Brussolo, Serge - Mincatorii de Ziduri

8/12/2019 Brussolo, Serge - Mincatorii de Ziduri

http://slidepdf.com/reader/full/brussolo-serge-mincatorii-de-ziduri 1/110

Serge Brussolo

Mâncătorii de ziduri

1



Capitolul I

Era ca un câmp de luptă la crăpatul zorilor. O întindere de trupuriîncâlcite, amestecate într-o inextricabilă arababură de bra!e, de capete "ide picioare. #ci "i colo, în mi$locul acestui co%or de membre &rânte, câte omână începea să pianoteze, o gură se apuca să &ormeze cu%inte &ără "ir.

'ar nici 'a%id, nici gunoierul "e& nu le băgau în seamă.(i%ni!a a%ea dimensiunile unui oră"el. Era un uni%ers de beton, cu cerde beton, orizont de beton...

) *u o perece de picioare bune, î!i trebuie două zile de mers ca săa$ungi în capătul sălii+ a%ea obiceiul să rân$ească aldo, gunoierul "e&. iaproape o săptămână ca să-i dai ocol stra"nică excursie, nu-i a"a,mititelule/

0n general, 'a%id răspundea printr-un mormăit neinteligibil. eogra&iacămării de e%acuare îi trezise întotdeauna o angoasă %agă. ) Sper că n-ai claustro&obie, băiete+ ootise grasul aldo când băiatul

debarcase pentru prima oară din ascensorul de legătură. *ând lucrezi într-un bloc de cură!enie, nici %orbă să-!i îngădui nostalgia cerului albastru+

2imeni nu mai "tia exact ce însemnau cu%intele 3claustro&obie4 sau3cer albastru4, dar continuau să &ie &olosite pentru păstrarea patrimoniuluiling%istic al ora"ului-cub.

5uzind %orbele acestea, 'a%id sim!ise aproape imediat greutatea pla&onului în cea&ă, ca o gigantică lespede &unerară răzându-i umerii.6neori, diminea!a, când se autoextirpa din carcera ce-i ser%ea dreptdormitor, trebuia să lupte contra unei reale impresii de su&ocaredescoperind peisa$ul cinuit al genei, cu bolta ei ce părea în &iecare zi pu!in mai $oasă, "i ungiurile îndepărtate pe care lumina neîndestulătoare alămpilor cu gratii o lăsa în semiîntuneric...

rota era o temni!ă, o temni!ă de dimensiuni colosale unde sedescidea, ca un apendice monstruos, toboganul general de gunoi.'a%id se scutură. Era în întârziere. 7ără măcar să piardă %remea

trăgând un platou-gustare din distribuitorul automat, îmbrăcă lungacăma"ă de zale destinată să-l apere de zgârieturi "i-"i agă!ă cârligul degunoier la cingătoare. 'ormise prost, în două sau trei rânduri co"maruriin&orme &ăcându-l să se scoale pe priciul strâmt, cu inima bătându-inebune"te "i gura uscată.

0n centrul sălii, trupurile &ărâmi!ate s&âr"iseră prin a &orma o %eritabilădună al cărei %âr& atingea astăzi pla&onul. 'a%id se a%ântă în escaladareacolnicului, slu$indu-se de capetele, bra!ele "i mâinile îngrămădite ca detreptele unei scări. *artilagiile plasti&iate îi trosneau sub tălpi, nasurile seturteau, &alangele din metal se răsuceau. 8a începutul uceniciei, &usese bântuit de o teamă constantă9 aceea de a cădea într-o bună zi într-o

:



cre%asă, de a se a&unda în inima colinei de resturi ca într-o baltă de nisipurimi"cătoare, de-a muri su&ocat la sânul acestei &ormidabile îngrămădiri decapete retezate, de cipuri smulse, de cranii %omându-"i &iertura detranzistor+ *u timpul, în%ă!ase să se deplaseze cu suple!e, reperând punctele de spri$in. 0n prezent, bolni!a metalică nu mai a%ea pentru el nici

o taină.aldo îl a"tepta în %âr&. Era un om gras "i cel pe care consumulnesăbuit de bere îl buăise. Burdianul îi întindea la limită căma"a de zale"i-i stân$enea mi"cările. â&âia din greu, cu &a!a %iolacee, mestecându-"iîn$urăturile ca pe ce;ing-gum.

) Ei/ 0n s&âr"it sus, netrebnicule+ ocărî obser%ându-l pe 'a%id. 5$ută-mă, pe to!i dracii+

Era ocupat să spintece în%eli"ul dermic al unui android &emelă, o&rumoasă 3&ată4 brunetă căreia tenicienii se distraseră să-i dea o alurătrupe"ă deosebit de realistă. Scalpelul lui aldo se în&ipse între sâni "icoborî scâr!âind până între coapsele spuzite cu pistrui. 'a%id strânse dindin!i. *auciucul imita într-atât carnea, încât a%eai senza!ia de-a asista la ocrimă. 5cum, gunoierul apucă zdra%ăn în mâini buzele rănii "i trasedepărtând bra!ele, $upuind robotul cu o remarcabilă economie de gesturi.'a%id îngi!i. 3(ielea4 se răs&rânsese peste înceieturile mâinilor 3tinerei

&emei4, ca o %estă presărată cu pu& &in "i aluni!e. ) <"tia ciar le migălesc+ rân$i aldo. Ei nu, da uită-te la asta+'a%id urmări direc!ia degetului plantat în rotun$imea "oldului drept "i

zări urma albicioasă a unei &alse cicatrici de apendicectomie.0nclină capul în tăcere. Esteticienii de la biroul de crea!ie cibernetică nu

negli$au nimic pentru a întări iluzia. 7oarte repede, în!eleseseră că secretulunui simulacru per&ect rezida în &olosirea $udicioasă a imper&ec!iunilor

&izice. 5bandonând irepro"abilele păpu"i stereotipe din prima genera!ie, seapucaseră să creeze androide cu sânii un pic prea grei, cu coapseleagrementate cu u"oare pete de celulită, cu gambe pu!in cam prea păroase.Succesul &usese &ulgerător. Sătul de per&ec!iunea neomenească "i prea pu!in credibilă a %ecilor păpu"i de plăceri, publicul se năpustise asupracelor pe care publicitatea a%ea să le desemneze de-acu-nainte sub eticetade 37emei ade%ărate4, înnebunindu-se după minusculul neg agă!at cocetîn scobitura subsuorii, după bubi!a de pe obraz sau cezariana brăzdând pubisul.

=ăsu&lând ca o &ocă, aldo recuperă %e"mântul de plasticarne,abandonând manecinul metalic cle"tilor coecipierului său. 'in drăgăla"a brunetă nu mai rămăsese decât o armură albăstrie în care re!elele de &ireelectrice înlocuiau %enele "i ner%ii. 'a%id îngenunce. *uno"tea puncteleslabe ale mecanismului "i, din %reo zece lo%ituri de rangă, descise

>



toracele androidei ca pe %al%ele unei scoici. *ircuitele electronice nu prezentau nici un interes, lor datorându-li-se, în nouă cazuri din zece,condamnarea robotului. 0ncepând din momentul când un cibernaut nu maiera capabil să se auto-repare con%enabil, omul se debarasa de el. O!elul "imasele plastice rare erau recuperate de către anga$a!ii ser%iciului de

cură!enie subterană ?S*S@ "i cumpărate la Ailogram de marile companii alerustului de (lăceri 5utomatizate.'a%id dezarticulă un bra!, un umăr. 8ucra cu &ălcile încle"tate "i câ!i%a

stropi de sudoare pe &runte. 3*in"pe minute+4 a%ea aldo obiceiul sărepete. 32u trebuie să-!i ia niciodată mai mult de cin"pe minute ca săs&armi o paia!ă d-asta paradită+ 'acă treci de-atât, o să ai de-a &ace cumine+4

Se căznea cu o rotulă, în$urând. 'easupra lui, bena culisa pe "inelesudate în pla&on. 5păsă ma"inal butonul contactorului agă!at la brâu,aducând recipientul la înăl!imea sa. *u un gest rapid, aruncă rămă"i!elemetalice, îndepărtă maldărul de circuite imprimate lipsite de suport "i o luăla &ugă pe urmele gunoierului "e&.

Cilele treceau ast&el, &ără surprize, în mi$locul scrâ"nitului cle"tilor,scâr!âitului &ierăstraielor "i "uieratului albăstrui al !e%ilor. Benelemurmurau, asigurând un dute-%ino constant între muntele de resturi "i

descizătura li&tului de recuperare.aldo î"i cântărea prada. *auciuc la stânga, &ierărie la dreapta, apoi

apăsa butonul de punere în &unc!iune expedia rodul muncii lor la o sutăsau o sută cincizeci de eta$e mai sus, spre botul căscat al reciclatorilor.

'a%id se ridică, alarmat brusc de o alunecare de tablă cu &iecare clipătot mai aproape. 6n nou android !â"ni din tubul de e%acuare ) la "ase metrideasupra lui ) e&ectuă un zbor planat per&ect "i izbi muntele cu un %acarm

de coliziune &ero%iară. 6nul mai mult.Scoase un suspin de resemnare "i "ontâcăi în mi$locul gunoaielor,croindu-"i drum în direc!ia noului sosit, un robot gardă-personală, pe careo ră&uială îl carbonizase pe $umătate.

(ână seara nu-i rămânea un moment să respire. 0n pri%in!a greută!iilunare a materialelor recuperate se stabiliseră cote &oarte stricte. 7iecareAilogram în minus le amputa perioada de odină cu un s&ert de oră.

) 'acă o lălăi, explica adesea aldo, o să-!i %ezi cu ociul liber%acan!ele topindu-se, s&ert cu s&ert de oră, "i la s&âr"itul semestrului, în locsă te sui în ascensor ca să mergi să te bronzezi la soarele arti&icial de laeta$ul plăcerilor, să adulmeci %ântul par&umat din %entilatoare "i pielea&etelor, o să rămâi aici să bâ$bâi prin &ierătanie ca să-!i prinzi din urmăîntârzierea.

2u exagera. 0n primul an, 'a%id, care din lipsă de antrenament nu

D



reu"ise să !ină pasul, %ăzuse cu groază penalizările orare adăugându-se unaalteia pe cadranul ordinatorului de control. 'in cele două luni de odinăini!iale nu reu"ise să sal%eze decât trei zile nenorocite. aldo, el, bene&iciase de două săptămâni prelungire.

6neori băiatul a%ea impresia că a de%enit un &el de măcelar al tablei, de

satrap, "i de &iecare dată când î"i în&igea cârligul într-o burtă sau coapsăaproape că se a"tepta să %adă !â"nind sângele. rebuia să admită că aluraiper-realistă a cada%relor cibernetice contribuia din plin la între!inereaacestei scârbe.

*um a$unsese acolo/ 0"i amintea limpede ziua când ordinatorul deorientare pro&esională î"i scuipase &i"a, "i panica de care &usese cuprins lacitirea deciziei. O clipă mai de%reme, programatorul 5gen!iei de anga$ări

rănise ma"ina cu re&erin!ele lui 'a%id, studii, diplome, aptitudini &izice,teste psiotermice. 36n post de cântăre! de %arieteu/4 zicea, înso!indu-"icu%intele cu un surâs &abricat. 3'ar desigur, e &oarte posibil+4 Exact la patru minute după ce digerase in&orma!iile ce-i &useseră supuse, consolae$ectă cartona"ul galben cu sentin!a9 3Mânuitor la "antierul de recuperare.Sec!ia plastic "i metale de uzan!ă cibernetică. 5l o sută optzeci "i patrulea,subsol.4 2u era nimic de obiectat. otărârile centralei nu puteau &i în niciun caz contestate dacă nu %roiai să te pomene"ti taxat de de%ia!ionist.

'a%id rămăsese ca ame!it trei zile-n "ir apoi, un paznic de la ser%iciulmedical %enise după el. (ărăsise dormitorul or&elinatului &ără să salute penimeni. *a să le pună capac la toate, îl târâseră într-un bloc operator undeo doctori!ă plăpândă procedase la gre&a implantului de ie"ire. Era o &ată brunetă, doar cu pu!in mai %ârstnică decât el, cu părul coc "i $umătate din&a!ă mâncată de ni"te ocelari enormi "i rotunzi în rame de &ier. Opera cumici gesturi &ebrile, punctându-"i mane%rele cu sărmane zâmbete de scuză.

Se %edea că detestă ceea ce &ace "i că-i era &rică. Opera!ia nu &usese preadureroasă. *onsta în conectarea unei balize de control motor pe mădu%aspinării pacientului. Obiectul se prezenta sub &orma unei perle de o!elîncrustat în scobitura rinicilor, la ni%elul curburii lombare. O bilu!ănostimă cu re&lexe de crom.

) E %orba de $ugularea deplasărilor dumnea%oastră, recitase &ata cu o%oce nesigură, pentru a e%ita escapadele sau incursiunile la eta$elesuperioare. #mplantul %ă interzice de-acum înainte să %ă mai urca!i într-unascensor "i să apăsa!i tasta de pornire. 'acă o &ace!i, %e!i &i imediat cuprinsde con%ulsii, de %omismente "i de taicardie. 0ntr-un &el sunte!i legat delocul de re"edin!ă. 5paratul %a &i dezacti%at de două ori pe an pentru a %ă permite să %ă bucura!i de perioada de odină legală într-un centru de plăceri.

Mai târziu, când abordase cu aldo subiectul, obezul ootise bătând

F



cu pumnul în masă9 ) #-o broască împu!ită asta pe care ne-au lipit-o la "ale. O gaură a ceii,

da+ *lac, clac+ i ei sunt ăi de-au ceia. 2ici %orbă să urci sau să cobori%reun eta$, ai crăpa, poG să mă crezi, a pă!it-o pu"tiul care-a &ost aiciînaintea ta. Era claustro&ob. 5%ea crize de su&ocare, asurzea zile-ntregi.

0ntr-o noapte a sărit în li&t. O &i-nnebunit poate, nu "tiu. reaba e că-n cinciminute era mort. ) 'ar de ce/ obiectase 'a%id. 'e ce să &acă din noi ni"te prizonieri/unoierul ridicase din umeri. ) 5sta-i legea, "i gata. Etan"eitatea, îngrădirea. O "tii la &el de bine ca "i

mine. e scapă de ispita să te-mpingi seară de seară la eta$ul plăcerilor casă te distrezi cu pipi!ele, să bei "i să ui!i să mai cobori diminea!ă+ Obser%ă,

nu-i rău sistemuG. ata cu puturo"ii+ ata cu pro&itorii+ #o unu, nu mă plâng. i-apoi, nu &ac politică+5desea, când stătea întins, gol, pe prici, 'a%id căuta contactul bilei în

rinici. 5cel corp străin !intuit în carnea lui, în oasele lui, îl umplea de undezgust de neîn%ins. Era ca "i cum ar &i trebuit să trăiască a%ând un parazitanimal agă!at de trup, unul din animalele acelea sugânde care-"i &oreazăgaura în epidermă, î"i întind rădăcinile în mu"ci "i nu pot &i smulse &ără acauza moartea imediată a bolna%ului.

6n "uierat anun!ă pauza de masă. 'a%id coborî moale duna de &ier.Hos, lângă gereta cu geamuri sparte care adăpostea consola

ordinatorului de legătură "i ra&turile cu âr!ogăraie administrati%ă, aldose instalase în &a!a amburgerului său sintetic. (atru sticle de bereîncoronau butoiul de ulei ce-i ser%ea drept masă.

'a%id se a"eză la distan!ă nu-i era &oame. ) O să trebuiască să controlăm climatizarea, mormăi gunoierul între

două îngi!ituri prea multă umezeală. Sunt pete de rugină pe metal. icauciucul dă semne că se destramă. e-ocupi tu diseară.Băiatul mârâi ce%a neinteligibil "i încise ocii ca să scape de %iziunea

muntelui de corpuri arti&iciale. ) 5m găsit un specimen mi"to pentru colec!ia mea, comentă aldo. #a,

uită-te+Iârându-"i mâna în traistă, scoase de păr un cap de &emeie. 5%ea o &a!ă

tare dulce, pu!in o&ilită, cu ocii încadra!i de parantezele unei &ine laba-gâ"tii. ura sci!a un surâs lene", nostalgic. 'e la o distan!ă mai mare decincizeci de centimetri era absolut imposibil să-!i dai seama că nu eradecât o !eastă de androidă.

) O s-o numesc... 'elpora. 'a, 'elpora-i bine. 'u-te s-o pui cuălelalte+

*u o mi"care scurtă din înceietura mâinii, az%ârli capul prin aer.

J



'a%id îl blocă la piept, ca pe o minge acoperită cu păr mătăsos, "i seîndreptă spre "irul de eta$ere &ixate pe perete.

aldo a%ea o manie. 'e &iecare dată când azardul recuperărilor îl&ăcea să descopere o mască de plasticarne interesantă, o prele%a pentruceea ce numea 3colec!ia lui49 %reo douăzeci de capete &eminine repartizate

pe două scânduri egale ca lungime deasupra cărora mâzgălise cu %opsearo"ie inscrip!ia 3Hocul de-a măcelul4.'uminica, atunci când se sim!ea în &ormă, î"i părăsea în indispensabili

bordeiul cu geamuri, cu bilele de petanKue în mână, "i începea să bombardeze cipurile de cauciuc care-l &ixau cu oci mor!i. Sim!ea osatis&ac!ie extremă să %adă explodând &run!ile, nasurile, să &acă !ăndărio%alul delicat al unei &e!e. 0"i înto%ără"ea &iecare sal%ă cu în$urături

bombănite cu $umătate de glas, iar 'a%id se întrebase adesea pe cineanume se răzbuna gunoierul "e& prin acest simulacru. (e robo!i... sau pe&emei/

0n clipa când se ridicau ca să-"i reia lucrul o %oce sparse tăcerea. Era unglas bărbătesc magni&ic timbrat, cald, pro&und...

Păsările Aldebaranului au pierdut lumina,

culorile tăcerii le-au pătat penele grele,

gheaţa din...

Iersul se curmă într-un &luierat de post radio prost reglat, apoi tăcu. ) #ar ăsta+ %oci&era aldo. 'ac-a$ung să pun mâna pe el, cu ciocanu-l

&ac să tacă+'a%id se întoarse ca să zâmbească. Era un robot-actor, al cărui

mecanism se reacti%a la "ocuri întâmplătoare. *âteodată, în puterea nop!ii,câte-o tiradă pârâia, scăpată din cine "tie ce dramă de romantism desuet,&ăcându-i pe cei doi gunoieri să sară de pe paturile lor de campanie. 'a%id

se împiedicase o dată de %ino%at, pe panta dunei9 era un android cu ciplung "i palid, încorsetat într-o tunică scurtă de cati&ea &unebră. 'ar seab!inuse să-i spună "e&ului.

Se spetiră până seara, $upuind, disecând, mânuind cârlige "i cle"ti &ărăîncetare. *ând "uierul ritual anun!ă înceierea zilei, 'a%id nu-"i maisim!ea bra!ele. 'e cum se %ăzu în bârlogul său, se descotorosi de zale "ialergă să se spele în col!ul du"ului. 5pa ce curgea din măciulia stropitoareiera %âscoasă de parcă s-ar &i marinat într-o cisternă, în plin soare, luni dezile, dar tot era mai bine decât nimic. aldo, cel pu!in, nu răsuceaniciodată robinetul unui la%abou mai mult decât ca să-"i cure!e mâinile.

) (o"irca asta i-o mizerie, decreta el cu con%ingere urină reciclată,asta-i+ 2imic altce%a+

Se duseră să-"i tragă pe rând amburgerul de sinteză din distribuitor "ise instalară, cu câte un paar de ca&ea în mână, înaintea ecranului

L



tele%izorului prin cablu. *ircuitul nu di&uza nici o in&orma!ie politică sausocială, doar &ilme "i %arietă!i. 2imic altce%a. =ămaseră două ore săcontempleze băltoaca albăstrie a tubului catodic, ipnotiza!i de imagini, dedeplasarea &ormelor, de luminile mi"cătoare, apoi reintrară în cu"ete, cutrupurile grele de oboseală. 0n clipa când îl &ura somnul, 'a%id auzi

înăl!ându-se %ocea, unde%a de cealaltă parte a dunei 9 Păsările Aldebaranului au pierdut lumina,

culorile tăcerii...

Surise.

3...Ora"ul e ca un imobil4, spunea ades mama lui 'a%id, 3un imobil al

cărui &iecare apartament ar &i o !ări"oară4.*opil &iind, 'a%id a%usese întotdeauna mult de &urcă pentru a-"iimagina concret structura ora"ului-cub. (etrecea după-amieze întregi, cudegetele crispate pe creioanele sale colorate, încercând să deseneze, pe bucă!i de ârtie de ambala$, acest ora" despre care îi %orbea toată lumeadar pe care el nu-l %edea niciodată.

) E un ora" cu eta$e, îi explica răbdătoare mama sa, strângându-l la piept o mul!ime de eta$e deser%ite de sute de ascensoare. 8a &iecare ni%el

se descide o sală numită unitate de locuit, sau celulă, "i într-una dinaceste săli locuim noi în acest moment. 0n una din unită!ile astea a &ostconstruit satul nostru, în!elegi/

'a%id spunea 3da4, dar acest ora" care, asemeni unei păpu"i cunenumăra!i copii, con!inea într-însul o in&initate de alte ora"e, îi dădeaame!eli. 5tunci, ie"ea în &a!a casei, se a"eza pe bordura trotuarului "i parcurgea orizontul cu o lentă pri%ire circulară. *ătunul ocupa centrul unei

săli lipsite de descideri, un paralelipiped de beton cenu"iu căruia i se badi$onase pla&onul într-un albastru agresi% "i cele patru laturi cu %erde caspanacul. Era ca o cutie încisă ermetic, o cutie căreia n-a%eai nici o "ansăsă-i ridici capacul.

) Sunt "i alte cutii deasupra noastră, "i lângă noi/ întreba. E ca o sti%ăde lăzi la un magazin/

) 'a, aproape, "i cum această sti%ă &ormează un cub per&ect, i se spuneora"ul-cub.

) 'e ce nu mergem niciodată să %edem deasupra sau dedesubt cumsunt celelalte sate/

2u pusese bine întrebarea că tânăra &emeie păli, întoarse capul "i seanga$ă într-o mul!ime de acti%ită!i a căror urgen!ă nu-i mai lăsa timp sărăspundă.

0ntr-o zi când î"i înso!ea mama la o distribuire de tablete nutriti%e, zări

N



pentru prima oară în %ia!a lui poarta li&tului. Era un panou metalic de-ungalben de să scrâ"ne"ti din din!i, care se decupa în zidul de beton ca o%erucă pe &runtea unei tinere &ete.

) 5colo-i ascensorul/ se interesă el cu degetul întins. 'e ce nu urcănimeni/

'e astă dată &emeia îl plezni, "i obser%ă că arunca în $ur pri%iriîn&rico"ate ca "i cum s-ar &i temut ca întrebarea &iului ei să nu &i &ost auzită.(u!in mai târziu, împins de curiozitate, i se întâmplă să intre &ără să

bată la u"ă în încăperea unde mama sa &ăcea baie. 0n momentul cândaceasta se ridica în ciubărul de lemn ca să apuce un prosop distinse &oarteclar lucirea unei bile de crom &ixate în "alele ei, ciar deasupra &eselor.*rezu că e %orba de o bi$uterie.

8a cinci ani i se dădu prima carte de instruire ci%ică. Era un %olum groscu pagini cartonate lipsite de text "i acoperite cu ilustra!ii grosiere care-lsperiară un pic. O răs&oia a"ezat pe genuncii mamei, cu spatele rezematde sânii ei moi "i calzi. Ea recita pasa$ele din tabela poruncilor,în%e"mântând &iecare %erset într-o melodie acidă câtu"i de pu!in neplăcută pe care 'a%id o numea 3%ocea ei de măr %erde4...

) 7iecare celulă e o !ări"oară, dar cum locuitorii ei nu cunosc alt orizontdecât cei patru pere!i, nu poate &i %orba ca ei să ducă război cu %ecinii sau

să râ%nească teritoriul unui alt clan. Etan"eitatea e condi!ia păcii însă"i, iarnon-circula!ia suprema ei garan!ie...

2u peste mult, "tiu că accesul la li&turi "i &olosirea lor erau strictinterzise. =eligia cubului se rezuma la două cu%inte barbare9 3etan"eitate4"i 3îngrădire4.

) 'ar de ce/ repeta el &ără încetare. ) (entru că ora"ul nu e cu-ade%ărat un ora", &iule, ci un adăpost,

în!elegi acest cu%ânt/ 6n adăpost încis ermetic, &ără nici o descidere laexterior, un soi de coa$ă de ou care ne apără de ceea ce se a&lă a&ară. ) *e e a&ară/ ) Moartea, 'a%id. Boala "i moartea. 5cum mult timp, lucruri

îngrozitoare s-au petrecut în exterior. Oamenii s-au în&runtat cu arme bacteriologice. Microbi înspăimântători care au pustiit totul, oameni,animale, plante. =ele necru!ătoare s-au abătut asupra lumii9 &rigurile,nădu"elile, buboaiele, copturile. Epidemii ce se credea că pot &i în&rânate s-au dezlăn!uit, rezistând tuturor, &rigului, &ocului, timpului însu"i. 5tunci s-au construit adăposturi autonome de supra%ie!uire. 5dăposturi gigantice9ora"ele-cuburi.

0n lumina acestor dez%ăluiri în!elese în s&âr"it dragostea mamei lui pentru ablu!iunile repetate, tampoanele muiate în dezin&ectant cu care îi&reca ea mâinile "i gura de mai multe ori pe zi, &rica ei la cel mai mic



strănut, în%er"unarea de-a &ierbe &urculi!e "i tacâmuri înainte de-a le &olosi,mănu"ile a căror purtare sistematică în a&ara casei o preconiza, la &el ca "iinterdic!ia otărâtă de a săruta străinii.

) 'acă tatăl tău mai era aici, o&ta ea, !i-ar explica toate astea mult mai bine decât mine.

'ar tatăl lui 'a%id era mort, sau plecat, nu se prea "tia, a"a că băiatultrebui să se aplece asupra căr!ii de instruire populară ca să "tie mai mult.'esenele îl înspăimântau, mai ales unul dintre ele care reprezenta ora"ulsub &orma unui sei& uria" marcat cu o cruce ro"ie "i pe care o armată de&iare idoase, toate numai cozi, geare "i col!i, îl asaltau cu mi"unarea loruciga"ă.

) Bineîn!eles, toate astea datează de mai multe sute de ani, obser%ă

tânăra &emeie &ric!ionându-"i subsuorile "i locul dintre picioare cu alcool,dar răul a rămas, "i de-asta nu trebuie să ie"im. Ora"ul e ca un spital "i&iecare unitate e o cameră.

) 'ar noi nu suntem bolna%i+ ) 2oi nu, dar ce "tim de %ecinii no"tri/ *ine poate a&irma că cei de sus

sau de $os nu sunt atin"i/ 0n!elegi de ce a &ost ne%oie să ni se interzică săcălătorim, să urcăm în li&t "i să mergem în %izită la alte eta$e/

) 'ar atunci la ce ser%e"te cabina/

) 8a transportul medicilor. 2umai ei au dreptul s-o &olosească pentru ainspecta unită!ile. 8i se mai spune "i liber-călători.

'a%id înclină capul. 6na dintre ilustra!ii în&ă!i"a tocmai un grup deoameni în sca&andri de pânză albă debarcând dintr-un ascensor. 7e!ele lor?prote$ate în ni"te bule de plexiglas@ radiau de bunătate.

) #-ai %ăzut %reodată/ întrebă el într-o zi în%ârtind cartea sub nasulmamei.

) 2u, icni ea în&iorându-se, "i mai bine că nu+ tii, e semn rău când îi%ezi sosind. Mă rog, a"a se spune+ 'e alt&el, ce %in să &acă/ oată lumea e bine-sănătoasă aici, etan"eitatea ne prote$ează de rele. 'a, e sigur, aici nea&lăm în siguran!ă.

'ar nu părea prea con%insă.'a%id se otărî ca mai târziu să se &acă medic. 5st&el putea călători din

unitate în unitate &ără a încălca nici o regulă, dar acest ultim gând îl păstrăascuns.

0n &iecare duminică, tânăra &emeie îl ducea la ceremonia religioasă adezin&ectării. 8ui 'a%id nu-i plăcea deloc acea întrunire. rebuia să tedezbraci în pielea goală, să îngenuncezi pe betonul care &ăcea să te doarăgenuncii "i să a"tep!i ca un soi de preot să treacă printre rânduri pentru ate mân$i cu o solu!ie brună botezată 3alcool iodat4. 'a%id apleca în pieptcapul a"a cum cerea ritualul dar nu înceta nici o secundă să-"i obser%e

1P



%ecinii. 'etesta în special pri%irile grele ale bărba!ilor pe sânii "i pânteculmamei lui, acolo unde a%ea păr între coapse. 8a s&âr"itul rugii, se ridicauunul câte unul, mergeau spre altarul însemnat cu o emblemă a crucii ro"ii,iar preotul le depunea pe limbă o pastilă albă denumită 3penicilină4. 5poitoată lumea se apuca să cânte imnul pro&ilaxiei9 3'oamne, apără-ne de

epidemii, de in&ec!ie "i de puroaie...4 după care se despăr!eau pânăduminica următoare. 'a%id "tia că to%ară"ii săi î"i râdeau de el. *ine%a pronun!ase ciar cu%ântul 3supersti!ie4 pe care 'a%id nu-l în!elesese.

) 2imic nu-i de prisos când e %orba de securitate+ obiecta maică-sa. 'ealt&el, nu sunt numai microbii. 0ngrădirea ne apără "i de răutatea celorlal!i. 2u toate unită!ile sunt locuite de oameni ci%iliza!i, "tii/ Există barbari pecare-a trebuit să-i izoleze "i mai mult decât pe noi.

i pentru a n-a oară îi po%estea istoria ocnei de lemn. ) 0n primele %remuri ale cubului, unii "i-au pus în minte să conteste puterea 'irectoratului, care se a&lă &oarte departe deasupra noastră, laeta$ul reziden!ial al conducătorilor. Erau oameni cupizi "i cruzi care-"itreceau %ia!a ticluind comploturi, ascu!indu-"i armele în a"teptarea uneilo%ituri de stat. 5 &ost ne%oie să-i exileze pentru totdeauna într-o unitate pri%ată de metal. O celulă unde e imposibil să-!i procuri un gram de &ier "iunde toate obiectele sunt de lemn+ 2ici %orbă să-"i &abrice arme+ răiesc

ca ni"te sia"tri în lumea lor de scânduri, ca ni"te &iare dăunătoare cărora lis-au pilit gearele. *e crezi că s-ar întâmpla dacă asemenea &iin!e ara$unge să preia controlul li&turilor/ 'in &ericire, implantul le interzice săurce în cabine, îi apără contra lor-în"ile, "i totodată "i pe noi. Iei a%ea "i tuun implant mai încolo...

5tunci î"i sălta căma"a, trăgea în $os &usta, pentru a-i permite să atingămica bilă de metal din scobitura rinicilor, murmurând cu o %oce tandră 9

3'aG nu, nu doare, câtu"i de pu!in+4 ) e&ii cubului sunt to!i doctori/ se interesă 'a%id, plin de gânduriascunse.

) 'a, to!i. Iegează asupră-ne, asupra solidită!ii cubului, asuprazidului ce ne izolează de exterior.

) Se uită să nu &ie găuri/ ) 'a, a"a e. 2ici o gaură, nici o crăpătură. 2imic decât un în%eli" neted,

dur, solid, &ără &erestre, &ără u"i. 6n ou pe care nimic nu l-ar putea sparge,niciodată.

#ar noaptea, gemuit în &undul patului, se imagina în%e"mântat însca&andru alb "i cască transparentă, ascultând pere!ii cu un ciocănel, în%reme ce de partea cealaltă a zidului mi"unau microbii.

2-au început să %orbească despre 3termite4 decât trei ani mai târziu.8a început nimeni nu le dădu cu ade%ărat aten!ie, apoi din pere!i se

11



auziră ron!ăituri, ca "i cum ce%a s-ar &i apucat să &oreze zidăria. 6neorizgomotul se apropia, sau se îndepărta. 0n anumite momente se auzeadeasupra capului, alteori în pere!i sau pardoseală. 2oaptea îl distingeaulimpede, "i această amenin!are in%izibilă excita imagina!ia.

) E ca o cârti!ă+

) Mineri care sapă+ ) Mai curând o râmă de metrou+Bineîn!eles că nu %ăzuseră niciodată cârti!e, mineri, "i cu atât mai pu!in

metrou, dar se re&ereau la amintiri din lectură, la &otogra&ii din %ecileenciclopedii ce încă mai puteau &i &runzărite în biblioteci, la &ilmeleistorice pe care le di&uza câteodată tele%iziunea prin cablu. i angoasacre"tea.

) Betonul lucrează+ declarau spiritele tari. 2imic mai &iresc, n-a!i auzitniciodată un dulap trosnind/5de%ărul sosi prin canalul consolelor de legătură conectate la

'irectorat. O specie de insecte necunoscute se deplasau de-a curmezi"ularitecturii ora"ului, scobind galerii în beton la &el cum rod carii lemnulunei mobile %eci+ 2u se "tia nimic despre ele, obser%atorii le descriaudrept animale enorme blindate în carapace de citină, "i ale cărormandibule puteau per&ora "i materialele cele mai dure. Odată ie"ite din

gaura lor, de%enea deosebit de di&icil a le &ace să dea-napoi, cle"tii lor&rontali &iind capabili să &oar&ece o grindă de o!el, câtă %reme labelesecretau un acid în&iorător de corozi% care lăsa în urma lor prelungi dârecarbonizate.

) #nexplicabil &enomen de muta!ie+ exclamau rarii exper!i. (utemconsidera oricum că insectele supuse anumitor radia!ii...

) alucina!ie colecti%ă+ replicau incredulii.

Mama lui 'a%id reac!ionă &oarte rău. 0n câte%a săptămâni î"i pierdutoată %i%acitatea, toată bucuria de a trăi, pentru a se zidi într-o tăcereîn&rico"ată. *ând se ducea la toaletă, băiatul o surprindea adesea, noaptea,în picioare pe întuneric, cu combinezonul de nQlon roz lipit de corpultranspirat "i urecea ciulită...

) 2u în!elegi, a"adar/ gemea ea la întrebările lui. 'acă &iarele asteastrăpung găuri, s-a s&âr"it cu etan"eitatea, cu îngrădirea+ otul se ia de laînceput, microbii %or circula din nou în %oie+ Iine moartea, 'a%id+Moartea+

Mul!i gândeau ca ea, "i mesa dezin&ectării de duminica diminea!a î"i%ăzu crescând în mod deosebit numărul &idelilor.

'e mai multe ori pe zi, tânăra &emeie se retrăgea în odaia ei pentru a sedezbrăca "i da pe trup cu alcool. 7reca, &reca, smulgându-"i pielea înlocurile mai sensibile.

1:



*urând deprinse obiceiul de-a purta în permanen!ă mănu"i de cauciuc, precum "i o mască de gaze care-i ascundea toată partea de $os a &e!ei. #ar'a%id obser%ă că de-acum e%ita să-l mai atingă ca "i cum ar &i &ost purtătorul cine "tie cărei boli tainice.

*a să le pună capac la toate, se a&lă că insectele străbătuseră dintr-o

parte-ntr-alta zidurile mai multor unită!i, că barbarii condamna!i la ocna delemn pro&itaseră pentru a se strecura în celulele ast&el atinse "i a $e&uiobiecte metalice9 cu!ite, securi, etc. 'in ziua aceea, nimeni nu-i mai numialt&el decât 3o!ii de &ier4.

Starea mamei lui 'a%id se înrăută!ea rapid. 7obia ei de microbi oîmpinse să trăiască scu&undată într-o putină umplută cu o solu!iedezin&ectantă care îi arse epiderma în inter%alul a două zile. rebui

internată în spital iar 'a%id se pomeni pensionar al unui institut deeduca!ie specializată, supranumit mai curând 3or&elinatul4.impul se imobiliză într-o suită de zile asemănătoare toate una cu alta.

5poi zilele de%eniră săptămâni, săptămânile luni, lunile...'a%id nu-"i mai re%ăzu niciodată mama. Mult mai târziu a%ea să a&le că

&usese internată la modul de&initi%, "i unul din to%ară"ii lui de camerăexclamă9 3#-au &ăcut de petrecanie, pe bune+ tii bine că nu se păstrează încub nebunii+4

'a%id îl lo%i în &a!ă, spărgându-i doi din!i. *eea ce îl costă o lungă"edere la carceră.

5nii trecură. 2u mai dorea să &ie medic, ci cântăre! de %arietă!i. recunumeroase teste de aptitudini, multiplică demersurile...

*âteodată se gândea la termitele ce rodeau ora"ul, la o!ii de &ier ce sestrecurau pe urmele insectelor, la mama sa încisă unde%a. *el mai alesease &or!a să nu se gândească la nimic.

*ând a atins %ârsta legală, ordinatorul i-a decis reparti!ia.i aceasta a &ost sala de cură!ătorie. aldo.#n&ernul dunei.

Capitolul II

'a%id se trezi cu mult înainte să &i răsunat apelul sirenei. 0n ciudacorec!iilor aduse regla$ului climatizării, în pi%ni!ă domnea o înăbu"eală deseră. *u tâmplele z%âcnindu-i, ie"i din cabina de odină "i &ăcu câ!i%a pa"ila poala dunei. 6n curent %ag de aer sosi să-i mângâie trupul gol "i, pre!de-o secundă, se sim!i mai bine. O mână se mi"că la picioarele lui,descizându-se "i încizându-se spasmodic. (u!in mai sus, carcasa unei&ete de plăceri î"i agita bazinul într-un scâr!âit oribil de articula!ii ruginite.Mereu acela"i lucru9 robo!ii se trezeau instantaneu, se producea o scânteie,

1>



alerga în lungul circuitelor, &ăcându-i să-"i recapete o %ia!ă aparentă, apoi bateriile cedau "i sceletele recădeau în nemi"carea lor ini!ială.

Obser%ă cu mirare că gunoierul "e& era de$a treaz. 5plecat asupra uneimese de lucru, se agita gâ&âind, cu indispensabilul pătat de aureole mari desudoare. Cărindu-l pe 'a%id, cipul i se crispă, ca al unui copil surprins

asupra &aptului, "i sci!ă un salut $enat.6n android îmbrăcat în alb zăcea pe masă. 6n 3bărbat4 tânăr în bluză "isor! de tennisman, cu o racetă în mâna dreaptă. aldo termină dereîn"urubat placa de acces la regla$ul circuitelor.

) 6ite ce-am recuperat în diminea!a asta+ exclamă el pe un ton &alsscandalizat. 6n android de plăceri sporti%e. #mpecabil+ e asigur, am%eri&icat, totul, &unc!ionează la per&ec!ie. *e porcărie+

'a%id ridică din umeri. ) 'acă l-au dat de-a dura pe tobogan, înseamnă că are un de&ect de&abrica!ie, "tii bine.

rasul încruntă sprâncenele &urios. ) 6n de&ect/ 6n de&ect+ e-oi pricepe mai bine ca mine, poate/ 2-ai &i-

n stare să repari o râ"ni!ă de ca&ea, ai, &ă pa"i+'a%id se îndepărtă. Era inutil să insiste, oricum gunoierul nu &ăcea

decât ce-l tăia capul. 5%ea să cârpească androidul re%ânzându-l pe ascuns

burgezilor scăpăta!i dornici să-"i asigure un anumit ni%el dar incapabili săcumpere un automat nou. 5semenea practici erau interzise cu stră"nicie.Orice robot sosit în sala de cură!ătorie trebuia să &ie scrupulos demontat.'ar aldo se &ăcea că plouă, ra&istolând specimenele mai prezentabile "istrecurându-li-le la pre! redus 3clien!ilor4 care %eneau să-l %iziteze o datăsau de două ori pe săptămână.

*u pu!in timp în urmă, aldo pusese mâna pe un robot-Aineziterapeut

pe care un club sporti% îl basculase în toboganul de gunoi. *u răbdare,colmatase rupturile dermei cauciucate, îndreptase caroseria pieptului "i-aumerilor care su&erise de pe urma căderii, scimbase două sau treimicroprocesoare arse înainte de-a-"i ascunde comoara în remiza de scule.0n general, când înceia o 3a&acere4, îi abandona câ!i%a dolaricoecipierului său. O cale de-a-i cumpăra tăcerea, poate/

6n pocnet sec îl &ăcu pe tânăr să tresară. 0ntorcând capul, %ăzu căto%ară"ul său îl pusese pe tennisman pe picioare. Cgomotul apar!inea primei mingi izbite cu raceta. (ropulsată de un re%er zdrobitor, s&era decauciuc tra%ersase sala cât era de lungă pentru a se pierde în întuneric.

) 'ă prea tare+ obser%ă 'a%id, are tensorii dinamici strica!i.aldo îi răspunse cu o în$urătură. 'e$a androidul %ârâse mâna în

buzunar, sco!ând un nou proiectil. Mingile erau &abricate la cerere, înabdomen, un tub cotit aducându-le printr-o ruptură a sto&ei direct în

1D



buzunarul "ortului. =aceta "uieră, culegând din zbor mingea Moonlupspecială. 'a%id a%u senza!ia că aude trecând o giulea de tun.

