A patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare:...
Transcript of A patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare:...
1
A patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare:
clasamentul grupurilor parlamentare și al parlamentarilor
August 2016
Ana-Maria UNGHEANU1
Ana-Maria IATCU2
Ce este indicele activității parlamentare?
Pentru monitorizarea activității parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul căruia am clasificat
activitatea deputaților și senatorilor în actualul mandat, dar și a grupurilor parlamentare. În această
ediție, pentru prima dată, a fost introdus și clasamentul pe județe. Indicele activității parlamentare (în
continuare IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a
aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative
legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de
cenzură semnate.
În urma centralizării datelor statistice cantitative privind activitatea parlamentară de la inaugurarea
prezentei legislaturi la 22 decembrie 2012 până la 30 iunie 2016, deci în cele 7 sesiuni parlamentare,
am stabilit valoarea indicelui atât la nivel individual pentru fiecare parlamentar, dar și la nivelul
grupurilor parlamentare și la nivel județean. Analiza de față reprezintă a patra ediție a raportului asupra
activității parlamentare; IAP a fost calculat pentru prima dată în decembrie 20133, la încheierea
primelor două sesiuni parlamentare din actualul mandat.
IAP este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici
Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activității
parlamentarilor”4. IAP atașează fotografiei statistice publicate de IPP și analiza activității grupurilor
parlamentare și a parlamentarilor în mod individual.
1 Absolventă a Masteratului de Relații Internaționale, din cadrul Facultății de Științe Politice, Universitatea din București
, e-mail: [email protected] 2 Absolventă a Masteratului de Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Facultății de Relații Economice
Internaționale, Academia de Studii Economice, București, e-mail: [email protected] 3 Publicat în Revista „Expert Electoral”, Autoritatea Electorală Permanentă, nr 3 (7), 2014. 4 Disponibil aici: http://www.ipp.ro/library/raport%201%20an_2013_final.pdf
2
Metodologie
IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:
IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:
IL – inițiative legislative
LC – luări de cuvânt
DP – declarații politice
ITP – întrebări și interpelări
M – moțiuni
IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele
legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%),
întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în
calcul prezența parlamentarilor la ședințele de plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este
rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de
Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe
pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului
(www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.
1. Indicele Activismului Senatului este mai mare decât la Camera Deputaților
IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 44,21. În medie, fiecare reprezentat al
Camerei Deputaților a avut până la 15 august 2016 câte 51 de inițiative legislative, 72 de luări de
cuvânt, 27 de declarații politice, 32 de întrebări și interpelări și 6 moțiuni semnate.
IAP mediu pentru Senat este de 54,39, ceea ce înseamnă că fiecare senator al României a avut în
medie câte 54 de inițiative legislative, 114 de luări de cuvânt, 16 declarații politice, 43 întrebări și
interpelări și 3 moțiuni semnate.
2. Rezultatele IAP la nivelul grupurilor parlamentare
În cea de-a patra ediție, grupul neafiliaților s-a situat pe primul loc în topul grupurilor parlamentare,
cu o valoare medie a IAP de 62,56. După ce în cea de-a treia ediție, PNL a condus clasamentul cu un
indice al activității parlamentare de 41,03, iar în primele două ediții ale Indicelui Activității
Parlamentare pe primul loc s-a aflat Partidul Democrat Liberal.
Aceste schimbări au survenit pe fondul modificării grupurilor parlamentare. Spre deosebire de ediția
anterioară, am luat în considerare grupul Liberal Conservator (ALDE) și grupul UNPR.
Grupul minorităților, UNPR și UDMR sunt cele mai puțin active grupuri parlamentare, cu cele mai
scăzute niveluri ale IAP, la finalul primelor 7 sesiuni parlamentare. (Tabel 1)
3
Tabel 1. Topul grupurilor parlamentare în funcție de valoarea IAP
Topul grupurilor parlamentare, valoare IAP
Nr.
crt.
Grup
parlamentar
La încheierea
primelor 3
sesiuni
parlamentare
(iulie 2014)
La încheierea celor
5 sesiuni
parlamentare
(iulie 2015)
La încheierea
celor 7 sesiuni
parlamentare
(august 2016)
Creștere,%
1. Parlamentari
neafiliați 13,46 31,94
62,56 95,86%
2. PNL 22,16 41,03 51,67 25,93%
4. PSD 25,71 40,23 47,37 17,74%
5. ALDE - - 41,25 -
6. UNPR - - 29,04 -
7. UDMR 19,02 22,35 28,64 28,14%
8. Grupul
minorităților 13,25 21,99
26,4 20,05%
*IAP al grupurilor parlamentare reprezintă media aritmetică dintre IAP ponderat pentru Camera
Deputaților și IAP ponderat pentru Senat al grupurilor respective.
