LUCRARE DE LICENŢĂLUCRARE DE LICENŢĂ

IMPACTUL ABANDONULUI IMPACTUL ABANDONULUI TEMPORAR ASUPRA DEZVOLTĂRII TEMPORAR ASUPRA DEZVOLTĂRII

AFECTIVE LA ŞCOLARUL MICAFECTIVE LA ŞCOLARUL MIC

CuprinsCuprins

Lucrarea de faLucrarea de faţă începe cu un ţă începe cu un argumentargument care caremotiveazămotivează o opţiuneapţiunea m meaea pentru tema aleasă. În încheiereapentru tema aleasă. În încheierealucrării amlucrării am prezentat câtevaprezentat câteva concluziiconcluzii ale ale studiului efectuatstudiului efectuat,,anexeleanexele potrivite potrivite şi şi bibliografiabibliografia,, reală şi virtuală, reală şi virtuală, folosită înfolosită însusţinerea ideilorsusţinerea ideilor dezvoltate.dezvoltate.

Structura cuprinde două părţi ample:Structura cuprinde două părţi ample:PARTEA I: Cadrul teoreticPARTEA I: Cadrul teoretic

Capitolul 1: Sistemul familial Capitolul 1: Sistemul familial Capitolul 2: Abandonul copiluluiCapitolul 2: Abandonul copilului Capitolul 3: Particularităţi de vârstă ale şcolarului micCapitolul 3: Particularităţi de vârstă ale şcolarului mic

PARTEA a II-a: Cadrul practicPARTEA a II-a: Cadrul practic Capitolul 4: Designul cercetării Capitolul 4: Designul cercetării Capitolul 5: Experienţa copiilor lăsaţi acasăCapitolul 5: Experienţa copiilor lăsaţi acasă

DESIGNUL CERCETĂRII

Cercetarea de faţă, prin scopul propus, s-a orientat către dezvoltarea afectivă aşcolarului mic, încercând să pună în evidenţă eventualele modificări provocate deabandonul temporar al părinţilor la această vârstă.

Pentru a putea susţine cercetarea şi scopul stabilit, am ales trei ipoteze alecercetării:

a. Abandonul temporar al părinţilor influenţează negativ dezvoltarea afectivă a şcolaruluimic.

b. La şcolarii mici temporar abandonaţi se întâlneşte o frecvenţă semnificativ mai mare astilurilor slabe de ataşament comparativ cu şcolarii mici proveniţi din familii sănătoase.

c. Sexul subiectului influenţează modul în care sunt reprezentate stilurile slabe deataşament la copiii temporar abandonaţi.

DESIGNUL CERCETĂRII

În alegerea instrumentului de cercetare am ţinut seama pe particularităţile

de vârstă ale şcolarilor mici. Proba solicită copilului să deseneze o familie

“Familia mea” şi permite acestuia să poposească asupra sarcinii atât timp cât

doreşte. După ce copilul declară că a terminat desenul, adultul îl invită să

privească împreună desenul şi, apoi, pune copilului un set de 5 întrebări:

1. Care este cel mai drăguţ dintre toţi în familia asta?2. Care este cel mai puţin drăguţ dintre toţi în familia asta? 3. Care este cel mai fericit dintre toţi în familia asta? 4. Care este cel mai puţin fericit dintre toţi în familia asta?5. Cine ai vrea să fii dintre toţi cei din familia asta?

De fiecare dată copilului i se cere să argumenteze răspunsul oferit.

DESIGNUL CERCETĂRII

Pentru analiza ipotezelor am

folosit:

- două grupe investigate după

tipul familiei (grupa cu familie

sănătoasă şi grupa cu abandon

temporar în familie);

- două grupe după genul

subiecţilor (masculin şi feminin).

Genul subiectului

masculin feminin

Tipulfamiliei

sănătoasă GR.1 GR.2

cuabandontemporar

GR.3 GR.4

EXPERIENŢA COPIILOR LĂSAŢI ACASĂ

Ideile dezvoltate în cadrul capitolului de intervenţie socialăse axează pe experienţa copiilor lăsaţi acasă de către părinţiplecaţi la muncă în străinătate (în special mame) şi efecteleacestui abandon temporar asupra şcolarităţii celor mici (elevide clasele I-IV).

Metodele de intervenţie folosite sunt cele specificemediului şcolar, frecvent utilizate şi de cadrele didactice dinşcoală pentru a afla diferite aspecte ale vieţii elevilor lor:- experimentul;- studiul de caz;- consilierea;- chestionarul;- produsul activ.