) *e-ai să-i repro"ezi/ orcăi aldo tăind contactul, e per&ect.'a%id săltă din umeri. 2-a%ea nici un ce& să discute. 0mbrăcă rapid

căma"a de zale, î"i înceie centura "i pă"i spre "antier. O nouă zi de muncă

îl a"tepta. #spita câ"tigului îl &ăcea pe gunoierul "e& tot mai imprudent. 6nde&ect de &abrica!ie era un de&ect de &abrica!ie. 'acă se socotise potri%it săse debaraseze de androizi, însemna că erau considera!i periculo"i "i pu!in&iabili, ciar după reparare. 'a%id î"i &ăcuse o regulă din a nu de%ianiciodată de la acest postulat &undamental.

8ucrară până la ora două după-amiază &ără să scimbe o %orbă exact înacel moment, 'a%id auzi termitele. #mediat, aldo păli "i alergă să aducă

pu"ca de ser%iciu pe care o păstra încuiată în &undul unui dulap metalic.0n prezent, un râcâit surd &ăcea să %ibreze zidurile sălii ca "i cum ce%as-ar &i deplasat prin interiorul pere!ilor, îngi!ind zidăria dumicat dupădumicat.

'a%id nu %ăzuse niciodată termitele alt&el decât în &ilme sau benzidesenate, dar aspectul acestor locomoti%e de citină, precedate deamalgamul bucal al organelor s&ărâmătoare mustind de acid, îl înge!ase până-n mădu%a oaselor. Se spunea azi că o colonie de asemenea &iare

co"mare"ti se răspândiseră de-a latul &unda!iilor ora"ului, &orând pere!ii,străpungând galerie peste galerie ast&el încât să mineze temeliile anumitorunită!i. rota cură!ătoriei era una din !intele lor &a%orite, &iind ămesitedupă &irul de cupru compunând partea predominantă a circuitelorelectronice ce umpleau robo!ii. *ând cle"tii lor &rontali răsăreau din perete,&or&ecând grinzi de o!el "i zidărie, era imposibil să mai &ie respinse.aldo, unul, pretindea că le-ar &i oprit în două rânduri trăgându-le între

oci mai multe sal%e de proiectile antitanc, gloan!e per&orante conceputesă pătrundă prin plăci blindate de trei centimetri grosime dar 'a%id nu putuse niciodată să determine dacă era %orba de &apte reale sau de&antasme războinice născute dintr-un abuz de bere alcoolizată.

=ămaseră un lung moment imobili, căutând să localizeze deplasareainsectelor, cu tâmplele asudate "i mâinile umede. repida!ia monstruoasă&ăcea ca solul să %ibreze ca o piele de tobă, zguduind muntele de &iare,&ăcând să se nască ici "i colo a%alan"e de capete "i mâini, pâraie de buloane care "iroiau pe pante cu %â$âituri de roi nebun. 5poi %âltoarea seîndepărtă &ără ca nici un perete să cedeze locul in%aziei coleopterelorde%orante.

aldo încetă să mai strângă patul pu"tii "i pome!ii săi î"i recăpătarăobi"nuita culoare %iolacee.

) 2e-au cam trecut sudorile, mititelule+ sugi!ă el. 5l naibii ce ne-au

1F



trecut+ 5m crezut că de data asta am încurcat-o+7ugi să pună la loc arma în suport "i, din aceea"i mi"care, destupă trei

sticle de bere brună cărora le goli con!inutul dintr-o su&lare.otu"i, în aceea"i seară, gunoierul "e& regăsindu-"i tot cura$ul,

întreprinseră un rond de inspec!ie în lungul peretelui de sud. Merseră o oră

înceiată, 'a%id în &a!ă, cu un &elinar de %ânt înăl!at în mâna întinsă,aldo pe urmele lui, cu pu"ca la "old "i un cartu" pe !ea%ă.Băiatul nu era deloc lini"tit, nu din cauza unei e%entuale întâlniri cu

termitele, ci pentru că se temea ca grăsanul ) al cărui ecilibru de%enea cu&iecare ceas tot mai precar ) să nu se împiedice, expediindu-i ast&el unglon! explozi% în spate.

Se poticniră în s&âr"it într-un morman de moloz înnegrit dincolo de care

se descidea tăietura per&ect circulară a unui tunel cu pere!ii acoperi!i de&uningine. 'inăuntru răzbătea o putoare puternică. ) =aat+ mormăi aldo dând înapoi prudent. ot au %enit+'a%id &ăcu o mutră, gaura părând %ece, căci salpetrul începuse să-i

&estoneze marginile. 5nimalul %enise "i plecase din nou cu multe luni înurmă, dar obezul nu era de aceea"i părere. Bătu precipitat în retragere,abandonându-"i de îndată ideea inspec!iei. 'a%id nu %edea nici unincon%enient în asta ) era epuizat.

5 doua zi era duminică, a"a că nu se treziră decât &oarte târziu.*redincios ritului stabilit, aldo ie"i în indispensabil din cabina cugeamuri, cu bilele de petanKue în mână, "i se apucă să masacreze o $umătate de duzină de capete pe eta$era 3$ocului de-a măcelul4. 'elporanu supra%ie!ui bombardamentului. 6n proiectil îi des&undă &runtea, &ăcândsă-i !â"nească din orbite lentilele &otosensibile. O a doua lo%itură îi smulsemaxilarul, împră"tiind din!ii &als păta!i de tutun.

(u!in mai târziu după-amiază, se prezentă un cuplu, stân$enit în ainelesale de sărbătoare. 'upă mai multe parlamentari, aldo reu"i să le %ândăcei doi robo!i pe care-i păstra în rezer%ă9 tennismanul "i maseurul.Bărbatul se entuziasmă la %ederea sporti%ului, ne%astă-sa ) cu &iziculîn%ăluit ) la cea a Aineziterapeutului. Odată târgul înceiat, cei doi burgezi î"i încărcară acizi!iile în ascensor "i-"i luară zborul spre eta$elesuperioare, con%in"i că au realizat o a&acere groza%ă.

) (entru tine+ scuipă gunoierul aruncând două mici bonuri în direc!ialui 'a%id. (entru osteneala pe care !i-ai dat-o să mă-ncura$ezi.

*âte%a ore mai târziu, în timp ce 'a%id î"i &ăcea siesta, îl trezi odetunătură &oarte apropiată. 0n timp ce sărea în picioare, îl %ăzu pe aldoalergând cu răsu&larea tăiată.

) o!ii de &ier+ gâ&âi grasul. #ar ă"tia+ i să mai zici de tupeu+ *red c-am doborât unul.

1J



ânărul se &recă la oci. 0n anii din urmă, o!ii de &ier nu încetaseră săîntre!ină cronicile. (uterea centrală care-i izgonise datorită pornirilor lor belicoase nu reu"ise totu"i să le în&râneze notoria agresi%itate. 6n implantasemănător celui al gunoierilor îi condamna în principiu la o %ia!ăsedentară, consemnându-i în re"edin!a %reuneia din multiplele pi%ni!e ale

ora"ului "i interzicându-le de&initi% uzul li&turilor, dar cu toate acestea nurenun!aseră o secundă la %ecile lor planuri de cucerire. Slu$indu-se deresursele encla%ei lor populată doar de obiecte din lemn, î"i &abricaseră pari, arcuri, săge!i, precum "i câte%a suli!e întărite în &oc. (entru a &ura &ier,î"i asumau în mod curent riscuri enorme. 7olosind tunelurile săpate determite, se târau până la sala cură!ătoriei, subtilizând câte%a bucă!i de o!el,"i dispăreau de îndată, gonind prin spa!iul tunelurilor cu o repeziciune

obligând la admira!ie.Mul!i pieriseră trezindu-se brusc nas în nas cu o insectă &urioasăscâr!âind din mandibule. 'ar con&ra!ii lor nu renun!au pentru atât. 7iecare bucată de o!el era topită, ciocănită, lucrată "i pilită cu instrumente &urate deici, de colo. i lingourile de &ier de%eneau pumnale, spade, ba ciar "i pistolete, când recolta de salpetru "i sul& natural permitea &abricareacartu"elor.

'a, o!ii de metal erau ni"te &anatici de temut. Se pretindea că singura

lor ambi!ie era ca, odată su&icient de înarma!i, să ducă războiul din sală însală, ser%indu-se de galeriile &orate de termite ca de ni"te tuneluri dein%azie, "i să stabilească prin &or!ă un imperiu subteran în a"teptareare%an"ei de&initi%e care-i %a aduce iară"i să domnească asupra cubului.#ncursiunile lor autorizau tirul &ără soma!ie "i execu!ia sumară. 'ar înaintesă te $oci de-a $usti!iarul trebuia să iei bine seama să nu te a&li în bătaiasăge!ilor lor. Mai mult de-un gunoier o a&lase pe celtuială proprie.

'a%id a%u gri$ă să-"i tragă căma"a de zale "i-l urmă pe aldo, care&remăta de nerăbdare. ) #-am %enit de ac+ repetă acesta agitând pu"ca a cărei !ea%a &umega

încă. 5sta se a&lă, o să m-aleg c-o primă+Escaladară duna, înco%oia!i, a$utându-se cu mâinile "i încercând să-"i

păstreze ecilibrul în po&ida capetelor ce li se rostogoleau sub tălpi "i amâinilor ce li se încle"tau con%ulsi% de glezne.

Omul era culcat pe spate, cu o pată întunecată "i cleioasă de-a latul pieptului, acolo unde îl atinsese glon!ul. (urta o curioasă cască din lemnasemănătoare celor &olosite de către minerii din adânc "i înzestratădeasemenea cu o mică lampă re&lectoare. O bâtă îi atârna la brâu, ca "i un pumnal de os extrem de ascu!it. 0n desaga agă!ată de umăr găsiră maimulte plăci de metal lucitor.

) icălosul+ mârâi aldo în semn de ora!ie &unebră.

1L



0n aceea"i clipă o săgeată spintecă aerul, izbind lateral căma"a de zale alui 'a%id.

#nstincti% se aruncară pe burtă, $ulindu-"i &e!ele de numeroasele debriurice alcătuiau duna. rasul epolă, trase la nimereală, dar glontele se duse săse piardă unde%a în &undul sălii după ce rico"ase urlând asurzitor. 0nainte

să poată reac!iona, %ăzură un tânăr sărind spre descizătura galeriei "idispărând târâ", trăgând în urma sa arcul "i tolba cu săge!i. ) 5 priceput lec!ia+ rân$i aAlo. 2-o să-l re%edem prea curând+'a%id era mai pu!in optimist. Săgeata lunecase pe zalele ainei de

protec!ie &ără a reu"i să le străpungă. 5%usese noroc.5pucând cada%rul de picioare "i mâini, coborâră colina de &iare. 5$un"i

$os, aldo se repezi la consola ordinatorului pentru a a&la dacă se acorda

primă cu ocazia mor!ii unui rebel, dar ma"ina pârâi un răspuns negati%,sus!inând că nu era %orba decât de un pur act de legitimă apărare "i că înnici un caz capul o!ilor de &ier nu era pus la pre!. 5ceastă "tire pro%ocămânia gunoierului "e& "i, cu lo%ituri de călcâi, aruncă le"ul %ictimei în guraincineratorului de ser%iciu.

'uminica se înceie &ără alt incident iar 'a%id î"i regăsi cu plăcere patul.

otu"i, noaptea, &u asaltat de un presentiment straniu "i, pentru prima

oară de multă %reme, î"i %isă mama. =ămase o oră întreagă culcat pe prici,acoperit de o sudoare năclăioasă "i cu pieptul comprimat de spaimă. 5poi&enomenul se estompă, dar nu putu scăpa de certitudinea că se pregătea ocatastro&ă. O catastro&ă în care %a &i direct implicat. 0n acel moment încănu putea "ti cât de aproape era de ade%ăr+

Capitolul IIICiua de luni începu în cip curios. 'a%id era aplecat în %âr&ul colinei de

mai bine de-o oră, cu cle"tele tăietor în mână, când ascensorul începu sămurmure, anun!ând sosirea unui %izitator pro%enind de la eta$elesuperioare. Era un &apt rarisim în zilele lucrătoare, "i se îndreptă instincti%,gândindu-se că nu putea &i %orba decât de o %izită o&icială.

2u se în"ela. (oarta cabinei culisă dinaintea a doi gardieni în !inută deluptă, cu %iziera că"tii coborâtă pe oci, "oldul &lancat de un pistolet-explozor cum nu se mai %edeau decât rareori. O duzină de bărba!i "i &emeiîi urmau, !epeni "i mu!i. Mili!ienii le comandară să iasă "i ) după tonul&olosit ) 'a%id gici că erau androizi. Erau robo!i de mare pre! "i &inisareimpecabilă a căror minimă palpita!ie a nării &usese programată.Obser%ându-i, tânărul reperă imediat o duzină de ticuri a căror imprimare pe &i"ă per&orată trebuia să &i costat o a%ere9 &emeile î"i mu"cau buza

1N



in&erioară sau î"i aruncau părul peste umeri dintr-o mi"care ner%oasă ace&ei, bărba!ii &luierau u"urel sau î"i trosneau degetele. ainele lor, redusela minimum, se compuneau în total din slipuri de baie din lamR auriu sauargintiu "i din cace-areole adezi%e pentru specimenele de sex &eminin.

) Ser%iciul special, az%ârli cu o %oce &ără drept de apel cel mai %ârstnic

din cei doi gardieni, distrugere prioritară "i totală de e&ectuat pe loc.Era neobi"nuit, dacă nu ciar nelini"titor. aldo dansa de pe un picior pe altul, &ascinat de &rumuse!ea androizilor "i gama posibilită!ilor lorgestuale. 2u era câtu"i de pu!in ne%oie să &ii %ră$itor pentru a gici ce i se petrecea în cap. 'acă ar &i putut pune deoparte una singură din aceste mici bi$uterii cibernetice, ar &i ob!inut o a%ere de pe urma cumpărătorilor săiclandestini. 5semenea ma"inării nu se găseau de %ânzare la liber. 0n

ma$oritatea timpului erau construite la comandă specială pentru a răspundedorin!elor ) sau &antasmelor particulare ) ale %reunui magnat &inanciar. ) 0i ardem/ bâlbâi grasul. 'ar de obicei... ) 0i incinera!i, întrerupse poli!istul, &ără să practica!i nici o recuperare.

Sunt robo!i criminali amesteca!i într-un complot contra siguran!ei Statului. 2u se "tie în ce măsură au putut &i programa!i pentru o e%entuală ac!iuneteroristă. (roprietarul lor &ace obiectul unei urmăriri înaintea înaltei cur!ide $usti!ie. 2u %ă amesteca!i în politică "i &ăce!i-%ă treaba+

aldo bătu imediat în retragere "i &ugi să acti%eze cuptorul. ) 6ita!i, obser%ă el ser%il, trebuie să a"teptăm un s&ertule! de ceas...

(o&ti!i să be!i ce%a/ardienii se destinseră. 6nul merse ciar până la a-"i desceia casca. ) 'a%id+ strigă gunoierul "e&. Ocupă-te de paia!e de cum e gata

incineratorul+ânărul coborî panta accidentată, îi salută rapid pe cei doi sticle!i care

se instalau de$a înaintea cutiu!elor cu bere "i merse spre robo!ii ai căroroci goi &ixau un punct in%izibil, drept în &a!a lor. Erau într-ade%ăr piese&rumoase, cu textură per&ectă, "i gândul la cuptorul ce-a%ea să-i reducă la băltoace uleioase îi &u cu-ade%ărat dezagreabil. 0i comandă cu %ocescăzută, ordonându-le să se alinieze în "ir indian ca pentru o %izitămedicală. Brusc, în timp ce se apropia de ultimul android, mâna acestuia ise strânse peste pumn... Era o tânără &emeie cu &a!a netedă încadrată în"u%i!e negre, "i o lucire de panică licărindu-i în pri%ire, iar sânii goi i seînăl!au în ritm precipitat.

) 5$ută-mă+ "opti ea cu %oce stinsă. e implor, a$ută-mă+'a%id î"i re!inu cu mare e&ort un strigăt de surpriză. O &emeie

ade%ărată/ O &iin!ă omenească amestecată printre robo!i+'ădu înapoi, întinse degetele. (ielea bur!ii era caldă, iar sub globul dur

al sânului stâng inima bătea nebune"te. 35sta nu-nseamnă nimica, se

1



apucă el să gândească, automatele de asemenea calibru trebuie că suntecipate cu încălzitoare dermice "i simulatori cardiaci.4 otu"i, niciodatăun golem n-ar &i putut lua ini!iati%a unui apel de a$utor. Ma"inile n-a%eausu&let, nici sentimente, iar e%entuala lor distrugere nu le emo!iona în niciun caz.

0ntre timp cuptorul a$unsese să duduie ca o &or$ă, aprinzând %ăpăi ro"iiîn sală... ) 5$ută-mă, repetă tânăra, repede+ O să &ac tot ce %rei...'a%id rămase încremenit, incapabil de o reac!ie coerentă, cople"it de

surpriză.7ără să mai re&lecteze indică poarta remizei unde aldo î"i ascundea

specimenele de contrabandă "i aruncă o pri%ire nelini"tită în direc!ia

mili!ienilor. 'ar nimeni nu-i dădea aten!ie.*ând întoarse capul, &ata dispăruse. Se scutură, &ăcu să culiseze capaculincineratorului strigând9 36nu+4 *opoii tresăriră.

) ei+ strigă cel ce părea să &ie "e&ul, nu-ncepe &ără noi+Berea le împurpurase pome!ii. ) Scuza!i, se rugă 'a%id, nu %roiam să %ă deran$ez e &oarte important/Mili!ianul &ăcu un gest %ag "i strânse din &ălci, &urios că se lăsase prins

în &lagrant delict de negli$en!ă.

) aide+ *ontinuă+ ) 'a!i-%ă pu!in înapoi, &ăcu tânărul &als amabil, mai sunt trâmbe de &oc

"i n-a" %rea să %ă stric &rumoasele uni&orme...8uă de mână primul android întrebându-se dacă rolul său de nătărău era

con%ingător. ărzile se supuseră, impresionate de gura ro"ie "i s&orăitoarea calcinatorului cu răsu&lare arzătoare ce irita pielea.

) 'oi+ urlă 'a%id pentru a domina trosniturile rugului. O $erbă de

scântei izbucni, tornadă pâlpâitoare. ) Bine bine, i-o reteză aldo, "tim "i noi să numărăm+'a%id %ârî nasul în piept, a&i"ând un aer $ignit, "i luă mâna celui de-al

doilea robot pentru a-l conduce pe marginea gropii. 'intr-un brânci înomopla!i îl &ăcu să se răstoarne în pălălaie.

'eodată, un gând îi !â"ni în minte, străpungându-l ca un &ulgerînge!at9 3i dacă or &i cu to!ii O5ME2#/4 0ngi!i dureros. 2ebunie+ Era onebunie+ 2u, un asemenea lucru era cu neputin!ă, "i totu"i+ 5$ungea undrog alucinogen, un ipnogen su&icient de puternic pentru a aniila%oin!a. 0"i dădu seama că tremură "i trebui să &acă un e&ort cumplit pentrua-"i stăpâni degetele. O crimă+ 2u comitea în ciar acel moment o crimăîn&iorătoare/ Se apucă să scruteze pielea %ictimelor, căutând urme desudoare. 'ar transpira!ia nu constituia o probă satis&ăcătoare, simulacrelede înaltă per&ec!ionare putând &i capabile de asemenea 3$ocuri de scenă4.

:P



*u mâinile "i &a!a înro"ite de su&lul pâr$olitor al incineratorului, se &or!ăsă-"i regăsească stăpânirea gesturilor. *ând ultimul robot ?/@ sări în &lăcări,%ăzu că a%ea sprâncenele "i părul pârlite.

) Miro"i a pui &ript+ rân$i aldo.#ar poli!i"tii îi !inură isonul. Execu!ia nu durase mai mult de "ase

minute. =eîncizând capacul protector, constată cu surprindere că nici un pic de miros de carne arsă nu se sim!ea în grotă. 3=obo!i+4 gândi el, cuu"urare. #mediat după aceea, îndoiala re%eni9 cuptorul dădea o asemeneacăldură, iar obiectele dinăuntru se consumau atât de rapid, încât nu eratimp să se perceapă nici cel mai %ag miros. Strânse pumnii, gemuobser%ând că bă"ici pline de apă i se înăl!au pe &alange.

) 2u-i nimica, comentă aldo, mergi "i ia pomadă.

) Bun, concise copoiul, trebuie semnat procesul %erbal, %ă trece!inumele "i numerele matricole în caseta de $os.Scoase din buzunar un carnet "i notă. 'a%id riscă o pri%ire prudentă în

direc!ia remizei. 'umnezeule+ acuma ce %a &ace cu &ata/ 0n ce belea se băgase/ Semnă rapid &ormularul "i descise dulapul-&armacie. ubul de balsam cicatrizant era pe trei s&erturi gol. =enun!ă.

) Ei, salut+Mili!ienii reintraseră în ascensor al cărui batant &âsâi încizându-se.

) 'estul cu $oaca, aruncă aldo, la treabă acuma+=utina î"i reintra în drepturi. 'a%id se sim!i curios de lini"tit. otu"i, o

dată sau de două ori în cursul zilei, i se păru că simte apăsarea pri%iriicoecipierului său în cea&ă. Bănuia gunoierul ce%a/ rebuia s-o scoată penecunoscută din remiză cât mai repede, s-o ascundă într-un col! obscur alsălii, în %reo gaură a mormanelor de &ierărie. 'a, dar pe urmă/

orturat de preocupare, comise mai multe gre"eli de demontare "i

aproape î"i zdrobi degetul mare al mâinii drepte. O angoasă surdă seinstala în el. 0n ce angrena$ mortal î"i %ârâse degetele/ 36n complot4,spuseseră gărzile. *u%ântul îl înspăimânta. 'e când &usese repartizat la brigada de cură!enie, pierduse orice contact cu lumea de sus, uni%ersul săuretractându-se progresi% pentru a se a$usta după propor!iile grotei. # se părea că noaptea nu mai %ine "i, când sirena î"i &ăcu auzit "uieratuleliberator, mai că nu scoase un strigăt de u"urare. rebui însă să rabdetotu"i două ore în &a!a petei albastre a tele%izorului până ce aldocatadicsi să se culce. (ână la miezul nop!ii, 'a%id nu îndrăzni să se mi"te.Stând în picioare pe întuneric, asculta zgomotul si&lant emis de plămâniigrăsanului, s&orăiturile sporadice ale acestuia ce-l duceau cu gândul lascâr!âiala unei balamale neunse "i bru"tele-i gesticula!ii nocturne.

*ând &u absolut sigur de incon"tien!a gunoierului, ie"i din cabina deodină, cu o salopetă de pânză pe bra!, "i se apropie de remiză. ânăra

:1



&emeie se circise, cu bra!ele încruci"ate pe piept "i umerii prin"i în mâini. ) Mi-e &rig, clăn!ăni ea din din!i, 'oamne ce &rig mi-e... ) E reac!ia, murmură el, re%ersul &ricii.0i întinse salopeta. 7ata o îmbrăcă neîndemânatică, în mod %ădit prea

pu!in obi"nuită cu acest gen de %e"minte. rebui s-o a$ute la potri%itul

lungimii bretelelor. ) *eilal!i, "opti el după o clipă, erau... robo!i/7emeia î"i mu"că buzele. ) 2u... Bărba!i, &emei. (artizani. 7useseră droga!i. 2u-i pentru prima

oară că &olosesc tenica asta. 5u mai &ăcut-o de$a de două ori în alte sălide cură!ătorie. E atât de u"or... *ine să %eri&ice/

) 'ar dumneata, de ce...

Se a"eză, răsucindu-"i între degete "u%i!ele întunecate. ) 'e ce nu eram sub in&luen!a ipnoticelor/ 5m &ost supusă unuitratament de adaptare progresi%ă. Sunt... *um să spun/ 6n agent de 3înaltni%el4.

0"i &ric!ionă bra!ele cu %igoare. ) 'umnezeul meu, gemu, întotdeauna-i a"a de &rig/'a%id nu răspunse, năucit de re%ela!ie. 5"adar, împinsese &iin!e

omene"ti în &lăcări. 7iin!e %ii. 7ăpturi de carne "i sânge... 'oamne+ Se lăsă

să cadă pe sol. ) 2u puteam scăpa, explică necunoscuta, erau înarma!i, m-ar &i doborât

&ără să ezite. 8e-ai %ăzut explozoarele/ ) tiau... că.../ ) 2u, dar li se băgase în cap că suntem androizi programa!i să

distrugem ora"ul. 5m $ucat rolul până la capăt, sperând într-o minune...=ămaseră un minut îndelungat &ără să %orbească.

) Mă numesc Sirce, spuse în s&âr"it tânăra pentru a sparge tăcerea carede%enea apăsătoare, "i dumneata/ ) 'a%id. ) Mul!umesc, 'a%id. 2u %reau să &iu crudă, ar &i o prostie să-!i

mul!umesc, dar te-ai băgat într-o mare dandana. 'acă descoperă %reodatăcă m-ai a$utat, au să te distrugă ca pe ceilal!i.

) tiu, dar la ce bun să mai lungim %orba/ 0n orice caz, dac-a" &i "tiutcă am într-ade%ăr de-a &ace cu &iin!e omene"ti, n-a" &i putut s-ascult...

6"a se descise brusc cu %iolen!ă, izbind peretele remizei. Sirce seridică, încremenită de surpriză. aldo răsuci comutatorul, inundânddebaraua într-o lumină albă care rănea ociul.

) Stârpitură mică+ răcni el în gura mare. Eram sigur+ 5i "terpelit una+*rezi că nu-!i obser%asem mane%ra/ 6n robot-asasin+ 'aG %rei să ne &acăde petrecanie, sau ce/

::



'a%id încercă să-i taie calea, dar pumnul gunoierului îl lo%i în plin piept, dezecilibrându-l.

) 5i s-o az%ârli în &oc, auzi/ urlă grasul în culmea mâniei. #mediat+ 'u-te de-aprinde cuptorul, n-am ce& de belele cu poli!ia+ =ecuperare, de-acord, dacă-i corect să-!i &aci un bănu!, daG să pui deoparte robo!i-terori"ti,

asta niciodată+ ) 5scultă... ) ura+ i mi"că+ânăra se &ixase în pozi!ie de apărare, ne"tiind ce să &acă. aldo se

apropie s-o pri%ească sub nas. ) 'e acord, e superbă, obser%ă el pu!in mai îmblânzit, o treabă ca asta

n-ai să mai %ezi prea curând. 0n!eleg că te-ai lăsat ispitit, dar acum s-a

terminat. Bran"ează incineratorul... ) (entru 'umnezeu, ascultă-mă+ gâ&âi 'a%id. 2u-i o androidă, e o&emeie. O &emeie 5'EI<=5<+

aldo ridică din umeri. ) Bineîn!eles, sărman idiot+ 5sta !i-a po%estit ca să se ser%ească de

tine+ Modelele de clasa asta dispun de-o-ntreagă gamă de programestrategice... i dacă are o misiune de îndeplinit...

) 0i putem cere o do%adă, insistă tânărul, eu unul nu "tiu+ *iupe"te-i

bra!ul, dacă e umană %a sângera+ ) i cine-o să-mi do%edească că-i sânge 5'EI<=5/ rân$i aldo cu

to!i din!ii.Se răsuci brusc pe călcâie "i ie"i din baracă bodogănind. ) O să se-aran$eze, se bâlbâi 'a%id la adresa Sircei, las-pe mine.Se repezi pe urmele gunoierului, cu &runtea asudată. otu"i, în adâncul

lui, era silit să admită bunul sim! al obiec!iilor to%ară"ului său9 era

imposibil să te asiguri de natura umană a tinerei &emei alt&el decât printr-oautopsie+ ) O să-!i arăt, eu, ce-are-n burtă, &emeia ta 35'EI<=5<4+ %orbi din

gât aldo i%indu-se din cu"ca %itrată cu bilele de petanKue în mână. ) 2u+ urlă 'a%id pierzându-"i sângele rece. 2u &ă asta+ Stai+Se repezi la bărbatul cel gras, apucându-l de guler, dar mâna dreaptă a

acestuia din urmă îl lo%i în tâmplă, băiatul se răsturnă pe spate, cu ociideodată umplu!i de stelu!e ro"ii. (rintr-o cea!ă somnolentă îl %ăzu pealdo apropiindu-se de Sirce, amenin!ător.

) #a &ă-te-ncoa un pic, căprioara mea+ gâ$âi %ocea "e&ului. O să-!i scottranzistorii la aer+

Sirce urlă de durere "i 'a%id în!elese că un proiectil o atinsese cu toată&or!a. 5dunându-"i &or!ele, reu"i să se salte în genunci.

) 7ără maimu!ăreli cu mine+ mârâi aldo. 2-o să mă duci $ucând

:>



comedia &emeii rănite. Mai bine na asta.'a%id se aruncă înainte, izbind gambele grăsanului care-"i pierdu

ecilibrul "i căzu în$urând. ) Ha%ră mică+ 2u peste mult îl stri%ea pe băiat cu toată greutatea, orbit de &urie "i

alcool. otal paralizat, 'a%id %ăzu un pumn ridicându-i-se deasupra &e!ei,un pumn enorm încle"tat pe o bilă de &ontă. 0n momentul când greutateaera pe punctul să se pră%ale, trăsăturile grasului căpătară o ciudată expresiemirată, apoi din nări îi !â"ni sânge. Se rostogoli pe spate cu un suspinepuizat, eliberându-l pe 'a%id din mengina coapselor.

) i-e bine/Sirce îngenuncease, un metru mai în spate, cu mâna apăsată pe umăr,

acolo unde o nimerise prima aruncare a gunoierului. 'a%id scoase uns&orăit. ) Merge. 'umneata/ ) 5 dat în mine cu-o bilă, nimic gra%. O &rumoasă ecimoză în

perspecti%ă. El, însă... ) El/ânărul tresări, de%enind brusc con"tient de nemi"carea partenerului

său. aldo se prăbu"ise de-a curmezi"ul, într-o curioasă postură "uie. O

baltă ro"ie i se lă!ea sub cea&ă. ) Ioia să te omoare+ spuse stăruitor Sirce. 8-am lo%it cu asta... (rea

tare, cred.#ndică dintr-un gest al bărbiei o ceie &ranceză mare a cărei greutate

trebuie că se apropia de cinci Ailograme.'in nou 'a%id se sim!i asaltat de îndoială. 2u era un pic cam prea grea

pentru o simplă &emeie/ #mediat după aceea realiză &aptul că aldo era

mort "i o grea!ă insuportabilă îi strânse stomacul. 0n douăsprezece orereu"ise să de%ină complicele a două crime pasibile de pedeapsa capitală.3(unct &ără întoarcere4 ) expresia îi dansa în cap.

Se trase la distan!ă, &erindu-se de băltoaca de %omă. O oboseală intensăîi plumbuia mu"cii.

) rebuie să plecăm, murmură tânăra acum e"ti cu-ade%ărat în pericol. ) 5m să spun că a căzut, "opti 'a%id, e posibil un accident. ) 2u după execu!ia camu&lată de azi diminea!ă+ obser%ă Sirce. Or să

intre la bănuieli. *oinciden!a ar &i prea enormă. 2u le place să-"i asumeriscuri, în!elegi/ 6n suspect e întotdeauna mai pu!in periculos mort, "i-apoi cuptorul dumitale-i atât de practic+ 5i putea &i "i dumneata %ictimaunui 3accident de muncă4, nu/

'a%id î"i mu"că buzele. 0ncerca să-i &or!eze mâna/ ) Eu n-am implant, plusă ea apar!in castei liber-călătoarelor, dar nu

:D



mi-ar &i deloc imposibil să găsesc un eta$ sigur "i... ) 2u pot urca în li&t, o întrerupse băiatul, eu am implant inibitor+ 5" &i

imediat paralizat. 6n &el de tetanos arti&icial, dacă în!elegi analogia.Electronica mă condamnă să trăiesc la acela"i ni%el &ără a coborî sau urcaniciodată mai sus de palierul ăsta.

) 0n orice caz, "i eu a" &i &oarte repede reperată, obser%ă tânăra. iatunci/ ) rebuie să ne grăbim. Mâine 'irectoratul se %a nelini"ti de-a nu &i

primit raportul codi&icat pe care aldo îl expedia în &iecare seară.*ontabilitatea lui, într-un &el. Eu nu "tiu ceia, nici o speran!ă să măsubstitui lui, deci. Ior trimite o patrulă, "i-atunci...

ăcu, re&lectând cu toată %iteza. 'upă un minut &a!a i se lumină.

) Există poate o cale+ strigă el lo%ind cu pumnul în pământ. 6n mi$loc periculos dar care-o să le taie orice po&tă de-a o lua după noi. ) 5"a ce%a mi-ar părea pu!in nesperat... ) 2u tocmai+ O să-!i explic, dar când %oi termina ai să regre!i, poate, că

n-ai sărit în cuptor+

Capitolul IV

) #ată+'a%id înăl!ă un &elinar-de-%ânt, proiectând aloul luminii galbene pe

intrarea în tunel. Sirce strâmbă din nas, adulmecând duorile acide ceurcau din galerie.

) *e-i asta/ ) 6na din miile de căi de acces ale mu"uroiului+ 2u "tii că &unda!iile

ora"ului sunt tot atât de găurite ca un burete/ Singurul pericol de care

riscăm să ne izbim constă în două tipuri de du"mani9 o!ii de &ier "iinsectele. (e de altă parte, nimeni nu %a îndrăzni să ne urmeze în acest no

man's land.

ânăra înclină din cap. ) O.T., murmură ea. 0n orice caz asta ne lasă mai multe "anse decât

cuptorul.Ora următoare o petrecură adunându-"i baga$ele. 'a%id ar &i %rut să ia

cu el pu"ca lui aldo, dar arma se găsea încuiată în sei&ul anti-&urt cu pere!i blinda!i, iar încuietoarea electronică nu se descidea decât cua$utorul unui ci&ru secret de care a%usese cuno"tin!ă doar gunoierul-"e&.Scoaseră din distribuitorul alimentar un anumit număr de sticle de si&oncare se îndesară într-o boccea grea "i incomodă. rana ridică "i mai multedi&icultă!i neputând stoca pro%izii perisabile, se opriră la o cantitateimpresionantă de tablete de ciocolată, biscui!i usca!i "i lapte în tub. (entru

:F



a s&âr"i, 'a%id $e&ui tot materialul de iluminat pe care-l putu găsi.emându-se ca &uninginea ce tapisa pere!ii tunelului să nu &ie corozi%ă,tânărul insistă ca Sirce să-"i tragă mănu"ile de piele ale lui aldo "i să-"i prote$eze genuncii cu cârpe. 7ăcu "i el la &el.

Odată luate aceste precau!ii, se strecurară în galerie. unelul nu era atât

de larg încât să le permită mersul în picioare "i trebuiră să se resemneze laa înainta în patru labe. Era cinuitor "i angoasant căci, în caz de pericol,"tiau că nu %or putea alerga "i că insecta s-ar deplasa mai repede decât ei pe tripla sa perece de labe.

) Se pare că termitele au scobit într-atât plan"eul anumitor săli, încâtacesta a cedat, explică 'a%id, locuitorii lor zdrobindu-se la eta$ul dededesubt care, el însu"i mâncat, a cedat la rândul său. i tot a"a la rând,

patru sau cinci ni%ele+ Surpările astea au &ormat ade%ărate ăuri denetrecut. 'acă tunelul nostru se descide într-unul din ele, nu ne %arămâne decât să &acem cale-ntoarsă... Sau să sărim.

) *ât de încura$ator+ râse strâmb Sirce în spatele lui. tii multe po%e"tide-astea/

Se târâră timp de două ore după care î"i îngăduiră o pauză. Se strânserăunul într-altul iar 'a%id stinse lampa pentru a economisi bateriile.7uninginea ) într-ade%ăr corozi%ă ) &ăcea să-i alerge &urnicături neplăcute

pe pielea &e!ei, iar buzele i se um&laseră ca într-un acces de &ebră. 5rdea săceară explica!ii în pri%in!a complotului, dar cum tânăra &emeie nu &ăcusenici o singură dată aluzie la e%enimentele ce-o conduseseră până pemarginea incineratorului, pre&eră să tacă. (oate îi era încă teamă de el/

0n$ură. 0l dureau bra!ele "i "alele. *u tot banda$ul de cârpe, genuncii îide%eniseră extrem de sensibili.

) Sălile ora"ului sunt într-ade%ăr gigantice, obser%ă deodată

înso!itoarea sa pe un ton îngândurat. ) Exact. E ca o îngrămădire de sertare ce nu comunică între ele decât prin intermediul ascensorului. 'ar aceste călătorii sunt strânsreglementate, implanturile interzicându-le multor oameni &olosireacabinelor ele%atoare, constrângându-i la un &el de exil subteran. 5ceastăabsen!ă a mobilită!ii asigură o etan"eitate per&ectă între di&eritele ni%ele.'oar câ!i%a pri%ilegia!i pot uza "i abuza de li&turi în ambele sensuri,ma$oritatea trebuie să rămână consemna!i la eta$ul lor, sub amenin!areamor!ii. ermitele însă sunt pe cale să pună capăt acestei izolări,străpungând zidurile. 8ucru pe care nimeni înaintea lor n-a reu"it să-l &acă.*elulele încep sa comunice între ele. *u-atât mai bine ) sau mai rău.

) *ând nu se prăbu"esc+'a%id tăcu. (oate că n-ar &i trebuit să %orbească atât/ 2u "tia nimic de

camarada sa "i la urma urmei, teoria îngrădirii î"i a%ea apărătorii ei

:J



&er%en!i. 37iecare celulă e o !ări"oară4, spuneau manualele de instruireci%ică, 3dar cum locuitorii nu cunosc ca orizont decât cei patru pere!i ai ei,nu poate &i %orba ca ei să poarte război cu %ecinii, sau să râ%neascăteritoriul unui alt clan. Etan"eitatea e însă"i condi!ia păcii, iar non-circula!ia suprema ei garan!ie.4

i era ade%ărat. 0nsă"i no!iunea de 3geogra&ie4 încetase să mai existe. 2imeni n-ar &i putut trasa o artă a subsolurilor, se ignora complet cinetrăia, muncea, de cealaltă parte a zidurilor mărginind propria sală. 8umeanu mai era decât o pată albă, o planis&eră presărată cu semne de întrebare.răncănelile, po%e"tile "i legendele nu se propagau decât prin gura32omazilor4, acei rari marginali care bântuiau tunelurile s&idând prime$dia.

0"i reluară ane%oioasa înaintare. unelul era de-o asemeneauni&ormitate încât nici măcar nu a%eau senza!ia că a%ansează. 2ici unaccident de teren, nici un detaliu nou nu le permitea să-"i măsoare spa!iul parcurs. Era ca "i cum ar &i mers în loc pe un co%or rulant de&ilând în sensin%ers. 0ntr-un rând sau două încremeniră, scălda!i într-o sudoareînge!ată, ascultând deplasarea îndepărtată a lentei ron!ăieli a insectelor.5poi reîncepeau să se târască în aura dansantă a lanternei pe care 'a%id "i-o &ixase pe piept. 2u îndrăznea să se gândească ce s-ar întâmpla dacă ar

a$unge deodată să se trezească nas în nas cu &urcile cornoase ale unei3termite4, cle"tii aceia redutabili ap!i să &oreze cimentul cel mai dur.

(ierduseră no!iunea timpului. 7ăcură o nouă pauză. ) i dacă s&âr"im prin a ie"i într-o altă unitate de locuit/ întrebă tânăra.'a%id ridică din umeri. ) reu să trecem neobser%a!i. o!i locuitorii unei celule se cunosc, o

3grotă4 nu e la urma urmei decât un sătuc. 2i s-ar putea acorda azil, dar

mă îndoiesc. *el mai probabil e să &im lin"a!i pe loc, sub con%ingerea căsuntem o!i de &ier+ ) 0ncântător+ ) Sistemul de îngrădire a dez%oltat &obia incursiunii străine. Bătrânii

po%estesc că celulele etan"e au &ost concepute cu ocazia unei giganticeepidemii. 'eplasările de la o unitate la alta erau strict proibite pentru aîmpiedica orice propagare a %irusului mortal. Singuri medicii a%eaudreptul să recurgă la ascensoare. Epidemia a durat ani de zile. 5numitecelule au &ost atinse, altele nu. (entru a în&râna panica "i &uga popula!iei, s-a in%entat implantul inibitor. 5st&el bolna%ii rămâneau la ei "i nucontribuiau la propagarea bolii în unită!ile rămase sănătoase. 'ar toateacestea poate că nu sunt decât legendă...

) (oate... ) Oricum ar &i, sosirea unui străin a rămas din acele zile sinonimă a

:L



nenorocirii "i-a mor!ii. 2-o să &acem excep!ie de la regulă.ăcu, tetanizat de apropierea amenin!ătoare a unui scrâ"net u"or de

identi&icat. ) Iine pe-aici+ ) 2u, obser%ă &emeia, e deasupra noastră. 7oarte aproape dar deasupra.

) 5i urece bună+0n sinea sa însă gândi9 36rece bună sau detector &onic/4 0mpotri%a propriei %oin!e, otra%a instilată de aldo continua să-i &acă ra%agii prinsu&let. Era Sirce umană/ Se ser%ea de el, sau.../ 0"i înăbu"i o în$urătură.

Mai a%ansară o oră, două, apoi se pră%ăliră pe burtă, cu bra!ele retezate.'a%id se gemui, încercând să găsească o pozi!ie con&ortabilă pentru

noapte. Era prea obosit ca să mai mănânce.