** Au fost luați în considerare atât deputații și senatorii activi, cât și cei care și-au dat demisia de-a
lungul acestei legislaturi.
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016
Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are
un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai mare creștere cu peste
95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al acestora aproape s-a dublat. Totodată,
a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții.
Această creștere se datorează în mare parte schimbării grupului parlamentar al deputatului Valeriu
Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.
În cazul PNL, IAP-ul a înregistrat o creștere cu 25,93% față de primele cinci sesiuni parlamentare
comparativ cu creșterea de 85,15 de procente din primele 5 sesiuni parlamentare față de primele trei
sesiuni parlamentare. Astfel, grupul liberalilor se situează pe locul 2 în clasament.
PSD a înregistrat cea mai mică creștere cu 17,74% mai mult față de iulie 2015, în ciuda faptului că
Partidul Social Democrat deține majoritatea parlamentară.
UDMR a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă de 28,14%, însă rămâne în continuare
printre grupurile parlamentare cele mai inactive.
Grupul minorităților a înregistrat și el o creștere a activității parlamentare (26,37%), cu toate că
numărul deputaților a rămas constant, de 17 deputați. Grupul minorităților nu are reprezentanți în
Senat.
4
Analizând fiecare dintre indicatorii luați în calcul la alcătuirea IAP observăm că grupul neafiliaților a
devenit cel mai harnic grup parlamentar, în timp ce grupul majoritar PSD a devenit cel mai puțin activ
în Parlament. (Tabel 2)
Tabel 2. Topul grupurilor parlamentare pe categorii de indici la sfârșitul celor 3 sesiuni parlamentare
Partide
politice
Inițiative
legislative
Luări de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări
și
interpelări
Moțiuni
semnate
IAP
Neafiliați 51,03 146,6 20,77 40,23 4,09 62,56
PNL 57,82 88,71 24,2 40,89 11,69 51,67
PSD 52,82 83,34 27,69 33,79 0,91 47,37
ALDE 40,05 74,3 22,33 39,73 2,4 41,25
UDMR 44,07 49,34 3,93 14,96 0,56 28,64
UNPR 50 23,63 16,04 30 4,25 29,04
Minorități 30,39 49,89 11,78 16,39 0 26,4
Medie 46,59 73,69 18,1 30,86 3,41 40,99
*Valorile finale reprezintă media aritmetică dintre valorile medii ponderate ale fiecărui grup pentru
ambele camere ale Parlamentului.
**Cu verde sunt marcate valorile superioare, iar cu rosu valorile inferioare.
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
3. Principalele rezultate la nivelul parlamentarilor
a). Topul parlamentarilor în funcție de gen
Femeile din Parlamentul României s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în
prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al colegilor bărbați, de doar 45,58.
(Tabel 3)
Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13
senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori. Calculele iau în considerare
activitatea tuturor demnitarilor, inclusiv a celor care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi.
Din totalul de 595 de demnitari, în prezent mai sunt 514 deputați și senatori. Dintre acești doar 1 din 7
parlamentari este femeie. Mai mult, numărul femeilor senator a scăzut la finalul acestei sesiuni
parlamentare de la 13 senatoare la 10.5
5 Indicele agregat al Activității Parlamentare a fost calculat ținând cont și de parlamentarii care și-au încheiat activitatea
în timpul sau la sfârșitul acestei legislaturi.
5
Tabel 3. Valoarea IAP în funcție de gen
Gen
Inițiative
legislative
Luări
de
cuvânt
Decl.
politice
Întrebări și
interpelări
Semnături
pe moțiuni IAP
Nr.
total
parl.
Camera
Dep.
