EUROGENETICA NUTRIGENE+

24/07/2015

BULETIN DE ANALIZĂ: FLOAREA CHIPESIU

1

NutriGENE+ by Eurogenetica

www.nutrigene.it

Cuprins

Secţiunea I : Nutriţie optimală .......................................................................................................... 2

Tablou general. Modificări de introdus .......................................................................................... 2

Rezultate ....................................................................................................................................... 3

Indice de masă corporală ............................................................................................................... 4

Intoleranţe alimentare................................................................................................................... 5

NutriGENE ..................................................................................................................................... 7

Doze de nutrienţi şi obiective ...................................................................................................... 17

SECŢIUNEA II: DIET –CONTROLUL GREUTĂŢII.................................................................................. 18

Nume : FLOAREA CHIPESIU Data de naştere: 25/02/1943

2

Secţiunea I : Nutriţie optimală

Mulţumim că aţi ales programul Nutrigene al Eurogeneticii. Această parte a buletinului de analiză

conţine rezultatele şi toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a introduce modificări utile în dieta

şi stilul dumneavoastră de viaţă cu scopul de a obţine beneficii asupra stării de sănătate. Citiţi buletinul

de analiză cu atenţie împreună cu nutriţionistul vostru de încredere. Cu ajutorul acestuia veţi putea

planifica în mod eficient schimbările consiliate. Dacă aveţi nevoie să slăbiţi vă invităm să consultaţi

secţiunea II.

1 Tablou general. Modificări de introdus

Creşteţi

Acid folic, Vitamina B6 si B12

Antioxidantii

Crucifere

Omega 3

Fibre

Scădeţi

Sare

Cafeină

Grăsimi Saturate

Carbohidraţi-zaharuri

Carne la Grătar

Intoleranţa la lactoză Intoleranţă la lactoză

Intoleranţa la glutine Posibilă Predispoziție

3

2 Rezultate

Proces biologic Gene Variantă

testată Rezultat Acţiune

Carbohidraţi: Metabolism Transport Energie

ACE ID II

Trebuie să limitaţi cantitatea de

carbohidraţi rafinaţi: Încărcătura

glicemică <80 / zi ; creşteţi

cantitatea de fibre la 25 g/zi

PPARG ProAla

(12) Pro-Pro **

TCF7L2 C/T CC

ADRB2 Gln27Glu Glu-Glu **

Lipide: Metabolism Transport

Energie

APOC3 C3175G GG Trebuie să limitaţi cantitatea de

grăsimi saturate la mai puţin de

16 g pe zi

Recomandări standard:-ulei de

măsline

APOA2 -265T>C CC **

LPL C1595G CC *

FABP2 Ala54Thr Ala-Thr *

FTO A/T TT

Detoxifiere şi Stres Oxidativ

Daune la nivel ADN

Radicali liberi

GSTM1 Deleţie D ** Consumaţi de 3-4 ori pe

săptămînă crucifere

Trebuie să limitaţi cantitatea de

carne la grătar

Creşteţi antioxidanţii

GSTT1 Deleţie I

CYP1A2 –163A>C CA *

SOD2 C-28T TC *

Inflamaţie IL6 G -174C GC * Inflamaţie bazală crescută: 3 g

Omega 3 pe zi TNF G-308A GA *

Metabolism vitamina B MTHFR C677T CT *

Intermediar: minim 400 µg acid

folic, 10 mg Vit B6, 15 µg Vit B12

pe zi

Metabolism vitamina D VDR C>T (taq1) TT Recomandări standard:- 200 IU /

zi de Vitamina D

Sensibilitatea la sare ACE ID II ** Sensibilitate la sare <2,200mg /

zi de sodiu

Metabolismul alcoolului ADH1C Ile349Val AG - Ile / Val Efect pozitiv al alcoolului asupra

colesterolului

Metabolismul cafeinei CYP1A2 –163A>C CA * Trebuie să reduceţi consumul de

cafeină VDR C>T (taq1) TT

Sensibilitatea la lactoză LCT -13910-CT CC * Intoleranţă la lactoză

Sensibilitatea la glutine (boala celiacă)

DQ2/8 Pozitiv

Posibilă predispoziţie la celiachie

4

3 Indice de masă corporală

Conform profilului vostru NutriGene, indicele de masă corporală vă clasifică în categoria

supraponderal. Eurogenetica sugerează un program de slăbire lent şi susţinut sub

supravegherea şi conducerea expertului dietolog sau a unui medic.

Eurogenetica recomandă un BMI( indice de masă corporală) între 19 şi 25 cu scopul de a

reduce posibilitatea apariţiei nivelurilor crescute de citochine , substanţe inflamatorii care

pot fi dăunătoare pentru organism atunci cînd sunt prezente în cantităţi mari. Profilul

vostru genetic a demonstrat că aveţi variaţii în genele imunitare care pot duce la niveluri

crescute de citochine. Aveţi de asemeni variaţii în genele asociate cu niveluri non optime

de insulină şi glucoză , care însă pot fi ţinute sub control cu un BMI normal

Dacă vreţi să slăbiţi , mergeţi la secţiunea II: DIET-Controlul Greutăţii, care vă va ajuta să

determinaţi compoziţia optimă de macronutrienţi pentru orice model de dietă pe care aţi

decis să o urmaţi.

Clasificare BMI Min Max

Obez clasa III ≥ 40,00

Obez clasa II 35,00 39,99

Obez clasa I 30,00 34,99

Supraponderal 25,00 29,99

Greutate normală 18,50 24,99

Subponderal 16,00 18,49

Excesiv de slab <16,00

World Health Organization - BMI classification

http://apps.who.int/bmi/index.jsp?introPage=intro_3.html

5

4 Intoleranţe alimentare

SENSIBILITATEA LA LACTOZĂ

Lactoza este digerată de o enzimă numită lactază. În multe părţi

ale lumii aceasta diminuează în mod semnificativ odată cu

creşterea astfel încît digerarea lactozei devine dificilă. În Europa

există o variaţie genetică ce permite persistenţa lactazei , deci

capacitatea de digerare se va menţine şi la vîrstă adultă. În Italia

prevale intoleranţa la lactoză.

