9.Tehntradgrav

7/29/2019 9.Tehntradgrav

1/81

Tehnicile tradi]ionale ale gravuriir`spunz~nd temelor de figurare plastic`


2/81

Prof. univ. Dr.MIHAIL MNESCU

TEHNICILETRADIIONALE

A L EG R AV U R I I

r`spunz~ndtemelor de figurare

plastic`


3

caseta tehnic`

2


3/81

...aceste cuceririale unor tehnici tradi]ionale,

implantate cu n`dejde\n inventarul tehnicilor de figurare actuale,

constituie un patrimoniupe de o parte asimilat cu convingere dar,

pe de alt` parte,\nc` insuficient studiat

[i pus \n valoare.



4 5

SUMAR :

1. argument .............................................. pag. 6

2. introducere ........................................... pag. 10

3. tehnici tradi]ionale de gravur` ............ pag. 244. rigori tehnice [i mesaje artistice ........... pag. 94

5. viziunile fundamentale nuan]~ndtemele gravurii .......................................... pag. 104

6. tehnici artistice de figurare

\n gravur` ................................................ pag. 115


4/81


5/81


6/81


7/81


8/81


9/81


10/81


11/81


12/81


13/81


14/81


15/81

Materialele specifice-\nseamn` pl`cile lemnoase \n cele dou` tipuri pomenite mai sus, cuo planitate corect` realizat` prin opera]iuni de rectificare mecanice,urmate de o atent` [lefuire.O bun` majoritate a gravorilor procedeaz` la o tratare cu ulei de in[i uscare pe o durat` de cel pu]in c~teva zile pentru a hr`ni fibrele[i a le m`ri coeziunea, a[a cum procedeaz` [i sculptorii pentru anu-mite opera]iuni de cioplire. Uleiul compacteaz` materialul lemnos[i faciliteaz` t`ierile, anul~nd \n bun` m`sur` amput`rile dezordo-nate ale capetelor de fibr`.


29

Detaliul din imaginea de deasupra poate da m `sura dificult`]ilor dar [i[anselor de figurare \n cazul gravurii \n capul fibrei. Tema pentrume[terul gravor era de a respecta cu stricte]e desenul facut cu tu[ pe

plac , de a prezerva cu am`nun]ime dimensiunile [i sensul semnelorgrafice desenate; orice tr`dare a geometriei acestora putea afecta gravcalitatea ilustr`rii, calitatea expresiei inten]ionate de artist. (gravur` \nlemn "Hercules" -Durer)


28

Specificitatea gravurii \n lemn const` \n soliditatea, caracterul ferm

al semnului t`iat, condi]ia lui, definit` numai prin dimensiuni desuprafa]`, \i d` o garan]ie a repetabilit`]ii [i \n egal` m`sur` o urm`foarte palpabil` a amprentei imprim`rii (structurile lemnului, prinfibr`, sunt prezente \n cazul unei \ncerneluiri corecte).Pe de alt` parte, dificult`]ile de gravare, oblig` artistul chiar la sim-plific`ri de semne, la solu]ii grafice de sintez`, la exprim`ri concise.

Detaliu dintr-o gravur` \n lemn a autorului; "Ambiguitate IV".(cli[eu)

Atunci cand placa de lemn este insistent hr nit` cu straturi succesive deulei de in, \n decurs de c~teva zile, masa lemnoas` se consolideaz`,


16/81


17/81


18/81

Pentru lemnul \n capul fibrei, acele d`lti]e f`r` jgheab se ascut, \nacelea[i atente condi]ii, numai pe suprafa]a \nclinat` a sec]iunii lor,respect~nd cu stricte]e planitatea acesteia.O suprafa]` pu]in convex`, de exemplu, tinde s` orienteze sculac`tre ad~ncime, bloc~nd-o sau m`rind f`r` voie l`]imea v`ii.

