REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR! ROMII MERG LA …Un studiu pe tema „Abandonul şcolar în rândul...

16
ROMII MERG LA ȘCOALĂ! cu principiul diversității încorporat: Cine face diferența? REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR! cu integrarea principiului: Școala reduce discriminarea! Publicat în cadrul proiectului ,,Inițierea de Grupuri locale de Educație parentală nonformală și transfer multiregional de bune practici pentru promovarea incluziunii sociale a copiilor și tinerilor aflați în situații familiale de risc - GLEP” Primăria Municipiului Fălticeni

Transcript of REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR! ROMII MERG LA …Un studiu pe tema „Abandonul şcolar în rândul...

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!cu principiul diversității încorporat:Cine face diferența?

REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR!cu integrarea principiului:Școala reduce discriminarea!

Publicat în cadrul proiectului,,Inițierea de Grupuri locale deEducație parentală nonformală șitransfer multiregional de bune practicipentru promovarea incluziunii socialea copiilor și tinerilor aflați în situațiifamiliale de risc - GLEP”

PrimăriaMunicipiuluiFălticeni

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

2 3

În urmă cu cinci ani, Comisia Europeană a organizat un grup de lucru privind abandonul școlar, reunind factori de decizie și practicieni din aproape toate țările UE, Norvegia, Islanda și Turcia, analizâmd exemple de bune practici din Europa și p r o m o v â n d s c h i m b u l d e experiență. [1] Acesta a fost un prim pas, al ţărilor Uniunii Europene, în încercarea de a stabili o strategie comună de a reduce rata abandonului şcolar la mai puţin de 10% până în 2020.

Ministerul Educaţiei Naţionale din România se preocupă de problematica abandonului şcolar şi finanţează proiecte care îşi

propun reducerea şi corectarea fe n o m e n u l u i d e p ă ră s i re t impur ie a şco l i i . Aceeaş i preocupare o are şi Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) care finanţează iniţiative l o c a l e ş i r e g i o n a l e s p r e d i m i n u a rea i n e g a l i t ă ţ i l o r naţionale în rândul copiilor şi tinerilor.

A ş a c u m d e m o n s t r e a z ă statisticile şi rapoartele privind s t a rea î nvă ţ ă m â nt u l u i î n România, elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, se păstrează în continuare valori ridicate ale ratei abandonului şcolar, în special la nivelul învăţământului gimnazial din

Proiectul ,,Inițierea de Grupuri locale de Educație parentală nonformală și transfer multiregional de bune practici pentru promovarea incluziunii sociale a copiilor și tinerilor aflați în situații familiale de risc - GLEP”, RO 10-PEH078//33H/SEE/29.07.2015 Act adiţional nr. 3-PLUS-29.04.2016, din cadrul Programului RO10 „Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale” (CORAI), finanţat prin intermediul GRANTURILOR SEE 2009-2014, COERENT”.

REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR!

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

2 3

În urmă cu cinci ani, Comisia Europeană a organizat un grup de lucru privind abandonul școlar, reunind factori de decizie și practicieni din aproape toate țările UE, Norvegia, Islanda și Turcia, analizâmd exemple de bune practici din Europa și p r o m o v â n d s c h i m b u l d e experiență. [1] Acesta a fost un prim pas, al ţărilor Uniunii Europene, în încercarea de a stabili o strategie comună de a reduce rata abandonului şcolar la mai puţin de 10% până în 2020.

Ministerul Educaţiei Naţionale din România se preocupă de problematica abandonului şcolar şi finanţează proiecte care îşi

propun reducerea şi corectarea fe n o m e n u l u i d e p ă ră s i re t impur ie a şco l i i . Aceeaş i preocupare o are şi Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) care finanţează iniţiative l o c a l e ş i r e g i o n a l e s p r e d i m i n u a rea i n e g a l i t ă ţ i l o r naţionale în rândul copiilor şi tinerilor.

