mei.gov.md · Web viewLegea SA redacția actuală. Proiect de modificare a Legii SA....

1

Tabelul divergenţelorla proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni

Legea SA redacția actuală Proiect de modificare a Legii SA Obiecţii/propuneri Comentarii

1.- cuvintele „Legea cu privire la piața

valorilor mobiliare” și „legislația cu privire la valorile mobiliare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital” și „legislația privind piața de capital” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „deținător nominal”, „deținător nominal al valorilor mobiliare”, „deţinătorul nominal de acţiuni” „deţinătorul nominal de acţiuni” se substituie cu cuvintele „persoana care efectuează custodia valorilor mobiliare” la forma gramaticală corespunzătoare.

Ministerul Finanţelor

Dat fiind faptul că în pct.1 al proiectului se efectuează o precizare ce vizează substituirea sintagmei „Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare” cu sintagma „Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital”, se consideră necesar ca pe întreg conţinutul proiectului să se utilizeze întocmai redacţia respectivă a actului legislativ vizat.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

La pct. 1 după cuvintele „cu modificările" de completat cu cuvintele „şi completările", deoarece actul legislativ supus amendării a suportat anterior şi completări.

Comisia Națională a Pieței FinanciareEste necesară ajustarea prevederilor ce vizează registratorul societăţii la cerinţele Legii nr. 171 din 11.07.2012 „Privind piaţa de capital”. Astfel, în textul Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997 „Privind societăţile pe acţiuni” cuvîntul “registrator” se substituie cu sintagma “societate de registru, depozitarul central” la forma gramaticală corespunzătoare.

Consiliul Concurenţei

în contextul modificărilor aduse de proiect, este necesar ca sintagma „legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei” de la alin. (3) al art. 9 şi

Se acceptă

Nu se acceptă, deoarece sintagma „modificările” presupune şi completările ulterioare, conform tehnicii legislative.

Se acceptă

Se acceptă

2

sintagma „legislaţia cu privire la protecţia concurenţei” de la alin. (2), (3) ale art. 84 şi alin. (1), (2) ale art. 93 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 să fie substituite cu sintagma „legislaţiei din domeniul concurenţei” la cazul gramatical corespunzător, pentru a fi în concordanţă cu prevederile Legii Concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012.

2. Articolul 2. Noţiuni generale(2) Societatea este obligată să

dezvăluie public informaţia, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul în care corespunde unuia din următoarele criterii:

a) are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari, împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal;

b) valorile mobiliare ale societăţii sînt înscrise la cota bursei de valori (listing);

c) este bancă comercială, companie de asigurare, fond de investiţii, fond nestatal de pensii, societate pe acţiuni supusă privatizării, societate pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social sau societate pe acţiuni care a plasat public valori mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;

Articolul 2 alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Societatea este obligată să dezvăluie public informația în conformitate cu Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”

AmCham„(2) Societatea este obligată să dezvăluie public informația în conformitate cu Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital în cazul în care întrunește criteriile unei entități de interes public, conform legii în cauză.”Argumentare:1. Legea privind piața de capital stabilește cerințe de dezvăluire publică a informațiilor doar în privința entităților de interes public, de aceea nu este cazul de făcut referință la orice societate.2. Este important de făcut legătură dintre Legea SA și noțiunea de entitate de interes public indicată în Legea privind piața de capital

Nu se acceptăÎn conformitate cu Legea privind piața de capital, se atestă noțiunea de societate de interes public și nu anumite criterii de calificare a lor.

3. Articolul 3. Statutul juridic al societatii(10) Societatea la care valorile

mobiliare sînt înscrise la cota bursei de valori (listing) trebuie să publice pe pagina-web corporativă informaţia despre ţinerea adunărilor generale ale acţionarilor, hotărîrile adoptate în cadrul acestora, emisiunile închise şi ofertele

Articolul 3 alineatul (10) se exclude. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Luînd în consideraţie că Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare pe anii 2011-2014, aprobată prin Legea nr.35 din 03.03.2011 prevede

Nu se acceptă.În conformitate cu art.119 alin. (5) al Legii nr. 171 din 11.07.2012 privind piața de capital emitentul – entitate de interes public este obligat să dezvăluie informaţia în formă

3

publice ale valorilor mobiliare efectuate de societate pe piaţa primară şi pe piaţa secundară a valorilor mobiliare, evenimentele şi acţiunile ce afectează activitatea financiar-economică a societăţii, conform art.54 din Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare, rapoartele financiare prezentate Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi altă informaţie prevăzută de legislaţie şi de statutul societăţii.

dezvoltarea stabilă şi transparentă a pieţei financiare nebancare, considerăm că excluderea la pct. 3 a articolului 3 alineatul (10) din Legea nr. 1134-XIII din 02 aprilie 1997 nu este conformă cu obiectivele strategiei respective.În cazul invocării suplimentare a argumentelor privind excluderea la pct. 3 a articolului 3 alineatul (10) din Legea nr. 1134-XIII din 02 aprilie 1997, considerăm necesară şi amendarea art. 54 din Legea nr. 199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare.

electronică pe pagina web proprie. Actul de constituire al emitentului poate prevedea şi dezvăluirea informaţiei în unul sau în mai multe ziare cu difuzare naţională. Astfel, în scopul evitării unei dublări a fost propusă excluderea art.3 alin.(10).Totodată, menționăm că, în conformitate cu art.147 al Legii privind piața de capital la expirarea termenului de 18 luni Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare va fi abrogată.

4. Articolul 9(10). Persoanele afiliate ale societăţii(1) Persoane afiliate ale societăţii sînt persoanele fizice şi juridice recunoscute ca afiliate societăţii conform Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare.(2)Controlul asupra societăţii sau unei alte persoane juridice se exercită în temeiul:a) deţinerii unei poziţii de control în conformitate cu Legea privind piaţa valorilor mobiliare;b)contractului de administrare fiduciară sau altui contract încheiat între persoana care exercită controlul şi societate sau altă persoană juridică.(3)Asupra persoanelor afiliate ale societăţii se extind prevederile prezentei legi, ale legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei şi ale legislaţiei cu privire la

Articolul 9 (10) se exclude. Ministerul Finanţelor

De asemenea, nu se consideră logică excluderea specificată în pct.4, fapt ce necesită o revizuire şi o clarificare în acest sens.

Ministerul Justiției

Pct. 4 din proiect poartă un caracter confuz, or art. 9 nu conţine aliniatul 10, care se propune a fi exclus.

Nu se acceptă.Dat fiind faptul că definiţia de persoane care acţionează în mod concertat (art. 6 din Legea 171/2012) cuprinde şi persoanele afiliate, în scopul aducerii în concordanță cu prevederile Legii privind piața de capital se consideră oportun de a exclude art. 9 (10).

Nu se acceptă.Conform textului Legii nr. 1134-XIII „Privind societățile pe acțiuni” republicată în Monitorul Oficial al Republicii

4

valorile mobiliare. Moldova, 2008, nr.1-4, art.1 art. 9(10) nu are aliniate.

5. Articolul 10(9). Întreprinderea cu participaţiune majoritară (dominantă) şi întreprinderea în posesiune majoritară (dependentă)

(9) Societatea nu este dependentă dacă:

a) orice altă societate a achiziţionat mai puţin de 25% din acţiunile cu drept de vot (cote de participare) ale primei societăţi; şi

b) Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu a demonstrat că o altă societate are posibilitate să influenţeze considerabil asupra luării hotărîrilor de către prima societate.

-Consiliul ConcurenţeiÎn contextul modificărilor propuse de proiect, considerăm necesar de a exclude alineatul (9) al art. 10(9) al Legii privind societățile pe acțiuni nr.1134 din 2 aprilie 1997, reieşind din faptul că redacţia actuală a prevederii date a fost elaborată în condiţiile prevăzute de normele Legii cu privire la protecţia concurenţei nr. 1103 din 30.06.2000, lege care a fost abrogată ulterior de Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012. Astfel, menţionăm că Legea concurenţei în vigoare defineşte noţiunea de „întreprinderi dependente”, aceasta fiind examinată dintr-o perspectivă mai largă decît cea expusă în redacţia de la alin. (9) al art. 10 al Legii nr.1134 din 2 aprilie 1997, iar în acest sens la apariţia eventualelor situaţii referitoare la acest subiect vor fi aplicate prevederile relevante din Legea concurenţei.

Ministerul JustițieiLa pct. 5 menţionăm, că autorii exclud prevederile privind cauzele cînd societatea nu este dependentă, totodată nu oferă alte reglementări ale acestor situaţii. Mai mult, Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, care defineşte noţiunea de întreprinderi dependente nu reglementează situaţia în care o astfel de întreprindere îşi pierde statutul de întreprinderi dependente.

Se acceptă

Nu se acceptăConsiliul Concurenței a propus excluderea acestui articol dat fiind faptul că Legea concurenței prevede reglementări referitoare la acest capitol.

6. Articolul 11. Dispoziţii generale(1) Plasarea, circulaţia şi anularea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor valori mobiliare ale societăţii se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu alte legislaţii şi cu statutul societăţii.(2) Valorile mobiliare ale societăţii pot fi sub formă de:

Articolul 11 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:”(6) Valorile mobiliare ale societății se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al valorilor mobiliare, ținut de Comisia Națională a Pieței Financiare.”


Se atenţionează că completarea propusă la pct.6 al proiectului, prin introducerea alin.(6) în conţinutul art.11 al Legii privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997 dublează informaţia reflectată în art.12 alin.(4) al Legii nominalizate.

Nu se acceptă.Completările la art.11 vizează toate valorile mobiliare, care se supun înregistrării de stat (de ex. obligațiuni).În art.12 alin.(4) al Legii sunt menţionate cerințele de

5

a) certificat confecţionat prin metodă tipografică; şi/saub) înscriere în contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.(3) Valorile mobiliare ale societăţii de aceeaşi clasă pot fi plasate numai sub una din formele indicate la alin.(2).(4) Societatea este în drept să plaseze numai valori mobiliare nominative.(5) La plasarea valorilor mobiliare ale societăţii, achitarea lor în rate nu se admite.


La pct. 6 considerăm oportun de a indica concret în Legea nr. 1134 – XIII din 2 aprilie 1997 care sunt valorile mobiliare ale societăţii .

înregistrare a acțiunilor.

Nu se acceptăÎn conformitatea cu prevederile art.4 alin.(3) al Legii nr. 171 privind piața de capital, se consideră valori mobiliare următoarele instrumente financiare:a) acţiunile şi alte valori mobiliare echivalente acţiunilor, inclusiv recipisele depozitare asupra acestor valori mobiliare;b) obligaţiunile şi alte tipuri de valori mobiliare de creanţă, inclusiv recipisele depozitare asupra acestor valori mobiliare;c) orice alte instrumente financiare care pot fi convertite sau care oferă dreptul de a cumpăra sau de a vinde valorile mobiliare specificate la lit.a) şi b).

7. Articolul 15. Clasele de actiuni(6) Acţiunea preferenţială cu

dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:

a) neplăţii dividendelor anunţate. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;

Articolul 15:alineatul (6) lit a) va avea

următorul cuprins:“a) neadoptării la ultima adunare

generală ordinară anuală a acționarilor a deciziei de plată a dividendelor sau adoptarea deciziei privind plata dividendelor în cuantum incomplet sau în cazul în care la ultima adunare generală ordinară anuală, în conformitate cu

Banca Naţională a MoldoveiLa pct.8, care priveşte modificarea art.15 alin.(6) lit.a), ţinem să atenţionăm că, în cazul băncilor, unul dintre motivele neadoptării deciziei de plată a dividendelor de către adunarea generală a acţionarilor poate fi interdicţia privind plata dividendelor, impusă băncii de către Banca Naţională în temeiul art.28 alin.(4) sau art.38 alin.(2) lit.j) din Legea nr.550-XIII din 21.07.1995 instituţiilor financiare. Considerăm că aceste situaţii nu pot conferi drept de vot

Nu se acceptăÎn conformitate cu Legea privind societățile pe acțiuni, dreptul de vot al acțiunilor preferențiale apare în situațiile stipulate la art. 15 alin. (6). Astfel, dacă Banca Națională a Moldovei, în temeiul art. 38 alin.(2) al Legii

6

prevederile statutului, urma să se adopte decizia de plată a dividendelor acumulate. Dreptul de vot încetează după plata în întregime a dividendelor.”;

proprietarului de acţiuni şi trebuie exceptate de la aplicarea art.15 alin.(6) lit.a) în versiunea propusă de Proiect. În acest sens, propunem completarea art.15 alin.(6) lit.a), în redacţia propusă de Proiect, cu următorul text: “Prevederile prezentei litere nu se aplică în cazul în care neadoptarea deciziilor referite în prezenta literă este determinată de interdicţia privind plata dividendelor impusă de Banca Naţională a Moldovei în temeiul Legii instituţiilor financiare”.

AmCham:

Propunem reformularea lit. a) după cum urmează:alineatul (6) lit a) va avea următorul cuprins:“a) neadoptării la ultima adunare generală ordinară anuală a acționarilor a hotărârii de plată a dividendelor sau adoptarea hotărârii privind plata dividendelor în cuantum incomplet sau în cazul neadoptării la ultima adunare generală ordinară anuală, în conformitate cu cerinţele statutului, a hotărârii prvind plata dividendelor acumulate. Dreptul de vot încetează după adoptarea hotărârii privind plata în întregime a dividendelor respective.”;Argumentare:1. Adunarea generală adoptă hotărâri, nu decizii.2. Faptul că statutul cere adoptarea unei asemenea decizii nu este suficient pentru apariția dreptului de vot. Mai este nevoie ca asemenea cerință să fie incălcată privind neadoptarea unei asemenea decizii.3. Adoptarea unei asemenea decizii trebuie să fie cerută de statut.4. Dacă dreptul de vot nu apare odată ce e adoptată hotărârea respectivă, atunci şi încetarea sa trebuie să fie legată de momentul adoptarii hotărârii respective, nu de momentul implementarii ei.

instituțiilor financiare, interzice plata dividendelor, deținătorul de acțiuni preferențiale urmează să obțină drept de vot pentru acțiunile deținute.

Se acceptă parțialCuvîntul “decizie” se substituie cu „hotărîre”.Apariția dreptului de vot trebuie să fie condiționată nu de adoptarea deciziei dar de achitarea dividendelor. În conformitate cu Legea privind societățile pe acțiuni, dreptul de vot al acțiunilor preferențiale apare în situațiile stipulate la art. 15 alin. (6).

7

8. Articolul 16. Obligatiunile La articolul 16:alineatul (6) va avea următorul cuprins:”(6) Societatea este în drept să plaseze obligațiuni cu acoperire sau obligațiuni fără acoperire, în modul stabilit de Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”

Ministerul JustițieiLa pct. 10 opinăm asupra introducerii unei clarităţi în dispoziţiile propuse privind dreptul societăţii de a plasa obligaţiuni sub acoperire sau obligaţiuni fără acoperire.

Nu se acceptăArt.8 alin.(1) al Legii nr. 171 privind piața de capital prevede situațiile și condițiile în care societățile pe acțiuni pot emite obligațiuni cu acoperire sau fără acoperire.