B 49.84 73.09 24.84 29.19 5.54 43.12 360
F 59.54 66.77 39.82 52.77 7.77 51.21 56
Senat
B 52.65 102.28 14.58 41.33 2.58 50.74 166
F 71.69 258.23 27.15 61.23 3.077 100.99 13
Medie
B 51.25 87.69 19.71 35.26 4.06 46.93
F 65.62 162.5 33.49 57 5.42 76.1
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016
Cele mai active deputate sunt Andreea Paul (PNL, IAP – 181,8), Claudia Boghicevici (PNL, IAP –
166,55) și Ana Birchall (PSD, IAP –152,75) (vezi Tabel 4). Anexa 1 prezintă topul celor mai active
15 femei din Camera Deputaților.
Cele mai active senatoare sunt Cristiana Anghel (PC, IAP – 379,95), Doina Federovici (PSD, IAP –
201,45) și Doina Silistru (PSD, IAP – 128,55), conform tabelului 4. Anexa 2 prezintă topul celor mai
active 15 femei din Senat.
Tabel 4. Topul celor mai active deputate și senatoare
Prenume/Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
Top 3 - cele mai active deputate
Maria-Andreea PAUL PNL 181,8
Claudia BOGHICEVICI PNL 166,55
Ana BIRCHALL PSD 152,75
Top 3 - cele mai active senatoare
Cristiana-Irina ANGHEL PC 379,95
Doina-Elena FEDEROVICI PSD 201,45
Doina SILISTRU PSD 128,55
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
6
b) Topul celor mai activi parlamentari
Pe baza IAP am calculat topul celor mai activi 15 parlamentari din ambele camere ale Parlamentului
din acestă legislatură (2012-prezent).
Tabel 5. Topul celor mai activi 15 parlamentari după valoarea IAP
Nr. crt. Prenume/ Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
1 ZGONEA Valeriu Ştefan neafiliat 1015.15
2 CIUHODARU Tudor PSD 673.3
3 OPREA Dumitru PNL 499.2
4 IORDACHE Florin PSD 492.6
5 ANGHEL Cristiana Irina LC 379.95
6 HREBENCIUC Viorel PSD 236.3
7 OLTEAN Ioan PNL 225.9
8 PÂSLARU Florin-
Costin
PSD 217.05
9 VLASE Petru Gabriel PSD 212.6
10 GHEORGHE Florin PSD 209.9
11 FEDEROVICI Doina
Elena
PSD 201.45
12 HAŞOTTI Puiu PNL 195.1
13 IOVESCU Ioan Fără apartenență 189.95
14 PAUL Maria-Andreea PNL 181.8
15 BOGHICEVICI Claudia PNL 166.55
Valoarea superioară a IAP în cazul ocupanților pozițiilor 1 și 4 este dată de numărul foarte ridicat de
luări de cuvânt. Valeriu Zgonea a deținut funcția de Președinte al Camerei Deputaților, drept urmare
are 4027 luări de cuvânt. În timp ce fostul Vicepreședintele și actualul Președinte interimar al Camerei
Deputaților Florin Iordache are 1786 luări de cuvânt. Deși Valeriu Zgonea este cel mai activ
parlamentar, trebuie menționat că acesta nu are nicio întrebare, interpelare sau moțiune semnată. În
schimb, ocupantul locului al doilea, Tudor Ciuhodaru, a înregistrat 172 inițiative legislative, 1411
luări de cuvânt, 1188 declarații politice, 203 întrebări și interpelări și 9 moțiuni semnate.
În Anexa 3 este prezentat topul celor mai activi 15 parlamentari din Camera Deputaților, iar Anexa 4
prezintă topul celor mai activi 15 parlamentari din Senat.
c) Topul celor mai inactivi parlamentari
Deputatul Ghiță Sebastian-Aurelian continuă să fie singurul parlamentar activ „codaș”, cu o valoare a
IAP mai mică de 1. În această ediție valoarea IAP a deputatului este de 0,85, în creștere față de ediția
anterioară când valoarea indicelui agregat al activității sale parlamentare a fost de 0,5. Spre deosebire
de cea de-a treia ediție, când deputatul a avut doar două luări de cuvânt, în perioada septembrie 2015
– iulie 2016 a avut o nouă luare de cuvânt, ajungând astfel la un total de 3, și a semnat o moțiune de
cenzură.
7
În ceea ce privește legislatura actuală, deputatul Niculescu Mizil-Ștefănescu Oana a înregistrat un IAP
mai scăzut decât al deputatului Ghiță Sebastian. În cei aproape 2 ani și jumătate cât a fost în funcție,
doamna deputat nu a avut niciun fel de activitate. Singura declarație susținută este cea de depunerea a
jurământului obligatoriu de la începutul mandatului.