Un alt element cheie la acest tip de gravare estetehnica de manevrare a d`lti]ei.

Problema este c` avem de a face cu un efort destul de mare darfoarte controlat, cu sensuri [i direc]ion`ri foarte precise.D`l]ile clasice pentru gravura \n lemn \nseamn` o tij` de metal, cuo lungime \ntre 10 [i 12 cm., blocat` la un cap`t \ntr-o pies` delemn emisferic` sau de forma unei ciuperci, cu diametru de 4-5 cm.

Modalitatea de manevr`, recomandat` cu insisten]`, \nc` dinvechime, este urm`toarea: ciuperca de lemn bine potrivit` \n podulpalmei iar degetele m~inii cuprinz~nd d`lti]a c`tre v~rf.Justificarea acestei recomand`ri este c`, astfel, podul palmei preiasarcina efortului \mpingerii iar degetele, mai ales cel mare, sprijinitpe plac`, preiau direc]ionarea.Uneori degetele celeilalte m~ini ajut` [i ele sensul mi[c`rii.



34 35

nc~nt toare pagin` dintr-o enciclopedie francez` a lui Diderot [iDalambert, prin ale c rei imagini ni se confirm` adev`ruri fundamen -tale [i perenitatea lor; semnele gravate \n lemn cu rost de a figura suntacelea[i de multe sute de ani, instrumentele nu au putut fi perfec]ionatecu mult mai mult iar atitudinile [i gesturile prin care sunt manevratesunt acele[i, sup`r`tor de acelea[i...Ca [i \n alte domenii ale artei, gravura beneficiaz` de un inventar desemne fundamentale, de un instrumentar [i de o categorie de gesturineschimbate [i de neschimbat \n secole...


19/81

O fermec`toare gravur` japonez` T~n`r cu dou` curtezane, poatedepune m`rturie, dat fiind c` e reeprodus` foarte aproape de dimensuneareal`, asupra virtu]ilor tehnicii cu]itului japonez.

Desenul, lejer [i remarcabil de fin, este sus]inut de abia sesizabile muchiilemnoase.


37

Este amuzant [i instructiv c` foarte mul]i \ncep`tori, cu toate reco-mand`rile mae[trilor, refuz` exceda]i acest tip de manipulare.Dup` c~teva tentative \ns`, care, nu numai c` produc semne apro-ximative dar sunt [i periculoase, se \ntorc la pozi]ia recomandat` desecole.Cu rare excep]ii, privind oamenii care se folosesc firesc de dou`m~ini, (excep]iile fiind apreciate \n cazul practic`rii tenisului sau aboxului), avem \n general \ndem~n`ri pe o singur` parte. Aceast`parte, modul predilect \n care ne desf`[ur`m efortul, va determina

[i modul de ancorare a pl`cii pe plan[eta de lucru dat fiind c`\ndeob[te sensul de atac este de jos \n sus, oblic, fie c`tre st~nga, fiec`tre dreapta.n consecin]`, un mod simplu [i eficient de ancorare \l reprezint`dou` baghete de lemn ]intuite pe plan[et` [i care blocheaz`mi[carea pl`cii pe col]ul st~nga sus, respectiv dreapta sus.Fiind vorba de gesturi predilecte, punctarea unui am`nunt ar puteapune [i mai bine \n eviden]` importan]a acordat` acestora.

Exist` gravori care controleaz` mai bine incizarea unei curbe,numai atunci c~nd semnul este a[ezat \ntr-o anume pozi]ie fa]` dem~na ce graveaz`. Este instructiv de urm`rit cum artistul, invari-abil, \[i r`suce[te plan[eta c`tre pozi]ia preferat`, pentru un mai buncontrol al gestului.O alt` tehnic` de gravare a lemnului, larg \mbr`]i[at` de mul]iarti[ti, o reprezint` cu]itul japonez, pe care l-am descris laprezentarea tehnicii.Explica]ia acestei preferin]e, mai ales \n cazul mai dificil al lemnu-

lui \n fibr`, se g`se[te \n calitatea semnelor ce figureaz`: excav`rimult mai fine, cu marginile v`ii curate. Performan]a este explica-bil`, o unic` sec]iune, \n form` de i, trece mai u[or prin materialdec~t o sec]iune mai complex`, \n form` de v sau de u. Gravurilejaponeze, cu semne plastice de o excep]ional` fine]e, justific`preferin]a [i numele dat instrumentului.


