A doua epistola catre Corinteni a Sfantului Clement Romanul

Introducere generala

Sunt numiti Parinti apostolici scriitori crestini din a doua jumatate a secolului I si din prima jumatate a secolului II care au fost ucenicia ai Sfintilor Apostoli sau au cunoscut pe apostolic.- Cotelier publica epistolele sfintilor Barnaba, Clement Romanul, Pastorul lui Herma, Ignatie al Antiohiei si Policarp;- mai tarziu in sec XVIII apar intr-o noua editie a lu Cotelier adaugati de Gallandi alti doi: Papia si autorul epistolei catre Diognet; astfel nr parintilor creste la 7;

- in sec XIX prin senzationala descoperire a Didahiei celor 12 apostoli de catre mitropolitul Nicomidiei Filotei Vrieniu numarul parintilor a crescut la 8;

- Nici titlul de parinti nici cel de apostolici nu poate fi dat exclusiv tuturor acestor scriitori;

-Scrierile Parintilor apostolici fac tranzitia dintre scrierile Noului Testament si scrierile patrisitce;

- unele dintre ele au fost introduce in Codice; in Codicele Sinaitic dupa cartile NT se afla epistola lui Barnaba si o parte din pastoral lui Herma; in Codicele Alexandrin se afla dupa NT cele doua epistole ale lui Clement romanul;

- in didahia celor 12 apostoli intalnim primul catechism crstin cu sectiile sale teologice, morale si liturgice;

- in epistola lui Barnaba este pus fata in fata crestinismul cu iudaismul, demonstrandu-se superiorittea si adevarul Legii noi;

- in prima epistola a lui Clement se face o pledoarie crestina pentru pace si ordine in societate;

- in Epistola a 2 a a lui Clement avem prima omilie crestina;

- in Epistolele lui Ignatie gasim marturia apostolica a ierarhiei bisericii, a ecumenismului crestin, gasim pe mucenicul (multiplicat in mii de exemplare) vremii sale;

- in epistola lui Policarp ni se dau indrumari pentru membrii familiei si pentru raporturile dintre Biserica si stat;

- in Pastor avem maestrul pocaintei;

- in epistola catre Diognet avem vietuirea crestina a epocii postapostolice;

Invatatura celor 12 apostoli

Didahia a fost descoperita de mitropolitul Filotei Vrieniu in manuscrisul pergament din biserica sfantului mormant din Constantinopol; (proprietatea patriarhiei din Moscova); a fost intocmit in 1056 de Leon;

Cuprinde:

1a-32b Sinopsa Vechiului Testament de Sf Ioan Gura de Aur

33a-51b, epistola lui Barnaba;

51b 70a, Epistola I a lui Clemen catre Corinteni;

70a-76 a, Epistola II a lui Clement;

76 a o lista a cartilor canonice ale Vechiului Testament;

76a-80b Didahia;

81a-120a recenzia lunga a Epistolelor Sfantului Ignatie al Antiohiei cu corespondenta dintre el si si Maria de CassobolaA doua epistola catre Corinteni a Sfantului Clement Romanul apare cu acest nume in manuscrisele care o transmit: Codicele Alexandrin (sec V) cu o lacuna de la capitolul XII pana la sfarsit si Manuscrisul Ierusalimitean (1056 - integral); mai apare si intr-o versiune siriaca

este contestat autenticitatea ei de: Eusebiu, Ieronim si Fotie mai tarziu in sec IX; au existat si scriitori care au socotit-o a lui Clement: Sever al al Antiohiei, ava Dorotei si Maxim Marturisitorul;

cercetarle au dat dreptate lui Eusebiu, Ieronim si Fotie

scrierea nu este scrisa ca o epistola ci ca o omilie, o cuvantare dovanda find si desele folosiri a modului de adresare Fratilor sau Fratilor si surorilor; sunt pasaje care nu isi gasesc locul intr-o scrisoare ci intr-o cuvantare; (a) Ca nu-I mica plata sa aduci la mantuire un suflet ratacit. Aceasta o putem da ca rasplata lui Dumnezeu Cel ce ne-a creat. b) Sa nu parem credinciosi si cu luare aminte doar cand ne vorbesc preotii in biserica ci sic and neducem acasa san e amintim poruncile Domnului; c) Deci, fartilor si surorilor dupa cuvantul Dumnezeului adevarului va citesc aceasta cuvantare sa fiti cu luare amintela cele scrise;) S-a incercat sa se gaseasca autorul aceste Omilii: Hilgenfeld studiind expresiile folosite il propune pe Clement Alexandrinul;

Renan si Batifol urmarind asemanarea de limbaj si gandire il propune fie pe un apropiat al autorului Pastorul din Herma fie chiar pe autor; Stahl propune ca autor chiar pe Herma;