9. Articolul 17. Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii

Comisia Națională a Pieței FinanciareSe propune de a completa articolul 17 cu un nou alineat (51) cu următorul cuprins: „Societatea care, conform legislaţiei, este în drept să ţină registrul deţinătorilor de valori mobiliare de sine stătător obţine autorizaţia de societate de registru în modul stabilit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.”

Se acceptă

10. Articolul 25. Drepturile actionarilor Articolul 25. Drepturile actionarilorse completează cu alineatele (16) - (19) cu următorul cuprins:”(16) Acționarul minoritar care a obținut acțiunile în alt mod decît contra bonuri patrimoniale are dreptul să ceară acționarului majoritar ca acesta să-i achiziționeze acțiunile deținute, în modul și condițiile stabilite de Legea privind piața de capital.(17) Acționarul majoritar este în drept să refuze achiziționarea acțiunilor cu drept de vot ale acționarului minoritar, conform alin.(15) și alin. (16), în cazul în care acțiunile deținute de acționarul minoritar sînt grevate cu obligații.(18) Acționarii minoritari sînt obligați să-i vîndă acționarului majoritar, la cererea acestuia, acțiunile cu drept de vot pe care le dețin, în modul și în condițiile stabilite de Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.(19) În cazurile stabilite de alin.(15), (16)

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii DrumurilorReferitor la pct. 8 al proiectului, prin care se propune amendarea art. 25 al Legii nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni, în sensul completării cu alin. (17).Aşadar, obligarea acţionarilor minoritari de a înstrăina acţionarului majoritar al unei societăţi deţinute public, acţiunile cu drept de vot, încalcă dreptul la proprietatea privată, consfinţit de art. 46 al Constituției RM.În perspectiva unei atare prevederi se impune acţionarului minoritar/proprietarului de acţiuni al unei societăţi deţinute public, nolens volens, condiţia de a înstrăina acţiunile sale. Situaţia va echivala cu exproprierea, care este posibilă doar pentru cauză de utilitate publică şi nu în interesul dreptului de preemţiune ale acţionarului majoritar (în contextul proiectului).Amintim că, acţiunile deţinute în cadrul unei societăţi comerciale constituie bun în sensul art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Nu se acceptă.

Legea privind piața de capital stabilește aceeași obligațiune a acționarilor minoritari, dar în caz că, acționarul minoritar nu dorește să îşi înstrăineze acţiunile este în drept să comunice acționarului majoritar în scris despre aceasta pînă la expirarea termenului stabilit de legislație (art. 30 al Legii privind piața de capital).Totodată, propunerea respectivă transpune prevederile Directivei 2004/25/CE din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare.Astfel, sunt niște obligații reciproce: așa cum

8

și (18), mijloacele băneşti necesare pentru achiziţionarea valorilor mobiliare de la acționarii minoritari vor fi transferate acționarilor minoritari și/sau vor fi depuse de acționarul majoritar pe un cont bancar pînă la radierea acțiunilor cu drept de vot de pe numele acționarilor minoritari şi trecerea acestor valori mobiliare pe numele acționarului majoritar.”

Prin urmare, prevederile Legii nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni (în redacţia din proiect) vor constitui conflict de norme cu prevederile CEDO şi Constituţiei RM, de forţă juridică superioară iar, în contextul art. 220 Cod Civil al RM, convenţiile de înstrăinare a acţiunilor de vot ale acţionarilor minoritari vor fi declarate nule prin Actul Justiţei.În altă ordine de idei, însăşi existenţa unei asemenea reglementări califică, în sensul art. 34 CEDO coroborat cu art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1, acţionarii minoritari ca fiind victime potenţiale ale încălcării dreptului la proprietate privată. Cu titlu de referinţă menţionăm hotărârea pronunţată de Curte în cauza Norris and the Nation gay federation c Marii Britanii, prin care plângerea reclamanţilor a fost declarată inadmisibilă pe motiv că asociaţia „nu suferea direct efectele legislaţiei atacate”.Acţionarii minoritari pot invoca, cu precădere, efectele directe şi negative ale legislaţiei asupra dreptului de proprietate la acţiunile cu drept de vot.Mai mult, ponderea cererilor pendinte la CEDO, avînd ca obiect de acţiune încălcarea art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1, înregistrează anual indici de creştere.În consecinţă, propunem de a exclude alin. (17) din pct. 8 al proiectului.

Ministerul EducațieiConsiderăm neargumentată modificarea propusă la pct.10 care vine să completeze art.25 cu alin.(18) cu privire la obligarea acţionarilor minoritari să vîndă acţionarului majoritar acţiunile pe care le deţine, deoarece conform art.166 alin.(1) din Codul civil acţionarul este în drept să înstrăineze liber, în condiţiile legii, acţiunile deţinute. De asemenea, conform art.316 din Codul civil proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă şi dreptul de proprietate este garantat, în aceste condiţii nimeni nu poate fi

legislația obligă acționarul majoritar de a cumpăra acțiunile de la acționarul minoritar așa și viceversa – acționarul minoritar este obligat să le înstrăineze la preț echitabil în conformitate cu art. 23 al Legii privind piața de capital.Menționăm că acționarul minoritar va primi contravaloarea în bani a acțiunilor deținute. Astfel, această prevedere nu poate fi considerată ca expropriere a acționarilor minoritari.În acest context, se propune o nouă redacție pentru art.25 alin.(19):„În cazurile stabilite de alin.(15), (16) și art.29 alin.(4), mijloacele bănești vor fi transferate acționarilor minoritari prin mandat poștal sau la contul bancar indicat de către acționar pînă la radierea acțiunilor cu drept de vot de pe numele acționarilor minoritari pe numele acționarilor majoritari. În cazul în care mijloacele bănești transferate prin mandat poștal sunt returnate, acestea se depun la un cont bancar deschis din numele

9

silit a ceda proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Academia de Științe a MoldoveiCu referire la propunerea de la art. 25 alin. (18), obligarea persoanei "Acţionari minoritari" să-şi vândă acţiunile „Acţionarului majoritar" la cererea acestuia, vine în contradicţie cu normele de drept naţionale şi internaţionale citate. Or, în speţă nu este vorba de cauză de „utilitate publică" sau de „Expropriere".Se propune din proiectul propus să fie exclusă propunerea de completare a art. 25 cu alin. (18);

Confederaţia Naţională a SindicatelorPropune să fie exclusă din pct. 10, articolul 25 completarea cu alin.(18) unde este stipulat că acţionarii minoritari sunt obligaţi să-i vîndă acţionarului majoritar, la cererea acestuia, acţiunile cu drept de vot pe care le deţin, în modul şi în condiţiile stabilite de Legea nr. 171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital, deoarece contravine prevederilor alin. 1, art. 46 din Constituţia Republicii Moldova.

Ministerul CulturiiLa modificările propuse pct. 10 nu se acceptă, completarea art.25 cu aliniatul (18) în ce priveşte obligaţia acţionarilor minoritari să-i vîndă acţionarului majoritar acţiunile pe care le deţine, deoarece considerăm că se încalcă dreptul de proprietate.

Comisia Națională a Pieței FinanciarePrevederile art. 25 alin. (18) din Proiect să fie incluse ca alin. (4) al art. 29 „Obligaţiile acţionarilor", deoarece prevederile art. 25 alin. (18) se referă la obligaţiile acţionarilor, respectiv este oportun

ofertantului și/sau emitentului în favoarea acționarilor care nu au primit contravaloarea acțiunilor.”

Se acceptă parțial. Prevederile sînt reformulate pentru a fi încadrate în conținutul art.25.

10

includerea acestora la art. 29 „Obligaţiile acţionarilor”.

11. Articolul 28. Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor(1) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor este asigurată de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de altă legislaţie.(2) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sînt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii şi/sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau instanţa judecătorească, inclusiv:a) să sesizeze organele de conducere ale societăţii în vederea efectuării controlului asupra tranzacţiilor de proporţii şi a tranzacţiilor cu conflict de interese;b) să sesizeze Comisia Naţională a Pieţei Financiare în vederea efectuării controlului asupra tranzacţiilor cu valori mobiliare;c) să solicite Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare tragerea la răspundere contravenţională a persoanelor cu funcţii de răspundere, conform legislaţiei;d) să înainteze instanţei judecătoreşti cereri de anulare a tranzacţiei de proporţii sau a tranzacţiei cu conflict de interese în cazul în care aceste tranzacţii au cauzat prejudiciu societăţii şi/sau au fost încheiate cu încălcarea legislaţiei şi/sau de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere care au decis ori au votat pentru încheierea acestor tranzacţii, precum şi alte cereri privind apărarea drepturilor şi intereselor sale.

Articolul 28 se completează cu un nou alineat (4) cu următorul cuprins:

„(4) Acționarul este obligat să repare prejudiciul material cauzat societății și/sau altor acționari ai societății în cazul în care în mod abuziv, cu rea-credință și neîntemeiat înaintează cereri de chemare în judecată contra societății și/sau altor acționari, sesizează Comisia Națională a Pieței Financiare, organele de drept și/sau alte autorități publice. În acest caz, repararea prejudiciului nu exclude atragerea la răspundere contravențională sau penală, în cazul în care faptele acționarului constituie contravenție sau infracțiune.”.

Ministerul FinanţelorCu privire la pct.12, se menţionează că, nu se consideră oportună completarea art.28 cu un nou alineat dat fiind faptul că, conceptul de reparare a prejudiciului material cauzat societăţii sau altor acţionari, trebuie să formeze obiectul de reglementare exclusiv al Codului civil şi nu al unui act legislativ cu caracter special precum este proiectul de lege propus.

Agenția Națională pentru Reglementarea în EnergeticăPunctul 12 e necesar de a fi exclus. Înaintarea acţiunilor de chemare în judecată precum şi depunerea sesizărilor în autorităţile publice şi organele de drept reprezintă un drept al cetăţenilor şi nu poate fi limitat. în caz de comitere a unor acţiuni abuzive sau cu rea-credinţă, acţionarii vor repara prejudiciul material cauzat societăţii şi/sau altor acţionari ai societăţii în limitele prevederilor Codului civil.

Academia de Științe a MoldoveiArt.28 cu completarea alin. (4), în redacţia: Acţionarul este obligat să repare prejudiciul material cauzat societăţii şi/sau altor acţionari ai societăţii în cazul în care în mod abuziv, cu rea-credinţă şi neîntemeiat înaintează cereri de chemare în judecată contra societăţii şi/sau altor acţionari, sesizează Comisia Naţională a Pieţei Financiare, organele de drept şi/sau alte autorităţi publice. În acest caz, repararea prejudiciului nu exclude atragerea la răspundere contravenţională sau penală, în cazul în care faptele acţionarului constituie contravenţie sau infracţiune.Se propune să fie exclusă propunerea de completare a art. 28 cu alin. (4), deoarece propunerile date sunt

Nu se acceptă.Modificarea respectivă va avea un impact pozitiv asupra societăţii, tinînd cont de faptul că unii acționari, în mod abuziv utilizează drepturile sale, implicînd societatea pe acțiuni în numeroase litigii judiciare fără suport, ceea ce consumă atît resurse umane cît și financiare. Astfel, includerea prevederilor prenotate în contextul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor va responsabiliza acționarii pentru a exclude fenomenele negative.De exemplu, la unele societăți pe acțiuni există numeroase litigii între societate și acționarii minoritari privind accesul la documetele societății. Astfel, acționarii respectivi solicită de la societate documente pe o perioadă de 20 ani și în volume considerabile. În alte situații, anumiți acționari minoritari expediază în mod repetat petiții către diferse autorități publice, inclusiv organe de drept și cer

12.

11

(3) Societatea este obligată să examineze plîngerile acţionarilor în modul şi termenul prevăzut de legislaţie.

neconstituţionale şi vin în „protejarea" intereselor marilor proprietari de acţiuni pentru a monopoliza integral piaţa valorilor mobiliare.

Centrul Național AnticorupțieSe propune completarea art. 28 din lege cu un nou alineat (4) care include prevederi aferente apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor. Considerăm normele citate mai sus discreţionare, dat fiind faptul că responsabilii de aplicare a acestora vor „decide” nejustificat şi selectiv asupra obligării unui acţionar de a recupera un prejudiciu fără a fi cunoscute temeiurile/circumstanţele de fapt şi de drept în sensul demonstrării intenţiei acţionarului în ceea ce priveşte modul abuziv, cu rea-credinţă ş.a.m.d. De altfel, confirmarea acestor fapte şi dispunerea reparării prejudiciului, conform legislaţiei în vigoare, este de competenţa instanţelor de judecată. Considerăm necesar de a exclude integral din textul proiectului deege normele propuse pentru alin. (4) al art. 28 din Legea nr. 1134 din 1997.

efectuarea controalelor respective și atragerea la răspundere a acționarilor majoritari și/sau membrilor organelor de conducere ale societății, deși anterior astfel de controale au fost effectuate de mai mult ori la solicitarea acelorași acționari minoritari. Astfel de situații abuzive periclitează activitatea societății. Afirmația precum că “confirmarea acestor fapte şi dispunerea reparării prejudiciului, conform legislaţiei în vigoare, este de competenţa instanţelor de judecată” poate în mod eronat să ducă la gîndul că achitarea prejudiciilor poate fi efectuată doar în temeiul deciziei instanței de judecată. O astfel de interpretare este greșită, dat fiind că legislația civilă (art.14 și altele din Codul civil) conține norme care ar stabili că prejudiciile se achită doar în baza deciziei instanței de judecată. De facto, în conformitate cu legislația civilă, partea vătămată este în drept să ceară părții care a cauza prejudicii ca cea din să-i repare prejudiciile.

12

Ministerul JustițieiLa pct. 14 menţionăm, că dispoziţiile propuse de autorii proiectului nu cadrează cu titlul art. 28 din legea amendată, or articolul are un caracter unitar şi

În cazul în care partea care a cauzat prejudicii refuză să recunoască cererea părții vătămate, partea vătămată este în drept să apeleze la instanța de judecată. Atragem atenția că în legislație există numeroase prevederi care permit părții vătămate să ceară repararea prejudiciilor (a se vedea art.111 alin.(4), art.154 alin.(3), art.168 lit.c) din Codul civil, art.10 alin.(7), art.29 alin.(3), art.74 alin.(1) din Legea privind societățile pe acțiuni), fără a se specifică că o astfel de cerere se va face în mod exclusiv prin intermediul instanței de judecată. În al doilea rînd, menționăm că în legislația nu există prevederi care ar permite CNPF să stabilească mărimea prejudiciului cauza unui acționar și să oblige partea care a cauzat prejudiciul să achite prejudiciul. Astfel, normele propuse nu pot constitui un temei pentru acțiuni discreționare din partea CNPF.

Se acceptăPrevederile propuse la pct.14 (alin.(4) din art.28)

13

conţine una sau mai multe dispoziţii cu raport direct între ele şi subordonate uneia şi aceleiaşi idei. Astfel, amendamentele propuse la art. 28 ar fi rezonabil de a le include în art.29 Obligaţiile acţionarilor.

