propuneri de modificare/completare a legislaţiei specifice formulate ...

INSTITUȚIA PREFECTULUI – JUDEȚUL GORJ

PROPUNERI DE MODIFICARE/COMPLETARE A

LEGISLAȚIEI SPECIFICE FORMULATE DE CĂTRE SERVICII PUBLICE

DECONCENTRATE, PRECUM ŞI ALTE INSTITUȚII PUBLICE DIN JUDEȚUL GORJ

Târgu Jiu, 15 martie 2013

INSTITUȚIA PREFECTULUI – JUDEȚUL GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării :

- Legea 1/2000 - pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997;

- HG 890/2005 - pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcț ionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor;

- Legea nr. 340/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind prefectul şi instituţia prefectului.

Nr. crt.

Descrierea dificultăţii înregistrare şi care nu a fost soluţionată până în prezent

Propuneri de modificare/completare a legislației specifice

1. În practică se întâmpină dificultăţi în predarea – primirea unor suprafeţe forestiere pentru care iniţial comisia judeţeană s-a pronunţat prin invalidare, iar ulterior instanţa de judecată s-a pronunţat prin reconstituire în favoarea persoanelor îndreptăţite, în sensul că structurile silvice care administrează respectivele terenuri refuză predarea acestora motivând faptul că legea îi obligă să predea doar suprafeţele validate de comisia judeţeană. Astfel se refuză de către reprezentanţii Ocoalelor Silvice în comisiile locale semnarea proceselor-verbale de punere în posesie a suprafeţelor forestiere reconstituite în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, solicitându-se validarea hotărârilor instanţei de judecată, în comisia judeţeană

Modificarea şi completarea art. 24 alin. 4 din Legea 1/2000, respectiv art. 71 alin. 2 din HG 890/2005, în sensul specificării obligativităţii unităţilor şi subunităţilor silvice de a pune la dispoziţia comisiilor locale suprafeţele forestiere validare ori reconstituite prin sentinţe civile definitive şi irevocabile

2. Serviciile publice deconcentrate au un rol deosebit de important procesul decizional de la nivelul județului, atât individual cât și în cadru organizat, precum Colegiul Prefectural. Întrucât O.U.G. 37/2009 și O.U.G. 105/2009, în care era aprobată Lista cuprinzând serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, sunt abrogate de Legea 264/2010, în acest moment există un vid legislativ în acest domeniu.

Propunem ca, în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 340/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind prefectul şi instituţia prefectului, care prevede că „Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă şi se actualizează la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a primului-ministru.” să se procedeze în consecință și să se emită decizia primului – ministru în acest sens.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ GORJ


- Legea nr. 52 / 2011- privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri;

- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG

1425/2006; - Legea nr. 53/2003- republicată, Codul muncii; - Legea nr. 62/2011 – a dialogului social; - Legea nr. 215 / 2001 republicată - a administraţiei publice locale; - Legea nr. 108 / 1999 –republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei

Muncii; - Legea nr. 188 / 1999 –republicată, privind Statutul funcţionarilor publici; - Hotărârea nr.1344/2007- privind normele de organizare şi funcţionare a

comisiilor de disciplină; - Legea nr. 168/1999- privind soluţionarea conflictelor de muncă; - Legea nr. 161/2003 - privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei

în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

- Hotărârea nr. 611/2008- pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;

- Ordonanţă de urgenţă nr. 148 / 2005 - privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului;

- Legislaţie venituri salariale.

În domeniul Relaţiilor de muncă Modificarea şi completarea Legii 52/2011, exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. La articolul 3 alin 1 din Ordinul nr. 1439/2011, propunem obligativitatea angajatorilor de a avea un Registru de evidenţă a zilierilor şi la punctele de lucru ale angajatorilor care nu au delegată competenţa de a încadra personal, nu numai la sediul angajatorului, La art. 3 din Ordinul nr. 1439/2011 se va introduce un aliniat nou referitor la obligativitatea ca acest registru, conf. Art. 3, alin. 2 să fie păstrat la punctele de lucru ale angajatorilor care nu au competenţa de a încheia raporturi juridice cu zilierii. La art. 7 din Legea nr. 52/2011 se va introduce un alineat nou care să prevadă obligativitatea angajatorilor de a transmite Registrul de evidenţă a zilierilor şi în format electronic, Anexa nr. 1 din Legea 52/2011 să cuprindă şi următoarele elemente: data prezentării, data plecării şi numărul de ore prestate de zilier. Obligativitatea angajatorilor de a transmite datele din Registrul zilierilor şi în Registrul general de evidenţă a salariaţilor. 1. în conformitate cu prevederile art. 160 din Codul Muncii, să se înscrie salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri care s-au negociat şi s-au înscris în contractul individual de muncă. Sporurile şi cuantumul acestora ce se vor înscrie în Revisal vor fi cele stabilite prin contractul individual de muncă, cu ocazia încheierii acestuia, sporurile şi cuantumul acestora să fie înscrise în aplicaţie, în 2 variante:

- în valoare procentuala, dacă aşa se negociază; - în valoare absoluta, dacă aşa se negociază.

2. Contractele individuale de muncă ce vor fi suspendate în baza art. 52 din Legea nr. 53/2003, actualizată, în aplicaţia Reges dacă nu are data de sfârşit sa fie stabilit un câmp care să poată avea funcţia ,,nedefinit”. 3. Pentru a putea aplica prevederile art. 260 alin. 1) lit. e) din Codul Muncii în aplicaţie să fie inclusă şi funcţională, pe lângă data transmiterii contractului individual de muncă şi ora şi minutul transmiterii. Propuneri de modificare şi completare a HG nr. 1256 /2011:

l art. 3 alin. 1- agenţii de muncă temporară să poată fi şi persoane fizice; art. 22 alin. 1 lit. a)- sancţiunea pentru încălcarea prevederilor art. 12 să sa stabilească în raport cu

valoarea sancţiunilor din HG nr. 500/2011 actualizată (să se coreleze contravenţiile pentru aceeaşi faptă);

după art. 22 să se introducă un nou articol care să prevadă ,, Constituie contravenţie şi se sancţionează cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”;

să se introducă un nou articol care să prevadă: în cazul în care agentul de muncă temporară sau utilizatorul nu îşi onorează obligaţiile să se adreseze instanţei de judecată;

să se stabilească sancţiune dacă se încalcă prevederile art. 102 din Codul Muncii care prevede: ,, Agenţii de muncă temporară nu percep nici o taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară”.

Propuneri de modificare a Legii nr. 319/2006 a securitatii şi sănătăţii în muncă Legea nr. 319/2006

Forma actuală Propuneri de modificare Motivaţia ART. 5 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) lucrator - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

ART. 5 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) lucrator - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, zilierii, inclusiv studenţii, elevii, cursanţii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

Zilierii lucrează pentru angajator, acesta având obligaţia asigurării securităţii şi sănătăţii în muncă. Prin urmare, logic este să fie considerat şi zilierul lucrător. Persoanele adulte participante la un curs organizat de un furnizor de curs de formare profesională se pot accidenta pe perioada efectuarii stagiului de practică şi trebuie să fie instruite precum elevii şi studenţii..

ART. 5 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: ............................................ c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;

ART. 5 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: ............................................ c) alţi participanţi la procesul de munca - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii, acţiuni sau lucrări de interes local la solicitarea primarului, sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de munca încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;

Persoanele care prestează activitate conform art. 6 alin. (2) din Legea 416/2001 privind venitul minim garantat trebuie sa respecte legislaţia de securitate şi sănătate în muncă, să fie apţi pentru munca presată şi instruiţi.

ART.5 lit.(f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în

ART.5 lit.(f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,

Există evenimente în care sunt implicate persoane care care efectuează muncă fără forme legale în folosul

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată disparută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune;

situaţia de persoană dată disparută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate sau care efectueaza muncă fară forme legale în folosul angajatorului, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

angajatorului

ART. 39 lipsă

(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: t) purtarea echipamentului individual de protecţie

Pentru ca lucratorii nu poartă echipamentul de protectie şi angajatorul nu i-a măsuri în acest sens nu se prevad expres sancţiuni contravenţionale.

ART. 40^ lipsă

ART. 40^Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. i)

Trebuie sancţionat şi refuzul lucrătorilor de a da informaţiile solicitate de inspectorii de muncă.

LEGISLAŢIE, cu toate

completările şi modificările ulterioare prin ordine de ministru, legi, hotărâri de

guvern, ordonanţe

RISCURI/VULNERABILITĂŢI IDENTIFICATE MĂSURI PROPUSE

Legea nr. 53/2003- republicată, Codul muncii

ART. 252 (5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

Armonizarea legislaţiei în sensul punerii de acord a termenului de contestare a actului administrativ emis de angajator, adică de 30 zile calendaristice de la data comunicării, prevăzut de Codul muncii

Legea nr. 62/2011 – a dialogului social

ART. 211 Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă;

Legea nr. 53 /2003- republicată, Codul muncii

ART. 84 (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

Având în vedere că activitatea desfăşurată în ambele cazuri este în baza unui contract individual de muncă, este necesară armonizarea legislaţiei în sensul punerii de acord a termenului maxim de desfăşurarea a activităţii pe durată determinată.

Legea nr. 215 / 2001 –republicată- a administraţiei publice locale

ART. 66 (1)Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal (3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.

Legea nr. 108 / 1999 -republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

ART. 16 (1) Inspectorii de muncă sunt funcţionari publici, în cadrul funcţiilor publice specifice cu statut special. (2) Statutul inspectorului de muncă va fi reglementat prin lege.

Având în vedere că în Legea nr. 108/1999 se prevede reglementarea statutului inspectorului de muncă, se solicită urgentarea reglementării acestui statut

Legea nr. 188 / 1999 –republicată, privind Statutul funcţionarilor publici

ART. 77 (5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

Având în vedere cele două prevederi diferite este necesar a se pune de acord cele două termene care fac referire la acelaşi lucru- abaterea disciplinară a funcţionarilor publici

Hotărârea nr 1344/2007- privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină

ART. 28 (2) Sesizarea se depune în termen de maximum 1 an şi 6 luni de la data săvârşirii faptei sesizate ca abatere disciplinară şi trebuie însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin.

Lg. 168/1999- privind solutionarea conflictelor de muncă

Legea nr. 168/1999 a fost abrogată de art. 224 din legea nr. 62/2011 Legea nr. 62/2011 – a

dialogului social

ART. 224 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: b) Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă

Legea nr. 52 / 2011- privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate

ART. 1 b) beneficiar de lucrări, denumit în continuare beneficiar - persoana juridică pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional;

Stabilirea în mod clar a obiectului de activitate care se pretează desfăşurării de activitate de către zilieri (având în vedere ca

de zilieri în obiectul de activitate sunt incluse foarte multe domenii de activitate)

Legea nr. 161 / 2003 - privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

ART. 94*) (2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publica, în condiţiile legii, pe durata numirii sale; c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.

Având în vedere că 2 articole din acelaşi act normativ prevăd două lucruri distincte solicităm punerea de acord a celor două prevederi, făcând referire la incompatibilitatea funcţionarilor publici

ART. 96*) (1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.

Hotărârea nr. 611 / 2008- pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici

ART. 125 (2) Examenul sau concursul se organizează anual, până la data de 15 august a fiecărui an, de către autoritatea sau instituţia publică în al cărei stat de funcţii se află funcţiile publice, cu avizul Agenţiei.

Având în vedere că cele două prevederi se referă la promovarea funcţionarilor publici în gradul profesional imediat superior, este necesar a se stabili doar o modalitatea de realizare a acestei promovări, eventual

Legea nr. 188 / 1999 –republicată, privind Statutul

ART. 64 (2) Promovarea în funcţia publică de execuţie în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către

funcţionarilor publici autorităţile şi instituţiile publice, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului. Fişa postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

semestrial, deoarece această modalitate este stabilită prin lege

Hotărârea nr. 611 / 2008- pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici

ART. 127 Dosarul de concurs se depune de către candidaţi în termen de 20 de zile de la data afişării anunţului privind organizarea examenului sau concursului de promovare şi conţine în mod obligatoriu: a) copie de pe carnetul de muncă sau adeverinţa eliberată de compartimentul de resurse umane în vederea atestării vechimii în gradul profesional din care se promovează; b) copii de pe rapoartele de evaluare a performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani; c) formularul de înscriere prevăzut în anexa nr. 3.

Având în vedere că trei acte normative fac referire la acelaşi lucru-vechime , solicităm emiterea unei act normativa care să lămurească dacă vechimea prevăzută de art. 18 din Legea nr. 148/2005 se ia în calcul şi la stabilirea vechimii în gradul profesional. De asemenea, solicităm a se lămuri la care rapoarte de evaluare se face referire: din ultimii doi calendaristici evaluaţi, din ultimii doi ani din cei trei de vechime în gradul profesional, din ultimii doi ani evaluaţi anterior anului în care se promovează.