A ş a c u m d e m o n s t r e a z ă statisticile şi rapoartele privind s t a rea î nvă ţ ă m â nt u l u i î n România, elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, se păstrează în continuare valori ridicate ale ratei abandonului şcolar, în special la nivelul învăţământului gimnazial din

Proiectul ,,Inițierea de Grupuri locale de Educație parentală nonformală și transfer multiregional de bune practici pentru promovarea incluziunii sociale a copiilor și tinerilor aflați în situații familiale de risc - GLEP”, RO 10-PEH078//33H/SEE/29.07.2015 Act adiţional nr. 3-PLUS-29.04.2016, din cadrul Programului RO10 „Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale” (CORAI), finanţat prin intermediul GRANTURILOR SEE 2009-2014, COERENT”.

REDUCEȚI ABANDONUL ȘCOLAR!

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

4 5

generații de copii.

În acelaşi timp, o serie de decalaje între acești copii și cei ne-roomi apar în ceea ce privește participarea la educație și performanțele școlare, astfel încât participarea la educația preșcolară a copiilor romi este de două ori mai scăzută decât a celorlalți copii (37% față de 63%), o rată mai ridicată, de peste 50%, fiind înregistrată în cazul copiilor de 6 ani.

La nivelul copiilor de vârstă școlară, mai mult de 15% se află în afara școlii: 6,9% au întrerupt

studiile, iar 8,9% nu au fost înscriși niciodată. 14,2% dintre copii nu frecventează deloc școala unde sunt înscriși sau nu merg regulat la studii. 16,3% dintre copiii romi repetă clasa, de trei ori mai mulți decât copiii ne-romi care trăiesc în aceleași zone. La nivelul de învăţământ secundar superior (16-19 ani), participarea copiilor romi e de patru ori mai scăzută.

Un studiu pe tema „Abandonul şcolar în rândul copii lor şi tinerilor – cauze, rolul factorilor individuali şi instituţionali” [2], realizat de Acmado Group în

mediul rural. În plus, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, atât ca un efect d i rect a l evoluț i i lor demografice (scăderea constantă a populației în vârstă de școlarizare 0-14 ani şi a populației tinere de 15-24 ani , cu est imăr i de reducere accentuată până în anul 2020) dar şi c a u r m a r e a s i t u a ț i i l o r d e neșcolarizare sau cele de renunțare prematură la studii.

A b a n d o n u l ș co l a r a re d re p t consecințe șomajul, excluziunea socială și sărăcia. Există multe motive pentru care unii tineri renunță prematur la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio - economică nefavorabilă. Alţi factori importanți ar fi s istemul de învățământ, mediul școlar şi social.

Nefiind vorba de un singur motiv, soluțiile nu sunt ușor de găsit. Politicile de reducere a abandonului școlar trebuie să aibă în vedere factorii declanșatori și să coreleze politicile educaționale și sociale cu activitățile organizațiilor de tineret și cu aspecte legate de sănătate, cum ar fi consumul de droguri sau

problemele psihice și emoționale. [1]

Pentru creşterea gradulu i de incluziune socială a grupurilor vulnerabile, politicile sociale au luat în atenţie facilitarea accesului la resursele sociale, atât prin educatie non-formală individuală cât şi prin mobilizarea resurselor locale, prin p a r t e n e r i a t e ş i a co rd u r i d e colaborare, trecându-se de la forme pasive de intervenţie (prin oferirea de prestaţii sociale) la o intervenţie bazată pe creşterea nivelului de motivare şi participare al grupului ţintă vizat la propriul proces de incluziune socială.

Problematica copiilor aparţinând etniei rome continuă să preocupe atât autorităţile române cât şi pe cele internaţionale. Apartenența la etnia romă crește cu 37% riscul unui copil de a fi sărac. Studiile arată, de asemenea, că aproximativ 40% dintre copiii romi beneficiază de hrană insuficientă.

Aproximativ 28% dintre copiii /tinerii romi între 15 și 19 ani sunt căsătoriți, situație cu un impact negativ asupra participării școlare, accesului la piața muncii a tinerelor famili i și a opor tun i tăț i lo r u rmătoare lo r

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

4 5

generații de copii.

În acelaşi timp, o serie de decalaje între acești copii și cei ne-roomi apar în ceea ce privește participarea la educație și performanțele școlare, astfel încât participarea la educația preșcolară a copiilor romi este de două ori mai scăzută decât a celorlalți copii (37% față de 63%), o rată mai ridicată, de peste 50%, fiind înregistrată în cazul copiilor de 6 ani.