AmCham

Propunem reformularea lit. d):„(2) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sînt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii şi/sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau instanţa judecătorească, inclusiv:”d) să înainteze instanţei judecătoreşti cereri:i) de anulare a tranzacţiei de proporţii sau a tranzacţiei cu conflict de interese în cazul în care aceste tranzacţii au cauzat prejudiciu societăţii şi/sau au fost încheiate cu încălcarea legislaţiei; şi/sauii) de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere care au decis ori au votat pentru încheierea tranzacţiei de proporţii sau a tranzacţiei cu conflict de interese în cazul în care aceste tranzacţii au cauzat prejudiciu societăţii şi au fost încheiate cu încălcarea legislaţiei, precum şiiii) alte cereri privind apărarea drepturilor şi intereselor sale.”Argumentare:Structura actuală a acestei lit. d) conţine două erori:1. Nerespectarea regulilor privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interes nu atrage nulitatea ei. A se vedea art 86, alin.(8) din Legea SA2. Pentru depunerea unei cereri de către acţionar nu se cere doar cauzarea unui prejudiciu, ci şi o faptă ilicită: nerespectarea regulilor privind încheierea tranzacţiei de proproţii sau cu conflict de interes. Or, orice tranzacţie ar putea, în final, să nu fie profitabilă unei societăţi, să îi cauzeze un prejudiciu, însă dacă directorul a respectat procedura de aprobare a

au fost incluse în art.29.

Nu se acceptăSe conține în legea actuală și este dificil de demonstrat prejudiciul astfel nici o tranzacție cu conflict de interese nu va putea fi anulată.

14

tranzacţiei, el nu ar trebui să poarte răspundere pentru acest prejudiciu. Acţionarii ar trebui să exploreze alte forme de remediere cum ar fi un eventual abuz în serviciu / încălcarea obligaţiei fiduciare etc. Aceste remedii se aplică nu doar tranzacţiei de proproţii sau cu conflict de interes, ci oricăror tranzacţii încheiate de director.

13. Articolul 29. Obligaţiile acţionarilor

(1) Acţionarul este obligat:a) să informeze persoana care ţine

registrul acţionarilor despre toate schimbările din datele sale, introduse în registru;

b) să comunice în scris societăţii, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei despre achiziţionarea de acţiuni ale societăţii în număr ce depăşeşte limita stabilită de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie;

c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.

(2) Acţionarii persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligaţi să comunice în scris societăţii şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare despre toate tranzacţiile lor cu acţiunile societăţii, în modul prevăzut de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.

La articolul 29:alineatul (1) litera b) va avea următorul cuprins: ”b) în cazul societăților-entități de interes public, să dezvăluie informația despre tranzacțiile efectuate în modul și condițiile stabilite de Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”

alineatul (2) sintagma “legislația cu privire la valorile mobiliare” se substituie cu sintagma ”Comisia Națională a Pieței Financiare”.

se completează cu un nou alineat (4) cu următorul cuprins:„(4) Acționarii minoritari sînt obligați să-i vîndă acționarului majoritar, la cererea acestuia, acțiunile cu drept de vot pe care le dețin, în modul și în condițiile stabilite de Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”

Ministerul JustițieiLa pct. 15, în scopul păstrării caracterului unitar al art. 29, propunem redactarea conţinutului lit.b).

Amendamentul propus la alin. (2) art. 29 poartă un caracter confuz, or activitatea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare este reglementată de legislaţia pieţei de capital.

Redacţia propusă de autori la alin. (4) al art.29 se va redacta cu respectarea expresiei juridice utilizate în actul legislativ. Astfel, trimiterea autorului la prevederile Legii nr. 171 din 11 iulie 2012, are un caracter ambiguu, deoarece actul nominalizat nu prevede expres modul şi condiţiile în care acţionarii minoritari sunt obligaţi să vîndă acţionarului majoritar, la cererea acestuia, acţiunile cu drept de vot.În acest context menţionăm, că prevederile actului legislativ trebuie să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat.

Se acceptă.Se propune următoarea redacție:“să dezvăluie informația despre tranzacțiile cu acțiunile societăților-entități de interes public în cazul și condițiile stabilite de Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”;

Se acceptă

Nu se acceptăArt. 30 al Legii nr. 171 privind piața de capital prevede situațiile și condițiile cînd acționarul minoritar este obligat să vîndă acțiunile cu drept de vot deținute.

15

14. Articolul 39 Activele nete(6) Dacă, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu excepţia primului an financiar, valoarea activelor nete ale societăţii, potrivit bilanţului anual al societăţii, va fi mai mică decît mărimea capitalului social, orice acţionar al societăţii este în drept să ceară adunării generale anuale a acţionarilor adoptarea uneia din următoarele hotărîri:a) cu privire la reducerea capitalului social;b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societăţii;c) cu privire la dizolvarea societăţii;d) cu privire la transformarea societăţii în altă formă juridică de organizare.

La articolul 39 alineatul (6) cifra ”2” se substituie cu cifra ”3”.


Adiţional, se comunică că, nu este clar raţionamentul şi argumentele substituirii propuse în pct.15 al proiectului propus.


La pct.17 menţionăm, că autorii proiectului nu au argumentat amendamentele propuse la alin. (6) art. 39.

Nu se acceptă.Termenul de 3 ani este în conformitate cu prevederile art. 22 din Directiva 2012/30/UE

15. Articolul 49 Plata dividendelor(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) va fi publicată în termen de 15 zile de la data adoptării ei. Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care nu corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) trebuie să fie adusă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal, în termen de 15 zile de la data luării ei, precum şi poate fi publicată în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor.

Articolul 49 alineatul (12) va avea următorul cuprins:”(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea-entitate de interes public va fi publicată în termen de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei. Societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoștința fiecărui acționar personal decizia cu privire la plata dividendelor, precum și poate fi publicată în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acționarilor.”


Pe lângă acestea, se consideră oportună specificarea, în conţinutul pct.18, a termenului de aducere la cunoştinţa fiecărui acţionar, de către societatea care nu este entitate de interes public, a deciziei cu privire la plata dividendelor.

Agenția Națională pentru Reglementarea în EnergeticăPunctul 18 cu referire la expunerea alin. 12 art.49 într-o nouă redacţie considerăm de a extinde norma dată asupra tuturor societăţilor pe acţiuni. în acest sens cuvintele „de 15 zile de la data adoptării ei” a le substitui cu cuvintele „de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei”.

Academia de Științe a MoldoveiÎn cadrul art. 49: "(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea-entitate de interes

Se acceptă.Se introduce termenul de 7 zile lucrătoare.Articolul 49 alineatul (12) va avea următorul cuprins:”(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea-entitate de interes public se dezvăluie public în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei. Societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal decizia cu privire la plata dividendelor, în termen de 15 zile de la data luării ei,

16

public va fi publicată în termen de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei. Societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal decizia cu privire la plata dividendelor, precum şi poate fi publicată în mijloacele mass-media conform hotărârii adunării generale a acţionarilor. ", este recomandabil de a concretiza ultima frază, indicând fie termenul de comunicare a informaţiei cu privire la plata dividendelor fiecărui acţionar personal (spre exemplu, 15 zile) fie modul în care această informaţie este adusă la cunoştinţa fiecărui acţionar (spre exemplu, pe adresa poştală şi/sau electronică, şi/sau la numărul de fax indicate în registrul acţionarilor, etc.)

AmChamPropunem reformularea acestui alineat după cum urmează:”(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea-entitate de interes public se dezvăluie public în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei. Societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoștința acționarilor decizia cu privire la plata dividendelor, în modul stabilit de art.91 alin.(5), în termen de cel mult 15 zile de la data adoptării ei.”Argumentare:1. S-a reformulat conform redacției art.123 alin.(2) din Legea privind piața de capital2. Pentru a nu impune un termen restrictiv societăților care nu sunt entități de interes public, s-a stabilit un termen optim de informare a acționarilor acestora. Dacă autoritățile de reglementare consideră necesar acest lucru, atunci în lege ar putea fi stabilit un termen mai mare de 15 zile; norma în cauză are ca scop de a prevede un termen exact de informare a acționarilor.

precum şi poate să o publice în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor.”

Se acceptă parțial.Alin. (12) se expune în următoarea redacție:”(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea-entitate de interes public se dezvăluie public în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei. Societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal decizia cu privire la plata dividendelor, în termen de 15 zile de la data luării ei, precum şi poate să o publice în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor.”

17

Centrul Național AnticorupțieEste propusă o nouă redacţie a alin. (12) al art. 49 („Plata dividendelor”) din Legea nr. 1134 din 1997. Sunt expuse şi prevederi care stabilesc obligaţia Societăţii care nu este de interes public să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar decizia cu privire la plata dividendelor. Însă, publicarea acestei decizii în mass-media nu este garantată din cauza redacţiei expuse de autor. În urma unei interpretări eronate şi abuzive, publicarea deciziei de plată a dividendelor poate fi neglijată chiar şi în condiţiile adoptării hotărârii adunării generale a acţionarilor în acest sens. Se admite o discreţie nejustificată în favoarea responsabililor de aplicare a normei (de publicare a deciziilor respective) în dezavantajul acţionarilor societăţii cărora trebuie să li se achite dividende.Pentru a preveni interpretarea eronată şi neuniformă a prevederilor din proiect, propunem autorului să excludă cuvântul „poate” din textul noii redacţii a alin. (12) al art. 49 din Legea nr. 1134 din 1997.

Nu se acceptăSocietățile-entități de interes public nu expediază informația cu privire la plata dividendelor către acționari. Astfel, este imperativă doar publicarea deciziei respective. Societățile pe acțiuni care nu sunt entități de interes public nu sunt obligate conform legislației sa dezvăluie public informația. Astfel, publicarea se va efectua doar în baza hotărîrii AGA care va considera necesară dezvăluirea publică a acestei informații pentru alte persoane decît acționarii societății.Ca alternativă, cuvîntul „poate” din proiectul legii ar putea fi substituit cu cuvîntele „este în drept”.

16. Articolul 50. Adunarea generală a acţionarilor şi atribuţiile ei

Art. 50 alineatul (3) litera a1) se completează în final cu sintagma: “sau aprobă decizia de aderare la codul guvernării corporative, aprobat de Comisia Națională a Pieței Financiare;”;

se completează cu un nou alineat (9) cu următorul cuprins: “(9) Modul de pregătire, convocare și desfășurare a adunărilor generale ale acționarilor se aprobă de către Comisia Națională a

Ministerul FinanţelorDe altfel, completările propuse la pct.19, creează necesitatea modificării Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare nr.192-XIV din 21 noiembrie 1998 prin introducerea atribuţiei Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de a aproba modul de pregătire, convocare şi desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor.

Ministerul JustițieiLa pct. 21, considerăm, că completarea propusă de

Se acceptă.Propunerile respective de completare a alin.(3) și alin.(9) au fost excluse.

18

Pieței Financiare.”.autori la art. 50 este discutabilă, or în atribuţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nu se regăseşte aprobarea modului de pregătire, convocare şi desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor.

Academia de Științe a MoldoveiDe a nu completa art. 50 cu noul alineat (9), deoarece adunarea generală este organul suprem de administrare a societăţii, iar modul de pregătire, convocare şi desfăşurare a adunărilor generale a acţionarilor trebuie să fie reglementate exclusiv de către Legea privind societăţile pe acţiuni şi statutul SA. Comisia Naţională a Pieţei Financiare poate monitoriza şi verificare. în ce măsură desfăşurarea adunării corespunde prevederilor legii şi statutului, dar nu ar trebui să le aprobe.

Banca Națională a MoldoveiLa pct.19 din Proiect, care modifică art.50 alin.(3) lit.a1) din Legea nr.1134-XIII, considerăm inoportună completarea care permite adunării generale a acţionarilor a societăţii să aprobe decizia de aderare la codul guvernării corporative, aprobat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Opinăm că această alternativă este contrară imperativului de responsabilizare a acţionarilor în domeniul guvernanţei corporative şi de încurajare a acestora pentru a fi mai activi şi mai interesaţi de obţinerea de către societate a unor rezultate de durată şi a unei performanţe pe termen lung. În spiritul acestui imperativ, care derivă din documentele de referinţă în domeniu (Principiile OECD privind guvernanţa corporativă (1999); Cadrul de guvernanță corporativă al UE, Carte Verde, Bruxelles, COM(2011) 164 etc.), responsabilitatea finală şi răspunderea juridică pentru elaborarea şi aplicarea principiilor guvernanţei corporative revine organelor de conducere ale societăţii, cărora le incumbă sarcina primordială de a asigura o guvernanţă robustă şi o perfomanţă bună a

19

societăţii, şi nu autorităţilor de supraveghere. Având în vedere că pentru Republica Moldova conceptul de guvernanţă corporativă este unul relativ nou, precum şi faptul că atribuţia adunării generale a acţionarilor de a aproba codul guvernării corporative a fost introdusă abia în 2011 (art.50 alin.(3) lit.a1) din Legea nr.1134-XIII, introdusă prin Legea nr.73 din 15.04.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative), considerăm că alternativa oferită acţionarilor, prin completarea propusă de Proiect, va avea ca efect prevalarea acţionarilor de dreptul de a adera la codul guvernării corporative aprobat de Comisie şi va descuraja astfel implicarea mai activă a acţionarii în problemele legate de guvernanţa corporativă. Totodată, pentru asigurarea exercitării adecvate de către organul de conducere al societăţii a obligaţiunilor sale privind perfectarea şi prezentarea seturilor de documente în vederea aprobării (confirmării) membrilor consiliului societăţii de către autoritatea de supraveghere în contextul atribuţiilor adunării generale a acţionarilor privind alegerea membrilor consiliului societăţii, propunem completarea art.50 alin.(3) lit.c) din Legea nr.1134-XIII cu obligativitatea adunării generale a acţionarilor de a stabili expres termenul de prezentare a documentelor respective autorităţii de supraveghere pentru obţinerea confirmării (aprobării) membrilor consiliului societăţii, în condiţiile legii.

AmCham

Propunem reformularea lit a1) după cum urmează:alineatul (3) litera a1) se completează în final cu sintagma: “sau aprobă decizia de aderare la codul guvernării corporative, aprobat de Comisia Națională a Pieței Financiare;”;se completează cu un nou alineat (9) cu următorul cuprins: “(9) Modul de pregătire, convocare și desfășurare a adunărilor generale ale acționarilor ale societăţilor-entităţi de interes public se aprobă de

20

către Comisia Națională a Pieței Financiare.”.Argumentare:1. Misiunea CNPF este de a proteja acționarii entităților de interes public (formate în urma privatizării contra bonuri patrimoniale sau deținute de un număr mare de acționari în urma desfășurării unei oferte publice). Restul societăților sunt deținute de acționari experimentați, care se protejează singuri prin prevederi în statut, acorduri între acționari, etc. Legea prevede minimul necesar pentru a evita abuzurile.2. Orice reglementări în plus referitoare la modul de pregătire și desfășurare a AGA vor duce la cheltuieli în plus și la situația în care unele societăți pe acțiuni se vor afla în imposibilitate de a le respecta. La rîndul său, acest lucru va genera aplicarea amenzilor și altor măsuri de constrîngere (de ex. blocarea conturilor bancare de către CNPF) față de aceste societăți pe acțiuni.

