

către investitorii business angels se utilizează pentru plata obligațiilor fiscale legate

de salarii. De exemplu, pentru o firmă din domeniul TIC, o investiție de 20.000 de

euro (sumă rezonabilă chiar și pentru statele Europei de Vest) adusă de un investitor

poate fi epuizată în maxim 6 luni (având în vedere costul mare cu forța de muncă în

domeniul TIC) și face imposibilă obținerea unui produs util, prin activitatea de

cercetare-dezvoltare, într-o perioadă atât de scurtă de timp;

- Scutirea de impozit pe câștigurile de capital este considerată mai atractivă decât cea

pe dividende;

- Pragurile investiționale de 3.000 de euro, respectiv 200.000 de euro nu sunt adecvate.

Limita pentru a fi încadrat un investitor drept business angel, de 3.000 de euro, este

considerată prea redusă, fiind mult prea mică pentru tipul acesta de investiții,

canalizat, de obicei, către domeniul TIC, unde este nevoie de investiții mari într-o

firmă, uneori de sute de mii de euro. De asemenea, este de neînțeles plafonarea la

200.000 de euro a investițiilor business angels, pentru a putea beneficia de facilitățile

fiscale;

- Obținerea prea facilă a statutului de business angel, față de țările cu tradiție, unde este

nevoie de aderarea la o rețea specializată, efectuarea unor cursuri, deținerea unui

capital consistent (sute de mii de euro);

- Lipsa posibilității deductibilității pierderilor în caz de faliment al start-up-ului;

- Schema de minimis prevăzută în legea în vigoare complică foarte mult procesul

investițional, fiind preferată o reglementare cât mai redusă din partea statului a

acestui domeniu, chiar renunțarea la schema de minimis. Schemele de minimis

funcționează limitat în câteva țări, iar altele au renunțat complet la ele;

- Este de dorit o limitare a domeniilor de activitate în care se pot face investiții, pentru

a le favoriza pe cele inovative, cu grad ridicat de risc;

- Nu se justifică cerința ca firma beneficiară să nu aibă datorii la stat, câtă vreme legea

acordă facilități fiscale investitorului și nu firmei;

- A fost criticată legislația-cadru existentă în România, considerându-se că Legea 120

este maximul ce putea fi acordat unui investitor persoană fizică, aspect absolut

adevărat;

Pagina 254 din 289

- Numeroase critici vizează mediul de afaceri și cadrul legislativ la modul general,

precum fiscalizarea forței de muncă, birocrația, controalele autorităților de stat, care

consumă resurse financiare și de timp antreprenorilor;

- Oportunismul unor investitori, care, datorită lacunelor din lege, pot să profite de

avantajele oferite, fără a fi cu adevărat investitori business angels. Uneori, este mai

bine să nu fie emise astfel de legi speciale;

- Legea încurajează investitorii care fac investiții mici, de zeci de mii de euro, prin

prisma facilităților fiscale;

- Falimentul unei firme din portofoliul investitorului business angel influențează

negativ posibilitatea obținerii codului de TVA de către o nouă societate în care el

investește;

- Limitarea deținerilor investitorilor business angels la 49% se poate dovedi o frână în

calea atragerii de capital suplimentar, dacă firma are nevoie de runde viitoare de

finanțare. Pe de altă parte, în cazul eliminării plafonului, unii antreprenori s-ar putea

să nu se mai simtă motivați dacă pierd controlul afacerii.

O parte dintre investitorii și antreprenorii chestionați au enunțat și opinii pozitive

vizavi de Legea 120 privind investițiile business angels63:

- Legea creează premisele pentru sprijinirea inovării și a competitivității, prin

acordarea de finanțare privată domeniilor mai puțin finanțate din surse standard;

- Domeniul dezvoltării de produse software poate beneficia de pe urma acestei legi;

- Însăși apariția legii constituie un semnal încurajator pentru afacerile care țintesc acest

gen de finanțare;

- Legiuitorul și executivul au înțeles rolul investitorului business angel în economie,

legea curentă putând fi îmbunătățită în viitor, pentru a o face funcțională.

17.2. Premise pentru modificarea Legii 120/2015

Pentru dezvoltarea investițiilor de tip business angel, alte țări au adoptat măsuri de

stimulare fiscală a investitorilor, de sprijin financiar acordat rețelelor și de dezvoltare a întregului

circuit financiar. Măsurile fiscale s-au dovedit eficiente în unele state și ineficiente în altele.

Acordarea de facilități de ordin fiscal ridică problema raționalității alocării de fonduri, dar și a

măsurii în care actorii pieței își modifică comportamentul, pentru a beneficia în mod artificial de

63







Pagina 255 din 289

stimulentele oferite. Sprijinirea rețelelor a fost o măsură de succes și care a pus mai puține

probleme decât prima măsură. Ea a facilitat contactul și tranzacțiile dintre antreprenori și

investitori și a crescut vizibilitatea și profesionalismul acestora. La scară națională, deturnarea

fondurilor nu mai este posibilă, dar nici măsura nu are un impact atât de mare asupra dezvoltării

pieței.

Având în vedere criticile enunțate de către antreprenori și investitori, opiniile pozitive

exprimate și experiența altor țări în domeniu, am plecat de la următoarele premise în

fundamentarea propunerilor de modificare a Legii 120:

- Nu este de dorit o suprareglementare a domeniului;

- Fondurile alocate de către stat nu trebuie condiționate de rezultate precum crearea de

locuri de muncă sau menținerea unui număr minim de angajați pentru o anumită

perioadă de timp, altfel acordarea fondurilor devine mai restrictivă decât în cazul

băncilor;

- Statul e reticent la risc de obicei. Propunerea unei scheme de finanțare pentru

dezvoltarea pieței de business angel înseamnă acceptarea riscului de către stat,

inclusiv ca banii acordați să nu genereze efecte favorabile în economie;

- O lege bună trebuie să permită sindicalizarea investitorilor BA și creșterea

investițiilor;

- Investitorii și antreprenorii au nevoie de rapiditate în adoptarea deciziilor, iar o lege,

în special când prevede acordarea de fonduri, trebuie să fie cât mai puțin birocratică,

pentru a nu îngreuna adoptarea unei decizii. În domeniul investițiilor țintite de către

investitorii business angels, pierderea startului poate însemna pierderea unei

oportunități uriașe de câștig;

- Pentru investitori, sunt mai utile stimulentele ulterioare investiției decât cele acordate

la început, care se pot dovedi neaplicabile, în absența câștigurilor obținute în primii

ani de viață ai start-up-ului;

- Acordarea stimulentelor pentru investitori trebuie făcută independent de firmele în

care aceștia investesc, deoarece ar crește incertitudinea investitorilor și ar face

arbitrară posibilitatea obținerii acestora;

- Luarea în considerare a know-how-ului investitorilor business angels în conceperea

schemelor de stimulare;

- Extinderea deductibilității la calculul câștigului impozabil pentru investitor, prin

includerea pierderilor din investițiile neprofitabile, ar ridica probleme administrative

de calcul, deoarece anii calendaristici în care se obțin câștigul și pierderile nu coincid;

- Trebuie acordat sprijin și rețelelor BA prin actul normativ;

Pagina 256 din 289

- Un antreprenor cu experiență în atragerea de fonduri de capital de risc în propriul

start-up consideră că o schemă de sprijin din partea statului trebuie să cuprindă doar

două părți (stat-antreprenor sau stat-investitor) și că o schemă cu toate cele trei părți

implicate este inaplicabilă, dovadă fiind țările în care s-a implementat un astfel de

sistem; păreri similare sunt și din partea investitorilor business angels, care critică

legea actuală, ce instituie obligații și pentru firme, deși avantajele sunt oferite doar

investitorilor;

- Pentru start-up, este mai avantajoasă acordarea de finanțare direct investitorului

business angel, cu condiția ca aceasta să nu fie considerată ajutor de stat pentru start-

up, care ar implica și firma în schemă;

- Plafonul de 200.000 de euro pentru investițiile de tip business angels într-o firmă este

prea mic uneori pentru a permite dezvoltarea ulterioară a acesteia, în special când

firma ajunge la runde suplimentare de finanțare;

- Planul de afaceri pe baza căruia statul acordă finanțare trebuie să fie flexibil, altfel

există un risc mare ca banii să fie returnați, în caz de neîndeplinire a indicatorilor

asumați. Returnarea finanțării către stat ar complica situația start-up-ului și relația

antreprenorului cu investitorul business angel, astfel că este vital ca statul să înțeleagă

că acordă capital de risc printr-o astfel de schemă și că este posibil ca banii să fie

pierduți în totalitate;

- Atât pentru investitor, cât și pentru antreprenor, birocrația trebuie să fie minimă în

apelarea la schema de finanțare propusă de către stat, iar decizia de finanțare și

alocarea fondurilor trebuie făcute cu rapiditate, pentru a nu afecta dinamismul

derulării afacerii. Administrarea unei firme în România consumă timp pentru asociații

start-up-ului, ceea ce înseamnă mai puțin timp alocat pentru dezvoltarea produsului,

iar impunerea unei scheme de finanțare birocratice ar face-o inutilizabilă pentru piață.

Mai mult, pentru investitorii business angels, decizia de investiții presupune rapiditate

și libertate în modificarea planului de afaceri, atunci când aceasta se impune;

- Principiile după care statul acordă finanțare unui start-up trebuie să fie identice cu

cele ale investitorului business angel. Dacă cele două părți au reguli și obiective

diferite, sursele de finanțare nu sunt complementare și schema de finanțare de stat nu

va fi accesată de către antreprenori/investitori. Investitorii business angels pun accent

pe calitatea echipei și a planului de afaceri și deloc pe obiectivele clasice ale statului

(cifră de afaceri, profit, crearea de locuri de muncă, angajarea de tineri/absolvenți

etc.);

Pagina 257 din 289

- Acordarea de facilități fiscale prin intermediului Codului fiscal și nu prin intermediul

legii business angel ar fi mai avantajoasă, deoarece ar putea fi vizați atât investitorii,

cât și start-up-urile, și ar putea fi rezolvată și problema fiscalității ridicate pe forța de

muncă pentru firmele în care investesc investitorii business angels;

- Actul normativ trebuie să se caracterizeze prin simplitate, rapiditate, predictibilitate,

eficiență. Totuși, admitem că acesta nu poate rezolva multitudinea de probleme

complexe ridicate de către antreprenori și investitori și care țin de cadrul legal și

mediul de afaceri la modul general;

- Propunerea de acordare de facilități prin actul normativ, fie că se adresează start-up-

urilor sau investitorilor business angels, nu se poate face în România fără o schemă de

ajutor minimis, care, evident, va însemna birocrație, scăderea atractivității și

renunțarea la multe principii dintre cele care ghidează piața investițiilor business

angels;

- Recunoașterea rolului rețelelor de business angels în această piață simplifică actul

normativ, deoarece rețelele pot prelua unele prevederi, principii, obligații (precum

recunoașterea/certificarea investitorului business angel, impunerea unor principii de

etică).