La nivelul copiilor de vârstă școlară, mai mult de 15% se află în afara școlii: 6,9% au întrerupt

studiile, iar 8,9% nu au fost înscriși niciodată. 14,2% dintre copii nu frecventează deloc școala unde sunt înscriși sau nu merg regulat la studii. 16,3% dintre copiii romi repetă clasa, de trei ori mai mulți decât copiii ne-romi care trăiesc în aceleași zone. La nivelul de învăţământ secundar superior (16-19 ani), participarea copiilor romi e de patru ori mai scăzută.

Un studiu pe tema „Abandonul şcolar în rândul copii lor şi tinerilor – cauze, rolul factorilor individuali şi instituţionali” [2], realizat de Acmado Group în

mediul rural. În plus, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, atât ca un efect d i rect a l evoluț i i lor demografice (scăderea constantă a populației în vârstă de școlarizare 0-14 ani şi a populației tinere de 15-24 ani , cu est imăr i de reducere accentuată până în anul 2020) dar şi c a u r m a r e a s i t u a ț i i l o r d e neșcolarizare sau cele de renunțare prematură la studii.

A b a n d o n u l ș co l a r a re d re p t consecințe șomajul, excluziunea socială și sărăcia. Există multe motive pentru care unii tineri renunță prematur la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio - economică nefavorabilă. Alţi factori importanți ar fi s istemul de învățământ, mediul școlar şi social.

Nefiind vorba de un singur motiv, soluțiile nu sunt ușor de găsit. Politicile de reducere a abandonului școlar trebuie să aibă în vedere factorii declanșatori și să coreleze politicile educaționale și sociale cu activitățile organizațiilor de tineret și cu aspecte legate de sănătate, cum ar fi consumul de droguri sau

problemele psihice și emoționale. [1]

Pentru creşterea gradulu i de incluziune socială a grupurilor vulnerabile, politicile sociale au luat în atenţie facilitarea accesului la resursele sociale, atât prin educatie non-formală individuală cât şi prin mobilizarea resurselor locale, prin p a r t e n e r i a t e ş i a co rd u r i d e colaborare, trecându-se de la forme pasive de intervenţie (prin oferirea de prestaţii sociale) la o intervenţie bazată pe creşterea nivelului de motivare şi participare al grupului ţintă vizat la propriul proces de incluziune socială.

Problematica copiilor aparţinând etniei rome continuă să preocupe atât autorităţile române cât şi pe cele internaţionale. Apartenența la etnia romă crește cu 37% riscul unui copil de a fi sărac. Studiile arată, de asemenea, că aproximativ 40% dintre copiii romi beneficiază de hrană insuficientă.

Aproximativ 28% dintre copiii /tinerii romi între 15 și 19 ani sunt căsătoriți, situație cu un impact negativ asupra participării școlare, accesului la piața muncii a tinerelor famili i și a opor tun i tăț i lo r u rmătoare lo r

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

6 7

Pentru a combate discriminarea î n d o m e n i u l a cce s u l u i l a educație, principalele măsuri se referă la creșterea nivelului de i n f o r m a r e c u p r i v i r e l a nediscriminare, egalitate de șanse și diversitate, adică prin includerea acestor informații în manualele școlare (81%). În completarea acestei măsuri vin și campaniile de prevenire și combatere a d iscr iminăr i i realizate la nivelul școlii pentru copii și părinți. De asemenea, implementarea unui sistem de recompensare a cadrelor didac-tice în raport cu performanțele obținute de copii din grupurile vulnerabile poate crește nivelul de incluziune și accesul la educație. Rezultate , observaţii şi recomandări cu privire la studiul “Abandonul şcolar în rândul copiilor şi tinerilor – cauze, rolul f a c t o r i l o r i n d i v i d u a l i ş i instituţionali” [3].

Pentru a preveni şi înlătura aplicarea acţiunilor discrimi-

n a t i v e î n i n s t i t u ţ i i l e d e învăţământ sunt necesare măsuri in ceea ce priveste aplicarea unor politici și practici în s istemul educațional în vederea prevenirii discriminării; adaptarea curriculei școlare la necesitatea de prevenire și în lăturare a d iscr iminăr i i ; elaborarea şi implementarea unui program de prevenire a discriminării, adresat tuturor a c t o r i l o r d i n s i s t e m u l învăţământului: profesorilor, elevilor şi părinţilor.