) 'acă tunelul s-ar înăl!a, obser%ă brusc Sirce, i-ai putea urmaînclinarea, sau implanturile or să-"i &acă treaba, împiedicându-te să seridice deasupra ni%elului la care ne deplasăm în prezent/

) 2-am idee+ E posibil ca inibitorii să nu &unc!ioneze decât îninteriorul cabinelor de ascensor în legătură cu un emi!ător încorporatcabinei. Se poate "i ca un regla$ intern să $oace rolul de altimetru "i sădeclan"eze represaliile de-ndată ce depă"im o anumită cotă. o!ii de &iertrebuie că posedă mai multe date decât mine asupra problemei+ Iom a%ea

poate prile$ul să ne între!inem cu ei pe acest subiect, de"i pre&er să le e%itto%ără"ia+

5dormiră, cu mâna pe lampă, gata să apese întrerupătorul la cel maimic zgomot suspect.

5 doua zi nu se deosebi câtu"i de pu!in de cea trecută. Orbecăiră prin&uningine un timp incalculabil, întrerupându-se când "i când pentru aasculta deplasarea insectelor sub pântece sau deasupra capetelor.

enuncii lui 'a%id de%eniseră într-atât de durero"i încât se temea de odublă re%ărsare de sino%ie. Sirce, în ce-o pri%ea, nu mani&esta nici unsimptom de epuizare sau de degradare &izică. 'ar poate că era antrenată pentru situa!iile de acest gen nu se auto-de&inise oare ca 3agent de înaltni%el4/

Brusc, în timp ce solul amorsa o pantă &oarte accentuată, galeria de%enimai pu!in întunecoasă. Stingându-"i lampa, 'a%id obser%ă că o lucirealbastră aureola pere!ii...

) *red că ne apropiem de ie"ire, "u"oti el, e momentul să mizăm pe"ansă...

8umina a%ea ce%a ireal, era ca "i cum un re&lector colorat i-ar &i inundatcu &asciculul său.

*âte%a minute mai târziu, î"i dădură seama că mureau de &rig. 'a%idera străbătut de &risoane "i clăn!ănea din din!i aruncând o pri%ire peste

:N



umăr, %ăzu că înso!itoarea sa &ăcea la &el. (re! de-o secundă se sim!iasigurat, dar imediat îndoiala re%eni, cu îndărătnicie9 nu cum%a semul!umea să-i #M#E atitudinea/

2-a%ea câtu"i de pu!in plăcerea s-o mai lungească, temperaturaînregistrând o nouă cădere %ertiginoasă. *âte grade erau/ Minus zece,

minus cincisprezece/ 7iecare pas spre ie"ire părea să-i apropie de unin&ern de gea!ă. Se opri, cu plămânii ar"i de aerul rece. 6n nor de %aporiîi scăpă pe gură. 0ncercă să-"i încălzească mâinile îndesându-"i-le lasubsuori, dar căma"a de zale, care dădea impresia de-a &i &ost tăiată într-uniceberg, îl în%ăluia într-un cocon de zăpadă amor!indu-i carnea.

) rebuie să ne mi"căm+ gemu tânăra în spatele lui.(romoroaca se acumula pe pere!ii galeriei, acoperind &uninginea cu o

peliculă groasă "i albă. 'a%id alunecă, luând-o în $osul pantei ca pe untobogan. Sirce nu întârzie să urmeze acela"i drum. 0nclina!ia "i poleiul nule mai permiteau să-"i păstreze ecilibrul. â"niră din tunel ca obuzeledintr-un tun "i se rostogoliră de-a %alma pe un strat gros de brumătrosnitoare. 8umina albastră umplea sala de o strălucire &antomatică.

) 'oamne S&inte+ icni 'a%id, ce-i asta/Era un antrepozit gigantic "i înzăpezit, o grotă metalică asemănătoare

cu compartimentul unui &rigider colosal. *uburi translucide umplute de o

gelatină albăstrie se îngrămădeau până-n ta%an, &ormând sti%e per&ectedespăr!ite de alei înge!ate amintind de solul unui patinoar.

5propiindu-se "i mai mult, tânărul distinse în centrul &iecărui cubumbra unei siluete culcate. oate containerele &iind eticetate, apucă unadintre &i"e, o &recă de cot pentru a o debarasa de stratul de cristale "idesci&ră inscrip!ia 9 3(roboscidieni. Ele&antus. Mascul.4

0i aruncă o pri%ire întrebătoare prietenei sale "i se aplecă spre cub.

0năuntru stătea lungită o siluetă enormă, dar licidul opalescent ce-oîn%ăluia împiedica să i se deslu"ească trăsăturile. ) 6n ele&ant, explică Sirce, e un animal. Suntem într-o grădină

zoologică. 6n zoo criogenizat. ) *rio... ce/ ) *onser%area prin &rig. 5u &ost cu&undate într-un conser%ant, un

deri%at oarecare al azotului licid. 0nainte ca poluarea să distrugă totalexteriorul, s-au prele%at di&erite e"antioane ale regnului animal pentru a leari%a. *um nu-"i puteau permite lăsarea lor în libertate în subsolurileora"ului, le-au congelat. (ri%e"te data, se a&lă aici de peste două sute deani+ 0n %ia!ă suspendată. 5dormite.

'a%id &ăcu câ!i%a pa"i, pri%ind alte cartona"e. *u%inte &ără sens îide&ilară pe dinaintea ocilor9 3Orangutan4, 3Octopus %ulgaris4...Ma$oritatea nu-i aminteau nimic, altele îi trezeau amintiri din lectură.

:



) *redeam că e %orba de legende, &ăcu el pu!in perplex, spui că sunt%ii/

) (robabil. Sunt ni"te ari%e, dar ari%e în stare bună. (oate că într-o zi%or &i scoase din incon"tien!ă. *el pu!in dacă n-au &ost de$a uitate cu totul.Iino, trebuie să ne mi"căm, alt&el ne trans&ormăm în statui.

'a%id se scutură. 8a o sută de metri, lipită de perete, reperă un soi decazemată cu alură de blocAaus. 5pucând-o pe &ată de mână, o trase spreadăpost. Obser%ă că &a!a îi era cianozată "i buzele %inete. *lădirea se %ădia &i un igloo din beton destinat în mod %izibil personalului de între!inere.6n strat gros de pra& acoperea totul înăuntru, însă temperatura caredomnea era acceptabilă. 0ntr-un dulap descoperiră trei combinezoane denQlon matlasat, precum "i cagule de lână.

) (ri%e"te+ exclamă Sirce aplecându-se peste un registru cu aspectadministrati%. 6ltima inspec!ie a a%ut loc acum o sută cincizeci de ani. 2imeni n-a mai %enit de-atunci...

Se îmbrăcară "i-"i puseră glugile pe cap. 'escizând un dulap, 'a%id puse mâna pe un &ierbător "i o cutie de ca&ea solubilă. 7ură însă ne%oi!i săse resemneze, căci robinetul pentru apă re&uza să se în%ârtească. Sircei îi%eni atunci ideea să adune zăpadă pentru a o topi, dar abia bran"ară&ierbătorul că rezisten!a sări. ot materialul era %eci. 'a%id se lăsă să

cadă pe un scaun, descura$at.7emeia rămânea calmă. Se instală lângă &ereastră, &runzărind

borderourile de control de parcă ar &i &ost un album cu ilustra!ii. 'upă unmoment, încise dosarul "i-"i îndreptă pri%irea spre exterior.

) O-ntreagă $unglă, murmură au îngesuit aici &auna unei $ungleîntregi. rei mii de animale, î!i dai seama/

'a%id &ăcu o mutră. *u tot combinezonul, îi era &rig.

Mâncară în tăcere biscui!i "i ciocolată, băură si&on înge!at "i se pră%ăliră &iecare în câte-un col!. 8umina albastră pătrundea prin &anteleambrazurilor, inundând adăpostul într-o lucire electrică dureroasă pentruoci. 0n clipa când a!ipea, amor!it, %ocea Sircei %eni să-i cânte la ureci9

) 5cum ce-o să &acem/ânărul î"i înăbu"i un căscat. ) ra%ersăm sala. 8ocalizăm punctul prin care a ie"it insecta "i

reîncepem să ne târâm. Moartea lui aldo e de-acum cunoscută, trebuie săne îndepărtăm cât mai mult posibil...

5dormi înainte să &i putut spune mai mult.*ând se trezi, Sirce era de$a în picioare. *ategoric, această &ată ?/@

rezista oricăror încercări+ *onstatarea îl posomori. (ărăsiră adăpostul &ărăsă scimbe o %orbă "i se a&undară între două ziduri de containere.

) 'e ce pe-aici/ întrebă tânăra printr-un nor de aburi.

>P



) (entru că termitele urmează trasee rectilinii. (o!i paria că odatăa$unsă în aer liber a continuat drept. 'acă n-ar &i toată zăpada asta i-amgăsi urmele...

) i dacă a murit, ucisă de &rig înainte de-a &i putut tra%ersa sala/ ) 0n acest caz o să ne-mpiedicăm de cada%rul ei, "i-o să &im într-un

bucluc de toată &rumuse!ea pentru că nu mai dispunem de nici o altă poartăde ie"ire... 0n a&ara ascensorului+0naintau cu greutate pe solul alunecos. 0n mai multe rânduri &ură gata

să-"i piardă ecilibrul întinzându-se cât erau de lungi. (ere!ii de gea!ădega$au un &rig intens, greu de suportat. 7ără combinezoane, ar &i muritînge!a!i în nici o oră. 'a%id era nelini"tit. Sirce ridicase o problemăserioasă. 'acă insecta sucombase, nu le mai rămânea altă solu!ie decât să

se-ntoarcă înapoi. i asta era de neconceput.6n strigăt al tinerei îi smulse o tresărire. Se răsuci pe călcâie încercândsă nu alunece. Sirce îngenuncease în zăpadă "i examina supra&a!acontainerelor a"ezate pe sol.

) 6rmele-astea+ &ăcu ea în timp ce se apropia. *e-i cu ele/'a%id aplecă ocii. *răpături striau plexiglasul cuburilor, cre%ase

carbonizate dispuse în linii paralele, care atacaseră plasticul pe mai mul!icentimetri... 5%u o re%ela!ie.

) 5cidul+ "opti el. 5cidul secretat de labele termitelor. (arcurgândaleea, a stropit simultan ambele laturi...

Sirce de%enise palidă. ) 0n%eli"ul e mâncat aproape în toată pro&unzimea, gâ&âi ea, a$unge un

nimic pentru ca aceste cuburi să explodeze ca ni"te ac%arii cu geamurilecrăpate+ O %ibra!ie, o scuturătură... Cgomotul pa"ilor no"tri+ 'acă se-ntâmplă asta, azotul licid ne %a potopi. O să &im înge!a!i înainte de-a &i

putut scoate un strigăt. ) 'ar animalele-astea... ) 5u &ost congelate progresi% după ce le-au supus unei îndelungate

pregătiri &iziologice9 seruri, in$ec!ii, etc. *âtă %reme noi...Se pri%iră, nemaiîndrăznind să scimbe o %orbă. ) rebuie să &ugim, repetă &emeia. 'e &iecare dată când punem piciorul

$os, crăpăturile se măresc.Se ridicară cu in&inită precau!ie "i se îndepărtară cu pa"i înce!i. 0n ciuda

&rigului, 'a%id sim!ea sudoarea îmbibându-i combinezonul. 3'acăaluneci,4 î"i spuse el deodată, 3dacă ai să cazi, "ocul...4 5lungă din minteacest gând "i se concentra asupra terenului, e%itând plăcile de gea!ă prime$dios de netede. (u!in câte pu!in, înăl!imea pere!ilor scădea,sarco&agele albăstrii nemai&iind dispuse în sti%e ci unul lângă altul, camormintele într-un cimitir totu"i, pericolul rămânea acela"i.

>1



'a%id a%ea impresia că merge de o săptămână când zări în &ine zidul betonat al sălii la o sută de metri în &a!a lui. O gaură rotundă îl străpungeala ni%elul solului. 5nimalul ie"ise într-ade%ăr. 0n clipa când dădea să seîntoarcă spre prietena sa, talpa i se agă!ă de ce%a. 6n ciob de plexiglasacoperit cu cristale de promoroacă. O bucată dintr-un container+ 0nlemni,

cu un nod în gât. Sirce %eni lângă el, i se spri$ini de umăr. 6n cubexplodase, probabil minat de crăpăturile datorate secre!iilor naturale aleinsectei, "i odinea pe sol ca un ac%ariu cu pere!i extraordinar de gro"i "itotu"i &ăcu!i !ăndări.

) #ată ce ni s-ar &i putut întâmpla, "opti tânăra strângându-i bra!ul. ) 'ar animalul/ *ubul e gol+Sirce î"i !uguie buzele.

) E%ident, nemai&iind cu&undat în azot, a ie"it din amor!ire. ) *e era/7ata se aplecă, pri%ind după eticetă. *ând o găsi, gura i se crispă într-

un rictus de spaimă. ) 6n tigru, murmură ea un tigru din Siberia. 7elină deosebit de

prime$dioasă "i adaptată per&ect la temperaturile scăzute. Sper căaccidentul a a%ut loc demult "i că a murit de &oame. ai, să nu pierdem%remea+

rebuiră să se stăpânească pentru a nu parcurge ultimii metri &ugind.'e cum a$unseră în interiorul tunelului sloboziră un o&tat de u"urare.7oarte curând li se &ăcu prea cald "i trebuiră să-"i dezbracecombinezoanele protectoare.

'e astă dată galeria se rami&ica. O altă insectă o tra%ersase în ungidrept "i cele două traiectorii dăduseră na"tere unei intersec!ii ce păreatrasată cu s&oara. Ezitară la despăr!irea celor trei drumuri.

) *are/ întrebă Sirce înăl!ând din sprâncene. ) ot înainte, slabe "anse ca per&oratoarea noastră de ziduri să re%ină pe propriile-i urme.

(e când depă"eau răspântia tânăra încremeni, cu cipul întors spre unadin galeriile laterale.

) 6ite+ icni ea, cu degetul întins.'a%id se apropie. O cască de lemn zăcea pe $os. O cască de o! de

metal înzestrată cu un lămpa" aprins încă. rupul zăcea pu!in mai departe,zdrobit, s&â"iat de geare puternice. Semnele mu"căturilor îi marcautoracele "i membrele, dezgolind oasele.

) 5 &ost pe $umătate de%orat, obser%ă tânărul asta nu-i opera uneiinsecte. 2u se rănesc cu carne. i-apoi, ar &i &ost ars de acizi... 2u în!eleg.

6ngiile Sircei i se în&ipseră în carnea bra!ului. ) igrul, bâigui ea tigrul. E %iu.

>:



Capitolul V

0n noaptea următoare nu îndrăzniră să doarmă. 'a%id stinsese lumina,sperând totodată să se &acă ne%ăzut, dar Sirce sus!inea că acel soi de

animal %edea pe întuneric "i că nicăieri nu %or &i la adăpost atâta timp câtse deplasau pe teritoriul lui. ) (robabil bântuie galeriile, remarcă ea, o!ii de &ier sunt o pradă mult-

%isată pentru o &iară de soiul ăsta.0"i reluară drumul &oarte repede, mereu în linie dreaptă. unelul

prezenta numeroase rami&ica!ii, acolo unde insectele se încruci"aseră într-un du-te-%ino obstinat.

) (eretele e complet poros, obser%ă 'a%id o ade%ărată por!ie de burete. 7unda!iile sunt din ce în ce mai bolna%e. 0ntr-o bună zi toate eta$ele%or s&âr"i prin a se surpa unele peste altele ca tran"ele unui prisnel+

(entru a-"i mai uita teama, î"i întrebă prietena dacă "tia ce%a legende pri%ind originea ora"ului. Sirce re&lectă o secundă, apoi "opti9

) Mi s-a po%estit că la zece ani înainte de război gu%ernele di&eritelorna!iuni au a%ut ideea să construiască mai multe ora"e-arcă, total etan"e "icapabile să reziste celor mai gra%e cataclisme. 5sta a dat na"tere cuburilor

monstruoase "i total oarbe, concepute pentru a subzista în totală autarie.'upă ostilită!i, anumite asemenea ora"e-cutie s-au trezit îngropate, alteleacoperite de la%a %ulcanilor, altele încă, îngi!ite în &undul oceanelor. 6nii pretind ciar că (ământul a explodat "i că ne în%ârtim de secole întregi în%idul cosmic. 'ar câ!i%a sub%ersi%i declară că de &apt nu s-a-ntâmplatnimic "i că ora"ele-cub n-au &ost decât o stratagemă pentru a se debarasade surplusul demogra&ic. (e cine să crezi/

(ronun!ase ultimele cu%inte pe un ton u"or ironic iar 'a%id în!elese că"tia mult mai mult decât %roia să spună. 'in partea lui, a%usese mult de&urcă să-"i imagineze ce ar putea exista dincolo de grote. 2o!iunile de3lume4, de 3pământ4, 3exterior4, îi dădeau ame!eli "i nu se putea gândimăcar &ără să se simtă imediat asaltat de o %agă grea!ă. 'acă era ade%ărat,cum putuseră trăi oamenii în mi$locul plecărilor "i sosirilor perpetue, alcălătoriilor colportoare de epidemii de toate &elurile/ 'in copilărie &useseîn%ă!at că &aptul de-a se deplasa pe distan!e lungi a%ea în el ce%a obscen "i periculos. 3Sistemul de îngrădire a garantat in%iolabilitatea celulelor, non- penetrarea elementelor străine,...4 Ei, po&tim+ #ată că începea să %orbească precum un manual de instruire ci%ică+

) Se mai %orbe"te mult "i de războiul bacteriologic, reluă &ata. 0n acestcaz ora"ul ar &i &ost ini!ial o celulă igienică de supra%ie!uire, cu cordonsanitar la &iecare eta$, ceea ce ar corespunde teoriilor tale. 2-ai remarcat

>>



niciodată cum put a dezin&ectant ascensoarele/ 2e-am găsi deci în centrulunui sistem de stă%ilare, izolând bolna%ii de oamenii sănăto"i. *am ca într-un submarin unde, când coca e găurită, o în"iruire de u"i etan"e împiedicăapa să inunde întreaga na%ă.

'a%id se strâmbă.

) e-ai gândit că mergând ast&el riscăm să nimerim într-uncompartiment in&estat de bolna%i/ O celulă contaminată/Sirce ridică din umeri. ) 5sta sau cuptorul+... 0n orice caz, termitele sunt pe cale să

restabilească libera circula!ie a microbilor.'a%id &u brusc tra%ersat de o re%ela!ie. ) *ontainerele %ătămate+ exclamă el. 0ntr-o zi sau alta se %or sparge+

Sti%ele se %or dărâma trăgându-le unele peste altele. oate cuburile decriogenizare or să se s&ărâme, eliberându-"i con!inutul. 0!i imaginezi ce se%a întâmpla atunci/ 5nimalele trezite au să &ugă de &rig, "i pentru asta se%or în&unda în galeriile scobite de termite+ Hungla ta înge!ată %a emigra prin tot ora"ul+ Or să &ie gorile în li&turi, lei în grosimea pere!ilor+

Sirce pu&ni ner%oasă. Era gata să răspundă, când un răget răgu"it "iîndepărtat îi &ăcu să se lipească de perete. *u urecea ciulită, încercară sălocalizeze pozi!ia &elinei, dar tăcerea îi încon$ură din nou, grea de

amenin!ări. 'a%id î"i strânse cârligul de gunoier, &ără a nutri multe iluzii pri%indu-i e&icacitatea.

) *el pu!in dac-am putea &ace &ocul, gemu tânăra. 'acă se apropie denoi, nici măcar n-o să-l auzim sosind+

'a%id în$ură "i-"i reluă înaintarea. Sudoarea acumulată în sprâncene îiîn!epa ocii. 0n plus, transpira!ia părea să trezească proprietă!ile corozi%eale &uninginii, "i împunsături &ulgerătoare îi de%orau pome!ii obra$ilor.

) 8umină+ "opti el după câte%a minute. Suntem aproape de-o ie"ire+ 2ici un ger înge!at nu-i întâmpină de astă dată. aleria răspundea lani%elul unei peluze sintetice. O %ilă mare "i albă în stil colonial se înăl!a lacincizeci de metri de zid, barându-le orizontul.

) O unitate de locuit, "u"oti tânărul, %a trebui să $ucăm strâns.5$utându-se cu coatele, înaintă pe gazon ) dar nici un dispoziti% de

securitate nu părea să apere împre$urimile casei. 6n pâlc de palmieri plasti&ia!i se balansau moale în stânga. 6nde%a cânta o pasăre. 5$ungândîn plină lumină, constatară în ce al erau acoperi!i de &uningine din cre"tet până-n tălpi, o&erind pri%irii un aspect prea pu!in încura$ator.

) 'acă e un comitet de primire, întâlnirea o să &ie reu"ită+ obser%ă Sirceîncercând să-"i scuture ainele. 5%em aerul unor cada%re carbonizateambulante+

) 5cum se $oacă totul, constată 'a%id cu gâtul uscat &ie ne primesc cu

>D



bra!ele descise, &ie ne dau pe mâna mili!iei de la cordonul sanitar aleta$ului...

) i în cazul ăsta/ ) 2e putem a"tepta la ce-i mai rău. (ot otărî să ne treacă prin

aruncătorul de &lăcări ca măsură de pro&ilaxie sau să ne înece într-o baie de

dezin&ectant. 8a alegere... ) oate celulele au &obia asta a contagiunii/ ) 2u, nu toate, dar multe oricum, din ce se zice.Se ridicară. Sub picioarele lor, gazonul a%ea o consisten!ă cauciucată

cel pu!in dezagreabilă. ) O să po%estim că unitatea noastră a &ost in%adată de termite, începu

'a%id, "i că am &ugit la %oia întâmplării. E o po%este plauzibilă, "i tuturor

le e teamă de termite. *u pu!in noroc, o să le trezim mila. ) 'ar dacă am rămâne ascun"i/ ) 5"teptând ce/ Să murim de &oame/ (ro%iziile practic ni s-au epuizat.

#ar dacă o patrulă ne descoperă pe când încercăm să ne ascundem, o să neia drept o!i de &ier+

) O.T.+ *u 'umnezeu înainte+ra%ersaseră $umătate din peluză când un mârâit aspru le înge!ă

sângele în %ine. igrul era acolo, cu capul ie"ind din tunelul pe care tocmai

îl părăsiseră. Blana sa galbenă pătată de &uningine dădea impresia de-a &iie"it dintr-un orn. Botul i se încre!i într-un răget, dez%ăluind col!ii umezide sali%ă. Mu"cii i se rostogoleau sub piele ca ni"te corzi de o!el. Segemui, apoi !â"ni a&ară din galerie "i se anga$ă pe o traiectorie curbă.Ocii săi %erzi aruncau &lăcări, apoi pupilele i se dilatară amenin!ător,anun!ând iminen!a atacului. 'a%id apucă ta"ca unde erau ultimele pro%izii"i o aruncă din răsputeri în direc!ia &iarei care &ăcu o săritură "i se placă la

sol, cu coada z%âcnind. ) Mergi spre %ilă+ comandă 'a%id. 0ncearcă să ob!ii a$utor+'ar Sirce încremenise, cu membrele !epene de groază, surdă la orice

îndemn. 'a%id îndepărtă picioarele "i &lexă genuncii, cu cârligul strâns înmână. uieră printre din!i, încercând să atragă animalul asupra sa. =eac!ianu se lăsă a"teptată. 6n &ulger galben "i negru trecu pe deasupra tânărului,care se aruncă la pământ. eare scâr!âiră pe căma"a sa da zale, zgâriind%e"mântul de o!el suplu pe o lungime de câte%a zeci de centimetri.=idicând bra!ul, lo%i la nimereală, %âr&ul cârligului în&igându-se în coapsa&elinei care &ăcu un salt înapoi. Mirosul &ad al sângelui umplu aerul. 7iarasu&la cu &urie, încre!indu-"i botul. 35 doua trecere4, î"i spuse 'a%id, pregătindu-se de "oc.

'e astă dată se culcă pe o parte, iar cârligul îi &u smuls din mâini "irămase împlântat în coasta &iarei. Era o rană lipsită de gra%itate care abia

>F



dacă zgâriase epiderma. igrul s&orăi, încercând să se debaraseze de corpulstrăin ce-i izbea coastele, "i-"i reluă postura de atac. earele sale greblauiarba sintetică, dezgolind !esătura mocetei. 'a%id se sim!ea paralizat,incapabil de orice ini!iati%ă. 3S-a zis4, î"i spuse, ridicându-se cât putea deîncet. O pată umedă îi năclăia pântecul, "i în!elese că zalele nu-l

prote$aseră complet. 'e alt&el, asta nu mai a%ea mare importan!ă.Scoase un urlet demen!ial "i bătu din picior, pro%ocând o tresărire a&elinei. Era pueril. 'e câte%a minute, un curios sunet de metronom îiumplea urecile. Bătăile inimii/ igrul se lipi de pământ. *oapsele îi%ibrau ca ni"te resorturi prea încordate iar pupilele dilatate nu se maidesprindeau de beregata %iitoarei %ictime. 0"i luă zborul cu o detentăadmirabilă, cu gearele înainte "i botul căscat. *a prin %is 'a%id auzit un

"uierat ascu!it s&â"iind %ăzduul, apoi ce%a alb zbură spre capul &eroceluianimal care se circi la sol, cu elanul retezat de un proiectil misterios.6ria"ul trup dungat cu negru a%u o tresărire, apoi labele în!epeniră "icoada încetă să mai biciuiască aerul pentru a recădea, inertă. 'a%id îngi!i,încercând să-"i regăsească uzul coardelor %ocale. Cgomotul de metronomcontinua să-i răsune în ureci.

) #-a zdrobit craniul+ îngăimă Sirce cu %oce albă. *ine%a a dat în el cu o piatră+

'a%id se lăsă pe %ine. 7runtea tigrului era adâncită cu mai mul!icentimetri. Sânge amestecat cu materie cer%icală îi curgea prin nări.ânărul întinse mâna spre obiectul alb care se rostogolise în iarbă "itresări. 2u era o piatră, ci o minge de tenis+ O minge de tenis extraordinarde dură. igrul &usese ucis de o Moonlup 3special competi!ie4+ Era onebunie... =enun!ă să în!eleagă.

) 0n orice caz, %enea dinspre %ilă+ obser%ă tânăra atingând s&era de

cauciuc a cărei greutate o egala pe a unei bile de petanKue. ) Să mergem.0l luă de bra! "i-l conduse spre zidul de piatră albă. Odată pericolul

trecut, sub căma"a de zale se de"teptă durerea, arzându-i partea de sus aabdomenului ca un &ier ro"u. 0n clipa când atinseră porti!a, o nouă minge lezbură pe deasupra capetelor cu un miorlăit de obuz. Săriră gardul "irămaseră nemi"ca!i, cuprin"i de stupoare.

0n mi$locul unei cur!i de tenis încon$urată cu grila$e înalte, un bărbat în"ort "i tricou lo%ea în gol cu raceta, expediind cu o &or!ă prodigioasămingi ce per&orau plasa, crăpau re!eaua de &ier ce împre$muia terenul "izburau să se piardă departe de %ilă. 'a%id îl recunoscu imediat peandroidul sporti% recuperat de aldo, tennismanul pe care un de&ect din&abrica!ie îl condamnase la genă. #mperturbabilă, ma"inăria î"i băga mânaîn buzunar la inter%ale regulate, scotea un nou proiectil "i îl izbea cu un

>J



re%er zdrobitor.7ără o %orbă, Sirce arătă cu degetul spre un cada%ru prăbu"it într-un

col! al cur!ii.'a%id îl identi&ică &ără greutate pe omul care-l %izitase pe gunoierul-

se&, într-o duminică diminea!ă, "i târguise doi androizi me"teri!i de

contramaistru9 tennismanul "i Aineziterapeutul. Sângele îi macula polo-ul,la piept strângea o racetă s&ărâmată, iar %âr&ul craniului îi dispăruse,lăsând în locul său o rană căscată. 2u era câtu"i de pu!in ne%oie să &iigicitor pentru a în!elege că "i el cunoscuse acela"i s&âr"it ca tigrul... Oduoare scârboasă de carne putrezită îi &ăcu să dea înapoi.

) Eram sigur+ mormăi 'a%id. 0i spusesem lui aldo. ensorii dinamicisunt compromi"i. 0n plus, &abrică Moonlup-uri mai tari ca piatra.

) *e/0n două %orbe, îi explică Sircei pro%enien!a $ucătorului "i di&erendul ce-l opusese superiorului său.

) O partidă/ propuse brusc %ocea nazală a androidului, care se îndreptaspre ei.

Bătură în retragere în aceea"i clipă în care partenerul detracat îi bombarda cu un ser%iciu de-o înspăimântătoare putere. 'a%id sim!itrecând su&lul mingii o secundă înainte ca aceasta să spargă o gaură în

tencuiala peretelui. ) Iino+ urlă tânăra &emeie. 0n %ilă+0"i luară picioarele la spinare în timp ce noi mingi "uierau în $urul lor,

decapitând palmierii pitici, &ăcând să explodeze bazinetul &ântânii. 5biaa$un"i în ol, se aruncară asupra u"ii căreia îi traseră ză%orul. 0n acest timpo nouă Moonlup 3competi!ie specială4 crăpă batantul, &ăcând să le plouă pe umeri o $erbă de a"cii. 5poi bătaia de metronom î"i încetini ritmul,

robotul părând dispus să se calmeze. ) S-ar zice că 3adoarme4... constată Sirce. ) 2imeni nu i-ar repro"a-o+olul era ocupat de un mic $et de apă par&umată. O scară de imita!ie de

marmură conducea la eta$ele superioare. otărâră să exploreze casa. Eragoală. Singur, într-o cameră alăturată uneia din cele trei băi, robotulmaseur î"i continua opera, s&âr"ind să zdrobească între mâinile sale puternice cada%rul însângerat al unei &emei. Marionetele lui aldouciseseră de două ori. 'a%id nu se putu ab!ine "i %omă în la%abou.

) Ei/ întrebă Sirce care a"tepta a"ezată pe primele trepte ale scării. ) Mor!i amândoi. Iila e izolată, o perdea de brazi arti&iciali o ascunde

de restul celulei. E %orba cu siguran!ă de o unitate reziden!ială apar!inând pri%ilegia!ilor. 0n orice caz nimeni n-a %enit în %izită de-o bună bucată de%reme. *urios.

>L



) 5m găsit asta+ &ăcu tânăra întinzând mâna cu palma descisă. Oinsignă a castei medicilor. 5micul tău &ăcea parte dintre ace"ti seniori aiascensoarelor. 7ără implant. 'rept de circula!ie la toate ni%elele...

) 8iberă-călătorie+ 6n stră%eci pri%ilegiu mo"tenit de pe timpulepidemiilor. Mă întreb dacă a%eau %ecini.

) 2-ai pre&era să dormi într-un pat ade%ărat, &ie "i numai pentru onoapte/ ) O.T.ăsiră o a doua cameră de baie în aripa de sud a locuin!ei. Sirce se

despuie de aine &ără &alsă pudoare. (entru prima oară 'a%id obser%ă căa%ea un trup sub!irel "i ispititor, cu mu"cii prelungi.

) 'u" sau baie/ se interesă ea din pragul încăperii mozaicate.

) 8asă-mi mie du"ul.ânărul se debarasă de căma"a sa de zale, strâmbându-se. 'e"isângeraseră din bel"ug, rănile ce-i brăzdau pântecul în diagonală rămâneausuper&iciale. *ând pătrunse în cabină, Sirce era întinsă în cadă, cu părul pubian plutind în $urul &antei sexului, ca o corolă.

(ărea că doarme.'a%id &ăcu du", ie"i &ără să se "teargă "i se lungi pe primul pat ce-l

întâlni în cale.

*ăzu imediat în incon"tien!ă.

Capitolul VI

Iisă că &luierul de apel la lucru răsuna ciar lângă urecea lui "i căaldo îl în$ura, agitându-"i bilele de petanKue. Sirena se um&la, mugea,acoperind cu%intele grasului a&lat în picioare pe %âr&ul dunei de &ierărie.

'a%id sări din pat, tremurând. ipătul îi s&redelea timpanele, pro%eninddintr-una din camerele în%ecinate. 7ără să piardă timpul îmbrăcându-se, senăpusti descizând u"ile la întâmplare. 8a a treia încercare, o zări pe Sirceluptându-se cu robotul-maseur. 5ndroidul o în"&ăcase de coapse în somn "iîi &rământa carnea cu con"tiinciozitatea pro&esională a unui măcelar. 7atase zbătea, agă!ându-se de marginile saltelei, z%ârlind din toată puterea pulpelor. Striuri rozacee îi zebrau pielea acolo unde mâinileAineziterapeutului cibernetic apucaseră să o atingă. 'a%id ocoli aparatul "icoborî întrerupătorul plasat între umeri. =obotul abandonă de îndatăini!iati%a ecarisa$ului pentru a încremeni într-o pozi!ie de drep!iregulamentară. ânăra î"i masă picioarele, îngi!indu-"i lacrimile.

) *red că-"i pusese-n gând să mă dezarticuleze+ spuse ea cu o grimasăcomică. Mul!umesc că l-ai &ăcut să în!eleagă limba$ul ra!iunii.

) 'a, dar pentru cât timp/ *ând mă gândesc că aldo era con%ins de

>N



buna &unc!ionare a ma"inilor ăstora+ Merg să percezi!ionez %ila, măînso!e"ti/ are mi-ar place să pun mâna pe o armă.

0n continuare goi, străbătură culoarul, împăr!indu-"i sarcinile, golindsertare "i dulapuri. 2u găsiră nimic satis&ăcător. ainele, prea mici, dădeauimpresia că s-ar &i contractat pe ei. 'osarele medicului nu con!ineau nici

un plan al subsolului. ) 5sta ne-ar a$uta, totu"i+ bombăni Sirce îmbrăcând o rocie de pânzăalbastră care-i a$ungea până deasupra coapselor.

*ât despre 'a%id, el se în%er"unase pe un trening sporti% ale căruicusături îl $enau la subsuori "i între picioare. Se examinară reciproc,încruntând din sprâncene, "i izbucniră în râs. 'in &ericire, distribuitorulautomat de rană rămăsese bran"at, ast&el încât se putură restabili &ără

probleme. ) E totu"i ciudat că nu s-au descoperit cada%rele, obser%ă 'a%id cugura plină oricum, nu erau singurii locatari ai unită!ii+

) 'e ce nu/+ 5numite persona$e de seamă posedă o celulă întreagă doar pentru ei.

) 0n acest caz, casa ar &i mai mare "i s-ar situa în mi$locul unită!ii. 2u,am mai curând impresia că &acem parte din ariergarda unui stat reziden!ial.Sunt probabil "i alte clădiri de acela"i tip dincolo de perdeaua de pini. *red

că ar trebui să explorăm terenul cu precau!ie. Merg să-mi recuperezcăma"a de zale.

0n clipa când ie"eau din casă, se pomeniră nas în nas cu tennismanul,care, cu %ocea sa nazală, le propuse 3o partidă4...

rebuiră să bată în retragere, sub o ploaie de mingi, "i să &ugă prin dos.O mică alee cobora în pantă dulce până la liziera de pini sintetici.

urile de aer ce împestri!au pla&onul su&lau un %ânt căldu! "i par&umat,

&iecare %ilă putându-"i determina ast&el ambian!a ol&acti%ă9 aromă de iarbăcosită, de pământ rea%ăn, de alge, de nămol.0n zilele dintâi ale subsolurilor, nostalgia oamenilor %eni!i din exterior

se alimentase cu aceste simulacre. 5stăzi, ele nu mai însemnau nimic iar'a%id ar îi &ost complet incapabil să alăture mirosurilor mareei imagineaunei pla$e bătute de %aluri. *eea ce nu-l &ăcu să găsească mai pu!inagreabilă celula de locuit. 'e cum se anga$ară pe sub crengile $oase,co%orul de ace prinse să le scâr!âie sub picioare. O pasăre î"i luă zborul, cuun &oarte realist zgomot de pene. 'ar poate că era o pasăre %eritabilă, laurma urmei/ 5păru un mic scuar, cu băncile sale, &ântâna "i cio"cul%erde.

) 5ten!ie+ murmură Sirce, arătând un cărucior de copil, imobilizat înmi$locul unei alei.

'a%id îi strânse înceietura mâinii "i încetini pasul. O &emeie stătea

>



lângă landou, a"ezată pe o bancă întoarsă cu spatele spre ei, o&erind pri%iriimuntele blond al unui coc %ertical din care scăpau câte%a "u%i!e rebele. 2u-i auzise sosind.

ânărul străbătu ultimii metri, încercând cu disperare să pună la punct o&ormulă de salut care să inspire încredere. 0n secunda când descidea gura,

cu%intele i se strangulară în gâtle$. 7emeia era moartă, cu ocii da!i pestecap, bărbia căzută în piept, sânge la col!ul buzelor. O săgeată cu pena$ ro"uo !intuise de spătarul băncii după ce i se în&ipsese între sâni. Sângerase&oarte pu!in.

) 5u răpit copilul, constată Sirce. ) o!ii de &ier+ "opti 'a%id. 5u in%adat unitatea. 2e pot cădea în cârcă

dintr-o clipă-ntr-alta.

'intr-o singură mi"care, plon$ară în bosce!ii ce mărgineau drumul.'upă o sută de metri a$unseră într-un desi" înăl!at ce le permitea o %ederecuprinzătoare pe toată întinderea unită!ii. (ia!a satului era acoperită cucada%re, la &el ca "i pa$i"tile încon$urătoare. 7emei "i bărba!i doborâ!i,lo%i!i în &ugă de stolurile săge!ilor cu pene staco$ii. (u!in mai departe,adolescen!i arborând că"ti de lemn umpleau o căru!ă cu obiecte de metal.5cestea &ormau un amestec eteroclit, unde se îngrămădeau crăti!i "i biciclete. 6n pâlc de copii gemând, cu mâinile legate la spate, a"teptau la o

oarecare distan!ă. 8i se petrecuse un nod culant în $urul gâtului, &iind lega!iunul de altul ca ni"te animale conduse la abator.

) 5m nimerit în plină razie+ "opti 'a%id. =ecuperează metalul "i duc pu"tii ca să-i &acă solda!i. 0n câte%a ore or să plece pe unde au %enit9&urnicarul. rebuie să rămânem ascun"i până atunci.

) 'oamne+ suspină Sirce cu &a!a în mâini, am e"uat...'a%id încruntă sprâncenele. 'espre ce %orbea, în &ond/

) 8a ce e"ec &aci aluzie/ întrebă. 8a... complotul %ostru/7ata &ăcu un gest mic de exasperare "i se întoarse. ) aci+ scuipă ea. 2-ai cum să-n!elegi+'a%id ridică din umeri nu era momentul să discute. Mai mult ca

oricând resim!ea ne%oia unei arme, dar unitatea era, &ără îndoială, completlipsită de a"a ce%a, alt&el in%adatorii n-ar &i repurtat o %ictorie atât deu"oară. 2imeni nu &usese cru!at. Spânzura!i de ambele sexe se legănau subramurile $oase ale copacilor mărginind strada principală. Ha&ul era în toi&erestrele explodau sub presiunea mobilelor împinse în gol, %itrine se&ăceau !ăndări, în $erbe de cioburi, ca ni"te policandre, plouând pe pa%a$.(retutindeni se îngesuiau baloturi de &ierărie. *le"tii scâr!âiau la toateeta$ele, smulgând clan!ele de la u"i, balamale, !â!âni. 8inguri!ele zburau prin aer, aruncate cu sertare cu tot, "i prada aceasta derizorie se acumula lani%elul solului în mo%ili!e scânteietoare.

DP



) 'ar ce %or, la urma urmei/ se în&urie Sirce. ) 7ier+ 0ncă n-ai în!eles/ Ior &ier din care să-"i toarne arme, plato"e,

spade. 5u &ost exila!i cu decenii în urmă într-o lume de lemn, cairesponsabili. 5stăzi se răzbună. ermitele, spărgând etan"eitateacelulelor, le-au permis să se răspândească la toate eta$ele. #ată rezultatul...

Se zice că %isează să cucerească unită!ile de locuit una după alta. (ână-n prezent se mul!umeau să pro&ite-n stânga "i-n dreapta, &iind considera!ini"te ilumina!i. 5cum cred că s-au otărât să meargă până la capăt cunebunia lor.

ăcură, căci un grup de oameni cu că"ti urcau aleea. (urtau tolbe în bandulieră, arcuri "i pumnale. 5cestea din urmă %ădeau o lucrăturărudimentară, amintind de armele primiti%ilor, dar nu păreau mai pu!in

redutabile.'a%id strânse din din!i când getele patrulei &ăcură să sară pra&ul de pesol la doi metri de el. 'e a$uns ca unul dintre $e&uitori să întoarcă capul...=ocia albastră a Sircei imprima o pată teribil de !ipătoare în mi$locul&runzelor cât despre căma"a da zale... 'ar solda!ii se îndepărtară, &ără aarunca nici o pri%ire spre ei.

) Merg în direc!ia %ilei, "opti tânărul. 0ncă pu!in "i ne-ar &i cules din pat.

Sirce a%u un &rison retrospecti% de teamă. ) Sper că tennismanul o să le spargă capul+ mârâi ea pe un ton plin de

ar!ag.0n pia!a satului, membrii comandoului terminau de &ixat sacii con!inând

rolul $a&ului pe ni"te curioase sănii de lemn. 3Săniu!e de transport4, î"ispuse 'a%id. 38e %or târî în lungul galeriilor.4 *ât despre copii, &ură lua!ide lesă de către un gigant armat cu plăci de &ier unite între ele prin inele.