În efectuarea propunerilor de modificare a legii, am încercat să ținem seama de cât mai

multe premise și opinii de îmbunătățire a actului normativ exprimate de către actorii pieței.

Totuși, datorită unor constrângeri obiective, nu toate aceste opinii/sugestii de modificare au putut

fi preluate în propunerea avansată. Astfel, considerăm că ar fi utilă păstrarea avantajelor fiscale

pentru investitorii business angels prevăzute în legea actuală, dar faptul că acordarea acestora

este considerată de către Consiliul Concurenței ca un ajutor de stat acordat indirect start-up-urilor

și că ar trebui avansate pe baza unei scheme de minimis ne-au determinat să propunem

eliminarea lor. De altfel, nici investitorii business angels nu s-au arătat prea interesați de aceste

facilități, deși, în opinia noastră, menținerea lor ar arăta recunoașterea de către stat a importanței

investitorului business angel în susținerea economiei.

17.3. Propuneri de modificare a Legii 120/2015

În urma celor prezentate anterior, am propus următorul conținut al Legii 120 privind

stimularea investitorilor individuali business angels:

PREAMBUL

Prezenta lege reglementează cadrul juridic general privind măsurile de sprijin din partea statului

pentru stimularea investitorilor individuali business angels, obiectivele adoptării sale fiind

Pagina 258 din 289

următoarele: de a îmbunătăți în mod sustenabil accesul societăților nou înființate la

resursele investitorilor individuali business angels; de a convinge persoanele având o orientare

antreprenorială să înființeze societăți noi; de a încuraja investitorii individuali business

angels existenți să-și sporească investițiile în societățile nou înființate.

ART. 1.

Glosar de termeni

1) Investitorul individual business angel - persoana privată care investește o parte din bunurile

sale personale în societăți noi necotate la bursă și care pune la dispoziția acestora experiența sa în

ceea ce privește gestionarea afacerilor, competențele și o rețea de contacte profesionale.

Caracteristicile investitorului business angel sunt:

- Are, de obicei, experiență antreprenorială;

- Acționează singur sau alături de alți investitori business angels;

- Dispune de un portofoliu de investiții, pentru diversificarea riscului;

- Urmărește obținerea unui randament ridicat de pe urma investiției, pentru a compensa

pierderile din alte investiții;

- Investește, de regulă, sume limitate, în domenii de activitate inovatoare, cunoscute sau în

care are experiență, conform profilului său investițional;

- Țintește societăți aflate în faze incipiente, cu potențial de creștere;

- Investește întotdeauna, pe lângă capitalul financiar, și capital intelectual;

- Investește pe un orizont finit de timp;

- Are o strategie de ieșire din societate;

- Respectă un cod de conduită profesională.

2) Antreprenorul - persoana fizică, fondatoare a unei societăți, care, pentru a suplini lipsa

resurselor financiare necesare creșterii afacerii și, eventual, a experienței antreprenoriale, atrage

unul sau mai mulți investitori business angels drept asociați, pentru o perioadă limitată de timp,

prin vânzarea de părți sociale către aceștia.

3) Rețeaua de business angels - organizația profesională, cu personalitate juridică, ce sprijină și

intermediază contactul și tranzacțiile dintre antreprenori și investitorii business angels.

Serviciile oferite de către rețelele de business angels cuprind, fără a fi limitate la:

m) Stimularea investițiilor de tip business angels;

n) Dezvoltarea de standarde de calitate în domeniu;

o) Reprezentarea intereselor membrilor rețelei în fața autorităților statului și a terților;

p) Intermedierea contactelor dintre antreprenori și investitori;

q) Organizarea de ateliere de lucru și întâlniri pentru antreprenori, investitori și persoanele

interesate;

Pagina 259 din 289

r) Organizarea de evenimente de promovare a investițiilor de tip business angel;

s) Oferirea de cursuri de formare, mentorat și coaching antreprenorilor care doresc să apeleze la

investiții de tip business angel;

t) Oferirea de consultanță financiară antreprenorilor în conceperea planurilor de afaceri și a

prezentărilor;

u) Analiza, din punct de vedere tehnic, financiar, comercial, managerial, juridic a propunerilor

de afaceri înaintate de către antreprenori investitorilor business angels;

v) Organizarea de evenimente de prezentare (pitching) pentru antreprenori în fața investitorilor;

w) Oferirea de consultanță juridică în încheierea contractelor;

x) Realizarea de studii de piață specifice.

Pentru serviciile oferite, rețelele pot solicita tarife și comisioane de succes.

4) Capitalul intelectual – ansamblul cunoștințelor unei organizații, date de capitalul uman, de

capitalul intern și de cel extern, care pot genera valoare pentru organizație.

ART. 2

(4) Pentru a beneficia de facilitățile oferite de prezenta lege, investitorii individuali business

angels trebuie să dobândească părți sociale în microîntreprinderile şi întreprinderile mici, astfel

cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în

continuare societăţi, care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt constituite ca societăţi cu răspundere limitată în condiţiile art. 2 din Legea societăţilor nr.

31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt întreprinderi autonome în sensul Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările

ulterioare;

c) nu se află în incapacitate de plată sau în stare de insolvenţă ori în faliment şi nu a fost deschisă

procedura concordatului preventiv sau a lichidării societăţii;

d) nu au mai mult de 3 ani vechime de la data înființării;

e) au sediul social în România.

(5) Nu intră sub incidenţa prezentei legi investiţiile realizate în societăţi care desfăşoară activităţi

în următoarele domenii:

a) bancar;

b) asigurări şi reasigurări, al pieţei de capital, intermedieri financiare, orice alte activităţi în

domeniul financiar;

c) tranzacţii imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar,


d) jocuri de noroc şi pariuri;

Pagina 260 din 289

e) producţie sau comercializare de oţel;

f) producţie sau comercializare de cărbune;

g) construcţii de nave maritime şi fluviale;

h) producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate


i) consultanţă în orice domeniu.

ART. 3

Orice persoană fizică poate deveni investitor individual business angel la societăţile prevăzute la

art. 2, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

k) Este o persoană din afara societăţii şi dobândeşte calitatea de asociat al acesteia prin aportul

său în numerar la capitalul social al societăţii, rezultând emiterea de noi părţi sociale în favoarea

sa; investitorul individual business angel va dobândi un număr de părţi sociale la societate la

valoarea nominală cu primă de emisiune aferentă aportului său, plătită la data majorării

capitalului social;

l) Între investitorul individual business angel și antreprenor nu există o relație de soț/soție,

rudenie sau afinitate, până la gradul IV inclusiv;

m) Investeşte cel puțin 20.000 de euro, echivalent lei la cursul Băncii Naţionale a României din

ziua efectuării operaţiunii în societatea al cărei asociat devine, prin dobândirea de părţi sociale;

dobândirea părţilor sociale are loc prin majorare de capital social, în conformitate cu prevederile

lit. a), iar suma investită va fi plătită prin intermediul sistemului bancar din România şi va fi

înregistrată în contabilitatea societăţii, conform legii;

n) Investiţia este efectuată strict în vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate al

societăţii şi planului de afaceri pentru care investitorul individual business angel va investi;

o) Nu are fapte înscrise în cazierul fiscal eliberat de autorităţile competente la data efectuării

investiţiei;

p) Nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri,

evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea

spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării

terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de Legea

nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

q) Investește, pe lângă capital financiar, și capital intelectual, sub formă de know-how, contacte,

consultanță managerială;

r) Se autorizează ca investitor individual business angels la Ministerul pentru Mediul de Afaceri,

Comerț și Antreprenoriat.

Pagina 261 din 289

ART. 4

(1) Investitorul individual business angel primește o deducere fiscală egală cu valoarea totală a

investițiilor efectuate în conformitate cu art. 2 alin. (1) în anul în care realizează venitul, la

calcularea impozitului pentru câştigul stabilit conform art. 94 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu

modificările şi completările ulterioare.

(2) Investitorul individual business angel poate cesiona părţile sociale într-o societate închisă

împreună cu investiţia acordată societăţii către un alt investitor individual, care la data dobândirii

prin cesiune a drepturilor de participare, potrivit art. 3, nu avea calitatea de asociat, acesta din

urmă beneficiind de facilităţile fiscale acordate de prezenta lege pentru investitorul individual

business angel. Termenele şi condiţiile stabilite de prezenta lege se vor aplica noului investitor

individual business angel pentru restul perioadei rămase.

ART. 5

Facilităţile fiscale prevăzute la art. 4 se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele

condiţii:

c) Investitorul individual business angel nu înstrăinează părţile sociale înainte de expirarea

termenului de 3 ani de la data dobândirii acestora în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a); în

caz contrar, acesta datorează impozitul pe veniturile din investiţii conform art. 61 lit. d) din

Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aferent înstrăinării părţilor

sociale;

d) Actul constitutiv al societăţii, depus pentru susţinerea cererii de înregistrare a majorării

capitalului social prin emiterea de noi părţi sociale în registrul comerţului, conţine o clauză care

prevede că deciziile privind planul de afaceri şi renunţarea la împărţirea profitului, aferente

investiţiei efectuate, se vor lua cu acordul tuturor asociaţilor;

c) Societatea şi asociaţii nu utilizează prima de emisiune la majorarea capitalului social şi nu o

repartizează către asociaţi, pe o durată de 3 ani de la data înregistrării investitorului individual

business angel la registrul comerţului.