36


20/81


39

Inconfortul \n acest caz este faptul c` pentru un semn s`pat suntnecesare dou` tìeturi, c~te una, oblic` spre interior, care, odat`\nt~lnite, permit scoaterea materialului. n cazul d`lti]elor \n v sauu, o singur` mi[care permite excavarea, personificat` prin profilulales, prin m`rimea lui [i ad~ncimea s`p`turii.

Lumina-recomandat` pentru cazul s`p`rii \n lemn este \n general din fa]` [irazant`, pentru punerea \n relief a excav`rilor. O lumin` zenital` de

pild`, anuleaz` vìle s`p`turilor [i mai ales dimensiunile lor dead~ncime, acest lucru prezent`nd o fireasc` importan]`, dat fiind c`\n cazul unor ad~ncimi prea mici, ruloul de \ncerneluire risc` sàting` [i s` fac` reproductibile [i alte muchii din interiorul vìlor,care nu au ca rost s` figureze ceva.

ncerneluirea-realizat` prin manevrarea unui rulou de cauciuc ce preia cerneala

tipografic` de pe o plac` de marmor` sau sticl`, presupune o aten]iespecial`. n primul r~nd v~scozitatea cernelii trebuie s` aibe acelgrad ideal care s` garanteze o culoare saturat` [i egal` \n timpultirajului dar care, \n egal` m`sur`, s` nu \nece fibra, s` nudeformeze fine]ea semnului gravat prin supra\nc`rcare.(de altfel, la tirajele preten]ioase se procedeaz` la desc`rc`ri ritmiceale pl`cii)Din rezerva de cerneal` a[ezat` \n partea superioar` a pl`cii desticl` sau marmor` se vor lua mici cantit`]i de cerneal` cu ajutorul

[paclului [i se vor intinde cu ruloul. Se recomand` sensuri\ncruci[ate ale cursei acestuia pentru a asigura o \ntindere egal` iar,pe de alt` parte, o aten]ie special` trebuie acordat` fine]ei stratuluide cerneal`.Se va evita cu insisten]` un strat prea saturat, aspectul lui trebuindsa fie, \n cazul ideal, asem`n`tor cu cel al unui geam mat.


38


21/81


22/81


23/81


24/81


25/81


26/81


27/81


28/81


29/81


30/81


31/81


32/81

Verni clasic- se aplic` cear` de albine prin \nc`lzire [i uniformizarecu ruloul, se presar` prin pudrare un strat de colofoniu (sac~z) [i seafum` cu flac`ra unui m`nunchi de lum~n`ri. Substan]a neagr`depus` este de fapt negru de fum, utilizat \n re]etele multor cer-neluri negre dar aici av~nd ca rost posibilitatea citirii liniilor trasate.Este stabil [i rezistent, se poate lucra pe el [i la c~teva luni de lapreparare iar elasticitatea lui garanteaz` linii cu muchii curate, f`r`

contururi zdren]uite. Din acest motiv este preferat pentru lucr`ri cudetalii de fine]e, cu ]es`turi de linii sub]iri.Se recomand` totu[i folosirea unei pun]i , (un obiect din lemn, osc~nduric` cu dou` picioare laterale) pentru a evita contactul\nt~mpl`tor cu m~na liber` ce l-ar putea \ndep`rta accidental.