Harnack vede pe Soter episcopul Romei

autorul insa continua sa ramana necunoscut nici una din variante nefiind acceptata;

ca loc de origine s-a propus: Roma, Alexandria sau Corintul

ca data s-a propus prima jumatate a secolului al doilea;

Omilia are 20 de capitole;Puncte de doctrina:

Hristos este Dumnezeu, judecator; al viilor si al mortilor;

Era mai dinainte dar in zilele din urma s-a aratat;

A venit sa mantuiasca pe cei peirduti;

A suferite si a patimit pentru ei Este incepatorul nestricaciunii, prin care Dumnezeu a aratat si adevarul si viata cea cereasca; In contextual Hristos-Biserica: Hristos este barbatul, biserica este femeia; Hristos este Duhul. Biserica a fost create inainte de soare si de luna, nu este din timpul de acum ci de mai inainte;

Biserica cea de pe pamant, cea vie este trupul lui Hristos;

Biserica duhovniceasca s-a aratat in trupul lui Hristos.

Epistola zisa a lui BarnabaNu se cunoaste din textul epistolei adevaratul autor al epistolei. Pana la Clement Alexandrinul epistola a fost folosita de Sf. Iustin Martirul, Sf Irineu si Hermafara ca acesti sa spuna numele autorului; clement Alexandrinul este primul care face referire la numele autorului sugerand-ul pe Sf Apostol Barnaba.

Clement Alexandrinul si Origen o socotesc inspirata si o numeste epistola sobornica;

Inspirata este socotita si de traditia manuscris socotind-o imediat dupa Cartile Noului Testament;

Scritorii de dupa Origen nu o mai socotesc inspirata socotindu-o unii intre scrierile controversate ale Noului Testamen iar altii apocrifa (Eusebiu al Cezareei, Ieronim, Anastasie Sinaitul); Din secolul al IX pana in secolul XVII nu se mai vorbeste despre epistola lui Barnaba; Atunci au fost regasite un text in greaca caruia ii lipseau primele 5 capitole si o versiune in Latina careia ii lipseau ultimele 4 capitole. Cele doua texte se completau si astfela a aparut prima editie cu primele 5 capitole in limba Latina in 1644; au aparut si alte editii cu acelasi text pana in 1856; In 1856 Tischendorf a descoperit la manastirea Sfanta Ecaterina de pe muntele Sinai un manuscris din secolul IV - Codrex Sinaiticus -; in 1873 Filotei Vrieniu a descoperit un alt manuscris scris in 1056 Manuscrisul Ierusalimitean textul integral al ep.

Hugues Menard si Cotelier sustin ca epistola nu apartine Sfantului apostol Barnaba; Dupa Cotelier au aparut sustinatori ai faptului ca epistola apartine sfantului Apostol Barnaba dintre ortodocsi : filotei Vrieniu si Ioan Mihalcescu;Astazi ea nu mai este socotita ca apartinand sfantului apostol Barnaba. Motive:

a) alegorism exagerat;

b) idei contrare sfantului apostol Pavel;

c) vechiul legamant declarat rupt in ziua in care Moise a rupt tablele legii;

d) taierea imprejur atribuita sugestiei diavolului; e) perceptele legii cu privire la jertfe si mancare cu inteles exclusive in sens spiritual;

f) aversiune totala fata de Vechiul Testament;

g) necunoasterea obiceiurilor iudaice;

h) idea ca oamenii alesi de Domnul pentru predicare Evangheliei au fost peste masura de pacatosi;

Autorul este plasat in atmosfera de gandire a crestinismului Alexaandrin; provenit dintre pagani nu dintre iudei pentru ca atunci cand vorbeste despre iudei ii numeste aceia; avand si o puternica aversiune fata de Vechiul Testament; locul de origine al epistolei este Alexandria iar plasarea ei in timp se presupune intre anii 70(data distrugerii templului din ierusalim) si 130-131 cand din porunca imparatului adrian a fost zidita in Ierusalim un templu inchinat lui Jupiter; alti teologi plaseaza scrierea la sfarsitul secolului I;

autorul indeamna pe cititori san u se ia dupa litera Vechiului Testament acesta fiind o alegorie catre crestinism; Epistola are 21 de cap in 3 parti: 1-Prologul autorul vb despre el; si urmat 2 parti: partea 1 capitolele 2-17 si partea a 3 a capitolele 18-21.

Puncte de doctrina:

Hristos, Fiul lui Dumnezeu, domnul intregii lumi; Era cu Dumnezeu inainte de crearea lumii;

A venit in trup, a suferit, a patimit de bunavoie pe lemn, pentru a sterge pacatul, a mantui pe oameni, a distruge moartea si a arta inviere din morti; A inviat atreia zi si s-a suit la ceruri;

Va veni sa jdece vii si mortii;

Botezul se face prin cufundare; adduce iertarea pacatelor;

Sarbatoarea duminicii;