UNELE REFLECȚII CU PRIVIRE LA INTERVENȚIA ABUZULUI DE DREPT

LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

Autor:Lect. univ., drd. Pojar Daniela

Motto:

„Fundamentum est justitiae fides –

Fundamentul justiţiei este buna-credinţă”.

Marcus Tullio Cicero (106 î. Hr.-43 î. Hr.)

Cuvinte-cheie:

abuz de drept drept subiectiv bună-credinţă

interes contract individual de muncă

principiile dreptului muncii

De ce această temă? Existenţa unui interes practic deosebit în

realizarea unei analize a modalităţilor în care abuzul de drept poate interveni în cadrul raporturilor de muncă. Acest demers este justificat şi de faptul că neţinînd cont de imperativul legii, adesea participanţii la raportul juridic de muncă încalcă acest principiu de exercitare a obligaţiilor cu bună-credinţă, utilizînd în mod abuziv drepturile şi libertăţile garantate de lege. La baza unei astfel de conduite a subiectul raportului de muncă stă atît realizarea unui interes sau avantaj personal (inexistenţa unui interes legitim), cît şi lezarea drepturilor celuilalt participant la raportul de muncă, care acţionează în temeiul principiului bunei-credinţe.

Concluzie O astfel de conduită poate provoca o

instabilitate în cadrul raporturilor juridice de muncă, provocînd mari impedimente şi dificultăţi în exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor participanţilor la raportul de muncă, poziţionînd conduita părţilor în afara legalităţii.

Sediul materiei:

• Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile

constituţionale cu bună-

credinţă, fără să încalce

drepturile şi libertăţile

altora.

ART. 55 DIN CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA

• Persoanele fizice şi juridice participante la

rapoartele juridice civile trebuie să îşi

exercite obligaţiile cu

bună-credinţă, în acord cu legea, cu

contractul, cu ordinea publică

şi cu bunele moravuri.

ART. 9, ALIN. 1 C. CIV. AL

RM

• Salariatul are obligaţia de a-şi

îndeplini conştiincios obligaţiile

prevăzute în contractul

individual de muncă.

ART. 9 CODUL MUNCII AL

RM

DEFINIREA ABUZULUI DE DREPT

Abuzul de drept - ca expresie lingvistică- se compune din doi termeni relativ contradictorii: „abuzul” care reprezintă un exces, o întrebuinţare fără măsură, o depăşire a unor limite sau, într-un al doilea înţeles, o încălcare a legalităţii, o faptă ilegală şi”dreptul”, care înseamnă întemeiat, just, cinstit, legitim ori, putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii sau chiar conform legii, firesc.

DEFINIREA ABUZULUI DE DREPT

Autorul român Ion Deleanu formulat următoarea noţiune a fenomenului abuzului de drept: deturnarea dreptului de la raţiunea sa intrinsecă, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut şi garantat, ori, altfel spus, utilizarea dreptului în alte scopuri decît cele avute în vedere prin norma juridică ce îl întemeiază – scopuri considerate ca fiind incompatibile cu interesul obştesc şi exigenţele normelor de convieţuire socială. Abuzul de drept reprezintă trecerea exerciţiului dreptului de la normal la anormal, scoaterea de sub protecţia juridică şi expunerea sa sancţionării

Drepturi din conţinutul raportului de muncă nesusceptibile de abuz

În opinia autorului român I. Tr. Ştefănescu în materia relaţiilor de muncă abuzul de drept nu poate interveni cu privire la acele drepturi pe care legiuitorul le lasă la aprecierea exclusivă a uneia dintre părţile contractului de muncă, nici chiar instanţa judecătorească nefiind in măsură să cenzureze o atare iniţiativă.

Drepturi din conţinutul raportului de muncă nesusceptibile de abuz

dreptul salariatului de demisiona, reieşind din contractul său de muncă incheiat pe durată nedeterminată (evident cu respectarea obligaţiilor legale referitoare la preaviz ori la forma scrisă a notificării);

dreptul angajatorului de a-şi stabili fără nici o ingerinţă cifra de afaceri, care are efecte şi asupra situaţiei salariaţilor săi;

dreptul salariatului de a dispune de salariul său; dreptul salariatului de a solicita pensionarea; dreptul salariatului de a refuza modificarea contractului

individual de muncă şi, implicit de a refuza încheierea unui acord adiţional la contractul de muncă;

dreptul angajatorului de a elabora regulamentul intern al unităţii.

