Serge Fauchereau

IntroducereA1n

,ffiTqttt#*

2016

p o ezLaamerlcan amodern d

Edigia aTI-a, revdzuti gi adiugitl

Tiaducere, prefagi gi tabel cronologicde $tefan Stoenescu

taducerea versurilorde C. Abiluji gi $t. Stoenescu

Tiaducerea postfegei de C. AbilugiNoti biobibliograficide Teodor VArgolici

Cuprins

5CELEBRARE 9I CONFESIUNE

Polaritdfi si dimensiuni in poezia americani moderni

22TABET CRONOLOGIC

(7908-19741

58NoTA BIoBIBTIOGRAFICA

60INTRODUCERE

62I. poEzIA iNrnn EUROPA QI AMERICA: TMAGISMUL.

85II. EZRA POUND

105III. T.S. ETIOT

L29IV. W.C. WILLIAMS

151V. WALLACE STEVENS

155VI. AVATARURILE IMAGISMULUI:

MARIANNE MOORE, HART CRANE

182VII. E.E. CUMMINGS

200VIII. PRIMA MI9.ARE LITERARA AMERICANA:

OBIECTIVISMUL

219

. Ix. POEZIA DE RAZBOI

229x. DE LA LOWELL LA WrtBU&

VIA BERRYMAN

26LXI. REVOLTA BEATNICILOR

286XII. PROBTEME ALE POEZIEI NEGRE

. 293xrrl. ROETHKE gr COASTA DE NORD-VEST

310xrv. orsoN gr

THE BLACK MOIINTAIN REWEW

342XV. POEZIA CA ACTIUNE tA NEW YORK

353XVI. SUBIECTIVISMUT ANILOR SAIZECI

375CONCLUZIE

380Postfafi: autobiografia unei cirti

l

I. POEZIA INTRE EUROPA SI AMERICA:IMAGISMUL.,

Deceniul dinaintea primului rdzboi mondial a fostdeosebit de agitat pe tdrAm artistic. in vreme ce peste tot inOccident scriitorii continuS s[ exploateze simbolismuf este-tismuf naturalismul si toate produsele de la sfArgitul secoluluiaI XIX-lea pictorii se situeazd pe pozilii de avangardd: dupdneoimpresionism srmeazd, fauvismul, expresionismul (DleBriicke,in 1905), cubismul... in ciuda copilSriiior si a fanfaro-nadei sale, Manifestul futurist din februarie1909 scuturd toro-peala poefilor; dupd \Atrhitmary Verhaeren gi unanimigti, futu-rismul exaltd orasul, viteza - dar gi rIzboiul. Peste tot, diver-sele sectoare ale artei lucreazd strAns unite: Kandinsky, Klee,Picabia scriu poeme, Wyndham Lewis - romane, Kokoschka- teatru; Schoenberg igi expune pAnzele laBlaue Reiter, Poundincearcd sd sculpteze sa:u pregitegte o oper5. incepAnd din1909, Stefan Zweig anunf5 apari]ia ,,unui nou patos" literar1.Poelii expresionisti se adund in jurul grupdrii Sturm,in 1911,an in care Kandinsky si Franz Marc fondeazd Der Blaue Reiter

- cu preocupdri nu numai de picturS, de vreme ce aici vorapdrea,in1972, Pierrot aisdtor de Schoenberg gi Despre spiritu-alulin artd de Kandinsky. Tot in 7972,Maiakovski gi Hlebnikovigi lanseaz 5. Palma pe gustul publicului. in t9t3, cAnd la Paris se

pot citi Alcooluri si Swann gi cAnd lumea se bate pentru Le Sacredu printemps, climatul artistic american este rdscoiit de doudevenimente: in februarie se deschide o vastd expozitie depicturd modernd, Armory Show, unde tablouri caNud coborilndpe scard dezl5nfuie rAsul gi furia, iar in martie revista PoetrypublicH Manifestul imagist.

7. Expressionismus: Der Kampf um eine literarische Bewegung (D.T.V.1965), p.16.

62

Se considefi. 7912 ca an al nagterii poeziei americanemoderne; este anul in care la Chicago s-au pus bazele revisteiPoetry, care de la Pound la Stevens avea sd dezvdluie toatenumele mari din poezia americanX. PAnd atunci, poeziaamerican[ avusese privirile indreptate numai spre Angiia 9inu produsese decAt trei poeli originali: Poe, Whitman gi EmilyDickinson, a clror voce fusese acoperitd de vocea unora ca

\Atrhittier, Longfellow, Holes, ].R. Lowell. De acest curent,din care astdzi nu a mai rdmas nimic, se poate lega poezialui Robert Frost. Un al doilea curent, considerat ca avangardda epocii, deriva direct de la Walt Whitman (interesul pentruPoe gi Emily Dickinsory a cdror situalie e destul de asemdnd-

toare cu a englezului Hopkins, avea s[ se nascd abia in aniidoudzeci). Protagoniqtii acestui curent au fost Carl Sandburg,Edgar Lee Masters gi Vachel Lindsay. O a treia migcare, inparte expatriatd., trecea tot prin lAtrhitmaru insd mai ales prinsimboligtii francezi; aceasta va fi imagismul.