ART. 6

(1) Investitorul individual business angel, asociaţii societăţii şi societatea vor încheia un acord de



în vigoare.

(2) În registrul comerţului se face menţiunea despre statutul de investitor individual business

angel, pe baza acordului de contribuţie, care va fi ataşat la cererea de înregistrare a majorării de

capital social şi emiterea de noi părţi sociale.

Pagina 262 din 289

(3) Planul de afaceri acceptat de către părți, în baza căruia investitorul individual business angel

investește în societate, devine anexă la acordul de contribuție.

(4) Planul de afaceri stabilit inițial poate fi modificat ulterior, prin acordul părților.

ART. 7

(1) Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat acordă împrumuturi

societăților, cu respectarea următoarelor condiții:

r) Societățile beneficiare sunt cele definite la art. 2, alin. (1), la care unul sau mai mulți

investitori individuali business angels își manifestă interesul să dobândească părți sociale;

s) Solicitările de acordare a împrumutului se realizează de către investitorul/investitorii

individual(i) business angels, așa cum sunt definiți la art. 3, în baza unui acord de contribuție

semnat cu antreprenorul, înainte de a dobândi părți sociale în societate;

t) Societățile beneficiare nu au, printre asociați, investitori individuali business angels, așa cum

sunt definiți la art. 3, în momentul depunerii solicitării de acordare a împrumutului;

u) Investitorii individuali business angels, împreună cu societatea, întocmesc și depun un plan de

afaceri în baza căruia solicită acordarea împrumutului;

v) Valoarea împrumutului este de maxim 40% din valoarea investiției prevăzute în planul de

afaceri, dar nu mai mult de 50.000 de euro, urmând ca diferența până la 100% să fie adusă ca

aport în numerar la capitalul social de către investitorii individuali business angels, în proporție

de minim 40% din valoarea investiției, și de către antreprenor;

w) Împrumutul se acordă cu dobândă zero, cu o perioadă de rambursare de maximum 5 ani și o

perioadă de grație de maximum 2 ani;

x) Valoarea împrumutului nu poate fi majorată după semnarea contractului de finanțare;

y) Perioada de implementare a planului de afaceri nu poate depăși 2 ani de la data semnării

contractului de finanțare pentru acordarea împrumutului;

z) Pe perioada derulării contractului de împrumut, planul de afaceri poate fi modificat, cu

acordul părților;

aa) O societate poate beneficia o singură dată de un împrumut acordat potrivit prezentei

scheme de finanțare.

(2) Împrumuturile prevăzute la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, prevederile

următoarele condiţii:

j) Societatea respectă prevederile art. 2;

k) Reprezentanții legali ai societății și persoanele care asigură conducerea societății nu au fost


l) Societatea nu are datorii către bugetul general consolidat la data depunerii solicitării de

împrumut;

Pagina 263 din 289

m) Pe perioada derulării contractului de împrumut, este obligatoriu ca cel puțin un investitor

individual business angel să rămână asociat și ca acesta/aceștia să dețină un procent din capitalul

social al societății cel puțin egal cu cel deținut de către investitorii individuali business angels în

momentul depunerii solicitării de împrumut; în caz contrar, împrumutul trebuie rambursat

integral;

n) Prin acordul de contribuție definit la alin. (1), lit. b), părțile convin să nu distribuie dividende,

să nu repartizeze primele de emisiune și să nu diminueze capitalul social al societății pe perioada

derulării contractului de împrumut;

o) Societatea nu își mută sediul social din România cel puțin 3 ani după încheierea contractului

de împrumut; în caz contrar, datorează dobânda aferentă împrumutului primit, împreună cu

penalitățile aferente.

ART. 8

În sensul prezentei legi, rețeaua de business angels este persoana juridică română ce îndeplinește


l) Este o organizaţie legal constituită în România, cu personalitate juridică, conform legislaţiei


m) Are drept scop asumat susținerea investitorilor individuali business angels și a investițiilor de

tip business angel;

n) Oferă servicii specifice rețelelor de business angels, conform art. 1, alin. (3);

o) Dispune de un set de proceduri de intermediere a negocierilor și tranzacțiilor dintre

investitorii individuali business angels și antreprenori;

p) Dispune de un regulament de înrolare ca membri pentru investitorii individuali business

angels și antreprenori, aceștia putându-se înscrie în rețea fără restricții, dacă respectă condițiile

de înrolare;

q) Dispune de un cod de etică și deontologie profesională aplicabil membrilor și angajaților

rețelei, cu prevederi referitoare inclusiv la evitarea conflictului de interese;

r) Dispune de o bază de date cu privire la membri și tranzacțiile intermediate.

ART. 9


business angels, cu respectarea următoarelor condiții:

i) Rețelele de business angels pot solicita granturi pentru organizarea de evenimente de

prezentare (pitching) pentru antreprenori și investitorii individuali business angels și pentru

organizarea de evenimente de promovare a investițiilor de tip business angel;

j) Solicitările de granturi se realizează strict pe un eveniment pe care rețeaua dorește să îl

organizeze;

Pagina 264 din 289

k) Suma maximă care poate fi solicitată pe un eveniment este de 5.000 de euro pentru

evenimentele de prezentare (pitching) și de 2.000 de euro pentru evenimentele de promovare, pe

bază de deviz de cheltuieli;

l) Toate cheltuielile efectuate trebuie justificate după încheierea evenimentului.

(2) Granturile prevăzute la alin. (1) se acordă dacă rețeaua de business angels îndeplinește,


p) Este legal constituită, conform art. 8;

q) Nu este în incapacitate de plată/ în stare de insolvenţă/ nu face obiectul unei proceduri de


r) Nu a suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptate împotriva

legii;

s) Reprezentanții legali ai rețelei și persoanele care asigură conducerea rețelei nu au fost


t) Rețeaua de business angels nu are datorii către bugetul general consolidat la data depunerii

solicitării de grant;

u) Are cel puțin 5 membri înregistrați ca investitori individuali business angels;

v) A intermediat cel puțin 5 tranzacții ale membrilor investitori individuali business angels în

momentul depunerii solicitării de grant;

w) Deține un site web, cu informații privind membrii, posibilitatea de înregistrare ca membru,


x) Are un cod de etică și deontologie profesională pentru membrii înregistrați;

y) Rețeaua de business angels notifică în prealabil ministerul pentru mediul de afaceri, comerț și

antreprenoriat că îndeplinește condițiile pentru a participa la schema de granturi definită la alin.

(1).

ART. 10

Măsurile de natura ajutorului de stat sau de minimis instituite de prezenta lege vor fi acordate în

baza unei scheme de ajutor de stat sau de minimis elaborate de Ministerul pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale Uniunii

Europene în domeniul ajutorului de stat.

17.4. Justificarea propunerilor de modificare a Legii 120/2015

Pentru modificarea Legii 120/2015, am avansat mai multe propuneri, respectiv:

10) Glosar de termeni (Art. 1, prevederi nou introduse)

Pagina 265 din 289

o Pentru a răspunde cerințelor de conștientizare a conceptului de business angel în

rândul populației și al antreprenorilor, am considerat utilă introducerea unui

articol destinat termenilor uzuali în acest domeniu. Acest articol este unul

informativ, pentru ca persoanele interesate să înțeleagă caracteristicile aferente

conceptelor introduse (investitor individual business angel, antreprenor, rețea de

business angels, capitalul intelectual). Introducerea acestui articol, coroborat cu

obligativitatea autorizării investitorilor la MMACA, ar trebui să delimiteze clar

investitorul business angel de restul investitorilor obișnuiți, dar și să elimine

“oportuniștii” dintre aplicanții la beneficiile propuse. Tentative de a profita de

astfel de facilități au existat și în alte țări, fapt reclamat de investitorii BA, care au

considerat că sprijinul oferit trebuie rezervat strict investitorilor BA. O opinie

similară a fost enunțată și de către investitorii români. În unele țări, definirea prin

lege a conceptului de BA nu a fost necesară, deoarece piața investițiilor business

angels (număr de investitori, număr de rețele, paletă de servicii foarte variată

oferită antreprenorilor și investitorilor, volum mare al tranzacțiilor intermediate

etc.) era foarte dezvoltată, astfel că autoritățile de reglementare au preluat pur și

simplu drept parteneri organizațiile profesionale ale investitorilor BA. Pentru ca

un investitor BA să beneficieze de facilitățile legii, ei trebuiau să fie, apriori,

membri ai unei rețele recunoscute de BA, ceea ce elimina „oportunismul”.

o În privința definirii conceptului de investitor business angel, a fost preferată

definiția dată de către EBAN, care a fost adaptată, iar în privința rețelelor de

business angels s-au precizat și tipurile de servicii pe care le pot oferi, tocmai

pentru a ghida operatorii interesați de înființarea de astfel de rețele.

o Plecând de la experiența țărilor europene în privința înființării de rețele (de

exemplu, în Olanda, sunt entități juridice specializate care trăiesc din tarifarea

serviciilor oferite și din comisioane de succes, în timp ce în Spania nu au, de

obicei, personalitate juridică, putând fi regăsite pe lângă autorități publice

locale/regionale, universități), am considerat că, pentru cazul României, date fiind

schemele de finanțare propuse, este oportun să aibă personalitate juridică, dar nu

s-a impus forma de înființare (societate comercială sau ONG). Alegerea formei

juridice este lăsată la latitudinea fondatorilor.

o S-a definit și capitalul intelectual, având în vedere că s-a specificat menționarea

acestuia în relația contractuală dintre investitorul individual BA și antreprenor.