) (lecarea e iminentă, îi murmură el &etei. 0ncă pu!ină răbdare "i %om &iîn siguran!ă+0n clipa când pronun!a aceste cu%inte, o greutate enormă îl !intui de sol.

O auzi pe Sirce urlând ciar lângă el, dar de$a o mână de &ier îi strângeacea&a.

) Ei, cicoti o %oce graseiantă, %ezi bine că zărisem ce%a+ 0l gâtui/ ) 2u+ comandă un alt glas. (ri%e"te-i zalele+ E gunoier, nu trebuie să

moară prea repede+*u bra!ele sucite la spate "i pumnii tra"i la înăl!imea omopla!ilor, 'a%id

&u coborât în pia!a satului. 0nainte să aibă timp de a-"i %eni în &ire, &u legatde un &elinar. Ieni!i din toate păr!ile, zeci de pumni i se năpustiră spre&a!ă, burtă, organe genitale. 'upă câte%a minute de asemenea tratament,arcadele îi plesniră, urmate îndeaproape de buze. 6n ordinincompreensibil moderă în &ine ardoarea atacan!ilor "i ploaia de lo%ituri

D1



încetă. Sângele îi inunda ocii "i gura. (rintr-o cea!ă ro"ie o zări pe Sircetârâtă în interiorul unei case. 5poi %ocea tinerei se înăl!ă, %ibrând de &rică"i umilin!ă. O auzi !ipând 32u+4 2u+4 de mai multe ori, înainte de-a muriîn orcăieli sub strânsoarea unui călu" impro%izat. 6"a locuin!ei sedescise "i unul dintre bărba!i apăru. 7lutura rocia albastră s&â"iată, în sus

"i-n $os, ca pe o &lamură. 5tunci o!ii de &ier intrară în casa, unul câte unul,cu mâna la cingătoare. 'a%id numără cinci, zece, cincisprezece. 5poi plecă ocii.

#mediat după aceea, îl încon$urară adolescen!ii. ineau tor!e pârâindece răspândeau un miros îngrozitor de ră"ină. 'ansând în $urul stâlpului,începură să-"i plimbe &ăcliile pe căma"a de zale a prizonierului. 8aînceput, 'a%id nu sim!i nimic, apoi metalul de%eni treptat tot mai &ierbinte,

ca o crati!ă goală uitată pe &oc, strângându-i pieptul într-o cătu"ă de &lăcări. ) *â!i dintr-ai no"tri ai ucis/ i se urla în ureci. *â!i/ Ci, ticălos murdarde gunoier+

Ie"mântul de o!el îi comprima coastele, pârlind sto&a ainelor. Segândi că, odată consumat stratul sub!ire de bumbac, inelele înro"ite i se %orlipi s&ârâind pe carnea goală, tatuându-l cu o mul!ime de cruciuli!eînnegrite. (ierzându-"i orice control, începu să implore, pro%ocând râsetelesălbatice ale dansatorilor. 5r &i %rut să se târască a&ară din plato"a de

su&erin!ă ce-i rodea coastele, să scape din acest cuptor pe care el însu"i "i-lînnodase de umeri cu câte%a ceasuri mai înainte.

) 5$unge+ comandă unul pe care nu-l %edea. rebuie să mai dureze+or!ele se îndepărtară "i con!inutul unei găle!i de apă i se re%ărsă pe

piept cu un "uierat de %apori. 0"i pierdu cuno"tin!a.*ând î"i re%eni, pu!in mai târziu, era încă legat de &elinar. Mameloanele

cu arsuri de gradul trei îi pricinuiau su&erin!e atroce respira mărunt,

e%itând la maximum să-"i întindă pectoralii acoperi!i de bă"ici. *ruste desânge uscat îi lipiseră pleoapele "i a%u destul de &urcă până să descidăocii.

Sirce era a"ezată pe marginea trotuarului, complet goală, cu picioareleîn rigolă "i cipul rătăcit. rupul îi era brăzdat de tăieturi sânii "i interiorulcoapselor, marmorate de ematoame. 0n $urul lor prăpădul continua.7useseră aduse alte sănii, al!i saci. 3*ând n-o să mai rămână nici un gramde &ier în unitate or să ne omoare4, gândi amar 'a%id.

Se lăsă să cadă într-o toropeală nesănătoasă întretăiată de imaginisângeroase. 'upă un timp imposibil de apreciat, cel ce părea să &ie "e&ulreapăru, urmat de doi bor&a"i tineri remorcând di&eritele elemente ale uneicurioase armuri din lemn.

) 5m un cadou pentru tine+ rân$i omul. 5i auzit %reodată %orbindu-sedespre lemnul piro&or/ 2u, e%ident. u cuno"ti metalul, plasticul,

D:



cauciucul. 8emnul era tocmai bun pentru noi, barbarii, degenera!ii+ O să-!idăm o mică lec!ie despre cum stau lucrurile.

(ocni din degete. 'e îndată, doi paznici se repeziră să-l dezlege pe'a%id "i să-i smulgă ainele. 0n câte%a secunde, &u gol pu"că. 6m&lăturiro"iatice îi striau pieptul, alungindu-se între coaste ca di&eritele raze ale

unei pânze de păian$en. Oricum, n-a%u timp să întârzie asupra stării sale&izice, căci tor!ionarii se apucară de îndată să-l &erece în interiorul a ceeace părea o cuirasă cioplită într-un lemn extraordinar de dur "i totu"i umed.uruburi grosolane &ură &ixate la înceieturi, sigilând cele două $umătă!iale armurii. 5poi, un băiat se apropie "i începu să ungă &iecare intersti!iucu un &el de clei gros, care se întărea în câte%a secunde.

) 2u există nici o cale să te descotorose"ti de asta+ cicoti "e&ul. E un

clei %egetal care rezistă la orice. *ând terminăm, ai să &ii una cu carapaceata. Iei de%eni o broască !estoasă+#zbucni într-un râs tunător, în timp ce $e&uitorii î"i %edeau de treabă,

&ixând brasarde "i $ambiere, cu gesturi scurte "i precise. 7oarte curând,'a%id în!elese că sca&andrul cu care era acoperită cântărea enorm "i că %aa%ea mari greută!i în a se ridica. Materia lemnoasă, prost geluită, îi zgâriaumerii "i "alele în a"a măsură încât a%ea impresia că se găse"te încis într-o gangă de scoar!ă. Sensul acestei ceremonii îi scăpa.

*ând &u arna"at de sus "i până $os, cel ce comanda expedi!ia se aplecăspre el, cu buzele răs&rânte de ură.

) *um !i-am zis, armura asta a &ost cioplită dintr-un bloc de lemn piro&or, un lemn ale cărui &ibre sunt saturate de o materie in&lamabilă încontact cu aerul, de cum începe coa$a să se usuce, iar umiditatea nu mai eîndea$uns de ridicată. 6n &el de rug cu e&ect întârziat, dacă pre&eri.

'a%id tresări.

) Ia trebui să te strope"ti ceas de ceas, reluă omul, alt&el armura o să seusuce. (entru început, %ei sim!i o %agă mâncărime pe tot trupul, apoiîncălzirea. 0n &ine, cuirasa o să se aprindă, &rigându-te ca pe un pui uitat încuptor+ 0n &elul ăsta ne pedepsim noi criminalii, &olosindu-ne de materiaasta ob!inută prin gre&e, altoiuri "i in$ec!ii cu &os&or. (ărin!ii no"tride%eniseră me"teri în arta &olosirii lemnului în toate scopurile+

Se ridică, &ăcu un gest. 6n adolescent se apropie "i puse pe sol ogăleată de metal plină cu apă. 'a%id încercă să se a"eze, dar greutatea plato"ei îl !inea !intuit la pământ. esticula!ia sa neputincioasă stârnirâsetele adunării.

) 5du-!i aminte+ strigă "e&ul îndepărtându-se. *E5S 'E *E5S+(ia!a se golea. *urând nu mai rămaseră în centrul satului decât 'a%id,

Sirce, găleata "i un uria" cu barbă ro"cată care-"i ascu!ea lama cu!itului pemucea unei pietre de caldarâm. Surprinzând pri%irea lui 'a%id, încruntă

D>



sprâncenele. ) =ămân să te %ăd pră$indu-te+ explică el cu glas surd. 'upă aia o să-i

tai beregata micii tale amice. Sau înainte, cum mi-o &i ce&ul.'a%id o căută din oci pe Sirce. 7ata continua să zacă în prostra!ie pe

marginea trotuarului, cu trăsăturile moarte "i &alca atârnând. 6n moment,

sperase că-l %a putea a$uta, apucând recipientul "i stropindu-l la inter%aleregulate, a"teptând să găsească o solu!ie de a des&ace armura de lemn, daratitudinea ei îi lăsa pu!ine speran!e. (ărea în stare pro&undă de "oc, totalruptă de realitate. 7u iară"i cuprins de %ecile sale îndoieli9 Sirce era unrobot "i o!ii de &ier, brutalizând-o, pro%ocaseră în ea o de&ec!iuneiremediabilă... 0"i alungă imediat din minte acest gând. Sirce era umană, i-o do%edise de nenumărate ori.

6ltimii tâlari se &ăcură ne%ăzu!i în tunel, târându-"i curioasele căru!e pe sAiuri.imp de mai multe minute, 'a%id ascultă descre"terea ârâitului

săniilor încărcate cu metale de recuperare, apoi lini"tea se instală din nou,netulburată decât de murmurul %entilatoarelor $ucându-se în &runzi"ulcopacilor, "i zgomotul metalic al lamei uria"ului ro"co%an zgâriind piatra.0ncercă din nou să se mi"te, $ulindu-"i pielea de marginile prost pilite alecuirasei. # se păru că lemnul era de$a mai pu!in umed "i că în!epături i se

nă"teau la subsuori.0n ciuda cloncăniturilor ro"catului, î"i încordă mu"cii "i reu"i să se

salte într-un cot. 'ădea senza!ia unei &osile cinuindu-se să se dega$e din blocul de calcar ce-o încorpora. ăleata, la patru metri distan!ă, părea totatât de inaccesibilă ca "i orizontul unui decor în trompe-l'oeil . O altăs&or!are îi permise să se a"eze. 0i era cald. 5normal de cald, &ără a-"i puteada seama dacă această cre"tere a temperaturii pro%enea de la e&orturile lui

sau din uscarea armurii. Sca&andrul de lemn îl imobiliza cu mai multăsiguran!ă decât un lan! cu giulea. 0i trebuiau ore-ntregi ca să apuce toartarecipientului sal%ator, "i nu dispunea decât de un inter%al ridicol de scurt.

) =epede &aci progrese+ mormăi paznicul, %izibil nemul!umit. 'aGgăleata asta-i ciar prea aproape de tine, mă-ntreb dacă să n-o dau maiîncolo cu câ!i%a metri+

Iăzând groaza zugră%indu-se pe trăsăturile tânărului, izbucni într-unrâs gros.

) Sau atuncea i-a" putea &ace o găurică, "i-o să trebuiască s-o-na!iînainte să &ie goală de tot+

'ar nu-"i puse amenin!area în aplicare. (otri%indu-"i pumnalul în teacă,se apropie de Sirce "i o apucă de păr. 7ata se strâmbă &ără să scoată o%orbă.

) 5rată-mi un pic ce "tii să &aci mormăi el, coborându-"i pantalonii

DD



până la $umătatea coapselor.#mobilizase înceieturile mâinilor Sircei într-una din labele sale

enorme, iar cu cealaltă îi îndepărta genuncii.'a%id întoarse capul "i strânse din din!i, concentrându-se asupra !elului

său. 5cum sudoarea îl inunda din cap până-n picioare, reîn%iindu-i

durerile. 'ar poate că această umiditate corporală a%ea să încetineascăuscarea armurii/(radă unei re%ela!ii, î"i crispă mu"cii abdominali încercând zadarnic

să urineze. 0n spatele lui, uria"ul ro"cat scotea zgomote de &or$ă. 'a%id searuncă înainte, a%ansând cu cincizeci de centimetri. oate articula!iile îldureau "i mâncărimi în&iorătoare îi străbăteau "alele. *u groază, descoperică aureolele ce umezeau plato"a se mic"orau amenin!ător "i că lemnul lua

o în&ă!i"are albicioasă, uscată "i aspră. 7u pe punctul să cedeze în &a!a panicii, să urle, să implore. 6mbra gigantului îl acoperi. ) *urând o s-apară &lăcăruia, obser%ă o!ul de &ier trăgându-"i

pantalonii. 6n &ocu"or bunu!, pâlpâind stra"nic. 5m %ăzut nu pu!ineexecu!ii9 cu lemnul ăsta, a%anta$ul e că nu s&âr"e"ti niciodată carbonizat ci pră$it la &ix+ Mie mi se pare o consolare, !ie nu/

'a%id nu răspunse, zgâriind solul pentru a se târî din zece-n zececentimetri, opintindu-se în intersti!iile caldarâmului, cu degetele

însângerate. 5rsuri îi &ulgerau pielea, de parcă i-ar &i &ost în%ăluită într-ocataplasmă gigantică. 7urnicături insuportabile îi biciuiau pieptul "i pântecele. 0ncre!i nările, adulmecând aerul. 6n miros de pulbere se înăl!adin armură. (ulbere "i sul&. 6n iz de pânză uitată sub &ierul de călcat, careîncepe să se pălească u"or.

0ncise ocii. 5cesta era s&âr"itul ) în câte%a minute, &ibrele a%eau să-nceapă să pocnească în cip amenin!ător, scânteile %or parcurge supra&a!a

cuirasei, &lăcărui lăsând ici "i colo pete de &uningine apoi primele &lăcări%or străpunge lemnul ca ni"te licurici, precedând aprinderea doar cu câte%asecunde abia...

) O partidă/Iocea nazală a tennismanului îl smulse brusc din letargie. 5ndroidul

sosise în pia!ă, agitându-"i con%ulsi% raceta. 'a%id remarcă &aptul cămâna stângă i se a&unda &renetic în buzunar pentru a ie"i din nou goală.=ezer%a de mingi se epuizase.

) O partidă/=o"co%anul î"i scosese pumnalul, crezând că are de-a &ace cu un

supra%ie!uitor. *u un urlet de &urie, se repezi la noul sosit, cu cu!itulridicat. (ro&itând de acest scurt moment de di%ersiune, Sirce în"&ăcăgăleata "i-i răsturnă con!inutul peste prietenul ei. *u un o&tat de u"urare'a%id în!elese că $ucase comedia traumatismului pentru a-l induce în

DF



eroare pe gardian. #mediat, senza!ia de arsură ce-i de%ora carnea scăzu, "ise lăsă să cadă la pământ cu bra!ele rupte de e&ort.

O luptă con&uză se des&ă"ura în centrul pie!ei. o!ul de &ier, după ce-"iîmplântase lama de mai multe ori în trupul androidului, îl apucase peacesta între bra!e, "i, strângându-l la piept, încerca să-l su&oce sau să-i

&rângă "alele. 'eodată, un trosnet metalic răsună "i picioareletennismanului încetară să se mai agite. otodată, zâmbetul de %ictorie algigantului nu dură prea mult, căci, animată de un ultim impuls electric,raceta de competi!ie îi izbi tâmpla cu o %iolen!ă nemai%ăzută, într-unre%er mortal, &ăcând să !â"nească a"cii de os "i materie cer%icală. Om "ima"ină se rostogoliră pe caldarâm, în continuare înlăn!ui!i, ca ni"teluptători pe care trăsnetul i-a doborât în plină în&runtare.

Sirce î"i trecu mâna peste &a!ă "i încercă să surâdă. ) 2e-a sal%at cu miză dublă, "opti ea cu o %oce deloc sigură pe sine. Iatrebui să cotizăm pentru o medalie.

luma suna cumplit de &als dar 'a%id nu se putu împiedica să nu &iescuturat de un râs ner%os &rizând isteria. =ămaseră un lung moment &a!ă în&a!ă, apoi &ata îl luă de subsuori "i începu să-l ridice treabă deosebit degrea, dar, după un s&ert de oră, 'a%id reu"i să se !ină pe picioare, rezematde cel mai apropiat zid. 7ără să piardă %remea recăpătându-"i su&lul, Sirce

alergă să umple găleata. ) Ia trebui s-o a%em tot timpul la-ndemână, gâ&âi ea, cel pu!in câtă

%reme nu %om &i reu"it să tăiem nenorocita asta de cocilie+ ) 2-o să ne &ie u"or, obser%ă 'a%id cu o mutră dezgustată. O apăsare

ce%a mai puternică a lamei, "i-o să &iu tăiat "i eu cu ea+Sirce ridică din umeri. ) 0n orice caz, n-a%em timp să ne ocupăm de asta acum. rebuie să

&ugim cât mai repede. ) 'ar de ce/ o!ii de &ier nu se mai întorc, "i... ) 2u de asta-i %orba. o!i locuitorii unită!ii sunt mor!i, &ără excep!ie.

Ordinatorul de eta$ %a trage concluzia că a a%ut loc o epidemie, în!elegi/Iecea programare e încă în %igoare, nu s-a scimbat nimic din epocarăzboaielor bacteriologice+ 7oarte repede detectoarele de palpita!iicardiace %or constata că 1PPU din ritmurile înregistrate s-au stins brusc. 0nmemoria creierelor electronice aceasta nu poate însemna decât un lucru9epidemie galopantă. 7i"ele per&orate %or scuipa imediat răspunsulcorespunzător9 dezin&ec!ia generală...

) 'ar... ) tii ce implică dezin&ectarea totală a unei celule contaminate/ O

ploaie de acid, pentru a dezintegra cada%rele "i obiectele, întreg terenulmăturat cu aruncătorul de &lăcări de către robo!ii ser%iciului de pro&ilaxie.

DJ



imp de două luni, o stropire permanentă cu dezin&ectante "i detergen!i.'upă care ordinatorul central %a decreta unitatea din nou locuibilă, se %ortransplanta locuitorii de la un eta$ supraîncărcat sau, pur "i simplu, %a &ilăsată nepopulată, din lipsă de coeziune între di&eritele ser%icii de populare... *um %rei să rezistăm la toate astea/

) 2u "tiam, bâigui 'a%id. 'ar cum să &acem/ 'acă luăm iar calea&urnicarului, riscăm să dăm în orice moment peste o!ii de &ier... i-apoi,nu m-a" putea deplasa cât timp sunt prizonierul acestei carapace+

Sirce dădu capul pe spate. 'a%id obser%ă că examina pla&onul. ) Mă tem de ploaia de acid, explică ea, surprinzându-i pri%irea. 2u "tiu

după câte ore se declan"ează procesul. 0n alte locuri se &olose"te o spumădizol%antă care inundă întreg peisa$ul, la &el ca zăpada, "i digeră tot ceea

ce acoperă...'a%id se agită, stân$enit. ) 2u e decât o solu!ie, obser%ă tânăra, locatarii acestei unită!i erau

pri%ilegia!i, bucurându-se de puterea liberei-circula!ii, deci accesul laascensor nu e prote$at. rebuie să ne ascundem acolo înainte de-a se blocau"ile, ceea ce se %a întâmpla la începutul dezin&ec!iei.

) 'ar armura/ 5pa/ ) 0ncercăm să &acem pro%izii. =epede+ 0n orice caz, ai găsi "i mai

pu!ină apă în &urnicar.(etrecându-"i bra!ul drept al tânărului peste umeri, îl trase pe drumul

spre cabina de transport. 'a%id înainta pas cu pas, împingând picioareleunul după altul, atent să nu-"i piardă ecilibrul. 3(loaie de acid4 )cu%intele îi dansau în creier, trezind ecouri de spaimă.

) 5pă, gâ&âi el, trebuie să te-ntorci după apă...ra%ersară satul, pe toată lungimea. 0n po&ida e&orturilor lui 'a%id,

înaintarea lor lua alura acelor goane de co"mar când cel ce %isează seînnămole"te &ără a reu"i să câ"tige un metru a%ans &a!ă de urmăritori. Erauscălda!i amândoi în sudoare "i nu scimbau o %orbă. 'in când în când,Sirce înăl!a capul "i arunca o pri%ire temătoare în direc!ia pla&onului. *aun semn nelini"titor, %entilatoarele încetaseră să se rotească. 5rmura păreasă cântărească din ce în ce mai greu pe umerii tânărului a%ea curioasasenza!ie de-a &i încis în ca%itatea unui dulap gigantic. Hambierele,nearticulate, îi paralizau genuncii, constrângându-l la un mers demarionetă. 5r &i %rut să se grăbească, să strângă caden!a, dar teama de-un pas gre"it îl împiedica să accelereze. 'acă se răsturna, Sircei i-ar &i luat uns&ert de oră ca să-l ridice "i nu-"i mai puteau permite asemenea răgazuri.

#e"iră din sat pe un drum în pantă blândă, mărginit cu pietre albe. 6nmare număr de cada%re ocupau "oseaua. Bărba!i "i &emei care, în panică,încercaseră să a$ungă la ascensor pentru a scăpa de tâlari. Săge!ile

DL



garnisite cu pene ro"ii îi nimeriseră în plină goană, aruncându-i pe pa%a$,răsuci!i în pozi!ii grote"ti.

) 5$ungem+ icni Sirce cu o %oce aproape neauzită.5"a era. 6"a cu ublou a ele%atorului desena un dreptungi galben-

aprins pe peretele de beton. 'a%id nu a%u puterea să răspundă "i se

mul!umi să bată din pleoape. 8e mai trebuiră încă douăzeci de minute pentru a atinge peretele "i a apăsa butonul de descidere. 6"a &âsâiculisând, dez%ăluind interiorul cabinei. Era un cub destul de spa!ios, de%reo cincisprezece metri pătra!i, ecipat pentru călătorii la mare distan!ă.7otolii din piele &useseră dispuse în semicerc împre$urul unei măsu!e.

'a%id se lăsă pe unul dintre ele în timp ce u"a se încidea la loc. Sircerămase în picioare, cu &runtea rezemată de ublou. rupul ei gol lucea de

transpira!ie. ) 5sta e+ &ăcu ea. (louă...5%ea dreptate. (icături mari "i galbene mitraliau acoperi"urile caselor,

copacii "i trupurile căzute. (loaia se pră%ălea într-un concert de !ârâituriamintind de mu"cătura unui &ier înro"it în &oc. Sto&ele se dizol%au,cărnurile se înăl!au în bă"ici palide înainte de-a se des&ace. iglele "itencuiala zidurilor clocoteau &luierând. 7ata se întoarse. Mari cearcăne deoboseală îi subliniau ocii. Se sili să surâdă "i începu in%entarul

ascensorului. 6n dulap cu geam se %ădi a &i un du" a cărui apă %eicula undezin&ectant puternic, sertare dispuse ici "i colo con!ineau băuturialcoolice, !igări, ca "i o cantitate impresionantă de sand;icuri congelate.Mai erau căr!i "i cu"ete pliante, un proiector "i un teanc de &ilmeînregistrate pe pistă magnetică. e puteai crede, transportat în aceastăcabină de lux, pe %reo na%ă de croazieră.

) in la con&ortul lor+ obser%ă 'a%id ironic.

) tii, nimeni nu cunoa"te cu ade%ărat înăl!imea ora"ului+ Se %orbe"tecă anumite eta$e sunt atât de depărtate încât î!i trebuiesc uneori două sautrei ore pentru a le atinge. 2u cred c-a%eau po&tă să rămână în picioare petimpul călătoriei.

Sirce se lăsă să cadă pe un scaun. ) *ât a"teptăm, problema umidită!ii tale e rezol%ată, suspină ea arătând

du"ul. (ână la un anumit punct, cel pu!in. *abina pesemne e ecipată cuun rezer%or căruia i se &ace plinul la &iecare escală.

) *ât timp putem rezista/ ) 2u "tiu, cam %reo patru zile. *inci sau "ase dacă ne &ixăm ra!ii, dar

rezer%orul s-ar goli până atunci "i, dacă nu se reumple automat, ai să tegăse"ti într-o pozi!ie delicată...

ăcu "i merse spre ublou. 6n abur caustic masca acum peisa$ul, dara%ersa î"i continua opera puri&icatoare, "tergând ca o gumă &ormele, una

DN



câte una. *urând, din celula reziden!ială nu mai rămăsese decât o supra&a!ăde beton aridă "i goală.

) Ia trebui să luăm o otărâre, zise &ata pri%indu-l pe 'a%id în oci. Săcoborâm un eta$ sau două, să &acem ce%a, doar nu putem rămâne aici maimult de-o săptămână.

'a%id î"i încle"tă degetele pe bra!ele &otoliului. ) 'e-ndată ce se %a pune în mi"care ascensorul, implantul meu %a &iacti%at, spuse el pe un ton surd. O "tii bine. #ndi&erent că urc sau cobor,e&ectul %a &i acela"i9 paralizia, tetanosul, moartea... 2-am să pot+

) Ia trebui să alegem, replică dur Sirce, căci dacă rămânem la ni%elulăsta o să murim de &oame într-un timp destul de scurt.

Capitolul VII

'e trei zile 'a%id trăia încastrat în cabina du"ului, nedormind decât cuun oci. 'e îndată ce în!epăturile anun!ând in&lamarea începeau să-ide%oreze subsuorile "i pântecul, întindea mâna spre robinet, descidea apa"i lăsa să-i plouă peste cuirasă %reo duzină de litri pu!ind a dezin&ectant.5ceastă treabă odată îndeplinită, recădea în toropeală. *limatul dininteriorul ascensorului se degradase, Sirce practic nemaiadresându-i nici

un cu%ânt, considerându-i încăpă!ânarea ridicolă. 5&ară, o a%ersă de alcoolîi urmase ploii de acid, iar din sat "i locuitorii săi nu mai rămăsese nimic,nimic altce%a decât un morman de pra& cenu"iu.

3*urând, aruncătoarele de &lăcări %or înceia puri&icarea unită!ii4,spusese tânăra &emeie, 3iar căldura o să de%ină insuportabilă. O să ne pră$im de %ii+4

tia că &ata a%ea dreptate, "i de alt&el pro%iziile se epuizau rapid.

otu"i, doar la gândul de-a &i ne%oit să apese butonul de coborâre, 'a%idse sim!ea acoperit de o sudoare înge!ată. 2u-"i &ăcea nici o iluzie, deîndată ce implantul %a &i înregistrat di&eren!a de ni%el, undele electricea%eau să-i s&redelească mădu%a spinării, &ăcându-l să su&ere %ătămăriireparabile. o!i cei ce încercaseră să încalce interdic!ia de scimbare aeta$ului î"i s&âr"iseră %ia!a într-un scaun rulant. i încă astea reprezentaucazurile cele mai optimiste, era mai bine să nu pomenească despre &ugariidescoperi!i în &undul li&turilor, contorsiona!i de spasme, cu din!ii zdrobi!isub atacul cumplitului trismus tetanic, cambra!i într-un arc de cerc per&ect,neatingând podeaua decât cu capul "i călcâiele. Ma$oritatea mureau, cucoloana %ertebrală ruptă de tăria con%ulsiilor.

Se întrebau dacă n-ar &i &ăcut mai bine să reintre în &urnicar,mărturisindu-"i totodată că solu!ia de%enea inacceptabilă datorită armurii acărei greutate "i rigiditate interziceau orice înaintare pe teren di&icil. Sirce

D



pretindea că în caz de coborâre, reac!ia implantului %a &i mai pu!in%iolentă, batimetrul incorporat reac!ionând mai lent decât în cursul uneiînăl!ări, dar 'a%id nu era câtu"i de pu!in con%ins. *iar admi!ând că arreu"i să supra%ie!uiască %oia$ului, asta nu rezol%a toate problemele. 6ndea%ea să-i lase cabina/ 0n ce unitate/ Era &oarte posibil să &ie întemni!a!i

imediat ce treceau pragul ascensorului. 8a anumite eta$e, &obia microbilorrămăsese deosebit de %ie "i to!i străinii erau considera!i din principiu%ectori de epidemie.

*âteodată, noaptea, se gândea la aldo, la "antierul de recuperare.oate acestea îi păreau azi atât de îndepărtate+ *a un %is proaspăt în clipade"teptării, "i care se "terge pe măsură ce trec orele. *e treabă a%ea el cuSirce/ 0n ce complot era amestecată/ 5%ea %reo legătură cu o!ii de &ier/

0ntrebările se încruci"au, alimentate de &ebră "i angoasă, antrenând dupăele insomniile.3*u cât a"tep!i mai mult, cu-atât !i se degradează condi!ia &izică4,

obser%ase tânăra. 3Oboseala %a &ace "ocul "i mai greu de suportat. *rede-mă, trebuie să ne asumăm orice risc, &ără întârziere+4

'ar nu reu"ea să se otărască.5 cincea zi, du"ul încetă să mai &unc!ioneze, rezol%ând problema în

locul lui. 'in acest moment trebuia să găsească apă cât mai repede posibil.

Sirce îl a$ută să se extragă din ni"a destinată ablu!iunilor pro&ilactice "i-lculcă pe $os.

) 0ntr-o oarecare măsură, armura te %a prote$a, explică ea. 7ormează un&el de corset care o să-!i bloceze con%ulsiile. 0ncătu"at cum e"ti, n-ai să te po!i cambra. 2u întâmpini, deci, nici un risc de-a-!i &rânge "alele.

0i strecură între din!i o bucată de burete smuls din căptu"eala unui&otoliu, imobilizându-i ast&el mandibula. *ând totul &u gata, înaintă spre

pupitrul de acti%are "i se cu&undă în contemplarea butoanelor. Eramomentul crucial. *i&rele gra%ate în metal nu însemnau nimic pentru ea.*ine locuia la eta$ul treizeci "i opt/ 8a al treizeci "i "aptelea/ 8a.../(rieteni/ 'u"mani/

0n orice caz, n-a%ea de ales, călătoria trebuia să &ie scurtă dacă %roia ca'a%id să supra%ie!uiască încercării.

otărî să coboare un ni%el, ceea ce abia dacă reprezenta mai mult de-uns&ert de oră de transport. Se întoarse, sci!ă un mic gest de încura$are "iapăsă o tastă.

#mediat, 'a%id &u străbătut de un $ungi &ormidabil. (arcă un ac de &ocl-ar &i străpuns de la "ale în ombilic, înăl!ându-l la rangul de &luture &ixat pe o plăcu!ă de plută. 'escărcări electrice îi contractau mu"cii într-unritm din ce în ce mai rapid "i a%u con%ingerea că tendoanele îi %or cedaunul după altul. 7ără mengina armurii, s-ar &i răsucit ca un posedat. 'e$a

FP



con%ulsiile îi blocau cutia toracică, tăindu-i respira!ia. Se su&oca.5scultând de o mecanică in%izibilă, maxilarele i se descideau, se

încideau, tot mai repede, zdrobind tamponul de cauciuc spongios. Omână titanică îi trăgea capul pe spate, pliindu-i cea&a după un ungiaberant. 5%u impresia că %ertebrele îi %or ceda, împră"tiindu-se precum

perlele unui colier căruia i s-a rupt &irul. 6rlă. 5plecată deasupra lui, Sircemi"ca buzele, dar nu-i putea în!elege cu%intele. 'urerea sporea din minutîn minut, explodând la &iecare constric!ie. Se gândi că, în prezent, totaliza&ără îndoială un număr impresionant de întinderi "i rupturi musculare, apoisu&erin!a se estompă "i 'a%id se prăbu"i într-o gaură neagră, %astă precumcosmosul.

*ând î"i recăpătă cuno"tin!a, tânăra &emeie încerca să-l urce pe platoul

unui mini-transportor cu "enile. Era întuneric. =idicându-se într-un cot,%ăzu cabina ascensorului strălucind într-o lumină galbenă discordantă la%reo zece metri de el. Era întins pe un trotuar de beton, cu spatele rezematde trenul "enilat al %eiculului de ridicare. Sirce gâ&âia, cu părul lipit de&runte "i obra$i, transpirată.

) 5m reu"it/ îngăimă el, ne%enindu-i să creadă.7ata îi puse un deget pe buze. ) 'a, dar nu %orbi a"a tare+ 5ici e noapte. 2u "tiu unde suntem, am să-

ncerc să găsesc o ascunzătoare unde să a"teptăm zorile.'e bine, de rău, reu"i să se instaleze în partea din &a!ă a tractorului

electric. rupul nu-i mai era decât o masă dureroasă "i amor&ă, o pastăcauciucată extinsă căreia nu-i mai percepea limitele. Sirce mane%ra ma"inacu îndemânare, &o&ilându-se prin mi$locul umbrelor cineze"ti desenate deun nemai%ăzut amestec de conducte de canalizare. 8a &iecare intersec!ie,câte o %eioză albastră arunca o pată oscilantă, abia luminând perspecti%a

!e%ilor ruginite "i a %anelor gigantice. ) *e-i asta/ se nelini"ti 'a%id căutând pri%irea prieteniei lui. ) 6n sistem de iriga!ii, probabil. *red că ne a&lăm într-o unitate de

produc!ie alimentară. 6na dintre cele douăzeci de celule care rănesc în permanen!ă ora"ul.

(ătrunseră în tunel, zigzagând printre pere!ii oxida!i ai conductelor.'upă %reo zece minute, o bi&urca!ie îi conduse în direc!ia unei parcări

$alonate de cazane metalice dispuse la inter%ale regulate. 0n &iecarerecipient înmugurea câte o masă molatecă "i amestecată cu sânge, e%ocândimaginea unui tubercul de carne crudă.

) *arne arti&icială, spuse &ata, protoplasme de sinteză. Se ia o celulă de%ită "i e &or!ată să se reproducă prin proli&erare accelerată. *u zececentimetri pătra!i de carne ini!ială, se poate răni ast&el un popor întreg.

6n miros &ad răzbătea din cazane. 'a%id se aplecă, examinând gogoa"a

F1



in&ormă "i palpitândă. # se păru că %ede celulele scindându-se cu toată%iteza, multiplicându-se, mi"unând, amestecându-se unele cu altele &ărănici un !el precis, &ără aritectură, "i se sim!i cuprins de o grea!ă %agă.

) 0n teorie, procedeul permite să se în%ingă de&initi% orice &oamete,reluă Sirce cu glas scăzut. 5$ung câte%a e"antioane de !esut animal

conser%ate prin congelare pentru a alimenta un ora" întreg, timp de secole.0n practică, lucrurile se-arată mai pu!in roze, căci cu cât proli&erează maimult celulele, cu-atât î"i pierd din puterea nutriti%ă. Se pot ob!ine ast&el bi&tecuri de trei, patru sute de Ailograme, dar aportul lor caloric e apropiatde zero, ceea ce eci%alează cu a &abrica apă cioară. 0n general, sestopează cre"terea %lăstarului la o sută cincizeci de Ailograme, dar anumi!i producători tri"ează pentru a câ"tiga bani, "i lansează pe pia!ă carne

anemiată. 5 trebuit să se instaureze controale se%ere.ăcu "i apăsă pe accelerator.0ntâlniră doi robo!i care circulau între cu%e, dar ace"tia nu le dădură

aici o aten!ie. 'upă o $umătate de oră de mers, Sirce zări un mic angar,%izibil deza&ectat, "i anga$ă tractorul într-acolo. Era un cub de tablăruginită cu pere!ii turti!i. *âte%a grinzi cedaseră, pro%ocând o prăbu"ire par!ială a acoperi"ului. 6n robinet picura într-un col!. ânăra s&âr"i prin adescoperi un bidon %eci, cu a$utorul căruia putu umezi cuirasa lui 'a%id,

care se usca periculos. ) 'e mâine, %a trebui să găsim scule, murmură ea, lăsându-se să cadă

pe pardoseală "i să terminăm cu carapacea asta... ) 2u erau paznici la ie"irea din li&t, remarcă 'a%id. ) 2ormal, era o cabină de pri%ilegia!i, &olosită în mod curent de

membrii unei caste bucurându-se de dreptul de liberă trecere. 2u sesupra%egează niciodată ascensoarele de tipul ăsta.

Se gemui, cu genuncii la gură "i capul între bra!e. ) reze"te-mă peste-o oră+ ordonă ea. O să mă duc să &ur carne "iidroponice. 2u "tiu cât timp %a trebui să rămânem ascun"i.

'a%id încercă să se mi"te pentru a găsi o pozi!ie mai comodă, renun!ărepede "i-"i îndreptă pri%irea spre exterior printr-o ruptură a tablei. 2oaptea arti&icială nu-i permitea să-"i &ormeze o idee $ustă despredimensiunile unită!ii. 6n ciorcine de puncte luminoase păreau să indice prezen!a unui ora" la oarecare distan!ă, dar nu se distingea nici o clădire,doar o aglomerare de mase întunecate.

0ncise ocii. 'urerea îi &urnica prin tot corpul, des&ă"urându-se în%aluri regulate. 2u îndrăznea să se mi"te, de teamă să nu descopere că nu-"i mai controla membrele "i că articula!iile îi săriseră de la locul lor.

(u!in mai târziu, Sirce se pierdu în întuneric, înarmată doar cu o bucatătăioasă de metal.

F:



=eapăru după o oră, strângând la piept o bucată enormă de carne &lască"i câte%a &ructe de apă. Mâncară în tăcere. *arnea era neplăcut &ezandată "i probabil gi&tuită de putrescine, boabele &ade "i moi.

) *e%a nu merge aici+ constată Sirce. 7ie instala!iile sunt de&ectuoase,&ie tenicienii incapabili, dar aceste produse sunt total improprii pentru

consuma!ie.*a "i în alte nop!i, 'a%id nu dormi decât pe $umătate, cu bidonul de apăla îndemână, stropindu-se de îndată ce încălzirea armurii de%eneainsuportabilă, &urând când "i când câte o &ărâmă de somn.

Iăzu zorii i%indu-se o dată cu aloul albăstrui al primei coroane de proiectoare, dar trebui să mai a"tepte pu!in înainte de-a putea distingelimitele unită!ii. Era o celulă gigantică, lungă de aproape un Ailometru,

înaltă de mai multe sute de metri. (la&onul &usese pictat cu albastru, la &elca "i cei patru pere!i, "i nori mari stiliza!i se etalau la 3orizont4, dându-iacestui peisa$ industrial o prospe!ime &actice. 0n mi$loc se înăl!a un ora" cu building-urile "i turnurile sale de sticlă. Spuma %erde a unui parc îlîncon$ura pe toate păr!ile, izolându-l de $ungla !e%ilor "i rezer%oarelor ceie"eau la ni%elul solului un labirint cu arome de abator.

*ând Sirce se trezi, proiectoarele anun!au amiaza, "i totu"i ) curios )ora"ul nu dădea nici un semn de acti%itate. *â!i%a rari muncitori oinăreau

printre "irurile de cazane, cu mâinile în&undate în buzunarelecombinezoanelor, &ără nici o treabă. 0i atrase aten!ia prietenei sale, careîncruntă de îndată sprâncenele.

) Se întâmplă ce%a anormal, obser%ă ea, scrutând împre$urimile. S-arzice că exploatarea nu mai &unc!ionează decât în ralenti. 2imeni nu seocupă de culturile biologice. E ca "i cum produc!ia ar &i &ost stopată.

) S-ar zice că a"teaptă, obser%ă 'a%id, un ordin sau o decizie

importantă...(ână seara, peisa$ul nu se modi&ică deloc. Se &ormau grupuri, oameniidiscutau cu gesturi ample, apoi se despăr!eau cu un aer sumbru.

) O gre%ă/ întrebă 'a%id, care-"i amintea că citise cu%ântul într-unroman %eci.

Sirce ridică din umeri. ) #mposibil robo!ii din ser%iciul de ordine n-ar permite-o+5 doua zi se derulă după un scenariu întru totul asemănător. Spre seară,

oricum, un %al de panică păru să se re%erse asupra ora"ului. O gloatairsută începu să mi"une de-a lungul &oburgurilor, răspândindu-se întentacule clocotinde de pe o stradă pe alta. 'istan!a înăbu"ind strigătele,această &ugă masi%ă părea să se des&ă"oare într-o lini"te ireală, ca proiectată cu încetinitorul.

Sirce sci!ă o strâmbătură.

F>



) 2u-mi place. S-ar zice că cine%a a dat un "ut într-un &urnicar. (oatecă %a trebui să &ugim. 5m să-ncerc să găsesc unelte pentru a termina cuarmura asta.

'ispăru pentru mai mult de două ore, lăsându-l pe 'a%id pradă &iorilorgroazei.

=e%eni, aducând un laser de tăiere pe care muncitorii de la între!inere îl&oloseau &rec%ent pentru lucrările de &ierărie, "i o trusă cu scule. ) 2-am putut a&la nimic, gâ&âi ea, debarasându-se de po%ară, instala!iile

astea sunt practic părăsite. E un exod, nu altce%a+'a%id n-o asculta decât cu o singură urece, distrat ) %ederea

minusculului tun-laser îi încre!ea carnea în &risoane incontrolabile. tia că pentru a decupa cuirasa, Sirce trebuia să regleze lungimea razei aproape la

milimetru. O simplă eroare de manipulare, un gest gre"it, "i dâra de &oca%ea să-i descidă pieptul, s&ârâind, &or&ecându-i oasele ca pe ni"te tulpinide nalbă. #nstantaneu &runtea i se acoperi de sudoare.

'e$a tânăra îi trasa pe torace, cu dermatogra&ul, o linie unind bazagâtului cu pubisul. Estimă cu aproxima!ie grosimea lemnului "i reglă razala minimum. 5ceasta izbucni într-o &lacără albastru-electric doar cu pu!inmai mare decât cea a unei antice bricete cu gaz, dar a cărei putere de penetra!ie depă"ea tot ce se poate încipui.