Legea nr. 188 / 1999 –republicată, privind Statutul funcţionarilor publici

ART. 65 (2) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează; b) abrogată; c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici; d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.

Ordonanţă de urgenţă nr. 148 / 2005 - privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului

ART. 18 (7) Perioada concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncă şi în serviciu, precum şi în specialitate şi se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se

acordă în raport cu acestea.

Legea nr. 108 / 1999 -republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

Influente/constrangeri asupra inspectorilor de munca Agresivitatea angajatorilor, lipsa acestora de cooperare, insuficiente autoturisme dedicate acestei institutii.

Respectarea ART. 16 Inspectorii de muncă beneficiază de stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi influenţă neprevăzută din afară. Aprobarea statului inspectorului de munca Achizitia de autovehicule pentru deplasarea în teren

Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în munca

Refuzul persoanelor fizice depistate (lucratori) de a-si declina identitatea Posibilitatea legala de a legitima angajatii

Legislaţie venituri salariale Remuneratia mica sau conditiile de munca neatractive ii poate conduce pe inspectorii de munca spre o atitudine lipsita de etica în exercitarea atributiilor de serviciu, crescand riscul de coruptie la acest nivel.

Cresterea veniturilor functie de riscurile existente specifice inspectorilor de munca

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Text lege Amendament propus Motivatie Art. 8. (2) Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale respectă dispoziţiile legale privind întocmirea şi transmiterea declaraţiei nominale de asigurare, precum şi termenele de transmitere.

La art. 8 se va introduce un nou alineat (3) La data intrarii în vigoare a legii unice de pensionare se înfiinţează în cadrul CNPP, caselor teritoriale de pensii şi caselor de pensii sectoriale în limita posturilor aprobate, corpul de control privind controlul legalităţii întocmirii şi depunerii declaraţiilor nominale şi a obligaţiilor de plată datorate bugetului asigurărilor sociale de stat. Înfiintarea corpului de control, sarcinile şi competentele se vor stabili în baza hotărârii de guvern care va fi emisă în timp de 30 de zile de la promulgarea legii.

Înfiinţarea corpului de control la nivelul caselor teritoriale de pensii şi sectoriale va facilita recuperarea obligaţiilor de plată datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.

SECTIUNEA Pensia pentru limita de varstă Art. 53. (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevazute în anexa nr. 5.

La art.53 se va modifica alin.(3) astfel: (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru barbaţi, şi de 30 de ani pentru femei. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevazute în anexa nr. 5.

Stagiul complet de cotizare trebuie sa fie în concordanţă cu vârsta standard de pensionare, aşa cum este prevăzută de art. 53, alin.1, modificat de amendamentul mai sus prezentat.

SECTIUNEA 3 Pensia anticipată partială Art. 65. (4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limita de varstă.

La art.65 se va modifica alin.4 astfel: (4) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,5% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limita de vârstă.

Considerăm că penalizarea este mare şi deşi se încearcă descurajarea pensionărilor anticipate, în prezent, pentru multe persoane este singura alternativă (ca şi pentru cei din administraţie în condiţiile reducerii de personal).

SECTIUNEA 4 Pensia de invaliditate

La art. 76 se va modifica alin.1 astfel: (1) în situatia gradului III de

Considerăm o discriminare ca, pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din

Art. 76. -(1) în situatia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) se acordă numai persoanelor prevazute la art. 74.

invaliditate, stagiul potential prevazut la art. 75 alin. (1) se acorda persoanelor prevazute la art. 74 şi a celor care vin din activitate.

cauza unei boli obişnuite sau a unui accident care nu are legatură cu munca, sa nu fie acordat stagiu potential.

SECTIUNEA 5 Pensia de urmaş Art. 84. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş: a) până la varsta de 16 ani; b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învatamânt organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depaşi vârsta de 26 de ani; c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

La art.84 se va completa cu litera d) astfel: Art. 84. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş: a) până la varsta de 16 ani; b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învaţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b); d) urmaşii orfani de ambii parinţi pot beneficia de pensie de urmaş până la terminarea studiilor universitare, prima formă de învăţământ superior, peste vârsta de 26 ani.

Urmasii orfani de ambii parinti au o situatie financiara precara fata de celelalte categorii, creandu-le astfel posibilitatea continuarii studiilor chiar şi dupa 26 de ani.

Art. 106. (4) Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

La art.106 se va modifica alin.4 astfel: (4) Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 15 zile de la data emiterii.

Volumul mare de activitate din cadrul caselor de pensii nu permite transmiterea deciziei de pensie în termen de 5 zile de la data emiterii.

CAPITOLUL V Alte drepturi de asigurări sociale Art. 122. (3) Durata tratamentului balnear este de 12 - 18 zile .

La art. 122 se va modifica alin.3 astfel: Durata tratamentului balnear este de 12 zile.

Reducerea duratei unui sejur la tratament balnear, crează posibilitatea ca un numar mai mare de pensionari să beneficieze de bilete de tratament balnear.

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Legea nr.76/2002, actualizată, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

1. În conformitate cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. a) din Legea 76/2002, ‘‘şomerii prevăzuţi la art. 17 alin. 1 din lege beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii‘‘. Articolul 34 alin. 1^2 din lege precizează faptul că‘‘ pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parţial, stagiul de cotizare prevăzut la aliniatul 1 lit. a) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial‘‘ . Normele metodologige de aplicare a legii privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, H.G. 174/2002, precizează la articolul 17 faptul că ‘‘în aplicarea prevedrilor art. 34 alin. 1^2 din lege, stagiul de cotizare aferent unui contract de muncă cu timp parţial se stabileşte ca raport între timpul de muncă pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă cu timp parţial şi durata normală de lucru‘‘. Din interpretarea acestor prevederi legale reiese distinct faptul că persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parţial de 4 ore/zi realizează în ultimele 24 de luni un stagiu cotizare de 12 luni însă, având în vedere prevederile art. 34 alin. 1 lit. a) din Legea 76/2002, aceste categorii de salariaţi pentru a putea beneficia de indemnizaţie de şomaj este necesar ca cererea de solicitare a indemnizaţiei să fie depusă în aceiaşi zi cu data încetării raporturilor de muncă. Acest fapt este aproape imposibil de realizat având în vedere numărul mare de acte ce trebuie depuse cu ocazia solicitării dreptului la şomaj. În această situaţie un salariat încadrat în muncă cu contract individual de muncă cu timp parţial de 4 ore/zi, dacă depune cererea de acordare a indemnizaţiei chiar şi a doua zi după încetarea raporturilor de muncă, nu va putea beneficia de această măsură de protecţie a legii deoarece, în condiţiile art. 34 alin. 1 lit. a) din Legea 76/2002, în ultimele 24 de luni anterior depunerii cererii solicitantul realizează un stagiu de cotizare de 11 luni şi 29 de zile insuficient stabilirii şi acordării dreptului la şomaj.

Mai mult decât atât o persoană încadrată cu contract de muncă cu timp parţial de 2 ore/zi, nu va putea beneficia de indemnizaţie de şomaj niciodată deoarece stagiul de cotizare realizat în ultimele 24 de luni va fi în condiţiile art. 34 alin. 1^2 din lege coroborate cu art 17 din HG 174/2002 de doar 6 luni.

Având în vedere cele mai sus relatate consider că, de lege ferenda , prevederile art. 34 alin. 1 din Legea 76/2002 şă fie modificate în sensul introducerii unui nou aliniat care să aibă următorul cuprins:

Art. 34 alin. 1^2) ‘‘prin excepţie de la prevedrile art. 34 ain. 1 lit. a) din lege, persoanele încardrate cu contract individual de muncă cu timp parţial se consideră că au un satgiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni anterior încetării raporturilor de muncă dacă cererea de solicitare a indemnizaţiei de şomaj este formulată în termen de 10 de zile de la data încetării raporturilor de muncă’’ 2. Potrivit prevederilor art. 75 din Lg. 76/ 2002, persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliu primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a 7 salarii minime brute pe ţară în vigoare la data instalării’’. În conformitate cu prevederile art. 45 din H.G. 174/2002, beneficiarii primei de instalare prevăzute la art. 75 din lege sunt persoanele care se încadrează în muncă pe o perioadă de cel puţin 12 luni. Sancţiunea nerespectării obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă de 12 luni de la angajare este prevăzută de art. 76 din lege care precizează faptul că ’’angajaţii au obligaţia de restitui integral sumele primite conform art. 73^1, 74 şi 75, în situaţia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi:

a) art. 55 lit. b), art. 56 lit. g), şi art. 79 din Lg. 53/2003-Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art. 61 lit. b) din Lg. 53/2003-Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

c) art.84 alin. (1) lit. b) şi e), alin. 2 lit. f) şi g) şi alin. 5 din Lg. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare.

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol din lege precizează faptul că, în situaţia nerespectării prevederilor alin. 1, recuperarea sumelor prevăzute la art. 73^1, 74 şi 75 se va face în baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri executorii.

Din interpretarea acestor prevederi legale reiese distinct faptul că, pentru a beneficia de prima de instalare prevăzută de art. 75 din Lg. 76/2002, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii :

- să fie beneficiar al dreptului reprezentând indemnizaţia de şomaj ; - încadrarea în muncă într-o altă localitate să intervină în perioada de acordare a

indemnizaţiei de şomaj ; - ca urmare a încadrării în muncă persoana respectivă să îşi schimbe domiciliul în localitatea

în care îşi desfăşoară activitatea; -contracul individual de muncă al persoanei solicitante să fie încheiat la momentul angajării pe

o durată de cel puţin 12 luni calendaristice. De asemenea, în situaţia în care beneficiarului drepturilor prevăzute la art. 75 din lege îi

încetează raporturile de muncă prin unul dintre motivele prevăzute la art. 76, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la încadrarea în muncă, acesta este obligat, în baza angajamentului încheiat să restituie în totalitate sumele primite cu titlu de primă de instalare.

Faţă de aspectele mai sus evidenţiate referitoare la dispoziţiile care reglementează condiţiile de acordare sau de restituire a drepturilor reprezentând prima de instalare prevăzute de Legea 76/2002, având în vedere chiar şi motivaţia dată de către instanţa de recurs, consider ca, de lege ferenda, prevederile art. 76 din acelaşi act normativ să fie modificate.

Această modificarea a prevederilor art. 76 din Legea 76/2002 ar trebui să vină în sprijinul acelor beneficiari ai prevederilor art. 75 din lege care, deşi raporturile de muncă ale acestora au încetat din motive imputabile lor într-o perioadă mai mică de 12 luni de la angajare totuşi, aceste persoane au avut continuitate în muncă chiar dacă la alţi angajatori, precum şi acelaşi domiciliu cu cel pentru care au primit prima de instalare. Dacă aceşti beneficiari fac dovada că pe o perioadă de cel puţin 12 luni de la prima angajare nu şi-au schimbat domiciliu şi din înscrisurile din carnetul de muncă reiese că au continuitate, chiar şi la mai mulţi angajotori, pe viitor, printr-o nouă reglementare legală s-ar putea dispune exonerarea acestor categorii de beneficiari de la obligaţia de restituire a sumelor încasate.

Mai mult decât atât, dacă prin art. 72 alin. 2 din Legea 76/2002, ce a fost introdus prin OUG 144/225, s-a restricţionat sfera acordare a stimulentului prevăzut alin 1) al aceluiaşi articol în sensul că, ‘‘nu beneficiază de aceste sume persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii doi ani‘‘ , atunci şi în privinţa beneficiarilor art. 75 din acelaşi act normativ, se poate introduce un nou aliniat prin care să limiteze acordarea primei de instalare acelor solicitanţi în privinţa cărora se constată că au mai avut în ultimii 2 ani raporturi de muncă cu acelaşi angajator.

Concluzionând, în privinţa prevederilor art. 75 şi 76 din Lg. 76/2002 se pot introduce câte un aliniat nou cu următoarea formulare:

-art. 75 alin. 2) ‘‘nu beneficiază de prevedrerile alin. (1), persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii doi ani, precum şi persoanele pentru care plata indemniazţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei de contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a)‘‘;

- art. 76 alin. 2) ‘‘prin excepţie de la prevederile alin. 1), beneficiarii prevederilor art. 73^1, 74 şi 75 din lege sunt scutiţi de la restituirea sumelor primite, chiar dacă încetarea raporturilor de muncă

sau de serviciu intervine într-o perioadă mai mică de 12 luni de la angajare şi în condiţiile prevăzute de lit. a) şi lit. b), dacă fac dovada că în perioada de 12 luni calendaristice de data acordării primei de angajare au continuitate în muncă, chiar şi la mai mulţi angajatori, şi au acelaşi domiciliu cu cel pentru care au primit aceste sume‘‘

Prin analogie, se poate merge şi mai departe, în sensul modificării prevederilor art 73^1, 74 din Lg. 76/2002, care vor avea următorul cuprins:

-art 73 alin. 1^1 ‘‘nu beneficiază de prevederile alin. (1), persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii doi ani‘‘

-art. 74 alin. 2 ‘‘nu beneficiază de prevederile alin. (1), persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii doi ani, precum şi persoanele pentru care plata indemniazţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei de contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a)‘‘.