11) Definirea societăților comerciale eligibile (Art. 2)

Pagina 266 din 289

o La primul articol al legii, au fost propuse două modificări la definirea societăților

comerciale în care pot investi investitorii individuali business angels: să nu aibă

mai mult de 3 ani vechime de la data înființării și să aibă sediul social în România.

o Legat de tipul de societate comercială, nu au fost propuse modificări față de

prevederile legii, respectiv microîntreprinderi și întreprinderi mici. Au fost

exprimate opinii64 de către investitori prin care să fie definită separat categoria de

start-up ca obiect țintă al investițiilor business angels, separat de IMM, acestea din

urmă beneficiind de fonduri alocate prin programe specifice, gen Start-up Nation

și Start-up Plus (un investitor a propus chiar eliminarea sintagmei de start-up din

denumirea acestor programe dedicate IMM-urilor).

o Limita de vârstă de 3 ani a fost propusă pentru o mai bună corelare cu noțiunea de

start-up, dar și pentru a evita eligibilitatea firmelor mai vechi, care au derulat deja

activitate operațională pe anumite coduri CAEN și care pot deveni vulnerabile la

eventuale litigii/datorii mai vechi și astfel ar conduce la creșterea riscurilor pentru

investitorul business angel. Investițiile de tip business angel se pretează pentru

firme noi, fără istoric și fără un amestec cu alte activități operaționale, care ar

complica procesul de due dilligence, dar și exit-ul.

o Localizarea firmei în România s-a impus pentru a evita accesul la schema de

finanțare a firmelor străine, care ar dori doar să profite de avantajele oferite; în

același timp, însă, nu este împiedicată o firmă străină să se localizeze în România

pentru a profita de pe urma legii, acest lucru fiind chiar unul de dorit.

12) Condiții pentru investitorul business angel (Art. 3)

o Legea 120 prevede, la art. 2, condițiile pe care trebuie să se îndeplinească un

investitor business angel pentru a beneficia de facilitățile oferite. Propunem

transformarea acestui articol, în sensul precizării condițiilor care trebuie

îndeplinite pentru ca o persoană fizică să fie încadrată în categoria investitorilor

BA, fără a mai a-l mai lega de acordarea de facilități.

o Am propus inserarea unei restricții, respectiv să nu existe o relație de rudenie între

antreprenor și investitorul BA, condiție pusă, de altfel, și în definirea conceptului

de investitor BA.

o Suma minimă pentru a dobândi statutul de investitor BA a fost ridicată de la 3.000

de euro la 20.000 de euro. Apreciem că suma de 3.000 de euro este prea mică

64







Pagina 267 din 289

pentru a permite dezvoltarea unei firme și am propus mărirea pragului la 20.000

de euro, ceea ce ar elimina și oportunismul. De asemenea, am propus eliminarea

pragului de maxim 200.000 de euro, pe care am considerat-o nejustificată,

deoarece multe firme care s-au dezvoltat cu investiții de tip business angel au

atras un capital superior acestei limite.

o Pentru a nu afecta dezvoltarea viitoare a start-up-ului, propunem renunțarea la

stabilirea prin lege a unui procent maxim deținut de către investitorul/investitorii

BA (49% în prezent). În cazul unui succes al afacerii și al necesității unor runde

suplimentare investiționale, plafonarea procentului din capital deținut de către

investitorii BA ar reduce șansele de capitalizare și dezvoltare a firmei, în cazul în

care antreprenorul nu dispune de resursele financiare pentru a participa la

majorarea capitalului social. Această ipoteză este foarte plauzibilă, deoarece

antreprenorii apelează la un investitor BA în primul rând pentru că nu dispun de

capitalul necesar și, numai în plan secundar, pentru a beneficia de capitalul

intelectual adus de investitor. Considerăm că părțile trebuie să își reglementeze

singure limitele investițiilor și cotele de participare la capitalul social, prin acordul

de contribuție, iar legea nu trebuie să intervină în această privință.

o Pentru a separa investitorul BA de investitorii obișnuiți, am propus și precizarea

capitalului intelectual pe care acesta îl aduce în societate. Investitorii BA români

au sugerat inserarea unei astfel de prevederi în actul normativ, unii dintre ei

opinând că trebuie specificat că acesta este adus gratis; totuși, considerăm că o

astfel de situație trebuie lăsată la libera alegere a părților.

13) Eliminarea unei părți a facilităților fiscale pentru investitorii individuali business

angels (Art. 4 și 5)

o Am propus renunțarea la facilitatea de scutire de impozitul pe veniturile sub formă

de dividende, deoarece nu presupunea un avantaj foarte mare, datorită impozitului

pe venit de numai 10% aplicabil persoanelor fizice, dar și pentru faptul că start-

up-urile nu acordă, de obicei, dividende în primii ani de viață. De altfel, nici

investitorii BA nu au susținut menținerea unei astfel de facilități.

o În privința facilității de scutire de impozitul pe câştigul de capital, a fost propusă o

deducere fiscală egală cu valoarea totală a investițiilor efectuate de către

investitorul BA în anul în care realizează venitul, eliminându-se condiția

menținerii investiției în start-up pentru o perioadă de minim 3 ani.

o S-a eliminat obligativitatea menționării în actul constitutiv a clauzei de participare

proporţională la profit şi pierderi a asociaţilor și specificarea ca societatea să nu

Pagina 268 din 289

aibă datorii către bugetul general consolidat la data cesionării părţilor sociale de

către investitorul individual business angel.

14) Relația dintre antreprenor și investitorul individual BA (Art. 6)

o Referitor la relația dintre antreprenor și investitorul BA, am propus inserarea unor

prevederi cu privire la recunoașterea planului de afaceri convenit între părți ca

anexă la acordul de contribuție. Aceasta este o măsură de protecție pentru

investitor, deoarece, de obicei, antreprenorul este cel care administrează societatea

efectiv, chiar când este minoritar, iar investitorul are nevoie să fie protejat

împotriva utilizării frauduloase sau discreționare a fondurilor avansate.

o În același timp, am propus și flexibilitate în modificarea planului de afaceri, prin

posibilitatea efectuării de modificări ulterioare, cu acordul părților. Atât

antreprenorii, cât și investitorii BA sunt conștienți că dezvoltarea unui produs

conduce la modificarea premiselor inițiale și că un plan de afaceri agreat în

prezent nu mai este valabil peste 6 luni.

o Deși aceste prevederi nu era obligatoriu să fie introduse în actul normativ, ele

putând fi reglementate prin înțelegere între părți și inserate în acordul de

contribuție, am considerat că introducerea lor în lege că ar da semnalul

conștientizării de către puterea legiuitoare a dinamismului investițiilor care fac

obiectul prezentei legi și a riscurilor care le însoțesc.

15) Schema de împrumuturi pentru societățile în care vor să investească investitorii

individuali BA (Art. 7)

o Am propus instituirea unei scheme de împrumuturi cu dobândă zero și perioadă de

grație de 2 ani prin actul normativ, destinate societăților în care doresc să

investească investitorii individuali business angels. Valoarea maximă a

împrumutului este de 50.000 de euro, iar perioada de acordare este de 5 ani.

Apelarea la schema de împrumuturi se realizează de către investitorii BA, după ce

aceștia au identificat în prealabil un start-up în care doresc să investească și cu

care au semnat un acord de contribuție. Acordarea împrumutului se realizează

exclusiv în baza unui plan de afaceri asumat de către antreprenor și investitorii

BA. Împrumutul acordat nu poate depăși 40% sin valoarea investiției prevăzute în

planul de afaceri, urmând ca investitorii BA să contribuie cu minim 40% (ca aport

în numerar la capitalul social), iar diferența să fie acoperită de către antreprenor

(tot ca aport în numerar la capitalul social).

o Pentru a respecta optica modificărilor propuse, am condiționat acordarea

împrumutului exclusiv de întocmirea unui plan de afaceri, acceptat de către toți

Pagina 269 din 289

investitorii business angels asociați ai start-up-ului și de către antreprenor, acesta

putând fi modificat după depunere.

o Perioada de acordare a împrumutului, de maxim 5 ani, am considerat că este

adecvată pentru ca planul de afaceri să fie implementat, iar ideea de afaceri să

prindă contur. De asemenea, având în vedere că start-up-urile nu produc cash

flow-uri în primii ani de viață, am propus o perioadă de grație de 2 ani, timp în

care produsul/serviciul poate fi dezvoltat și lansat pe piață.

o Nu am impus criterii obligatorii de performanță, precum atingerea unor niveluri

ale anumitor indicatori cheie sau crearea de locuri de muncă, deoarece astfel de

obiective sunt în contradicție cu faza pe care o traversează start-up-ul, respectiv

dezvoltarea unui produs și impunerea lui pe piață.

o Firmele beneficiare ale împrumutului trebuie să-și păstreze sediul social în

România cel puțin 3 ani după încheierea contractului de împrumut, măsură menită

să evite scurgerea către terțe țări a capitalului intelectual dezvoltat în urma

granturilor primite.

o Deși schema s-a dorit a fi simplă, în conformitate cu premisele asumate, respectiv

să prevadă un acord doar între stat și societate sau între stat și investitorul BA,

acest lucru nu a fost posibil, fiind necesară implicarea tuturor celor trei părți.

16) Condiții pentru rețelele de business angels (Art. 8)

o În mod similar cu definirea criteriilor investitorului individual business angel, am

stabilit și condițiile pe care o rețea de business angels trebuie să le îndeplinească

pentru a fi recunoscută ca atare. Analizând cazurile altor țări, am ajuns la

concluzia că, pentru România, este oportun să fie înființate ca entități juridice,

lăsând libertate actorilor pieței să aleagă tipul de structură adecvat. Pentru a le

delimita de restul entităților juridice, considerăm că trebuie să-și asume rolul

susținerii investițiilor de tip business angels și să ofere servicii specifice.

o Rețelele trebuie să implementeze proceduri specifice de intermediere a contactului

și tranzacțiilor dintre antreprenori și investitori, să asigure condiții egale și

nepărtinitoare pentru persoanele care doresc să devină membri ai rețelei și să

implementeze un cod de etică și deontologie profesională.

o Considerăm că acesta constituie un set minim de reguli pe care o rețea trebuie să îl

îndeplinească pentru a fi recunoscută de către stat și pentru a putea beneficia de

avantajele oferite de lege.