'a%id strânse din din!i, sim!indu-se dintr-o dată în pielea unei broa"te!estoase căreia i se %a tăia carapacea cu &ierăstrăul.

Sirce îi aruncă o pri%ire scurtă. ) Ia trebui să uzi lemnul în tot timpul opera!iei, murmură ea, alt&el

căldura razei o să-l usuce în câte%a secunde.Bărbatul înclină din cap &ără să răspundă, incapabil să scoată o %orbă,

atât de uscat îi era gâtul.

Sirce i se aplecă peste piept, lipind gura laserului de lemnul negeluit al plato"ei. 7lacăra rectilinie intră ca-n unt "i 'a%id sim!i un &el de arsurădi&uză între cla%icule. Mâna tinerei &emei se deplasa rapid în $os în timp ce'a%id %ărsa con!inutul bidonului într-un ritm regulat asigurând o cotăcon%enabilă a umidită!ii. Scoar!a pârâia, descizându-se la trecerea&ierăstrăului într-o rană cu buze înnegrite.

*ând atinse baza cuirasei, Sirce atacă imediat casetele "i $ambierele.'a%id nu mai respira decât cu mare greutate, a"teptându-se în &iecaresecundă ca lama de &oc să-i pătrundă în carne, topind mu"ci "i articula!iila &el de u"or ca pe un bo! de unt.

*ând &iecare parte a cătu"ei &u complet tăiată în înăl!ime, Sirce apucăun le%ier pe care-l strecură într-una din extremită!ile tăieturii practicate petorsul lui 'a%id "i apăsă cu toată greutatea. *ocilia plesni cu o detunăturăseacă, împro"când cu a"cii "alele "i omopla!ii tânărului, ce nu-"i putu

FD



stăpâni un urlet.7ără răgazul de a-"i trage răsu&larea, &ata reluă opera!ia pe &iecare

membru, "i trupul lui 'a%id apăru în s&âr"it în aer liber, spuzit cu arsuri "idi%erse ematoame. 7u ne%oită să-l apuce de umeri pentru a-l târî laadăpost, aureolele de umezeală ce marmorau armura mic"orându-se de$a

prime$dios.6n miros de pucioasă le intră în nări în timp ce o cascadă de trosnete seînăl!au din bucă!ile despăr!ite. 5%ură impresia că temperatura ambiantăcre"te cu mai multe grade. 5rmura se aprinse în s&âr"it cu un trosnetenorm, de bu"tean. O &lamă galbenă !â"ni spre pla&onul barăcii, dega$ând ocăldură intensă "i lingând tabla angarului. Sirce "i 'a%id se retrăseseră precipitat, &erindu-se de rugul a cărui %âl%ătaie le &rigea pielea "i le pârlea

&irele de păr.imp de trei minute a%ură impresia netă că "i-au ales drept domiciliuornul unui &urnal, apoi, la &el de repede pe cât izbucnise, incendiul încetă,înecându-i într-un nor de &um acru "i cleios. Solul "i pere!ii &useseră badi$ona!i cu un strat gras de &uningine de un negru uni&orm. 2u mairămăsese nimic din armura ce se consumase în întregime, iar călduradega$ată co"co%ise tabla angarului.

'upă ce se năpustiră a&ară, putură constata că su&ereau amândoi de

arsuri de gradul întâi pe antebra!e, coapse "i umeri. 0n plus, 'a%id prezentaimpresionante colonii de bă"ici acolo unde !ăndările în&ipte în carnea sa seaprinseseră uscându-se.

oi, acoperi!i de răni "i &uningine, o&ereau o pri%eli"te pu!incuceritoare, a"a că prima gri$ă a Sircei &u să plece în căutare de apă. 2uîntâmpinară nici o greutate în a găsi ceea ce doreau. Baraca rezer%ată personalului de supra%egere le o&eri ser%iciile cabinelor de du"uri. Odată

spăla!i ) "i în ciuda tuturor e&orturilor ) nu reu"iră să pună mâna pe nimicde îmbrăcat. 'ulapuri "i eta$ere &useseră golite cu minu!iozitate,nelăsându-le altă alternati%ă decât să rămână în pielea goală în mi$locul peisa$ului de !e%ărie "i rezer%oare.

) rebuie să "tim ce se petrece, atacă de îndată tânăra &emeie. 2u mai putem rămâne multă %reme în ascunzătoare+

) 5m impresia clară că e %orba de o răzmeri!ă, obser%ă 'a%id, care sestrâmba la &iecare pas. O &i posibilă %reo re%oltă/

Sirce î"i !uguie buzele. ) 2u cred.ra%ersând complexul de produc!ie părăsit, atinseră primele limite ale

pădurii arti&iciale. Situat pe o colină, crângul domina o serie de mari axerutiere, dintre care &iecare lega ora"ul de %al%a unui ascensor gigantic.

) *abine de transport industriale, explică Sirce, coborând %ocea. 8i&turi

FF



concepute pentru a purta tone "i tone de alimente perisabile.(e moment, drumurile erau încărcate cu o mul!ime de ma"ini

indi%iduale încastrate unele-n altele într-un ambuteia$ monstruos. 6rletelea%ertizorilor sonori explodau deasupra acestui câmp de bătălie într-ocaco&onie insuportabilă. 5bandonându-"i %eiculele, oamenii &ugeau ca

&urnicile, târând în urma lor un nemai%ăzut amestec de baga$e de toate&elurile, ce s&âr"eau in%ariabil prin a &i lăsate baltă după câte%a sute demetri. *ople"i!i, robo!ii de la ser%iciul de ordine încercau, de bine de rău,să-i organizeze pe &ugari în grupuri sau coloane, dar gloata deborda de&iecare parte a drumului, escalada taluzurile, galopând spre cel maiapropiat ascensor într-o goană aotică "i grotescă.

) are mi-e că ne-am băgat într-un bucluc al naibii+ obser%ă Sirce.

=ăspunsul se găse"te, probabil, în ora".'a%id se opri. ) i dacă e o epidemie/5%u impresia că prietena sa îi aruncă o oceadă ironică, a"a că pre&eră

să nu mai insiste. 8uând-o printre trunciuri, se îndreptară spre ora"ul de$a pe trei s&erturi gol.

#e"iră în s&âr"it într-un mic scuar decorat cu $eturi de apă. (anica eraatât de mare încât nici unul din cei pe care-i întâlniră nu dădu nici cea mai

mică aten!ie goliciunii lor. Mormane de pacete des&ăcute umpleau străzile peri&eriilor, %omând aine "i bibelouri, obiecte de primă necesitate "igadgeturi. *ei răma"i în urmă străbăteau în slalom acest parcursaccidentat, încercând să nu se împiedice de câte o po"etă sau geantă uitată,iar zgomotul &ugii lor se repercuta de-a lungul &a!adelor ora"ului mortasemeni ultimelor bătăi ale unei inimi ce se stinge.

'a%id &u cuprins de o nelini"te crescândă. (almele i se umeziră, iar

picioarele i se lipeau de trotuar într-o suită ridicolă de pa"i sup!i. 0n centrulunei mici pie!e dădură în s&âr"it peste un a&i" galben, încă "iroind de lipici.38EE5 (=ESE#4, spuneau primele două rânduri. 'a%id ridicăsprâncenele, semn că nu în!elegea.

Sirce, însă, de%enise palidă. ) 8egea presei+ gâ&âi ea cu su&letul la gură. 2ici că se putea să nimerim

mai prost+ Mai bine rămâneam în to%ără"ia o!ilor de &ier+Băiatul sim!i un &rison înge!at răzuindu-i "ira spinării.

Capitolul VIII

Ora"ul se golea, într-o lungă emoragie de cipuri palide. (e măsură cestrăzile de%eneau tot mai tăcute, pie!ele tot mai pustii, drumurile de !arăîncepeau să care o mul!ime cu pas împleticit "i &ebril, în strigăte de spaimă

FJ



"i mânie.enrQ se aplecă u"or peste balustrada eta$ului treizeci, măturând

întinderea cu o lentă pri%ire circulară. (este tot acela"i spectacol. Ora"ul î"iexcreta locuitorii în toate cele patru puncte cardinale. Mareea umană seoprea la răspântii, în&unda drumurile, se cinuia cot la cot în căldură "i

mirosuri acide de sudoare. # se păru că percepe gâ&âielile oamenilorînco%oia!i sub po%ara baloturilor prea încărcate, micile gemete ale&emeilor strângându-"i copiii la sânul umed.

8a ie"irea din &oburguri o duzină de robo!i croma!i opreau ma"inile,smulgând din ele pasagerii, "i le az%ârleau în "an!, trans&ormând totodatăîmpre$urimile ora"ului într-un gigantic câmp de epa%e. 'ar la ce-ar &i pututser%i un automobil pe drumurile acestea ocupate de mii de pietoni, dacă nu

la agra%area extremei con&uzii a &ugii generale/enrQ o&tă, trecându-"i ner%os degetele prin peria aspră a părului tunsla ni%elul !estei. Sub picioarele sale, buildingul *oordonării 5limentareera gol, o "tia. *âte%a ore mai înainte parcursese în $oacă întinderea sălilor pustiite, $ungla ma"inilor de scris, mute acum, birourile lăsate %rai"te,tele&oanele pe care nici un apel nu le mai &ăcea să sune. tia că acela"ispectacol îl a"tepta pe bule%arde9 pră%ălii descise, o&erindu-"i măr&urile $a&ului, %andalismelor...

0n a$un, pe când urca una din arterele principale, putuse %edea %reo sutăde mantouri îmblănite atârnând de crengile copacilor ce mărgineau"oseaua, asemeni unor spânzura!i. 0n pia!a 5$utorului 6ltim, cine%a sedistrase răsturnând mii de cutii de %opsea, trans&ormând toate străzileîn%ecinate în cataracte împestri!ate. 5cum, că robo!ii 'irectoratuluide%eniseră stăpâni pe situa!ie, actele puerile tindeau să se rare&ieze. Eade%ărat că, cu &iecare ceas, capitala a&i"a tot mai mult aerul unei

necropole.enrQ se scutură, "i ocii i se înăl!ară ma"inal spre cer. Era atât dealbastru+ 2u cum%a păsările zburau de$a ce%a mai $os/

) 2u &olose"te la nimic, "tii doar, murmură ene%ie%e în spatele lui. Se pare că nu ne dăm seama decât la s&âr"it când...

lasul i-o luă razna, "i rămase în!epenită în centrul terasei, în rocia ei&ină de pânză roz care dez%ăluia în transparen!ă umbra coapselor. (entru asal%a aparen!ele, î"i împinse ocelarii mari din ramă de corn pe minusculul%âr& al nasului. enrQ î"i spuse că, cu coada ei de cal "i sabo!eii albi, a%eaaerul unei "colări!e.

otu"i, era &rumoasă. *iar &oarte &rumoasă. *urios cum n-o remarcasedecât azi...

5cum &emeia se $uca ner%oasă cu blocul ce-i ser%ea de obicei să ianoti!e în timpul con&erin!elor grupului de plani&icare alimentară.

FL



) (e ăsta n-o să ai timp să-l consumi+ comentă enrQ. i-aduci aminte/ipul de la apro%izionare te poreclise 3ale"te-ârtie4 nu-nceta să se plângă de cât îi consumi indigourile, creioanele, plicurile...

Se întrerupse, con"tient de stupiditatea %orbelor sale. ) Mă tâmpesc+ mormăi el întorcându-se. Iorbesc de toate astea ca "i

cum ar &i trecut o %e"nicie de...ene%ie%e îngi!i dureros. 'in locul unde stătea, enrQ îi putea %edea buzele tremurând.

) rei zile sunt uneori o %e"nicie, "opti ea, aruncând notesul în gol. ieu am uneori impresia că totul s-a petrecut într-o altă %ia!ă.

0năl!ă bărbia "i începu să &ixeze cerul, cu norii lui mari, picta!i dintrăsături de pensulă neîndemânatice. enrQ încise ocii.

Sanc!iunea căzuse cu trei zile mai de%reme, implacabilă, "i a&i"elegalbene începuseră să în&lorească pe ziduri "i &a!ade9 38egea presei4. 'eîndată &rica se pră%ălise asupra ora"ului "i primele ma"ini o luaseră lagoană pe "osele, &ugind spre orizont cu toată puterea motoarelor.5mbuteia$e gigantice blocaseră căile de acces "i trebuise să se dega$ezeautostrăzile cu buldozerul, înăl!ând de-o parte "i de alta a drumului ziduride crom "i tablă mototolită.

) 5erul e mai greu, obser%ă enrQ. Su&ocant, nu !i se pare/ *a "i cam

cerul ar coborî mai... $os/0"i repro"ă imediat această &igură de stil mai mult decât aproximati%ă "i

mormăi o scuză %agă. ) (ui la îndoială condamnarea/ întrebă brusc ene%ie%e. Ireau să zic9

nu-"i dăduse seama comisia de *oordonare că programul său era înasemenea măsură $udecat negati%/

enrQ ridică din umeri.

) 2u. =ecoltele erau proaste, dar era %orba mai ales de problemetenice9 iriga!ie de&ectuoasă a cărnurilor, ultra%iolete insu&iciente, etc. 2iciodată nu ne-am gândit că modul nostru de %ia!ă ar &i pus în discu!ie.'irectoratul ne-a decretat ci%iliza!ia prea 3moale4, &a%orizândindi%idualismul "i absenteismul. 'upă părerea lui, se impunea o repunere a problemei...

ăcu. reizeci de eta$e mai $os, ora"ul, cu străzile sale pustii, căpătaalura unei macete sau a unui proiect imobiliar. *iar de la distan!a aceea, pata galben-sul& a a%izului de sanc!ionare era %izibilă 9 38egea presei4.

) 'acă rămânem aici, ne %om apropia de cer, obser%ă ene%ie%e pe unton &als u"uratic. (aradisul o să %ină la noi &ără a trebui să mi"căm nicidegetul cel mic+

#mediat după aceea izbucni în suspine. enrQ reintră în sala de lucru,trecu în toaletă "i-"i dădu cu apă pe &a!ă. Era caldă, clocită, "i nu &ăcu decât

FN



să-i agra%eze grea!a. (radă unui impuls nea"teptat, î"i desceie căma"a,dezgolindu-"i pieptul, "i se examină în oglindă. 'ar diodaelectroluminiscen!ă al implantului în&ipt deasupra mamelonului drept eratot neagră.

0n spatele lui, ene%ie%e pu&ni într-un râs isteric.

) i dumneata+ cicoti ea, în timp ce bărbatul se înceia la loc. *red căe o reac!ie normală. 0n primele două zile îmi petreceam tot timpul în budă punându-mi "i sco!ându-mi sutienul ca să %ăd dacă...

=ămaseră &a!ă în &a!ă. *u un surâs trist, &emeia î"i înlătură re%erulrociei, dez%elindu-"i sânul gol. 'easupra areolei ca&enii, implantuldisperat de opac amintea imaginea unui neg sau a unui melanom.

) tii, &ăcu ea &ără să se aran$eze la loc, în prima noapte am rămas

a"ezată în pat a"teptând să se aprindă. (ână-n zori. i-mi spuneam9 3(oatecă s-a ars becul, sau e un contact de&ect, du-te la doctor4. =idicol, nu-i a"a/enrQ &ăcu un gest %ag. ) 2u, cred că "i eu am &ăcut la &el. *red că tot biroul de *oordonare a

&ăcut la &el.ânăra se lăsă pe un scaun "i-"i întinse picioarele. =ocia i se căsca în

continuare pe sânul dezgolit. ) E ciudat, murmură ea %orbind ca pentru sine. 8a început am luat

otărâri, "tii, ca de 5nul 2ou. 0mi repetam9 36ltimele tale trei zile,ultimele tale trei nop!i, o să pro&i!i, băbu!o+ O să &aci amor două"patru deore din două"patru, ai să-!i împline"ti toate &antasmele, ai să...4 i, cândcolo, azi sunt ca anesteziată. 2-am po&tă de nimic. O să mor "i nu %oi &i&ăcut nimic cu zilele astea ultime, cu prelungirea asta. *urios, nu/

) 2u tocmai. *e-am &ăcut eu mai mult ca dumneata/ ) 2ici cea mai mică orgie/ 2ici o boroboa!ă/

) 2u.7emeia slobozi un enorm suspin de u"urare. ) Irei să mă lini"te"ti, se alintă ea apropiindu-"i comic pleoapele. (ână

la urmă, o să mă cred anormală+=ămaseră un timp nemi"ca!i, &ără să pronun!e un cu%ânt. 6n porumbel

se a"eză pe marginea terasei, "i zgomotul aripilor sale zburlite îi smulsedin ipnoză.

) Merg să dau o raită, anun!ă enrQ, pradă unui impuls nea"teptat. Iii/ ) 2-am ce& să mă mi"c, dar cu-atât mai pu!in să rămân singură+ O.T.=âseră oarecum &or!at "i se îndreptară spre li&t. *abina îi lăsă cu

treizeci de eta$e mai $os, sub bolta betonată a %ecilor parcări. rei caia"teptau lângă un sai%an impro%izat, discordan!i în mi$locul careurilorgalbene numerotate.

) 'umneata ai.../ cotcodăci ene%ie%e.

F



) 'a, m-am gândit imediat că ma"inile nu %or mai putea circula. #-am&urat de la mane$ul din *ol!ul de Iest.

0n"euară animalele ale căror copite cloncăneau pe beton. ene%ie%eîncercă să încalece ca o amazoană dar "aua, neadec%ată, nu-i permiteadecât un ecilibru precar. *u o ridicare din umeri, î"i su&lecă rocia până

la "olduri "i puse piciorul în scară, încălecând animalul ca "i cum ar &i purtat pantaloni. *oapsele ei albe se desenau ciudat pe pielea neagră acalului.

) Mergem/#e"iră din clădire pentru a se regăsi în pia!a *ongreselor. Cgomotul

regulat al copitelor potco%ite se înăl!ă, repercutându-"i ecoul din &a!adă în&a!adă, luându-le-o înainte pe străzile pustii.

) 5m senza!ia că %isez+ ooti ene%ie%e trăgând de căpăstru.enrQ înclină capul. 7emeia a%ea dreptate. Mergeau călare, acolo undecu câte%a zile mai-nainte sute de &unc!ionari !â"neau din autobuze,umpleau trotuarele, se grăbeau spre birouri. 6n a&i" galben-sul& îi smulsedin %isare9

8EE5 (=ESE#Unitatea de producţie alimentară no. 7 a fost condamnată...

7ăcu o grimasă. Eu&oria goanei insolite dispăruse.

8ângă el, ene%ie%e împietrise ca o statuie, cu &alca atârnând "idegetele încle"tate de ă!uri. 5poi cipul i se con%ulsionă într-un rictusgroaznic "i scutură capul de la dreapta la stânga cu o mimică de negareturbată. Buzele albite i se răs&rânseseră, dez%elindu-i din!ii sali%a îispumega pe bărbie.

enrQ sci!ă un gest, dar tânăra &ată tresări de parcă i-ar &i aruncat untăciune. *u un urlet isteric, lo%i cu călcâiele în coastele calului. 5nimalul

se cabră, apoi demară într-un tropăit zgomotos de copite, străbătând îngalop strada spre ie"irea din ora". 0n câte%a secunde a$unse în &oburguri "i,sărind peste %eiculele abandonate ca peste tot atâtea obstacole, se repeziîn direc!ia celui mai apropiat ascensor.

) ene%ie%e+ 5i înnebunit/ Iino-napoi+enrQ se ridicase în scări. 'egeaba. O %ăzu deslu"it pe secretară

abandonându-"i calul "i năpustindu-se în cabina ale cărei u"i se încideau.(rea târziu, nu mai putea &ace nimic pentru ea. Ma"inal, aruncă o pri%irescurtă la ceas. (este câte%a minute ene%ie%e n-a%ea să mai &ie în %ia!ă.Ele%atorul %a zbura în sus, luând în &iecare secundă tot mai multă %iteză,ducând cu el sarcina de nau&ragia!i... 'e expropria!i. i, în mi$locul acestor bărba!i "i &emei îngesui!i umăr lângă umăr în mirosul de sudoare "igroază, se %a găsi cada%rul ene%ie%ei, &rânt în cine "tie ce posturăgrotescă. *u "alele &racturate de spasme. Se scutură. 8a ce bun s-o mai

JP



lungească/ (oate că tânăra alesese solu!ia cea mai bună/ 'e ce să a"tepte,de %reme ce s&âr"itul a%ea să &ie oricum acela"i/

*u un o&tat, struni calul să se întoarcă. 0ntr-o oră, opera!ia de e%acuarea%ea să ia s&âr"it, ultimul ascensor, se %a pune în mi"care, lăsând unitateade produc!ie ruptă de lume, &ără nici un mi$loc de legătură. 8a &el de

izolată ca o insulă. *abinele n-a%eau să mai re%ină decât peste trei sau patru zile... *ând pedeapsa se %a &i înceiat. Se în&ioră, dintr-o datănelini"tit. 2-ar &i trebuit să rămână singur.

=idicând bărbia, examină cerul cu azurul său co$it "i norii &al"i. (ăsările păreau "i mai $os decât adineaori. 0n$ură "i-"i îndreptă aten!ia spre drum, însperan!a de-a descoperi un oarecare companion pentru ultimele clipe de%ia!ă.

'eodată, în mi$locul unei pia!ete, pri%irea sa se agă!ă de un tablouinsolit. 6n bărbat "i o &emeie, complet goi, în&ip!i în &a!a unui a&i" maregalben-sul&. ânărul purta un implant lombar indicând clar că nu era de laacel eta$, de %reme ce acolo se gre&au încuietori electronice la înăl!imeainimii. 7ata nu prezenta nici un sistem analog, trădându-"i apartenen!a lacasta pri%ilegiată a liber-călătorilor. Străini. 7ugari, probabil. 0n acest caz ,î "i aleseseră prost locul+

0i apostro&ă %oios9

) ei+ S-ar zice că tocmai %-a!i prins că barca de sal%are %ă e găurită+ 2umele meu e enrQ. Sunt condamnat...

ânăra se apropie. O găsi &oarte &rumoasă. ) Eu sunt Sirce, &ăcu ea cu o %oce răgu"ită, iar el 'a%id...

) 8egea presei e o pedeapsă &oarte %ece, explică enrQ. 5 &ost

concepută pentru a stârpi din &a"ă orice tentati%ă de rebeliune,de%ia!ionism sau lipsă de producti%itate. E un palo" suspendat deasupra&iecărei unită!i de &abrica!ie. 'irectoratul ne amenin!ă la &iecare scădere a produc!iei.

) *e s-a întâmplat/ întrebă Sirce punând picior peste picior.Se a"ezaseră, 'a%id "i Sirce în continuare goi, pe terasa unei ca&enele

în plin centru al ora"ului-&antomă, "i acest spectacol a%ea ce%asupranatural, nemai%ăzut. enrQ î"i !uguie buzele.

) (robabil un %irus. (uterea nutriti%ă a cărnii a scăzut tot mai mult. 0nunele zile ar &i trebuit să mănânci o sută de Aile ca să atingi %aloareacalorică a două ouă. *u toate e&orturile noastre, curba nu s-a redresat. Susau început să ne acuze de sabota$ deliberat, de complot. 8ucrurile s-auînrăută!it, apoi sentin!a s-a pră%ălit ca un satâr9 legea presei. *e mai panică+

J1



) Ireau &oarte mult să în!eleg+ inter%eni 'a%id. 0n ce constă exactosânda despre care %orbi!i/

enrQ se lăsă pe spătar "i arătă cu degetul deasupra capului. ) Iede!i 3cerul4/ (la&onul/ Ei bine, în cursul celor trei zile care

urmează, %a coborî în &iecare oră pu!in mai $os, până %a atinge pământul.

O să coboare spre noi, ca o presă, zdrobind casele, instala!iile, aplatizând pădurile, podurile, tot ce se înal!ă deasupra solului. 0ntreaga unitate se %atrans&orma într-o nico%ală. a%anul e montat pe enorme le%iere idraulicecărora nimic nu le poate stân$eni sau încetini cursul. 5ceastă pedeapsă arece%a exemplar, &aptul că a&ectează imagina!ia mul!imilor, terorizează&emeile "i copiii. *ei care-au trăit-o o dată n-au nici un ce& s-o mai ia dela capăt. *ând %or readuce popula!ia ora"ului, or s-o abandoneze în

mi$locul unei câmpii de moloz cu ordin să reconstruiască totul, s-o ia de lazero ) "i crede!i-mă, se %a &ace într-un timp record+ Se %or lua la întrecereîn materie de zel+ 0n "ase luni unitatea %a &unc!iona cu tot randamentul.

) i dumneata/ ) Eu/ 7ac parte din cadrele condamnate. 5c!iunea noastră a &ost

$udecată ca &iind moale, suspectă. Iino%ată. *u ocazia e%acuării nu ni s-audezacti%at implanturile, ceea ce ne interzice să luăm parte la exod. rebuiesă rămânem aici, s-a"teptăm să ne cadă ceru-n cap. reaba noastră cum ne

descurcăm să rămânem în %ia!ă. ) E posibil/ ) O s-o a&lăm &oarte curând, de %reme ce suntem to!i trei în aceea"i

barcă. 6nitatea e total izolată, ruptă de restul lumii. 0ndărătul u"ilor deacces în li&turi e %idul cu"tilor. (u!uri de Ailometri întregi. *abinele n-or săre%ină decât odată executată sentin!a.

) E"ti singur/ întrebă Sirce.

) 2u, cred că suntem %reo douăzeci de condamna!i. o!i responsabilide înalt ni%el. (entru moment, se ascund, dar odată trecut "ocul o să-i%ede!i ie"ind. *unosc procesul, am supra%ie!uit de$a unei laminări.

) *um/ ) O minune. O &alie în sol, o cre%asă. M-am aruncat în clipa când

pla&onul îmi mângâia părul. 5m rămas acolo o zi întreagă, în întunerictotal, să ascult pământul "i molozul năruindu-se în $urul meu. 6n ade%ăratmiracol.

0"i drese glasul. ) Ieni!i, mergem să ne luăm obolul de la magazine ca să %ă-mbrăca!i.

(e urmă %om încerca să mâncăm.0i târî prin mai multe pră%ălioare de lux, insistând ca Sirce să aleagă

toalete nomenclaturiste. 'a%id se pomeni curând îngesuit într-unsmoAing de înaltă clasă, cu picioarele garnisite în piele %eritabilă, "i

J:



senza!ia de-a pluti prin mi$locul &umurilor unui %is. Spectacolul ora"ului pustiit înlătura orice realitate a &aptelor "i e%enimentelor. 5proape că uităde rănile "i cicatricile ce începeau să i se &ormeze pe piept. 6n ceas maide%reme, când se plânsese de ele, enrQ pătrunsese într-o &armacie,demolase ra&turile ca un %andal per&ect, pentru a s&âr"i prin a &lutura

trium&al un tub de comprimate analgezice cu ade%ărat e&icace. 'e-atunci,străbăteau bule%ardul principal, oprindu-se în toate barurile pentru aexperimenta de &iecare dată câte un nou cocAtail. (u!in obi"nuit cualcoolul, tânărul î"i sim!ea ecilibrul de%enind din ce în ce mai precar.

) oate astea sunt puerile, cicotea enrQ, agitându-"i saAerul, dar nu-i nimic rău în a-!i satis&ace câte%a capricii+ *ine n-a %isat %reodată să &acăceea ce &acem noi ciar în acest moment/

E"uară în saloanele a ceea ce părea să &ie o casă de rendez-%ous uluitorde luxoasă, "i 'a%id &u &ericit să găsească în s&âr"it un pat în care să se pră%ale. 0n clipa când se cu&unda în somn, obser%ă capul inginerului pătrunzând între coapsele Sircei culcată pe spate, cu rocia ridicată până-ntalie, "i luă cu el în incon"tien!ă această imagine ca pe o scenă de co"mar.

(u!in înaintea zorilor, îl trezi o serie de con%ulsii inexplicabile care-laruncară pe $os, cu coloana %ertebrală &or&ecată de $ungiuri dureroase.*riza &u pe cât de scurtă pe-atât de intensă, "i îl încercă un neplăcut

sentiment de grea!ă. 5%ea să moară cu întârziere ca urmare a coborârii, saurăul nu era decât trecător/ 5bsen!a răspunsului îl !inu un ceas îndelungatcu ocii desci"i, apoi oboseala î"i reintră în drepturi.

Capitolul IX

*ând î"i recăpătară cuno"tin!a, &alsa eu&orie din a$un se risipise. ăcut

"i gol, ora"ul le apărea lugubru. =ămaseră prostra!i pe o bancă din grădina publică, cu ocii &ixa!i pe $etul sub!ire de apă al unei &ântâni. 'a%iddârdâia, cuprins de &ebră, cu pieptul s&â"iat de mâncărimi insuportabile.Macia$ul Sircei se scursese, ceea ce-i dădea alura unei păpu"i sinistre. *âtdespre enrQ, el părea să aibă cel mai mult de &urcă în a-"i controlatremurul agitat al mâinilor.

=ămaseră ast&el până la o oră înaintată a dimine!ii, neîndrăznind săridice capul, apoi î"i reluară oinăreala. 'a%id descoperi un om spânzuratde un &elinar, Sirce ) o &emeie cu înceieturile mâinilor tăiate, în toaletaunui restaurant unde poposiseră să bea pu!ină ca&ea. 5mândoi eraucolaboratori apropia!i de-ai lui enrQ. #nginerul nu pronun!ă un cu%ânt,dar &ugi să %omeze mai la o parte. (etrecerea se s&âr"ise.

(u!in mai târziu, depă"iră un grup de oameni în cămă"i albe, cu cra%atela gât, care încercau zadarnic să descidă solul cu a$utorul ciocanelor-

J>



per&oratoare "i al &ierăstraielor-laser. ) Ior să-"i sape un adăpost, comentă enrQ, dar î"i pierd %remea.

2imeni n-a reu"it %reodată să spargă betonul celulelor. 'e alt&el mă "i-ndoiesc că e %orba într-ade%ăr de beton. Mai curând un material re&ractarconceput pentru a rezista tuturor agresiunilor mecanice, "i pe care laserele

intră în re%erbera!ie gra!ie unei multitudini de bile de sticlă înecate în masamaterialului, prisme tratate special pentru...ăcu. #e"ind de pe o stradă perpendiculară, un necunoscut se târa pe

"osea, înaintând ca o reptilă, cu burta lipită de as&alt "i membrele pe $umătate îndoite. 'a%id obser%ă cu stupoare că a%ea capul acoperit cu o pungă de ârtie opacă, o saco"ă de ambala$ pe care se etala în litere ro"iinumele unui mare magazin. 5st&el gătit, a%ea aerul unui condamnat dus

spre locul de execu!ie, cu &a!a în&ă"urată într-o cagulă oarbă. Omul se târacu greutate, mergând în zig-zag pe trotuar, &ără un scop precis. *ostumulsău de ora" nu rezistase uzurii unei &recări prelungite, coatele "i genuncii plini de ematoame arătându-se prin sto&a găurită.

*u gâ&âieli de &or$ă se strecură pe sub o poartă "i dispăru. ) O să mai %ede!i "i al!ii+ rân$i inginerul obser%ând surprinderea

înso!itorilor săi. <"tia sunt oamenii-"opârlă. *ând s-a dat publicită!iisentin!a, anumi!i condamna!i au încercat să-"i măsluiască implanturile.

5lt&el spus, să le dezacti%eze cu a$utorul %reunui medic de duzină. 'acăopera!ia reu"ea, s-ar &i putut &o&ila în li&t &ără teama de-a muri un eta$ maisus+ 'in nenorocire, mane%rele astea cirurgicale s-au terminat toate prin&iasco-uri, "i sistemele de autoapărare ale implanturilor i-au lăsat peîn"elători &ără sim!ul ecilibrului. 2u mai pot să se !ină pe picioare, săumble. 6nii ciar se contorsionează zi "i noapte, incapabili să mai poatădeosebi susul de $os. 5l!ii nu mai suportă %ederea spa!iilor largi &ără să

%erse, "i trebuie să-"i încidă capul într-o pungă, pentru a regăsi o lume ladimensiunile lor. 2umim asta complexul %izuinii. 5me!eala+ răiesc îninima unei ame!eli permanente. (entru ei, a &i a"ezat pe un scauneci%alează cu a-!i !ine ecilibrul pe parapetul unui pod de peste un ău&ără &und. 5troce.

*âte%a minute mai târziu, se împiedicară de un alt bolna%, circit înmi$locul unui butoi metalic ce con!inuse odinioară gudron. Era legat laoci.

) 5l!ii se încid în sei&uri, comentă enrQ pe un ton dezabuzat, baciar "i-n propriul &rigider+

Spre amiază, un scâr!âit îngrozitor îi &ăcu să ridice capetele. 'a%id î"isim!i stomacul înnodându-se realizând că 3cerul4 era acum atât de $osîncât îndoise uria"a antenă emi!ătoare ce se înăl!a în %âr&ul clădiriiradioului.

JD



) 'iseară pla&onul %a atinge acoperi"urile celor mai înalte imobile,contată Sirce cu %oce gra%ă. enrQ, ai plănuit ce%a/

) 'a9 să beau cu tine un paar, "i ciar mai multe+'a%id se &or!ă să-"i disciplineze respira!ia pentru a lupta cu &luxul de

panică ce se răspândea în el. 7atalismul inginerului îl înspăimânta. *iar "i

Sirce părea să-"i piardă calmul.*a "i în a$un, se a"ezară pe terasa unei braserii "i băură în tăcere. 'inlocul unde stătea, 'a%id putea %edea cu%ele de produc!ie ale complexuluiindustrial. *arnea, pe care nimeni n-o mai recolta, continua să prospere,crescând în enorme ciuperci de !esuturi crude în mi$locul re!elei deconducte. S-ar &i zis că o pădure de mu"ci $upui!i se apucase să crească pedeasupra rezer%oarelor. Stomacul tânărului amenin!a să se re%erse. enrQ,

care dăduse peste cap mai multe paare de ;isAQ, dormita. Sirce seridică, împingându-"i &urioasă scaunul, "i începu să măsoare locul încoace"i-ncolo.

) 2umai de-ar &i &ost totul în regulă... murmură ea ca pentru sine.'a%id se apropie. ) 8a ce te gânde"ti/7ata a%u o ezitare imperceptibilă, apoi rosti9 ) 8a termite.

'a%id încruntă sprâncenele, interzis. 'eodată în cap i se &ăcu lumină. ) Irei să spui că... complotul.../Sirce ridică din umeri. ) 'a. 8a ce bun să mai a%em secrete în punctul unde-am a$uns/

ermitele sunt o crea!ie arti&icială. *rea!ia noastră. Eram un mic grup deentomologi în dezacord cu sistemul. O întâmplare, în cursul uneiexperien!e, ne-a trans&ormat în comploti"ti. *on$ura!i. Iezi ce u"or pare+

(e %remea aceea, lucram pe insecte criogenate, animale asemănătoaretigrului care-a &ost gata să te ucidă. 6nul din noi a descoperit un mi$loc de-a dez%olta anumite insecte, de-a le produce muta!ii în sensul de-a nu maiataca lemnul, ci... betonul+

) 'ar de ce/ ) (entru a sparge izolarea, desigur+ (entru a s&âr"i cu sistemul

compartimentelor, al îngrădirii+ 2u te-ai săturat să trăie"ti într-oîncisoare, într-o celulă/ 0ntre patru pere!i/ 0ntr-o &ază ini!ială, obiecti%ulnostru era să stabilim contactul între mai multe unită!i situate la acela"ieta$. ermitele, &orându-"i tunelul, descideau drumuri, circuite decomunicare. 0n imagina!ia noastră, oamenii a%eau să se descopere, să&raternizeze, să se unească. Iai+

) Iai/ ) O "tii la &el ca mine+ Oamenii s-au temut să ia calea galeriilor, a

JF



a%enturii. Sistemul îngrădirii, teama de pseudo-epidemii, îi !ineau !intui!iîn loc. Singuri o!ii de &ier au în!eles a%anta$ul pe care li-l aducea s&âr"itulizolării+ 5u &olosit noile căi de comunica!ie ast&el create pentru a-"iastâmpăra setea de răzbunare, pentru a se răspândi din unitate în unitate "ia se deda $a&ului. Mai mult, termitele au izbutit per&orman!a de a ne scăpa

de sub control. 5u încetat să asculte de stimulii radio, apucându-se să sapeîn toate sensurile, trans&ormând ora"ul în strecurătoare...'a%id se lăsă să cadă pe marginea trotuarului, cople"it. ) 5!i conceput mon"trii ă"tia în laborator+ exclamă el cu dezgust. 'a

sunte!i nebuni cu to!ii+ 2u %i s-a-ntâmplat niciodată să %ă gândi!i căinsectele astea, scobind mereu, pot atinge sau ciar să depă"ească limiteleora"ului, "i să ne pună în contact cu exteriorul *u tot ce se a&lă la exterior9

%iru"i mortali, gaze, apă, radia!ii cosmice, mai "tiu eu ce+ E de neîncipuit+0n &ine, e e%ident că într-o zi sau alta termitele %or ataca "i străpunge

ultimul zid, cel care ne izolează, ne apără de ceea ce e a&ară.Sirce se a"eză lângă el "i îi puse mâna pe umăr. ) 2oi nu credem că exteriorul e lumea aceea a mor!ii pe care

'irectoratul se încăpă!ânează dintotdeauna să ne-o descrie, spuse ea pe unton calm. ânde"te-te. (uterea are interesul să ne !ină în robie, să neîncidă în sistemul ei, de %reme ce ea, "i numai ea, pro&ită de acest sistem.

0n ce mă pri%e"te, sunt con%insă că exteriorul e absolut locuibil. (oate că aa%ut, loc un război, dar toate astea sunt de-acum atât de îndepărtate încât&auna "i &lora au a%ut timp să se re&acă.

) #poteze+ i-o tăie 'a%id. 2imic decât ipoteze+ i dacă ora"ul escu&undat, mm/ 8a asta te-ai gândit/ 'acă termitele per&orează cocacubului o să pierim cu to!ii îneca!i+ 'acă suntem pe orbită, %idul "i &rigulglacial al cosmosului au să in%adeze tunelurile săpate de &ermecătoarele

tale gângănii, "i se %or răspândi de la un eta$ la altul... Sunte!i ni"te%isători, ni"te iresponsabili+ ) 5sta au "i spus cei ce ne-au denun!at. *omplotul a &ost descoperit.

o!i camarazii mei au pierit în cuptoarele unită!ilor de cură!ătorie, "i...'a%id ridică din umeri. ) 2-a$ută la nimic s-o mai lungim+ E prea târziu+ 'acă ora"ul începe să

se surpe, %a trebui oricum să ie"im. *el pu!in dacă nu găsim un mi$loc de-aneutraliza termitele.

ânăra scuipă cu &urie. ) Iorbe"ti ca %ale!ii 'irectoratului+ tii cum ne porecliseră sticle!ii/

Mâncătorii de ziduri+ 2u în!elegi, a"adar, că nimic nu deosebe"te ora"ulăsta de un penitenciar/

) 2u cred că su&ereai prea mult+ râse 'a%id. 7ăceai parte dintr-o castăconducătoare9 cercetătorii, asimila!i medicinei, &ără implant, liber-călători.

JJ



5i putut cutreiera ora"ul de sus "i până $os, câtă %reme eu...Se întrerupse, cu respira!ia tăiată. imp de câte%a secunde stătură &a!ă

în &a!ă, ca ni"te câini gata să mu"te, apoi tensiunea scăzu "i î"i întoarserăcipul unul de la celălalt.

) 5%e!i in&orma!ii %alabile despre exterior/ murmură într-un târziu

tânărul. 5!i întâlnit măcar pe cine%a care să &i riscat/ 5!i recep!ionatmesa$e/ ) e&ul nostru a&irma că a &ost în legătură cu un om de-a&ară, răspunse

Sirce cu un &el de regret. ) 6n simulator+ ) 2u pricepi iar+6n trosnet amenin!ător îi întrerupse. 3*erul4 atinsese acoperi"ul celui

mai înalt building, turnul *omitetului de *ontrol, dărâmând ornurile de%entila!ie, tasând ultimul eta$ cu mai multe zeci de centimetri. enrQtresări în &otoliu.