17. Articolul 52. Întocmirea ordinii de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor

(5) În cazul prezentării cererii de înscriere a candidaţilor în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, inclusiv în cazul propunerii candidaturii proprii, se indică numele şi prenumele candidaţilor, datele privind studiile, locul de muncă şi funcţia deţinută în ultimii 5 ani de activitate, orice conflicte de interese existente, calitatea de membru al consiliului altor societăţi, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin, precum şi numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care au prezentat cererea, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. La această cerere se anexează acordul în scris al fiecărui candidat, care

La articolul 52 alineatul (5) în ultima propoziție după sintagma “prevăzute la art.66 alin.(6)” se completează cu sintagma “precum și confirmarea că persoana sau persoanele care au semnat cererea deține sau dețin împreună cel puțin 5% din acțiunile cu drept de vot ale societății”.


În partea ce vizează pct.21, în vederea evitării erorilor şi asigurarea clarităţii prevederilor respective, urmează a se concretiza modalitatea/mijloacele de confirmare a deţinerii a cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii.

Nu se acceptăConform art.18 alin.(5) al Legii nr.1134-XIII privind societățile pe acțiuni documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra acțiunilor este extrasul din registrul acționarilor, care de regulă trebuie să fie anexat la cererea înaintată de acționari.

21

va include declaraţia, pe propria răspundere, că el nu cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.66 alin.(6).

18. Articolul 53. Convocarea adunării generale a acţionarilor

(3) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii, luate: …

(11) Dacă, în termenul prevăzut la alin.(7), consiliul societăţii nu a luat decizia cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ori a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca, persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi lit.c) sînt în drept: …

(13) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi c), cheltuielile pentru pregătirea şi ţinerea adunării generale sînt suportate de aceste persoane.

- Comisia Națională a Pieței FinanciareÎn scopul evitării unor conflicte corporative ce vizează procedura de convocare a adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor, care în ultimul timp au luat amploare, se propun următoarele amendamente, respectiv completări la Proiect:La articolul 53 alineatul (3) după sintagma “deciziei consiliului societăţii” se completează cu sintagma "sau organului executiv în cazul prevăzut la art. 69 alin. (3)”;

AmCham1. Propunem reformularea alineatului (11) după cum urmează:“(11) Dacă, în termenul prevăzut la alin.(7), consiliul societăţii sau, atunci când este autorizat de lege, organul executiv, nu a luat decizia cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ori a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca, persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi lit.c) sînt în drept:.”2. Propunem reformularea alineatului (13) după cum urmează:“(13) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi c), cheltuielile pentru convocare, inclusiv pregătire, şi desfăşura adunării generale sînt suportate de aceste persoane.”

Se acceptă

Nu se acceptăModificările corespunzătoare au fost operate la art.53 alin.(3)

Nu se acceptăModificările corespunzătoare au fost operate la art.53 alin.(3)

19. Articolul 54. Lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală a acţionarilor(3) Lista acţionarilor va cuprinde:a) data la care a fost întocmită lista;b) numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor, domiciliul (sediul) lor;

Articolul 54 alineatul (3) litera b) se completează în final cu cuvintele “, numărul de identificare personal (numărul de identificare de stat);”.


La pct. 22 de ajustat sintagma „numărul de identificare personal (numărul de identificare de stat)", potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002 pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat „Registrul de

Nu se acceptă.Legea nr. 220-XVI din 19.10.2007 prevede pentru persoanele fizice noțiunea de număr de identificare personal și pentru cele juridice noțiunea de număr

22

stat al populaţiei” şi „Regulamentului cu privire la Registrul de Stat al populaţiei”.

de identificare de stat.

20. Articolul 55. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor

(1) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora:

a) în conformitate cu prevederile statutului societăţii, va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni altele decît cele specificate la lit.b);

b) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2).

Articolul 55 alineatul (1) va avea următorul cuprins:„(1) În cazul societăţilor – entități de interes public, informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor:a) va fi publicată pe pagina web a societății; șib) va fi publicată în Monitorul Oficial și, dacă statutul sau prospectul ofertei publice prevede astfel, în organul de presă indicat în statutul societăţii.”

Articolul 55 se completează cu noi alineate (11 ) – (12) cu următorul cuprins:(11 ) În cazul societăţilor care nu sînt entități de interes public informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor:a) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau persoanei care efectuează custodia valorilor mobiliare sub formă de aviz, pe adresa poștală și/sau electronică, și/sau la numărul de fax indicate în registrul acționarilor; şi/sau

b) va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii.”(12) Statutul societății poate prevedea cerințe suplimentare referitoare la modul de înștiințare a acționarilor despre ținerea adunării generale a acționarilor.”

se completează cu un nou alineat (7) cu următorul cuprins:

“(7) Adunarea generală a

Ministerul FinanţelorTotodată, cu referire la pct.23, nu se consideră necesară publicarea în Monitorul Oficial a informaţiei cu privire la ţinerea adunării generale a acţionarilor, publicarea acesteia pe pagina web a societăţii şi în cotidiane cunoscute de circulaţie naţională fiind mijloace suficiente şi oportune de informare.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi ComunicaţiilorLa pct. 23 după cuvintele „Monitorul Oficial" de completat cu cuvintele „al Republicii Moldova, potrivit prevederilor Legii nr. 173-XIII din 06 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale.

Academia de Științe a MoldoveiExcluderea cuvântul ..sau" din art. 55 aliniatul (11) litera a), cu următorul cuprins:„ ( 1 1 ) În cazul societăţilor care nu sânt entităţi de interes public informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor:a) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau persoanei care efectuează custodia valorilor mobiliare sub formă de aviz, pe adresa poştală şi/sau electronică, şi/sau la numărul de fax indicate în registrul acţionarilor; şi/saub) va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii. "Publicarea în organul de presă indicat în statutul societăţii ar trebui să fie obligatorie.

Ministerul CulturiiLa alin. (1) se recomandă includerea unei litere noi

Se acceptă.Articolul 55 alin.1 lit.b) va fi expus în următoarea redacție:b) va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova dacă hotărîrea adunării generale a acționarilor sau statutul nu prevede alt organ de presă.

Nu se acceptă.

Pentru convocarea AGA, emitentul are posibilitatea de a utiliza una din mai multe modalități de a informa acționarii, acest aspect fiind necesar de a fi fixat în statutul societății. Totodată, art.55 alin.(3) prevede că societatea este în drept să informeze suplimentar acționarii despre ținerea adunării generale.

Nu se acceptăPrevederile alin.(1) se

23

acționarilor se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul nu prevede altfel. Desfășurarea adunării generale în afara teritoriului Republicii Moldova se aprobă unanim de către acționarii ce reprezintă întreg capitalul social al societății.”

ce ţine de expedierea fiecărui acţionar aviz în forma scrisă, deoarece nu toţi acționarii dispun de surse electronice. Prin urmare, se va exclude alin.(2), deoarece prevederile acestuia se repetă atît la alin.(1), cît şi la alin.(11).

Ministerul JustițieiLa pct.26 din proiect, se va revedea conţinutul alin.7, deoarece redacţia propusă de autori nu cadrează cu titlul şi conţinutul articolului respectiv care reglementează modul de înştiinţare despre ţinerea adunării generale a acţionarilor.

Banca Națională a MoldoveiSugeram reevaluarea alin.(7) al art.55 din Legea nr.1134-XIII (pct.23 din Proiect), în vederea fortificării condiţiei prevăzute la prima propoziţie („daca statutul nu prevede altfel”) printr-o prevedere suplimentară potrivit căreia statutul societații poate prevedea „altfel” doar în cazul societăţii în care toţi acţionarii au domiciliul/sediul în alte state, pentru a nu limita drepturile acționarilor care au domiciliul/sediul în R. Moldova.

referă la societăţile – entități de interes public; alin. (11) la societățile care nu sînt entități de interes public informaţia și alin. (2) se referă la modalitatea de informare a acționarilor referitor la convocarea AGA care va avea loc prin corespondență sau în formă mixtă, indiferent de tipul societății. Astfel, este inoportun excluderea alin.(2).

Se acceptăConținutul alin.(7) a fost transferat la alin.(9) al art.50

Se acceptă parțialSe propune următoarea redacție: “(7) Adunarea generală a acționarilor se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul sau hotărârea adunării generale nu prevede altfel. Desfășurarea adunării generale în afara teritoriului Republicii Moldova se aprobă unanim de către acționarii ce reprezintă întreg capitalul social al societății.”

24

AmCham:1. Propunem reformularea acestor alineate după cum urmează:se completează cu alineatul (11 ) cu următorul cuprins:”(11 ) În cazul societăţilor care nu sînt entități de interes public informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va fi adusă la cunoștința acționarilor în modul stabilit de art.91 alin.(5).”Argumentare:A fost redactat art. 91, alin. (5)2. Propunem reformularea alineatului (7) după cum urmează:se completează cu un nou alineat (7) cu următorul cuprins:“(7) Adunarea generală a acționarilor se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul sau hotărârea adunării generale nu prevede altfel. Desfășurarea adunării generale în afara teritoriului Republicii Moldova se aprobă unanim de către acționarii ce reprezintă întreg capitalul social al societății.”Argumentare:O bună parte din SA create în Moldova sunt deținute integral de străini. Pînă în prezent ei s-au bucurat de dreptul de a desfășura adunările în țara lor de origine. De ce li se ia acest drept fără acordul lor? Cel puțin lor trebuie să li se ofere aseastă posibilitate fără ca ei să fie nevoiți să facă modificări la statut, lucru care implica eforturi și cheltuieli suplimentare. Or aceasta este o metodă indirectă și abuzivă de a majora

Totodată, se soluționează problema respectivă și prin amendamentele propuse la art. 51 alin.(2), oferindu-se astfel posibilitatea de a desfășura AGA anuală și prin corespondență.

Nu se acceptăConsiderăm necesar specificarea detaliată a modului de informare a acționarilor, fără a face referire la art.91 alin.(5).

Se acceptăModificarea a fost efectuată la art. 50 alin.(9) conform propunerii Ministerului Justiției

25

veniturile statutului din taxele de înregistrare, fapt care este în contradicție cu politica de ușurare a poverii administrative. În același timp, îndemnăm autoritățile publice să examineze cît mai curînd posibilitatea transpunerii Directivei 2007/36/CE, în particular reglementările ce vor asigura participarea la adunarea generală și exercitarea votului prin mijloace electronice (art.8 și altele ale Directivei).

21. Articolul 56. Materiale pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor

2) Materialele ce urmează a fi prezentate acţionarilor în cadrul pregătirii adunării generale anuale a acţionarilor sînt:

c) raportul comisiei de cenzori a societăţii şi/sau actul de control şi raportul societăţii de audit, precum şi actele de control şi deciziile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii în anul gestionar;

La articolul 56 alineatul (2) litera c) cuvintele „raportul comisiei” se substituie cu cuvintele „rapoartele de control efectuate de comisia”.


De asemenea, se menţionează că, urmează a fi revăzut conţinutul pct.24 dat fiind faptul că actul de control vizat în art.56 alin.(2) echivalează cu raportul de control efectuat de comisie.

Se acceptă

22. Articolul 57. Înregistrarea participanţilor la adunarea generală a acţionarilor

- Comisia Națională a Pieței FinanciareArticolul 57 alineatul (8) la final se completează cu sintagma “și numără voturile pentru alegerea comisiei de numărare”

Se acceptă

23. Articolul 58. Cvorumul şi convocarea repetată a adunării generale a acţionarilor(3) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat. Data ţinerii repetate a adunării generale se stabileşte de organul sau persoanele care au adoptat decizia de convocare şi va fi nu mai devreme de 20 de zile şi nu mai tîrziu de 60 de zile de la data la care a fost fixată ţinerea primei adunări generale a acţionarilor.

(7) În cazul în care adunarea generală a acţionarilor se convoacă

Articolul 58 alineatul (3) după prima propoziție se completează cu următoarea propoziție: “Decizia privind convocarea adunării generale repetate a acționarilor se ia în termen de 10 zile de la data la care a fost fixată desfășurarea primei adunări”;

alineatul (7) va avea următorul cuprins:“(7) În cazul în care adunarea

generală a acționarilor se convoacă repetat, modificarea ordinii de zi și a materialelor pentru ordinea de zi nu se admite, cu excepția listei candidaților


Suplimentar, în urma examinării prevederilor pct.25, în partea ce vizează completarea art.58 alin.(3), se atestă diverse interpretări referitor la data la care a fost fixată desfăşurarea adunării generale (data şedinţei consiliului la care s-a stabilit desfăşurarea primei adunări sau data la care aceasta de facto are loc). În acest context, urmează a se efectua precizările de rigoare.

Nu se acceptăTextul proiectului de lege relevă clar că decizia privind convocarea adunării generale repetate se ia în termen de 10 zile de la data la care de facto a fost fixată desfășurarea primei adunări (care nu a avut loc).Astfel, sintagma privind data ţinerii adunării generale repetate (propoziţia a 2 din art.58

26

repetat, modificarea ordinii de zi nu se admite.

pentru alegerea membrilor consiliului sau comisiei de cenzori conform cererilor înaintate cu cel puțin 20 zile pînă la ținerea adunării generale a acționarilor repetate.”.


La pct.25, 28 şi 40 după cuvintele „zile” de completat cu cuvîntul „lucrătoare” pentru evitarea ambiguităţilor.

Consiliul ConcurenţeiLa punctul 25 din proiect, ce se referă la modificarea art. 58 alin. (7) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997, considerăm că termenul de 20 de zile indicat urmează să fie modificat, ţinîndu-se cont de faptul că la alin. (3) al art. 58 se menţionează că decizia privind convocarea adunării generale repetate a acționarilor se ia în termen de 10 zile de la data la care a fost fixată desfășurarea primei adunări. Astfel, în situaţia modificării listei candidaților pentru alegerea membrilor consiliului sau comisiei de cenzori, consiliul societăţii va fi în imposibilitate de a decide cu privire la convocarea adunării generale repetate în acest termen, de asemenea fiind limitat dreptul acţionarilor de lua cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor repetate.

alin. 3) nu trebuie confundată cu data aprobării deciziei privind ţinerea adunării generale repetate (modificările propuse).

Nu se acceptă.În cazul în care nu este specificat zile lucrătoare este aplicabilă calcularea termenului ca zile calendaristice.

Nu se acceptăLa alin. (3) al art. 58 se menţionează că decizia privind convocarea adunării generale repetate a acționarilor se ia în termen de 10 zile de la data la care a fost fixată desfășurarea primei adunări, nu însăși data desfășurării adunării generale a acționarilor.Art. 66 alin.(13) stipulează “în cazul alegerii membrilor consiliului societăţii la adunarea generală extraordinară a acţionarilor se vor respecta prevederile art.52 şi se vor aplica procedurile stabilite pentru ţinerea adunării generale ordinare anuale.”. Astfel, termenul de ținere

27

a AGEA va fi de 30 zile.Conform modificărilor propuse, acționarii vor avea posibilitatea de a înainta cereri cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori cu 20 de zile înainte de data ținerii AGEA.Includerea modificării respective în proiectul de lege contribuie la asigurarea drepturilor acționarilor de a veni cu noi propuneri aferente candidaturilor pentru alegerea consiliului societății și comisiei de cenzori.