Rezultatul C/C înseamnă că nu posedaţi varianta genetică( aşa

cum se întîmplă la majoritatea populaţiei mondiale) ce permite

perenitatea enzimei lactază prin urmare veţi avea o capacitate

insuficentă pentru digestia lactozei.

Gene REZULTAT

LCT CC

Reduceţi sau evitaţi

lactoza

SENSIBILITATEA LA GLUTINE

Unele gene care codifică proteinele implicate în răspunsul

sistemului imunitar la antigeni ( bacterii, corpi străini,etc) sunt

implicate şi în mecanismul care determină apariţia

celiachiei.Aceasta este o formă particulară de intoleranţă

permanentă la gliadină o fracţiune proteică din făina de grîu, orz

şi alte cereale. Testînd aceste gene se poate avea o idee despre

posibilitatea de a dezvolta sau nu boala celiacă.

Rezultatele testului arată că deşi riscul este foarte scăzut nu se

poate exclude complet posibilitatea predispoziţiei la boala

celiacă. Conform studiilor o persoană din 35 cu genotip identic

cu al dumneavoastră dezvoltă boala celiacă în timp ce în Italia

media este estimată la 1 din 100, 150 persoane.

Gene REZULTAT

DQ2.5 Pozitiv

Posibilă predispoziţie la

celiachie

Predispoiţia la celichia creşte moderat riscul apariţiei altor boli autoimunitare ca diabet de tip

1,artrita reumatoidă şi boli ale tiroidei.Riscul este destul de scăzut dar creşte semnificativ dacă o

rudă apropiată ( frate, părinte, bunic, fiu) este sau a fost afectat de boală.

Faptul că testul a iesit pozitiv nu înseamnă neapărat că vă veţi îmbolnăvi de celiachie şi numai

rezultatul acestui test nu justifică întreruperea consumului de glutine decît dacă intoleranţa a fost

îndr-adevăr diagnosticată.

6

SENSIBILITÀ AL NICHEL

Unul dintre alergenii de contact cei mai comuni este nichelul

prezent în multe bijuterii. Expunerea prelungită la acesta poate

cauza iritatii ale pielii mai mult sau mai puţin serioase şi uneori

chiar leziuni dureroase. Rezultatul testului genetic

demonstrează că versiunea genei GSTM1( “deleţie”, implicată

în procesul de dezintoxicare ) şi al genei TNF ( o pereche “A”,

genă implicată în răspunsul inflamator) pot creşte

probabilitatea de răspunsuri inflamatorii de contact cu alergenii

şi deci sensibilitatea la nichel.

Gene Risultato

TNF GA

GSTM1 D

GSTT1 I

Predispoziţie crescută

pentru sensibilitatea la

nichel

7

5 NutriGENE

Sensibilitatea la zaharuri şi carbohidraţi rafinaţi

Diverse studii ştiinţifice au analizat relaţia între gene, mediu şi stilul de viaţă plecînd de la absorbţia si metabolismul glucozei la glicemie şi sensibilitatea la insulină. Genele emerse ca importante din aceste studii au fost inserate în tabelul de mai jos. Avînd un efect adidtiv acestea permit calcularea unui punctaj genetic util pentru modificarea nivelurilor de carbohidraţi rafinaţi şi fibre în dieta dumneavoastră.

Gene REZULTAT EFECT

ACE II

PPARG Pro-Pro **

TCF7L2 CC

ADRB2 Glu-Glu **

Trebuie să limitaţi cantitatea de carbohidraţi rafinaţi: Încărcătura

glicemică <80 / zi ; creşteţi cantitatea de fibre la 25 g/zi

Din testul genetic rezultă o sensibilitate medie-înaltă la carbohidraţi. E vorba de o mărime globală a efectelor potenţiale ale genotipului dumneavoastră asupra unor aspecte ca metabolismul carbohidraţilor şi asimilarea acestora, fluctuaţiile glicemiei pe timp scurt şi sensibilitatea la insulină pe timp lung. Pe baza rezultatelor relative ale tuturor genelor implicate in metabolismul carbohidraţilor, vă sfătuim:

Max 8% caloriile totale pot deriva din carbohidraţi Încărcătura glicemică = 80 / zi Fibre = 25 g / zi

Ce reprezintă indicele glicemic şi încărcătura glicemică?

Carbohidraţii reprezintă o sursă majoră de energie în organism. Modul în care organismul răspunde la diferitele tipuri de carbohidraţi prezenţi în alimente depinde de indicele glicemic al alimentului. IG se măsoară pe o scară de valori care merge de la 0 la 100. Alimentele sunt evaluate pe baza capacităţii lor de a ridica nivelurile glucozei din sînge după ce au fost ingerate. Cele cu IG ridicat sunt absorbite şi digerate rapid ceea ce poate determina variaţii bruşte ale nivelurilor glucozei în sînge. Alimentele cu IG scăzut sunt absorbite lent ceea ce permite menţinerea nivelurilor glucozei în limite constante. Încărcătura glicemică (glicemic load- GL) este un indice care stabileşte impactul unui aliment glucidic asupra glicemiei pe baza indicelui glicemic(IG) şi a cantităţii de carbohidraţi conţinută. Cu cît încărcătura glicemică e mai mare cu atît va creşte şi nivelul glucozei în sînge. Pentru sănătatea dumneavoastră este recomandat să consumaţi alimente cu GL mică, astfel nivelurile glucozei se vor menţine constante.

Consumaţi cereale integrale. Coaja acestora va încetini procesul de absorbţie şi de digestie al carbohidraţilor.