Verni cu smoal [i benzin - uscare lent`-se m`run]e[te smoala (bitumul) [i se las la dizolvat \ntr-o cantitate egal`de benzin . Dup 24 de ore se mai poate dilua p~n la concentra]ia dorit .Se usuc \n 4-5 ore dar e foarte rezistent, put~nd fi gravat [i dup c~tevas`pt`m~ni f`r riscuri de spargere.Este unul dintre cele mai ieftine [i u[or de preparat verniuri. poate fip`strat f`r` precau]iuni speciale [i nu e de mirare c` e preferat \n egal`m`sur` de profesioni[ti [i de \ncep`tori.



62 63

Pe l~ng` adev`rul \nduio[ tor c` principalele scule \n domeniulgravurii \n metal au r`mas neschimbate sub aspectul rosturilor [i alv~rfurilor de metal precum [i al m~nerelor, se mai pot remarca, \n ilus -tra]ia de pe pagina opus`, dou` activit`]i la fel de pu]in schimbate

p~n` \n zilele noastre. Este vorba de marile ecrane de h~rtie ceruit ,semitransparent`, a[ezat` \n calea luminii directe pentru a p`zi ochiide un efort prea intens la citirea inciziilor pe plac`.Se mai poate remarca \ns`, chiar \n centrul-dreapta al compozi]iei pr o -cedeul de afumare a placii, alt` opera]iune r`mas` aceea[i, timp desecole, p~n` \n zilele noastre... (acela[i dic]ionar Dalambert)


33/81


34/81


67

Zg~rierea-Pentru cazul aquei-forte, nu se pun probleme deosebite, nici m`carpentru calitatea v~rfului. Un singur lucru trebuie observat cuaten]ie, zg~rietura trebuie \n mod obligatoriu s` str`bat` stratul deverni pentru a permite acidului s` ajung` la suprafa]a metalului.

Corodarea, atacarea cu acid-are ca rost prelungirea gestului artistului, care, zg~riind superficialun strat de material nu prea dur, dore[te incizii puternice [i gradate

in suprafa]a de metal. Acest lucru se realizeaz` prin cufundareapl`cii, cu verni-ul zg~riat, \ntr-o baie cu acid \n concentra]ii variate.nainte de atacare \ns` spatele pl`cii de metal trebuie protejat cu unstrat de verni sau, mai curent, cu scotch lat sau cu benzi adezive.

Avantajul gravurii \n aqua-forte este \n principal acela c` o linieegal` produs` de acela[i gest \n momentul zg~rierii verni-ului,poate c`p`ta grade de importan]`, prin ad~ncime [i l`]ime, foartediferite.Este vorba de binecunoscutele atac`ri \n trepte.O suprafa]` format` din intersec]ii de linii poate fi atacat` \n acidc~teva minute; dac` se acoper` o jum`tate din aceast` suprafa]` cuverni [i se reatac` alte c~teva minute, va rezulta un c~mp cu ha[urimai ferme. Dac` mai acoperim \nc` o parte din aceast` suprafa]` cuverni [i l`s`m pu]inul r`mas alte c~teva minute sub ac]iunea acidu-lui, vom avea pe acea mic` suprafa]` o re]ea de linii foarte negre [igroase.

Dup` sp`larea de verni, remarc`m cum un c~mp realizat din liniiha[urate egal \n momentul ini]ial, devine o al`turare de trei c~mpurimai mici cu incizii evident diferite.Acesta este principiul atac`rii \n trepte.


66


35/81


36/81


37/81


38/81


39/81


40/81


41/81


42/81


43/81

Toate celelalte opera]iuni, de preg`tire, \ncerneluire, imprimare etc.sunt identice cu cele descrise \n cazul tehnicilor anterioare, pentrumetal.Desenul preg`titor-Din p`cate, pentru tehnicile manier` neagr` (\n litografie) [i mezzo-

tinta (\n gravura \n metal cu acid) nu se poate imita genul de con-struire a imaginii prin ad`ugare de alb. Singura tehnic` de desen cear tinde s` se apropie de acea posibilitate ar fi un desen cu cret` saupastel pe h~rtie neagr`.Profesioni[tii prefer` un proiect \n laviu, relativ sumar, p`str~ndu-[i bucuria figur`rii prin alb \n dialogul direct cu materialul.