3. Datorită numărului mare de debite create şi a dificultăţilor de recuperare pe care le-am întâlnit în practică, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 73^1 alin1), având în vedere şi art. 73^1 alin. 3), consider că prima de încadrare, de care beneficiază absolvenţii de învăţmânt conform 73^1 alin1), să fie acordată în următorul fel:

-pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ, care fac dovada menţinerii raporturilor de muncă pe o perioadă de cel puţin 12 luni, prima de încadrare să fie acordată, la cerere, după împlinirea termenului de 12 luni de la angajare;

-pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ, cărora raporturile de muncă le-au încetat într-o perioadă mai mică de 12 luni de la încadrarea în muncă prin unul din motivele prevăzute la art. 5 din H.G.174/2002, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002, prima de încadrare să fie acordată, la cerere, într-un termen de 60 de zile calendaristice de la data încetării raporturilor de muncă; termenul de 60 de zile este un termen de decădere. -eliminarea adeverintei de la medicul de familie ca parte componenta a dosarului de somaj (vine omul din cimpul muncii-, şi noi solicitam dacă mai este apt de munca) -eliminarea adeverintei fiscale(se poate lasa declarativ dacă persoana se va autoriza ulterior şi va realiza venituri-din toate persoanele care prezinta certificat fiscal nu exista nici 1la 10000 cu situatie de realizare venituri. -indemnizatia de somaj ar trebui sa fie suma fixa pentru toate persoanele ce intra în somaj,fiind considerat un ajutor,si ca perioada la fel-9 luni perioada egala. -eliberarea adeverintei de social sa se faca la o perioada de 3 luni -prezentarea la viza sa se faca la 3 luni personal, pe baza de card sau amprenta digitala -reglementarea adeverintelor de stagiu din alte judete(avem posibilitatea de a le verifica din bazele noastre) -din programul de integrare cu Revisal ITM rezulta articolul de incetare al activitatii(nu se mai solicita adeverinta cu motivul incetarii)

-marirea numarului de personal cu atributii de consiliere a somerilor şi angajatorilor -modificarea art 17 litera a) din Legea 76/2002 cu modificarile şi completarile ulterioare care prevede ca : le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor cu urmatorul articol le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor , cu exceptia art.61 litera d) din codul muncii, dacă acesta intervine dupa o perioada de 6 luni sau dupa perioada de proba. -acordarea masurilor de stimulare în conformitate cu art.80, 85 din Lege , în ultimul an de indeplinire a obligatiilor pe care le au angajatorii de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale acestora de cel putin 3, respectiv 2 ani de la data incadrarii. -acordarea masurilor de stimulare prevazute la art.80 din Lege pentru incadrarea absoventilor pe posturi corespunzatoare nivelului studiilor absolvite. La art. 66^1, alin. (2), să se modifice lit. d), care să conţină următorul enunţ:

Art. 66^1 (2) d) să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de o sumă care să acopere cheltuielile de transport, calculată ca produs între tariful pe kilometru, stabilit la nivel central, numărul de kilometri dintre cele două localităţi şi numărul de zile de curs efectuate. Sau, să se prevadă printr-o lege nouă, gratuitatea pe toate mijloacele de transport pentru persoanele care prezintă o adeverinţă emisă de AJOFM, prin care se stipulează că persoana participă la un curs organizat de agenţie în perioada… Fundamentare modificare: Măsura s-ar constitui într-o abordare modernă a activităţii de decontare a documentelor de transport, în cazul implementării ei persoanele ar avea posibilitatea să circule şi cu autoturismele personale sau s-ar putea deplasa cu maşini ale cunoscuţilor, prietenilor, deoarece nu sunt rare cazurile în care înainte sau după orele de instruire, cursanţii aşteaptă zeci de minute autovehiculele care circulă după orar. La art. 66^1, alin. (2), să se adauge lit. f), care să conţină următorul enunţ: Art. 66^1 (2) f) să beneficieze de o sumă fixă, stabilită la nivel central, care să le fie plătită în termen de 30 de zile de la absolvirea programului de formare. Fundamentare modificare: Şomerilor înregistraţi în baza noastră de date li se par din ce în ce mai puţin atractive programele de formare pe care le organizează agenţia noastră, deoarece firmele care accesează fonduri europene au introdus această practică foarte atractivă pentru cursurile de formare profesională pe care ele le organizează, obţinând şi o prezenţă exemplară, şi un excelent procentaj de absolvire. De aceea, propunem ca pentru cursurile de nivel 1, suma să fie de 300 RON, pentru cele de nivel 2 – 600 RON, iar pentru cele de nivel 3 – 900 RON.

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ŞI INSPECȚIE SOCIALĂ GORJ


- Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat; - Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei; - OUG nr. 111 / 2010 privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea

copiilor; - OUG nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului

rece.

1. Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Propuneri:

Acordarea pentru o perioadă determinată a ajutorului social, maxim 12 luni, întrucât dependenţa unui număr mare de beneficiari reduce oferta agreată de muncă şi imobilizează fonduri în programe care nu s-au dovedit eficiente.

Prelungirea acordarii ajutorului social în cuantumul stabilit, pentru o perioada de 6 luni, incepand cu luna angajarii, în cazul în care persoana singura apta de munca sau persoana apta de munca din familia beneficiara de ajutor social se incadreaza în munca;

Exceptarea subvenţiilor agricole din calculul venitului net lunar al familiei; Titularul ajutorului social să fie obligat ca odată cu depunerea cererii de acordarea dreptului să

semneze şi un angajament de plată pentru recuperarea sumelor platite necuvenit, care să fie transmis AJPIS.

Simplificarea formularului de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, având în vedere că o mare parte din beneficari sunt nescolarizaţi.

Instituirea obligativităţii unităţilor administrativ teritoriale de a face o evaluare reală a situaţiei financiare a beneficiarilor, anterior stabilirii drepturilor prin confruntarea cu informaţiile deţinute de alte instituţii(CNPP, ANOFM, ANAF, etc.),element important de eliminare a erorilor, fraudei şi corupţiei.

2. Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei. Propuneri:

Adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ la care sunt înscrişi copiii, să ateste că aceştia

frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii precum şi numărul de absenţe nemotivate din semestrul şcolar anterior.

Exceptarea subvenţiilor agricole din calculul venitului net lunar al familiei; Simplificarea formularului de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, având în vedere că o

mare parte din beneficari sunt nescolarizaţi. Angajamentul de plată semnat de către reprezentantul legal la solicitarea dreptului, în vederea

recuperării sumelor platite necuvenit, să fie transmis AJPIS. 3. OUG nr. 111 / 2010 din privind concediul şi indemnizaţia pentru cresterea copiilor.

Propuneri:

Instituirea obligativităţii angajatorilor, să anunţe AJPIS în cazul reluării activităţii beneficiarilor indemnizaţiei pentru creşterea copilului. 4. OUG nr. 70/2011 privind masurile de protectie sociala în perioada sezonului rece. Propuneri:

Pentru acordarea ajutorului de încălzirea locuinţei, ancheta socială, unde pot să fie solicitate orice acte doveditoare privind situaţia declarată, să fie efectuată înainte de aprobarea ajutorului pentru încălzire şi nu după, pentru a putea fi evitată neconcordanţa în declaraţii a solicitantului.

GARDA FINANCIARĂ SECȚIA GORJ


- Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; - Legea nr. 31/1990 republicată, privind societăţile comerciale; - O.G. nr. 99/2000 republicată, privind comercializarea produselor şi

serviciilor de piaţă; - O.U.G. nr. 28/1999 republicată, privind obligaţia agenţilor economici de a

utiliza aparate de marcat electronice fiscale; - Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru

transportul intern.

I. Referitor la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale :

Completari : - În cazul săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, să nu se dea dreptul de compensare a

prejudiciilor stabilite cu eventualele sume pe care agentul economic le are de recuperat de la bugetul de stat (TVA de recuperat, diminuare pierdere fiscală, etc.) ;

- Pentru fapte de evaziune fiscală cu prejudiciu de până la 5.000 euro, să se aplice sancţiune contraventională egală cu dublul sumei sustrase .

II. Referitor la Legea nr. 31/1990 republicată, privind societăţile comerciale :

Completare : - Cesiunea părţilor sociale sau modificările apărute în acţionariatul societatilor comerciale, sa fie

facute doar dupa obtinerea unui certificat din partea organelor fiscale din care să reiese că agentul economic nu are datorii la bugetele de stat.

III. Referitor la O.G. nr. 99/2000 republicată, privind comercializarea produselor şi

serviciilor de piaţă: Completări :

- Obligativitatea declarării exprese a activităţiilor desfăşurate de punctele de lucru ale unei societăţi comerciale, respectiv delimitarea clară a unităţilor (punctelor de lucru) care desfăşoară comerţ cu ridicata, de cele care desfaşoară comerţ cu amănuntul.

- Obligativitatea ca unităţile care declară comerţ cu ridicata să comercializeze produse numai către alte societă ţi comerciale (în scopul revânzării) şi interzicerea de a comercializa produse direct catre populaţie (consumatori finali).

IV. Referitor la O.U.G. nr. 28/1999 republicată, privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

Modificări: - În cazul constatării neutilizării aparatului de marcat electronic fiscal, dacă agentul economic se

află la prima abatere, să fie aplicată doar sancţiunea contravenţională a amenzii, fără măsura complementară de suspendare a activităţii pentru o perioadă de 3 luni.

- Având în vedere cuantumul relativ mare al sancţiunii aplicabile pentru nedotarea sau neutilizarea aparatului de marcat electronic fiscal, sa fie introdusă posibilitatea achitarii a ½ din minimul amenzii în termen de 48 ore.

V. Referitor la Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru

transportul intern Completare:

- Pentru biletele de călătorie reduse cu 50%, să fie introdusă obligativitatea emiterii de bonuri fiscale (contravaloare a 50% din pretul intreg al călătoriei), care să conţină datele de identificare ale clientului, respectiv numele, prenumele clientului, tipul şi numărul cuponului, ca în cazul bonurilor fiscale emise de aparatele de marcat destinate magazinelor duty-free (cf. art. 56, alin. 4, lit. ‚a’ din H.G. nr. 479/2003);

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ GORJ

1. Dată fiind reducerea personalului de specialitate de la nivelul unităţilor administrativ - teritoriale agricole şi existenţa unor sarcini la nivelul Direcţiei pentru Agricultură care implică în mod obligatoriu colectarea unor date oficiale din judeţ ( referitoare la suprafeţe, producţii, realizarea tehnologiilor), considerăm necesare adaptarea unor norme legislative care să permită o colaborare instituţională cu primăriile în acest domeniu, adică în transmiterea acestor date în mod operativ către D.A.J.

2. Compartimentul de inspecţii de la nivelul D.A.J., reprezintă inspecţii tehnice vizând în general etichetarea conformităţii şi eventual analize de specialitate. De aceea, considerăm excesiv cuantumul amenzilor stabilit pentru eventualele deficienţe ca şi lipsa posibilităţii achitării la jumatate a sumelor în decurs de 24 - 48 ore. Exemplu 3.000 lei pentru o etichetare necorespunzatoare la produsele de panificatie.

Considerăm benefică reaşezarea prin reducere a acestor cuantumuri. 3. Rezolvarea vidului legislativ apărut prin abrogarea OG 42/1995 şi neînlocuirea cu un alt act

normativ. 4. La scoaterea din circuitul agricol a suprafeţelor destinate amenajărilor piscicole nu se

percepe nici o taxă. Există însa o practică în a solicita scoaterea din circuitul agricol pentru asemenea utilizări, dar în fapt se utilizează aceste suprafete pentru furnizarea de nisip, pietriş, piatră, făra ca suprafeţele să fie utilizate în scopul iniţial.

Solicităm un act administrativ care să permită verificarea şi sancţionarea unor asemenca abateri.

AGENȚIA DE PLĂȚI ŞI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ GORJ - CENTRUL JUDEȚEAN

GORJ


- OMADR 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu;

- OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

1. Modificarea art. 2 şi 3 ale OMADR 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu

2. De asemenea, este necesar să se prevadă prin reglementări legislative cel puţin la nivel de ordine ale ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, modalităţile concrete de verificare a modului de utilizare a fondurilor financiare accesate de fermieri atât în sector vegetal cât şi animalier, potrivit destinaţiei pentru care au fost acordate.