În anexa 5 este prezentat topul primilor 15 parlamentari cu cel mai scăzut IAP din actuala legislatură
(2012 – prezent).
Tabel 6. Topul parlamentarilor activi cu cel mai scăzut IAP
Nr. crt. Nume
Grup
parlamentar Indicele activității parlamentare
1 Ghiţă Sebastian-Aurelian PSD 0,85
2 Chițoiu Daniel ALDE 3,15
3
Simionescu Adrian
Constantin PSD 3,55
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
Tabel 7. Topul parlamentarilor cu cel mai scăzut IAP
Nr.
crt. Nume
Grup
parlamentar
Indicele activității
parlamentare
Mandat încheiat
1 Niculescu-Mizil
Ştefănescu Oana PSD 0.25 12.03.2015
2 Nechita Aurel PSD 0.4 4.06.2013
3 Becali George PNL 0.75 25.03.2013
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
d) Topul celor mai active județe
În această ediție, pentru prima dată, a fost realizat și topul celor mai active județe. Valorile finale
reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activității parlamentare al tuturor deputaților
și senatorilor din județul respectiv, care a deținut un mandat în această legislatură.
Cel mai activ județ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obținut de senatorii și deputații trimiși
în Parlamentul României, este județul Vaslui. Valoarea medie a deputaților și senatorilor vasluieni este
de 101,13. În medie, parlamentarii vasluieni au avut 65 de inițiative legislative, 191 luări de cuvânt,
120 de declarații politice, 64 de interpelări și întrebări parlamentare și 4 moțiuni semnate. La polul
opus se află județul Mehedinți, cu o valoare medie IAP de 19,66.
8
Tabel 8. Topul primelor 5 județelor cu cea mai mare valoare IAP
Nr.
Crt Județ Inițiative
legislative
Luări
de
cuvânt
Decl.
politice
Întrebări
și
interpelări
Moțiuni
semnate IAP
1. Vaslui 64.62 191.38 119.77 63.77 3.85 101.13
2. Dolj 35.8 318.05 8.65 9.5 5.65 93.97
3. Iași 61.96 149.8 45.16 84.76 4.4 78.22
4. Bistrița-
Năsăud 58.71 193 30.14 19 6.43 75.38
5. Olt 56.54 181.23 16.46 15 2.23 68.03
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
Tabel 9. Topul primelor 5 județelor cu cea mai scăzută valoare IAP
Nr.
Crt Județ Inițiative
legislative
Luări
de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări și
interpelări
Moțiuni
semnate IAP
1. Mehedinți 31.75 34 2.62 6 2.12 19.66
2. Teleorman 35.75 23.92 8 9.58 3.5 20.09
3. Caraș-
Severin 42.42 22.42 9.92 9.92 4.67 22.27
4. Dâmbovița 39.47 30.4 10.73 15.06 4.2 24.27
5. Harghita 36.14 55.71 1.7 6.57 1.57 26.26
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
9
Concluzii
IAP este un instrument util pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în
Parlamentul României. De asemenea, face posibilă analiza comparativă a activității grupurilor
parlamentare și la nivel individual, dar și în funcție de genul aleșilor noștri.
Pe baza IAP, putem trage următoarele concluzii:
1. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori.
Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul
2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni
parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a
schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de
natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.
2. Femeile s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al partenerilor bărbați, de doar 45,58. Cele 56 de
deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13
senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori.
3. Cei 179 de senatori au fost cu 23% mai harnici decât cei 416 deputați. IAP pentru Camera
Deputaților are o valoare medie de 44,21, în timp ce IAP mediu pentru Senat este de 54,39.
4. Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor
neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai
mare creștere cu peste 95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al
acestora aproape s-a dublat. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-
a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte
reordonării grupurilor parlamentare, dar și schimbării grupului parlamentar de către Valeriu
Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.
1
Anexa 1.