Acest program poate fi realizat în trei direcţii: prevenirea primară, prevenirea secundară, preve-nirea terţiară.

• Activităţile de prevenire primară pot fi adresate profesor i lor, copi i lor ş i părinţilor în scopul informării lor în acest domeniu şi formăr i i at i tud in i lo r ş i abilităţilor speciale.

octombrie 2015, în cadrul proiectului “Credem în viitorul tău! - Prevenirea şi corectarea fenome-nului de părăsire timpurie a şcolii în rândul copiilor şi tinerilor cu domiciliul în foste zone industrial izate din Regiunea de Nord-Est şi Sud- Est”, POSDRU/181/2.2./S/ 153962 arată că major itatea copi i lor reproduc m o d e l u l co m p o r t a m e n t a l a l părintilor, inclusiv în ce priveşte participarea şcolară:

- 1 din 10 părinţi ai copiilor cu risc de abandon şcolar nu au şcoală deloc;

- 1 din 10 părinţi ai copiilor cu risc de abandon şcolar au absolvit doar şcoala primară;

- 50% dintre părinţii copiilor cu risc de abandon sunt casnici.

ŞCOALA REDUCE DISCRIMINAREA!

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

6 7

Pentru a combate discriminarea î n d o m e n i u l a cce s u l u i l a educație, principalele măsuri se referă la creșterea nivelului de i n f o r m a r e c u p r i v i r e l a nediscriminare, egalitate de șanse și diversitate, adică prin includerea acestor informații în manualele școlare (81%). În completarea acestei măsuri vin și campaniile de prevenire și combatere a d iscr iminăr i i realizate la nivelul școlii pentru copii și părinți. De asemenea, implementarea unui sistem de recompensare a cadrelor didac-tice în raport cu performanțele obținute de copii din grupurile vulnerabile poate crește nivelul de incluziune și accesul la educație. Rezultate , observaţii şi recomandări cu privire la studiul “Abandonul şcolar în rândul copiilor şi tinerilor – cauze, rolul f a c t o r i l o r i n d i v i d u a l i ş i instituţionali” [3].

Pentru a preveni şi înlătura aplicarea acţiunilor discrimi-

n a t i v e î n i n s t i t u ţ i i l e d e învăţământ sunt necesare măsuri in ceea ce priveste aplicarea unor politici și practici în s istemul educațional în vederea prevenirii discriminării; adaptarea curriculei școlare la necesitatea de prevenire și în lăturare a d iscr iminăr i i ; elaborarea şi implementarea unui program de prevenire a discriminării, adresat tuturor a c t o r i l o r d i n s i s t e m u l învăţământului: profesorilor, elevilor şi părinţilor.

Acest program poate fi realizat în trei direcţii: prevenirea primară, prevenirea secundară, preve-nirea terţiară.

• Activităţile de prevenire primară pot fi adresate profesor i lor, copi i lor ş i părinţilor în scopul informării lor în acest domeniu şi formăr i i at i tud in i lo r ş i abilităţilor speciale.

octombrie 2015, în cadrul proiectului “Credem în viitorul tău! - Prevenirea şi corectarea fenome-nului de părăsire timpurie a şcolii în rândul copiilor şi tinerilor cu domiciliul în foste zone industrial izate din Regiunea de Nord-Est şi Sud- Est”, POSDRU/181/2.2./S/ 153962 arată că major itatea copi i lor reproduc m o d e l u l co m p o r t a m e n t a l a l părintilor, inclusiv în ce priveşte participarea şcolară:

- 1 din 10 părinţi ai copiilor cu risc de abandon şcolar nu au şcoală deloc;

- 1 din 10 părinţi ai copiilor cu risc de abandon şcolar au absolvit doar şcoala primară;

- 50% dintre părinţii copiilor cu risc de abandon sunt casnici.

ŞCOALA REDUCE DISCRIMINAREA!

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

8 9

E d u c a ț i a i n c l u z i v ă e s t e esențială, fiind fundamentul unei societăți armonioase și pacifiste.