, în sensul acordării primei pe exploataţie pentru animalele din specia bovine, existente în RNE şi deţinute de fermier la data solicitării sprijinului financiar şi nu după o dată de referinţă stipulată de actul normativ.

3. Pentru APIA ar fi oportună modificarea art. 24 din OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

- vechimea şi starea tehnică actuală a parcului auto;

, cu modificarile şi completarile ulterioare, în sensul deblocării achiziţiilor de autoturisme de provenienţă autohtonă, mobilier şi aparatură birotică, bunuri care ne sunt strict necesare în buna derulare a activităţii instituţiei, având în vedere:

- imposibilitatea achiziţionării obiectelor de inventar de natura pieselor de mobilier necesare dotării birourilor salaraiaţilor în perspectiva mutării sediului Centrului judeţean APIA Gorj; - insuficienţa aparaturii de birotică sau starea precară a celor existente care poate crea greutăţi în relaţia zilnică cu fermierii - deblocarea unor fonduri financiare necesare construcţiei propriilor sedii ale centrelor locale şi judeţene APIA, diminuând foarte mult cheltuielile cu bunurile şi serviciile de natura chiriilor sau plata utilităţilor publice; 4. In aceeaşi linie trasată de actul normativ antemenţionat, în ceea ce priveşte restricţia angajărilor, este necesară iniţierea unui act normativ care să permită instituţiilor şi autorităţilor publice să ocupe posturile care se vacantează, având în vedere că în cadrul tuturor instituţiilor/autoritaţilor publice există angajaţi care în viitorul apropiat urmează a fi pensionaţi pentru limită de vârstă, situaţie ce conduce la vacantarea unor posturi care nu mai pot fi ocupate în integralitate potrivit prevederile legislative actuale (art. 22 al OUG 34/2009). 5. Efectuarea unor modificări legislative privind acordarea majorării salariale prevăzută de art. 7 din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Este necesara modificarea art. 7 alin.(1) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APIA, în sensul acordării majorării salariale, pentru toţi angajaţii APIA, în procent de 75% calculat la salariul de bază şi nu doar acordarea a 25 de clase de salarizare, care reprezintă o majorare salarială de doar 62,5% calculată la salariul de bază, prejudiciind în acest fel o parte a angajaţilor APIA, realizând în acelaşi timp un tratament discriminatoriu în rândul salariaţilor. 6. Este necesară iniţierea şi urgentarea publicării actului normativ privind reducerea accizei la motorină destinată lucrărilor agricole în sector vegetal, animalier şi de îmbunătăţiri funaciare, având în vedere apropiata campanie agricolă de primăvară. 7. Iniţierea unei legi unice de salarizare a personalului care gestionează fonduri europene, indiferent de programul derulat.

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Planul local de acţiune pentru mediu - PLAM - Legea nr.49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Propunere - Planul local de acţiune pentru mediu - PLAM Referitor la elaborarea PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU, în vederea

atingerii obiectivelor dezvoltării durabile la nivel local, prin activităţi de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu;

În cadrul procesului de elaborare PLAM şi ulterior activităţilor de implementare şi monitorizare, autorităţile publice locale şi judeţene au un rol primordial.

Având în vedere faptul că documentul elaborat urmează a fi instituţionalizat şi adoptat prin Hotărâre a Consiliului Judeţean, considerăm că este necesară completarea legislaţiei în vigoare cu o prevedere legislativă care să reglementeze atribuţii şi responsabilităţi clare ale tuturor entităţilor implicate în desfăşurarea procesului de planificare de mediu. Coordonarea întregului proces ar trebui să revină Consiliilor Judeţene, având în vedere faptul că acestea elaborează strategiile şi planurile de dezvoltare la nivel judeţean pe toate domeniile, inclusiv de mediu, asigurându-se astfel concordanţa cu aceste documente de planificare. în cadrul acestui proces, instituţia de mediu participă activ la activitatea de elaborare, urmând a fi totodată cea care avizează planul elaborat, înainte de adoptarea acestuia prin Hotărâre a Consiliului Judeţean.

Propunere de modificare pentru Legea nr. 49 din 13 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Propunere pentru modificarea Art. 22 Propunem uniformizarea denumirilor tipurilor de zone interne pentru toate categoriile de arii

naturale protejate care fac obiectul acestui articol. Denumirea unor tipuri de zonare internă diferit în funcţie de categoria de arie naturală protejată (parc naţional sau natural), nu aduce nimic în plus şi de multe ori produce confuzie. Ex: zonele tampon denumite diferit în parcurile naţionale faţă de cele naturale. De asemenea ar trebui eliminată prevederea conform căreia zonele tampon sunt doar între zonele de protecţie integrală şi zonele de dezvoltare durabilă, neavând zone tampon între zonele de protecţie strictă şi zonele de dezvoltare durabilă (pentru că pot exista şi astfel de cazuri). Nu înseamnă că o zona de protecţie strictă trebuie neapărat să fie înconjurată de o zona de protecţie integrală.

Propunere pentru modificarea Art. 26 alin (3) Forma actuală: ART. 26 (3) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de

utilizare sunt scutiţi de plata impozitului pe teren. Forma modificată: (3) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate sunt scutiţi de plata

impozitului pe teren. Prevederile acestui articol ar trebui să fie corelate cu Art. 257 din Legea nr. 571 din 22

decembrie 2003 privind Codul fiscal. Mai concret, în Art. 257 ar trebui introdusă o prevedere legată de scutirea de impozit pentru proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate, astfel încât Art. 26 din Legea nr. 49 din 2010 să fie aplicabil în practică, deoarece primăriile percep taxele şi impozitele şi acordă scutirile conform prevederilor din codul fiscal. Dacă prevederile celor două legi nu sunt corelate, primăriile nu vor acorda scutirile conform legislaţiei de mediu, proprietarii fiind nevoiţi să îşi obţină drepturile în instanţele de judecată. Este o situaţie des întâlnită.

In concluzie, pentru a elimina neconcordanţele, ia Art. 257 din codul fiscal ar trebui introdusă după litera g), litera g'), care să aibă următorul conţinut:

Art. 257 - Scutiri Impozitul pe teren nu se datorează pentru: g') orice teren extravilan situat în arii naturale protejate, declarate conform legislaţiei în vigoare Tot la Art. 26 ar fi necesară o completare la alin. (4), unde ar fi indicat ca pe lângă referirea la

administraţiile ariilor naturale protejate să fie incluşi şi custozii:

Forma modificată: (4) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de

administraţia/custodele ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.

Ar fi necesară o completare a Art. 28, alin. (2) urmând a fi introduse şi programele alături de planuri şi proiecte.

Forma modificată: (2) Orice plan, program sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru

managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri, programe ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.

Tot la Art. 28, ar fi necesară o completare a alin. (9), aici urmând a fi introdusă o nouă literă, d). pentru a le permite proprietarilor de terenuri să desfăşoare anumite activităţi tradiţionale în siturile Natura 2000 care adăpostesc specii şi habitate prioritare. Acest erticol nu poate fi eliminat din legislaţie deoarece, în acest fel nu ar mai respectate prevederile DIRECTIVEI CONSILIULUI 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

Forma modificată: (9) în situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în

vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind:

a) sănătatea sau siguranţa publică; b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;

c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al

Comisiei Europene. d) desfăşurarea unor activităţi tradiţionale de către comunităţile locale prin practici tradiţionale,

ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale (cositul, păşunatul, agricultura tradiţională, exploatare de masă lemnoasă în special în vederea asigurării lemnului de foc pentru iarna, exploatarea altor resurse ce constituie activitate tradiţională).

La Art. 43 ar fi necesar ca alin. (9) să fie completat cu tipurile de activităţi ce se pot derula în peşterile de clasă B.

DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - HG nr.984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

Nr. crt.

Nr. articol actual Alineat Punct Conţinutul articolului nemodificat (actual)

Conţinutul articolului modificat Motivarea propunerilor

Observaţii

1 6, lit. b) din HG nr.984/2005 privind

stabilirea şi sancţionarea

contravenţiilor la normele sanitare

veterinare şi pentru siguranţa

alimentelor, cu modificările şi completarile

ulterioare

- 3 Nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a cerinţelor stabilite de autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor competentă pentru importul, exportul şi tranzitul de animale, produse alimentare, produse medicinale de uz veterinar, alte produse de uz veterinar sau de produse destinate nutriţiei animalelor;

Netransmiterea notificărilor privind operaţiunile de import sau comerţ intracomunitar din statele membre ale Uniunii Europene cu produse alimentare către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

Nu se solicită modificarea acestui punct, doar o completare în cadrul art. 6, lit. b)

2 - - - - Absenţa documentelor care descriu aplicarea, implementarea şi menţinerea unei proceduri permanente bazată pe principiile analizei riscului în punctele critice de control – HACCP – în unităţile de preparare/producţie/procesare a alimentelor, cu excepţia situaţiilor în care riscurile pot fi controlate prin implementarea cerinţelor preliminare. Absenţa înregistrărilor sau nereguli în înregistrarea procedurilor esenţiale pentru siguranţa produsului.

3 3, lit. b) - 3 Efectuarea transporturilor de produse şi subproduse de origine animală cu mijloace de transport neautorizate sanitar veterinar sau neigienizate.

Efectuarea transporturilor de produse alimentare şi subproduse de origine animală cu mijloace de transport neautorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor sau neigienizate.

Neconformitate frecvent întâlnită.

4 - - - - Comercializarea către consumatorul final direct din mijloace de transport al produselor alimentare.


5 Acordarea de subventii proprietarilor de animale numai după certificarea de către medicului veterinar local în ceea ce priveşte efectivele de animale existente în gospodărie la data acordarii subvenţiilor


6 Emiterea unui act normativ care să stabilească o metoda de identificare permanentă a câinilor (microciparea) şi stabilirea unei taxe pentru proprietarii care deţin mai mult de doi caini.

INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „LT. COL. DUMITRU PETRESCU” AL

JUDEȚULUI GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în M.Of. nr. 361 din 26.04.2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15 din 28.02.2005 (M.Of. 190 din 07.03.2005); - H.G. nr. 1491 din 09.09.2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, publicată în M.Of. nr. 885 din 28.09.2004; - H.G. nr. 2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte autorităţi publice centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată în M.Of. nr. 9 din 04.01.2005; - H.G. nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicată în M.Of. nr. 603 din 13.07.2005; - Legea 481/2004 privind protecţia civilă cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. - Ordinul nr. 1475/551/2006 al M.A.I. şi M.A.P.D.R. pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure - Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

Nr. crt.

Denumirea actului legislativ Prevedere actuală Propunere de

modificare/completare Argument

1.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21

din 15.04.2004 privind Sistemul

Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, publicată în

M.Of. nr. 361 din 26.04.2004, aprobată

cu modificări prin Legea nr. 15 din

28.02.2005 (M.Of. 190 din 07.03.2005)

Art. 27 alin. (2) Centrele operative (temporare) care se constituie numai la declararea starii de alerta, pe timpul funcţionarii lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute la alin. (1). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţa, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.

Art. 27 se introduce alin. (3) – La primirea atenţionărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, pe timpul producerii situaţiilor de urgenţă până la declararea stării de alertă, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) în vederea asigurării stării de operativitate şi a capacităţii optime de intervenţie, ministerele, instituţiile publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să instituie serviciul de permanenţă, cu personal corespunzător.

Până la constituirea

centrelor operative cu

activitate temporară în

condiţiile prezentei

ordonanţei, nu pot fi îndeplinite anumite atribuţii

ce ţin de înştiinţarea

privind iminenţa producerii unor

situaţii de urgenţă,

monitorizarea evoluţiei

acestora şi asigurarea fluxului

informaţional. ART. 37 Constituie contravenţii la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele fapte: a) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă; b) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri; d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; e) neîntocmirea planurilor de evacuare; f) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare; g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare.

ART. 37 Constituie contravenţii la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele fapte: a) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă; b) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri; d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; e) neîntocmirea planurilor de evacuare; f) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;

g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare.

h). neinstituirea serviciului de permanenţă conform art. 27 alin. (3).

Având în vedere importanţa

misiunilor ce trebuie

îndeplinite privind

asigurarea fluxului

operaţional în cadrul

Sistemului Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă se impune a fi

angajată răspunderea

contravenţională pentru

nerespectarea obligaţiei

prevăzute la Art. 27. alin.

(3) propus a se introduce.

Art. 38 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 37 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei faptele prevăzute la lit. a) şi b); b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) şi f);

Art. 38 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 37 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 3000 lei la 5000 lei faptele prevăzute la lit. a) şi b); b) cu amendă de la 2000 lei la 3000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) şi f);

Nr. crt.



c) cu amendş de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei faptele prevăzute la lit. g).

c) cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei faptele prevăzute la lit. g). d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei pentru faptele prevăzute la lit. h).