24. Articolul 59. Modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor


„(51) Acționarul este în drept să conteste hotărîrile adunărilor generale ale acționarilor desfășurate ulterior efectuării înscrierilor în registrul deținătorilor valorilor mobiliare ale societății aferente achiziționării acțiunilor de către acesta.”

AmChamPropunem reformularea alineatului (51) după cum urmează:“(51) Acționarul nu este în drept să conteste hotărîrile adunărilor generale ale acționarilor desfășurate anterior efectuării înscrierilor în registrul deținătorilor valorilor mobiliare ale societății aferente achiziționării acțiunilor de către acesta.”Argumentare:În cazul în care nu se operează aceste modificări acest alineat nu are sens.

Se acceptă parțialSe propune următoarea redacție:“(51) Acționarul este în drept să conteste doar hotărîrile adunărilor generale ale acționarilor desfășurate ulterior efectuării înscrierilor în registrul deținătorilor valorilor mobiliare ale societății aferente achiziționării acțiunilor de către acesta.”

25. Articolul 65. Consiliul societăţii şi atribuţiile lui

Articolul 65 alineatul (2) se completează cu litera i1) cu următorul cuprins:

”i1) decide cu privire la înstrăinarea acțiunilor de tezaur în alt mod decît cel


Concomitent, nu se consideră oportună completarea specificată la pct.27, dat fiind faptul că înstrăinarea şi

Se acceptă parțialConform art.50 alin.(3) lit.f) din Legea privind societăţile pe acţiuni de

28

prevăzut la art.50 alin. (3) lit. j1)”.

alineatul (7) va avea următorul cuprins:" Dacă consiliul societăţii nu s-a înfiinţat, nu întruneşte cvorumul necesar sau împuternicirile lui au încetat, cu excepţia celor de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.”

transmiterea acţiunilor de tezaur reprezintă o atribuţie a adunării generale a acţionarilor.

Banca Națională a Moldovei

Pct. 27 din Proiect, prin care se completează art.65 alin.(2) cu o nouă literă i1) este neclar, în special textul „în alt mod decât cel prevăzut la”.

Comisia Națională a Pieței FinanciareSe propune la articolul 65 alineatul (7) următoarea redacție: "Dacă consiliul societăţii nu s-a înfiinţat, nu întruneşte cvorumul necesar sau împuternicirile lui au încetat, cu excepţia celor de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.”.

AmCham

competența adunării generale a acţionarilor ține adoptarea deciziei de înstrăinare a acțiunilor de tezaur acționarilor și/sau salariaților. Scopul modificării propuse este de a reglementa posibilitatea înstrăinării acțiunilor de tezaur la cel mai bun preț oferit de piață, pentru care nu este necesar de convocat adunarea generală a acționarilor, care necesită timp și cheltuieli. Respectiv înstrăinarea acțiunilor de tezaur prin expunerea lor la vînzare publică va ține de competența consiliului.Articolul 65 alineatul (2) litera i1) va avea următorul cuprins:”i1) decide cu privire la înstrăinarea acțiunilor de tezaur prin expunerea lor la vînzare publică.”

Se acceptă

29

Propunem reformularea alineatului (7) după cum urmează: “(7) Dacă consiliul societăţii nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile consiliului, cu excepţia celor de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.” A se vedea argumentarea la propunerea relativă Art. 53 (13).


Amendamentele propuse la alin.7 art.65 pot fi admise în cazul în care vor fi acceptate modificările propuse la art. 50.

Se acceptă parțial.Se propune următoarea redacție: "Dacă consiliul societăţii nu s-a înfiinţat, nu întruneşte cvorumul necesar sau împuternicirile lui au încetat, atribuțiile consiliului, cu excepţia celor de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.”

26. Articolul 66. Alegerea consiliului societăţii şi încetarea împuternicirilor lui(2) Componenţa numerică a consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii, în regulamentul consiliului societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor şi va fi nu mai mică de 3 persoane, iar în cazul societăţilor în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social – nu mai mică de 5 persoane, în care vor fi incluşi şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, comisiei parlamentare permanente de profil şi/sau ai organului abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. În societatea cu un număr de acţionari de peste 50, inclusiv acţionari reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, consiliul societăţii va fi ales prin vot cumulativ şi va fi compus din cel puţin 5 membri.

Articolul 66 alineatul (2) propoziția a doua va avea următorul cuprins:

“În societatea cu un număr de acționari ce depășește 100, inclusiv acționari reprezentați de persoana care efectuează custodia valorilor mobiliare consiliul societății va fi ales prin vot cumulativ.”;

prima propoziție din alineatul (10) va avea următorul cuprins:

„În cazul societăților pe acțiuni a căror membri ai consiliului se aleg cu votul a două treimi din voturile reprezentate la adunare statutul poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societății pentru completarea componenței de bază.”;

ultima propoziție din alineatul (10) va avea următorul cuprins:

„Subrogarea membrilor consiliului societății se face din rezerva aleasă în


Cu referire la pct.28 ce vizează modificările operate la art. 66 alin. (2) a doua propoziţie, se propune expunerea acestora în următoarea redacţie:

„La alineatul (2) propoziţia a doua sintagma „de peste 50, inclusiv acţionari reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, se va substitui cu sintagma „ce depăşeşte 100, inclusiv acţionari reprezentaţi de persoana care efectuează custodia valorilor mobiliare,”.



Banca Națională a MoldoveiLa pct.28, care completează art.66 din Legea nr.1134-XIII cu alin.(111), considerăm necesară

Se acceptă


Se acceptă.Se propune următoarea redacție a alin.(111)

30

ordinea întrunirii celui mai mare număr de voturi.”;

se completează cu alineatul (111) cu următorul cuprins:

„(111) În cazul în care componența consiliului ales prin vot cumulativ se reduce cu cel puțin un membru, hotărîrea adunării generale privind încetarea înainte de termen a împuternicirilor poate fi luată numai referitor la toţi membrii consiliului societăţii. În cazul în care componența consiliului societății ales prin vot cumulativ s-a redus cu mai mult de jumătate din componența numerică stabilită în statutul societății, societatea este obligată în termen de 30 de zile să convoace adunarea generală extraodinară a acționarilor pentru alegerea unei noi componențe a consiliului, cu respectarea prevederilor art.52 alin.(2) lit.b) și înștiințarea acționarilor cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea adunării.”;

explicitarea primei fraze din alin.(111) în scopul evitării situaţiilor de continuare a funcţionării consiliului societăţii în componenţă redusă. În acest scop, propunem următoare redacţie a primei fraze de la art.66 alin.(111): “În cazul în care componenţa consiliului ales prin vot cumulativ se reduce cu cel puţin un membru, la următoarea adunare generală a acţionarilor se va lua hotărârea privind încetarea înainte de termen a împuternicirilor tuturor membrilor consiliului societăţii”.

AmCham

Propunem reformularea alineatului (111) după cum urmează:se completează cu alineatul (111) cu următorul cuprins:„(111) În cazul în care componența consiliului ales prin vot cumulativ se reduce cu cel puțin un membru, hotărîrea adunării generale privind încetarea înainte de termen a împuternicirilor poate fi luată numai referitor la toţi membrii consiliului societăţii. În acest caz, societatea care nu este scutită de lege să aibă un consiliu, este obligată în termen de 30 de zile să convoace adunarea generală a acționarilor pentru alegerea unei noi componențe a consiliului, cu respectarea prevederilor art.52 alin.(2) lit.b) și înștiințarea acționarilor cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea adunării.”;Argumentare:Dacă la reducerea componenței cu 1 membru se demite întreg consiliul, atunci următoarea normă trebuie să se aplice la reducerea componenței chiar și 1 membru.

„(111) În cazul în care componenţa consiliului ales prin vot cumulativ se reduce cu cel puţin un membru, la următoarea adunare generală a acţionarilor se va alege o nouă componență a consiliului societăţii. În cazul în care componența consiliului societății ales prin vot cumulativ s-a redus cu mai mult de jumătate din componența numerică stabilită în statutul societății, societatea este obligată în termen de 30 de zile să convoace adunarea generală extraodinară a acționarilor pentru alegerea unei noi componențe a consiliului, cu respectarea prevederilor art.52 alin.(2) lit.b) și înștiințarea acționarilor cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea adunării.”. Totodată, se propune următoarea modificare la alin.(12) lit.b) sintagma „o noua componență nu a fost aleasă” se substituie cu “consiliul nu a fost ales prin vot cumulativ” și se completează cu litera b¹) cu următorul cuprins: „b) nealegerii unei noi componenţe a

31


La pct. 32 considerăm oportun de a reda alin. (10) într-o nouă redacţie.

consiliuluisocietăţii în conformitate cu alineatul (11¹); sau”

Nu se acceptă.Considerăm că redacția actuală este explicită

27. Articolul 68. Sedintele consiliului societatii

(10) Fiecare exemplar al procesului-verbal al şedinţei consiliului societăţii va fi semnat de preşedintele sau, în cazurile prevăzute la art.67 alin.(3), de vicepreşedintele consiliului şi de secretarul şedinţei, precum şi de un membru al consiliului societăţii.

La articolul 68 alineatul (10) sintagma ”sau, în cazurile prevăzute la art.67 alin.(3), de vicepreședintele” se exclude.

Ministerul CulturiiSe recomandă excluderea pct.29 al acestui proiect. Aceasta se datorează faptului că potrivit art.67 alin.(39) al Legii societăţii pe acţiuni, vicepreşedintele Consiliului în absenţa Preşedintelui Consiliului este în drept să organizeze şi să desfăşoare şedinţele consiliilor.Procesele verbale se vor semna doar de către persoanele prezente la şedinţă, inclusiv de către vicepreşedintele consiliului societăţii, persoana care a prezidat şedinţa.

Nu se acceptăAmendamentul propus la art.68 alin. (10) are drept scop excluderea dublării prevederilor acestuia cu cele stabilite de art.67 alin.(3), anume oferirea posibilității semnării procesului-verbal al ședinței consiliului, în cazul lipsei președintelui, de către vicepreședinte sau unul dintre membrii consiliului societății.

28. Articolul 69. Organul executiv al societatii

(3) Dacă consiliul societăţii nu a fost înfiinţat sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile de pregătire şi ţinere a adunării generale a acţionarilor le exercită organul executiv al societăţii.

Comisia Națională a Pieței FinanciareArticolul 69 alineatul (3) va avea următorul cuprins: "Dacă consiliul societăţii nu s-a înfiinţat, nu întruneşte cvorumul necesar sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor le exercită organul executiv al societăţii.”.

Am ChamPropunem reformularea alin.(3) după cum urmează:(3) Dacă consiliul societății nu a fost înființat sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile de convocare și ținere a adunării generale a acționarilor le exercită organul executiv al societății.

Se acceptă

Nu se acceptăPrevederea respectivă se conține în proiect.

29. Articolul 76. Determinarea valorii de piaţă a bunurilor

Articolul 76 alineatul (5) va avea următorul cuprins: ”Valoarea de piață a acțiunilor este echivalentă cu prețul

AmChamPropunem reformularea art 76 alin (5) după cum urmează:

Se acceptă parțial cu propunerea de a fi exclus

32

(5) Valoarea de piaţă a acţiunilor se determină în conformitate cu legislaţia privind piaţa valorilor mobiliare.

echitabil determinat în conformitate cu art.23 din Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital”

”Valoarea de piață a acțiunilor societăților-entități de interes public este echivalentă cu prețul echitabil determinat în conformitate cu art.23 din Legea privind piața de capital. Valoarea de piață a acțiunilor societăților care nu sînt entități de interes public va fi egală cu:a) valoarea activelor nete pe o acţiune a societăţii, conform ultimei situaţii financiare; saub) valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză, efectuată de un evaluator independent, înregistrată în registrul persoanelor autorizate ţinut de către Comisia Naţională a Pieței Financiare.”.Argumentare:Art.23 din Legea privind piața de capital poate fi aplicat doar în privința entităților de interes public. Ca urmare, valoarea de piață a acțiunilor emise de societățile pe acțiuni care nu sunt societăți de interes public urmează a fi stabilită în mod separat.

totalmente alin.(5), deoarece cazurile cînd va fi necesar de aplicat valoarea de piață sunt expres stabilite la art.13, 74, 78 și 79.

30. Articolul 78. Achiziţionarea de către societate a acţiunilor plasate(4) În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. În cazul în care acţiunile nu au valoare de piaţă, preţul de achiziţie va fi determinat de către o companie de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele.

Articolul 78 la alineatul (4) propoziţia a doua în final se completează cu sintagma “şi mai mare de 3 luni” și propoziția a treia se exclude;


Pe lângă acestea, nu sunt clare motivele şi nu se consideră oportună excluderea reflectată în pct.34, în partea ce ţine de alin.(4) al art.78.

Nu se acceptă.În condițiile Legii privind piața de capital, nu se mai regăsesc printre participanții profesioniști la piața de capital – companiile de estimare a valorilor mobiliare și a activelor ce se referă la ele, respectiv prețul de achiziție va fi echivalent cu prețul de piață determinat conform prevederilor art. 23 din Legea privind piața de capital ca preț echitabil(vezi art.76 alin.(5) din proiect).

31. Articolul 79. Răscumpărarea de către societate a acţiunilor plasate

(3) Acţionarul este în drept să ceară

La articolul 79:alineatul (3) litera b) sintagma „a

votat împotriva adoptării hotărîrii

AmCham

1. Propunem excluderea în întregime din proiect

Nu se acceptăProiectul de lege oferă posibilitatea acționarilor

33

răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:

b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);

c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.

(5) Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la valoarea lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul în care acţiunile nu au valoare de piaţă, preţul de răscumpărare va fi echivalent cu preţul mediu ponderat determinat cu utilizarea a cel puţin două criterii stabilite în art.21 alin.(41) din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare

prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) și/sau” se exclude;

alineatul (3) litera c) va avea următorul cuprins:

„c) și-a exprimat dezacordul cu hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-d)”

(5) Răscumpărarea acțiunilor societății se efectuează la prețul mediu ponderat format în cadrul tranzacțiilor pe piața reglementată pe parcursul ultimilor 6 luni în mărime de 5% din numărul total de valori mobiliare plasate de către societate. În cazul în care nu poate fi aplicat prețul mediu ponderat, prețul de răscumpărare va fi egal cu media aritmetică dintre valoarea nominală (fixată) și valoarea activelor nete ce revine la o acțiune conform ultimei situații financiare auditate calculată de compania de audit sau comisia de cenzori, în cazul în care societatea nu este supusă controlului de audit obligatoriu. Răscumpărarea acţiunilor are loc numai în cazul în care evenimentul care a condiţionat cererea de răscumpărare a avut loc, cu excepţia reorganizării prin fuziune, cînd răscumpărarea va avea loc pînă la eliberarea autorizaţiei de reorganizare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

modificărilor propuse la alin (3) lit b).Argumentare:Acţionarul trebuie să-și exprime dezacordul în cadrul adunării la care s-a luat o asemenea hotărâre. Aceasta se face prin votul contra unei asemenea hotărâri. Dacă a votat pentru sau s-a abținut sau nu a participat la adunare, fiind informat corespunzător despre convocarea acesteia, el nu mai poate cere răscumpărarea acțiunilor sale.