Toate tehnicile de incizare in metal, prezentate mai sus sunt subor-donate

principiului tiparului ad~nc:o plac` de metal cu o [lefuire irepro[abil , curbat` [i str~ns` \n jurulunui cilindru, pentru rapiditatea tirajului, a fost incizat` cu acizi, \nconformitate cu o imagine.

Dup` \ncerneluire, o raclet` \ndep`rteaz` complet surplusul culoriide pe suprafa]a [lefuit`, l`s~nd-o doar \n micile depresiuni incizate.tergerea cu racleta s-a f`cut at~t de riguros \nc~t la imprimare,

h~rtia r`m~ne perfect alb` \n zonele luciului si prime[te imaginenumai din inciziile gravate.Pentru motivele explicate la tehnicile tradi]ionale aqua-forte [iaqua-tinta, acest tipar este de mare fine]e [i este rezervat reproduc-erilor cu adev`rat preten]ioase, reproduceri de calitate, certificate,ac]iuni [i alte acte dificil de falsificat.



84 85

Aceste dou` reproduceri, sem`n~nd at~t de frapant cu dou` expuneri aunui cli[eu fotografic, sunt de fapt etape succesive de rezolvare a

figur rii unui portret \n mezzo-tinta. Asem`narea cu expunerilefotografice se explic` desigur prin rigoarea [i fine]ea cu care luminareavolumelor figurii nu tr`deaz` \n nici un moment elementele morfologice.

. Griurile [i alburile sunt subtil orchestrate, cre[terea lor se face numai

\n sensul descifr`rii [i mai conving`toare a portretului.(mezzo-tinta de John Jones dup` Reynolds -1784)


44/81


45/81


46/81


47/81


48/81


49/81


50/81

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


51/81

Primul din cele dou` este ancorat puternic \n timp, \n afirmarea [i

definirea gravurii ca gen.

O scurt` privire asupra perspectivei istorice a domeniului probeaz`determinarea ]inutei proiectului fa]` de scopul lucr`rii.Condi]ia de ilustra]ie documentar`, de plan[` stiin]ific` sau dereproducere a unor opere de art`, ca s` lu`m doar c~teva cazuri evi-dente, oblig` proiectul s` con]in` suficiente informa]ii care, printranspunere, s` nu tr`deze prezentarea riguroas` a temei.

Pe de alt` parte, gradul de acurate]e a semnelor fundamentale vagaranta corectitudinea transl`rii acestora pe placa de gravat.Lucrurile stau altfel \n cazul unor proiecte plastice personale.Numai artistul decide acum cantitatea [i calitatea semnelor ce con-struiesc proiectul pentru a avea garan]ii de reu[it` \n etapatranspunerii.Tot acea privire istoric` ne poate prilejui o concluzie u[or de accep-tat.Dat fiind c` situa]ia gravurii ca gen plastic a evoluat de la condi]ia

de \nlocuitor de tipar, de component` de baz` a lui prin ]inuta ilus-trativ-documentar` c`tre un gen eliberat de obliga]ii de acest fel,c`tre un tip de art` preocupat de propria evolu]ie, desigur c` [i tipulde abordare a proiectului ar fi evoluat de la rigoare [i exactitateimpersonal` c`tre decizii personale, artistice.Ar fi un punct de vedere simplist, o concluzie hazardat`.Chiar dac` o bun` parte din argumentele trecutului ar servi oasemenea p`rere, nu trebuie pierdut din vedere faptul c` gravura afost f`cut` de persoane, arti[ti sau mai pu]in arti[ti, \n orice cazoameni cu structuri distincte care au f`cut ca tema analizat` s` aibeaspecte mult mai complexe.Sper`m ca paginile urm`toare s` o demonstreze.