E d u c a ț i a i n t e r c u l t u r a l ă constituie o abordare pozitivă a diferențelor, utilizând principiul „toți diferiți, toți egali”

• A c t i v i t ă ţ i l e d e p reve n i re secundară a discriminării se referă la acţiunile şi măsurile l u a t e d e i n s t i t u ţ i i l e d e învăţământ pentru a oferi sprijin copiilor din grupuri cu risc sporit d e a d e v e n i v i c t i m e a l e discriminării sau de a realiza acte discriminative.

• Prin activităţile de prevenire terţiară, cadrele didactice ar trebui să urmărescă scopul de a reduce posibilităţile de repetare a situaţiei de discriminare, p r e c u m ş i a d i m i n u a consecinţele acesteia asupra copilului. [4]

Referinţe [1] http://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_ro.htm[2] Rezultate, observaţii şi recomandări cu privire la studiul „Abandonul şcolar în rândul copiilor şi tinerilor – cauze, rolul factorilor individuali şi instituţionali”, realizat de Acmado Group pentru Fundaţia Solidaritate şi Speranţă în cadrul proiectului POSDRU/181/2.2/S/153962, octombrie 2015, pag.18[3]http://nediscriminare.ro/uploads_ro/175/Draft_Strategia_nationala_de_prevenire_si_combatere_a_discriminarii_2015-2020.pdf, pag. 6[4] http://drepturi.md/ro/ce-poate-face-scoala-pentru-a-preveni-discriminarea

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

CINE FACE DIFERENȚA?

Promovarea unei abordări incluzive:

• Un s i s tem educaț iona l incluziv care oferă “educație pentru toți”, recunoaște dreptul tuturor copiilor de a fi e d u c a ț i î m p r e u n ă ș i consideră că educația tuturor cop i i l o r es te l a fe l de important;

• Planul de dezvoltare școlară care include tratamentul echitabil al copiilor romi;

• Un plan de acțiune care prevede măsurile exacte de prevenire a segregării și a a l t o r m a n i f e s t ă r i d e

tratament inechitabil;

• Adoptarea unor norme de conduită privind includerea;

• Eliminarea comportamen-telor de intimidare.

Promovarea unei perspective multiculturale:

• Un curriculum intercultural care folosește perspective c u l t u r a l e d i f e r i t e ș i î n c u r a j e a z ă e l e v i i s ă reflecteze și să analizeze c r i t i c m o d u l î n c a r e acționează prejudecățile și discriminarea.

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

8 9

E d u c a ț i a i n c l u z i v ă e s t e esențială, fiind fundamentul unei societăți armonioase și pacifiste.

E d u c a ț i a i n t e r c u l t u r a l ă constituie o abordare pozitivă a diferențelor, utilizând principiul „toți diferiți, toți egali”

• A c t i v i t ă ţ i l e d e p reve n i re secundară a discriminării se referă la acţiunile şi măsurile l u a t e d e i n s t i t u ţ i i l e d e învăţământ pentru a oferi sprijin copiilor din grupuri cu risc sporit d e a d e v e n i v i c t i m e a l e discriminării sau de a realiza acte discriminative.

• Prin activităţile de prevenire terţiară, cadrele didactice ar trebui să urmărescă scopul de a reduce posibilităţile de repetare a situaţiei de discriminare, p r e c u m ş i a d i m i n u a consecinţele acesteia asupra copilului. [4]

Referinţe [1] http://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_ro.htm[2] Rezultate, observaţii şi recomandări cu privire la studiul „Abandonul şcolar în rândul copiilor şi tinerilor – cauze, rolul factorilor individuali şi instituţionali”, realizat de Acmado Group pentru Fundaţia Solidaritate şi Speranţă în cadrul proiectului POSDRU/181/2.2/S/153962, octombrie 2015, pag.18[3]http://nediscriminare.ro/uploads_ro/175/Draft_Strategia_nationala_de_prevenire_si_combatere_a_discriminarii_2015-2020.pdf, pag. 6[4] http://drepturi.md/ro/ce-poate-face-scoala-pentru-a-preveni-discriminarea

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

CINE FACE DIFERENȚA?