2. Propunem reformularea art 79 alin (3) lit c) după cum urmează:alineatul (3) litera c) va avea următorul cuprins:„c) și-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului prevăzută la alin.(2) lit.c)”;

3. Propunem reformularea art 79 alin (5) după cum urmează:”(5) Prețul de răscumpărare va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor. Răscumpărarea acţiunilor are loc numai în cazul în care evenimentul care a condiţionat cererea de răscumpărare a avut loc, cu excepţia reorganizării prin fuziune, cînd răscumpărarea va avea loc pînă la eliberarea autorizaţiei de reorganizare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare.”;Argumentare:Art.79 alin (5) propune noi reglementări referitoare la stabilirea prețului – în opinia noastră sofisticate și excesiv de complexe – pentru răscumpărarea acțiunilor. Nu e clar de ce se introduc criterii noi de stabilire a prețului pentru răscumpărare, dar nu se aplică valoarea de piață, cum este cazul cerințelor referitoare la achizția acțiunilor, ofertele de preluare și alte situații similare?

de a-și exercita dreptul lor de a cere răscumppărarea nu doar în cazul participării nemijlocite la adunare dar și în situațiile cînd acesta își exprimă ulterior dezacordul cu anumite decizii ale AGA.

Nu se acceptăVezi argumentarea de la art.79 alin.(3) lit. b)

Se acceptă parțialSe propune următoarea formulare „La determinarea prețului de răscumpărare vor fi aplicate corespunzător prevederile art.23 alin.(1) din Legea privind piața de capital. În cazul în care nu pot fi aplicate prevederile art.23 alin.(1) din Legea privind piața de capital, prețul de răscumpărare va fi egal cu media aritmetică dintre valoarea nominală (fixată) și valoarea activelor nete ce revine la o acțiune conform ultimei situații financiare auditate calculată de compania de audit sau comisia de cenzori, în cazul în care societatea nu este supusă

34

controlului de audit obligatoriu. Răscumpărarea acţiunilor are loc numai în cazul în care evenimentul care a condiţionat cererea de răscumpărare a avut loc, cu excepţia reorganizării prin fuziune, cînd răscumpărarea va avea loc pînă la eliberarea autorizaţiei de reorganizare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare.”În acest context se propun modifcări și la art 78 alin.4 propoziția a doua cu următorul cuprins: “Prețul de achiziție va fi echivalent cu prețul determinat în conformitate cu art. 79 alin.(5)”.

32. Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii

(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii.

Articolul 83:alineatul (24) va avea următorul cuprins: „Decizia consiliului societății privind încheierea de către societate a unei tranzacții de proporții se publică, în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societății, dezvăluindu-se următoarele informații:

a) descrierea și valoarea tranzacției de proporții;

b) bunurile, drepturile, instrumentele financiare sau oricăre alte active aferente tranzacției de proporții.

Societatea – entitate de interes

AmCham

1. Propunem reformularea art 83 alin.(24) după cum urmează:”(24) Societatea-entitate de interes public este obligată să dezvăluie public informația privind tranzacția cu conflict de interese de proporții în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare de la data luării deciziei, în modul stabilit de art.91 alin.(4), dezvăluindu-se următoarele informații:a) descrierea și valoarea tranzacției de proporții;b) bunurile, drepturile, instrumentele financiare sau oricăre alte active aferente tranzacției de proporții.Decizia societatății care nu este de interes publicprivind încheierea de către societate a unei tranzacții de proporții va fi adusă la cunoștința

Se acceptă parțialSe propune următoarea redacție a alin. (24) ”(24) Decizia consiliului societății privind încheierea de către societate a unei tranzacții de proporții se publică în organul de presă specificat în statutul societății sau se aduce la cunoştinţa fiecărui acţionar personal, în termen de 7 zile lucrătoare de la data

35

public va dezvălui informația privind încheierea de către societate a unei tranzacții de proporții și prin plasarea imediată a acesteia în formă electronică pe pagina web corporativă a societății.”

acționarilor în termen de 15 zile lucrătoare, în modul stabilit de art.91 alin.(5).”Argumentare:1. Pentru a omogeniza textul Legii, redacția propusă este simialară prevederilor propuse la art.86 alin (11). Termenul de 7 zile este stabilit în conformitate cu art.123 alin (2) din Legea pieței de capital2. Prevederile conform cărora entitatea de interes public va plasa informația în cauză pe pagina sa web nu necesită a fi introduse, dat fiind că astfel de norme sunt stabilite de art.119 alin (5) din Legea privind piața de capital.3. Societățile care nu sunt de interes public nu ar trebuie să dezvăluie public informațiile. Ca urmare se propune ca aceste societăți singure să decidă modul în care vor înștiința acționarii despre astfel de decizii. Concomitent, dacă pentru entitățile de interes public publicarea unui aviz într-un termen restrîns este motivată (avîndu-se în vedere posibilitatea modificării prețului de piață a valorilor mobiliare), pentru societățile care nu entități de interes public, nu este necesar de stabilit un termen de înștiințare foarte restrictiv.

adoptării, dezvăluindu-se următoarele informații:a) descrierea și valoarea tranzacției de proporții;b) bunurile, drepturile, instrumentele financiare sau oricăre alte active aferente tranzacției de proporții.Societatea – entitate de interes public va dezvălui informația privind încheierea de către societate a unei tranzacții de proporții și prin plasarea acesteia în termen de 3 zile lucrătoare în formă electronică pe pagina web corporativă a societății.”

33. Articolul 84. Achiziţionarea unui important pachet de acţiuni Articolul 84 se expune în redacție nouă:

”Articolul 84. Achiziționarea unui pachet de control de acțiuni”

(1) Pachetul de control de acțiuni se determină în dependență de exercitarea controlului în condițiile stabilite de Legea privind piața de capital.

(2) Achiziționarea de către orice persoană a unui pachet de control de acțiuni se efectuiază numai în cazurile ce nu sînt în contradicție cu legislația concurenței și cu legislația cu privire la piața de capital.

Banca Națională a MoldoveiSugerăm reevaluarea redacţiei noi a art.84 din Legea nr.1134-XIII (pct.38 din Proiect), întrucât aceasta prezintă unele neclarităţi. În primul rând, noţiunea de „pachet de control de acţiuni” nu este definită clar nici în Legea nr.1134-XIII, nici în legile la care face referinţă art.84. Art.84 alin.(1), în redacţia propusă de Proiect, face trimitere la noţiunea de „control” definită de Legea nr.171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital (art.6). Definiţii similare ale “controlului” (cu unele diferenţe) se regăsesc însă în Legea nr.183 din 11.07.2012 concurenţei (art.4), în Legea instituţiilor financiare (art.3) şi în Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică (art.3), legi care stabilesc rigori speciale

Se acceptăSe propune următoarea redacție:“Articolul 84. Achiziționarea unui număr de acțiuni care acordă controlul(1) Un număr de acțiuni care acordă controlul se determină în dependență de exercitarea controlului în situațiile stabilite de legislația privind piața de capital.(2) Achiziționarea de către

36

(3) Persoana fizică sau juridică care deţine, direct sau indirect, singură sau împreună cu persoanele care acţionează în mod concertat cu ea, mai mult de 50% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăţi sau din valorile mobiliare ce pot fi convertite sau oferă dreptul de procurare a acțiunilor cu drept de vot (în continuare-persoana ce deține mai mult de 50%) este obligată să efectueze o ofertă de preluare obligatorie în termen de 3 luni de la data consemnării în registrul acționarilor a achiziționării acțiunilor. Modul și condițiile ofertei de preluare obligatorie sînt prevăzute în Legea privind piața de capital.

(4) Pînă la îndeplinirea cerinţelor menţionate la alin.(3) persoana ce deține mai mult de 50% are dreptul la vot la adunarea generală a acţionarilor în limita a 25% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale societăţii. Numărul total al acţiunilor cu drept de vot care aparţin acestei persoane se va lua în calcul numai pentru stabilirea cvorumului la ţinerea adunării generale a acţionarilor. Persoana ce deține mai mult de 50% va fi înregistrată cu întregul pachet de valori mobiliare deținut.

pentru preluarea şi exercitarea controlului asupra unei societăţi pe acţiuni. În al doilea rând, art.84 alin.(2), în redacţia propusă de Proiect, care permite achiziţionarea unui „pachet de control de acţiuni” cu respectarea legislaţiei concurenţiale şi a legislaţiei privind piaţa de capital, nu reţine necesitatea respectării Legii instituţiilor financiare (art.15-153) şi a cerinţelor stabilite în acest sens pentru emitenţii de monedă electronică (art.86 al Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică).

Ministerul JustițieiReieşind din conţinutul art. 84 în redacţia propusă de autorii proiectului (pct.43 din proiect) menţionăm, că atât legea amendată, cât şi Legea nr. 171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital nu defineşte noţiunea „pachet de control de acţiuni”

AmCham

Propunem reformularea art 84 alin (3) după cum urmează:(3) Persoana fizică sau juridică care deţine, direct sau indirect, singură sau împreună cu persoanele care acţionează în mod concertat cu ea, mai mult de 50% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăţi sau din valorile mobiliare ce pot fi convertite sau oferă dreptul de procurare a acțiunilor cu drept de vot (în continuare-persoana ce deține mai mult de 50%) este obligată să inițieze o ofertă de preluare obligatorie în termen de 3 luni de la data consemnării în registrul acționarilor a achiziționării acțiunilor în cazurile și condițiile prevăzute în Legea privind piața de capital.Argumentare:1. Conform Legii privind piața de capital, ofertele de preluare se fac doar în privința unor categorii de emitenți, mai exact entităților de interes public.2. Recomandarea din mijlocul paragrafului - e vorba despre inițierea (adresarea) ofertei, nu și încheierea

orice persoană a unui număr de acțiuni care acordă controlul se efectuează numai în cazurile ce nu sînt în contradicție cu legislația concurenței și cu legislația cu privire la piața de capital”

Se acceptă parțialÎn conformitate cu prevederile Legii nr.171 este necesar de specificat „efectuează”.Totodată, ultima frază se expune în următoarea redacție: “cazurile, modul și condițiile ofertei de preluare obligatorii sunt prevăzute în Legea nr. 171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital.”

37

întregului proces în acest termen. A se vedea art. 20 din Legea privind piaţa de capital.3. Este necesar de a evita posibila confuzie că prin Legea SA se merge mai departe decît art. 20 din Legea privind piaţa de capital și se impune inițierea ofertei de preluare obligatorie în privinţa acţiunilor societăţilor care nu corespund acestor criterii. Misiunea CNPF este de a proteja acționarii entităților de interes public (formate în urma privatizării contra bonuri patrimoniale sau deținute de un număr mare de acționari în urma desfășurării unei oferte publice). Restul societăților sunt deținute de acționari experimentați, care se protejează singuri prin prevederi în statut, acorduri între acționari, etc.

34. Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese

(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate:

a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi

b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii.

(11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.

(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:

a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau

b) membru al consiliului societăţii


„(12) În condițiile stabilite la art.(1) este tranzacție cu conflict de interese:

a) cumpărarea, vînzarea sau transmiterea, sau primirea în orice alt mod de către societate a bunurilor, serviciilor, drepturilor, mijloacelor bănești, instrumentelor financiare și oricăror alte active;

(4) Persoana interesată este obligată:a) să repare prejudiciul cauzat

societății și să compenseze venitul ratat al acesteia în cazul în care nu a comunicat despre conflictul de interese conform alin.(3) și/sau a votat pentru încheierea unei tranzacții cu conflict de interese cu încălcarea prevederilor prezentei legi; și

b) să transmită societății profitul obținut de persoana interesată sau de persoanele afiliate acestuia ca urmare a încheierii unei tranzacții cu conflict de

Agenția Națională pentru Reglementare în EnergeticăLa punctul 39, articolul 85 alin.a) după cuvântul „serviciilor” a se completa cu cuvântul „lucrărilor” şi mai departe după text.

AmCham

1. Propunem reformularea alineatului (1) și adaugarea formulărilor noi după cum urmează:„Denumirea articolului va avea următorul cuprins: „Dispoziții generale privind tranzacția cu conflict de interes”alineatul (1) va avea următorul cuprins:„(1) Tranzacția cu conflict de interese este o tranzacție sau cîteva tranzacții legate reciproc dacă acestea sînt efectuate, direct sau indirect, între societate și persoana interesată și/sau persoanele afiliate acesteia. Tranzacția cu conflict de interese se consideră a fi efectuată indirect dacă tranzacția între societate și persoana interesată și/sau persoanele

Nu se acceptăConform Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 și Codului fiscal definiția de servicii include noțiunea de lucrări.

Se acceptă parțialSe propune următoarea redacție: alineatul (1) va avea următorul cuprins:„(1) Tranzacția cu conflict de interese este o tranzacție sau cîteva tranzacții legate reciproc, care întrunesc următoarele condiții cumulative:a) sînt efectuate, direct sau indirect, între societate și persoana interesată și/sau

38

sau al organului executiv al societăţii; saud) partener al societăţii în tranzacţia

dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau

e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau

f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii;

g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f).

interese cu încălcarea prevederilor prezentei legi.

afiliate acesteia este realizată prin intermediul sau cu participarea unor persoane ce nu sînt persoane interesate.”

2. Totodată, pentru a nu impiedica tranzacțiile curente în condiții comerciale generale și a preveni abuzurile din partea persoanelor interesate, propunem să fie introdus un alineat nou, după cum urmează:„(13) Prevederile alin.(3)-(5) si ale art. 86 nu se aplică tranzacţiilor societăţii efectuate, in conditii contractuale practicate de societate in mod obisnuit pentru asemenea tipuri de tranzactii, în procesul activităţii economice curente a acesteia, prevăzute în statutul societăţii, cu excepţia cazului în care valoarea tranzacţiei sau tranzacțiilor legate reciproc sau, dacă este mai mare, valoarea activelor societăţii care constituie obiectul tranzacţiei sau tranzacțiilor în cauză depăşeşte 1% din valoarea activelor societăţii conform ultimului bilanț contabil”.Argumentare:Definiţia actuală de tranzacţie cu conflict de interese şi persoană interesată este confuză şi nu acoperă toate cazurile de conflict. Astfel:1. Conform prevederilor actuale din art.85 alin.(1) lit.a), persoană interesată este persoana care este drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii. Ca exemplu poate fi adusă situație în care o tranzacție va fi încheiată între societate și persoana afiliata a unui membru al consiliului. În acest caz, această tranzacție formal nu se va încadra în noțiunea conflictului de interese, deși în esență constituie o tranzacție cu conflict de interese, dat fiind că persoana afiliată nu este în drept să participe la luarea deciziei privind încheierea tranzacției.2. Noțiunea actuală a tranzacției cu conflict de interese operează cu sintagma „interes material care este diferit de interesul societății”. Astfel, la

persoanele afiliate ale acesteia în condiţii contractuale practicate de societate în procesul activităţii sale economice; șib) valoarea tranzacției sau tranzacțiilor legate reciproc sau a bunurilor ce constituie obiectul tranzacției sau tranzacţiilor respective depăşeşte 1% din valoarea activelor societăţii conform ultimului raport financiar.”