Topul celor mai active 15 femei parlamentar după valoarea IAP din Camera Deputaților
Nr.
crt. Prenume/ Nume
Inițiative
legislative
Luări de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări și
interpelări
Moțiuni
semnate
Grup
parlamentar
Indicele
activității
parlamentare
1 Paul Maria-Andreea 84 324 176 252 26 PNL 181.8
2 Boghicevici Claudia 99 274 201 171 25 PNL 166.55
3 Birchall Ana 89 275 111 234 0 PSD 152.75
4 Hărău Eleonora-Carmen 117 154 111 188 13 PNL 125.3
5 Negruţ Cornelia 68 124 116 274 2 ALDE 115.9
6 Nassar Rodica 40 363 22 0 1 PSD 107.25
7 Turcan Raluca 71 140 99 122 26 PNL 97
8
Bogdănici Camelia-
Margareta 89 114 83 128 12 UNPR
92.2
9 Nistor Marioara 72 100 94 155 7 UNPR 89.35
10 Ciobanu Liliana 71 83 81 187 11 neafiliat 87.4
11 Ardeleanu Sanda-Maria 98 105 90 32 26 PNL 81.05
12 Cherecheş Florica 113 85 58 71 14 PNL 78.8
13 Intotero Natalia-Elena 81 110 87 43 1 PSD 75.75
14 Nichita Cristina 85 82 66 29 1 PSD 63.65
15 Zaharcu Neviser 55 47 46 165 1 PSD 62.3
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
2
Anexa 2.
Topul celor mai active femei parlamentar după valoarea IAP din Senat
Topul celor mai active 13 femei parlamentare după valoarea IAP din Senat
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
Nr.
crt. Prenume/ Nume
Inițiative
legislative
Luări de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări și
interpelări
Moțiuni
semnate
Grup
parlamentar
Indicele
activității
parlamentare
1 ANGHEL Cristiana-Irina 57 1398 12 73 0 PC 379.95
2 FEDEROVICI Doina-Elena 165 492 63 109 0 PSD 201.45
3 SILISTRU Doina 106 274 70 95 0 PSD 128.55
4 FIREA Gabriela 125 157 80 104 0 PSD 108.35
5 ANDRONESCU Ecaterina 80 242 3 1 0 PSD 85.25
6 CREŢU Gabriela 56 215 30 38 0 PSD 82.25
7 BOAGIU Anca-Daniela 24 122 6 133 7 PNL 59.55
8 MIRON Vasilica-Steliana 79 81 5 87 9 PNL 58.9
9 BIRÓ Rozalia-Ibolya 41 63 54 95 0 UDMR 53.1
10 POPA Mihaela 80 96 9 14 9 PNL 52.8
11 CÂMPEANU Mariana 38 132 0 7 6 PNL 46.05
12 TUDOR Doina-Anca 66 25 21 40 9 PNL 37.15
13 JIPA Florina-Ruxandra 15 60 0 0 0 PSD 19.5
1
Anexa 3.
Topul celor mai activi 15 bărbați parlamentar din Camera Deputaților
Nr.
crt. Prenume/ Nume
Inițiative
legislative
Luări
de
cuvân
t
Declarații
politice
Întrebări și
interpelări
Moțiuni
semnate Grup parlamentar
Indicele
activității
parlamentare
1 Zgonea Valeriu Ştefan 28 4027 0 0 0 neafiliat 1015.15
2 Ciuhodaru Tudor 172 1411 1188 203 9 PSD 673.3
3 Iordache Florin 133 1786 20 14 1 PSD 492.6
4 Hrebenciuc Viorel 6 938 0 0 0 PSD 236.3
5 Oltean Ioan 47 735 95 45 23 PNL 225.9
6 Pâslaru Florin-Costin 70 232 86 805 1 PSD 217.05
7 Vlase Petru Gabriel 40 802 0 0 1 PSD 212.6
8 Gheorghe Florin 109 261 141 551 11 PSD 209.9
9 Neacşu Marian 109 477 6 58 1 PSD 161.95
10 Iacoban Sorin-Avram 91 309 111 171 1 PSD 152.5
11 Gheorghe Tinel 83 447 25 37 26 PNL 149.8
12 Iane Ovidiu-Cristian 72 195 68 385 1 PSD 141.8
13 Mitrea Miron 7 0 652 0 0 PSD 132.5
14 Motreanu Dan-Ştefan 45 453 2 5 14 PNL 129.3
15 Cernea Remus-Florinel 87 361 24 15 1 neafiliat 123.5
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
2
Anexa 4.
Topul celor mai activi 15 bărbați parlamentar din Senat.