Promovarea unei abordări incluzive:

• Un s i s tem educaț iona l incluziv care oferă “educație pentru toți”, recunoaște dreptul tuturor copiilor de a fi e d u c a ț i î m p r e u n ă ș i consideră că educația tuturor cop i i l o r es te l a fe l de important;

• Planul de dezvoltare școlară care include tratamentul echitabil al copiilor romi;

• Un plan de acțiune care prevede măsurile exacte de prevenire a segregării și a a l t o r m a n i f e s t ă r i d e

tratament inechitabil;

• Adoptarea unor norme de conduită privind includerea;

• Eliminarea comportamen-telor de intimidare.

Promovarea unei perspective multiculturale:

• Un curriculum intercultural care folosește perspective c u l t u r a l e d i f e r i t e ș i î n c u r a j e a z ă e l e v i i s ă reflecteze și să analizeze c r i t i c m o d u l î n c a r e acționează prejudecățile și discriminarea.

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

10 11

“Avocații includerii”

• E x i s t ă s t e re o t i p i i ș i i d e i discriminatorii, mai ales în ceea ce privește minorităț i le ș i p e r s o a n e l e c u n e v o i educaționale speciale, fapt pentru care sunt esențiale conștientizarea modului în care prejudecățile și discriminarea acționează în societate și reflectarea asupra ide i lo r preconcepute pre luate pe parcursul vieții, dar și acționarea ca “avocați ai includerii” și confruntarea cu cei care se opun acesteia.

Promovarea sentimentului de solidaritate:

• Conceptul de a aprecia și valoriza d ivers i tatea este atât de important încât trebuie să fie parte integrală a tot ceea ce intervine în școală.

Integrarea este asimilarea unui elev în educația de masă, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practici lor și curriculum-urilor existente în școala respectivă. Spre deosebire de aceasta, incluziunea

pune accentul pe necesitatea ca sistemul educațional și școlile să se schimbe și să se adapteze pentru a r ă s p u n d e n e v o i l o r e l e v i l o r. Incluziunea reflectă aprecierea d ivers i tăț i i ș i recunoașterea necesității de a dezvolta răspunsuri care să vină în întâmpinarea diversității de nevoi a elevilor.

Conceptul de educație incluzivă a apărut ca urmare a recunoașterii faptului că integrarea nu era suficientă pentru a împiedica marginalizarea copiilor cu nevoi speciale sau a acelora care diferă în alt mod față de „norma” generală.

După familie, școala este principalul agent de socializare. La școală, copiii nu numai că dobândesc cunoștințe și aptitudini școlare, ci și învață mult despre propriul lor „cod cultural.”

D i s c r i m i n a r e a e s t e i l e g a l ă ! Reprezintă încălcarea legii refuzarea accesului la educație a anumitor grupuri sau segregarea lor în clase speciale. Excluderea copiilor din oferta educaț ională de masă echivalează cu o violare a drepturilor lor fundamentale.

Abordarea incluzivă cere ca școlile să aibă atenția concentrată asupra elevilor, să aprecieze diferențele dintre elevi și să adapteze aceste diferențe.

Educația incluzivă este un drept al omului:

• Toți copiii au dreptul la educație de masă.

• Nici un copil nu trebuie subestimat sau discriminat prin excluderea dintr-o clasă sau școală din cauza etniei, nevoilor speciale sau din cauza unor alte aspecte care îl deosebesc de majoritate.

• Perpertuarea segregării r e p r e z i n t ă u t i l i z a r e a inech i tab i lă ș i deseor i insuficientă a resurselor.

• Segregarea îi învață pe copii să fie ignoranți și determină apariția prejudecăților.

• Toți copiii au nevoie de o educație care să îi ajute să dezvolte relații cu diferite categorii de persoane ce provin din diverse medii și care au diferite abilități. Educația trebuie să îi pregătească pentru a trăi și munci într-o societate diversificată.

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

10 11

“Avocații includerii”

• E x i s t ă s t e re o t i p i i ș i i d e i discriminatorii, mai ales în ceea ce privește minorităț i le ș i p e r s o a n e l e c u n e v o i educaționale speciale, fapt pentru care sunt esențiale conștientizarea modului în care prejudecățile și discriminarea acționează în societate și reflectarea asupra ide i lo r preconcepute pre luate pe parcursul vieții, dar și acționarea ca “avocați ai includerii” și confruntarea cu cei care se opun acesteia.