39

încheierea unei tranzacții cu conflict de interese cu nerespectarea prevederilor Legii SA, acționarii minoritari vor trebui să dovedească cel puțin 2 aspecte referitoare la tranzacție: 1) că persoana interesatată a avut un „interes material” și 2) că interesul material este diferit de interesul societății. Atragem atenția că sintagma „interes material diferit de interesul societății” nu este tălmăcită de lege. Ca urmare, presupunem că în instanța de judecată va fi dificil ca acționarii minoritari să dovedească că o tranzacție cu conflict de interese ar implica un „interes material diferit de interesul societății”.În aceste circumstanțe, propunem o noțiune explicită și clară, care va stabili cert care tranzacții implică conflictul de interese, și care nu va creea dificultăți de interpretare și aplicare.

3. Propunem reformularea alineatului (2) și adaugarea formulărilor noi (ce se vor însera după alin (12)) după cum urmează:„la alineatul (2):prima propoziție se exclud cuvintele „în efectuarea de către societate a tranzacțiilor” și „totodată”;literele d)-g) vor avea următorul cuprins:„d) membru al consiliului societății sau al organului executiv al acționarului persoană juridică care deține de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acțiunile cu drept de vot ale societății; saue) persoana fizică care în decursul ultimelor șase luni pînă la data luării deciziei privind tranzacția cu conflict de interese cade sub incidența prevederilor lit. a), b) sau d); sauf) membrii consiliului societății, propuşi în această funcție prin votul unui acționar al societății, în cazul în care tranzacția este încheiată între societate și acest acționar și/sau persoanele afiliate acestuia.”Argumentare:Definiţia actuală de tranzacţie cu conflict de interese

Se acceptă parțialSe propune următoarea redacție la alin.(2) lit.d)”d) membrii consiliului societății, propuși în această funcție prin cererea unui acționar al societății, în cazul în care tranzacția este încheiată între societate și acest acționar și/sau persoanele afiliate acestuia”;

literele e)-g) se exclud.

40

şi persoană interesată este confuză şi nu acoperă toate cazurile de conflict.

3. Propunem excluderea lit.b) din alin (4).Argumentare:Fraza radiată (lit b)) este o sancţiune excesivă și disproporţionată deoarece atentează la dreptul de proprietate a părţii interesate.

Ministerul JustițieiOpinăm asupra redactării dispoziţiilor pct. 44 din proiect, or alin.12 în redacţia propusă de autori, conţine dispoziţii conţinutul cărora este în raport direct cu prevederile alin. 1 al art. 85, astfel în scopul respectării caracterului unitar al articolului menţionat se va revedea numerotarea amendamentelor propuse.

Centrul Național AnticorupțieSe propune completarea art. 85 (Noţiunea de tranzacţie de interese) din lege. Trebuie de remarcat că conform legislaţiei civile în vigoare, constatarea, aprecierea şi dispunerea reparării prejudiciului cauzat şi, respectiv, compensarea venitului ratat este de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată. În acest context, acordarea dreptului unor societăţi de a obliga acţionarii în acest sens este apriori nejustificată. Prin adoptarea unor astfel de norme vor fi instituite discreţii excesive de care unele societăţi vor abuza în vederea obligării acţionarilor în lipsa unor estimări obiective şi recunoscute contrar procedurilor în vigoare. Or, societăţile dispun de dreptul de a solicita repararea prejudiciului cauzat şi, respectiv, compensarea venitului ratat pe căi atât extrajudiciare, cât şi judiciare.Recomandarea: Recomandăm autorului de a exclude din textul proiectului de lege textul „(4) La cererea

Se acceptă parțialLuînd în considerare propunerea de modificare la art.28 alin.(4) se propune excluderea sintagmei „sau oricărui acționar” din prima propoziție.

Se acceptă.Astfel, alin.(12) va fi alin.(11).Corespunzător, alin.(11) devine alin.(12)

Nu se acceptăDin prevederile art.85 nu reiese nici într-un mod că societatea poate forța acționarul ca acesta să repare prejudiciul. Conform legislației civile, societatea poate cere acționarului acest lucru, iar acționarul poate benevol să repare prejudiciul sau poate refuza. Iar în cazul în care acționarul refuză, societatea va fi în drept să apeleze la instanța de judecat. Astfel, repararea prejudiciului de către acționar se va face benevol

41

societăţii, persoana interesată este obligată să repare prejudicial cauzat societăţii şi să compenseze venitul ratat al acesteia în cazul în care nu a comunicat despre conflictul de interese … cu încălcarea prevederilor prezentei legi.”.

(la cererea societății) sau forțat (prin decizia instanței de judecată).Atragem atenția, că legislația în vigoare conține numeroase norme similare conform cărora acționarul este obligat să repare prejudiciul cauzat societății (a se vedea art.111 alin.(4), art.154 alin.(3), art.168 lit.c) din Codul civil, art.10 alin.(7), art.29 alin.(3), art.74 alin.(1) din Legea privind societățile pe acțiuni), dar aceste norme nu pot fi interpretate în sensul că societatea poate obliga/forța acționarul să repare un astfel de prejudiciu.

35. Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a tranzacţiei cu conflict de interese(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei nu depăşeşte 10% din valoarea activelor societăţii conform ultimului raport financiar, sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese, se va verifica respectarea modului de determinare a valorii de piaţă

La articolul 86:

se completează cu un nou alineat (11 ) cu următorul cuprins:

”(11) Societatea este obligată să dezvăluie public informația privind tranzacția cu conflict de interese în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 3 zile lucrătoare de la data luării deciziei, dezvăluind informația privind:

a) descrierea și valoarea tranzacției cu conflict de interese și a situației care duce la crearea conflictului de interese;

b) referințe la bunurile, serviciile,



Agenția Națională pentru Reglementare în EnergeticăLa pct.40, articolul 86, punctul 11, lit. b) după cuvântul „serviciile” a se completa cu cuvântul „lucrările”.



Nu se acceptă

Conform Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 și Codului fiscal definiția de servicii include noțiunea de lucrări.

42

a bunurilor, conform art.76, de către:a) societatea de audit – în societăţile care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2);b) comisia de cenzori – în societăţile altele decît cele specificate la lit.a).(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.

drepturile, instrumentele financiare sau orice alte active aferente tranzacției cu conflict de interese;

c) referințe la persoana interesată, cu sau fără indicarea numelui sau denumirii acesteia;

d) cota acțiunilor cu drept de vot deținută de persoana interesată și/sau persoanele afiliate acesteia.”

Articolul 86 alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacției cu conflict de interese de către societatea – entitate de interes public se va examina modul de încheiere a tranzacției cu conflict de interese de către organizația de audit.”

Articolul 86 se completează cu alineatele (21) și (22) cu următorul cuprins:

„(21) După examinarea efectuată conform alin.(2), organizația de audit va emite în adresa societății o declarație scrisă, în care vor fi indicate:

a) descrierea și valoarea tranzacției cu conflict de interese și a situației care duce la crearea conflictului de interese;

b) organul de conducere a societății care trebuie să adopte decizia privind tranzacția cu conflict de interese;

De asemenea, la pct.40 ce conţine modificarea art.86 alin.(2), cuvintele „se va examina modul de încheiere a tranzacţiei cu conflict de interese de către organizaţia de audit” de substituit cu „modul de încheiere a tranzacţiei cu conflict de interese se va examina de către societatea de audit”, pentru a da o claritate prevederilor.

Alin. (21) se va expune în redacţie nouă:„(21) După examinarea efectuată conform alin. (2), societatea de audit va emite în adresa societăţii – entităţii de interes public, un raport în care vor fi indicate”.

De altfel, din cadrul alin.(21), se va exclude prevederea reflectată la lit.b), dat fiind faptul că redacţia actuală a art.50 şi 65 al Legii privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997 prevăd cazurile şi organele de conducere ale societăţii, de competenţa cărora ţine luarea deciziilor cu privire la tranzacţia cu conflict de interese.

Se acceptă

Se acceptă

Nu se acceptă.Pentru ca organele competente să nu-și depășească competențele, precum și în contextul examinării eventualelor interese a participanților la adoptarea deciziilor de încheiere a unor tranzacții cu conflict de interese, asupra organului de conducere care trebuie să adopte aceste decizii trebuie să se expună

43

(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; saub) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri.(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.

c) opinia privind respectarea modului de determinare a valorii de piață a bunurilor, conform art.76;

d) opinia privind posibilele pierderi sau prejudicii cauzate societății.

(22) Declarația scrisă va fi prezentată consiliului societății și, în cazul în care decizia privind încheierea tranzacției cu conflict de interese ține de competența acesteia, adunării generale a acționarilor.”;


La alin. (21), lit. d) în final de completat cu cuvintele „- entităţii de interes public”.

La alin. (22), de înlocuit cuvintele „Declaraţia scrisă va fi prezentată” cu „Raportul va fi prezentat”, deoarece conform prevederilor Standardelor Internaţionale de Audit aprobate prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 64 din 14.06.2012, societăţile de audit nu emit declaraţii, dar rapoarte, în dependenţă de caz.

La alin. (51), cuvintele „declaraţia scrisă stabilită” de înlocuit cu „Raportul stabilit”, iar la final de completat cu cuvintele „privind tranzacţia cu conflict de interese”.

AmCham

1. Propunem reformularea art.86 alin (11) după cum urmează:”(11) Societatea-entitate de interes public este obligată să dezvăluie public informația privind tranzacția cu conflict de interese în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la data luării deciziei, dezvăluind informația privind:a) descrierea și valoarea tranzacției cu conflict de interese și a situației care duce la crearea conflictului de interese;b) referințe la bunurile, serviciile, drepturile, instrumentele financiare sau orice alte active aferente tranzacției cu conflict de interese;c) referințe la persoana interesată, cu sau fără indicarea numelui sau denumirii acesteia;d) cota acțiunilor cu drept de vot deținută de persoana interesată și/sau persoanele afiliate acesteia.

societatea de audit.

Nu se acceptă.S-au făcut completările de rigoare în prima propoziție a alin.(21).

Se acceptă

Se acceptă

Se acceptă parțial.

Art.86 alin (11) se expune în următoarea redacție: ”Societatea-entitate de interes public este obligată să dezvăluie public informația privind tranzacția cu conflict de interese în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la data luării deciziei, iar societatea care nu este entitate de interes public trebuie să aducă la cunoştinţa fiecărui

44

„(51) Materiale pentru ordinea de zi a adunării generale a acționarilor în cadrul căreia urmează să fie examinată decizia privind tranzacția cu conflict de interese vor conține declarația scrisă stabilită de alin.(21) și documentele referitoare la tranzacția în cauză, inclusiv proiectul contractului.”

Decizia societatății care nu este de interes public privind încheierea de către societate a unei tranzacții cu conflict de interese va fi adusă la cunoștința acționarilor în termen de 15 zile lucrătoare, în modul stabilit de art.91 alin.(5)”Argumentare:1.Nu este nici un sens pentru societățile ce nu sunt de interes public să facă publică asemenea informație. Scopul acestei dezvăluiri este de a permite acționarilor să-și exercite dreptul de a cere răscumpărarea acțiunilor. Unele societăţi nu au stabilit în statut vreun organ de presă pentru publicarea anunţurilor, iar dacă societatea are acţionari puţini este mai econom şi mai sigur de a informa personal acţionarii, mai ales în cazul celor străini care nici nu citesc presa din Moldova.2. În partea ce ține de termenul de 3 zile, propunem înlocuirea acestuia cu 10 zile, deoarece de obicei presa de acoperire națională este Monitorul Oficial și respectiv ar fi dificil de a obține publicarea unui anunț în 3 zile lucrătoare (în practică acest proces durează o săptămînă)

2. În contextul noțiunii „tranzacției cu conflict de interese”, propuse la art.85 alin.(1) și (2), urmează a fi introdus un nou alineat (12) după cum urmează:

„(12) Persoana interesată nu este în drept să participe la votare privind încheierea tranzacției cu conflict de interese în cazul în care tranzacția se va încheia cu această persoană sau cu persoanele afiliate acesteia”.

3. Propunem reformularea art.86 alin (21) după cum urmează:

acţionar personal informația privind tranzacția cu conflict de interese, în termen de 15 zile de la data luării ei, dezvăluind informația privind:a) descrierea și valoarea tranzacției cu conflict de interese și a situației care duce la crearea conflictului de interese;b) referințe la bunurile, serviciile, drepturile, instrumentele financiare sau orice alte active aferente tranzacției cu conflict de interese;c) referințe la persoana interesată, cu sau fără indicarea numelui sau denumirii acesteia;d) cota acțiunilor cu drept de vot deținută de persoana interesată și/sau persoanele afiliate acesteia.”

Nu se acceptăCerința respectivă este prevăzută la art.86 alin.(6).

45

„(21) După examinarea efectuată conform alin.(2), organizația de audit, entitățile care dețin licență de societate de investiție sau operator de piață, sau avocații licențiați vor emite în adresa societății o declarație scrisă, în care vor fi indicate:...”Argumentare:În alte state astfel de opinii sunt emise și de bursele de valori la care sunt tranzacționate valorile mobiliare ale societății, dar și de consultanții financiari (avocații sau intermediarii profesioniști). Avocații și intermediarii profesioniști, ca și companiile de audit, sunt licențiați și sunt olbigați să respecte standarde profesionale de activitate.

4. Din alin. (5) si (6), nu este clar cum se stabilește cvorumul în cazul ținerii ședinței sau adunării prin corespondență sau în forma mixta. Dacă persoana interesată nu votează prin buletin de vot deoarece este interesată, cvorumul ar trebui să se determine fără a o lua în considerare.

Din alin. (8) nu este clar dacă o tranzacție cu conflict de interese incheiată cu încălcarea acestei legi poate fi declarată nevalabilă.

5. Propunem reformularea art.86 alin (10) lit c) după cum urmează:

„c) asupra tranzacțiilor de înstrăinare sau de procurare a bunurilor societății efectuate prin licitații deschise cu publicarea unui aviz în Monitorul Oficial al Republicii Moldova cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data licitației. În acest caz, după încheierea licitației, societatea este obligată să dezvăluie informația privind tranzacția în cauză în modul stabilit de alin.(11).”Argumentare:1. Propunem revizuirea termenului de 5 zile, deoarece acesta pare a fi un termen prea mic pentru pregătirea

Nu se acceptăLegea privind piața de capital și Legea cu privire la avocatură nu prevăd astfel de competențe pentru entitățile care dețin licență de societate de investiție sau operator de piață, sau avocații licențiați

Nu se acceptăPrevederile propuse se regăsesc în legea actuală.

Se acceptă.