Alegeti orezul închis la culoare şi cu bobul lung deoarece are o GL mai mică Pasta are o GL mică, dar atenţie, o porţie prea mare(peste 80gr), poate creşte semnificativ

GL.

8

METABOLISMUL LIPIDELOR

Multe studii au evidenţiat rolul diverselor variaţii genetice asupra

modului în care organismul metabolizează grăsimile introduse cu

alimentaţia( grăsimi saturate şi nesaturate). Procesele biologice

implicate presupun absorbţia acestora la nivel intestinal,

transportul în sînge, depozitarea şi transformarea în energie.

Studiile care au cercetat relaţia între alimentaţie, stil de viaţă şi

factori genetici au demonstrat clar că aceste variaţii genetice sunt

în măsură să modifice profilul dumneavoastră lipidic, crescînd sau

scăzînd nivelul colesterolului şi depind de tipul grăsimilor

consumate cît şi de cantitate.

Aceste gene au efect aditiv şi permit calcularea unui punctaj genetic în baza căruia vom putea

opera modificări în dietă favorabile sănătăţii dumneavoastră.

Gene REZULTAT Efect

APOC3 GG

APOA2 CC **

LPL CC *

FABP2 GA *

FTO TT

Trebuie să limitaţi cantitatea de grăsimi saturate la mai puţin de 16 g pe zi. Genotipul

dumneavoastră relativ la genele implicate în metabolismul lipidelor indică o sensibilitate medie-

înaltă care influenţează diferite aspecte inclusiv absorbţia grăsimilor în intestin, transportul şi

metabolismul cît şi efectul grăsimilor saturate şi nesaturate asupra profilului lipidic hematic. În baza

rezultatelor relative ale tuturor genelor implicate în metabolismul lipidic vă sfătuim:

Grăsimi saturate=maxim 8% din totalul caloric zilnic poate proveni din grăsimi

saturate.

Acizii graşi mononesaturaţi = 15% din caloriile totale

Acizi graşi polinesaturaţi = 12% din caloriile totale

De ce uleiul de măsline este important pentru sănatate?

Uleiul de măsline aparţine acizilor graşi mononesaturaţi, un tip de grăsimi care nu creşte nivelul

colesterolului LDL( rău) din sînge. Conţine de asemeni antioxidanţi utili în menţinerea stării generale

de sănătate a organismului. Printre acizii graşi mononesaturaţi se află si acidul oleic tipic dietei

mediteraniene.

Care sunt efectele grăsimilor saturate asupra sănatăţii?

Grăsimile sunt o sursă importantă de energie. Din acestea luăm acizii graşi esenţiali pe care

organismul singur nu îi poate produce. Tot grăsimile ajută la conservarea energiei, izolarea

ţesuturilor, absorbţia vitaminelor liposolubile

Grăsimile se împart în două grupe importante: saturate şi nesaturate

9

Grăsimile saturate sunt considerate rele deoarece pot cauza creşterea fracţiunii LDL a

colesterolului, asociată cu bolile cardiovasculare.

Alte grăsimi de evitat sunt cele trans şi acestea considerate rele.

Grăsimile nesaturate, numite si bune nu ridică valorile colesterolului, dimpotriva ajută la

menţinerea constanta a valorii acesuia în sînge.

Folosiţi uleiul de măsline pentru salate şi alimente preparate la cuptor

Cînd alegeţi un ulei de măsline asiguraţi-vă că pe etichetă e scris extravergine. Acesta este

obţinut dintr-o primă presare şi este foarte bogat in antioxidanţi.

-Amintiţi-vă că oricît ar fi de sănătos uleiul de măsline are un conţinut ridicat în calorii

deci va trebui folosit cu moderaţie

DETOXIFIERE: CARNE LA GRĂTAR

CYP1A2 codifică pentru enzima citrocrom P450 implicată în faza 1 ( de activare) a înlăturării toxinelor-cum ar fi cancerigenele din cărnuri, fum şi metabolismul cafeinei. Testul genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză care codifică pentru o enzimă cu activitate lentă şi una cu activitate rapidă. Se recomandă aşadar limitarea consumului de carne la grătar sau afumată la maxim 1 -2 ori pe săptămînă.

Gene REZULTAT Trebuie să limitaţi cantitatea de carne la grătar

CYP1A2*1F CA

Care este efectul cărnurilor afumate sau la grătar asupra sănătăţii?

Prepararea cărnii la temperaturi înalte duce la formarea de substanţe chimice care nu sunt prezente

în carnea crudă. Un exemplu de aceşti compuşi sunt aminele heterociclice (HCA) şi hidrocarburile

policiclice aromate (PAH) considerate substanţe toxice care pot deteriora ADN şi proteinele din

celulele corpului. HCA şiPah se formează atunci cînd se prepară la temperaturi ridicate muşchi de

vită, miel, porc, pasăre şi peşte.

Friptura, carnea la grătar sau în tigaie, barbecue, produc cea mai mare cantitate de HCA.

Carnea preparată parţial la microunde sau cu alte metode conţine niveluri mult mai mici

de HCA.

Alimentele care sunt preparate timp îndelungat conţin cantităţi mari de HCA indiferent

nde metoda de preparare.

10

Detoxifiere : Crucifere

Genele GSTM1 şi GSTT1 codifică pentru glutation S-transferază

o familie de izoenzime detoxifiante care catalizează conjugarea

diferitelor molecule toxice cu glutationul făcîndu-le mai puţin

reactive şi mai uşor de eliminat din organism. Polimorfismul de

tipul inserţie /deleţie (I /D) determină pierderea funcţiei

enzimatice

Testul a evidenţiat un polimorfism de tipul D în gena GSTM1,

care determină pierderea activităţii enzimatice încetinind

eliminarea substanţelor toxice din organism. Numeroase studii au demostrat că se poate compensa

lipsa de GSTM1 prin creşterea consumului de crucifere care conţin substanţe protective. Se

recomandă crucifere măcar de 3-4 ori pe săptămînă.