Promovarea sentimentului de solidaritate:

• Conceptul de a aprecia și valoriza d ivers i tatea este atât de important încât trebuie să fie parte integrală a tot ceea ce intervine în școală.

Integrarea este asimilarea unui elev în educația de masă, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practici lor și curriculum-urilor existente în școala respectivă. Spre deosebire de aceasta, incluziunea

pune accentul pe necesitatea ca sistemul educațional și școlile să se schimbe și să se adapteze pentru a r ă s p u n d e n e v o i l o r e l e v i l o r. Incluziunea reflectă aprecierea d ivers i tăț i i ș i recunoașterea necesității de a dezvolta răspunsuri care să vină în întâmpinarea diversității de nevoi a elevilor.

Conceptul de educație incluzivă a apărut ca urmare a recunoașterii faptului că integrarea nu era suficientă pentru a împiedica marginalizarea copiilor cu nevoi speciale sau a acelora care diferă în alt mod față de „norma” generală.

După familie, școala este principalul agent de socializare. La școală, copiii nu numai că dobândesc cunoștințe și aptitudini școlare, ci și învață mult despre propriul lor „cod cultural.”

D i s c r i m i n a r e a e s t e i l e g a l ă ! Reprezintă încălcarea legii refuzarea accesului la educație a anumitor grupuri sau segregarea lor în clase speciale. Excluderea copiilor din oferta educaț ională de masă echivalează cu o violare a drepturilor lor fundamentale.

Abordarea incluzivă cere ca școlile să aibă atenția concentrată asupra elevilor, să aprecieze diferențele dintre elevi și să adapteze aceste diferențe.

Educația incluzivă este un drept al omului:

• Toți copiii au dreptul la educație de masă.

• Nici un copil nu trebuie subestimat sau discriminat prin excluderea dintr-o clasă sau școală din cauza etniei, nevoilor speciale sau din cauza unor alte aspecte care îl deosebesc de majoritate.

• Perpertuarea segregării r e p r e z i n t ă u t i l i z a r e a inech i tab i lă ș i deseor i insuficientă a resurselor.

• Segregarea îi învață pe copii să fie ignoranți și determină apariția prejudecăților.

• Toți copiii au nevoie de o educație care să îi ajute să dezvolte relații cu diferite categorii de persoane ce provin din diverse medii și care au diferite abilități. Educația trebuie să îi pregătească pentru a trăi și munci într-o societate diversificată.

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

12 13

deschiderea și respectarea diferențelor;

• să se asigure că aceste abilități, cunoștințe și valori sunt discutate în contextul intimidării și discriminării;

• să utilizeze la clasă strategii care promovează includerea tuturor copiilor.

Elevii pot:

• Vorbi despre intimidare folosind metoda cercurilor de discuții și la consiliile elevilor;

• Să se sprijine reciproc.

Școlile pot:

• i m p l i c a e l ev i i , p ă r i n ț i i ș i c o m u n i t a t e a l o c a l ă î n dezvoltarea de politici menite să asigure că toți elevii se simt confortabil și în siguranță la școală;

• conveni proceduri clare de răspuns la intimidare și incidente discriminatorii și să se asigure că acestea sunt cunoscute ș i aplicate în practică;

• să se asigure că curriculum-ul acoperă cunoștințele, abilitățile și valorile pe care copiii trebuie să și le însușească pentru a face față atitudinilor discriminatorii și i n co re c t e a t u n c i c â n d s e confrunta cu acestea și îi ajută să devină niște adulți responsabili, ca re respec tă d i fe rențe le interindividuale;

• să creeze un mediu școlar primitor, de învățare interesant, incitant, confortabil și plăcut;

Cadrele didactice pot:

• să pună accent pe progresul individual ș i mai puțin pe comparațiile cu alți elevi, să folosească metode de predare care încurajează învățarea prin cooperare astfel încât elevii să-și poată ajuta colegii;

• să monitorizeze relațiile sociale și starea emoțională a elevilor;

• să dezvolte la elevi abilități cum ar fi afirmarea convingerilor personale și empatia;

• să ofere informații despre relații, drepturi și responsabilități;

• să cultive valori cum ar fi

Pentru ca toți elevii să se simtă valorizați, în siguranță și bineveniți în școală:

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

12 13

deschiderea și respectarea diferențelor;

• să se asigure că aceste abilități, cunoștințe și valori sunt discutate în contextul intimidării și discriminării;

• să utilizeze la clasă strategii care promovează includerea tuturor copiilor.