2.

H.G. nr. 1491 din 09.09.2004, pentru

aprobarea Regulamentului

cadru privind structura

organizatorică, atribuţiile,

funcţionarea şi dotarea comitetelor şi

centrelor operative pentru situaţii de

urgenţă, publicată în M.Of. nr. 885 din

28.09.2004

Art. 6. - (1) Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii. (2) Centrele prevăzute la alin. (1) se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1, ori din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale oraşelor şi comunelor, precum şi la structurile teritoriale subordonate, coordonate ori de sub autoritatea instituţiilor prevăzute la art. 5. La nivelul municipiului Bucureşti, atribuţiile centrului operativ se exercită de către centrul operaţional din structura inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. (3) Centrele operative cu activitate temporară asigură şi organizează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite de autorităţile publice centrale sau locale prevăzute la alin. (2).

Art. 6 se introduce un nou alin. (4) – La primirea atenţionărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, pe timpul producerii situaţiilor de urgenţă până la declararea stării de alertă, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute din art. 27 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 în vederea asigurarii stării de operativitate şi a capacităţii optime de intervenţie şi funcţionarea corespunzătoare a comitetelor pentru situaţii de urgenţă, ministerele, instituţiile publice centrale şi autorităţil administraţiei publice locale au obligaţia să instituie şi să asigure serviciul de permanenţă “24/24h”, cu personal corespunzător prevăzut la alin. (2).

Până la constituirea

centrelor operative cu

activitate temporară în

condiţiile prezentei

hotărâri nu pot fi îndeplinite

anumite atribuţii ce ţin de

înştiinţarea privind iminenţa producerii unor

situaţii de urgenţă,

monitorizarea evoluţiei

acestora şi asigurarea fluxului

informaţional.

Art. 7. Centrele operative permanente şi temporare se constituie prin ordin al ministrului/conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului, după caz

Art. 7. - Centrele operative permanente/ temporare şi serviciul de permanenţă se constituie/instituie prin ordin al ministrului/conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului, după caz.

Anexa nr. 1 Ministerele şi instituţiile publice centrale la care se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă.

Este necesară actualizarea cu noile denumiri ale ministerele şi instituţiile publice centrale la care se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă.

Nr. crt.



3. H.G. nr. 2288 din 09.12.2004 pentru

aprobarea repartizării

principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte autorităţi publice centrale şi

organizaţiile neguvernamentale

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată

în M.Of. nr. 9 din 04.01.2005

Anexa nr. 1 Repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale şi organizatiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situatiilor de urgenta Anexei nr. 3 Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă

Se impune revizuirea şi actualizarea anexelor cu privire, atât la noile denumiri ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale cât şi în ceea ce priveşte repartizarea managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, funcţiilor de sprijin şi stabilirea concretă a activităţilor specifice ce se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin.

Având în vedere faptul că au fost

create şi reorganizate

noile ministere şi instituţii

publice centrale se impune

revizuirea şi actualizarea

celor 2 anexe.

De asemenea este necesar a se stabilii concret corespondenţii în plan teritorial ai noilor ministere şi instituţii publice centrale care să asigure managementul tipurilor de risc repartizate în Anexa nr. 3 şi să îndeplinească activităţile specifice în cadrul funcţiilor de sprijin repartizate în Anexa nr. 1.

Acest lucru este necesar pentru a

se crea responsabilităţi în plan teritorial

privind asigurarea

managementul tipurilor de risc şi îndeplinirea funcţiilor de

sprijin 4. H.G. nr. 642 din

29.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor

de clasificare a unităţilor

administrativ-teritoriale,

instituţiilor publice şi operatorilor

economici din punct de vedere al protecţiei

civile, în funcţie de tipurile de riscuri

specifice, publicată în M.Of. nr. 603 din

13.07.2005

Art. 6. - (1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici vor efectua analize de risc în detaliu, vor delimita geografic şi vor constitui bănci de date informatizate privind aceste riscuri, care vor fi reactualizate periodic şi integrate în sistemul naţional de monitorizare. (13.07.2007) (2) Anual cataloagele locale şi cel naţional se actualizează prin grija inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 6. - (1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi operatorii economici vor efectua analize de risc în detaliu, vor delimita geografic şi vor constitui bănci de date informatizate privind aceste riscuri, care vor fi reactualizate periodic şi integrate în sistemul naţional de monitorizare. (13.07.2007) (2) Anual cataloagele locale şi cel naţional se actualizează prin grija inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. (3) Reprezentanţii autorităţilor publice locale (primarii), conducătorii instituţiilor publice şi ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia, în urma efectuării perioadice a analizelor de risc prevăzute la alin (1), de a transmite la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă datele necesare reactualizării catalogului local cu riscurile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru a se crea responsabilitatea

directă în sarcina celor care asigură

managementul tipurilor de risc

în unitatea administrativ –

teritorială, instituţia publică

sau operatorul economic

Nr. crt.



5. Legea 481/2004 privind protecţia

civilă cu modificările şi completările

ulterioare

Art. 27 Primarul are urmatoarele atributii principale:

a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;

b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;

c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;

e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;

f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţa voluntare;

g) aprobă planurile de cooperare cu localitaţile învecinate şi organismele neguvernamentale;

h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;

i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de inştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

k) solicită asistenţa tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;

l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;

m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;

n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;

o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;

p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

Art. 27 Primarul are urmatoarele atributii principale:

a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă şi stabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora.

b) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;

c) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;

d) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

e) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;

f) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;

g) coordonează activitatea serviciilor de urgenţa voluntare;

h) aprobă planurile de cooperare cu localitaţile învecinate şi organismele neguvernamentale;

i) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;

j) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de inştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

k) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

l) solicită asistenţa tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;

m) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;

n) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;

o) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;

p) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;

Atribuţia prevăzută a se introduce la

litera a este de o importanţă

deosebită, fiind de fapt prima

atirbuţie a protecţiei civile conform art. 3 alin. (1) lit. a şi

de alt fel, ea constituie

contravenţie conform art. 75

lit. d: Constituie

contraventii la prevederile

prezentei legi urmatoarele

fapte: d) neasigurarea identificarii, a

monitorizarii şi a evaluarii

factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau

nestabilirea masurilor de

protectie impotriva efectelor

negative ale acestora;

şi se sancţionează

conform art. 76 alin (1) lit. e: Contraventiile

prevazute la art. 75 se

sanctioneaza cu amenda dupa cum urmeaza:

e) de la 2.000 de lei la 5.000 de

lei, faptele prevazute la lit. d), e), k) şi q).

De asemenea

această atribuţie este prevăzută în

lege, şi pentru conducătorii instituţiilor

Nr. crt.



q) coopereaza cu primarii localitaţilor sau ai sectoarelor limitrofe, dupa caz, în probleme de interes comun;

r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

q) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

r) coopereaza cu primarii localitaţilor sau ai sectoarelor limitrofe, dupa caz, în probleme de interes comun;

s) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

t)

publice, patronii şi managerii operatorilor economici la

art. 28 alin (1) lit. a.

Art.60, alin.1 La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor sunt obligate să participe şi serviciile pentru situaţii de urgenţă private Art.27, lit. f Primarul are obligaţia de a coordona activitatea serviciilor de urgenţă voluntare.

Se impune ca aceste obligativităţi să constituie contravenţii, încadrate la art. 75 şi să fie prevăzute ca sancţiuni la art. 76 alin (1).

Art.75, lit. i, corelat cu art.45, pct.7, art.27, lit. h, şi art.28, lit. l privind obligativitatea îndeplinirii măsurilor de menţinere a adăposturilor publice de protecţie civilă şi a instalaţiilor utilitare ale acestora în stare de funcţionare.

Se impune ca această obligativitate să constituie contravenţie şi să fie sancţionată, şi completat astfel: „pentru toate adăposturile de protecţie civilă (indiferent de forma de proprietate), atât pe timpul situaţiilor excepţionale cât şi pe timp de normalitate sau nedispunerea de măsuri în acest sens”.

Art.75, lit. j - neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă

Se impune completarea, respectiv „neparticiparea la instruirile, convocările, cursurile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă. Se impune analizarea prevederilor art.77, respectiv menţinerea sau nu a constatării contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către personalul de intervenţie.

La capitolul IX „Contravenţii şi sancţiuni” să fie stabilite şi prevăzute sancţiuni concrete pentru fiecare articol din lege care crează obligaţii şi atribuţii în domeniu (Ex. „neîndeplinrea obligaţiilor prevăzute de art. 25 lit. a-c se sancţionează cu amendă de la 100 de lei la 200 de lei” ); De asemenea se impune, să fie stabilite contravenţii şi sancţiuni pentru obligaţiile şi atribuţiunile în domeniu, prevăzute prin alte acte normative emise în baza legii

Nr. crt.



481/2004 (Ex: H.G. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, etc.

6.

Legea nr.307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor

Atrt. 14 Primarul are următoarele atribuţii principale: Lit. a) – q)

Art. 14 - A se introduce litera r) – Asigură solicitarea prin Certificatul de Urbanism, emis în vederea eliberării Autorizaţiei de Construire, a Avizului de securitate la incendiu, pentru acele construcţii, instalaţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu aprobate prin Hotărâre de Guvern; - A se introduce litera s) – Asigură solicitarea prin Certificatul de Urbanism, emis în vederea eliberării Autorizaţiei de Construire, a Avizului de protecţie civilă, pentru acele construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajază puncte de comandă, aprobate prin Hotărâre de Guvern;

În urma controalelor efectuate la

localităţi, s-a constatat că la

eliberarea Certificatelor de

Urbanism nu sunt solicitate

Avizele de securitate la incendiu şi Avizele de

protecţie civilă, în conformitate cu prevederile

H.G.R. nr. 1739/2006

pentru aprobarea

,,Categoriilor de construcţii şi

amenajări care se supun

avizării şi/sau autorizării

privind securitatea la

incendiu”, respectiv

H.G.R. nr. 560/2005 pentru

aprobarea ,,Categoriilor de

construcţii la care este

obligatorie realizarea

adăposturilor de protecţie civilă,

precum şi a celor la care se

amenajează

Nr. crt.



puncte de comandă”

-

Corelarea între Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi Ordinul nr. 1475/551/2006 al M.A.I. şi M.A.P.D.R. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure, în ceea ce priveşte întocmirea planurilor de intervenţie la fondul forestier de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

În Regulamentul pentru

gestionarea situaţiilor de

urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure aprobat prin Ordinul nr. 1475/551/2006, comitetele locale

au obligaţia întocmirii

planurilor de intervenţie la

fondul forestier, lucru ce nu este prevăzut şi în

Legea 307/2006 privind apărarea

împotriva incendiilor.

7. Ordinul nr. 1475/551/2006 al

M.A.I. şi M.A.P.D.R. pentru aprobarea Regulamentului

privind gestionarea situaţiilor de urgenţă

ca urmare a incendiilor de pădure

Art. 7 lit. i prevede că: inspectorii-şefi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi directorii direcţiilor silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva asigură întocmirea planurilor de intervenţie la fondul forestier.

Se impune nominalizarea expresă a persoanelor ce au obligativitatea întocmirii planurilor de intervenţie la fondul forestier din proprietatea persoanelor fizice independente, precum şi a obştilor de proprietari.

-

8. Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi

sancţionarea contravenţiilor silvice

-

Prevederea sancţiunilor contravenţionale pentru neîntocmirea planurilor de intervenţie la fondul forestier atât pentru pădurea aflată în proprietatea statului cât şi a altor proprietari.

În momentul de faţă legea nr. 171/2010 nu

prevede sancţiuni pentru această

încălcare.

DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - OMS NR.1078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti;

- OMS NR.1030/2009 actualizat, privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei; - OMS 1225/2003 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă;

- Ordinul nr.1043/16.07.2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public;

- Legea nr.95/2006 actualizată, privind reforma în domeniul sănătăţii publice;

- Ordinul nr. 536/1997 actualizat, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandarilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

- H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice.

a. Modificarea OMS nr.1078/2009 şi a OMS nr.1030/2009 actualizat - efectuarea de către Serviciul de Supraveghere în Sănătate Publică şi nu cel de Control în Sănătate Publică a verificării cererilor şi a declaraţiilor pe propria raspundere înregistrate la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunale, considerând că această verificare a condiţiilor de igienă a diverselor obiective comerciale este o activitate de autorizare sanitară care intră în atribuţiile Serviciului de Supraveghere în Sănătate Publică şi nu a Serviciului de Control, fiind şi o modalitate de creştere a veniturilor bugetului de stat prin achitarea unei taxe de autorizare, întrucât în prezent aceste verificări sunt gratuite,de asemenea este dificila creearea unei baze de date la nivelul acestui serviciu prin pierderea din evidente a acestor societati comerciale care nu sunt inregistrate în vederea eliberarii unor formulare de autorizare sanitară;

b. Revenirea ca personal încadrat la DSP a cabinetelor şcolare, a mediatorilor sanitari, a asistenţilor comunitari cărora în prezent li se asigură finanţare de la bugetul de stat , dar sunt în subordinea autorităţilor locale, pentru o mai bună coordonare şi supraveghere a activităţii lor;

c. Modificarea OMS 1225/2003 prin efectuarea instruirii privind noţiunile fundamentale de igienă de către personalul specializat al DSP, cu achitarea taxelor de şcolarizare la nivelul instituţiei şi creşterea astfel a veniturilor proprii sau a bugetului de stat;

d. OMS 1030/2009 actualizat - introducerea vizei anuale a autorizării sanitare a obiectivelor de orice fel pentru o mai bună supraveghere sanitară a condiţiilor de desfăşurare a activităţii şi a creşterii veniturilor la bugetul statului;

e. Legea 95/2006 - funcţionarea comisiei de malpraxis în cadrul unor instituţii specializate (colegiul medicilor etc.) unde există desemnaţi ca experţi medicali, personal medical specializat pe diverse domenii şi largirea pachetului de servicii privind analizele de laborator cu actualizarea tarifelor practicate în vederea creşterii veniturilor proprii şi a bugetului de stat;

f. Ordinului nr.1043 / 16.07.2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, deoarece nu face referire la Servicii Judeţene de Ambulanţă, ci doar la unităţile sanitare cu paturi şi propunem elaborarea unui Ordin care să cuprindă şi Serviciile Judeţene de Ambulanţă;

g. Hotarârea Consiliului de Ministri nr.1100/1968, care a stat la baza emiterii Ordinului nr.14/1982 a fost abrogată, în prezent neexistând o normă juridică care să reglementeze normarea consumului de carburanţi şi nici o procedură legală de întocmire a foilor de parcurs şi a FAZ-urilor pentru sistemul sanitar - D.S.P Gorj şi S.A.J Gorj, drept pentru care există numeroase nereguli de întocmire şi verificare a acestora;

h. În ce priveşte lipsa de reglemetare în domeniul normării consumului de carburanţi şi a procesului bugetar specific SAJ Gorj, propunem ca Ministerului Sănătatii să elaboreze proceduri de lucru proprii Serviciului Judetean de Ambulanta, D.S.P -urilor şi unităţilor sanitare, acestea fiind considerate strict necesare;

i. Modificarea OMS 536/1997 , propunem urmatoarele : - Specificarea distanţei privind amplasarea pentru "Ferme particulare mici " ( microferme de

animale: porci, bovine, cabaline, caprine, pasari, precum şi stupine de albine) faţă de locuinţe;

- Specificarea numărului de animale pentru microferme exceptand cap. I , art. 16 , care prevede strict numarul de animale şi distanţa de amplasare faţă de locuinţe ;

- Specificarea distanţelor privind amplasarea discotecilor faţă de locuinţe şi alte unităţi protejate , acestea fiind generatoare de zgomot şi crearea de disconfort pentru locatari ;

j. Să se introducă în HG 857/2011 articole privind sancţionarea contravenţională pentru nerespectarea distanţelor adăposturilor de animale din gospodăriile particulare şi ferme, cât şi pentru fose betonate de colectare şi îndepartare a apelor reziduale .

DIRECȚIA SILVICĂ GORJ


- Legea nr.46/2008 – Codul silvic

i. Articolul 10 care are următorul cuprins: Art. 10. [{*}] (1) Sunt obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice, după

caz, la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice, cu excepţia celor incluse în bazele experimentale ale Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice «Marin Drăcea», prevăzute la art. 76, care se administrează de acesta, (alineat modificat prin art. unic din Legea nr. 95/2010, în vigoare de la 30 mai 2010)

(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:

a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Napionale a Pădurilor - Romsilva, care administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta;

b) ocoale silvice private care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea.

(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte.

sa fie modificat astfel: Art. 10. [{*}] (1) Sunt obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice, după caz, la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice, cu excepţia celor incluse în bazele experimentale ale Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice «Marin Drăcea», prevăzute la art. 76, care se administrează de acesta, (alineat modificat prin art. unic din Legea nr. 95/2010, în vigoare de la 30 mai 2010) (2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri: a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, care administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta; b) ocoale silvice private care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de

persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea. (3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte. (4) Obligaţiile prevăzute la art. 10, al.l trebuie îndeplinite la momentul punerii efective în posesie a terenurilor cu vegetaţie forestiera. (5) In situaţia în care proprietarii de terenuri forestiere nu îşi îndeplinesc obligaţia prevăzută la art. 10 alin. (1), administrarea acestora se va face obligatoriu de către ocolul silvic cel mai apropiat. Preluarea în administrare se va face după notificarea scrisa a proprietarului şi după efectuarea unui control de fond realizat în prezenta reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura şi a unui delegat al consiliului local în raza căruia se afla amplasata proprietatea. Tot în acest mod se va efectua administrarea şi asupra terenurilor forestiere ale căror proprietari au decedat şi nu mai au moştenitori. (6) Cheltuielile efectuate în vederea administrării fondului forestier menţionat la alin. (5) se vor recupera de către administrator prin valorificarea produselor pădurii sau, în situaţia în care acestea sunt insuficiente, se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, şi se vor recupera de la proprietar, inclusiv prin executarea silita asupra acesteia. ii. Sa se abroge al. 3 şi 4 ale art.135, care au următorul cuprins: 3) Serviciile de pază şi protecţie a vegetaţiei forestiere de pe terenurile retrocedate se asigură, în condiţiile legii, de ocoalele silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi după punerea în posesie a proprietarilor de terenuri forestiere, persoane fizice şi juridice, până la formarea de către aceştia a structurilor proprii de administrare/prestări de servicii silvice ori până la încheierea contractelor de administrare/prestări de servicii silvice cu un ocol silvic existent, dar nu mai mult de 180 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de punere în posesie.

(4) Contravaloarea serviciilor prevăzute la alin. (3) se suportă de la bugetul de stat.

OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Legea nr.7/1996 republicată, privind cadastrul şi publicitatea imobiliară

- art. 28 al. (6) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu trimitere la art. 89, al. (6) din Ordinul nr.

633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară coroborat cu art. 1 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul şi modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în situaţiile în care se impun a fi depuse documentaţii de modificare a imobilului înscris în cartea funciară (modificare limite şi suprafaţă), apreciem a fi completată în sensul de a include în această categorie şi persoanele interesate potrivit unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest sens, se va defini şi noţiunea de persoană interesată. - Având în vedere modificările aduse de modificarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, la art. 23 lit. (A), pct. b aduse prin Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, privitoare la scoaterea din circuitul agricol prin autorizaţia de construire, fără a se mai impune emiterea deciziei de scoatere din circuitul agricol, şi având în vedere principiul neretroactivităţii legii civile, propunem reglementarea de aceeaşi manieră şi a situaţiilor anterioare pentru care există autorizaţii de construire emise în perioada 27.12.2003 (de la data modificării Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii prin Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 ) până la data de 27.07.2012 (de la data modificării legii nr. 771996 prin legea nr. 133/2012).

SECȚIA DE DRUMURI NAȚIONALE TÂRGU-JIU

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Ordonanţa nr.43/1997 republicată, privind regimul juridic al drumurilor

• pentru orice construcţie (împrejmuiri, locuinţe, spaţii comerciale, amplasări şi supra/subtraversări cu cabluri şi conducte) este obligatoriu ca la eliberarea certificatelor de urbanism să se solicite acordul administratorului drumurilor naţionale;

• prin acordarea autorizaţiilor de construire fără acordul administratorului drumului se creează pericol pentru siguranţa circulaţiei, pagube bănesti aduse CNADNR şi pagube materiale aduse construcţiilor aflate prea aproape de drum;

• pentru obiectivele existente, la care, la momentul construirii nu s-a solicitat avizul drumurilor naţionale, să se solicite autorizare pentru acces din drumul naţional;

• mărirea sancţiunilor pentru persoanele fizice şi juridice care nu respectă prevederile OG 43/1997 cu modificările şi completările ulterioare.

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ

Actele normative vizate a fi supuse modificării/completării : - Proiectul Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014

Articol existent în proiectul de Contract Cadru

Articol modificat corespunzator celui existent sau articol nou

Motivatie pentru modificarile sau completarile propuse

Art. 3 (1) Modelele de contract pentru furnizarea de servicii medicale, de medicamente şi unele materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu şi de dispozitive medicale în ambulatoriu sunt prevăzute în norme. (2) Utilizarea acestor modele de contract este obligatorie; în cuprinsul contractelor pot fi prevăzute clauze suplimentare, negociate între părţile contractante, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare.

Art. 3 (1) Contractele pentru furnizarea de servicii medicale, de medicamente şi unele materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu şi de dispozitive medicale în ambulatoriu sunt prevăzute în norme. (2) Utilizarea acestor contracte este obligatorie; în cuprinsul contractelor pot fi prevăzute clauze suplimentare, negociate între părţile contractante, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare, fara a putea modifica sau elimina prevederi din contractul publicat în norme.

Folosirea notiunii de “modele de contract” , coroborat cu prevederea din norme conform careia contractul se poate modifica prin negociere şi acord bilateral, la initiativa oricarei parti contractante, sub rezerva notificarii scrise a intentiei de modificare şi a propunerilor de modificare, a condus din partea asociatiilor patronale, în special cele ale medicilor de familie, la solicitarii de negociere în vederea modificarii sau eliminarii, chiar şi în proportie de peste 75%, a prevederilor din modelele de contract. în cea mai mare parte propunerile de modificare sau eliminare a unor prevederi incalcau normele legale sau erau în defavoarea asiguratilor. Dupa ce se purtau aceste negocieri, semnandu-se un proces verbal în acest sens, în luna urmatoare se solicita o noua negociere pe aceleasi propuneri care au fost deja negociate. Consideram ca este necesara o predictibilitate a contractelor incheiate cu furnizorii de servicii medicale pentru o perioada cat mai mare de timp, acesta fiind şi rolul aprobarii contractului cadru pentru o perioada de 2 ani.

ART.15, litera d) să factureze lunar, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate, activitatea realizată conform contractelor de furnizare de servicii medicale; factura este însoţită de documentele justificative privind activităţile realizate în mod distinct, conform prevederilor prezentului contract cadru şi ale normelor de aplicare a acestuia, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

ART.15, litera d) să factureze lunar, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate, activitatea realizată conform contractelor de furnizare de servicii medicale; factura este însoţită de documentele justificative privind activităţile realizate în mod distinct, conform prevederilor prezentului contract cadru şi ale normelor de aplicare a acestuia, în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanta a fisierelor de date în format electronic şi a documentelor justificative privind raportarea activitatii realizate, în formatul solicitat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, vor fi asumate de reprezentantul legal al furnizorului, în

S-a introdus semnatura electronica pentru raportarea online şi nu se mai justifica formatul de hartie, avand în vedere şi spatiile insuficiente pentru arhivarea acestora în acelasi timp trebuie operate modificari în SIUI, astfel incat acesta sa poata stoca documentele justificative prezentate în format electronic, prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

numele acestuia, prin semnare cu semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat digital eliberat de oricare dintre furnizorii de servicii de certificare, acreditati în conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica;

ART.15, litera s) - să solicite documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, documente stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în prezentul contract-cadru şi în norme;

ART.15, litera s) - să solicite documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, documente stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în prezentul contract-cadru şi în norme. Pana la intrarea în posesia cardului de sanatate documentele justificative care atesta calitatea de asigurat se vor solicita numai dacă urmare a interogarii aplicatiei instalata pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online, persoana respectiva apare neasigurata sau nu apare deloc. în cazul în care persoana apare asigurata, furnizorii de servicii medicale au obligatia de a lista şi arhiva rezultatul interogarii;

Mare parte a furnizorilor de servicii medicale nu respecta prevederile Ordinului 29/20.01.2011 privind modificarea şi completarea Normelor Metodologice privind stabilirea documentelor justificative privind dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei , aprobate prin Ordinului Presedintelui CNAS nr.617/2007, cu modificarile şi completarile ulterioare, şi trimit asiguratii la casa de sanatate pentru obtinerea vizei pe adeverinta de salariat sau pentru obtinerea unei adeverinte de asigurat, fara a interoga aplicatia instalata pe site-ul CNAS. Prin completarea literei s) furnizorii de servicii medicale pot fi sanctionati pentru nerespectarea acestei prevederi şi astfel se elimina „plimbatul” asiguratilor pe la casa de asigurari de sanatate, precum şi cozile care se creaza la ghiseele institutiei.