Gene REZULTAT

Consumaţi de 3-4 ori pe săptămînă crucifere GSMT1 D **

GSTT1 I

De ce cruciferele sunt importante pentru sănătate?

Conţin substanţe numite glucozinolaţi, care conform unor recente studii medicale ajută la

menţinerea stării de sănătate a celulelor şi a sistemului cardiovascular. Cruciferele promovează

activitatea enzimelor detoxifiante care ajută corpul să se elibereze de substanţele toxice

periculoase.

O alternativă la brocoli pot fi: varza, varza de Bruxelles, napi, ceai de Brassica, conopida

Nu fierbeţi prea mult legumele, veti evita pierderea vitaminelor esenţiale, a mineralelor

si tuturor substanţelor benefice pe care le conţin.

Modul ideal pentru prepararea cruciferelor este sote, deoarece permite conservarea

intactă a culorii, gustului, aromei si rămîn crocante. Se mai pot prepara si la vapori.

11

STRES OXIDATIV

Gena SOD2 codifica pentru enzima mangan superoxid dismutaza

MnSOD localizată în matricea mitocondrială şi care este prima

linee de apărare a celulelor împotriva radicalilor liberi( ROS).

MnSOD catalizează dismutaţia superoxidului în oxigen şi apă

oxigenată, înlăturînd în acest fel radicalii liberi la origine.

ROS chiar dacă evolutiv au fost desemnaţi să participe la

menţinerea homeostaziei celulare sunt molecule toxice capabile

a induce un prejudiciu oxidativ nediscriminat macromoleculelor

biologice fiind principalii responsabili de anumite condiţii

patologice şi îmbătrînire.

Rezultatul testului genetic demosntrează heterozigoză pentru

această enzimă. Rezultatul C/ T înseamnă că a fost ereditată

versiunea C de la un părinte şi T de la altul, fapt ce determină o

activitate intermediară. Unele alimente sunt o sursă importantă de antioxidanţi şi pentru a proteja

organismul de radicalii liberi este important să asumăm cantităti optime de vitamina A, C şi E.

Gene REZULTAT Creşteţi antioxidanţii

SOD2 TC

Antioxidanţi: de ce vitaminele A, C, E sunt importante pentru sănătate?

Vitaminele sunt molecule organice esenţiale pentru metabolismul, creşterea, dezvoltarea şi

reglarea funcţiilor celulare. Multe vitamine, aşa zis esenţiale, nu pot fi fabricate de celulele noastre

şi prin urmare vor trebui introduse cu alimentele şi integratorii. Eurogenetica vă sfătuieşte să

consumaţi alimente bogate în vitamina A, C şi E pentru a ajuta funcţiile antioxidante şi de

detoxifiere.

Fructele şi legumele colorate sunt bogate în vitamina A şi C. Nucile şi seminţele sunt

bogate în vitamina E.

12

Inflamaţie generală

Gena IL6 şi genaTNF, codificare pentru omonimele citochine pro-inflamatorii, implicate in reglarea răspunsului imunitar. Polimorfismele prezente în aceste gene IL-6-174G/C şi TNF-308G/A, influenţează cantitatea de citochine produse. Testul genetic a evidenţiat un polimorfism in gena TNF care constă în substituirea unei guanine G cu o adenină A în hetrozigoză şi in gena IL-6 care constă în înlocuirea unei G( guanine) cu o citozină( C) în heterozigoză şi o predispoziţie la creşterea sintezei citochinei omonime. Se recomandă 3 gr de Omega 3 pe zi , folosind un integrator de bună calitate.

Gene REZULTAT

Inflamaţie bazală crescută: 3 g Omega 3 pe zi IL6 GC

TNF GA

De ce acizii graşi omega 3 sunt importanţi pentru sănătate?

Un număr mare de studii ştiinţifice au demonstrat că acizii graşi omega 3 au un rol important în

starea de sănătate a sistemului cardiovascular. Aceştia ajută la menţinerea nivelurilor normale ale

trigliceridelor şi tensiunii sanguine şi menţin regulară activitatea piastrinică. Studii recente au

demonstrat că acizii omega 3 au rol în formarea sănătoasă a osului şi menţinerea densităţii osoase.

Somonul şi nucile sunt o sursă optimă de omega 3

Încercaţi să consumaţi 2-5 porţii de peşte pe săptămînă. Cînd alegeţi peştele orientaţi-vă

spre cel cu un înalt conţinut de grăsimi. Dacă nu reuşiţi să obţineţi un aport suficient de

omega 3 cu dieta, orientaţi-vă spre un bun integrator.

METABOLISMUL VITAMINEI B

Gena MTHRF codificare pentru enzima implicată în metabolismul şi utilizarea acidului folic şi a vitaminelor B6 şi B12. Enzima are un rol central în sinteza ADN şi metilaţie. Testul genetic a evidenţiat un genotip 677C /T care codifică pentru activitatea enzimatică de eficienţă catalitică uşor redusă asociată cu creşterea nivelurilor de homocisteină în plasmă. Obiectivul este acela de a susţine şi echilibra chimica organismului şi modalitatea cea mai bună pentru atingerea unui astfel de obiectiv este folosirea zilnică a unui integrator cu acid folic si vitamine B6 şi B12 in doze recomandate.

Gene REZULTAT Intermediar: minim 400 µg acid folic, 10 mg Vit B6,

15 µg Vit B12 pe zi MTHFR CT

13

De ce vitaminele din grupul B şi acidul folic sunt importante pentru organismul vostru?

Vitaminele sunt molecule organice esenţiale pentru un metabolism normal , creştere, devoltare,

reglarea funcţiilor celulare. Multe vitamine numite esenţiale nu pot fi fabricate de către celule, prin

urmare vor trebui să fie introduse cu alimentaţia sau integratori. Anumite vitamine din grupul B

sunt extrem de importante pentru sănătatea inimii.