) Merge mai repede decât credeam+ mormăi el căscând.7oarte departe, deasupra lor, geamurile explodau sub apăsare, &ăcând să

plouă în stradă un potop de sticlă spartă. *ioburi zebrară aerul, s&â"iindtenda "i umbrelele unui salon de ceai înainte de-a se dezagrega pe sol într-o multitudine de ra&ale cristaline. (entru prima oară de la sosire, 'a%id

sim!i &rica insinuându-i-se în oase. Sirce îi strânse bra!ul. ) 'oar termitele ne pot scoate de-aici+ îi gâ&âi ea în tâmplă.5poi, întorcându-se spre inginer9 ) enrQ, a!i su&erit în %reun moment sau altul o incursiune a termitelor/ ) 2u, ne-au pus să dăm notă despre asta, dar detectoarele n-au

semnalizat niciodată nimic. *red că e %orba de-o legendă... ) rebuie să %eri&icăm+ îl întrerupse 'a%id. Să &acem turul unită!ii pe

lângă pere!i. 'acă prin minune... ) 2u cred că minunile se produc la comandă+ îl ironiză inginerul. 0ns&âr"it, dacă !ine!i cu tot dinadinsul... 0n orice caz, trebuie să ne dăm iluziacă &acem ce%a+

2u le &u prea u"or să găsească un %eicul, "i încă mai greu să iasă dinora", atât de blocate erau căile de acces. imp de peste o oră străbătură peretele în lungul di&eritelor sale supra&e!e. Cadarnic. Betonul era absolutintact. *a să le pună capac la toate, ma"ina rămase &ără combustibil "itrebuiră să re%ină în ora" pe $os, de-a latul dealului de conducte "i cios%ârtede carne, dintre care unele începeau să atingă dimensiunile unor micicoline.

enrQ scutură din cap. ) (robabilită!ile sunt destul de slabe ca în cursul următoarelor ore

termitele 3%oastre4 să %ină la !anc să ne străpungă o galerie sub nas, uite-

JL



a"a, din întâmplare+ *a să ne scape+luma sa nimeri ca nuca-n perete. Ciua scădea. *um &elinarele se

aprindeau unele după altele, otărâră să intre într-un restaurant unde puteau găsi mâncăruri gata preparate. 'ar, odată a"eza!i la masă, î"i dădurăseama că nici unul dintre ei nu era în stare să îngită un singur dumicat.

enrQ reîncepu să bea, apoi se apucă să mângâie coapsele tinerei &emei,care se eliberă cu %iolen!ă. #e"i, cu 'a%id după ea, "i se opri în mi$loculunei treceri de pietoni.

) rebuie să găsim+ răcni ea cu ocii scânteindu-i de &urie re!inută. 2use poate să &i &ăcut tot drumul ăsta ca să ne lăsăm turti!i, ca ni"te clătite+

6nde%a, în noapte, un zid se prăbu"i, precedat de o cascadă de !igle. ) 'e cum se %or dărâma imobilele, situa!ia o să de%ină &ără ie"ire,

obser%ă 'a%id. Ia trebui să ne &erim din toate păr!ile. O să murim submoloz cu mult înainte ciar ca ta%anul să ne atingă+ ) *urat încura$ator+ îl persi&lă &ata. 5tunci culcă-te "i-a"teaptă+ ) 5zi după-amiază %orbeai de ni"te stimuli radio/ elegida!i

termitele/ ) 2u, era doar un semnal de apel pe o &rec%en!ă &oarte greu de izolat.

'ar n-a mers. 5u încetat &oarte repede să se mai supună. 2imic de &ăcut îndirec!ia asta...

'a%id scuipă, scârbit. O secundă, î"i zări imaginea în %itrina unui maremagazin9 el în smoAing "i papion, ea cu rocie de seară decoltată pân-la buric. 5mbii opri!i în plin centru al unei treceri de pietoni, grote"ti.

) ai să ne culcăm+ suspină Sirce, răsucindu-se pe tocurile ei cui. i sane rugăm să ne %ină în %is inspira!ia.

'a%id &u gata s-o întrebe dacă a%ea să &acă iar dragoste cu enrQ, apoiî"i mu"că buzele. 8a urma urmei, era absolut liberă să nu iubească

gunoierii+ (ătrunse în cea mai apropiată clădire, apăsă un buton laîntâmplare "i se instala în primul apartament a cărui u"ă bine%oi să sedescidă. Odată întins pe pat, nu-"i putu totu"i găsi somnul, într-atât i seîn%ârteau în cap dez%ăluirile &etei. 5"adar, termitele &useseră concepute pentru a de%eni instrumente ale unui complot+ 5ceste animale ce de%orautemeliile ora"ului, ucigându-i pe to!i cei ce le ie"eau în cale, a%useserămisiunea de a trasa o linie de unire între celule, de a-i &ace pe oameniicubului să descopere bucuriile comunicării+ reaba putea stârni râsul, dacăurmările con$ura!iei n-ar &i &ost atât de dramatice.

*ât despre o!ii de &ier, dacă, din nenorocire, într-o bună zi unul dintreei găsea un truc oarecare de a neutraliza implanturile, tribul dezlăn!uit n-a%ea să se mai mul!umească doar cu colonizarea unui eta$, ci a%ea să pornească la cucerirea ni%elelor superioare+ Blocarea sau recemareaascensoarelor n-a%ea să mai ser%ească la nimic, de %reme ce le era de-

JN



acum posibil să &olosească galeriile săpate de insecte.'a%id se &rământă, scăldat în sudori reci la gândul că în ciar acel

moment una din &iare ataca poate în%eli"ul protector al cubului, înaintândîn &iecare secundă încă pu!in spre exterior... Iacarmul unei prăbu"iri înimediata lui apropiere îl smulse din gânduri. (la&onul î"i urma coborârea,

terminând de pul%erizat turnul *omitetului de *ontrol. =ealiză &aptul cănu reu"ea să accepte ideea de-a muri, ce%a în stră&undurile lui re&uzândaceastă e%entualitate.

Se ridică dintr-o z%âcnitură a "alelor "i ie"i pe culoar. Sim!ea dintr-odata dorin!a de-a sta de %orbă cu cine%a, de-a se distrage. *um zgomotulse stingea, remarcă o rază de lumină sub o u"ă, în &undul coridorului. Ezităo secundă, apoi merse spre apartament "i bătu la u"ă. 2imeni nu răspunse.

Supunându-se unui impuls, împinse batantul. (icioarele descul!e ale &emeiiaproape că-l lo%iră în burtă. Era încă tânără, îmbrăcată doar într-uncombinezon de nQlon roz. Se legăna la un metru de sol, spânzurată de-o!ea%a cu a$utorul unui prelungitor electric &a!a %ânătă ) um&lată ) scuipa olimbă aproape neagră. 'a%id se dădu înapoi.

0n clipa când %roia să încidă u"a, obser%ă că în unele locuri izola!iadin plastic ce acoperea cablul cedase, dez%ăluind &irul de cupru ce sea&unda în carne ca o coardă de pian. Se strâmbă, &ăcu cale-ntoarsă, apoi

încremeni ca lo%it de trăsnet. 7irul de cupru+ 'e ce nu se gândise maide%reme/ *oborî în &ugă scara de ser%iciu, "i nă%ăli în stradă urlândnumele Sircei cât îl !inea gura.

0n &ine se aprinse o lumină la eta$ul doi al unei clădiri, apoi &ereastra sedescise "i &ata apăru, cu pieptul gol "i părul asudat lipit de obra$i.â&âind, îi explică ce descoperise. *um &ata continua să-l pri%ească,interzisă, insistă9

) *e dracu, a"a-i+ 7irul de cupru+ *ând lucram la genă, aldo spuneamereu că termitele se-nnebunesc "i sunt capabile să-l simtă printr-un zidde-o sută de co!i+ 2u în!elegi/

) 'oamne+ 'ac-ai a%ea dreptate... Iin+*oborî, înso!ită de un enrQ ursuz "i prea pu!in con%ins de utilitatea

unei asemenea agita!ii. 'a%id însă era tot mai excitat. ) 'acă reu"im să îngrămădim într-un punct oarecare al unită!ii, lângă

un perete, de pre&erin!ă, un morman de cupru su&icient pentru a captaaten!ia unei insecte, a%em o mică "ansă ca aceasta să &oreze un tunel îndirec!ia noastră...

) E"ti sigur de po%estea asta cu cuprul/ întrebă Sirce cu ociistrălucitori.

) 8-am tot auzit pe aldo, coatramaistrul, repetând-o. =iscăm ce%a/Se întoarseră spre enrQ, întrebându-l dacă ar &i în stare să localizeze

J



di&eritele stocuri ale unită!ii inginerul îi îndrumă spre compania deelectri&icare. rebuia apoi să procure un camion, ceea ce le luă peste douăore de căutări. 0n depourile de între!inere, puseră mâna pe %reo zecerulouri de cablu, ce trebuiau încărcate. 'in &ericire, acolo se găsea "i unrobot-magazioner care putu îndeplini sarcina &ără probleme.

*ând părăsiră gara$ul, ainele le trăsneau de transpira!ie. *u mâinileîncle"tate pe %olan, enrQ conducea în slalom prin ora" în căutarea uneiie"iri care să nu &ie blocată de un maldăr de epa%e.

) 5r &i trebuit să ascultăm pere!ii cu sonarul, gâ&âi el "tergându-"i&runtea cu man"eta. Să-ncercăm să determinăm dacă %reunul din ei prezintă simptomele unei prezen!e interne. 5sta ne-ar &i scutit să pescuimla întâmplare...

) 5%e!i cele necesare/ întrerupse 'a%id.*elălalt ridică din umeri. ) Era material la eta$ul douăzeci al *omitetului de control, dacă-!i

%enea sclipirea asta de geniu azi-diminea!ă măcar...'a%id era pe punctul să-i răspundă %erde că 3el, cel pu!in, nu-"i

petrecuse timpul bând "i plutind prin nori4, dar se stăpâni "i-"i îngi!isali%a. 5tmos&era era de$a destul de tensionată, "i nu &olosea la nimic sămai toarne gaz peste &oc. *amionul, prea încărcat, &u cât pe-aci să se

răstoarne la o cotitură. 'a%id în$ură, pro%ocând &uria inginerului. Osecundă &ură la un pas de-a se arunca unul asupra celuilalt, dar Sirce îidespăr!i. Ea alese unul dintre pere!i, la întâmplare. =obotul descărcărulourile în douăzeci de minute "i-"i reluă locul în ma"ină.

) i acum/ latră enrQ. ) rebuie să continuăm+ spuse răspicat &ata. Să radem toată unitatea

pentru a aduce cât mai mult metal posibil. *u cât %a &i mai multă

momeală, ca-atât %om a%ea "anse mai mari de reu"ită...Se urcară în camion &ără o %orbă "i luară calea &abricii de carne. ) Sunt nu pu!ine !e%ării sau conductori de cupru, "i ploturi de

electroliză, dar toate astea împră"tiate... Ia trebui să căutăm...(etrecură noaptea în mi$locul labirintului de conducte, răsucind, tăind.

*u mâinile presărate de bă"ici. 2imic nu conta mai mult decât ace"ticâ!i%a metri de cabluri, ace"ti conductori, aceste sârme. 'a%id î"i opăriantebra!ul tăind un serpentin. *am peste tot se re%ărsau licide %itale,&ormând băltoace puturoase cu pătrunzătoare mirosuri animale.

) Suntem pe cale să aruncăm în aer toate cazanele cu carne, bombănienrQ. 0n două ore, toate ălcile or să &ie putrede. 5tunci să te !ii putoare+

'a%id aruncă o pri%ire nelini"tită colinei de carne crudă ce-i domina,apoi î"i reîncepu treaba.

'iminea!a, adunaseră un camion de &ierărie di%ersă. Su&ereau to!i de

LP



tăieturi multiple "i se găseau în pragul epuizării. Se duseră să-"i descarcerecolta la piciorul zidului, apoi se trântiră pe iarba arti&icială a taluzului.0mpre$urul lor cuprul î"i răspândea mirosul acid, în!epător. 5dormiră.

(rimul lucru pe care-l remarcă 'a%id descizând ocii &u cerul. Hos.roaznic de $os. # se părea că, dacă s-ar &i urcat pe o scară, ar &i putut

atinge norii cu degetul. enrQ "i Sirce continuau să doarmă. Se a"eză. 0nspatele lui, ora"ul se distrusese oribil "i singure clădirile cu mai pu!in decinci eta$e mai erau în picioare. *am peste tot dărâmături de beton î"iînăl!au cioturile.

0"i mu"că bazele. 'easupra lui, imensa supra&a!ă albastru-azur păreatotu"i imobilă. *e se întâmplase cu ceilal!i condamna!i/ Mai era timp să-i pre%ină/ 'ar să-i pre%ină ce/ 8upta cu dorin!a de-a se duce să-"i lipească

urecea de perete. Oricum n-ar &i auzit nimic. #zuri de putre&ac!ie seînăl!au dinspre complexul industrial, "i pre&eră să nu se uite în direc!iaaceea.

Sirce ridică în s&âr"it capul. ) Ei/ se interesă ea ) 2imic. 'ar ar &i mai bine să ne-ndepărtăm. 'acă %ine animalul, sigur

n-o să ne aprecieze prezen!a. ) 5i dreptate+

7ata îl trezi pe enrQ "i to!i trei urcară în camion, deplasându-se pânăla intersec!ie.

) (escuitul nu pare să dea mare lucru+ rân$i inginerul, trecându-"i dosulmâinii peste obra$ii albăstri!i de barbă.

*um nimeni nu-i răspunse, se cu&undă într-o tăcere posomorâtă. ) *ât timp ne mai rămâne/ întrebă Sirce. 'oar cu pu!in peste

cincisprezece ore, în orice caz. 'ouăzeci poate...

*a pentru a-i sublinia cu%intele, un imobil explodă sub presiunea pla&onului. (este tot, &a!adele se răsturnau, ca ni"te uria"e decoruri decarton, stârnind nori de pra& alb. (u!in mai încolo, înnebunit de spaimă saude băutură, un bărbat conducea în zigzag o ma"ină de pompieri a căreiscară culisantă prelungă arunca re&lexe de lumină. O cotitură maiazardată decât celelalte aruncă deodată %eiculul de-a curmezi"ul "oselei,cu motorul blocat "i pneurile &umegând. 7ără să se piardă cu &irea, "o&erulsări a&ară din cabină "i &ugi în spate, unde manipula comenzile de ridicare.*u o lentoare de %is, marea scară se înăl!ă într-un ungi de "aptezeci degrade, &ăcând di&eritele tronsoane să culiseze unul după altul. Sub ociinăuci!i ai lui 'a%id, ultimul segment se ciocni de pla&on, apoi se retractău"or. 'e$a omul se lansase la atacul treptelor. 2u se a$uta decât cu mânadreaptă, stânga rămânând crispată pe toarta unei găle!i metalice pe care otrăgea după el cu e&ort. 'e cum a$unse în %âr&, î"i cu&undă antebra!ul în

L1



recipient "i-l scoase agitând o pensulă mare îmbibată toată în %opseaneagră. Spectacolul a%ea în el ce%a &ascinant "i, timp de câte%a secunde,'a%id î"i !inu respira!ia. 'rept, în înăl!imea scării ce se legăna încet la&iecare gest, necunoscutul al cărui cre"tet atingea giganticul pla&on sestrăduia să traseze litere groase "i regulate în mi$locul norilor picta!i. 6n

nume, o dată. #nstincti%, tânărul se gândi la acei pu"ti care acopereau cumâzgălituri locurile publice, sau î"i gra%au ini!ialele cu briceagul pemesele restaurantelor. 5ici, un om î"i scria numele pe cer. Era o nebunietotală+

'ar pla&onul continua să coboare, apăsând cu toată greutatea pe scarade o!el care se curba periculos. Sus, necunoscutul se dăduse înapoi cucâte%a trepte, urmându-"i lucrul &ără să pară a-"i da seama că asambla$ul

de o!el se putea rupe dintr-o clipă-ntr-alta. 'a%id descise gura pentru a-lstriga. 0n acela"i moment, ultimul segment se &rânse cu un pocnet metalicîngrozitor de strident. 'upă o scurtă traiectorie rectilinie, pictorul nebun sezdrobi pe capota camionului pe care o s&ărâmă ca pe o coa$ă de ou.

'a%id întoarse capul. *urând, din ora" n-a%ea să mai rămână nimic,doar un morman de pra& născut din pietrele con"tiincios &ărâmi!ate, ma"inireduse la starea unor băltoace de metal &ără nici un relie&, obiecteaplatizate, neidenti&icabile... 'ar când pla&onul urma să-"i reia pozi!ia

ini!ială, numele badi$onat cu %opsea neagră a%ea să &ie acolo, etalându-seîn mi$locul norilor ca o mărturie. O acuza!ie.

Epuizat de goana nocturnă, 'a%id căzu în incon"tien!ă. =ostogolindu-se, &ără a-"i da seama măcar, din real în colcăitul in&orm al co"marurilor.

*ând descise din nou ocii, cerul era oribil de $os. Sirce îi puse mâna pe piept. Iru să spună câte%a cu%inte dar %acarmul năruirilor era atât de puternic încât ar &i trebuit să urle pentru a se &ace auzit. Ora"ul trosnea din

toate înceieturile, laminat, compresat. #nstala!iile metalice ale *entruluide produc!ie se pliau lent peste ele însele ca ni"te cutii de bere stri%ite subcălcâi. urtite de presiune, cios%ârtele de carne e%ocau imaginea unor baloane gata să explodeze9 netede, întinse, lucitoare. 'a%id se sim!eaînge!at, cu creierul gol. 7ără să "tie ce &ace, o luă pe &ată de umeri "i otrase spre el, căutându-i buzele. Ea se lăsă sărutată, cu gura rece. #nertă.

(rimul bulgăre de carne explodă, proiectând o ploaie de sânge "irămă"i!e organice pe-o rază de mai multe sute de metri. Sirce "i 'a%id se pomeniră inunda!i de ceaguri înainte să poată sci!a un gest. 'rumulînsu"i căpătase o tentă staco$ie, ca sub e&ectul unei gigantice emoragii.5cum cerul îi domina de la "ase sau opt metri, doar cu pu!in mai mult poate, "i impresia de su&ocare de%enea insuportabilă. 7ugiră spre camion,alunecând pe as&altul cleios. enrQ le descise portiera. Era palid, &oarte palid "i mari cearcăne %inete îi subliniau ocii. Se pră%ăliră pe scaune,

L:



incapabili să în"iruie două gânduri coerente. ) *red că e timpul+ urlă inginerul scotocind în buzunarul de la piept al

cămă"ii. Ire!i "i %oi/8e întinse palma, unde sclipeau ni"te mici capsule translucide. ) *ianură de potasiu, explică el, lungind silabele. Extrem de e&icace.

'a%id luă una dintre pilule. ) O spargi între din!i, comentă enrQ, strecurând o pastilă de sticlă îngură. Mai bine decât să terminăm &ăcu!i pi&tie, crede!i-mă+

) (ri%i!i+ strigă deodată Sirce. (ri%i!i+Bătu în tabloul de bord pentru a le atrage aten!ia. 'rept în &a!a lor, la

înăl!imea grămezii de cupru, peretele î"i scimbase brusc culoarea. O patăalbă se decupa pe beton, cu &iecare secundă tot mai netă, pentru a lua în

cele din urmă aspectul unui cerc per&ect. Cidul încăpu să se topească într-o ploaie de scântei "i organele bucale s&ărâmătoare ale insectei ie"iră înmi$locul unui nor de &uningine cu miros în!epător.

) 5 %enit+ 5 %enit+Ioci&erau în cor, agitându-se ca ni"te copilandri, în&lăcărându-se cât îi

!inea gura. 7ură însă ne%oi!i să se dezum&le repede, căci enormul animalrămânea imobilizat de-a latul intrării, tăindu-le accesul în tunel. Secre!iileacide i se prelingeau de pe mandibule, scobind în sol cratere &umegânde.

*le"tii săi ipertro&ia!i se întinseră spre rulourile de cablu. 'a%id î"i mu"că buzele. Era absolut imposibil să a%anseze spre ea &ără a-i atrage aten!ia,nemai%orbind de ipoteza de-a i se strecura în spate pentru a pătrunde îngaleria proaspăt descisă. 'easupra lor, pla&onul &oarte apropiat scâr!âiaîn&iorător.

) *oborâ!i+ comandă brusc enrQ. O să-i trimitem robotul-amal+Săriră $os "i alergară spre androidul de transport pe care-l programară,

cu degete tremurătoare. Ma"inăria masi%ă o luă la &ugă pe "enilele ei, cu bra!ele întinse. 'a%id "tia că un asemenea mecanism putea ridica greută!iincredibile &ără cea mai mică problemă, dar se temea de termite. 2ugre"ea. 5bia a$unse robotul în apropierea insectei că un $et de acid îl lo%iîn plin, descizându-i o gaură enormă în cuirasă, rozând &ire "i circuiteîntr-o &rac!iune de secundă. *u un sugi!at, androidul merse un minut înzig-zag, apoi se răsturnă în "an!, în mi$locul unui concert de trosnituri.

enrQ în$ură. ) 7ir-ar să &ie+ scuipă el plesnindu-"i &runtea. Mai a%em o "ansă+

*amionul+ 5m să intru-n porcăria aia cu toată %iteza. Odată pornită, nimicnu mai poate opri o ma"ină de greutatea asta. 'a!i-%ă la o parte, îmi iauelan+

Se repezi la %olan "i demară în mar"arier, &ără măcar să încidă portiera. 'a%id obser%ă cu o strângere de inimă că 3cerul4 aproape atingea

L>



acoperi"ul cabinei. 0n câte%a minute a%ea să &ie prea târziu, pla&onul %aapăsa cu toată puterea partea de sus a camionului, împiedicându-l săînainteze, în&undându-i ro!ile în as&alt.

=ăsună un urlet de %iteze prost mane%rate apoi %eiculul !â"ni dincurbă, lansat cu toată &or!a, împro"când de-o parte "i de alta $erbe de sânge

negru. Mâna Sircei se strânse pe bra!ul lui 'a%id "i ungiile îi pătrunserăîn carne.0n ultima secundă, insecta gici prime$dia. 6n $et de licid corozi%

biciui bolidul la înăl!imea barelor de "oc, dar era de$a prea târziu,radiatorul străpunse carapacea de citină cu un zgomot mat, antrenândinsecta în goana sa. 7rânele scâr!âiră peste măsură de ascu!it, dar ro!ile blocate continuară să lunece pe "oseaua încleiată ca pe un patinoar. O

girlandă de măruntaie se răspândiseră pe drum, trasând o lungă liniegre!oasă. *amionul deri%a în această mla"tină, zigzagând periculos.'eodată un ultim $et de acid izbi capota, spărgând parbrizul care se

%olatiliză. #nginerul a%u senza!ia că o palmă de plumb topit îi smulge &a!a.Scăpă %olanul, "i de îndată %eiculul o luă către "an!, derapă "i lo%i din plin o cabină tele&onică. O explozie surdă scutură corpul &rânt al insectei înclipa când motorul zbură &ăcut bucă!i. 2u trebui decât o secundă pentru cama"ina de zece tone, omul "i &iara să se prescimbe într-o unică tor!ă.

Sirce scutură umărul lui 'a%id, care, teri&iat de spectacolul &lăcărilor celingeau carcasa camionului, nici măcar nu se mai gândea să &ugă.

) 2u mai e nimic de &ăcut+ urlă ea. ai, grăbe"te-te+0l luă de mână "i-l trase spre gaura ce străpungea zidăria cenu"ie.

ânărul se lăsă dus, buimăcit. 0n &a!a lor, incendiul pipăia pla&onul, tatuândcerul cu dâre mari "i negre. Se az%ârliră în galerie, cu mâinile înainte "i plămânii ro"i de emana!iile corozi%e.

) 7ugi+ striga Sirce. 7ugi+'a%id &ugea, luptând cu $ungiul ce-i tortura coastele, încercând să uite&urnicăturile acide care îi de%orau gleznele. 7ugea, cu inima bătând nebună"i tâmplele comprimate într-o mengină in%izibilă. i, deodată, se lăsăîntunericul. 5păsător. Orb. 2ici o lumină nu se mai in&iltra în urma lor.(la&onul atinsese solul. Se repeziră unul spre altul, scutura!i de suspinener%oase.

Capitolul X

Merseră în noapte timp de două zile la rând, cu gura "i ocii în&ă"ura!iîn &â"ii de sto&ă pentru a scăpa de căderile pul%erulente de &uningine acidă.Era ca o partidă de baba-oarba, condamnată să nu se mai s&âr"eascăniciodată, un $oc de copii pre&ăcut dintr-o dată în co"mar. 0n mai multe

LD



rânduri, 'a%id căzuse în genunci, cu coloana %ertebrală scuturată despasme incontrolabile, "i trebuise să-"i în&unde o bucată de pânză întredin!i pentru a-i împiedica să se izbească unii de al!ii. 'e"i lipsit de ceas,era aproape sigur că aceste crize se &ăceau tot mai lungi "i că inter%alele derepaus se scurtau în propor!ie nelini"titoare.

) E contra-e&ectul coborârii, obser%ase Sirce. #mplantul tău protesteazăreac!ionând cu întârziere. O %a &ace atâta %reme cât nu-!i %ei &i regăsiteta$ul de origine. E"ti ca un pe"te ie"it din apă9 la început rezistă as&ixiei,iar apoi...

35poi crapă4+ î"i spusese tânărul, mu"cându-"i buzele.0"i reluară înaintarea oarbă. aleria părea interminabilă, ast&el încât

a$unseră să se întrebe dacă o serie de %ira$e imperceptibile nu-i &ăceau să

se în%ârtă în cerc.0ntr-a treia zi 'a%id a%u două noi crize. *on%ulsiile îl aruncară la pământ ca pe un automat cuprins brusc de nebunie. enuncii i se izbeauîntre ei cu asemenea %iolen!ă încât î"i sim!i carnea acoperindu-se de răni.Sexul i se înăl!ă între picioare, extins într-o erec!ie inumană "i groaznic dedureroasă. Mai târziu, când î"i recapătă controlul membrelor, î"i aminti că-"i expulzase sămân!a de peste "ase ori în doar câte%a minute. Mu"ciimaseteri îl dureau atât de rău încât a%ea impresia că o duzină de persoane i

se agă!aseră de maxilarul in&erior. ) rebuie să găsim un ascensor cât mai repede posibil, concise Sirce,

"i să ne propulsăm cu un eta$ mai sus, alt&el te disloci. O să colec!ionezire%ărsări sino%iale, ligamente rupte, întinderi. *a să nu mai %orbim deleziunile coloanei %ertebrale. imnastica asta %a s&âr"i prin a-!i &racturade-a binelea o %ertebră+

) *rezi c-a" suporta o urcare/ obiectase tânărul.

) 'a, dacă e o re%enire la ni%elul tău de origine. Batimetrul implantuluiî"i %a regăsi din aceea"i mi"care ecilibrul ini!ial ) cel pu!in a"a îmiîncipui. 'e &apt, nu-i decât o teorie. 'ar, înainte de orice, trebuie sătra%ersăm zidul ăsta dintr-o parte într-alta "i să ne strecurăm într-o nouăunitate.

'a%id remarcă ironic că grosimea peretelui care mai întâi îi sal%aserisca în prezent să-i coste %ia!a. 7ără apă "i &ără pro%izii, %or a$unge &oartecurând la capătul puterilor, incapabili să-"i mai urmeze multă %remeorbecăiala. 5%eau să moară la cotul unei galerii, Sirce în rocia ei de searămurdărită, el însângerat în smoAingul său de înaltă clasă+ abloul i se păruatât de derizoriu încât nu-"i putu re!ine un cicotit.

0n cea de-a patra zi obser%ară lumină la capătul tunelului "i se încordarăcu &ebrilitate, cu gâtul înnodat de speran!ă. Bucuria le &u însă de scurtădurată. 'e &apt pe măsură ce a%ansau, începură să distingă &orme prăbu"ite

LF



de-o parte "i de alta a galeriei. (acete de zdren!e care în lucirea cenu"ie pro%enind de la extremitatea galeriei, se re%elară a &i bărba!i "i &emei prostra!i, izbi!i de o buimăceală %ecină cu ipnoza. 0"i continuarăapropierea &ără o %orbă, pă"ind peste trupurile întinse, a%ând gri$ă să nucalce nici una dintre mâinile ce zgâriau &uninginea. 2imeni nu le adresă

%reun cu%ânt. 'eodată, în timp ce străbăteau ultimii metri, o tânără &ată îlapucă pe 'a%id de înceietura mâinii. ) 2u %ă duce!i mai departe, "opti ea cu o %oce extenuată. 2u mai e

nimic. ermitele... 2u putu spune mai mult. 'a%id se dega$ă cu blânde!e "i se apropie de

ie"ire. #mediat a%u o tresărire "i se aruncă înapoi. 0n &a!a lui nu mai eradecât %idul. O prăpastie de mai multe sute de metri adâncime. 6n ău de

beton cenu"iu. ) Solul unită!ii a cedat, explică ane%oios adolescenta. ermitele îls&redeliseră în toate sensurile, de mult. Se &ăcuse raport la 'irectorat, darordinul de e%acuare n-a %enit niciodată "i nici implanturile nu ne-au &ostdezacti%ate. 5cum două zile a apărut o crăpătură, apoi o alta, "i încă una.*â!i%a dintr-ai no"tri s-au îngesuit în ascensoare &ără să-ndrăznească săurce sau să coboare. (esemne că "i-acuma-s tot acolo. 5l!ii, ca noi, s-auascuns în tunelurile săpate de termite. =estul popula!iei e... $os.

0"i ascunse &a!a în mâini "i începu să suspine.'a%id riscă o pri%ire în %id, luptând cu ame!eala ce-i bloca beregata.

6nitatea se surpase ca un apartament al cărui plan"eu se năruie brusc sub picioarele ocupan!ilor. 7ragmente de beton, case "i %eicule se duseseră săse zdrobească mai $os cu un eta$, omorând pe locatarii de la ni%elulin&erior. Strângând din din!i, se gândi dintr-o dată la groaza ce-i %a &icuprins pe cei de dedesubt când autobuze, căzi de baie, sute de bărba!i "i

&emei, urlând, începuseră să le plouă în cap. roaznic. 5cum nu mairămânea nimic din cele două celule, decât o magmă de gips, grinzi "iresturi in&orme în &undul unei prăpăstii ciudat de dreptungiulare. 0n timpce se retrăgea, zări u"a galbenă a ascensorului, de cealaltă parte a gropii.*apete se îngesuiau la ublouri. 2au&ragia!ii din li&t. *ondamna!i lanemi"care în &undul cabinei lor, condamna!i la moarte orice-ar &i &ăcut. Seîn&ioră. Mâna i se încle"tă de bra!ul Sircei.

) Să mergem, nu mai e nimic de sperat în partea asta. *el pu!in, dacănu %rei să sari...

7emeia ridică din umeri "i bătu în retragere. 'a%id încercă să-i spunăce%a adolescentei, nu reu"i, a"a că se îndepărtă pe urmele tinerei, cu pieptul biciuit de &ulgere de &urie.

) 5i %ăzut opera insectelor tale scumpe/ urlă de cum &ură din nou pierdu!i în inima tenebrelor. #-ai %ăzut pe sal%a!ii din perete/ O să-mi zici,

LJ



poate, că &ără tunel ar &i &ost cu to!ii mor!i "i că, într-un sens, termitele le-au sal%at %ia!a, nu/

Sirce nu răspunse. ânărul sim!i mânia su&ocându-l "i sci!ă un gest deamenin!are, dar nu-"i putu termina mi"carea, o criză de spasme doborându-l în mi$locul tunelului, cu spume la gură "i ocii da!i peste cap.

*ând î"i recăpătă cuno"tin!a, Sirce îi sus!inea cea&a. ) rebuie să ne-ntoarcem, spuse ea cu %oce surdă. E singura noastră"ansă. Să a$ungem din nou în unitatea de produc!ie. (la&onul trebuie să se&i ridicat de-acum, o să ne amestecăm în mul!imea "antierului dereconstruc!ie. 0n în%ălmă"eală, nimeni n-o să ne remarce. *u prima ocazie punem mâna pe un ascensor...

'a%id se întrebă dacă &ata credea ce spunea sau dacă %orbea în unicul

scop de a-l distrage de la su&erin!ele lui. ) Or să %adă imediat că sunt străin, articula el cu greutate. #mplantulmeu lombar...

) E un risc pe care ni-l asumăm. Iei rămâne mereu îmbrăcat. 0n oricecaz, acolo cred că domne"te o asemenea arababură încât nimeni n-o să seocupe de noi câtă %reme ne pre&acem că muncim.

) (oate că ai dreptate. ) E singura solu!ie, de %reme ce în &a!ă drumul e tăiat de&initi%.

) 2-o să pot re%eni niciodată la punctul de plecare, sunt prea slăbit. ) 5m să te a$ut eu, sunt în &ormă &izică mai bună decât tine.i ciar îl a$ută, sus!inându-l, aproape ducându-l în bra!e. Stupe&iat, se

întreba de unde-"i extrăgea asemenea rezer%e de energie, când nici unul,nici altul nu mâncaseră "i nu băuseră de aproape cinci zile.

*ăzu curând într-o toropeală %ecină cu coma "i încetă să se maiintereseze de des&ă"urarea e%enimentelor. 'upă un timp incalculabil, Sirce

îl depuse pe sol cu in&inite precau!ii. ) Suntem aproape, îi "u"oti ea la urece, merg să mă strecor în unitate.5m să-ncerc să &ac rost de aine "i rană. 5"teaptă-mă în lini"te, mă întorccât pot de repede+

'a%id încu%iin!ă printr-un semn al capului pe care ea nu-l putea %edea"i o auzi îndepărtându-se. #deea asta de a re%eni nu-i spunea nimic %alabil.antierul de reconstruc!ie era probabil supra%egeat de robo!ii'irectoratului general trebuia să $oace strâns. Să-i obser%e numai cine%aimplantul în&ipt între rinici "i s-ar &i zis cu el. *iar Sirce, a"a lipsită deîncuietoare cum era, nu se a&la la adăpost de un denun!. (rezen!a uneiliber-călătoare în mi$locul purtătorilor de moloz a%ea de ce să trezească bănuieli. (ri%ilegia!ii se amestecă rareori cu lucrătorii &or!a!i+

=umega aceste gânduri sinistre când Sirce se apropie deodată, pedibuite.

LL



prin în%ăluire. ) Sunt în spatele nostru+ exclamă el agă!ându-se de umărul Sircei. ) #mposibil+ aleria e în&undată, o "tii bine+ 'ar poate că... 5scultă+0ncremeniră, !inându-"i respira!ia. ) 'easupra noastră+ strigă dintr-o dată tânăra. rec pe deasupra

noastră+ ) 'acă ar &i a"a, nu i-am putea auzi+ obiectă 'a%id. ) Ba da+ Există cu siguran!ă o descizătură care &ace să comunice cele

două galerii. rebuie să-i strigăm+0ncepu să lanseze %ibrante cemări de a$utor. Iocea îi răsuna în galerie

ca într-un tub de orgă "i &iecare cu%ânt dobândea un curios accent metaliccare-i înlătura orice urmă de umanitate. 'e-abia se întrerupsese că o lucire

gălbuie desenă o aureolă la ni%elul ta%anului.#ni!ial buimăcit, 'a%id admiră $uste!ea ipotezelor emise de prietena sa.6n al doilea tunel, mult in&erior ca sec!iune, tăia aproape pe %erticalăgaleria în care erau prizonieri. ăurii din pla&on îi corespundea o altasimetrică în sol, "i sim!i un &rison de &rică la gândul că trecuseră pe lângăaceastă prăpastie în două rânduri &ără a-i bănui măcar prezen!a. 0naintarea pe %erticală a unei insecte pusese în comunicare tunelurile paralele,oarecum suprapuse, tra%ersându-le ca un glon! de pistol tras printr-o

îngrămădire de !e%i.*e%a se bălăngăni cu zgomot în lungul pere!ilor ornului, apoi %ăzură

apărând o lanternă electrică la capătul unei corzi lungi. 8i se %enea îna$utor+

) *â!i sunte!i/ strigă o %oce îndepărtată. ) 'oi+ urlă Sirce. ) Sunte!i în stare să urca!i cu &or!e proprii/

) 'a, merge+7ata apucă odgonul "i "i-l petrecu în $urul taliei. ) E bine-a"a/ întrebă ea.'a%id încu%iin!ă %ecinătatea sal%ării îl electriza.Sirce trase de două ori, coarda se întinse de îndată, "i &ata începu să se

înal!e, răsucindu-se în $urul ei însă"i. 'a%id o %ăzu dispărând în pu!ulaproape %ertical cu o ciudată strângere de inimă. 'acă se rupea dintr-odată cablul/ O secundă, "i-o încipui pe Sirce trans&ormată în giulea %ie,lunecând prin interiorul tubului de ciment ca un obuz printr-o !ea%a de tun,gonind cu %iteză %ertiginoasă spre zdrobirea &inală. 7ric!iunea căderii i-aruza rapid ainele, carnea, oasele... Hupuită de %ie î"i %a continua cursamortală, cu gura lă!ită într-un urlet de oroare din ce în ce mai slab...

Se scutură. 'e ce să-"i imagineze ce putea &i mai rău/ 5colo sus, întunelul paralel cu al lor, probabil că oamenii, ciar în acel moment, o

L



a$utau să pună piciorul pe margine, cople"ind-o cu glume morocănoase. 0"i&recă de căma"ă palmele umede. *oarda re%eni, un s&ert de oră mai târziu.Se prinse cât putu de bine "i dădu semnalul de ascensiune. Se înăl!ă &ărăopinteli, tractat cu o mi"care puternică "i sigură. ândul îi zbură sprenau&ragia!ii din perete, dar nu putea &ace nimic pentru ei. 'oar apartenen!a

sa la eta$ul ini!ial îi permitea să suporte urcu"ul. 2u era la &el "i pentruceilal!i.O lumină albă inundă deodată ornul "i în!elese că a$unsese la capătul

escaladei. 0ncise ocii. 'upă atâtea zile petrecute în obscuritatea cea maitotală, a%ea ne%oie de câte%a momente pentru a-"i deprinde din nou pupilele cu o luminozitate normală. Mâini îl înă!ară &ără mena$amente,extrăgându-l din pu! ca pe un pacet de rând, în timp ce un oot enorm de

râs îi salută apari!ia. 8uptând cu durerea ce-i biciuia orbitele,întredescisese pleoapele, încercând, de bine de rău, să-i distingă pe ceice-l încon$urau. 8a început nu %ăzu decât &orme opace, apoi se desenarăcontururi, imprecise, tulburi... 6n pieptar, o cască de lemn. Strânse dindin!i, cu gura dintr-o dată plină de un gust amar.

Erau o!ii de &ier...

Capitolul XIimp de câte%a minute, 'a%id crezu că i-a sosit ceasul. 5%eau să-i lege

mâinile la spate, înainte de-a-l arunca înapoi în pu!... 5%eau să-labandoneze în golul ornului, a cărui pantă de patruzeci "i cinci de gradenu %a a%ea ne%oie decât de %reo zece secunde pentru a-l trans&orma înobuz %iu. 5%eau să...

'ar nu se întâmplă nimic. Se sim!i tras în plină lumină, lângă Sirce,

care a%ea în gură un călu", "i cel ce părea să &ie "e&ul îi cercetă îndelung.'upă care, li se puseră gleznele în lan!uri. rupa î"i reluă mar"ul,încadrându-i pe prizonieri ale căror &iare zăngăneau pe ciment. 'e îndatăce 'a%id dădea semne de încetineală, %âr&ul întărit în &oc al unei !epu"e segrăbea să-i zgândăre "alele.

'upă un ceas sau două se impro%iză un bi%uac "i i se distribui o ra!iede carne uscată precum "i un cău" de %in ce în!epa limba. Santinelele luară pozi!ie în amonte "i în a%alul tunelului, în timp ce o $umătate de duzină de bărba!i se adunară în $urul unei pereci de zaruri. 7u o %ege de scurtădurată. Obosi!i, probabil, de o razie &oarte recentă, tâlarii părăsiră unulcâte unul cercul $ucătorilor pentru a se în%eli &iecare cu pătura lui.

'a%id rămase nemi"cat în penumbră cu ocii larg desci"i, e%itând să-"i sune lan!urile. #mediat, mâna Sircei i se a"eză pe umăr.

) 2u mi"ca, "opti ea prin călu"ul pe care-l &ăcuse să alunece. 2u în!eleg

NP



de ce n-au încercat să ne omoare pe loc. 5i %reo idee/ânărul ridică in%oluntar din umeri. ) (oate că %or ce%a mai amuzant decât o execu!ie pripită/... 5u aerul că

adoră spectacolele. 5du-!i aminte de ultima oară+ ) 8ini"te+ zbieră un glas deasupra lor, "i un bici se pră%ăli, s&â"iind în

diagonală căma"a lui 'a%id.7ură ne%oi!i să se retragă în mutism. ânărul nu întârzie mult, &a!a deceilal!i, să cadă într-un somn adânc.

5 doua zi, &ăcură $onc!iunea cu un al doilea grup de $e&uitori ce se i%idintr-o galerie perpendiculară. 'a%id obser%ă că cei doi "e&i se între!ineaucu glas scăzut, aruncând pri%iri dese în direc!ia prizonierilor.

âlarii cărau cu to!ii saci enormi cu pradă. 6nii târau de lesă copii sau

&ete abia răsărite, care suspinau. Iiitori scla%i, &ără îndoială, recolta!i laîntâmplare dintr-o unitate. 7ăcură o scurtă pauză, la amiază, "i oamenii se puseră pe trăncănit cu anima!ie. 'ouă sau trei &raze pescuite în tămbălăulcon%ersa!iei îi dădură de %este că se apropiau de celula o!ilor de &ier. 2u-"i putu stăpâni o crispare. *e cinuri i se rezer%au de astă dată/

0n po&ida tuturor e&orturilor, nu mai putu dialoga cu Sirce, care &usesetrasă la distan!ă. 0n timp ce el însu"i nu era supra%egeat decât de unsingur om, tânăra era încon$urată de trei santinele înarmate până-n din!i.

*u cât trecea timpul, cu-atât de%enea mai e%ident că po&tele tâlarilor secristalizau asupra liber-călătoarei, 'a%id ne$ucând în toată a&acerea decâtun rol absolut secundar.