Primele doul culegeri de Robert Frost (1875-1963), ABoy'sWill (1913) EiNorth of Boston (7914), au fost publicate in MareaBritanie, unde s-au bucurat de un succes imediat. Poezia luiFrost este regionalistd gi tradilionalistS, dupd formularea datdde Cleanth Brooks2; in strofe de formd regulatd, ea cAntioamenii, fermele gi peisajele din Noua Anglie. Iatd trei strofedtnThe HillWife:

It roas too lonely for her there,

And too wild,

And since there zuere but two of them,

And no child,

And utork was little in the house,

She was free,And follozoed where he furrowed field,

Or felled tree.

2. Modern Poetry1965), p. 110.

and the Tradition (Oxford University Press, 1939,

o-1

She rested on a log and tossed

The fresh chips,

With a song only to herself

On her lips...

(Pentru ea singurdtatea prea mare era / $i prea sdlbaticd / $i intrucAterau numai ei doi / $i niciun copil, ll $i era pulin de lucru prin casd, / Ea

era liberd / $i-l urma acolo unde elbrdzda cAmpia / Sau dobora copaci,

llEardmdnea pe-un trunchi, agchii / Proaspete zvdrlind, / Cu un cAntec

numai pentru sine / Pe buze...)

PAnd in cele din urme, femeia fuge, bdrbatul ei o cautezadarnic, iar poemul sfArgegte intr-o tonalitate metahzicl. (,,E1

infelese cX existX gi alte finalitali / DecAt moartea"). Anecdotase afle in centrul poeziei lui Frost qi, pe baza ei, poetul facefilozofie. Este ceea ce Louise Bogan denumise rolul sdu de

,,furrtizor al unei inlelepciuni de granit pentru toate vremu-r7le", ,,nostalgie romanticl a unui mod de viald dispdttJt"3.

Alain Bosquet vorbegte despre o ,,reputafie exageratS"4.IarDenis Donoghue afirm5: ,,lui Frost ii lipsegte acea artl a elevafiei,prin care un mare poet poate ajunge, uneori, ink-un momentde inspirafie supremd, la o meditafie densX" si compard operalui Frost cu poeme de Yeats, Eliot, Stevens: ,,CAnd vrea sd-giinal[e stilul, exprimd intotdeauna o emo]ie publicd qi simbolicd",de pilda ca ir aceste versuri dtnThe Gift Outright:

The land was ours before we were the land's

She wns our land more than a hundred years

Before we were her people. She was ours

ln Mqssachusetts, in Vir ginia,

But we were England's, still colonials. . .

(Glia a fost a noastrd inainte ca noi sd fim ai ei, I Ea a fost tara

noastri mai bine de-o suti de ani / lnainte ca noi sd-i fim poporul. A

3. Reflexions xrr la poisie amdricaine*, Seghers, 1957, -1.965, p. 89.

4. Introducerela Anthologie de la pobsie amiricaine (Stock,1956), p.26.64

i

I

I

fost a noastrd / ln Massachusetts, in Virginia / Dar noi eram ai Angliei,incd nigte coloni. . . )

Denis Donoghue comenteazi: ,,Acest gen de lucruri ebun ca lozincd, poate chiar ca eseu pseudo-emersoniarl darnu ca poem"s. Profunzime banaI5" pozb., sentimentalism5ovin - desigur, insd. The Gift Outright nu este una din reugi-tele lui Frost, spre deosebire de The Hill Wife, Prouide Proaide,

-\cquainted with the Night.Calitatea volumelor lui Frost a fost intotdeauna aceeaqi

(unul din meritele sale este cd a reugit sd scrie poeme narativefdri mult[ flecdreald: A Seruant to Seroants, The Fear), insd dacdeste adevdrat cd iubea mult vacile qi trunchiurile de copac, nuiubea indeajuns oamenii pentru a fi un mare poet. El i-a flcutiui Jean Pr6vost urmdtoarea mdrfurisire: ,,Prefer sd fac lucru-rile bine decAt sd fac bine oamenilor. Aceasta este bucuria pe.are am avut-o in viald. Fiecare pentru sine gi dracul pentru:oti - este o zicdtoare in familia mea"6. Scrisorile sale - precum---i lipsa de bundvoinfd de a face un gest in favoarea lui Pound,:are era arestat - aratd cd nu e vorba doar de o butadd. Frost:lu era prea legat de veacul nostru: negrii n-au decAt sd fiesp6nzurafi, bombele n-au decAt si distrugd orage intregi,:oetul NoiiAnglii continud ci cAnte pomul de l6ng5 fereastra-ui, vacile in timpul cAnd se coc merele gi sd scrie epigrameiespre gheald gi despre foc.

La polul ceidlalt al poeziei stricte a lui Frost, dar nu maiiutin regionald, se g5sea cea a urmaqilor lui \Atritman. Spooniiter Anthology (791,5) a lui Edgar Lee Masters (1869-1950) s-a:ucurat de la bun inceput de un mare succes. Aceste poernein versuri albe povesteau viala unor personaje tipice, cdrora le:oloseau drept epitaf. Ldutar, dentist, ostag sau femeie simpli,Ja acea Pauline Barrett care, dupd ce a fost supusi unei graverperalii, vede strddaniile bdrbatului ei pentru a-i ascunde:devdrul; apoi:

:. Connoisseurs ofChaos (Faber, 7966),p.772.:. Citat din Robert Frost de Roger AsseLineau (Segh'ers, 1964), p. 44.

65