Situații de intervenție a abuzului de drept cu ocazia încheierii contractului individual de muncă

a) Referitor la selectarea personalului în vederea angajării.

angajatorul va adresa cu rea-credinţă întrebări dintr-un domeniu pur teoretic, cunoscut numai pentru un candidat;

organizarea interviului este pur formală, rezulatele nefiind relevante pentru selecţia viitorului salariat;

solicitînd informaţii la angajare, altele decît cele referitor la calităţile profesionale (cînd urmează să se căsăstorească, dacă intenţionează să nască copii în viitorul aptopiat, informaţii refeitor la activitatea sindicală de la fostul anagajator). Prin astfel de acţiuni sînt depăţite limitele interne ale dreptului de a cere astfel de informaţii, fiind în contradicţie cu prevederile art.91-94 din Codul muncii al Republicii Moldova.

Situații de intervenție a abuzului de drept cu ocazia încheierii contractului individual de muncă

b)Referitor la perioada de probă. exerciţiul dreptului unui angajtor de a concedia un salariat în temeiul

art. 86, alin. (1), lit. a) din Codul muncii al Republicii Moldova (în legătură cu rezultatul nesatisfăcîtor al perioadei de probă) dacă se va demonstracă în realitate motivul concedierii nu avea nici o legătură cu aptitudinile profesionale ale salariatului or, instituirea perioadei de probă este ţinută tocmai de verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului (art. 60 din Codul muncii al Republicii Moldova). Pentru a aprecia dacă rezultatele perioadei de probă ale unui salariat sînt satisfăcătoare sau nu, acestuia urmează să i se dea sarcini de serviciu în limita obligaţiunilor funcţionale stipulate în fişa postului, existînd temeiuri reale pentru desfacerea contractului individual de muncă.

la instituirea unei perioade de probă, cu concedierea ulterioară a salariatului, deoarece nu avea posibilitatea legală de justifica unul din cazurile de încheiere a contractului individual de muncă pe durată determinată.

Situații de intervenție a abuzului de drept cu ocazia încheierii contractului individual de muncă

c)Referitor la obligaţia de informare În conformitate cu prevederile art. 48 din Codul muncii al

Republicii Moldova, anterior încheierii contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită angajarea cu privire la principalele clauze pe care le va cuprinde contractul individual de muncă. Îndeplinirea cu rea-credinţă de către anagajtor a acestei obligaţii de informare asupra clauzelor contractuale, prin omiterea comunicării anumitor avantaje sau dezavantajepe care le-ar avea în viitor, constituie un abuz de drept. În acest mod angajatorul îşi exrcită în mod abuziv dreptul de a comunica acele informaţii prevăzute la art. 49 din Codul muncii al Republicii Moldova, determinînd salariatul să încheie sau sau să nu încheie contractul individual de muncă.

Situații de intervenție a abuzului de drept cu ocazia încheierii contractului individual de muncă

d) Cu privire la solicitarea anumitor informaţii despre viitorul salariat Anterior încheierii unui contract individual de muncă, angajatorul are

posibilitatea de a solicita anumite informaţii despre potenţialul salariat, cu condiţia că aceste informaţii se referă în exclusivitate la aprecierea capacităţilor şi aptitudinilor profesionale ale acestuia. Art. 57, alin. (2) interzice în mod expres solicitarea de la salariat la încheierea contractului individual de muncă a altor documente decît cele prevăzute la alin. (1) al articolului menţionat (acte de identitate, diploma de studii, actele de evidenţă militară, examenul medical, carnetul de muncă, după caz).

Prin alte documente s-ar putea înţelege de exemplu cele cu privire la starea familială, referinţa de la locul precedent de muncă, adeverinţa care atestă calitatea de membru sindical, certificatul despre lipsa gravidităţii, documentul ce atestă dreptul de proprietate asupra locuinţei, etc.

CONCLUZII GENERALE

datorită relaţiei de subordonare, specifică raportului juridic de muncă, intervenţia situaţiilor de abuz de drept din partea salariatului cu ocazia încheierii contractului individual de muncă sînt rare. Acest specific al raporturilor juridice de muncă a conturat în timp o teorie aparte şi anume cea a contractelor de adeziune şi a clauzelor abuzive. Contrar teoriei existente conform căreia încheierea contractelor individuale de muncă are la bază negocierea liberă a părţilor, în practică adesea sitauţia este diferită.

în acest context că teoria abuzului de drept constituie un mijloc ce susţine şi face posibilă aplicarea principiului negocierii libere a contractului de muncă. În lipsa unei astfel de instiuţii ar exista riscul ca contractul individual de muncă să se transforme într-un veritabil contract de adeziune.

ÎNTREBĂRi???????