ART.15, litera w) - să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

ART.15, litera w) - să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Este interzisa incasarea unei coplati pana în momentul reglementarii nivelului maxim al acesteia printr-un act normativ;

Exista tendinta din partea multor furnizori de servicii medicale de a incasa de la asigurati diverse sume de bani drept coplata.

ART.15, - litera noua aa)

ART.15, litera aa) - sa distribuie asiguratilor, cu ocazia prezentarii acestora la furnizor, pliantele informative puse la dispozitie de casa de asigurari de sanatate;

Exista foarte multe zone izolate în care asiguratii nu au acces la informatii decat prin intermediul medicului, şi în special prin cel al medicului de familie.

ART.16, litera e) - să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia

ART.16, litera e) - să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele

Exista tendinta din partea multor furnizori de servicii medicale de a incasa de la asigurati diverse

http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online�


personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Este interzisa incasarea unei coplati pana în momentul reglementarii nivelului maxim al acesteia printr-un act normativ;

sume de bani drept coplata.

ART.17, - litera noua i)

ART.17, litera i) – în cazul nerespectarii prevederilor art.15, litera z), sa recupereze de la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate. Sumele respective se vor recupera de la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin retinerea sumei din prima plata, în cazul furnizorilor care mai au debite de incasat de la casa de sanatate, prin plata directa sau prin executare silita;

Avand în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.15, litera z), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, propunem introducerea acestui aliniat prin care sa se poata recupera sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate .

ART.19, - litera noua j)

ART.19, litera j) – nerespectarea obligatiilor contractuale prevazute la art.15, litera z), în conditiile în care au trecut mai mult de 30 de zile de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare a furnizorului pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate.

Se are în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.15, litera z), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare.

ART.33, litera c) - să înscrie din oficiu copiii care nu au fost înscrişi pe lista unui medic de familie, odată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestuia. Nounăscutul va fi

ART.33, litera c) - să înscrie din oficiu copiii care nu au fost înscrişi pe lista unui medic de familie, odată cu prima consultaţie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestuia. Nounăscutul va fi înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida, imediat după

Se intra în contradictie cu prevederile art.23, alin. (9) conform caruia, pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200 şi cu prevederile din norme conform carora numarul maxim de persoane asigurate inscrise pe lista medicului de familie pentru care se acorda punctaj per capita în vederea decontarii

înscris pe lista medicului de familie care a îngrijit gravida, imediat după naşterea copilului, dacă părinţii nu au altă opţiune exprimată în scris;

naşterea copilului, dacă părinţii nu au altă opţiune exprimată în scris. In cazul în care furnizorul de servicii medicale în asistenta medicala primara are inscrise pe lista medicului de familie peste 2.200 de persoane, aceasta obligatie devine optionala;

prin tarif pe persoana asigurata este de 2.200.

ART.33, litera d) - să înscrie pe lista proprie gravidele şi lehuzele neînscrise pe lista unui medic de familie, la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora;

ART.33, litera d) - să înscrie pe lista proprie gravidele şi lehuzele neînscrise pe lista unui medic de familie, la prima consultaţie în localitatea de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora. In cazul în care furnizorul de servicii medicale în asistenta medicala primara are inscrise pe lista medicului de familie peste 2.200 de persoane, aceasta obligatie devine optionala;

Se intra în contradictie cu prevederile art.23, alin. (9) conform caruia, pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200 şi cu prevederile din norme conform carora numarul maxim de persoane asigurate inscrise pe lista medicului de familie pentru care se acorda punctaj per capita în vederea decontarii prin tarif pe persoana asigurata este de 2.200.

ART.33, litera e) - să nu refuze înscrierea pe listă a copiilor, la solicitarea părinţilor sau a aparţinătorilor legali;

ART.33, litera e) - să nu refuze înscrierea pe listă a copiilor, la solicitarea părinţilor sau a aparţinătorilor legali. In cazul în care furnizorul de servicii medicale în asistenta medicala primara are inscrise pe lista medicului de familie peste 2.200 de persoane, aceasta obligatie devine optionala;

Se intra în contradictie cu prevederile art.23, alin. (9) conform caruia, pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200 şi cu prevederile din norme conform carora numarul maxim de persoane asigurate inscrise pe lista medicului de familie pentru care se acorda punctaj per capita în vederea decontarii prin tarif pe persoana asigurata este de 2.200.

Art. 39, 4) Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1)-(3) se face din prima plată care urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. (6) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)-(3) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 39, (4) Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1)-(3) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. (6) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)-(3)se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale – medicina ede familie în anul în care s-a efectuat constatarea .

Lasa loc de interpretare. Lipsa destinatie sume recuperate.

ART.40 -Contractul de furnizare de servicii medicale se reziliază de plin drept printr-o notificare scrisă a casei de asigurări de sănătate, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării acestei măsuri, ca urmare a constatării situaţiilor prevăzute la art. 19 lit. a)-f) şi i), precum şi în următoarele situaţii: a) odată cu prima constatare, după aplicarea în cursul unui an a măsurilor prevăzute la art. 39 alin.(1) şi (2) pentru oricare situaţie, precum şi odată cu prima constatare, după aplicarea măsurii prevăzute la art. 39 alin. (3); b) în cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 33 lit. f) şi h).

ART.40 -Contractul de furnizare de servicii medicale se reziliază de plin drept printr-o notificare scrisă a casei de asigurări de sănătate, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării acestei măsuri, ca urmare a constatării situaţiilor prevăzute la art. 19 lit. a)-f), i) şi j), precum şi în următoarele situaţii: a) odată cu prima constatare, după aplicarea în cursul unui an a măsurilor prevăzute la art. 39 alin.(1) şi (2) pentru oricare situaţie, precum şi odată cu prima constatare, după aplicarea măsurii prevăzute la art. 39 alin. (3); b) în cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 33 lit. f) şi h).

Acest articol se modifica ca urmare a propunerii de introducere a literei j) la articolul19.

ART.44 punctul 8 - Serviciile publice conexe actului medical, furnizate în cabinetele de liberă practică organizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, şi, după caz, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, se contractează de titularii acestor cabinete cu furnizorii de servicii medicale ambulatorii de specialitate.

ART.44 punctul 8 - Serviciile publice conexe actului medical, furnizate în cabinetele de liberă practică organizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, şi, după caz, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, se contractează de titularii acestor cabinete cu casa de asigurari de sanatate.

S-au primit semnale din partea asiguratilor şi a furnizorilor de servicii publice conexe actului medical ca nu exista deschidere din partea furnizorilor de servicii medicale ambulatorii de specialitate pentru contractarea de servicii conexe actului medical. în acest fel asiguratii, şi în special copiii, sunt privati de serviciile publice conexe actului medical.

ART.45 aliniatul (3), primul paragraf - Casele de asigurări de sănătate cu care furnizorii de servicii medicale în

dacă paragraful se mentine în forma actuala ar exista neclaritati cu privire la ce casa de asigurari de sanatate deconteaza contravaloarea serviciilor medicale

asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi, respectiv, furnizorii de servicii de medicină dentară au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale decontează contravaloarea serviciilor acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul. Casele de asigurări de sănătate decontează furnizorilor de servicii medicale paraclinice cu care au încheiat contracte contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, în condiţiile respectării prevederilor art. 49 alin. (2) lit. a) şi numai în condiţiile în care furnizorul respectiv nu are contract încheiat şi cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi/sau cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

ART.45 aliniatul (3), primul paragraf - Casele de asigurări de sănătate cu care furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi, respectiv, furnizorii de servicii de medicină dentară au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale decontează contravaloarea serviciilor acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul. Casele de asigurări de sănătate decontează furnizorilor de servicii medicale paraclinice cu care au încheiat contracte contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, în condiţiile respectării prevederilor art. 49 alin. (2) lit. a) .

acordate asiguraţilor la Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti sau cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului, din urmatoarele considerente: -in cazul furnizorilor de servicii medicale paraclinice care în conformitate cu declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal au incheiat contracte şi cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti si/sau cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului, dacă decontarea se va face de catre casa judeteana de asigurari de sanatate, în conditiile în care biletele de trimitere sunt eliberate de medici de familie/specialisti aflati în relatie contractuala cu casa judeteana de asigurari de sanatate, consideram ca s-ar incalca conditionarea ca furnizorii respectivi sa nu aiba contract incheiat şi cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti si/sau cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului ; - în cazul furnizorilor de servicii medicale paraclinice care în conformitate cu declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal au incheiat contracte şi cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti si/sau cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului, dacă decontarea se va face de catre Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoresti, respectiv Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, în conditiile în care biletele de trimitere sunt eliberate de medici de familie/specialisti aflati în relatie contractuala cu casa judeteana de asigurari de sanatate, s-ar incalca prevederilor art. 49 alin. (2) lit. a).

ART.53 aliniatul (3) - Fac excepţie de la prevederile alin. (2) urgenţele şi afecţiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice, precum şi afecţiunile cronice pentru care se organizează evidenţa distinctă la nivelul medicului de familie şi al medicului de specialitate din ambulatoriu, prevăzute în norme, serviciile de medicină dentară, precum şi serviciile de acupunctură, homeopatie, fitoterapie şi planificare familială. Pentru afecţiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice, precum şi afecţiunile cronice pentru care se organizează evidenţa distinctă la nivelul medicului de familie şi al medicului de specialitate din ambulatoriu, serviciile de medicină dentară, precum şi serviciile de acupunctură, homeopatie, fitoterapie şi planificare familială, medicii de specialitate au obligaţia de a solicita persoanelor respective documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, pe care le ataşează la fişa medicală. În cazul urgenţelor se vor solicita documentele justificative care atestă calitatea de asigurat numai în situaţia în care sunt acordate servicii din pachetul de servicii de bază.

ART.53 aliniatul (3) - Fac excepţie de la prevederile alin. (2) urgenţele şi afecţiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice, precum şi afecţiunile cronice pentru care se organizează evidenţa distinctă la nivelul medicului de familie şi al medicului de specialitate din ambulatoriu, prevăzute în norme, serviciile de medicină dentară, precum şi serviciile de acupunctură, homeopatie, fitoterapie şi planificare familială. Pentru afecţiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice, precum şi afecţiunile cronice pentru care se organizează evidenţa distinctă la nivelul medicului de familie şi al medicului de specialitate din ambulatoriu, serviciile de medicină dentară, precum şi serviciile de acupunctură, homeopatie, fitoterapie şi planificare familială, medicii de specialitate au obligaţia de a solicita persoanelor respective documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, pe care le ataşează la fişa medicală. În cazul urgenţelor se vor solicita documentele justificative care atestă calitatea de asigurat numai în situaţia în care sunt acordate servicii din pachetul de servicii de bază. Pana la intrarea în posesia cardului de sanatate documentele justificative care atesta calitatea de asigurat se vor solicita numai dacă urmare a interogarii aplicatiei instalata pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online, persoana respectiva apare neasigurata sau nu apare deloc. în cazul în care persoana apare asigurata, furnizorii de servicii medicale au obligatia de a lista şi arhiva rezultatul interogarii;

Mare parte a furnizorilor de servicii medicale nu respecta prevederile Ordinului 29/20.01.2011 privind modificarea şi completarea Normelor Metodologice privind stabilirea documentelor justificative privind dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei , aprobate prin Ordinului Presedintelui CNAS nr.617/2007, cu modificarile şi completarile ulterioare, şi trimit asiguratii la casa de sanatate pentru obtinerea vizei pe adeverinta de salariat sau pentru obtinerea unei adeverinte de asigurat, fara a interoga aplicatia instalata pe site-ul CNAS. Prin completarea literei s) furnizorii de servicii medicale pot fi sanctionati pentru nerespectarea acestei prevederi şi astfel se elimina „plimbatul” asiguratilor pe la casa de asigurari de sanatate, precum şi cozile care se creaza la ghiseele institutiei.

ART.56, 4) Reţinerea sumelor conform prevederilor alin. (1)-(3) se face din prima plată care urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

ART.56, 4) Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1)-(3) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 6) Sumele încasate la nivelul caselor de




6) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) - (3) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare

asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)-(3)se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale din ambulatotiul de specialitate în anul în care s-a efectuat constatarea

ART.74 - Spitalele încasează de la asiguraţi suma corespunzătoare coplăţii, conform prevederilor legale în vigoare.

ART.74 - Spitalele încasează de la asiguraţi suma corespunzătoare coplăţii, conform prevederilor legale în vigoare. Este interzisa incasarea unei coplati pana în momentul reglementarii nivelului maxim al acesteia printr-un act normativ;

Exista tendinta din partea multor furnizori de servicii medicale de a incasa de la asigurati diverse sume de bani drept coplata.