17) Schema de granturi pentru rețelele de business angels (Art. 9)

Pagina 270 din 289

o Pentru susținerea rețelelor de business angels a fost creată o schemă de finanțare

pe bază de granturi. În țările care au implementat astfel de scheme, s-au acoperit

cheltuielile de funcționare ale rețelelor, cursurile de formare propuse, dar și alte

tipuri de servicii și cheltuieli.

o În conceperea formulei de sprijin, am considerat că rețelele trebuie să genereze

singure venituri din intermedierea tranzacțiilor și din comisioane de succes, iar

ajutorul statului să fie orientat către acoperirea cheltuielilor de organizare a unor

evenimente periodice de prezentare a planurilor de afaceri de către antreprenori în

fața investitorilor BA și a unor evenimente de promovare a investițiilor de tip

business angel. Acestea ar permite popularizarea conceptului de investitor

individual business angel în rândul comunităților de antreprenori, dar și a acestui

gen de finanțare a unui start-up.

o Depunerea de solicitări pentru granturi se face după principiul open call, în

funcție de agenda de evenimente a rețelei și de bugetul furnizorului de fonduri.

o S-au propus și limite maxime care pot fi solicitate pe eveniment, în funcție de

cheltuielile estimate pentru organizarea acestora.

o Asigurarea eficienței cheltuirii fondurilor a fost asigurată prin obligativitatea

justificării postfactum a fondurilor cheltuite, dar și prin impunerea unor

precondiții de eligibilitate a rețelei (număr de investitori BA înregistrați ca

membri, număr de tranzacții intermediate, deținerea unui site web pentru

popularizarea rețelei, existența unui cod de etică);

o Pentru a se evita suprareglementarea, nu s-a propus autorizarea rețelelor de

business angels de către MMACA, dar s-a compensat acest lucru prin obligația

rețelei de notificare a funcționării sale la MMACA, anterior aplicării pentru grant.

Pagina 271 din 289


IMPLEMENTĂRII LEGII PRIVIND STIMULAREA

INVESTITORILOR INDIVIDUALI BUSINESS ANGELS

Aspecte generale

Mecanismul de monitorizare a implementării legii propus în secțiunile anterioare poate fi

utilizat în situația în care sunt alocate resurse suficiente pentru acest proces. În varianta în care

aceste resurse sunt foarte limitate, sau intențiile de monitorizare sunt reduse, poate fi utilizat un

mecanism de monitorizare simplicat, precum cel propus în cele ce urmează. Acesta se bazează

pe setul comun de propuneri de modificare a legii cunoscut la momentul elaborării.

Organisme cu competențe în domeniu


pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În cadrul Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, coordonarea procedurii de monitorizare este realizată la

nivelul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

Surse de date



unor instituții publice.

Principala sursă de analiză a firmelor țintă este reprezentată de situațiile financiare și

anexele acestora. Din analiza acestor date se poate observa corelarea dintre unii indicatori

relevanți precum și determinarea impactului unor factori externi.

Date importante sunt obținute și din evidențele pe care MMACA trebuie să le țină cu

privire la beneficiarii diferitelor forme de sprijin, în principal de tipul datelor care trebuie să fie

raportate și către Consiliul Concurenței.

Analiza datelor

Analiza se poate realiza atât prin tratarea individuală a firmelor din grupul țintă cât și prin

agregarea datelor acestora (sau a unor sub-segmente).

Un posibil model de analiză, care poate fi folosit pentru întregul set de indicatori selecați

pentru monitorizare, conține următoarela elemente:

Indicator analizat;

Pagina 272 din 289

Formular situații financiare;

Denumirea elementului din situațiile financiare;

Număr rând din situațiile financiare;

Sold la – anul anterior (n-1) sau anul precedent (n);

Datele menționate mai sus sunt extrase din situațiile financiare ale firmelor. Principalele

formulare utilizate din raportările financiare ale firmelor care pot fi utilizate pentru obținerea

datelor necesare sunt:

F10 – Bilanț prescurtat;

F20 – Contul de profit și pierderi;

F30 – Date informative.

În tabelul următor este prezentată corespondența dintre elementele necesare calculului

indicatorilor din procesul de monitorizare și formularele aferente situațiilor financiare anuale ale

firmelor.

Tabelul 18.1 – Principalele elemente de analiză din situațiile financiare

Denumirea elementului Formular situații

financiare

Număr rând

Active imobilizate - total F10 04

Active circulante - total F10 10

Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

perioadă de până la un an

F10 15

Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

perioadă mai mare de un an

F10 18

Capital subscris vărsat F10 32

Cifra de afaceri netă F20 01

Profitul sau pierderea brut(ă) a exercițiului

financiar

F20 64/65

Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului

financiar

F20 69/70

Număr mediu de salariați F30 20

Sursa datelor: Modelul formularelor de raportare

În prezentarea sintetică din tabelul anterior s-a ținut cont de prevederile Ordinului

Ministerului Finanțelor Publice nr. 10/03.01.2019.

Pagina 273 din 289

Tabelul 18.2 – Indicatori colectați din situațiile financiare ale beneficiarilor

Indicator Anul Evoluție Anul

n/n-1 n-1 n

Număr mediu de angajați în firmele în care

au investit BA sprijiniți

F30 rd 20 n-1 F30 rd 20 n

Cifra de afaceri medie a firmelor în care au

investit BA sprijiniți

F20 rd 20 n-1 F20 rd 20 n

Marja medie a profitului net (profit

net/cifra de afaceri) - medie pentru firmele

în care au investit BA sprijiniți

F20 rd 60/rd

20 n-1

F20 rd 60/rd

20 n

Creșterea procentuală a cifrei de afaceri

(cifra de afaceri n - cifra de afaceri n-1

/cifra de afaceri n-1)

F20 rd 01 F20 rd 01

Rata rentabilității economice a activelor

(profit net/active imobilizate)

F20 rd

60/F10 rd 04

F20 rd

60/F10 rd

04

Grad de îndatorare totală (Datorii totale /

active totale)

F10 rd 15+18

/ rd 04+08

F10 rd

15+18 / rd

04+08


Cel de-al doilea tip principal de date utilizate în procesul de monitorizare privește datele

colectate de de MMACA în procesul de acordare a diferitelor forme de sprijin pentru investitorii

business angel.

Tabelul 18.3 – Indicatori colectați din evidențele Ministerului pentru Mediul de Afaceri,



Anul x/x-1 x-1 x

Număr solicitări sprijin - total

Număr solicitări facilități fiscale de către

investitori BA

Număr solicitări împrumuturi pentru

Pagina 274 din 289

întreprinderi

Număr solicitări sprijin de către rețele BA

Număr beneficiari – total

Număr investitori BA care au beneficiat de

facilități fiscale

Număr întreprinderi care au beneficiat de

împrumuturi

Număr rețele BA care au beneficiat de granturi

Valoarea sprijinului acordat - total

Valoarea facilităților fiscale acordate

investitorilor BA

Valoarea împrumuturilor acordate

întreprinderilor

Valoarea sprijinului acordat rețelelor BA

Valoarea medie a sprijinului acordat – total

Valoarea medie a facilităților fiscale acordate

investitorilor BA

Valoarea medie a împrumuturilor acordate

întreprinderilor

Valoarea medie a sprijinului acordat rețelelor

BA


facilităților acordate - total


facilităților acordate investitorilor BA


împrumuturilor acordate întreprinderilor


facilităților acordate rețelelor BA

Valoarea totală a investițiilor BA

Valoarea medie a unei investiții BA


Pagina 275 din 289

În momentul solicitării sprijinului prevăzut de lege se realizează înregistrea solicitantului

într-un Registrul unic de evidență. Pentru fiecare solicitant se completează de către

administratorul schemelor și o fisă de raportare, într-un format asemănător sau identic cu cel al

Fișei de raportare privind ajutoarele de minimis, redată în tabelul următor:

Tabelul 18.4 – Formatul Fișei de raportare privind ajutoarele de minimis

Nr. crt.

Beneficiarii de ajutor de

minimis

Valoarea ajutorului de minimis - mii lei, din care:

Den

um

irea

CU

I

Localitatea

Judeţu

l

Secto

rul d

e

activitate

(cod C

AE

N)

În anul de

raportare

(t)

În anul

t-1

În anul

t-2

surse

de stat

fonduri

structurale

surse

de stat

fonduri

structurale

surse

de stat

fonduri

structurale

0 1 2 3 4 5 6.1 6.2 7.1 7.2 8.1 8.2

TOTAL:

Sursa datelor: Consiliul Concurenței

Raportarea rezultatelor













Pagina 276 din 289

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR

ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

BA Business angel

CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională

EBAN European Business Angels Network

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

ONG Organizație Non-Guvernamentală

TIC Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor

TVA Taxa pe valoarea adăugată

Pagina 277 din 289

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE EXPERT 1

1. Academia Română, 2018, Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la

implementarea Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali business

angels în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare a implementării acesteia.

Online: http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Ri-1.7.1-Studiu-

Perceptia-privind-implementarea-Legii-ref.-la-Business-Angels-.pdf

2. Aridi, Anwar; Gray, Nelson Campbell; Ong Lopez, Anne Beline Chua, 2018. Stimulating

Business Angels in the Czech Republic (English). Washington, D.C.: World Bank Group.

http://documents.worldbank.org/curated/en/633181541532716870/Stimulating-Business-

Angels-in-the-Czech-Republic

3. Avdeitchikova, Sofia & Landstrom, Hans & Månsson, Nils., 2008, What do we mean

when we talk about business angels? Some reflections on definitions and sampling.

Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance. 10. 371-394.

10.1080/13691060802351214.

4. Bonini Stefano, Capizzi Vincenzo, Valletta Mario, Zocchi Paola, 2018, “Angel Network

Affiliation and Business Angels‟ Investment Practices,” Journal of Corporate Finance 50

(June 2018): 592-608.

5. Braha, Medina, 2017, Compendium of Co-Investment Funds with Business Angels 2016.

6. Comisia European, 2017, Effectiveness of tax incentives for venture capital and business

angels to foster the investment of SMEs and start-ups. Online:

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_ventu

re-capital_business-angels.pdf

7. Hotărârea nr. 640/2018 privind modificarea Strategiei naționale pentru competitivitate

2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015

8. Mason, C.M., 2006, Informal sources of venture finance, în The Life Cycle of

Entrepreneurial Ventures. Ed. S C Parker. New York: Springer: New York, pp.259-299.

9. Mason, C.M.,Harrison, R.T., 2010, Annual Report On The Business Angel Market In The

United Kingdom: 2008/09. Online:

https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_

data/file/32214/10-994-annual-report-business-angel-market-2008-2009.pdf

Pagina 278 din 289

10. Mazars, 2011, Study on the impact on the State Fiscal Revenue of tax incentive of 30%

granted to Business Angels‟ investments, 2011. Online: http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2013/09/Study_Mazars_Tax_Break_30-_2011_English_Final.pdf

11. Reid, Alasdair & Nightingale, Paul, 201,. The Role of Different Funding Models in

Stimulating the Creation of Innovative New Companies. What is the most appropriate

model for Europe?. 10.13140/RG.2.1.2388.3689.