46

doritorilor de a participa la o licitație.2. Cît privește limitarea acestei scutiri la bunurile licitate de societate, dacă licitaţia are ca obiect bunurile unei persoane interesate sau persoanei afiliate acesteia și societatea dorește să participe la licitație, exonerarea de la procedura standard nu are sens. Societatea ii poate oferi un preț exorbitant care să prejudicieze valoarea acțiunilor altor acționari. Prin urmare, participarea la asemenea licitație trebuie supusă normelor generale. Dacă licitaţia are ca obiect bunurile societății, societatea nu are de unde să știe cine va participa la licitație, și deci asemenea licitație trebuie scutită. Persoanele interesate pot procura aceste bunuri în condiții egale cu orice terț. Dar pentru aceasta, ar trebui ca termenul de preaviz despre licitație să fie mai mare de 5 zile (de exemplu, 10 zile lucratoare). Altfel, un termen prea mic poate exclude artificial potențialii ofertanți, atunci cînd se știe că o persoană interesată pretinde la aceste bunuri.3. Putem admite că în unele cazuri societatea se află în imposibilitate de a încheia tranzacții cu conflict de interese, iar licitațiile publice ar putea fi o soluție de a depăși astfel de blocaje. În același timp, atragem atenția că astfel de licitații ar putea fi o modalitate de a evita procedurile ce țin de încheierea tranzacțiilor cu conflict de interese. Spre exemplu, societatea ar putea stabili că pentru participarea la licitație doritorii vor depune în contul bancar o primă egală cu cîteva procente din valoarea de start a tranzacției (ceea ce este o condiție standard pentru participare la licitației). Iar astfel de condiții vor reduce semnificativ numărul doritorilor de participare la licitații. Drept rezultat, se va evita procedura de luare a deciziilor privind tranzacțiile cu conflict de interese și se va organiza o licitație la care va fi restricționată participarea potențialilor doritori, pentru a nu distrsiona prețul țintit de societate/persoanele interesate. Astfel de situații urmează a fi bine evaluate și anticipate.

47

Ministerul JustițieiMenţionăm, că din conţinutul amendamentelor propuse la art. 86 nu distingem cazurile în care va fi declarată nevalabilă tranzacţia cu conflict de interese încheiată cu încălcarea prevederilor legii respective.

Centrul Național AnticorupțieEste propusă completarea art. 86 (Decizia privind încheierea de către societate a tranzacţiei cu conflict de interese) din legea prenotată. Autorul instituie obligaţia pentru societăţi în ceea ce priveşte dezvăluirea unor informaţii. Deşi se instituie obligaţia respectivă, totuşi, nu poate fi dedus mecanismul care să stabilească, în cadrul referinţelor, indicarea sau neindicarea numelui sau denumirii persoanei interesate. Prin urmare, sesizăm o discreţie în acest sens a responsabililor din cadrul societăţilor care preconizează să efectueze tranzacţii cu conflict de interese. Nu sunt determinate circumstanţele în baza cărora să se constate cazurile în care referinţele vor include indicarea numelui şi, respectiv, în care referinţe nu trebuie indicat numele sau denumirea persoanei interesate. Or, în redacţia propusă, norma va fi aplicată selectiv reieşind din interesele înguste ale unor societăţi. Norma propusă va avea un impact negativ şi din punct de vedere al transparenţei, deoarece nu este clar din care considerente în unele cazuri în referinţe va fi indicat numele persoanei interesate, iar în alte cazuri similare– nu.Recomandarea: În vederea prevenirii unor eventuale discreţii, propunem autorului de a exclude cuvintele „sau fără” din textul normei citate anterior.

Se acceptă.Alin.8 a fost exclus

Se acceptă

36. Articolul 89. Auditul(1) Societatea care corespunde

unuia din criteriile la art.2 alin.(2) este supusă controlului de audit obligatoriu, al cărui obiect este exercițiul economic-

Articolul 89 la alineatul (1) cuvintele „care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2)” se substituie cu cuvintele „de interes public”.


În contextul standardelor internaţionale în domeniul gestionării finanţelor publice, la care tinde să se alinieze Republica Moldova, precum şi date fiind

Se acceptă

48

financiar.cerinţele faţă de indicatorul cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare (CPRF), ce presupun monitorizarea riscului fiscal, prin auditarea rapoartelor financiare anuale ale tuturor societăţilor pe acţiuni cu cota statului în capitalul social 50% plus o acţiune, se propune expunerea pct.41 în următoarea redacţie: „Articolul 89 alineatul (1) cuvintele „societatea care corespunde unuia dintre criteriile prevăzute la art.2 alin.(2)” se substituie cu cuvintele „entitate de interes public și societatea pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social”.În plus, modificările recente, efectuate prin Legea nr.324 din 23 decembrie 2013, la art.2 alin.(2) şi art.89 al Legii privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997, vin să asigure conformarea Republicii Moldova la normele şi standardele internaţionale impuse de către Banca Mondială şi Comisia Europeană în domeniul gestionării finanţelor publice.

Am ChamPropunem concretizarea după cum urmează:

Articolul 89 la alineatul (1) cuvintele „care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2)” se substituie cu cuvintele „-entitate de interes public”.

Nu se acceptăPrevederile propuse se regăsesc în proiect.

37. Articolul 91. Publicarea informaţiei despre activitatea societăţii

(1) Societăţile care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) vor publica rapoarte financiare şi alte rapoarte în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi în modul stabilit de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi ale Ministerului Finanţelor.

Nu propune modificări sau completări AmChamPropunem reformularea redacției propuse a art 91 după cum urmează:La articolul 91:alineatul (1) cuvintele ”Societățile care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) vor” se substituie cu cuvintele „Societatea-entitate de interes public va”;

Nu se acceptăÎn proiectul de lege au fost prevăzute modalitățile de dezvăluire a informației pentru fiecare situație separat.

49

(2) Filialele societăţilor înregistrate în alte ţări sînt obligate să dezvăluie informaţia privind numărul înregistrării de stat şi ţara unde ele au fost înregistrate.

(3) Organul de presă în care se publică rapoartele financiare şi informaţia arătate la alin.(1) şi (2), precum şi altă informaţie, prevăzută de prezenta lege, despre activitatea societăţilor care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2), trebuie să fie indicat în statutul societăţii şi difuzat pe întreg teritoriul ţării.


”(21) Suplimentar informațiilor stabilite de art.121 și 122 din Legea privind piața de capital, raportul anual și semestrial al unei societăți - entități de interes public va conține informații privind tranzacțiile de proporții și tranzacțiile cu conflict de interese încheiate de societate pe perioada raportată, cu dezvăluirea informației stabilite de art.83 alin.(24) și art.86 alin.(11).”;

alineatul (3) sintagma ”societăților care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2)” se substituie cu cuvîntul ”societății-entitate de interes public”;

se completează cu alineatele (4)-(6) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul în care prezenta lege nu prevede expres modul în care o informație urmează a fi făcută publică de către societatea-entitate de interes public, se consideră că informația respectivă este făcută publică dacă a fost dezvăluită:

a) în formă electronică pe pagina web a societății; şi/sau

b) în unul sau în mai multe ziare cu difuzare națională; şi/sau

c) prin distribuirea acestei informații către o agenție de presă şi/sau de informații sau către piața reglementată sau sistemul multilaterale de tranzacționare la care sînt admise valorile mobiliare ale acestei societăți pe acțiuni, cu condiția că informația este dezvăluită public de către acestea; şi/sau

50

d) în textul unei decizii a unei autorități a administrației publice, ce urmează a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(5) În cazul în care prezenta lege nu prevede expres modul de întiințare a acționarilor de către societatea care nu este entitate de interes public, se consideră că societatea a înștiințat acționarii dacă se consideră că informația respectivă este:

a) expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau persoanei care efectuează custodia valorilor mobiliare sub formă de aviz, pe adresa poștală și/sau electronică, și/sau la numărul de fax indicate în registrul acționarilor sau în altă formă stabilită de statutul societății; şi/sau

b) publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii.(6) Statutul societății poate prevedea cerințe suplimentare celor stabilite de alin.(4) și (5) referitoare la modul de dezvăluire publică a informațiilor și de înștiințare a acționarilor.”Argumentare:1. Legea SA prevede numeroase situații în care SA-entitate de interes public este obligată să dezvăluie public informația, și SA care nu sunt entități de interes public să înștiințeze acționarii săi. În aceste condiții este necesar de stabilit anumite modalități unice de dezvăuire a informației și de înștiințare a acționarilor, pentru a nu repeta astfel de prevederi în toate situațiile în care este necesară dezvăluirea informației sau înștiințarea acționarilor.

38. Articolul 92. Accesul deţinătorilor de obligaţiuni şi acţionarilor la documentaţia societăţii

În articolul 92 alineatul (1), după litera n) se introduce o literă nouă n1) cu următorul cuprins:

„(n1) documentația aferentă tranzacțiilor de proporții și tranzacțiilor cu


La pct.43 ce presupune completarea art.92 alin.(1), se propune următoarea redacţie:

„(n1) Documentele aferente tranzacţiilor de proporţii

Se acceptă

51

conflict de interese, inclusiv contractul privind tranzacția cu conflict de interese, declarația scrisă stabilită de art.86 alin.(21), facturi, ordine de plată, extrase bancare.”

şi tranzacţiilor cu conflict de interese, inclusiv contractul privind tranzacţia cu conflict de interese, raportul stabilit de art.86 alin.(21), documentele primare corespunzătoare, care justifică efectuarea operaţiunii”, pentru a fi în concordanţă cu prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007.

Banca Națională a Moldovei

În scopul ridicării nivelului de transparenţă informaţională în activitatea societăţilor de interes public, inclusiv perfecţionării standardelor de promovare a relevanţei, solidităţii şi comparabilităţii, considerăm necesar de a lărgi spectrul de informaţii şi documente ale societăţii la care au accesul deţinătorii de obligaţiuni şi acţionarii pentru iniţiere. Respectiv, propunem completarea art. 92 alin (1) din Legea nr.1134-XIII în scopul admiterii accesului la informaţia societăţii de interes public, şi anume la informaţia din registrul acţionarilor, după caz, informaţia din registrul deţinătorilor nominali ai acţiunilor.

Nu se acceptăPotrivit prevederilor Legii nr. 133 din 08.07.2011 „Privind protecția datelor cu caracter personal” și Hotărîrii CNVM nr. 15/1 din 16.03.2007privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative de către registrator şi deţinătorul nominal, registrul acționarilor conțin date cu caracter personal care nu pot fi prezentate persoanelor terțe fără consințămîntul deţinătorilor de valori mobiliare.În conformitate cu prevederile art.54 din Legea nr. 199-XIV din 18.11.1998 „Cu privire la piața valorilor mobiliare” și art.125 din Legea nr. 171 „Privind piața de capital”, entitățile de interes public sunt obligate să dezvăluie informația

52

privind deținerile importante de valori mobiliare(5%, 10% etc.).

39. Ministerul Finanţelor

Totodată, se menţionează că, pentru înţelesul prevederilor prezentului proiect, este necesar de completat conţinutul acestuia cu prevederi ce ţin de noţiunea „entitate de interes public”, prin introducerea definiţiei acesteia sau prin efectuarea unei trimiteri la Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital, care conţine definirea acesteia.

Nu se acceptă.Noțiunea este definită în Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 și în Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piața de capital.


De asemenea, proiectul implică anumite norme pentru persoanele juridice ce practică activitate de întreprinzător. Astfel, în conformitate cu prevederile art.13 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235-XVI din 20 iulie 2006 şi art.20 al Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, proiectul de lege necesită a fi însoţit de Analiza impactului de reglementare, care va reprezenta argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, necesităţii adoptării actului legislativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător.

Analiza impactului de reglementare a fost publicat pe site-ul www.mec.gov.md/proiecte


Suplimentar, dat fiind adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 la data de 23 decembrie 2013, la elaborarea prezentului proiect de lege urmează a se ţine cont de prevederile art.63 alin.(2) al Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr.317-XV din 18 iulie 2003.

În scopul asigurării transparenței pe piața financiară nebancară, evitării tratărilor neuniforme a unor prevederi ale Legii nr. 1134-XIII din 02.04.1997 ”Privind societățile pe acțiuni”, precum și executării Hotărîrii Parlamentului nr. 227 din 03.10.2013 ”Privind

http://www.mec.gov.md/proiecte

53

rezultatul audierilor despre situația de la S.A. ”Banca de Economii” și concesionarea Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău””, a fost elaborat proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea Legii privind societățile pe acțiuni.

Totodată, art. 147 alin.(4) din Legea 171 prevede că “Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii privind piaţa de capital, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prevederile Legii privind piaţa de capital.

42. Ministerul Tineretului şi SportuluiNr.02/17 din 09.01.2014

43. Au comunicat lipsă de propuneri şi obiecţii

44. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi FamilieiNr.34 din 16.01.2014


46. Ministerul Dezvoltării Regionale şi ConstrucţiilorNr.03/2-50 din 13.01.2014


48. Ministerul MediuluiNr.03-07/31 din 14.01.2014


54

50. Ministerul ApărăriiNr.11/35 din 14.01.2014


52. Ministerul SănătăţiiNr.01-8/44 din 14.01.2014


54. Agenţia Relaţii Funciare şi CadastruNr.36/01-05/18 din 09.01.2014


56. Casa Naţională de Asigurări SocialeNr.II-03/03-5 din 09.01.2014


58. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia InformaţieiNr.01-SRDJ/11 din 13.01.2014


60. Agenţia TurismuluiNr.01-8/02 din 10.01.2014


62. Biroul Naţional de StatisticăNr.14-05/02 din 14.01.2014


64.Comentarii suplimentare

65. Ministerul Finanțelor

66. Urmare celor expuse, solicităm luarea în considerare a propunerilor şi obiecţiilor prezentate în vederea racordării proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997 cu prevederile legislaţiei în vigoare, precum şi prezentarea repetată a acestuia spre examinare şi avizare.

67. Academia de Ştiinţe a MoldoveiNr.90-23/7 din 17.01.2014

55

68. Evaluarea generală1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, executor nemijlocit - Ministerul Economiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art. 72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.3. Scopul promovării proiectului: este expus explicit în nota informativă de fundamentare.Fundamentarea proiectului4. Suficienţa argumentării: în nota de fundamentare sunt justificate toate reglementările propuse, fiind explicat clar contextul şi necesitatea acestui act normativ.5. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă nu include referinţe ample cu privire la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.6. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă nu conţine informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură". Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară. în speţă aceasta este dezvăluită clar. însă, obiectiv constatăm că, modificările propuse nu implică direct cheltuieli financiare din bugetul de stat.Evaluarea de fond a proiectului7. În opinia noastră, „unele dispoziţii din proiectul Legii "pentru modificarea şi completarea Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997" nu se integrează organic în sistemul legislaţiei uzuale. Aceste „dispoziţii nu sunt corelate cu prevederile actelor normative în vigoare, cu care se află în conexiune, cu prevederile legislaţiei comunitare precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului, în special modificarea propusă la art. 25 cu completarea alin. (18), şi la art.28 cu completarea alin (4) în redacţia prezentată, DIRECT rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul dispoziţiilor expuse supra (modificarea propusă la art. 25 cu completarea alin. (18), şi la art.28 cu completarea alin (4) în redacţia prezentată) REZULTĂ EXPRES prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sunt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei. Respectiv, prin acest proiect se efectuează racordarea cadrului legal la standardele internaţionale adecvate şi compatibile exigenţelor legislaţiei naţionale.11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect în principiu sânt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.Proiectul de Lege prezentat în fond corespunde rigorilor.

69.

70.

mei.gov.md · Web viewLegea SA redacția actuală. Proiect de modificare a Legii SA....

Documents

Transcript of mei.gov.md · Web viewLegea SA redacția actuală. Proiect de modificare a Legii SA....