Sucul de portocale şi spanacul sunt o bună sursă de acid folic

METABOLISMUL VITAMINEI D

Gena VDR codificare pentru receptorul vitaminei D care

influenţează produce rea diverselor proteine dintre care unele

implicate în utilizarea calciului. Carenţa de vitamina D duce la

rahitism, boala foarte rară în zilele noastre, dar valorile vitaminei D

sunt oricum importante pentru structura osoasă.

Testul a evidenţiat un genotip în homozigoză pentru alelele T, care, a fost demonstrat nu influenţează absorbţia calciului şi a structurii osoase. Acest genotip nu influenţează consumul de cafeină. SE recomandă să urmaţi recomandările standard şi să consumaţi cel puţin 200UI vitamina D pe zi şi 800 mg calciu.

Gene REZULTAT Recomandări standard:- 200 IU / zi de Vitamina D

VDR TT

De ce vitamina D este importantă pentru sănătate?

Vitamina D ajută la menţinerea nivelurilor constante ale calciului şi fosforului în sînge, absorbţia

calciului şi formarea oaselor robuste. Vitamina se găseşte în multe alimente dar poate fi produsă şi

de piele sub acţiunea razelor ultraviolete ale soarelui. Fără vitamina D , oasele devin subţiri, fragile,

moi, diforme. Pe termen lung carenţa de vitamina D creşte riscul de osteoporoză şi fracturi. Studii

recente demostrează că prin corectarea carenţei de vitamina D cu o dietă mirată şi integratori,

densitatea osoasă se poate conserva intactă.

Exerciţiile cu greutăţi sunt esenţiale pentru mineralizarea osoasă.

Corpul produce vitamina D prin expunere la soare. Eurogenetica recomandă 15 minute

de expunere la soare, 3 zile pe săptămînă, pentru a asigura producerea unei cantităţi

suficiente de vitamina D.

Alimentele fortificate sunt sursa cea mai mare de vitamina D. Sursa naturală cea mai

bogată în vitamina D este laptele , urmat de uleiul de peşte, peşte gras ca sardele, somon,

ton, scrumbie, hering

14

SENSIBILITATEA LA SARE

Gena ACE codificare pentru enzima omonimă joaca un rol cheie în homeostazia cardiovasculară. În genă este prezent un polimorfism de tipul inserţie/deleţie ( alele I-inserţie, alele D-deleţie) şi care influenţează activitatea enzimatică. Studii recente au evidenţiat legătura dintre genotipul I/I , I/D şi sensibilitatea la sarea din dietă. Testul a evidenţiat un genotip I /I şi prin urmare o predispoziţie la hipertensiune arterială cînd consumul de sare este excesiv. Se recomandă deci să nu depăşiţi limita maximă a consumului zilnic de 5,5 gr pe zi ceea ce corespunde la 2,2 g de sodiu, moleculă răspunzătoare de gust dar şi de efectele asupra tensiunii sanguine.

Gene REZULTAT

ACE II

Sensibilitate la sare <2,200mg / zi de sodiu

De ce sarea prea multă e dăunătoare?

Sarea este compusă din sodiu şi clor. Cantitatea de sodiu este importantă deoarece în doze mari

poate determina creşterea tensiunii arteriale la persoane predispuse genetic. De mai multă vreme

agenţiile guvernamentale au insistat să se reducă la 2300 mg sau chiar mai puţin pe zi consumul de

sodiu. Această cantitate corespunde la o lingutiţă de sare. În general alimentele gata preparate au

o cantitate mare de sare de aceea e important să conştientizăm cantitatea pe care o ingerăm în

fiecare zi. Pentru hipertensivi reducerea cantităţii de sodiu este esenţială. Reducerea sării poate

parea dificilă, dar trebuie să faceţi asta gradat pînă la a obişnui papilele gustative. În felul acesta, în

timp vă veţi da seama că preferaţi alimentele mai puţin sărate.

Gustaţi alimentele înainte de a le săra, poate nu e nevoie să o faceţi.

Învăţaţi să cunoaşteţi unde anume se găseşte sarea, în care alimente. Multe din

semipreparate au un conţinut ridicat de sare.

Folosiţi la condimentat mîncarea plantele aromatice în locul sării

15

SENSIBILITATEA LA ALCOOL

Alcool dehidrogenaza 1C metabolizează alcoolul formînd acetaldehida, compus toxic responsabil de efectele negative ale consumului excesiv.La rîndul său acetaldehida este metabolizată de către enzima aldehid-dehidrogenază în compuşi netoxici. Varianta testată în nutrigene produce schimbări în secvenţa aminoacidică ce modifică eficienţa enzimei. Testul genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză A /G pentru alelele Val caracterizat de prezenţa unei valine într-o specifică poziţie a secvenţie aminoacide , responsabilă de o activitate enzimatică minoră, corelată cu niveluri mai înalte ale colesterolului bun HDL, la consumatorii moderaţi de alcool ( pînă la 3 unităţi pe zi). Moderaţia este importantă deoarece alcoolul este, în acest caz, metabolizat mai lent.

Gene REZULTAT

ADH1C AG - Ile / Val

Efect pozitiv al alcoolului asupra colesterolului

Cît alcool pot să beau?

Limitele unui consum regular au fost stabilite de către autorităţile sanitare la 14 unităţi pe

săptămînă pentru bărbaţi şi 7 pentru femei. Departamentul de sănătate este mai curînd favorabil

unui consum zilnic decît săptămînal. În acest caz limita zilnică ar fi de 2 unităţi pe zi pentru bărbaţi

şi 1 pentru femei. Nici o autoritate ştiinţifică sau guvernativă nu recomandă consum zilnic de alcool

ca pe o terapie în favoarea promovării unei bune sănătăţi.