12. Young Company Finance. “The Risk Capital Market in Scotland: Annual Report 2016.”

(March 2017). http://

www.evaluationsonline.org.uk/evaluations/Documents.do?action=download&id=835&ui

=basic.

SITEURI WEB ACCESATE

http://www.business24.ro/finantare/surse-finantare/interviu-peter-barta-explica-ce-inseamna-o-

finantare-business-angel-pas-cu-pas-1534423

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/12/Compendium-of-European-Co-Investment-

Funds-with-Business-Angels.pdf

http://www.estban.ee/about/2017

http://www.romaniapozitiva.ro/economie/se-lanseaza-growceanu-platforma-de-business-angels-

din-timisoara-conectata-la-reteaua-europeana-

esil/?fbclid=IwAR2iW9wRVYTujUWCZBUz_EE5Myk4X5WeHnnRuhmEW-hZvfVGT-

OGU1JSqlo

https://www.profit.ro/stiri/economie/peter-barta-angel-investor-adoptarea-normelor-legii-

business-angel-un-pas-inainte-dar-fara-efecte-semnificative-investitiile-pot-fi-chiar-descurajate-

16080917

https://www.scottish-enterprise.com/media/2508/risk-capital-market-full-report-2017.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2013/09/Study_Mazars_Tax_Break_30-_2011_English_Final.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2013/09/Study_Mazars_Tax_Break_30-_2011_English_Final.pdf

http://www.evaluationsonline.org.uk/evaluations/Documents.do?action=download&id=835&ui=basic

http://www.evaluationsonline.org.uk/evaluations/Documents.do?action=download&id=835&ui=basic

http://www.business24.ro/finantare/surse-finantare/interviu-peter-barta-explica-ce-inseamna-o-finantare-business-angel-pas-cu-pas-1534423

http://www.business24.ro/finantare/surse-finantare/interviu-peter-barta-explica-ce-inseamna-o-finantare-business-angel-pas-cu-pas-1534423

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/12/Compendium-of-European-Co-Investment-Funds-with-Business-Angels.pdf


http://www.estban.ee/about/2017

https://www.profit.ro/stiri/economie/peter-barta-angel-investor-adoptarea-normelor-legii-business-angel-un-pas-inainte-dar-fara-efecte-semnificative-investitiile-pot-fi-chiar-descurajate-16080917



https://www.scottish-enterprise.com/media/2508/risk-capital-market-full-report-2017.pdf

Pagina 279 din 289


1. Amparo San José , Juan Roure & Rudy Aernoudt (2005) Business Angel Academies:

Unleashing the Potential for Business Angel Investment, Venture Capital: An

International Journal of Entrepreneurial Finance, 7:2, 149-165

2. Christensen J.L. (2011), Should government support business angel networks? The tale

of Danish business angels network, Venture Capital: An International Journal of

Entrepreneurial Finance, 13:4, 337-356

3. Christensen, J.L. 2003a. The rise, fall, and possible sustainable revitalization of the

Danish venture capital market. In The growth of venture capital: A cross-cultural

comparison, ed. D. Cetindamar, 149–74. London: Praeger.

4. Christensen, J.L. 2003b. Changes in Danish innovation policy – Responses to the

challenges of a dynamic business environment. In Innovation policy in Europe and the

US – The new agenda, ed. P.S. Biegelbauer, and S. Borras, 93–111. Farnham, UK:

Ashgate Publishers.

5. Christensen, J.L. 2008. Venture capital – Filters, hubs and catalysts for high-tech

entrepreneurs? A two-sided view on financing innovative, small firms. Paper for ECEI08

conference „Entrepreneurship and Innovation‟, September 15–16, Winchester, UK.

6. Collewaert, V., S. Manigart, R. Arnoudt. 2010. Assessment of government funding of

business angel networks in Flanders. Regional Studies 44, no. 1: 119–30.

7. Dodo Zu Knyphausen-Aufseß, Rouven Westphal, 2007, Do business angel networks

deliver value to business angels? Venture Capital, Vol. 10, No. 2, April 2008, 149–169

8. EBAN. 2008. Statistics compendium. http://www.eban.org/

9. EBAN. 2010. Activity Report 2009. http://www.eban.org/resource-

center/publications/ebanpublications

10. Gullander, S., and G. Napier. 2003. Handbook in business angel networks – The Nordic

case. Oslo: Nordisk Innovations Center.

11. Harding, R. 2002. A gap analysis of the Danish venture capital market. Report to the

Danish Growth Fund. Copenhagen: Vækstfonden, www.vaekstfonden.dk.

12. Jeffrey E. Sohl & Laura Hill (2007), Women business angels: Insights from angel groups,

Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance, 9:3, 207-222

13. Lange, J., B. Leloux, and B. Surlemont. 2003. Angel networks for the 21st century, an

examination of practices in leading networks in Europe and US. In The growth of venture

capital: A cross-cultural comparison, ed. D. Cetindamar, 149–74. London: Praeger.

http://www.eban.org/resource-center/publications/ebanpublications

http://www.eban.org/resource-center/publications/ebanpublications

Pagina 280 din 289

14. Masanobu Tsukagoshi (2008) The Expected Roles of Business Angels in Seed/Early

Stage

15. Nils Månsson & Hans Landström (2006) Business angels in a changing economy: The

case of Sweden, Venture Capital: An International Journal of Entrepreneurial Finance,

8:4,281-301

16. University Spin-offs in Japan: Can Business Angels act as Saviours?, Asia Pacific

Business Review, 14:3, 425-442

Pagina 281 din 289


Ateșoae, M.R., Călina, G., Ciumara, T., Cîrciumaru, D., Olaru, M., Tănasie, A., 2018,

Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015

privind stimularea investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui mecanism

de monitorizare a implementării acesteia, Rezultat 1.7.1, SIPOCA 5.

Ballesteros, M., 2017, Monitoring the implementation of EU law: tools and challenges,

Directorate General for Internal Policies, European Parliament,

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/596799/IPOL_STU(2017)596799_

EN.pdf.

Brander, J. A., Egan, E., Hellmann, T. F., 2008, Government sponsored versus private

venture capital: Canadian evidence, Working paper 14029, National Bureau of Economic

Research.

Briggs, S., Petersone, B., Smits, K., 2006, Manual de metode folosite în planificarea

politicilor publice și evaluarea impactului, Secretariatul General al Guvernului.

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, 2015, Monitorizarea și evaluarea implementării

cadrului normativ cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Ghid practic,

Chișinău.

Carpentier, C., Suret, J.-M., 2005, On the Usefulness of Tax Incentives for Business

Angels and SME Owners: An empirical Analysis, Centre Interuniversitaire de Recherche en

Analyse des Organisations, Montreal, https://cirano.qc.ca/files/publications/2005s-13.pdf

Carpentier, C., Suret, J.M., 2007, On the usefulness of tax incentives for informal

investors, Venture Capital, vol. 9, nr. 1, pp. 1-22.

Christensen, J., L., 2011, Should government support business angel networks? The tale

of Danish business angels network, Venture Capital, vol. 13, nr. 4, pp. 337-356.

Clark, S., Cebreiro, A. and Bohmer, A., 2007, Tax Incentives for Investment–A Global

Perspective: experiences in MENA and non-MENA countries, MENA-OECD Investment

Programme.

Collewaert, V., Manigart, S., Aernoudt, R., 2010, An assessment of government funding

of business angel networks in Flanders. Regional Studies, Taylor & Francis (Routledge), vol. 44,

nr. 01, pp.119-130.

Comisia Europeană, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-

uri, 2015, Promovarea activităților investitorilor providențiali în sprijinul creșterii IMM-urilor.

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/596799/IPOL_STU(2017)596799_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/596799/IPOL_STU(2017)596799_EN.pdf

https://cirano.qc.ca/files/publications/2005s-13.pdf

Pagina 282 din 289

Cowling M, Bates P, Jagger N, Murray G., 2008, Study of the Impact of Enterprise

Investment Scheme (EIS) and Venture Capital Trusts (VCT) on Company Performance,

Research Report HMRC 44, HM Revenue & Customs.

Cumming, D., Li, D., 2013, Public policy, entrepreneurship, and venture capital in the

United States, Journal of Corporate Finance, vol. 23, pp. 345-367.

Easson, A., Zolt, E., 2002, Tax incentives. World Bank Institute,

http://siteresources.worldbank.org/INTTPA/Resources/EassonZoltPaper.pdf.

EBAN, 2018a, Compendium of European Co-Investment Funds with Business Angels,

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/12/Compendium-of-European-Co-Investment-

Funds-with-Business-Angels.pdf.

EBAN, 2018b, Compendium of Fiscal Incentives: Tax Outlook in Europe 2017. Business

Angels Perspective, http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Compendium-of-

Fiscal-Incentives-2017.pdf.

European Commission, 2017, Effectiveness of tax incentives for venture capital and

business angels to foster the investment of SMEs and start-ups, TAXUD/2015/DE/330,

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_venture-

capital_business-angels.pdf.

European Commission, 2017b, Understanding the Nature and Impact of the business

angels in Funding Research and Innovation. Final Report, http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-

angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf

Ghizdeanu, I., Stănică, C., Ristea, C., 2007, Utilizarea bilanțurilor contabile în analiza și

prognoza macroeconomică, Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar 071401,

Institute for Economic Forecasting.

Guvernul României, 2005, Hotărâre nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea

Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare si evaluare a politicilor publice la

nivel central.

Guvernul României, 2014, Hotărâre nr. 859 din 7 octombrie 2014 privind aprobarea

Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi

îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020.

Lerner, J., 2010, The Future of Public Efforts to Boost Entrepreneurship and Venture

Capital, Small Business Economics, https://link.springer.com/article/10.1007/s11187-010-9298-

z.