Nr. crt. Prenume/ Nume Inițiative
legislative
Luări de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări
și
interpelăr
i
Moțiuni
semnate
Grup
parlamen
tar
Indicele
activității
parlamen
tare
1 OPREA Dumitru 62 1707 104 215 8 PNL 499.2
2 HAŞOTTI Puiu 77 669 14 7 9 PNL 195.1
3 IOVESCU Ioan 90 633 7 22 0 Fara
apartenent
a
189.95
4 POPA Nicolae Vlad 78 544 7 20 7 PNL 164.5
5 VOCHIŢOIU Haralambie 74 368 50 176 0 Fara
apartenent
a
150.6
6 CORDOŞ Alexandru 110 228 33 296 0 PSD 141
7 SÂRBU Ilie 60 489 0 3 0 PSD 140.7
8 BUMBU Octavian-Liviu 220 240 21 17 0 PSD 132.75
9 MOTOC Octavian 98 374 17 36 8 PNL 132.5
10 BARBU Tudor 37 470 6 5 9 PNL 131.45
11 TODIRAŞCU Valeriu 101 310 39 101 7 PNL 131.45
12 AGRIGOROAEI Ionel 65 266 33 257 0 PSD 131.15
13 PEREŞ Alexandru 60 284 29 232 8 PNL 130.4
14 SAGHIAN Gheorghe 78 256 72 166 0 Fara
apartenent
a
126.7
15 TIŞE Alin-Păunel 54 162 81 324 8 PNL 122.3
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
3
Anexa 5.
Topul primilor 15 parlamentari cu cel mai scăzut IAP
Nr. crt. Nume
Inițiative
legislative
Luări
de
cuvânt
Declarații
politice
Întrebări și
interpelări
Moțiuni
semnate Grup
parlamentar
Indicele
activității
parlamentare
Mandat
încheiat
1 Niculescu-Mizil
Ştefănescu Oana 0 1 0 0 0 PSD 0.25 12.03.2015
2 Nechita Aurel 0 1 0 1 0 PSD 0.4 4.06.2013
3 Becali George 0 3 0 0 0 PNL 0.75 25.03.2013
4 Nica Dan 1 2 0 0 0 PSD 0.8 23.06.2014
5 Ghiţă Sebastian-Aurelian 0 3 0 0 1 PSD 0.85
6 SOLOMON Antonie 2 1 0 4 0 PPDD 1.45 20.09.2013
7 STOICA Ştefan 1 6 0 0 0 PSD 1.8 4.02.2014
8 OLOSZ Gergely 3 4 0 0 0 UDMR 1.9 13.05.2013
9 Fenechiu Relu 4 6 0 0 0 PNL 2.7 30.01.2014
10 Grosaru Mircea 7 3 0 0 0 Minorități 2.85 3.02.2014
(decedat) 11 Vasilescu Nicolae 5 5 2 0 0 PSD 3.15 10.12.2013
12 Chiţoiu Daniel 4 7 0 0 2 ALDE 3.15
13 Simionescu Adrian
Constantin
7 3 2 2 0 PSD 3.55
14 Bleotu Vasile 10 3 0 0 0 PSD 3.75 11.03.2014
15 MIHAI Alfred-Laurentiu
Antonio
10 3 0 1 0 Neafiliat 3.9
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.
4
Anexa 6.
Clasamentul județelor în funcție de valoarea IAP
Nr. crt. Județ
Indicele
activității
parlamentare
1. Vaslui
101.13
2. Dolj 93.97
3. Iași 78.22
4. Bistrița-Năsăud 75.38
5. Olt 68.03
6. Ialomița 66.68
7. Cluj 63.01
8. Bacău 60.34
9. Brăila 56.85
10. Botoșani 55.68
11. Alba 53.67
12. Constanța 52.75
13. Giurgiu 52.56
14. Satu Mare 51.61
15. Galați 51.36
16.
Vrancea 48.77
17. Tulcea 47.08
18. Suceava 45.68
19. Timiș 45.15
20. Bihor 44.20
21. Maramureș 43.64
22. Hunedoara 43.62
5
23. Călărași 43.15
24. Brașov 43.02
25. Vâlcea 42.09
26. Arad 41.89
27. Mureș 41.77
28. Ilfov 41.57
29. Neamț 41.56
30. Sibiu 41.52
31. Prahova 39.74
32. Gorj 36.82
33. Sălaj 35.32
34. București 29.88
35. Argeș 29.59
36. Covasna 29.37
37. Buzău 28.41
38. Harghita 26.26
39. Dâmbovița 24.27
40. Caraș-Severin 22.27
41. Teleorman 20.09
42. Mehedinți 19.66
Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.