METODE DE INTERVENŢIE SOCIALĂ

Studii de caz - efectuate pe copii aflaţi în situaţii de viaţă variate, datorateabandonului temporar:- două gemene;- un copil autist;- un copil cu retard psihic uşor;- un copil cu devieri comportamentale.

Experimentul - un program de intervenţie personalizat aplicat personal unuielev din clasa mea.

Consilierea - necesitate a şcolii contemporane, aplicată unui grup de părinţi,având în vedere criza pe care o traversează familia în societate românească.

Produsul activ – desenul “Familia mea” sesizează percepţiile copiilor lor,afectate sau nu de abandonul temporar.

Chestionarul – instrument de bază pentru majoritatea metodelor aplicate.

Program de intervenţie personalizat Numele şi prenumele beneficiarului: G. I. Data naşterii: 29. XI. 1992 Domiciliul: str. Tineretului, Nr. 87, Crişcior Şcoala şi clasa integratoare: Şcoala cu Cl. I-VIII, Crişvior; clasa a IV-a Echipa de caz: consilierul psihologic al şcolii, învăţătorul, logopedul,

profesorii care predau la clasă, kinetoterapeutul. Problemele cu care se confruntă copilul:

- medical – scolioză idiopatică;

- psihopedagogic – tulburări de limbaj (rotacism); dificultăţi de concentrare a

atenţiei; tulburări comportamentale (relaţii conflictuale cu elevii, profesorii şi

părinţii, mai ales tatăl; refuză să relaţioneze);

- competenţe şcolare: dificultăţi de învăţare şi integrare şcolară (întâmpină

greutăţi la disciplinele umaniste); interes scăzut faţă de activităţile şcolare. Priorităţi pentru perioada 15 Septembrie – 21 Decembrie 2007:

- dezvoltarea abilităţilor sociale;

- program de ameliorare kinetoterapeutic şi logopedic;

- terapie emoţională;

- cultivarea încrederii în sine.

Program de intervenţie personalizat

Structura programului de intervenţie personalizat:Obiective: evaluarea permanentă a experienţelor acumulate; cultivarea încrederii în

sine; dezvoltarea abilităţilor de comunicare;Conţinuturi: consiliere psihopedagogică – o oră pe săptămână; logopedie – o oră pe

săptămână; participarea la excursiile şcolare tematice; kinetoterapie – o oră pe săptămână ; terapie ocupaţională – participare la Cercul „Penelul fermecat”.

Metode şi mijloace de realizare: activităţi de grup; jocul de rol; suport prin consiliere psihopedagogică

Metode şi instrumente de evaluare: observaţia directă şi indirectă; grila de evaluare a conduitei sociale; rezultatele şcolare

Evaluare periodică:Obiectivele realizate: îndeplineşte la un nivel mediu sarcinile şcolare; diminuarea

greşelilor de scriere;ameliorarea relaţiilor inter-colegiale.Dificultăţi întâmpinate: nu reuşeşte încă să-şi construiască un comportament empatic; nu poate rezolva sarcinile şcolare într-un timp optim Metode cu impact ridicat: - pozitiv: tehnica contractului, valorizarea, stimularea.

- negativ: dezaprobarea, mustrarea. Revizuirea programului de intervenţie personalizat:

La sfârşitul semestrului I, după evaluarea intermediară, vor fi redefiniteobiectivele şi proiectate noi conţinuturi.

Activitate de consiliere a Activitate de consiliere a

pǎrinţilorpǎrinţilor Activitate: Cum comunicǎm ?Activitate: Cum comunicǎm ?(atelier)(atelier) Scop: Scop: Îmbunǎtǎţirea relaţiilor copil-pǎrinte, prin formarea unor abilitǎţi Îmbunǎtǎţirea relaţiilor copil-pǎrinte, prin formarea unor abilitǎţi

şişi

deprinderi în practicile parentale, realizate prin colaborarea pǎrintelui cudeprinderi în practicile parentale, realizate prin colaborarea pǎrintelui cu

şcoala şcoala Obiectiv :Obiectiv : Eficientizarea comunicǎrii prin utilizarea ascultǎrii active şi a Eficientizarea comunicǎrii prin utilizarea ascultǎrii active şi a

comunicǎrii asertive comunicǎrii asertive Clasa : I-IVClasa : I-IV Locul desfăşurării : Locul desfăşurării : sala de clasǎsala de clasǎ Participanţi:Participanţi: pǎrinţii pǎrinţii Responsabil:Responsabil: cadrul didactic cadrul didactic Beneficiari:Beneficiari: pǎrinţii pǎrinţii Mijloace: Mijloace: CD, fişe de lucruCD, fişe de lucru Modalităţi de evaluare:Modalităţi de evaluare: fişǎ de evaluare a activitǎţii fişǎ de evaluare a activitǎţii