Mason, C., 2009, Public Policy Support for the Informal Venture Capital Market in

Europe: A Critical Review, International Small Business Journal, vol. 27, nr. 5, pp. 536–556.

http://siteresources.worldbank.org/INTTPA/Resources/EassonZoltPaper.pdf



http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Compendium-of-Fiscal-Incentives-2017.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Compendium-of-Fiscal-Incentives-2017.pdf

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_venture-capital_business-angels.pdf

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_venture-capital_business-angels.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf



https://link.springer.com/article/10.1007/s11187-010-9298-z

https://link.springer.com/article/10.1007/s11187-010-9298-z

Pagina 283 din 289

Parlamentul României, 2000, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă

pentru elaborarea actelor normative, republicată 2010.

Roure, J., de San Jose Riestra, A., 2018, AEBAN 2017 Business Angels Report. Angel

investors in Spain: How investors get their start, where they find opportunities, and what might

motivate them to invest more.

Secretariatul General al Guvernului, 2004, Ghid privind elaborarea, implementarea şi

evaluarea politicilor publice la nivel central, http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/ghid_pp.pdf.

Secretariatul General al Guvernului, 2009, Manual de monitorizare și evaluare a

politicilor publice, http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/manual-monitorizare-si-evaluare-politici-

publice.pdf.

Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), https://www.seis.co.uk.

Uniunea Europeană, 2015, Ghid practic comun al Parlamentului European, al Consiliului

și al Comisiei pentru uzul persoanelor care participă la redactarea legislației Uniunii Europene.

http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/ghid_pp.pdf

http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/manual-monitorizare-si-evaluare-politici-publice.pdf

http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/manual-monitorizare-si-evaluare-politici-publice.pdf

https://www.seis.co.uk/

Pagina 284 din 289


Cărți și articole:

1. Mason, C. M., and R. T. Harrison (2008), Measuring Business Angel Investment Activity in

the United Kingdom: A Review of Potential Data Sources. Venture Capital 10 (4): 309–330

Studii, rapoarte, acte normative:

2. Code de Deontologie de France Angels,

http://intranet.parisbusinessangels.com/offres/doc_inline_src/202/CODE-DE-

DEONTOLOGIE%2BFrance%2BAngels%2B2013.pdf, site accesat în februarie 2019

3. Code of Conduct, https://businessangelinstitute.org/programme-2/certified-business-

angel/code-of-conduct/, site accesat în februarie 2019

4. European Business Angel Network Code of Conduct, http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2013/11/EBAN-Code-of-Conduct.pdf, site accesat în februarie 2019

5. Evaluation of EU Member States‟Business Angel Markets and Policies, Final report, October

2012, https://ec.europa.eu, site accesat în februarie 2019

6. Legea nr. 120 din 29 mai 2015privind stimularea investitorilor individuali-business angels,

disponibil la https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_120_2015.pdf, site accesat în

februarie 2019

7. Studiu privind percepția mediului de afaceri referitor la implementarea Legii nr. 120/2015

privind stimularea investitorilor individuali business angels în vederea instituirii unui

mecanism de monitorizare a implementării acesteia,

http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Ri-1.7.1-Studiu-Perceptia-privind-

implementarea-Legii-ref.-la-Business-Angels-.pdf, site accesat în februarie 2019

8. UK Business Angels Association Code of Conduct for Individual Angel Investors,

http://www.ukbaa.org.uk/wp-

content/uploads/2016/07/appendix_2_code_of_conduct_for_individual_investors.pdf, site

accesat în februarie 2019

Pagini web:

9. http://archive.ipu.org/splz-e/newdelhi11/park5.pdf, site accesat în februarie 2019

10. http://exalex.co/legislative/legea-business-angels-despre-proiectul-legislativ/, site accesat în

februarie 2019

http://intranet.parisbusinessangels.com/offres/doc_inline_src/202/CODE-DE-DEONTOLOGIE%2BFrance%2BAngels%2B2013.pdf

http://intranet.parisbusinessangels.com/offres/doc_inline_src/202/CODE-DE-DEONTOLOGIE%2BFrance%2BAngels%2B2013.pdf

https://businessangelinstitute.org/programme-2/certified-business-angel/code-of-conduct/

https://businessangelinstitute.org/programme-2/certified-business-angel/code-of-conduct/

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2013/11/EBAN-Code-of-Conduct.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2013/11/EBAN-Code-of-Conduct.pdf

https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi364rL9MXgAhVKqIsKHbnCDawQFjABegQICRAC&url=https%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fdocsroom%2Fdocuments%2F7862%2Fattachments%2F1%2Ftranslations%2Fen%2Frenditions%2Fpdf&usg=AOvVaw3akpifrlaJwGT_GwEmfhH9

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_120_2015.pdf



http://www.ukbaa.org.uk/wp-content/uploads/2016/07/appendix_2_code_of_conduct_for_individual_investors.pdf

http://www.ukbaa.org.uk/wp-content/uploads/2016/07/appendix_2_code_of_conduct_for_individual_investors.pdf

http://archive.ipu.org/splz-e/newdelhi11/park5.pdf

http://exalex.co/legislative/legea-business-angels-despre-proiectul-legislativ/

Pagina 285 din 289

11. http://www.business24.ro/finantare/finantare-afaceri/prima-lege-pentru-business-angels-din-

romania-un-mit-devenit-realitate-1550672, site accesat în februarie 2019

12. http://www.radugeorgescu.com/2014/10/22/legea-business-angels-in-romania-ro-only/, site


13. http://www.radugeorgescu.com/2014/10/22/legea-business-angels-in-romania-ro-only/, site


14. http://www.seceleanu.ro/legea-business-angels/, site accesat în februarie 2019

15. http://www.zf.ro/zf-24/legea-business-angels-gura-de-oxigen-asteptata-de-micii-

intreprinzatori-care-cauta-investitii-14334996, site accesat în februarie 2019

16. https://www.profit.ro/stiri/economie/peter-barta-angel-investor-adoptarea-normelor-legii-

business-angel-un-pas-inainte-dar-fara-efecte-semnificative-investitiile-pot-fi-chiar-

descurajate-16080917, site accesat în februarie 2019

17. https://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20229159-video-binterviu-tipii-astia-doi-bani-

investesc-startup-urile-altora-vezi-ascunde-mintea-lor-cum-evalueaza-inainte-duca-mana-

buzunar.htm, site accesat în februarie 2019

18. https://www.wall-street.ro/articol/Companii/183202/legea-business-angels-un-pas-inainte-

dar-cu-lipsuri-ce-spun-specialistii.html, site accesat în februarie 2019

19. https://www.wall-street.ro/articol/Companii/183202/legea-business-angels-un-pas-inainte-

dar-cu-lipsuri-ce-spun-specialistii.html, site accesat în februarie 2019

20. www.eban.org, site accesat în februarie 2019

http://www.business24.ro/finantare/finantare-afaceri/prima-lege-pentru-business-angels-din-romania-un-mit-devenit-realitate-1550672

http://www.business24.ro/finantare/finantare-afaceri/prima-lege-pentru-business-angels-din-romania-un-mit-devenit-realitate-1550672

http://www.radugeorgescu.com/2014/10/22/legea-business-angels-in-romania-ro-only/

http://www.radugeorgescu.com/2014/10/22/legea-business-angels-in-romania-ro-only/

http://www.seceleanu.ro/legea-business-angels/

http://www.zf.ro/zf-24/legea-business-angels-gura-de-oxigen-asteptata-de-micii-intreprinzatori-care-cauta-investitii-14334996

http://www.zf.ro/zf-24/legea-business-angels-gura-de-oxigen-asteptata-de-micii-intreprinzatori-care-cauta-investitii-14334996




https://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20229159-video-binterviu-tipii-astia-doi-bani-investesc-startup-urile-altora-vezi-ascunde-mintea-lor-cum-evalueaza-inainte-duca-mana-buzunar.htm



https://www.wall-street.ro/articol/Companii/183202/legea-business-angels-un-pas-inainte-dar-cu-lipsuri-ce-spun-specialistii.html




http://www.eban.org/

Pagina 286 din 289


1. Directorate-General for Enterprise and Industry (European Commission) (2014) and

Center for Strategy & Evaluation Services (2014), , Evaluation of EU Member State

Business Angel Markets and Policies, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-

/publication/cd22e173-ebe1-45f5-ae2d-7f07edc7c54d

2. Directorate-General for Taxation and Customs Union (European Commission) (2015) -

Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to foster the

investment of SMEs and start-ups, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-

/publication/d4cd684a-6cf8-11e7-b2f2-(accesat la data de 01.03.2019)

01aa75ed71a1?Wt.mc_id=NEWSLETTER_mars2018-spotlightlurbs

3. Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs (European

Commission) (2016) Ghid al Comisiei Europene - Promovarea activităților investitorilor

providențiali în sprijinul creșterii IMM-urilor,

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cf4dcc4d-cfc4-11e5-

a4b5-01aa75ed71a1/language-ro.

4. EBAN, Raport Anual EBAN (2017), http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2018/07/EBAN-Statistics-Compendium-2017.pdf (accesat 15.02.2019)

5. EBAN, Business Angels, European good practices (2018),

file:///D:/doc/Cercetare/2018_Proiecte%20SIPOCA%20si%20ARACIS/Documentare%20

Teodora/Business%20Angels.pdf (accesat la data de 15.02.2019).

6. EBAN, European Early Stage Market Statistics 2015, published in May 2016,

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2016/06/Early-Stage-Market-Statistics-2015.pdf

7. European Investment Fond (2018), Business Angel Financing An EU Perspective.

8. Mason, C. M., and R. T. Harrison (2008) - Measuring Business Angel Investment Activity

in the United Kingdom: A Review of Potential Data Sources , in Venture Capital 10 (4):

309–330.