ART.76, (2) Reţinerea sumei potrivit alin. (1) şi (11) se face din prima plată care urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

ART.76, 2) Reţinerea sumei potrivit alin. (1) şi (11) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 9)Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) şi (11) se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale spitalicesti în anul în care s-a efectuat constatarea


ART.84, (2) Reţinerea sumei conform alin. (1) se face din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. (4) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.

ART.84, 2)Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 4)Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale pentru servicii medicale de urgenţă şi transport sanitar în anul în care s-a efectuat constatarea


ART.86 – litera noua j)

ART.86, litera j) – sa nu acorde asiguratilor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu sau palliative în baza unor recomandari facute de catre un medic cu care asociatii sau administratorul furnizorului se afla intr-un grad de rudenie, astfel: sot, sotie, ruda pana la gradul IV.

Exista tendinta de a se crea firme de ingrijiri la domiciliu sau de ingrijiri paliative de catre rude ale medicilor emitenti ai recomandarilor de ingrijiri, cu « directionarea » asiguratilor catre respectivele firme.

ART.88, 5)Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1)-(3) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi


ART.88 (5) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) şi (2) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.

efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)-(3)se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative în anul în care s-a efectuat constatarea

ART.95, (2) Reţinerea sumei conform alin. (1) se face din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate (4) Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.

ART.95, 2)Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (1) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 4)Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1)se vor folosi la întregirea fondului alocat asistentei medicale pentru s servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii în unităţi sanitare cu paturi în anul în care s-a efectuat constatarea


ART.101– litera noua m)

ART.101, litera m) – în cazul nerespectarii prevederilor art.99, litera y), sa recupereze de la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate. Sumele respective se vor recupera de la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin retinerea sumei din prima plata, în cazul furnizorilor care mai au debite de incasat de la casa de sanatate, prin plata directa sau prin executare silita;

Avand în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.99, litera y), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, propunem introducerea acestui aliniat prin care sa se poata recupera sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate .

ART.102, punctul 4 Procentul de compensare a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista B este de 90% din preţul de referinţă, din care 50% se suportă din

ART.102, punctul 4 Procentul de compensare a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista B este de 90% din preţul de referinţă, din care 50% se suportă din bugetul Fondului şi 40% din transferuri din bugetul

S-a creat o inegalitate prin faptul ca exista multi pensionari care pe linga veniturile din pensie figurezea şi cu alte venituri, şi care cumulate cu pensia nu depasesc 700 lei/luna (de ex. din dobanzi sau dividende). Astfel un pensionar cu venituri numai din

bugetul Fondului şi 40% din transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului, pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă/prescripţie este de până la 330 lei/lună şi de care beneficiază pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună.

Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului, pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă/prescripţie este de până la 330 lei/lună şi de care beneficiază pensionarii cu pensii şi alte venituri care cumulate sa nu depasasca suma de de până la 700 lei/lună.

pensie de 699 lei beneficiaza de acest program în timp ce alt pensionar care are un venit cumulat lunar de 400 lei (300 lei pensie + 100 lei din alte venituri) nu beneficiaza de compensarea de 90% din pretul de referinta a medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista B.

ART.105– litera noua j)

ART.105, litera j) – nerespectarea obligatiilor contractuale prevazute la art.99, litera y), în conditiile în care au trecut mai mult de 30 de zile de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare a furnizorului pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate.

Se are în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.99, litera y), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare.

ART.109, (3) Reţinerea sumei conform alin. (1) şi (2) se face din prima plată ce urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 5)Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) şi (2) se utilizează conform prevederilor legale în vigoare.

ART.109, ( 3)Reţinerea sumei conform alin. (1) şi (2) se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. 5)Sumele încasate la nivelul caselor de asigurări de sănătate în condiţiile alin. (1) şi (2) se vor folosi la întregirea fondului alocat consumului de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, la nivelul casei de asigurări de sănătate.


ART.114– litera noua j)

ART.114, litera j) – în cazul nerespectarii prevederilor art.112, litera n), sa recupereze de la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate. Sumele respective se vor recupera de la furnizorii de

Avand în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.112, litera n), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare, propunem introducerea acestui aliniat prin care sa se poata recupera sumele reprezentand contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi

servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin retinerea sumei din prima plata, în cazul furnizorilor care mai au debite de incasat de la casa de sanatate, prin plata directa sau prin executare silita;

materialelor sanitare, precum şi a dispozitivelor medicale acordate de catre acestia de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate .

ART.119– litera noua h)

ART.119, litera h) – nerespectarea obligatiilor contractuale prevazute la art.112, litera n), în conditiile în care au trecut mai mult de 30 de zile de la momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare a furnizorului pana la momentul constatarii acestui fapt de catre casa de asigurari de sanatate.

Se are în vedere ca reînnoirea pe toată perioada de derulare a contractului a dovezii de evaluare a furnizorului este o obligatie a acestuia, conform prevederilor art.112, litera n), pe care de cele mai multe ori nu o transpune în practica, precum şi faptul ca din cauza volumului foarte mare de munca, cu un numar din ce în ce mai mic de salariati, exista riscul de a trece neobservat momentul expirarii valabilitatii dovezii de evaluare.

Articol existent în Ordinul nr. 336 din 26/02/2009 privind aprobarea Normelor

tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai

din pensii de pana la 700 lei/luna

Articol modificat existent în Ordinul nr. 336 din 26/02/2009 privind aprobarea Normelor tehnice de

realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor

pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna


Ordin privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna

Ordin privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna

Exista foarte multi pensionari cu pensii mult sub 700 lei care obtin şi alte venituri decat cele din pensii, dar care cumulate cu pensia nu depasesc 700 lei pe luna ( de ex. pensionarii cu pensii de 300-400 lei care mai obtin venituri de 5-10 lei pe an din dobanzi aferente unor depozite bancare foarte mici sau din dividende aferente unor cupoane primite acum 20 de ani prin marea privatizare). Consideram ca astfel se creaza o discriminare intre pensionarii cu pensii de 600-700 lei care beneficiaza de prevederile acestui program, primind medicamente compensate 90%, şi pensionarii care mai au şi alte mici venituri decat cele din pensii de pana la 700 lei, dar care cumulate în cea mai mare parte a cazurilor nu depasesc 400-500 lei, şi care primesc medicamente compensate

A. Modul de prescriere a medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna A. 1. în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de

A. Modul de prescriere a medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna A. 1. în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor, denumit în continuare Program, se asigura medicamente compensate cu 90% din pretul de

referinta al medicamentelor, denumit în continuare Program, se asigura medicamente compensate cu 90% din pretul de referinta pentru tratamentul în ambulatoriu al pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna.

referinta pentru tratamentul în ambulatoriu al pensionarilor cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna.

doar 50%.

A. 7. Pe formularul de prescriptie medicala medicul de familie este obligat ca pentru pensionarii care realizeaza venituri numai din pensii de pana la 700 lei/luna sa bifeze la categoria "0-700 lei/luna".

A. 7. Pe formularul de prescriptie medicala medicul de familie este obligat ca pentru pensionarii care realizeaza venituri de pana la 700 lei/luna sa bifeze la categoria "0-700 lei/luna".

A. 8. Pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2008, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 324/2008, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi ale Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2009, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.714/2008, cu modificarile şi completarile ulterioare, pensionarii trebuie sa prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie, actul de identitate, precum şi o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte faptul ca realizeaza venituri numai din pensii de pana la 700 lei pe luna.

A. 8. Pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2008, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 324/2008, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi ale Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2009, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.714/2008, cu modificarile şi completarile ulterioare, pensionarii trebuie sa prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie, actul de identitate, precum şi o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte faptul ca realizeaza venituri de pana la 700 lei pe luna.

B. Eliberarea medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna

B. Eliberarea medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna

B. 9. în cazul medicamentelor corespunzatoare DCI-urilor din sublista B prescrise pensionarilor care realizeaza venituri numai din pensii de pana la 700 lei/luna în cadrul Programului, la rubrica "Valoare compensare" farmacia va trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzatoare aplicarii cotei de 50% din pretul de referinta, notandu-se în paranteza "CNAS", şi valoarea de compensare corespunzatoare aplicarii cotei de 40% din pretul de referinta, notandu-se în paranteza "MS", pentru prescriptiile a caror contravaloare la nivelul pretului de referinta este de pana la 300 lei/luna pe prescriptie.

B. 9. în cazul medicamentelor corespunzatoare DCI-urilor din sublista B prescrise pensionarilor care realizeaza venituri de pana la 700 lei/luna în cadrul Programului, la rubrica "Valoare compensare" farmacia va trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzatoare aplicarii cotei de 50% din pretul de referinta, notandu-se în paranteza "CNAS", şi valoarea de compensare corespunzatoare aplicarii cotei de 40% din pretul de referinta, notandu-se în paranteza "MS", pentru prescriptiile a caror contravaloare la nivelul pretului de referinta este de pana la 300 lei/luna pe prescriptie.

C. Decontarea medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei/luna

C. Decontarea medicamentelor compensate cu 90% din pretul de referinta, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna

C. Decontarea contravalorii medicamentelor corespunzatoare DCI-urilor prevazute în sublista B de care beneficiaza pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de pana la 700 lei pe luna, pentru care se fac transferuri din bugetul Ministerului Sanatatii catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se face pana la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de catre farmacie la casa de asigurari de sanatate.

C. Decontarea contravalorii medicamentelor corespunzatoare DCI-urilor prevazute în sublista B de care beneficiaza pensionarii cu venituri realizate de pana la 700 lei pe luna, pentru care se fac transferuri din bugetul Ministerului Sanatatii catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se face pana la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de catre farmacie la casa de asigurari de sanatate.

DECLARATIE a pensionarului cu venituri realizate

numai din pensii de pana la 700 lei/luna în vederea beneficierii de medicamente

în cadrul Programului pentru compensarea cu 90%

DECLARATIE a pensionarului cu venituri realizate de pana la 700 lei/luna în vederea beneficierii de medicamente în

cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de

referinta al medicamentelor

a pretului de referinta al medicamentelor

Subsemnatul/Subsemnata,......................, CNP .......................,posesor/posesoare al/a actului de identitate BI/CI seria ....... nr. ............, eliberat/eliberata de ........................................ la data de ........, domiciliat/domiciliata în ........................., declar prin prezenta, pe propria raspundere, ca realizez venituri numai din pensie şi ca acestea nu depasesc 700 lei/luna. Dau prezenta declaratie cunoscand dispozitiile art. 292 din Codul penal referitoare la infractiunea de fals în declaratii. Ma angajez sa declar imediat orice modificare aparuta în legatura cu cele mentionate mai sus. Semnatura .................... Data .........................

Subsemnatul/Subsemnata,......................, CNP ......................., posesor/posesoare al/a actului de identitate BI/CI seria ....... nr. ............, eliberat/eliberata de ........................................ la data de ........, domiciliat/domiciliata în ........................., declar prin prezenta, pe propria raspundere, ca realizez venituri din pensie de pana la 700 lei şi din alte surse şi ca acestea cumulat nu depasesc 700 lei/luna. Dau prezenta declaratie cunoscand dispozitiile art. 292 din Codul penal referitoare la infractiunea de fals în declaratii. Ma angajez sa declar imediat orice modificare aparuta în legatura cu cele mentionate mai sus. Semnatura .................... Data .........................

Articol existent în OUG nr. 158 din 17/11/2005 privind concediile şi

indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Articol existent în OUG nr. 158 din 17/11/2005 privind concediile şi indemnizatiile de asigurari

sociale de sanatate


Art. 12. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza: A. de catre angajator, din prima zi pana în a 5-a zi de incapacitate temporara de munca; B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu: a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi pana la data

Art. 12. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza: A. de catre angajator, din prima zi pana în a ….. zi de incapacitate temporara de munca, în functie de domeniul de activitate (clasificarea CAEN); B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu: a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;

Se au în vedere urmatoarele: -persoanele juridice sau fizice au obligatia platii cotei de contributie pentru concedii şi indemnizatii în procent de doar 0,85%, aplicata la fondul de salarii realizat; -sunt multi angajatori care nu desfasoara activitate în anumite perioade din an şi care trimit salariatii în concedii fara plata sau cu salarii mult diminuate pe perioada respectiva, ceea ce ii face pe acestia sa recurga la concedii medicale, fiind foarte greu de stabilit de catre casa de asigurari de sanatate dacă au fost acordate în mod „justificat” sau nu.

incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia; b) prima zi de incapacitate temporara de munca, în cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

b) prima zi de incapacitate temporara de munca, în cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

propuneri de modificare/completare a legislaţiei specifice formulate ...

Documents

Transcript of propuneri de modificare/completare a legislaţiei specifice formulate ...