Activitate de consiliere a Activitate de consiliere a pǎrinţilorpǎrinţilorDescrierea activitǎţii:Descrierea activitǎţii:

I. Cadrul didactic prezintǎ idei privindI. Cadrul didactic prezintǎ idei privindcomunicarea :comunicarea : ● Comunicarea asertivǎ ● Comunicarea asertivǎ

● ● Regulile bunei Regulile bunei comunicãricomunicãri

II. II. Activitate în echipe de câte 3: un pǎrinteActivitate în echipe de câte 3: un pǎrintepovesteşte o scurtǎ întâmplare, iar celǎlaltpovesteşte o scurtǎ întâmplare, iar celǎlaltdovedeşte interes în ascultare, prindovedeşte interes în ascultare, princomunicare predominant nonverbalǎ şicomunicare predominant nonverbalǎ şiparaverbalǎ. Observatorul - al treilea paraverbalǎ. Observatorul - al treilea

pǎrinte pǎrinte observǎ modalitatea de comunicare dintreobservǎ modalitatea de comunicare dintrecele douǎ persoane şi va participa la cele douǎ persoane şi va participa la

discuţiilediscuţiileprovocate de cǎtre cadrul didacticprovocate de cǎtre cadrul didactic..

III. DIII. Diferenţa dintre comunicarea pasivǎ,iferenţa dintre comunicarea pasivǎ,asertivǎ şi asertivǎ şi aagresivăgresivă

IV.IV. Discuţii Discuţii

V.V. Evaluarea activităţii desfăşurată cu Evaluarea activităţii desfăşurată cu părinţiipărinţii

se realizează printr-o fişă, la care ei suntse realizează printr-o fişă, la care ei suntinvitaţi să răspundă.invitaţi să răspundă.

PASIVPASIV ASERTIVASERTIV AGRESIVAGRESIV

●●ProblemaProblema

este evitatãeste evitatã

●●DrepturileDrepturile

tale sunttale sunt

ignorateignorate

●●Îi laşi peÎi laşi pe

ceilalţi sã iaceilalţi sã ia

decizii îndecizii în

locul tãulocul tãu

●●Frustrare,Frustrare,

nemulţumirenemulţumire

●●ProblemaProblema

esteeste

discutatãdiscutatã

●●DrepturileDrepturile

tale sunttale sunt

susţinutesusţinute

●●Iei deciziiIei decizii

personalepersonale

●●ExprimareExprimare

adecvatã aadecvatã a

emoţiiloremoţiilor

●●ProblemaProblema

este atacatãeste atacatã

●●DrepturileDrepturile

tale sunttale sunt

susţinutesusţinute

fãrã a ţinefãrã a ţine

cont decont de

drepturiledrepturile

celorlalţicelorlalţi

●●Ostilitate,Ostilitate,

blamare,blamare,

acuzaţiiacuzaţii

CONCLUZIICONCLUZII

• Studiul de faţă a fost motivat de o curiozitate personală şi a avut ca bază “teoretică”materiale care circulă on-line şi care prezintă părerile nefundamentate ştiinţific alepracticienilor care au sau au avut contact cu fenomenul abandonului temporar. • O limită a acestor materiale este aceea că nu au avut în vedere toţi copiii temporarabandonaţi, ci doar pe aceia care au ajuns în atenţia unor O.N.G.-uri sau a altor instituţii(Centre de sănătate Mintală, Protecţia Copilului, etc.) şi, în plus, nu au în vederesistemul familial din care aceşti copii fac parte.

• De asemenea, rezultatele cercetării de faţă sugerează faptul că separarea pe termenlung de părinţi induce fetelor îndoială în legătură cu faptul că mama şi/sau tata şi-auconservat sentimentele pentru ele şi tinde să altereze încrederea în sine a băieţilor, caredevin mai preocupaţi de ideea că nu sunt pe placul celor din jur şi care tind să păstrezeo distanţă emoţională mai mare faţă de cei din anturaj.

• Rezultatele cercetării oferă argumente în sprijinul ideii potrivit căreia abandonultemporar al părinţilor se asociază cu alterări ale vieţii afective ale şcolarului mic, iardiferenţa în ceea ce priveşte rezultatele şcolare ale copiilor supravegheaţi faţă de ceicare au părinţii plecaţi la muncă în străinătate nu este extrem de mare, pentru că mediulîn care creşte modelează educaţia copilului mai mult decât evenimentele de parcurs.