9. Scott Shane (2010), Illusions of Entrepreneurship: The Costly Myths that Entrepreneurs,

Investors, and Policy Makers Live, https://www.amazon.com/Illusions-Entrepreneurship-

Costly-Entrepreneurs-Investors/dp/0300158564

10. xxx Reduction d‟impot madelain les investissments dand les PME, https://droit-

finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-les-

investissements-dans-les-pme /(accesat la data de 10.02.2019).

https://publications.europa.eu/en/publication-detail?p_p_id=portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_col_id=maincontentarea&p_p_col_count=3&_portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet_javax.portlet.action=author&facet.author=ENTR&language=en&facet.collection=EUPub

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cd22e173-ebe1-45f5-ae2d-7f07edc7c54d

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cd22e173-ebe1-45f5-ae2d-7f07edc7c54d

https://publications.europa.eu/en/publication-detail?p_p_id=portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_col_id=maincontentarea&p_p_col_count=3&_portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet_javax.portlet.action=author&facet.author=TAXUD&language=en&facet.collection=EUPub

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/d4cd684a-6cf8-11e7-b2f2-(accesat%20la%20data%20de%2001.03.2019)%2001aa75ed71a1?Wt.mc_id=NEWSLETTER_mars2018-spotlightlurbs



https://publications.europa.eu/en/publication-detail?p_p_id=portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_col_id=maincontentarea&p_p_col_count=3&_portal2012documentDetail_WAR_portal2012portlet_javax.portlet.action=author&facet.author=GROW&language=ro&facet.collection=EUPub

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cf4dcc4d-cfc4-11e5-a4b5-01aa75ed71a1/language-ro

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cf4dcc4d-cfc4-11e5-a4b5-01aa75ed71a1/language-ro

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Statistics-Compendium-2017.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-Statistics-Compendium-2017.pdf

http://www.eban.org/wp-content/uploads/2016/06/Early-Stage-Market-Statistics-2015.pdf

https://www.amazon.com/Illusions-Entrepreneurship-Costly-Entrepreneurs-Investors/dp/0300158564

https://www.amazon.com/Illusions-Entrepreneurship-Costly-Entrepreneurs-Investors/dp/0300158564

https://droit-finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-les-investissements-dans-les-pme



Pagina 287 din 289

11. xxx Reduction d‟impot madelain les investissments dand les PME exclusions,

https://droit-finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-

les-investissements-dans-les-pme#exclusions /(accesat la data de 10.02.2019).

12. xxx Be an Angel, UK Business Angels Association, https://www.ukbaa.org.uk/services-

for-investors/be-an-angel/(accesat la data de 10.02.2019).

13. xxx EIS, VCT and SEIS (2018), https://www.pruadviser.co.uk/knowledge-

literature/knowledge-library/eis-vct-seis/#section-4

14. xxx La reglementation des holdings de business angels (SIBA) (2015),

https://lentreprise.lexpress.fr/gestion-fiscalite/budget-financement/la-reglementation-des-

holdings-de-business-angels-assouplie_1641507.htmlhttps://legeaz.net/dictionar-

juridic/capital-social /(accesat la data de 10.02.2019).

15. xxx Bundesministerium für Wirtschaft und Energie, Richtlinie zur Bezuschussung von

Wagniskapital privater Investoren für junge innovative Unternehmen INVEST – Zuschuss

für Wagniskapital, vom 12. Dezember 2016, BAnz-AT-23.12.2016-B1,

https://www.bmwi.de/Redaktion/DE/Downloads/I/invest-richtlinie-bezuschussung-

wagniskapital-private-investoren-bundesanzeiger.html /(accesat la data de 10.02.2019).

16. xxx INVEST-Zuschuss für Wagniskapital: Änderungen 2017, https://www.gruender-

mv.de/2017/01/05/invest-zuschuss-fuer-wagniskapital-aenderungen-2017/ /(accesat la data

de 15.02.2019).

17. xxx GOVERNMENT‟S POLICIES TO PROMOTE BUSINESS ANGEL INVESTING,

https://ms.hmb.gov.tr/uploads/sites/2/2018/12/Governments-Policies-to-Promote-

Business-Angel-Investing.pdf (accesat la data de 10.02.2019).

18. xxx Regulation-on-Business-Angel-Scheme,

https://ms.hmb.gov.tr/uploads/sites/2/2018/12/ Regulation-on-Business-Angel-Scheme.pdf

(accesat la data de 10.02.2019).

19. xxx INVEST – grant for business angel capital, https://www.business-

angels.de/en/investitionszuschuss-wagniskapital-2/ (accesat la data de 10.02.2019).

20. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Piete-de-capital-si-capitalul-25.php,

21. https://www.portalhr.ro/capitalul-uman-si-capitalul-intelectual/

22. https://www.tradeville.eu/tradepedia/investitii

23. https://legeaz.net/dictionar-juridic/plan-de-afaceri

https://droit-finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-les-investissements-dans-les-pme#exclusions

https://droit-finances.commentcamarche.com/contents/912-reductions-d-impot-madelin-les-investissements-dans-les-pme#exclusions



https://lentreprise.lexpress.fr/gestion-fiscalite/budget-financement/la-reglementation-des-holdings-de-business-angels-assouplie_1641507.html

https://lentreprise.lexpress.fr/gestion-fiscalite/budget-financement/la-reglementation-des-holdings-de-business-angels-assouplie_1641507.html



https://www.bmwi.de/Redaktion/DE/Downloads/I/invest-richtlinie-bezuschussung-wagniskapital-private-investoren-bundesanzeiger.html

https://www.bmwi.de/Redaktion/DE/Downloads/I/invest-richtlinie-bezuschussung-wagniskapital-private-investoren-bundesanzeiger.html

https://www.gruender-mv.de/2017/01/05/invest-zuschuss-fuer-wagniskapital-aenderungen-2017/

https://www.gruender-mv.de/2017/01/05/invest-zuschuss-fuer-wagniskapital-aenderungen-2017/

https://ms.hmb.gov.tr/uploads/sites/2/2018/12/Governments-Policies-to-Promote-Business-Angel-Investing.pdf

https://ms.hmb.gov.tr/uploads/sites/2/2018/12/Governments-Policies-to-Promote-Business-Angel-Investing.pdf

https://ms.hmb.gov.tr/uploads/sites/2/2018/12/%20Regulation-on-Business-Angel-Scheme.pdf

https://www.business-angels.de/en/investitionszuschuss-wagniskapital-2/

https://www.business-angels.de/en/investitionszuschuss-wagniskapital-2/

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Piete-de-capital-si-capitalul-25.php


https://www.tradeville.eu/tradepedia/investitii

https://legeaz.net/dictionar-juridic/plan-de-afaceri

Pagina 288 din 289


*** - Comisia Europeană - Guidebook Series – How to support SME policy from

Structural Funds No 9 Fostering business angel activities in support of SME growth, p.7,

https://abanangels.files.wordpress.com/2016/02/ba_guidebook-coinvesting_en_v01.pdf;

*** - EBAN - http://www.eban.org/resource-center/glossary;

*** - EBAN: Why Business Angels Do Not Invest (2018) - http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2018/02/EBAN-Report-Why-Business-Angels-Do-Not-Invest.pdf;

*** - European comission (2015) - Effectiveness of tax incentives for venture capital and

business angels to foster the investment of SMEs and start-ups, Final Report

TAXUD/2015/DE/330 FWC No. TAXUD/2015/CC/131,

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/taxation_paper_69_vc-ba.pdf;

*** - European Comission (2017) - Understanding the Nature and Impact of the business

angels in Funding Research and Innovation Final Report - http://www.eban.org/wp-

content/uploads/2017/11/Final-Report_Understanding-the-Nature-and-Impact-of-the-

business-angels-in-Funding-Research-and-Innovation_FV.pdf, accesat Februarie 2019;

*** - European Union - Fostering business angel activities in support of SME growth,

Guidebook Series: How to support SME Policy from Structural Funds (2015);

*** - Funding Gaps To Thin Markets, NESTA, 2009;

*** - Legea 120/2015

*** - NACO (2014) 2013 - Report on Angel Investing Activity in Canada: accelerating

the asset class, National Angel Capital Association: Toronto;

*** - OECD (2011), Financing High-Growth Firms: The Role of Angel Investors;

http://dx.doi.org/10.1787/9789264118782-en;

***- https://www.todaysoftmag.ro/article/739/pitching-ul-in-business-cum-sa-vinzi-in-

patru-pasi-simpli, accesat Februarie 2019;

Aminoff J. - Business Angel Financing An EU Perspective, European Investment Fund -

https://tem.fi/documents/1410877/7325723/Juho+Aminoff+EIF/0a2d270b-7f3d-401d-

8b5f-69babb9d40c4/Juho+Aminoff+EIF.pdf;

Clark, C., 2008 - The impact of entrepreneurs' oral „pitch‟ presentation skills on business

angels' initial screening investment decisions. Venture Capital, 10 (3), 257–279;

DeTienne, D R and Cardon, M S (2012) - Impact of founder experience on exit

intentions, Small Business Economics, 38, 351-374;

Pagina 289 din 289

DeTienne, D R and Wennberg, K (2013) - Small business exit: review of past research,

theoretical considerations and suggestions for future research, în S Newbert (ed) Small

Businesses in a Global Economy: Creating and Managing Successful Organisations,

Westport: CT, Praeger;

EBAN - Compendium of fiscal incentives: Tax Outlook in Europe. Business Angels

Perspective (2017), http://www.eban.org/wp-content/uploads/2018/07/EBAN-

Compendium-of-Fiscal-Incentives-2017.pdf;

Gray, N (2011) - Present Business Angel Thinking on Exits. Unpublished report for LINC

Scotland;

James, S. (2009) - Tax and non-tax incentives and investments: evidence and policy

implications. FIAS, The World Bank Group;

Mason, C. (2009) - Public Policy Support for the Informal Venture Capital Market in

Europe: A Critical Review, International Small Business Journal, 27(5): 536–556;

Mason, C. and Harrison, R., (2003) - 'Auditioning for Money‟: What Do Technology

Investors Look for at the Initial Screening Stage? The Journal of Private Equity, 6 (2),

29–42;

Maxwell, A., Jeffrey, S. and Lévesque, M., (2011) - Business angel early stage decision

making. Journal of Business Venturing, 26 (2), 212–225;

Sudek, R., (2006) - Angel investment criteria - Journal of Small Business Strategy, 17

(2), 89– 103;

Waddell, J (2013) - Evidence, Official Report of the Scottish parliament Economy,

Energy and Tourism Committee, 35th meeting, session 4, column 3697.

ACADEMIA ROMÂNĂ Creșterea capacității administrative a ...CAPITOLUL 9. PROPUNERI DE MODIFICARE...

Documents

Transcript of ACADEMIA ROMÂNĂ Creșterea capacității administrative a ...CAPITOLUL 9. PROPUNERI DE MODIFICARE...