O unitate de alcool echivalează cu : 350 ml bere, normal alcoolizată, un pahar cu

vin( 150ml) , un păhărel de ţuică, rom sau whiskey (45ml)

SENSIBILITATEA LA CAFEINĂ

CYP1A2 codificare pentru enzima citocrom P450 implicată în faza I( de activare) a eliminării toxinelor-cum ar fi cancerigenele din cărnuri şi fum-şi în metabolismul cafeinei. În literatura de specialitate există date privind interacţiunea cu receptorul vitaminei D( VDR) care ar putea influenţa efectul cafeinei asupra densităţii osoase. Privitor la CYP1A2 rezultatul testului genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză care codifică pentru enzima cu activitate intermediară, deci se recomandă limitarea consumului de cafea.

Pe baza literaturii ştiinţifice de specialitate, versiunea dumneavoastră VDR nu pare să influenţeze efectul cafeinei asupra structurii osoase.

Gene REZULTAT

CYP1A2*1F CA

VDR TT

Trebuie să reduceţi

consumul de cafeină

Care sunt efectele cafeinei asupra sănătăţii?

Cafeină este un stimulant lejer cu efecte asupra sistemului nervos central. Multe persoane consumă

regular cafea prezentă în băuturi, alimente si medicamente precum calmante împotriva durerii şi

16

antigripale. Un consum moderat de cafeină poate avea efecte benefice în timp ce consumul mare

poate provoca în anumiţi indivizi anxietate, insomnie, dureri de cap, iritaţie gastrică. Consumul

excesiv poate avea efecte dăunătoare asupra oaselor deoarece împiedică absorbţia vitaminelor şi

mineralelor, inclusiv a calciului.

Eurogenetica recomandă să luaţi în considerare toate alimentele pe care le consumaţi şi

care conţin cafeină, inclusiv băuturi şi medicamente.

Pentru a diminua cantitatea de cafeină, consumaţi ceaiuri din plante, apă cu lămîie,

cidru sau băuturi decafeinate.

Citiţi cu atenţie etichetele produselor. Cafeina se găseşte în peste 1000 de medicamente

comune, fără prescripţie.

Cafeaua la filtru are cea mai ridicată concentraţie de cafeină(115-135 mg pe 120 gr) .

Alte surse: cafea expreso 50/80 mg pe ceaşcă, ceai negru 40-60 mg pe 120 gr, băuturi pe

bază de cafeină 35-55 pe 250gr, ciocolata 10-30 mg pe 30 gr

17

6 Doze de nutrienţi şi obiective

RDA TĂU

Nutrienţi RDA LARN† Obiectivul Vit B1 1.2 mg 1.2 mg Vit B3 18 mg 18 mg Vit B5 5 mg 5 mg Vit B6 1.5 mg 8 mg * Vit B7 30 µg 30 µg Vit B9 400 µg 400 µg * Vit B10 25 mg 25 mg Vit B12 2,4 µg 10 µg *

Vit A 2,350 IU (700 µg)

5,000 IU / 1500 µg

*

Vit C 85-105 mg 250 mg *

Vit D 600 IU (15 µg)

600 IU / 15 µg

Vit E 15 IU (13.5 mg)

200 IU / 180 mg

*

Vit K 140-170 µg 140-170 µg Inozitol 30 mg 30 mg Colina 200 mg 200 mg Fibra 25 g 25 g * Omega3 1.6 g 3 g * Crom 30 µg 30 µg Calciu 1000 mg 800 mg Seleniu 55 µg 55 µg Fosfor 700 mg 700 mg Iod 150 µg 150 µg Fier 14 mg 14 mg Magneziu 240 mg 240 mg Potasiu 3,9 g 3,9 g Sodiu 2.4 g 2.2 g * Cupru 0.9 mg 0.9 mg Zinc 11 mg 11 mg Activitate fizică 45 min / zi * Diverse Nu depășesc Cafeina 300 mg 200 mg * Grăsimi saturate 22 g 16 g * Încărcătura glicemică 100 80 *

† cantitatea zilnică de nutrienţi re comandata L.A.R.N.

* cantitatea de nutrienti modificată pe baza testului genetic

18

SECŢIUNEA II: DIET – CONTROLUL GREUTĂŢII Bine ai venit în profilul tău Eurogenetica-Diet

pentru controlul greutăţii corporale. Dacă ai

nevoie să slăbeşti această secţiune îţi va furniza

informaţii importante care te vor ajuta să pierzi

kilogramele in plus şi să îţi menţii greutatea.

În ultimii ani cercetarea ştiinţifică a făcut paşi

uriaşi privind studiul genelor noastre astfel încît

acum ştim cu interacţionează acestea cu

alimentaţia şi stilul nostru de viaţă. Este foarte

clar că genetica influenţează direct creşterea sau

pierderea în greutate, determinînd de fapt

succesul pe termen lung al oricărei cure de

slăbire. Toţi ştim că există persoane care mănîncă tot ce vor şi cît vor fără să se îngraşe şi

cele care se îngraşă extrem de repede. Aceste diferenţe se datorează în mare parte ADN

nostru cu micile sale variaţii genetice care ne disting unii de alţii.

În fiecare zi este propusă şi publicizată o dietă nouă ca fiind deosebit de eficientă, dar

realitatea e că dieta perfectă nu există. Cercetările au dus la anumite concluzii: cele mai

bune rezultate pot fi obţinute cu dietele sărace în grăsimi saturate şi carbohidrati rafinaţi

dar bogate în proteine şi grăsimi mono şi polinesaturate. Prin intermediul studiului ADN

este posibil să elaborăm diete şi mai eficiente deoarece sunt proiectate în baza profilului

genetic al pacientului.