Elevii pot:

• Vorbi despre intimidare folosind metoda cercurilor de discuții și la consiliile elevilor;

• Să se sprijine reciproc.

Școlile pot:

• i m p l i c a e l ev i i , p ă r i n ț i i ș i c o m u n i t a t e a l o c a l ă î n dezvoltarea de politici menite să asigure că toți elevii se simt confortabil și în siguranță la școală;

• conveni proceduri clare de răspuns la intimidare și incidente discriminatorii și să se asigure că acestea sunt cunoscute ș i aplicate în practică;

• să se asigure că curriculum-ul acoperă cunoștințele, abilitățile și valorile pe care copiii trebuie să și le însușească pentru a face față atitudinilor discriminatorii și i n co re c t e a t u n c i c â n d s e confrunta cu acestea și îi ajută să devină niște adulți responsabili, ca re respec tă d i fe rențe le interindividuale;

• să creeze un mediu școlar primitor, de învățare interesant, incitant, confortabil și plăcut;

Cadrele didactice pot:

• să pună accent pe progresul individual ș i mai puțin pe comparațiile cu alți elevi, să folosească metode de predare care încurajează învățarea prin cooperare astfel încât elevii să-și poată ajuta colegii;

• să monitorizeze relațiile sociale și starea emoțională a elevilor;

• să dezvolte la elevi abilități cum ar fi afirmarea convingerilor personale și empatia;

• să ofere informații despre relații, drepturi și responsabilități;

• să cultive valori cum ar fi

Pentru ca toți elevii să se simtă valorizați, în siguranță și bineveniți în școală:

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

14 15

…Principiul fundamental al școlii incluzive este că toți copii trebuie să învețe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultățile pe care aceștia le pot avea sau de diferențele care pot exista între ei. Școlile inclusive trebuie să recunoască și să răspundă nevoilor diferite ale elevilor, ținând cont de existeța atât a unor stiluri diferite de învățare cât și a unor ritmuri diferite și

asigurând o educație de calitate pentru toți prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaționale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor și parteneriatelor cu comunitățile din care fac parte.

Extras Declarația de la Salamanca și Cadrul de acțiune privind educația pentru nevoi special UNESCO (1994)

Bibliografie: Inclusion Guidebook 1 v0.3_Romanian, Maria Andruszkiewicz / Keith Prenton

REDU

CEȚI

ABA

NDO

NUL

ȘCO

LAR!

ROMII MERG LA ȘCOALĂ!

14 15

…Principiul fundamental al școlii incluzive este că toți copii trebuie să învețe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultățile pe care aceștia le pot avea sau de diferențele care pot exista între ei. Școlile inclusive trebuie să recunoască și să răspundă nevoilor diferite ale elevilor, ținând cont de existeța atât a unor stiluri diferite de învățare cât și a unor ritmuri diferite și

asigurând o educație de calitate pentru toți prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaționale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor și parteneriatelor cu comunitățile din care fac parte.

Extras Declarația de la Salamanca și Cadrul de acțiune privind educația pentru nevoi special UNESCO (1994)

Bibliografie: Inclusion Guidebook 1 v0.3_Romanian, Maria Andruszkiewicz / Keith Prenton

PrimăriaMunicipiuluiFălticeni

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI,program finanţat de Granturile SEE 2009 – 2014 şi administrat de

Fondul Român de Dezvoltare Socialăwww.eeagrants.org

www.granturi-corai.ro

Editorul publicaţiei: Universitatea ”Ștefan cel Mare” din SuceavaAdresa: str. Universității nr. 13, 720229 Suceava, România

Tel.: 0230.216.147; Fax: 0230.520.080E-mail: [email protected]

Web: www.glep.usv.rowww.facebook.com/Proiect-Coerent Web:

Valoarea totală a proiectului: 1.357.315 lei

Data publicării: Septembrie 2016

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014; întreaga răspundere asupra

corectitudinii şi coerenţei informaţiilor revine iniţiatorilor.