Cel de al doilea element, rela]ia cu tehnica de gravare, nu are nici

gr`spunz~nd temelor de figurare plastic`

gr`spunz~nd temelor de figurare plastic`

100 101

Servilismul fra]ilor Dalziel -gravori- fa]` de lucrarea \n creion desenat`de Arthur Houghton (1861) -sus- merge at~t de departe \nc~t st~ng`cia[i platitudinea proiectului nu pierde absolut nimic prin transpunerea \ngravur`, performan]` cu at~t mai remarcabil` cu c~t este vorba deincizare \n lemn -jos-. Ba chiar nu se poate trece cu vederea faptul c` \n

gravur` personajuil binecuv~nteaz` cu m~na st~ng`...

Vom pleca de la premiza c` \ns`[i abordarea proiectului plastic,citit` prin grila sugerat` mai sus, este marcat` de dou` elemente:rostul lucr`rii [i tehnica inten]ionat .


52/81


53/81


54/81


55/81




56/81

p g p

111

n cazul lui Rembrandt \ns`, detalii din dou` gravuri \n metal, "Iisuscu bolnavii" [i "Prezentare la templu" demonstreaz` ne\doielnic c`tirania picturalit`]ii opereaz` [i \n opera grafic` a artistului.

Volumele [i detaliile lor, sc`ldate \n acea lumin` misterioas` carecreaz` atmosfera tuturor tablourilor sale, cu proeminen]e ale c`rorcontururi au fost erodate de lumin` sau cu ad~ncimi care au topitalte limite de forme \ntr-o cea]` \ntunecat`, pot figura cald [iconving`tor repere de morfologie uman` sau orice alt materialstof`, piele, metal sau piatr`-.Aceste trei exemple de gravuri din pagina din dreapta,: aqua forte,lemn [i d`lti]`, fac dovada c`, prin cunoa[terea mijloacelor speci-fice, orice poate fi reprezentat. Apar]in~nd lui: Rembrandt, Durer [i

Bervic, ele demonstreaz` c` indiferent de tehnica [i epoca \n carene afl`m, orice manier` tradi]ional` are resurse pentru a r`spundeoric`rui program de figurare, \ntre pictural-clar obscur, liniar-docu-mentar [i liniar-figurativ plenar.

p g p

110

Uneori \ns`, geometria rece a inciziilor cu ritmuri [i curburi impuse, nuimpieteaz` grav asupra sugestiei materialit`]ii.(Drevet, gravur` \n d`lti]`)


57/81


58/81


59/81


60/81


61/81


62/81


63/81


64/81


65/81


66/81


67/81


68/81


69/81




70/81

gravur` a pictorilor sau desenatorilor consacra]i.

Marea tem` a gravurii \ns` presupunea alegerea acelor semne sim-ple care s` poat` fi manevrabile pe volume din mai multe familii,care s` poat` fi \ndesite sau rarefiate f`r` a-[i pierde \ns` identitateade semn primar dup` incizare.Tocmai aceast` acurate]e a semnului garanta pe de o parte \ncer-neluiri f`r` \nec`ri [i, mai cu seam`, asigura imprim`ri repetate,egale \ntre ele.Venind din sfera de profesionalism a desenului [i picturii, arti[tiirena[terii au adus c`tre gravur` date ale experien]ei lor din

manevrarea tehnicilor de figurare. Era vorba, a[a cum se [tie, de oanume rutin` pozitiv`, de instincte plastice care sus]ineau activi-tatea curent` a profesioni[tilor.