0n aceea"i seară ie"iră din tunel, pentru a !â"ni în plină lumină, înmi$locul lumii de lemn a o!ilor de &ier. 6n miros %iolent de rumegu" "iră"ină îngreuna aerul. Solul era acoperit cu un parcet gigantic, "i peaceastă câmpie de "ipci per&ect a$ustate se înăl!au, la inter%ale regulate,

case curioase într-a căror compozi!ie nu intra nici măcar o singură piesă demetal. #ci "i colo, sti%e monumentale de scânduri se înăl!au ca ni"te ziduri,stri%ind cu umbra lor trapezoidală locuin!ele din împre$urimi.

rupa se opri, în s&âr"it, iar prizonierii &ură introdu"i într-un soi deîngrăditură &ăcută din toiege întrepătrunse. 'oar Sirce "i înso!itorul eirămaseră la distan!ă, înainte de-a &i mâna!i spre o clădire cu alură de &ort,ai cărei pere!i &useseră acoperi!i grosolan cu plăci de &ier ciocănit. 2u erane%oie să &ii %ră$itor pentru a gici că era %orba de bârlogul "e&ului. 0iîmpinseră într-o mare sală lambrisată "i complet goală, unde domnea oîn&iorătoare duoare de ră"ină. 'a%id î"i stăpâni tresărirea, recunoscându-l pe omul cu armură de &ier, cel care-l li%rase cu două săptămâni maide%reme supliciului cu lemnul piro&or. 5%ea un aer neobi"nuit de sumbru.

) Sim!i!i putoarea asta/ strigă el deodată în direc!ia Sircei. Se%a+ Se%a+*iar pentru noi, care ne-am obi"nuit, e câteodată de nesuportat...

N1



7ăcu câ!i%a pa"i, cu mâinile la spate, măsurând cu un oci întunecat pere!ii clădirii, de parcă scândurile gri$uliu încastrate ar &i ascuns cine "tiece amenin!are surdă.

) 0nainte... reluă el cu pri%irea pierdută în gol, înainte nu era a"a+ 'armirosul ăsta+...

'a%id trebui să recunoască &aptul că a%ea dreptate. 6n iz dulceag planaasupra sălii. O emana!ie în acela"i timp &adă "i zaarisită, ce%a amintind de primele stadii ale putre&ac!iei. 6n par&um de putreziciune %egetală cum seînăl!a uneori din cazanele idroponice, atunci când planta!iile a$ungeau săcrape.

Brusc, "e&ul păru să se reculeagă "i o măsură pe Sirce cu sprâncenelecoborâte peste oci.

) E"ti într-ade%ăr tu+ mârâi el cu o satis&ac!ie e%identă. Mă bucur că ai putut să te descurci data trecută+ Sincer mă bucur. i tu, %alet, ce-!i &acarsurile/ (ari în plină &ormă. E bine, e bine+

'a%id pierdea teren. *ărui $oc de neîn!eles i se dedica omul ce seîndâr$ise atât de mult să-i tortureze cu cincisprezece zile înainte/

) 2u în!elege!i, ai/ insistă "e&ul măsurându-i cu oci plini de bunătate&alsă. 5de%ărul e că între timp a!i de%enit celebri. 7oarte celebri+ 6ita!i-%ăce di&uzează consolele altor unită!i+ (o&tim, citi!i+

Scosese de sub pelerină un sul de ârtii mototolite pe care 'a%id leidenti&ică imediat drept listinguri. Sirce des&ă"ură paginile lungi "i per&orate. #mediat, o enormă inscrip!ie bară ârtia pe toată lă!imea9

!" #$A$

A#%&A( asimilaţi &)*+A(

A se distruge fără somaţie. #irce +ilana / 0011A, 2 !a3id 4illoc

ex e 57, 6

Prima, liber-călătoare, 3ino3ată de complot i de manipulări inter8ise. A pus în pericol numeroase unităţi prin teoriile sale tiinţifice imorale. Ar

fi în parte răspun8ătoare de apariţia insectelor ro8ătoare gigante

supranumite 9termite:.

Al doilea, 3alet de curăţătorie, corupt de precedenta. A cau8at moartea

unui funcţionar cinstit...

6rmau di&erite descrieri precum "i o serie de &otogra&ii administrati%ereprezentându-i din &a!ă "i din pro&il. O lungă diatribă %izibil destinată săa!â!e mânia mul!imilor îi condamna &lăcărilor in&ernului. 'e"i se pregătisede mult pentru acest gen de surprize, 'a%id nu se putu împiedica să nuresimtă un "oc. O&icializarea negru pe alb a 3in&amiei4 lui îi aduse inima pe marginea buzelor. Sirce, în scimb, nu a%u nici o tresărire.

) Mă numesc =aid, declară "e&ul tâlarilor, "i pot să %-asigur căexemplare din proza aceasta în&loresc în toate unită!ile pe care le-am...

N:



%izitat. *red că la &el trebuie să &ie pretutindeni în alte păr!i. Ioi "i cu minesuntem de-acu-nainte de-aceea"i parte. Mă gândesc că se impune ore%izuire a raporturilor noastre.

i, întorcându-se spre gardieni, adăugă pe un ton u"or teatral9 ) Să &ie dezlega!i+

5iurit, 'a%id %ăzu un bărbat plon$ându-i între picioare "i apucându-sesă-l elibereze cu gesturi &ebrile. ) Sunte!i bine%eni!i la o!ii de &ier+ trâmbi!ă =aid. *onsidera!i

unitatea noastră ca un teren de azil. Odini!i-%ă, mânca!i be!i+ Mâine %omsta de %orbă.

0"i pusese mâna pe umărul gol al Sircei "i, pre! de-o secundă, pri%irea ise &ăcu extraordinar de dură, apoi surâsul îi re%eni, a"ternându-i pe

trăsături o mască lini"titoare. ) Iom sta de %orbă, repetă el, dar pentru moment %e!i &i condu"i într-un loc de odină "i %i se %or satis&ace toate ne%oile. E dorin!a mea. aide,e târziu+

i, întorcându-se pe călcâie &ără ceremonie, dispăru în zidul deîntuneric ce îneca &undul sălii.

'a%id se pomeni a&ară &ără să poată încă realiza ce se întâmplase.ărzile îi tra%ersară strada "i-i abandonară în &a!a unei mici case cubice,

&ără nici o gra!ie "i care trăsnea a rumegu" la douăzeci de pa"i distan!ă.Odată încisă u"a în urma lor, descoperiră că un prânz &astuos &usese întins pe o scândură lungă "i ceruită ce !inea loc de masă. Sto&e "i perne în numărincalculabil erau presărate pe $os într-o geogra&ie moorâtă "i scrâ"nitoare.'a%id apucă un &ruct.

) *e părere ai/ întrebă el. reburile par mai curând să ni se-aran$eze,nu/

Sirce ridică din umeri. ) 0nainte să te bucuri, du-te la &ereastră, rosti ea cu o %oce tăioasă. Suntsigură că stau de gardă în toate cele patru col!uri ale casei.

ânărul ezită, apoi se apropie de descizătura lipsită de geamuri, pecare n-o apăra decât o perdea neagră "i grea. O mi"care a mâinii a$unse pentru a materializa temerile pe care &ata le &ăcuse să se nască înlăuntrullui.

) 5i dreptate. Sunt acolo. *rezi că-i o capcană/ ) 2u "tiu nimic. =aid are o idee-n cap, pot să bag mâna-n &oc, dar care

anume/ ) (e tine te mănâncă din pri%iri, ămesitul. Oare %rea să te %ândă

contra unei răscumpărări/ ) o!ii de &ier nu prea miros a s&in!enie, m-ar mira, "i-n plus nota de

căutare nu men!ionează nici o recompensă. 2u, altce%a e...

N>



Mâncară în tăcere, mai mult pentru a-"i re&ace &or!ele decât &iindcă le-ar&i &ost po&tă. 0n plus, mirosul de se%ă putrezindă care domnea în tot loculnu contribuia câtu"i de pu!in la stimularea apetitului.

5dormiră aproape imediat, un somn &ără %ise, de animal spetit, care lade"teptare le lăsă gura cleioasă "i %ederea tulbure. 0n timp ce Sirce &ăcea o

baie sumară într-un ciubăr de lemn, =aid împinse u"a "i se pro!ăpi înmi$locul încăperii, cu pumnii în "olduri, cercetând tabloul cu un oci rece. ) Mirosul nu %-a $enat/ se interesă el cu un semn din cap ce putea trece

drept salut. rebuie timp ca să te obi"nuie"ti. 8umea lemnului sedereglează pu!in câte pu!in, scoar!ele se împut din ce în ce mai repede.*urând unitatea %a de%eni de nelocuit. =ăzboiul nostru de cucerire e maiales un război teritorial. 0ntr-o zi sau alta %a trebui să emigrăm, to!i suntem

con"tien!i de asta.Se a"eză, culese un &ruct de pe masă "i începu să-l co$ească nescăpânddin oci trupul "iroind al tinerei, care se "tergea &ără a încerca să seascundă.

) 'ar e greu să ne stabilim cu ade%ărat domina!ia, reluă el controlându-"i tăi"ul grosolan al pumnalului. (oporul lemnului e prea pu!in numeros. 2u putem lucra pe scara largă. (ână-n prezent a trebuit să ne mul!umim cuac!iuni izolate. E imposibil însă să concepem o ac!iune de mare an%ergură.

Să punem mâna pe o celulă de produc!ie, de pildă. *a să ne întindem, sădominăm pe un ni%el întreg, ar trebui să &im de-o sută de ori mainumero"i... Sau de-o sută de ori mai puternici.

ăcu, ca "i cum ar &i %rut să dea cu%intelor timpul de-a se îngro"a, de-acăpăta o consisten!ă particulară.

) 7ierul n-o să %ă &acă in%incibili, obiectă Sirce. 6nită!ile importante %ă%or opune robo!ii lor anti-terori"ti. Or să %ă măture cu buldozerele, sau se

%a cere spri$inul poli!iei 'irectoratului, "i-o să a&la!i pe celtuiala %oastrăce înseamnă armatele ade%ărate+=aid alungă argumentul dintr-o mi"care a mâinii. ) O "tiu &oarte bine. 7ierul nu e decât un simbol. Simbolul libertă!ii

noastre regăsite, a umilin!ei în%inse. rebuia să trecem prin acest stadiu pentru a le reda oamenilor lemnului onoarea. 'ar &aza asta e astăzire%olută. 5u %rut să ne condamne la recluziune într-un mediu ino&ensi%, ca pe ni"te iresponsabili. (entru toată lumea, de%eniserăm rău&ăcătorii cugearele tăiate, cu din!ii pili!i. 7iare împu!ite lăsate să trăiască din gri$ăumanitară... 0n prezent...

â&âia, cu &a!a crispată de &urie. 0"i dădu seama dintr-o dată că-"i pierdea sângele rece "i-"i regăsi instantaneu masca onctuoasă de gazdă"le&uită. (ri%indu-i alternati% pe Sirce "i pe 'a%id, spuse surâzând.

) 5cum, că sunte!i proscri"i, nu %ă mai rămâne decât să %ă integra!i

ND



poporului lemnului, să trăi!i cu el. Să prospera!i cu el. Ie!i &i lăsa!i libericu condi!ia să ne respecta!i obiceiurile... i să contribui!i la prosperitateanoastră.

0ncă o dată î"i scosese în relie& s&âr"itul &razei printr-o intona!ie surdă,dacă nu ciar amenin!ătoare. (ri%irea sa scrutătoare era !intuită în cea a

&emeii. 0n interiorul încăperii atmos&era de%enise extrem de tensionată. ) i pentru toate astea, adăugă el cu lama întinsă la orizontală, contez pe tine, Sirce. (e tine "i pe copiii tăi.

) *opiii mei/ ) 5i în!eles &oarte bine ce-am %rut să spun. *rea!iile tale9 termitele+ M-

am in&ormat, se z%one"te că ai conceput specimene per&ect ascultătoare,radiocomandate... 5rme ideale de război. Iectori per&ec!i de in%azie.

'a%id se sim!i înge!at până-n mădu%a oaselor. *ât despre Sirce, earămăsese impasibilă. ) Irei să compensezi slăbiciunea %oastră numerică prin puterea

destructi%ă a insectelor/ obser%ă ea pe un ton neutru. E o strategie bună.'ar %a trebui s-o luăm de la zero. Să regăsim specimene, să instalăm unlaborator. Să lucrăm &ără preget...

=aid se ridică precipitat "i pă"i spre ea. Era un spectacol cel pu!inciudat, bărbatul împlăto"at în &ier din cap până-n picioare "i &emeia goală,

care stăteau &a!ă-n &a!ă &ără cea mai mică umbră de erotism. ) (ot a%ea toate astea, rosti răspicat "e&ul o!ilor de &ier. Ha&ul ne

procură multe materiale. 0n pri%in!a specimenelor, e u"or, există o grădinăzoologică criogenizată, o cuno"ti poate/

) O "tiu, am tra%ersat-o. ) 'acă-!i &ac rost de toate piesele necesare instalării unui laborator,

accep!i să colaborezi/

) *e altce%a pot &ace/ 2-am nici un %iitor, în a&ara celulei ăsteia. Sunt peste tot urmărită. 5m scăpat ca prin minune din gearele mor!ii. M-amsăturat să tot &ug...

=aid o în"&ăcă pe &ată de umeri cu o asemenea %iolen!ă încât sânii eigoi se ciocniră sonor unul de altul.

) Ciua asta-i o zi mare, mugi el, da nu-ncerca să mă-n"eli c-o să-!i parărău+ Iino să ne-ntâlnim imediat la palat, o să stabilim un plan de bătaie.

7ără o pri%ire pentru 'a%id, se răsuci pe călcâi "i părăsi casa, &ăcând săurle scândurile dezgiocate ale parcetului.

) i acum/ îndrăzni tânărul, când &u sigur că banditul se îndepărtase. ) 5cum trebuie să câ"tigăm timp, asta-i tot+ i să &ugim cu prima

ocazie. ) 'ar termitele/ ) Strategia lui e per&ect utopică. oate insectele pe care le-am creat n-

NF



au ascultat de stimuli mai mult de câte%a zile, !i-am mai spus. 'e alt&el,a"a ne-au "i scăpat de sub control, ca să se-apuce să sape în toate direc!iile. 2u, nimic de temut din partea asta+ Soarta noastră %a depinde de tine. 0ntimp ce eu am să stau încuiată în laboratorul meu, tu %a trebui să pui pe picioare un plan de e%adare. #n&ormează-te, caută, obser%ă. 'ar &ă-o

repede, o să-"i piardă curând răbdarea, de-asta po!i &i sigur+ ) *ând i-ai spus că nu %a întârzia să se izbească de rezisten!a unită!ilor,de robo!i, de &or!ele 'irectoratului... *redeai/

) 2u. Oamenii sunt prea dezobi"nui!i să lupte pentru a &ace &a!ă uneiin%azii, &ie "i minimă. Ior &ugi dinaintea trupelor lui =aid, &ără a încercamăcar să se apere. Spectacolul %iolen!ei îi %a paraliza. *ât despre gărzile'irectoratului, sunt prea pu!in numeroase ca să &acă altce%a decât treburi

de poli!ie măruntă. 2u. 0n caz de in%azie generală a ni%elului de către o!iide &ier, puterea n-o să &acă nimic. 6n eta$ mai mult sau mai pu!in, ceimportan!ă are/ angrena nu se %a generaliza, de %reme ce tâlarii n-or să poată nici urca nici coborî decât cu pre!ul %ie!ii. (entru gu%ern, asta-i principalul. Se %or programa ascensoarele să nu mai oprească la înăl!imeaaia, atâta tot+ *ând îngrădirea orizontală încetează să &unc!ioneze, cea%erticală îi ia locul. Iezi, e &oarte simplu.

) 2u-i deloc încântător. 6na peste alta, nimic nu i se opune lui =aid să

se &acă stăpân peste eta$. ) 2u, nimic.0"i trăsese pe ea rocia s&â"iată. 'a%id sci!ă un gest, apoi se răzgândi. ) rebuie să mă duc, murmură ea, probabil că %om &i despăr!i!i. 2u "tiu

când ne-om mai re%edea. răbe"te-te+ 2-am să-l pot &ace să aibă răbdaremai mult de-o lună.

0n clipa când dădea să iasă pe u"ă, se întoarse "i-l pri%i pe băiat.

) *iudat, "opti ea %isătoare, când te gânde"ti că n-am &ăcut niciodatădragoste...0n secunda următoare, dispăruse. 'a%id se crispă. 'intr-o dată i se

&ăcuse &rig. 7oarte &rig.

Capitolul XII

) Scoală+ mormăi Hu%ia trăgându-i un "ut în "ale.'a%id se smulse cinuit din somn. 7emeia cea grasă îl domina cu toată

masa ei. ânără încă, ar &i &ost &rumoasă &ără buăiala monstruoasă pe careobezitatea i-o impunea trupului ei %iguros clădit. Măsura aproape doi metri"i 'a%id, pe lângă ea, se sim!ea aproape pitic. (ărul blond îi era strâns într-un coc pe cea&ă, iar sânii cu areole enorme, în perpetuă turgescen!ă, se bălăbăneau în descizătura cămă"ii desceiate.

NJ



) Sus+ mugi ea din nou.ânărul se sculă precipitat, înainte ca &emeia să-l apuce de zgarda sa de

scla%, smulgându-i pielea de pe toată circum&erin!a gâtului. ) 5$ută-mă să-mi trag cizmele+Se execută, în genunci. Erau cizme cu tălpi de lemn, excesi% de

zgomotoase, pielea &iindu-le rezer%ată bărba!ilor ale căror ocupa!iirăzboinice pretindeau tăcere "i suple!e.0n clipa când dădea să se îndepărteze, Hu%ia îl imobiliză între coapse, cu

un oot de râs tunător. (rins în mengina mu"cilor pe care grăsimeaîncă nu-i atro&iase, se su&ocă pe loc. 7emeia se su&oca de râs, cloncănindrăsturnată pe marginea patului, cu mamelele bălăngănindu-i-se. 2u eranimic de &ăcut. 'a%id "tia că nu trebuie să se re%olte dacă nu %roia să

declan"eze o serie de pedepse în lan!. Strânse din din!i. Hu%ia se ridică.Strecurându-i mâna între picioare, "i-o introduse în pantalonul tânăruluicircit încă "i îi înă!ă cu duritate organele genitale. emu, pro%ocândilaritatea gigantei. tia ce urma să se petreacă. 0l %a masturba până-l %a&ace să $uiseze, &or!ându-l apoi să iasă &ără a-i mai lăsa timp să se scimbe.'upă aceea trebuia să tra%erseze toată unitatea, o&erind ocilor tâlarilor pata cleioasă ce-i macula pantalonii la înăl!imea pântecului stârnind, întrecere, mârlănii "i caragioslâcuri.

) Ei, e bine/0l cinuia, stri%indu-i testiculele, smulgându-i părul pubisului. *um el

re&uza să se slobozească, îl az%ârli pe podea dintr-o lo%itură de cizmă în plin piept.

) Sunt prea bună cu tine+ #a, mă întreb dacă n-a" &ace mai bine să i telas lui *olpe+

'a%id &remătă. Era amenin!area obi"nuită. *olpe era &ratele Hu%iei,

obez "i uria" ca "i soră-sa, cunoscut mai mult pentru practicile saleomosexuale. Se sili să o implore.Satis&ăcută, îi trecu lesa "i-l împinse spre u"ă. ) 2u-!i uita uneltele+Se aplecă pentru a apuca trusa grea din piele bătută în !inte, încărcată

cu &ierăstraie "i rindele de tot &elul. Ciua începea.'e trei săptămâni, trăia un %eritabil supliciu. 5"a cum pre%ăzuse, Sirce

nu mai ie"ise niciodată din palatul de &ier. Se murmura peste tot căde%enise &a%orita lui =aid "i că "e&ul $e&uitorilor o acoperea cu bi$uterii. Oacti%itate &ebrilă domnea în inima clădirii, iar lui 'a%id nu-i luase mult săîn!eleagă că se instala, cu a$utorul pieselor de recuperare, laboratorul atâtde mult dorit, "i de &iecare dată când %edea trecând câte o ladă cu sticlăriesau un sortiment de produse cimice, inima i se strângea. *ât timp %a reu"iSirce să creeze iluzia necesară/ 'acă nu ob!inea nici un rezultat, ciar

NL



aproximati%, =aid n-a%ea să ezite nici o secundă pentru a-i tortura în ceamai crudă manieră.

'e-abia îngi!ită Sirce în %izuina regelui o!ilor, situa!ia lui 'a%id î"i pierduse orice caracter pri%ilegiat. 0n câte%a zile, trecuse de la ospitalitatela o semi-deten!ie, apoi la scla%ie pur "i simplu. 7oarte repede, gărzile îl

abandonaseră în mâinile Hu%iei, care domnea ca stăpână absolută pestescla%ii captura!i la întâmplare din unită!i. Se apucase să-l reeduce,alternând măguliri "i maltratări, pri%ilegii "i umilin!e.

0n trei săptămâni, în%ă!ase că nu reprezenta nimic, nimic altce%a decâto $ucărie de care ceilal!i riscau în orice moment să se sature. Hu%ia îlcoborâse la un stadiu unde demnitatea nu mai exista. 2u-"i putea satis&acene%oile naturale &ără a-i cere permisiunea, ba mai mult, în ma$oritatea

cazurilor, &emeia cerea să asiste la opera!iune de la un capăt la altul. 0nrest, destul de &rec%ent, nu-l autoriza să-"i elibereze s&incterii decâtgemuit într-un loc public deosebit de &rec%entat la acea oră din zi.

Se putea considera &ericit. Hu%ia s-ar &i putut arăta "i mai crudă, intuiaasta, "i de asemenea încerca s-o mul!umească a&i"ând exact atâta supunere"i re%oltă cât să-i alimenteze interesul "i apetitul. 2epreocupat decât săsupra%ie!uiască, nu reu"ise să conceapă nici cel mai mic embrion de plande alt&el temuta temniceră îl supra%egea în permanen!ă, mergând uneori

până la a-l !ine în lesă ca pe un animal domestic. 2oaptea, dormea într-un cote! &ără &ereastră, izolat de restul

prizonierilor, sau culcat cu genuncii la gură la picioarele patului Hu%iei,aceasta cel mai adesea când stăpână &ăcea dragoste cu unul dintre căpitaniilui =aid.

*lămpănitul tălpilor de lemn în spatele său îl readuse la realitate. ) 8a &abrică mai întâi+ comandă Hu%ia.

ra%ersară parcetul lustruit al bule%ardului "i pătrunseră într-un soi deangar de unde se înăl!a o pulsa!ie surdă înso!ită cu intermiten!ă de ni"te pâlpâieli albăstrii. O ade%ărată cea!ă de rumegu" îngro"a aerul "i trebuiasă-!i aperi gura "i nasul cu o batistă dacă nu %roiai să te pomene"ti spart îndouă de accesele de tuse. Ireo zece scla%i lucrau, apleca!i deasupracazanelor de proli&erare arti&icială. Metoda de produc!ie a lemnului nudi&erea prin nimic de cea a cărnii. *âte%a particule prele%ate de pe unlăstar de arbust criogenizat erau plasate în incuba!ie. 'estul de repede,celulele %egetale începeau să se reproducă, să proli&ereze. Se%a se porneasă &iarbă ca o zeamă cleioasă, rând pe rând ascendentă "i descendentă, brută "i elaborată. (articulele se aglutinau din ce în ce mai rapid, umplândcazanul ca o ciudată pastă rigidă. (rocedeul permitea ob!inerea unui metrucub de lemn în două ore. rebuia apoi să se extragă unul câte unul blocurile de ste$ar pentru a le pune la uscat. Era o treabă periculoasă, căci

NN



se%a care năclăia muciile le &ăcea cumplit de alunecoase "t totodatărebele &a!ă de orice mane%rare. Se întâmpla destul de des ca o piramidă deuscare să se dărâme ca un castel din căr!i de $oc, zdrobindu-i sub a%alan"asa pe îngri$itorii a&la!i la muncă.

) (ri%e"te+ mugise Hu%ia în prima zi, împingându-l în &a!a unui bazin de

multiplicare celulară. ot timpul trebuie să supra%egezi indicatorul desoliditate. Se poate ca celulele prele%ate să &ie mai mult sau mai pu!inalterate, în care caz o proli&erare prelungită să nu &acă decât să le slăbească"i mai mult, "i nu ob!ii decât un lemn de calitate mediocră. 'e asemenea,nu încerca niciodată sa depă"e"ti o produc!ie de un metru cub, dincolo deasta &ibrele î"i pierd orice soliditate, de%in pu&oase. 'ublând cantitatea,diminuezi tot pe-atât calitatea, e o axiomă pe care trebuie s-o ai mereu în

minte. rebuie să &abrici ste$ar, nu mădu%ă de soc+'e atunci, lucra patru, cinci ore pe zi în &undul angarului, în groaznicaduoare de se%ă caldă ce se înăl!a din aparate. 5"adar, din acest loc î"iextrăgeau o!ii de &ier materialele necesare construc!iei "i între!ineriiunită!ii lor. 8emn. imp de două secole, ma"inile cu care &useserăînzestra!i nu produseseră decât lemn, pri%ându-i cu obstina!ie de oriceelement mai rezistent.

) 2u se poate spune că n-am încercat. 0i explicase Hu%ia într-o zi când

a%ea ce& de trăncăneală. 5numi!i oameni de-ai no"tri putuseră desigur sădisimuleze câte%a bucă!i de &ier, dar cazanele re&uzau să le &acă să proli&ereze. 'upă aceea am în!eles că numai !esuturile %ii se reproduceauîn acest &el9 carnea, legumele, zarza%aturile, dar nici un mineral. *ei maiîn%ă!a!i au încercat atunci să realizeze încruci"ări ale lemnului în ideea căs-ar putea ob!ine, la o adică, prin gre&e succesi%e, materii mai dure cao!elul n-au produs decât curiozită!i9 lemn piro&or, lemn spongios, ste$ar

elastic, mai "tiu eu ce+ Orice am &i &ăcut, eram bine "i &rumos condamna!ila lemn. 0n s&âr"it, au apărut termitele. i odată cu ele, libertatea...'a%id se găsea la picioarele piramidei de uscare. Hu%ia îl eliberase din

lesă pentru a se întâlni la loc &erit cu unul dintre supra%egetori, dispuneadeci de o oră sau două de repaus. 0n ciuda pericolului unei e%entualedărâmări, între!inerea reprezenta cor%oada pe care o întâmpina cu cea mai pu!ină neplăcere. Era, în &ond, locul unde se putea pălă%răgi cu to%ară"iide lan!uri &ără a atrage de îndată &ulgerele gardienilor. 5ce"tia din urmă,temându-se de o posibilă a%alan"ă, a%eau obiceiul să se !ină, pruden!i, ladistan!ă, lăsându-le prizonierilor toată libertatea de-a încălca regula tăcerii.0narmându-se cu un cârlig, începu să &acă să alunece unul dintre blocurilede la baza sti%ei, un sistem %etust de cilindri dispu"i pe sol $ucând rolul deco%or rulant. ot ecipamentul era araic, absen!a metaluluicondamnându-i pe lucrători să se ser%ească de scripe!i din noduri de ste$ar

N



"i de corzi din &ibră %egetală. 5ici mai mult ca oriunde era pre&erabil să &iisigur pe mu"cii tăi. *el mai mic cârcel, cea mai mică ezitare putea sta laoriginea unui carambol înspăimântător.

) Salut+ "opti o %oce gra%ă la stânga lui. Merge/'a%id ridică mâna. orQ îl impresiona întotdeauna, cu pielea sa

neagră "i părul cre!. 'e"i scund de statură, a&i"a o musculaturăipertro&iată despre care nu se "tia dacă ar trebui să suscite admira!ia saudezgustul. Se po%estea pretutindeni că =aid îi propusese să combată înrândurile o!ilor de &ier "i că omul re&uzase, cu riscul de-a-"i pierde capul pe butuc. 'e-atunci, căpetenia tâlarilor îl condamnase la muncă silnică,în speran!a de a-l %edea re%enind într-o bună zi asupra deciziei ini!iale.'ar nu era decât o legendă. =aid n-ar &i riscat în %ia!a lui ca un asemenea

colos să-i &acă umbră. ) 8emnul e din ce în ce mai cleios, mormăi a&ricanul. Blocurile nu seusucă, putrezesc, sim!i mirosul/

Se%a ce se scurgea &ormase o ade%ărată baltă la baza piramidei, dincare răzbătea o putoare demnă de mla"tini mai bune.

) (ăze"te-te s-o atingi+ gâ&âi negrul. E în curs de &ermentare. 0n scurttimp o să rezulte un clei %egetal &oarte prime$dios, capabil să cimentezeorice. *âteodată gardienii se distrează badi$onind mâinile "i picioarele

unui prizonier, "i sărmanul nenorocit rămâne !intuit de sol până %inecine%a să-i decupeze pielea cu briciul+

(entru 'a%id, se%a %iciată do%edea o muta!ie iremediabilă a lemnului.6nde%a, ma"ina se dereglase "i proli&erarea arti&icială nu mai aglutinadecât celule anormale. *ând i se întâmpla să geluiască o scândură curindeaua sa de silex nu se putea împiedica să scruteze supra&a!a semănatăcu a"cii, cuprins de-o angoasă surdă. 3E încă %iu+4 se gândea uneori,

mângâind conturul unei mobile. 3O să se trezească+ 5stăzi sau mâine, daro să se trezească...48ucră două ore, apoi Hu%ia %eni să-l ia pentru turneul cotidian al micilor

repara!ii. (ână seara se preumblară din casă-n casă, o&erindu-"i ser%iciile&ără a cere %reo retribu!ie. 5cest curios drum din u"ă-n u"ă îl a$utase rapid pe 'a%id să-"i %eri&ice temeiul teoriilor. (este tot, într-ade%ăr, se izbea demani&estări mărturisind supra%ie!uirea lemnului după tăiere "i asamblare.(icioarele scaunelor continuau să crească, înăl!ând din ce în ce mai mult"ezutul deasupra solului. Se%a, $ucând rolul unui straniu licid cicatrizantsuda sertarele comodelor sau ale dulapurilor, reîncizând sistematic răniledescise cu &ierăstrăul. Mobile gri$uliu "le&uite î"i pierdeau progresi%&ormele pentru a se acoperi de scoar!ă sau a se rami&ica în rădăcinicomplexe.

'a%id trebuia să cori$eze toate acestea, să taie picioarele scaunelor

P



) Eu eram macagiu de produse alimentare. =epartizam în celula mea pro%iziile pro%enite de la unită!ile de &abrica!ie, "i de la un timp m-amsăturat. *ând au trecut termitele, am luat-o prin labirintul pere!ilor. 0midoream să mă duc să %ăd cum e a&ară. tii că începem să a%em nu pu!inioinari de-a lungul tunelurilor/ 5m %izitat un anumit număr de unită!i,

după care m-au prins o!ii de &ier. 5sta-i... *e-n%ârteai cu %ră$itoarea/ ) 0ntâmplarea, atâta tot. *rezi că a%em %reo "ansă să &ugim de-aici/orQ ridică din umeri, &ăcând să-i sune lan!urile. ) E riscant. 2u există decât tunelul, iar intrările sunt păzite &iecare de

"ase sau "apte gardieni înarma!i.Ezită un moment, apoi adaugă coborând "i mai mult %ocea9 ) otu"i, dacă %rei să mă ascul!i, am &ace bine să nu-ntârziem prea mult

pe-aici. 5m %ăzut lucruri care nu-mi spun nimic bun. ) *e tot %orbe"ti/O grimasă îi străbătu cipul întunecat. ) 2u "tiu dacă-i bine să-!i spun. rebuie să-!i !ii gura+ăcu aproape un minut, $ucându-se ner%os cu %erigile priponului. ) Iezi bârna aia mare de-acolo/ su&lă el în s&âr"it, aproape

imperceptibil. 0ndărătul ei e o crăpătură, întotdeauna &iltrează lumină, a"acă lipe"te-!i ociul de ea "i uită-te. 'ar, mai ales, nici o %orbă+

*u stomacul înnodat, 'a%id se ridică. Merse un moment în zig-zag printre trupurile adormite. *ând mâinile i se a"ezară pe stâlpul plin dea"cii, era transpirat tot. orQ spusese ade%ărul. 6n &ir de lumină gălbuiesă prelingea printre scândurile despăr!ite. 5%ând gri$ă să nu scâr!âie parcetul, se apropie.

Era o sală întru totul asemănătoare cu cea în care se găsea. (e meserulante, bărba!i "i &emei goale păreau să a"tepte. *ulca!i pe burtă "i !inu!i

în pozi!ia aceasta cu a$utorul unor curele groase din piele, o&ereauimaginea %ie a neputin!ei. 0n &undul încăperii, un aparata$ electronic dintrecele mai complexe emitea curioase semnale repetiti%e. 6n omule! în bluzăalbă se agita în mi$locul decorului, supra%egeat îndeaproape de douăsantinele înarmate.

'a%id îl %ăzu apucând un bisturiu "i incizând rinicii unui cobai uman,trasând un cerc per&ect împre$urul implantului lombar. #mediat cursesângele, inundând &esele "i coapsele %ictimei incon"tiente. 'a%id îngi!idureros, căci obser%ase, târându-se pe $os, o &emeie ale cărei coate "igenunci erau carne %ie. 5%ea capul ascuns într-o pungă de ârtie opacă "ise în%ârtea în cerc ca un animal nebun. (u!in mai retras, un băiat de %reozece ani, circit, cu cipul ascuns în mâini, încerca disperat să se %âre îninteriorul unei lăzi de ambala$ răsturnate.

'a%id se dădu înapoi dintr-un salt "i &u cât pe-aci să lo%ească bârna. O

>



sudoare abundentă i se re%ărsa din sprâncene. Se &or!ă să-"i stăpâneascărespira!ia "i i se alătură lui orQ care termina de golit butelia de %in.

) 5i %ăzut/'a%id îngenunce. *u tot zădu&ul locului, se sim!ea rebegit. ) 5m %ăzut, î"i negociază implanturile, în speran!a de-a de%eni liber-

călători... ) Irei să zici liber-in%adatori+ ) *ine e medicul/ ) 6n tip pe care l-au capturat. *obaii pro%in din sala asta. O să trecem

"i noi pe-acolo, dacă mai pierdem mult %remea. i-ar con%eni să te &â!âi pe $os la nes&âr"it, ca un %ierme tăiat în două/

'a%id nu răspunse, era cople"it. *eea ce %ăzuse îi amintea în cip

insuportabil de abera!iile întrezărite cu prile$ul popasului în unitatea de produc!ie lo%ită de legea presei. ) 'acă reu"esc, gândi el cu %oce tare, se %or putea ser%i de li&turi

pentru a porni la atacul eta$elor superioare, or să se răspândească, or să... ) 8as-o baltă+ i-o tăie orQ. 2u %or reu"i prea curând, "i asta mă

nelini"te"te, pentru că le %or trebui nu pu!ini candida!i la măcelărie.rebuie s-o "tergem, bătrâne, sunt de acord cu tine. 0ncearcă să &aci rost dece%a cu care să-mi tai lan!urile "i-o să-!i spun eu ce-am în cap. 5cum &ugi.

2u merită osteneala să te descopere cine%a.'a%id se supuse. 0ntoarcerea se e&ectuă &ără complica!ii, când apăru în

remiză, Hu%ia dormea încă. =e%eni în cote!, cu un gol în stomac, pro%ocatde nelini"te "i surescitare. 5"adar în!elesese corect. orQ se do%edeaomul situa!iei. (rizonier de mai multă %reme ca 'a%id, a%usese timp săcoacă un plan de e%adare realizabil. *el mai greu, în prezent, era să intreîn contact cu Sirce. Mestecă problema ore în "ir, &ără să reu"ească a găsi

măcar umbra unei solu!ii. *u pu!in înaintea zorilor, adormi.0n zilele ce urmară, nesiguran!a nu &ăcu decât să-i crească. *um $e&uitorii aduseseră dintr-una din expedi!iile lor un tânăr blond cu trăsăturide &ată "i piele de un tranda&iriu delicios, 'a%id obser%ă că Hu%ia zăbo%eadin ce în ce mai des pe lângă noul sosit.

) 7a%oarea !i-e în scădere, mormăise orQ la picioarele piramidei.răbe"te-te c-o să te-nlocuiască. inerelul îi &ace cu ociul. 0n scurt timp,ai să te treze"ti legat pe masa laboratorului.

'a%id lăsase să-i scape o obscenitate, dar "tia bine că orQ a%eadreptate. 5cum, că Sirce părea complet câ"tigată de uneltirile lui =aid, elnu mai ser%ea la nimic. #ar perspecti%a de a se trezi paralizat, nebun deame!eală sau incapabil să se !ină pe picioare, îl înge!a de groază.

D



) 2imic bun. tii că &ac experien!e de neutralizare a implanturilor/ =iscserios să intru "i eu în $oc nu peste mult...

) =aid mă supra%egează zi "i noapte, n-are încredere. oate asteade%in &oarte periculoase. 5i %reun plan/

) (oate. Mi-ar trebui ce%a cu care să-i %in de ac unui lan! cu %erigi

groase. ) Simplu. 5m să-!i las ni"te acid ciar aici. 5ran$ează să treci mâine.'ar nu trebuie să întârzii, ascendentul meu asupra &emeii ăsteia e destul de&ragil, se poate răzgândi dintr-o zi în alta...

) O cuno"ti bine/ ) E ser%itoare la palat. #-am dat bi$uterii &ăcând-o să creadă că %reau să

mă culc cu tine. 2u trebuie să bănuiască nimic. O să te ceme mâine seară

la &el ca azi, dar grăbe"te-te, nu mai sunt câtu"i de pu!in credibilă, iardizgra!ia ta e, probabil, legată de-a mea.Sim!i gura tinerei &emei atingându-i-o pe-a sa pre! de o secundă. ) 'u-te+ "opti ea. *ând totul %a &i gata, lasă-mi aici un mesa$. 6n

bile!el dulce, neîncis, cu ora întâlnirii. 2u te teme să te-ară!i pătima", se presupune că trăim o mare idilă...

'a%id luptă cu scurta strângere de inimă care îi străbătuse pieptul "ire%eni în bucătărie. 8a intrarea sa, &emeia cea slabă "i paznicul se aran$ară

precipitat. ) aidem, mergem+ bombăni tâlarul pentru a sal%a aparen!ele, "i-l

împinse a&ară &ără mena$amente.O nouă neplăcere îl a"tepta în lagăr. 'e-abia trecuse pragul !arcului, "i

temnicerii din scimb îi dădură de "tire că Hu%ia nu-i mai dorea compania.0nainte să &i a%ut timpul de-a descide gura, îl "i aruncaseră în interiorulambarului printre prizonierii rari "i isto%i!i.

orQ îl pri%i cum se ridica, rân$ind. ) ata, concediat/ Muntele de grăsime !i-a găsit un înlocuitor mai blond "i mai roz, din câte se zice+

) aci, i-o reteză sec 'a%id, %ei &i scăpat de lan!uri mâine seară, acumo să trebuiască să ară!i ce "tii să &aci.

#nstantaneu, negrul de%eni serios. ) 5de%ărat/ 5i resurse, bărbate+ 'aG n-o să te dezamăgesc. 5i să %ezi

mâine. (ână atunci, dormi sau ia-!i o &ată. E"ti prea încordat.i, înso!ind %orba cu gestul, trase spre el o &emeie cu pielea lăptoasă,

înstelată de pistrui. 'a%id se întoarse. (etrecu o mare parte a nop!ii bătându-se cu puricii ce-l asaltau în regimente întregi "i nu-"i găsi somnuldecât în zori, blestemându-se că nu urmase s&aturile lui orQ.

(u!in mai târziu, când coloana lua drumul &abricii, ercules-ul sestrecură în rând cu el.

J



) 0ncepând din clipa asta, cască ocii "i urecile+ "opti el cu &a!a în $os. 2-am să-!i pot explica de zece ori în "ir, "i când a$ungem la mla"tini o să-!idau o bucă!ică de lemn groasă cât un dop. 7ărâmi!eaz-o "i &ă-o să proli&ereze, îmi trebuie cel pu!in trei cuburi. (e urmă o să le însemnezi cucârligul, ca să le pot recunoa"te u"or. 0n!eles/

'a%id încu%iin!ă în lini"te, cu toate că po&ta de-a pune întrebări îi ardeala limbă. 5$uns sub angar, orQ pro&ită imediat de ine%itabila gâlcea%ălegată de împăr!irea sarcinilor pentru a se trage la distan!ă pre&ăcându-secă urinează. 'a%id obser%ă că, de &apt î"i strecura mâna între două rulouride &rângie "i trăgea un cău" din pământ ars umplut cu apă. 6n minut maitârziu, buta"ul umed era în palma tânărului. 0l &ragmentă rapid cu %âr&ulunui silex "i umplu cupela unde a%eau obiceiul să dispună &irimiturile

lăstarilor destina!i proli&erării celulare. 8ucrătorii se apro%izionară &ără săobser%e, măcar, substitu!ia "i, după o oră, primele blocuri se aglutinau pe&undul cazanelor de reproducere accelerată. 2imic nu le deosebea delemnul obi"nuit decât poate un miros sensibil mai agresi%, dar nimeni nu păru să se supere. 'a%id transpira cu broboane mari, "i rumegu"ul ce i selipea de pielea umedă s&âr"ise prin a-i da o în&ă!i"are pu&oasă, &riabilă, totalireală. Ma"inile încetară în s&âr"it să murmure. *uburile &ură extrase,"iroind de se%ă, "i depuse pe co%orul rulant. 8a trecerea pe lângă el,

tânărul le zgârie adânc în &ormă de cruce mare cu a$utorul cârligului său delemnar. Iocea gra%ă a lui orQ se înăl!ă deodată, per&ect naturală. 'a%idîn!elese că i se adresa paznicului ce &ăcea o&iciul de contramaistru.