Într-un studiu publicat recent de revista Nutrition Journal s-a demonstrat că urmarea unui

regim alimentar personalizat amelioreaza capacitatea de a pierde kilograme pe termen

lung si consolidarea rezultatelor obţinute. Controlul greutăţii corporale nu depinde numai

de ADN: mulţi alţi factori, de mediu, psihologici intervin în lupta cu grăsimile în exces. Dar

s-a demostrat că genetica joacă un rol cheie în acest război şi cercetările ştiinţifice o

demonstrează cu probe din ce în ce mai solide şi convingătoare. De ce aceeaşi dietă la o

persoană funcţionează şi la alta nu? Pentru că fiecare din noi are un profil genetic unic care

ne face să fim diferiţi cel puţin sub trei aspecte:

-sensibilitatea la carbohidraţii rafinaţi: cu cît este mai mare cu atît creşte glicemia

şi posibilitatea acumulării de grăsimi.

-sensibilitatea la grăsimi saturate: cu cît este mai mare cu atît creşte riscul

acumulării de grăsime.

-sensibilitatea la activitatea fizică: în acest caz cu cît sensibilitatea e mai mică,

intensitatea efortului fizic va trebui să fie mai mare pentru a putea arde grăsimile în

exces.

19

Aceşti factori sunt influenţaţi de către variaţii prezente în următoarele gene: ACE, ADRB2,

ADRB3, APOA2, FABP2, FTO, PPARG şi TCF7L2.

Testul EuroGenetica analizează genele dumneavoastră cu scopul de a descoperi aceste

variaţii verificînd dacă sunt prezente şi în cîte copii. Pe baza rezultatelor din genele singulare

testul calculează un punctaj complexiv de sensibilitate şi va elabora consilii nutriţionale

personalizate pe măsura dumneavoastră.

Profilul vostru genetic va deveni aşadar un important instrument în modificarea dietei de

bază deoarece oferă informaţii importante şi precise asupra eventualelor sensibilităţi şi prin

urmare asupra necesităţii de a reduce grăsimile sau carbohidraţii sau de a creşte nivelul de

activitate fizică.

Punctajele au fost calculate pe baza studiilor ştiinţifice actuale , care credem în viitor vor

deveni şi mai complexe. Dar şi aşa cu ceea ce avem în acest moment putem folosi

informaţiile pentru a studia împreună cu nutriţionistul dumneavoastră dieta care vi se

potriveşte cele mai bine.

Lectură plăcută!

20

Cu rezultate

Nume pacient FLOAREA CHIPESIU Data de naştere 25/02/1943 Sex F

Înălţime 1.6 m Greutate 112 kg BMI BMI = 43.8

Necesarul caloric 2400 kcal/zi

Rezultatele genelor analizate

Gene Variantă testată Rezultat

ACE I/D II ADRB2 Arg16Gly Gly-Gly ADRB2 Gln27Glu Glu-Glu ADRB3 Arg64Trp Trp-Trp APOA2 -265T>C CC FABP2 Ala54Thr Ala-Thr

FTO A/T TT PPARG Pro12Ala Pro-Pro TCF7L2 C/T CC

Sensibilitatea la carbohidraţi rafinaţi 4.5/10

Max 8% calorie tot Max GL giornaliero = 80 Fibre = 25 g

Sensibilitatea la grăsimi saturate 4.1/10

Grăsimi saturate = max 8% calorie tot Mononesaturate = 15% calorie tot Polinesaturate = 12% calorie tot

Nivelul de activitate fizică consiliat Intensitate moderat crescut

5 zile / săptămînă 30-45 min / zi Măcar jumătate de intensitate medie ridicaţă (vezi anexa 1)

21

Sensibilitatea la

CARBOHIDRAŢI RAFINAŢI

Sensibilitate = 4.5/10 Sfaturi nutriţionale: Max 8% calorii totale

Max GL = 80 Fibre = 25 g

ACE Sensibilitate normală

ADRB2 Sensibilitate crescută

FABP2 Sensibilitate uşor crescută

PPARG Sensibilitate crescută

TCF7L2 Sensibilitate normală

Carbohidraţii sunt principala sursă de energie pentru organismul nostrum, dar nu toţi sunt la fel.

Consumul de carbohidrati rafinaţi trebuie limitat deoarece acestia se absorb rapid în sînge

producînd creşteri bruşte ale glicemiei aspect care pe termen lung poate duce le rezistenţă

insulinică şi diabet de tip 2. Carbohidraţii rafinaţi se găsesc în toate alimentele preparate cu faină

non integrală, adică lipsită de fibre. Consumul de fibre este recomandat în mod special deoarece

acestea încetinesc absorbţia carbohidraţilor făcînd-o graduală. Consumaţi zilnic cantitatea de

fibre consiliată şi nu depăşiti limita maximă de crabohidraţi rafinaţi.

22

Sensibilitate la

GRĂSIMI SATURATE

Sensibilitate = 4.1/10 Sfaturi nutriţionale: Grăsimi saturate = max 8% Acizi graşi mononesaturaţi = 15% Acizi graşi polinesaturaţi = 12%

ADRB2 Sensibilitate crescută. Varianta Gly16 creşte posibilitatea de a redobîndi kilogramele pierdute după terminarea curei de slăbire, în special dacă se consumă multe grăsimi saturate.

ADRB3 Sensibilitate normală

APOA2 Sensibilitate crescută

FABP2 Sensibilitate crescută

FTO Sensibilitate normală

PPARG Sensibilitate crescută

TCF7L2 Sensibilitate normală

Consumul de grăsimi saturate conţinute în special în cărnurile grase, semipreparate şi lactate ,

trebuie limitat, deoarece pe lîngă faptul că îngraşă , au efect negative asupra sănătaţii sistemului

cardiovascular. Acizii graşi nesaturaţi ( mono si poli) din acest punct de vedere au un efect protectiv

şi sunt numiţi esenţiali deoarece sunt fundamentali pentru funcţionarea organismului. Asiguraţi-

vă că nu depăşiţi cantitatea admisă de grăsimi saturate şi că aveţi un consum corespunzător de

acizi mono şi polinesaturaţi.

23

Nivelul consiliat de

ACTIVITATE FIZICĂ

Intensitate = moderat crescut

30-45 min 5 zile pe

săptămînă. Cel puţin jumătate

de intensitate medie-înaltă (vezi

anexa)

ACE Intensitate normală

ADRB2 Intensi tate crescută. Gena dvs. ADRB2 prezentă 2 perechi atît ale variantei Glu27 cît şi ale variantei Gly 16 ceea ce face mai dificilă înlăturarea grăsimilor prin exerciţiu fizic.

ADRB3 Intensi tate normală. Activitatea fizică este oricum importantă pentru pierderea în greutate.

FTO Intensitate normală

PPARG Intensi tate crescută. În subiecţii Pro-Pro este importantă o activitate fizică regulară de intensi tate medie.

TCF7L2 Intensitate normală

Pe baza rezultatelor testului genetic putem calcula exerciţiul fizic de care aveţi nevoie pentru a

ajunge la greutatea dorită şi a o menţine. În mod normal se recomandă 5 zile pe săptămînă,

activitate fizică de 30-45 minute pe zi, dar şi activitatea aceasta variază de la o persoana la alta.

După unele studii, unii dintre noi au nevoie de a se antrena cu o intensitate mai mare în aceeaşi

unitate de timp pentru a obţine acelaşi rezultat cu alţii. Vă invităm să consultaţi tabelele de mai

jos unde sunt indicate diferitele forme de activitate fizică şi care au fost clasificate pe baza

intensităţii. Cu ajutorul acestor tabele veţi putea să ajungeţi la obiectivul pe care vi l-aţi fixat.

Atenţie ! Înainte de a aduce schimbări în activitatea voastră fizică vă sfătuim să vă consultaţi cu

medicul vostru deoarece schimbările trebuiesc introduse treptat şi în baza capacităţilor si

necesităţilor personale.

24

Anexa 1 – Tabel cu activitatea fizică

Tabelele de mai jos cuprind principalele activităţi fizice împărţite după intensitate. La fiecare

dintre activităţi i-a fost atribuit un punctaj care indică intensitatea relativă referită la starea

de repaos.

Intensitate scăzută, durata lungă

40-60% din frecvenţa cardiacă maximă.

Nu vor fi relevate schimbări majore în ritmul respirator

Nu veţi transpira decît în cazul în care va fi foarte cald sau multă umezeală. Puteţi cu uşurinţă să purtaţi o conversaţie sau chiar să cîntaţi.

Activitate în sala de sport Activitate generală. Bicicletă 50 watt 3 Plimbat lent –suprafaţă plană 2

Bandă magnetică, mers lent 3 Stretching, Hatha yoga 2,5

Vâslă, 50 watt 3,5 Cîntat la chitară, pian 2,5

Eliptică - lejeră 3,5 Mers în coborîre (4 kmh) 3

Fitness în apă 4 Dans lent (valzer, tango, mambo) 3

Tai Chi, yoga sau asemănătoare 4 Mers pe bicicletă (< 16 kmh) 4

Step aerobic– lent 4 Grădinărit 4

Stepper – lent 4 Cîntat la baterie 4

Eliptică Cross - lent 4 Tai Chi 4

Dans rapid (folk, country, polka) 4,5

Golf 4,5

Dans clasic /moderna, twist 4,8

Intensitate medie, durată medie Medie

70% din frecvenţa cardiacă maximă

Ritmul respirator creşte dar nu se rămîne fără suflare. Veţi începe să transpiraţi uşor după 10 minute de activitate.

Puteţi conversa dar nu puteţi cînta.

Activitate sală de sport Activitate generală Bicicletă , 100 watt 5,5 Excursionism 6

Ridcare greutăţi, efort mediu 6 Mers (6 kmh) in pantă 6

Bicicletă , 150 watt 7 Tăiat lemne, tuns iarba 6

Văslă, 100 watt 7 Mers p[e bicicletă (16-19 kmh) 6

Aerobica de mare impact 7 Jogging 7

Bandă magnetică- jogging 7 Tenis 7

Eliptica - medie 7 Schi 7

Step aerobic – mediu 7,5 Înot, stil liber / dorsal 7

Stepper – mediu 7,5 Alergat (8 kmh) 8

Eliptica Cross - mediu 7,5 Alpinism 8

Spinning – mediu 8 Mers pe jos (8 kmh) 8

Basket (meci), volei 8

Mers pe bicicletă (19-22 kmh) 8

Mountain bike 8,5

25

Intensitate mare, durată mică

80-85%% din frecvenţa cardiacă maximă

Ritm respirator profund şi rapid. Transpiraţi abundent după puţine minute de activitate.

Reuşiţi să spuneţi doar cîteva cuvinte după care aveţi nevoie să vă trageţi respiraţia.

Activitate sala de sport Activitate generală Bicicleta , 200 watt 9 Orientare 9

Ridicare greutăţi, effort intens 9 Alergat (10 kmh) 10

Bicicletă , 250 watt 11 Kickboxing, judo, karate 10

Aerobică rapidă, impact mare 12 Fotbal (agonistico), rugby 10

Văslă, 200 watt 12 Sărit coarda 10

Bandă magnetică- alergat 13 Înot, stil broască 10

Eliptica - rapidă 13 Mers pe bicicletă (22-26 kmh) 10

Step aerobic – ridicat 13,5 Înot delfin 11

Stepper – rezistenţă mare 14 Patinaj în linee 12

Eliptica Cross - rezistenţa mare 14 Mers pe bicicletă (26-31 kmh) 12

Spinning –rezistenţă mare 16 Alergat (13 kmh) 13,5

Mers pe bicicletă (> 31 kmh) 16