) *am mult lemn uscat, "e&u+ zicea el. 5r trebui să-l mutăm ca să&acem loc...

) O.T., mormăi celălalt, %izibil &ără prea mare interes. #a un căru! "iîmparte-l, pe locurile de rezer%ă.

'a%id î"i re!inu un surâs, căci în!elesese unde %roia să a$ungă negrul. ) Ei tu+ strigă orQ, apropiindu-se de el. Iino să m-a$u!i+7u adus un cărucior odorogit, tras de un cal căruia-i ie"eau prin piele

toate oasele. orQ supra%ege încărcarea, a%ând mare gri$ă să amestece "icuburile proaspăt aglutinate.

) 5i în!eles/ "opti el &ăcând cu ociul. *eea ce tocmai ai aglomerat elemn piro&or+ (ăstrez buta"ul de peste-un an. O să le repartizez în toaterezer%ele de scânduri din unitate, bine a&undate în scobiturile sti%elor.*ând se%a se %a &i e%aporat complet, au să ia &oc, declan"ând incendiigigantice în toate cele patru col!uri ale eta$ului. Ior trebui cam patruzecide ore pentru ca &ibrele să atingă stadiul igni!iei, iar nouă nu ne %a rămânedecât să exploatăm panica...

'a%id înclină capul, impresionat. orQ tocmai in%entase ade%ărate bombe incendiare naturale.

L



) 2u uita, pentru lan!+ "uieră atletul sărind pe capră.'a%id îl pri%i îndepărtându-se cu un amestec de teamă "i excita!ie.Mai lucră un moment la baza piramidei, apoi gardianul care-i &usese

ata"at după trădarea Hu%iei %eni să-l ia în turneul micilor lucrări. ) E pentru ultima oară, băiete, se lizi soldatul. 0ncepând de mâine, e"ti

a&ectat în permanen!ă la angar. 2oul prote$at al Hu%iei o să-!i ia locul la pilirea picioarelor de mese. 5i să-!i regre!i gealăul, cu siguran!ă+ Mai alescând o să te a&li pe piramida de uscare+

'a%id î"i strânse trusa de scule. (arcursul se e&ectuă ca de obicei.0n momentul când erau gata să reintre în lagăr, &emeia cea slabă ie"i în

pragul casei "i-i strigă. 'e astă îndată, temnicerul nu se lăsă rugat. Ceceminute mai târziu, 'a%id se găsea în pi%ni!ă. O lampă mică strălucea pe un

geridon, încercuind cu pata sa galbenă o &oaie de ârtie, un plic "i uncreion scurt. rebuia să se grăbească. 6mezind mina pe %âr&ul limbii, selansă în scrierea unui ră%a" destul de incoerent, amestecând $urăminte deamor pasionale "i aluzii erotice. 0"i înceie biletul cu o &rază-mesa$,singura care trebuia să-i re!ină Sircei aten!ia9 3...Mâine la miezul nop!ii, osă mă &ac să $uisez gândindu-mă la pi%ni!a asta unde te-am iubit atât demult. 7ă la &el, "i %om &i aproape reuni!i.4

# se spusese că prizonierii nutreau adesea acest gen de &antasme "i spera

ca latura &ără perdea a declara!iei %a &i de a$uns ca să masceze con!inutulreal9 3Mâine la miezul nop!ii, în acest loc+4 0ndoi ârtia, o strecură în plicab!inându-se să-l lipească, ast&el ca ser%itoarea să se poată asigura că nu se!esea nici un complot pe la spatele ei.

*a să termine, scotoci debaraua de $os "i până sus în căutarea&laconului de acid promis. 0l găsi ascuns sub o grămadă de cârpemucegăite. Era o butelcu!ă de sticlă &oarte groasă, pe $umătate plină cu un

licid gălbui care purta men!iunea 35cid sul&uric4. O în&ă"ură gri$uliu într-o bucată de pânză "i o puse în buzunar, rugându-se ca nimănui să nu-i %inăideea să-l îmbrâncească, după care re%eni în bucătărie.

(e când era dus înapoi în lagăr, î"i lăsă pri%irea să lunece prinîmpre$urimi, întârziind mai cu seamă asupra enormelor sti%e de lemn care,din loc în loc, $alonau peisa$ul.

'e astă dată, i se con&iscă trusa înainte de-a-l încuia în dormitor. ) 5ltuG are ne%oie+ grăise gardianul scuipându-i la picioare.orQ a"tepta, întins pe salteaua sa, cu gleznele "i înceieturile mâinilor

încătu"ate ca în &iecare seară. ) 5i ce trebuie/ "opti el în clipa când 'a%id îngenuncea. ) 'a, "i tu/ 5 mers/ ) 2ici o problemă, mâine între miezul nop!ii "i ora trei carna%alul %a &i

în toi.

N



) E"ti sigur de orar/ ) (ractic, da. Eram de &a!ă când ticălo"ii ă"tia de o!i de &ier

experimentau lemnul piro&or. 5"a am "i putut să &ur o bucată. 5m păstrat-o în apă zi după zi, a"teptând momentul când să mă ser%esc de ea. Ocazia, păi nu/ O să &ie o petrecere stra"nică, micu!ule+ 7ocurile iadului+

Se ambala. 'a%id trebui să-l împingă la mai multă modera!ie. ) i gărzile din &a!a tunelului, te-ai gândit/ 2egrul ridică din umeri. ) otul o să ardă, casele, podeaua, o să &ie cea mai groza%ă panică.

ărzile %or &i primele care să sară în tunel, n-o s-a%em decât să &ugim peurmele lor.

) Sper că ai dreptate.

) 5m dreptate. Mai bine %orbe"te-mi de lan!uri.'a%id îi arătă &laconul "i-i explică &elul cum trebuia să-l &olosească.otărâră să-l ascundă într-o gaură a parcetului "i să-l acopere cu paie. 'ecum se dădu stingerea, tânărul se precipită peste &emeia cea mai apropiată"i &ăcu dragoste cu ea ca un posedat. Era singurul mi$loc pe care-l găsise pentru a-"i interzice să gândească până în zori.

oată ziua următoare a"teptă zadarnic un semn de la Sirce. Simpla ideecă poate mesa$ul nu &usese transmis îl arunca în transă. 0n ce-l pri%e"te pe

orQ, acesta a&i"a un calm imperturbabil. 0n a$un î"i detaliase per&ect planul de ac!iune.

3'e cum a izbucnit incendiul, &ugim s-o întâlnim pe %ră$itoarea ta în pi%ni!a cabanei. 5duni tot ce se poate bea sau mânca, iar eu am să-ncerc săgăsesc o armă9 cu!it, măciucă, orice. 'upă aia, &iecare pentru sine. 2-o sămă las încetinit de-o &emeie. O duci pe propria ta răspundere ne-am putea&oarte bine lipsi de ea. Să &ie &oarte clară treaba asta, între noi9 n-am să %-

a"tept+4.'a%id nu socotise util să înceapă o polemică. 'e-atunci, număra orele,aruncând pri%iri &rec%ente în direc!ia rezer%elor de lemn ale căror umbretrapezoidale acopereau pe alocuri grosolanele case din scânduri.

*ăderea nop!ii întârzie mult. 'e cum &ură stinse luminile, se puseră petreabă, manipulând &laconul de acid cu in&inite precau!ii. 8icidul s&ârâia pe %erigi, răspândind un miros în!epător ce-i &ăcea să le amenin!esiguran!a. 0n po&ida călu"ului cu care-"i acoperise &a!a, 'a%id sim!eaemana!iile acide în!epându-i gâtle$ul cu mii de ace. Ocii îi plângeau "i nu-"i mai distingea &oarte clar mâinile. orQ în$ură când o stropitură de%orăsalteaua la numai câ!i%a centimetri de bra!ul lui. Sudoarea &ăcea să-ilucească torsul ca un bloc de bronz "i un tremur spasmodic îi agita pectoralii la inter%ale regulate. 'a%id nu mai %edea decât acest tic, aceastăcrispare musculară a tendoanelor retractându-se sub piele, această dublă



um&lătură striată din care răsăreau mameloanele cu s&ârcurile lor pe caretulburarea le &ăcea să &ie turgenscente. 6ltima %erigă cedă în s&âr"it.

) 5l naibii truc+ turbă negrul îndepărtându-se prudent de lan!ul alecărui extremită!i s&ârâiau încă.

) *e oră e/ se interesă 'a%id.

) Miezul nop!ii, tocmai s-a scimbat garda. 'ega$ează scândurile, o săse bă"ească imediat, depozitul de lemn e la mai pu!in de-o sută de metri.'a%id se acti%ă, "i în câte%a minute o descizătură se desenă la ni%elul

solului. *ulcându-se pe burtă, î"i scoase capul în exterior. 'e cealaltă partea îngrăditurii santinelele &lecăreau ca de obicei, rezemându-se molatec înarme9 !epu"e întărite sau lănci cu %âr& de os. 6nii arborau cu mândrie pumnale din &ier. 'oi sau trei, arcuri de o precizie redutabilă.

=ămase ast&el o bună $umătate de oră, luptând contra ancilozei,încordându-"i ocii până la durere. *ând amor!eala îi a$unse la umeri,re%eni. 'ormitorul era plin de "u"oteli ner%oase ce !eseau o muzică de&ond imposibil de în!eles. 5proape toate &emeile erau treze, copiii î"itrăgeau pe nas lacrimile &ără a îndrăzni să se plângă mai mult. o!i sim!eaucă se petrece ce%a anormal. 'a%id se întrebă ce-a%ea să se-aleagă de ei înminutele următoare.

) 0ntoarce-te să %ezi+ comanda orQ. ânde"ti prea mult.

5scultă "i-"i reluă pozi!ia ini!ială. Se sim!ea bine. 2u lipsi mult să-"ilase obrazul pe podea adormind &ără di&icultate. ândindu-se la drumul parcurs de când părăsise centrul de cură!ătorie, se sim!ea într-ade%ărepuizat. 8a ce bun să &ugă iar "i iar/ 2u a%ea destulă energie pentru acontinua această %ia!ă de &ugă perpetuă. ândurile &ură întrerupte brutal deo aprindere &ormidabilă care străpunse noaptea. 5%u impresia că un &agotgigantic trosnea în &lăcări, apoi limbile de &oc urmară la %erticală, lingând

pla&onul. Se %edea ca în plină zi, $erbe de scântei pârâiau din toate păr!ile,&ăcând să plouă peste casele din împre$urimi un miriad de tăciuni aprin"irotitori. 6n concert de urlete salută spectacolul,

orQ se ridică în picioare, cu bra!ele înăl!ate, simulând groaza. ) 7oc+ urlă. 7oc+ O să ardem de %ii+ #e"i!i+ #e"i!i repede+=eac!ia nu se lăsă a"teptată. (rizonierii se năpustiră asupra u"ii într-o

coordonare per&ectă, lo%ind în panoul de lemn cu energia disperării. Subapăsare, balamalele cedară "i "u%oiul uman se re%ărsă în curte, călcând în picioare gardienii lo%i!i de stupoare.

) 5cum e momentul, repede+'a%id se propulsă spre exterior din toată %iteza coatelor, cu orQ în

urma sa. *ontinuând să se târască, &ugiră spre casa Hu%iei în care sestrecurară cu a$utorul trapei amena$ate de 'a%id cu două săptămâni maide%reme. iganta nu era acolo înarmată cu un bici, li se alăturase

1PP



paznicilor din curte "i încerca să îndiguiască %alul &ugarilor cu lo%iturigrele de curea. ândindu-se la ce &ăceau, 'a%id luptă contra unei scârbenea"teptate. 0n cameră, adolescentul tranda&iriu "i gol trona în mi$locul patului ră%ă"it. 8a %ederea lui orQ, scoase !ipete de spaimă "i uria"ultrebui să-l reducă la tăcere cu o lo%itură de antebra! de-a curmezi"ul

gâtului. ) rebuie să trecem strada+ gâ&âi negrul. 5ten!ie, poate să &ie osantinelă în &a!a u"ii+

5colo, însă, nu era nimeni, un al doilea &ocar tocmai se declan"ase,con&uzia a$ungând la culme. 7umul se abătea spre sol unde stagna într-ocea!ă de &uningine. 2u se mai %edea nici la cinci metri. Se aruncară de-alatul "oselei, &ugind ca săge!ile spre cabană. 6"a din capul scărilor se

descise &ără di&icultate. 7emeia cea slabă zăcea întinsă cât era de lungă,cu un cu!it de os ie"indu-i din omoplatul stâng. orQ &luieră printre din!i,%ag admirati%.

) E&icace, %ră$itoarea ta+Sirce apăru, !inând doi saci de pânză grosolană %izibil încărca!i cu

pro%izii. ) Iroia să dea alarma. 2-am putut &ace alt&el, explică ea pe un ton rece.

#ată, am luat ce-am găsit. rei zile de rană, dacă ne ra!ionalizăm.

8ucirile dansante ale incendiului in%adaseră încăperea, de&ormândcipurile "i obiectele. 'a%id &u con"tient că se desprindea de realitate "i&ăcu un e&ort pentru a ie"i din ipnoză. orQ golea sertarele alese douăcu!ite de os, îi întinse unul lui 'a%id "i arătă spre exterior.

) 2u trebuie să mai a"teptăm. (lec înainte. 7umul o să ne ascundă, darnu %ă rătăci!i. #ntrarea în tunel e la capătul străzii... 'rept înainte.

Se înarmă cu o traistă, o prinse bine pe umăr "i sci!ă un gest cu mâna.

0nainte ca 'a%id să &i a%ut timpul de-a spune ce%a, descisese u"a "i plon$ase în %olutele negre ce înecau $umătate din peisa$. ) aide+ strigă Sirce.#e"iră pe peron, mascându-"i &e!ele cu palma. *ăldura era insuportabilă,

&ocul %uia în toate cele patru col!uri ale unită!ii "i podeaua străzilor ardea,izgonind o gloată terorizată ce &ugea în dezordine, călcând în picioare&emei "i copii.

) 2u %a dura mult, gâ&âi Sirce, lemnul e îmbibat de se%ă umedă. 'ecum se %or &i consumat rezer%ele de scânduri, incendiul o să regreseze.

5%ea dreptate, de$a tăciunii ce plouau peste acoperi"urile caselor sestingeau în cea mai mare parte. 7ibrele um&late de umezeală re&uzau să propage incendiul. u"ind de li se rupea pieptul, o luară la &ugă pe urmelelui orQ.

'a%id alerga, s&â"iat de teama că %a %edea i%indu-se în ultima secundă

1P1



groaznica siluetă a Hu%iei. # se părea că nu se putea întâmpla alt&el. Oade%ărată %iermuială umană con%ergea spre peri&eriile ora"ului. 8ăsându-se pradă panicii, locuitorii cartierelor mărgina"e se aruncau spre singuracale de sal%are posibilă9 tunelul. 'eci orQ nu se în"elase, totul era săa$ungă înainte ca oamenii să-nceapă să se omoare între ei pentru a

pătrunde în galerie "i ca un morman de cada%re stri%ite sub tălpi să nu bareze de&initi% drumul.Sirce încetini pentru a se men!ine în rând cu el. 7ură deodată depă"i!i

de către calul &abricii. Bietul animal, înnebunit de &lăcări, &ugea în toatedirec!iile, mugind ca un dia%ol, cabrându-se de cum se apropia cine%a. Seopri în plin mi$loc al unei intersec!ii, pri%ind mul!imea cu oci sălbatici.5poi, după ce răzui solul cu copita, atacă rândul întâi al &ugarilor. =e&luxul

degeneră într-o în%ălmă"eală monstruoasă. Bărba!i "i &emei se răsturnau precum popicele, antrenându-"i în cădere %ecinii. 0n câte%a secunde, to!icei ce se găseau în picioare se rostogoliră în grămadă cu un concert de!ipete "i impreca!ii.

'a%id sări înapoi, trăgând-o pe Sirce de mână. ) rebuie să trecem pe la &abrică+ urlă el între două accese de tuse.

(utem încon$ura pia!a &ără a risca să &im prin"i în mul!ime+Sirce încu%iin!ă. 0n timp ce se anga$au pe-o strădu!ă, 'a%id se întrebă

dacă orQ putuse trece sau se a&la îngi!it în mareea umană ca o muscă îndulcea!ă. 'easupra lor pla&onul era de un negru uni&orm "i palelemurdărite ale %entilatoarelor nu mai reu"eau să e%acueze con%enabil&umul. 3O să murim as&ixia!i+4 î"i spuse 'a%id luptând totodată să-"ialunge din cap acest gând. Se repeziră în &abrica goală, lo%indu-se descânduri "i ma"ini. O %ibra!ie surdă agita bârnele într-un &reamăt continuunăscut din sutele de picioare ce izbeau plan"eul într-o goană disperată, se

răspândea în construc!iile în%ecinate ca o undă de "oc pe supra&a!a uneitobe.'a%id nu î"i dădu seama de pericol decât în clipa când piramida se

nărui ca un castel din căr!i de $oc. 2-a%u timp nici măcar să strige una%ertisment. 0ngrămădirea de cuburi din lemn se trans&ormă în a%alan"ă,măturând cărucioare, materiale, ma"ini, pul%erizând gardurile pentru a sere%ărsa pe străzile apropiate într-un carambol în&iorător. 6n nor de !ăndăriciuruiră aerul, o sal%ă de a"cii s&â"iară ainele tuturor celor ce se găseauîn bătaia lor. 'a%id se rostogoli, peste cap, la adăpostul unui cazan de proli&erare accelerată &ără să "tie măcar ce &ăcea. 6n singur gând i seîn%ârtea în cap9 3S#=*E+4

O %ăzu de cum ie"i iar, odată trecută &urtuna. 6n nemai%ăzut maldăr de bu"teni îi acopereau trupul, înmormântându-i-l sub mai multe tone delemn. 'oar capul "i umerii depă"eau marginea acestui tumulus, intacte.

1P:



=estul era, după cât se putea %edea, zdrobit, redus la stadiul de pulpăin&ormă. imp de-un lung minut &u incapabil să sci!eze o singurămi"care, apoi realiză &aptul că Sirce îl cema.

) 'a%id+ =epede+ 'a%id+Se aruncă lângă ea. Ocii tinerei &emei nu-"i pierduseră nimic din

%i%acitate. ) 'a%id, strigă ea cu o %oce doar cu pu!in mai slabă decât de obicei, n-am timp să-!i explic, nu încerca să în!elegi9 taie-mi capul

ânărul dădu înapoi, ca "i cum ar &i su&erit un "oc electric. ) e implor+ se lingu"i ea, scoate cu!itul. Sub glotă %ei sim!i o

scobitură, o înnăditură. 0n&ige lama "i taie plastiderma. 2u mai am trup, esingura solu!ie.

'a%id îngustă ocii, izbit de în!elegere. ) 'ar e"ti... robot+Sirce bătu din pleoape. ) 'a. 6n android ultra-per&ec!ionat dotat cu toate strategiile de

simulare posibile. 'ar n-a%em acum timp să discutăm. #a-mi capul, poatesupra%ie!ui două zile gra!ie alimentării autonome. 0ncă te mai pot a$uta.=epede. 5lt&el n-o să mai a$ungi niciodată în galerie+

0ntr-o stare %ecină cu somnambulismul, 'a%id î"i trase de la centură

cu!itul de os dat de orQ. *u buricele degetelor, pipăi pielea arti&icială,căutând îmbinarea %ertebrelor metalice. *ând împlântă lama, un "u%oi desânge !â"ni din rană, inundându-i căma"a. 0i trebui toată stăpânirea de sineca să n-o ia la &ugă urlând.

) 2u-i nimic, comentă Sirce, simplă simulare de bază, concepută pentru a acredita ideea că sunt &emeie ade%ărată. Sângele, de alt&el, e sângeuman %eritabil, stocat sub presiune. Iezi, dar, cât de departe poate merge

în"elăciunea. răbe"te-te+*u degetele tremurătoare, descrise un arc de cerc cu pumnalul. *apulcu păr mătăsos se desprinse &ără di&icultate. 0l apucă în ambele mâini "i-l%ârî în sac e%itând să-l pri%ească. 6n %id uria" se căscase în el. O ruptură pe care o "tia de$a iremediabilă. 6n robot+ terse ma"inal lama cu!itului demânecă. 7ire electrice, ploturi de contact, !â"neau din gâtul retezat înmi$locul unei spume purpurii cu miros &ad.

Iocea tinerei &emei răsună din traistă, pu!in înăbu"ită de sto&agrosolană9

) 2u trebuie să întârzii, o să-!i explic mai târziu. 5m să-!i &acdez%ăluiri. 6n mesa$ pe care să !i-l transmit, dar pentru moment nu tegândi decât la %ia!a ta+

#e"i din angar cu pa"i de automat, surd la zgomotele străzii, latumultul &ugii generale. Se petrecuse ce%a ce-l !inea prizonier de cealaltă

1P>



latură a realită!ii. 2u crezu s-o poată lua la &ugă, apoi mu"cii î"i regăsirăsuple!ea "i se a%ântă în mul!ime.

5lerga, lo%indu-i alternati% cu ambele mâini pe to!i cei ce i se puneauîn cale amenin!ând să-i încetinească goana. Ireo zece oameni se agă!aserăde calul &abricii "i încercau să-l răstoarne, dar animalul se !inea bine,

z%ârlind din picioare cu energia disperării. 7ără inter%en!ia nesperată aacestuia, 'a%id n-ar &i putut depă"i niciodată masa &ugarilor. *alul alerga,cu gura larg descisă, necezând de spaimă "i &urie, cu douăzeci de pumniîncle"ta!i de coamă. O măciucă se pră%ăli, o !epu"ă străpunse pieptuldescărnat. 6ria"ul trup se rostogoli peste mul!ime, lo%ind din copite,stri%indu-i sub el pe cei ce-l uciseseră.

0n aceea"i clipă, 'a%id zări intrarea tunelului. #e"eau de-acolo ecouri de

ca%alcadă, strigăte de u"urare de&ormate de rezonan!ă. răbi pasul, cuinima bătându-i nebune"te, cu plămânii în &lăcări. *apul Sircei îi izbeasoldul, "u%i!e de păr scăpau prin gura întredescisă a traistei. Se sim!ea caun pro&anator de cada%re, ca un o! de spânzura!i, &ugind cu macabra sa pradă pe umăr. 2u mai %roia să se gândească, dorea să uite. 'a, să-"i uitedecep!ia, în"elătoria căreia îi căzuse %ictimă "i &rica de singurătatea ceurma, pe care o sim!ea de$a crescând în el. *e %a &i de-acum înainte&urnicarul, &ără Sirce/ (eriplurile în lungul tunelurilor, &ără Sirce/

Etapele...5lungă nodul dur ce-i bloca beregata "i sări în galerie ca un om care se

aruncă în gol. Iăpăile incendiului zugră%eau tunelul în ro"u. Sări înmi$locul &ugarilor înspăimânta!i, cu coatele sus "i capul dat pe spate. 2u-"imai sim!ea limitele trupului, anesteziat în cip straniu. # se părea c-ar &i putut &ugi ast&el zile în "ir &ără a-"i trage răsu&larea. i, pe "old, sacullo%ea, lo%ea...

Capitolul XIV

unelul era plin de-o gloată in%izibilă "i aotică, o armată desomnambuli a%ansând cu bra!ele întinse. 0ntunericul %â$âia de "u"otelineinteligibile, "i la &iecare doi pa"i degete umede î!i pipăiau &a!a, pieptul,în speran!a unei posibile identi&icări. 'a%id se dega$ă din acesteîmbră!i"ări cu mi"cări ner%oase, "i se a%ântă, cu umărul ca o pro%ă,despicând mul!imea trupurilor ezitante. Se grăbea să a$ungă departe, săregăsească singurătatea galeriilor, să plon$eze în inima peretelui ca însânul unei ape negre. 'e$a umbra era populată de murmure9 37ocul s-astins4, 3#ncendiul e în%ins+ 2u mai e nici un pericol+4 8ucirea purpuriecare luminase tunelul în primele minute ale &ugii î"i pierduse rapid dinintensitate. Scânteierea dansândă a rugului, care-i înzestra pe cei scăpa!i cu

1PD



cipuri de spectre, slăbise încet, lăsând locul tenebrelor peretelui. 'intr-odată &ugarii renun!aseră la goana lor orbească pentru a se imobiliza umăr laumăr, pădure de obstacole omene"ti printre care 'a%id ocolea pe dibuite,atrăgându-"i in$urii "i impreca!ii atunci când mâinile sale pipăiau dinneaten!ie un sân de &emeie încă umed de transpira!ie sau organele genitale

ale câte unui bărbat pe care panica îl az%ârlise gol în ca%alcada &ebrilă agaleriei. ) ei, îi strigă care%a în urece, te-n"eală sim!urile+ rebuie s-o iei

înapoi, alt&el o să te-a&unzi în perete+'a%id grăbi pasul &ără a răspunde, temându-se în orice clipă că %a &i

în"&ăcat "i tras spre înapoi. 2u era ne%oie de prea mult9 un imbecil care să-"i scapere briceta, un soldat care, %enindu-"i în &ire, să apese butonul

lanternei agă!ate la centură, "i...0nainta, cu din!ii suda!i, insinuându-se ca o angilă printre torsuri,"olduri, pe care %alul re&luxului le &ăcea clipă de clipă tot mai apropiateunele de altele, tot mai compacte...

) 6n-te duci/ Ei, întoarce-te, nu mai e nici o prime$die+'egete i se agă!au de aine, căutând să-l re!ină. Se dega$ă &ără %iolen!ă,

încercând disperat să nu trezească bănuieli. 6n moment crezu că nu %a putea lupta contra "u%oiului, că mul!imea în mar" îl %a &ace prizonier în

plasele ei, readucându-l la punctul de plecare, aruncându-l spre lumină. 0ncele din urmă trebui să mu"te "i să lo%ească pentru a se dega$a din turmadintr-o dată reconstituită.

*ând se regăsi singur în centrul tunelului, căma"a îi era leoarcă desudoare. 0ncepu să alerge până i se tăie respira!ia, "i un $ungi îl aruncă la pământ. 5tunci, abia, apăsă întrerupătorul lămpii de buzunar, luminând pere!ii înnegri!i cu un alou galben "i tremurător. 0"i lăsă sacul să lunece

de pe umăr, "i luă capul Sircei între palme, a"a cum ar &i &ăcut cu o &atăade%ărată. #mediat, realiză că plastiderma era rece, iar carnea altădatămoale recăpăta consisten!a cauciucului.

) 2u mai sunt irigată, "opti &emeia, gicindu-i gândurile. Mă %oi întări,apropiindu-mă cu &iecare zi tot mai mult de stadiul de manecin.

'a%id descise gura, dar întrebările i se în%ârte$eau în creier &ără areu"i să găsească drumul con"tiin!ei limpezi. =esentimentul a%u, în celedin urmă, câ"tig de cauză...

) M-ai în"elat+ "uieră el printre din!i. M-ai prostit de la-nceput pân-las&âr"it+ otu"i... !i-era &rig când mi-era &rig, &oame când mi-era "i mie.Su&ereai când su&eream "i eu. i-am %ăzut &rica în oci, sudoarea pe trupdupă ce &ăceai dragoste. (lângeai, !ipai+ i...

Sirce sci!ă un surâs de scuză. ) Simplă tenică imitati%ă, &ăcu ea cu o curioasă %oce metalică.

1PF



Simulam, copiindu-mi atitudinea după a ta. aldo a%ea dreptate, am &ostînzestrată cu o gamă de strategii practic nelimitată. 0mi era de-a$uns să-!ianalizez secre!iile corporale ca să-!i cunosc sentimentele de moment9transpira!ia, undele de teamă emise de creier, absen!a %itaminei * înorganism, gradul de stress. Mâna mea pe &runtea sau pieptul tău îmi

comunica imediat electroence&alograma, electrocardiograma... *e să-!i maispun/ 7iecare analiză contribuia la determinarea tipului de strategieadec%ată. 5"a că îmi era &rică, îmi era &oame, somn, sete... 0!i reproduceamgesturile, angoasele, în &unc!ie de scema &eminină ce-mi regiza programul. e-am min!it pentru că misiunea mea consta în a te obser%a, ate sonda "i, e%entual, a te con%inge.

) 5 mă con%inge/

) 'a, 'a%id. Sunt o sticlă aruncată în mare, nimic altce%a. 6n mesa$ înderi%ă a"teptând să &ie citit "i în!eles. *ând complotul a &ost descoperit,con$ura!ii au în!eles imediat că nici unul dintre ei nu %a scăpa, ast&el că "i-au imaginat con&ec!ionarea unui soi de arcă ambulantă, încizând încircuitele ei de memorie toate cuno"tin!ele "tiin!i&ice. eoriile lor pri%indexteriorul, obser%a!iile asupra ora"ului-cub, puterea, secretul &abricăriitermitelor, &ormulele de muta!ie, etc..., etc. Iroiau ca această arcă să treacăneobser%ată, a"a că i-au dat în&ă!i"area unei &emei. O &emeie numită Sirce,

înzestrată cu o &alsă identitate in&ormatică "i capabilă să &acă &a!ă în oricesitua!ie, capabilă să-i con%ingă pe cei din $ur de apartenen!a ei la regnuluman. 'e alt&el, acest "iretlic a &ost gata să se întoarcă împotri%a lor de%reme ce am &ost capturată odată cu ei când au in%adat mili!ieniilaboratorul+ 2ici un moment poli!ia 'irectoratului n-a suspectatîn"elătoria. 2e-au drogat înainte de-a merge să ne arunce în cuptor.ipnogene puternice care i-au coborât pe creatorii mei la rangul de

zombii, aniilându-le orice dorin!ă de-a trăi, orice reac!ie de &ugă, oricecon"tiin!ă a mor!ii. Eu singură... ) u singură rămâneai lucidă. 'rogurile n-a%eau nici un e&ect asupra

unei... ) 5supra unei ma"inării. (o!i s-o spui, 'a%id. E ade%ărat. 0n clipa când

te pregăteai să-i împingi în &lăcări, programul meu &unc!iona cu totrandamentul. rebuia să supra%ie!uiesc pentru misiunea mea, "i în acestscop să utilizez toate mi$loacele, toate subter&ugiile. i-am analizatreac!iile, expresia &e!ei &a!ă de aldo "i de sticle!i. 5m dedus că nutreai%eleită!i de rebeliune, că nu le împărtă"eai %ederile. Era o descidere.*ircuitele mele au selec!ionat strategia ce părea să se impună "i...

) 5m mar"at+ e-am crezut umană, te-am sal%at în timp ce îmbrânceamoameni ade%ăra!i în incinerator+ 5m sal%at un robot+

) 2u &ii amărât, era însă"i dorin!a lor.

1PJ



) 'ar n-ai încetat o secundă s-o &aci pe ne"tiutoarea+ 0n tunel, îmicereai explica!ii asupra ora"ului, a termitelor, ca "i cum nici n-ai &i auzit%reodată de ele...

) O &ăceam ca să te sondez. rebuia să-!i determin pozi!ia în raport cusistemul. Să te situez psiologic "i intelectual.

) 'ar de ce/ ) (entru a găsi un candidat %alabil. *ine%a susceptibil de-a în!elege "i-aaproba mesa$ul pe care-l a%eam de predat. (rezentai calită!i sigure, dartrebuia să &iu sigură c-am ales bine.

) 5i încercat cu enrQ, inginerul+ Era mai inteligent ca mine, de-asta teculcai cu el+

) enrQ, prin &orma!iunea sa, părea "i mai apt să-mi exploateze

con!inutul circuitelor memoriale. 5spectul "tiin!i&ic al situa!iei nu l-ar &idescura$at. 5m &ăcut dragoste cu el pentru că era, în acel moment, singurulmi$loc de-a stabili o legătură psiologică pri%ilegiată.

) 'acă nu murea, pe el l-ai &i ales+ ) 2u neapărat. Ialoarea lui "tiin!i&ică su&erea enorm de pe urma

&atalismului său "i a &oarte netelor tendin!e spre alcoolism. 2u era uncandidat realmente %alabil.

) 'ar eu/ 2-am să-n!eleg o iotă din &ormulele tale sa%ante, din teoriile

tale asupra muta!iilor, din... ) tiu, dar ai cura$ul "i perse%eren!a.*lipi din pleoape, înainte de-a adăuga9 ) i-apoi, din nenorocire, nu mai am timp să caut.'a%id o&tă. ) E"ti, deci, o sticlă aruncată-n mare de ni"te doctori mor!i. 6ltima

mărturie a unui complot a%ortat "i ai cărui con$ura!i au pierit to!i. 0n!eleg

toate astea, dar ce a"tep!i de la mine/ ) 5m încercat să te sensibilizez asupra problemelor noastre pe tot parcursul călătoriei. Misiunea mea era să suscit alte %oca!ii, să recrutez uncontinuator. *ine%a care să poarte mai departe, pe socoteala lui, &ăcliare%oltei...

) i crezi că eu/ Eu+ ) 2u &ii sarcastic. 5i în!eles la per&ec!ie că acest cub e o lume ce se

năruie, o lume a mor!ii. ermitele au cauzat ra%agii, sunt de acord, dar nusunt numai ele. ânde"te-te la animalele criogenizate în sala de ari%a$, laaceste animale &eroce care, într-o zi sau alta, se %or trezi, se %or răspândidin celulă în celulă, de%orând copiii, &emeile. ânde"te-te mai ales la o!iide &ier care lucrează la în%ingerea tiraniei implanturilor, "i %or reu"i "i ei,nu e decât o cestiune de timp. 5i să-i %ezi atunci pornind la asaltulascensoarelor, in%adând eta$ele in&erioare "i superioare, impunându-"i

1PL



%oin!a în &a!a tuturor... (entru moment sunt în%in"i, sco"i din uz. 6nitatealor a &ost în mare măsură distrusă de &lăcări ) dar mâine/ 2u crezi că uralor se %a alimenta "i din această ultimă lo%itură/ *ă setea lor de răzbunarese %a dubla/ Ora"ul-cub e o lume a mor!ii, care se surpă, un &urnicar ce sedărâmă. *ă %rem sau nu, nu mai există azi decât o solu!ie9 exteriorul... O

"tii la &el de bine ca mine, ciar dacă %ecile condi!ionări te mai &ac încă săre&uzi ipoteza asta. ) Irei să &aci din mine un mâncător de ziduri/ 6n complotist predicând

re%olu!ia din unitate în unitate+ 'ar deduc!iile tale nu stau în picioare,'irectoratul îi %a respinge pe o!ii de &ier, %a găsi mi$locul de-a s&âr"i cutermitele, %a...

) 'a%id+ i-o reteză %ocea straniu-metalică a Sircei. 'a%id, trebuie să

"tii un lucru9 nu există 'irectorat+ ) 'ar ce tot... ) *ontrar celor pe care le cred ma$oritatea oamenilor, nu e nici un palat

preziden!ial în %âr&ul ora"ului, nimic... *ontrar celor care cred într-un eta$ particular unde să troneze un oarecare prezidiu, nu sunt decât ordinatoare.Ordinatoare care au &ost programate o dată pentru totdeauna acum trei sutede ani, "i la care un dispoziti% de autodistrugere prote$ează accesul. 5sta pentru ca nici un om să nu poată domni asupra ora"ului ca un dictator

%eritabil. #untem comandaţi de către maini M-auzi, 'a%id/ 'e cătrecreiere electronice demodate, cu răspunsuri din ce în ce mai lente,în!epenite în programe dintr-o altă epocă "i total incapabile să se adaptezesitua!iilor noi+

) 'ar de ce/ ) (entru că într-o %reme s-a crezut că ma"inile, care nu cunosc ura sau

%erti$ul puterii, ar constitui cea mai bună &ormă de gu%ernământ pentru

ora". 7ără pasiuni, &ără războaie. 5sta era ecua!ia. otul a &ost pre%ăzut pentru ca nici un om să nu poată re%edea programarea care diri$ează cubul, pentru ca nici un om să nu poată strecura un program a%anta$ându-l personal. 5ceasta se numea 3dispoziti%ul antitiran, &ormula păcii4. 'acăcine%a încearcă să umble în circuite, să &or!eze ordinatorul, totul sare înaer, ora"ul, eta$ele, totul+ 0n teorie, ideea e per&ectă. 2ici un complot posibil, nici o lo%itură de stat, de %reme ce o lo%itură de stat înseamnă a tedistruge prin rico"eu imediat. 0n practică...

) 0n practică/ ) 8a eta$ele superioare, anumite grupări au a$uns să se gândească la

posibilitatea de a stabili o magistrală in&ormatică, o ceie permi!ând să seacceadă la circuitele 'irectoratului "i să li se modi&ice programarea.

) i dacă magistrala asta e"uează, pierim cu to!ii, nu-i a"a/ ) 5"a e, "i-i un pericol în plus, 'a%id. O prime$die ce li se adaugă

1PN



tuturor celorlalte. *ât timp ne-a mai rămas până când ace"ti nebuni se %ordegiza în spărgători in&ormaticieni "i %or încerca să &ractureze sei&ul'irectoratului/ 2imeni n-o poate spune...

ăcu. 'a%id stinse lampa, tulburat. *raniul Sircei îi era greu în mâini.0l depuse pe sol. Spunea ade%ărul sau ) încă o dată ) încerca să-l

manipuleze, &olosindu-se de ignoran!a lui/ ) *e %rei să &ac exact/ murmură, după un minut. ) Spune-le ade%ărul popoarelor din celule, nau&ragia!ilor din pere!i. 7ă-

i să de%ină con"tien!i de pericole, să întrezărească solu!ia exteriorului, aspa!iului din a&ară. Să înceteze cu %ecile condi!ionări. E de$a mult, crede-mă+ Mo"tenirea "tiin!i&ică a creatorilor mei s-a pierdut, de %reme ce n-ams-o pot transmite, dar %oin!a de-a lupta, o po!i &ace să de%ină mai %ie ca

oricând, tu, 'a%id+ (reia "ta&eta mâncătorilor de ziduri, 'a%id+ 2u po!i&ace alt&el după toate câte le-ai %ăzut+ânărul sci!ă o grimasă. #nstincti%, întinse mâna, atinse părul mătăsos

al Sircei. ) 5cum am să &iu singur, &ăcu el cu glas stins. ) 2-am &ost decât o sticlă pe mare. *iar dacă adesea am încercat să te

&ac să crezi contrariul... ) O să re&lectez.

Se lungi în &uningine, cu craniul !inut strâns la piept "i nasul înecat în buclele negre ale Sircei. Somnul îl &ulgeră în câte%a secunde.

5 doua zi, tânăra &emeie a%ea ocii sticlo"i "i %ocea nu-i mai era decâtun murmur nedeslu"it. 5propiindu-"i urecea de gura din cauciuc cu buzedecolorate, 'a%id auzi un monolog incoerent întretăiat de lungi serii deci&re. Spre amiază recuperase totu"i destulă energie pentru a se lansa într-un discurs precipitat în care recapitula in&orma!iile din a$un. =epetă acest

mesa$ de două ori la rând, apoi se cu&undă într-un mutism punctat cu pârâituri de rău augur.'a%id renun!ă să se mai mi"te. Sub degetele lui, pielea dobândise o

consisten!ă neplăcută, dură "i totodată lipicioasă. *re%ase crăpaucomisurile buzelor precum "i col!urile ocilor. 0ncercă în mai multerânduri să lege un dialog, dar Sirce nu părea să-"i mai stăpânească procesele mintale. (ână seara, î"i debită pe un ton per&ect monocord listacomponentelor, apoi se re&ugie într-un concert de parazi!i presărat cu pulsa!ii binare.

0n s&âr"it, ocii îi de%eniră albi "i &alca i se prăbu"i cu un scâr!âitmetalic de balama neunsă.

) Sirce/ bâigui tânărul cu inima &rântă de o mengină in%izibilă. Sirce+M-auzi/ ata, ai câ"tigat+ O să &ac tot ce %rei+ E"ti mul!umită/ 'a/=ăspunde+

1P



'ar capul dintre mâinile lui nu mai prezenta nici atâta expresi%itate câto bucată de granit. 0n clipa când îl puse pe sol, realiză &aptul că părul decărbune i se risipea între degete, dezgolind craniul robotului mort, în cipnemilos.

Capitolul XV

'a%id mergea. 2u mai "tia încotro se îndrepta. Cidul îl absorbea ca un pântec negru "i rece, ca intestinul &osilizat al cine "tie cărei &iaremonstruoase. 0nainta, cu ocii înci"i capul mort îi lo%ea "oldul prin pânza sacului.

0ntr-o zi, curând, a%ea să întâlnească oameni, rătăcitori poate, a%ea să le

spună po%estea lui. 8e %a dez%ălui ade%ărul despre cub. 6nii îl %orrespinge, al!ii i-o %or porni pe urme.. i timpul %a trece...*âte luni/ *â!i ani/'e-acum înainte, însă, mo"tenirea Sircei îi curgea în %ene. (urta

cu%ântul. (urta mesa$ul.Ia găsi o solu!ie înainte ca &or!ele negre să se dezlăn!uie asupra

ora"ului îngropat, înainte ca ura, in%idia "i nebunia puterii să pustiascăeta$ele unele după altele/ rebuia să se grăbească, "tia asta. Iiitorul

cubului apăsa pe umerii lui. 'e%enise un nomad, un proscris...6n mâncător de ziduri.

Brussolo, Serge - Mincatorii de Ziduri

Documents

Transcript of Brussolo, Serge - Mincatorii de Ziduri