Astfel, linia ca element fundamental de limbaj, contura, delimita [iprin valorare, ajuta citirea volumulor. Chiar \n situa]ia \n care, prinha[uri, construia griurile valor`rii, linia tindea s` sugereze, prin cur-burile sale, cre[terea volumului \n spa]iu.

ntr-adev`r, un gri marc~nd o umbr`, construit din elemente liniarece urm`resc rotunjimea formei, contribuie la definirea acesteia.n gravura rena[terii se configureaz` \n acest fel o nou` tehnic` defigurare ce se folosea de linie ca element al definirii formelor, nunumai ca un mijloc de delimitare \n spa]iu.Era deci o modalitate de a oferi maximum de informa]ii despre aceaform` cu un minimum de mijloace.

Elementul cheie al acestei posibilit`]i era urm`torul:semnele geometrice liniare, drepte sau curbe, care traduceau gri-urile umbrelor, nu-[i p`r`seau subiectul ci urm`reau relieful acelorvolume, se plimbau pe curburile acestora, m`ng~iau suprafa]a lor.

139

Promovarea unor perfec]ion`ri \n tehnicile de reprezentare avea s`se \nt~mple prin transferuri de rutin` artistic`, prin preluarea, dinbagajul de \ndem~n`ri profesionale ale pictorului sau sculptorului,a celor mai curente dar verificate modalit`]i de figurare.Desigur c` acest proces avea s` debuteze cu primele aventuri \n

138

Floren]a 1500 Arta de a muri cu bine -dup` o predic` Savonarola

Anvers - 1487 - Domni]` \n gradin` -xilogravur`


71/81


72/81

excrescen]ele unor volume subliniindu le relieful sau ad~ncindu le


n concluzie ceea ce pierde semnul primar al d`lti]ei fa]` de lemn



73/81

excrescen]ele unor volume, subliniindu-le relieful sau ad~ncindu-le

identitatea \n umbr`, o linie care se plimb` pe reliefuri, subliniindprezen]a acestora...

145

n concluzie, ceea ce pierde semnul primar al d`lti]ei fa]` de lemn,

sub aspectul for]ei, al caracterului, c~[tig` prin fine]e, printr-oexcep]ional` capacitate de nuan]are.Acesta este motivul pentru care men]ionam, la \nceputul studiului,de faptul c` nici cel mai performant tip de tipar industrial nu poatereda seduc]ia unei forma plastice pe m`sura nuan]atei suprafe]e gra-vate \n d`lti]`...

144

Detaliu puternic m`rit, care d` m`sura posibilit ]ilor efective aletehnicii \n d`lti]` de a urm`ri orice form` pe care o propune realul.

Dup` cum se poate remarca, at~t \n cazul liniei incizate sau s`pate,diferen]ele subtile de ad~ncime [i l`]ime a [an]ului, determin`nuan]ate traduceri ale sinuoaselor puls`ri ale volumelor. Practic,cele mai fine volume se pot reg`si \n imaginea gravat`, prin subtile

exerci]ii asupra liniei. Aceasta va descrie sinuos [i modulat,urm`rind cu respect cele mai pu]in sesizabile reliefuri, va umflareliefuri luminate prin linii extrem de sub]iri sau va ad~nci cavit`]iprin linii mai groase [i ad~nci, \ntre]esute.Putem astfel vorbi de o linie docil`, care urm`re[te fidel

Chiar la un detaliu supradimensionat, tes`turile liniilor incizate cud`lti]a sunt at~t fine [i construiesc griuri at~t de nuan]ate, \nc~tlucrarea pare realizat` \n creion...(gravur` de Jan Muller -marchizul Ambrogio Spinola- detaliu

Lu~nd \n studiu acelea[i probleme ale delimit`rii, traducerii vo-lumelor [i ale materialit`]ii, vom identifica modalit`]ile derezolvare a acestora, tipice d`lti]ei. n primul r~nd acurate]ea

inciziei, calitatea ei specific` de ad~ncime, fa]` de lemn, \nseamn`o [ans` suplimentar` cert`, pentru opera]iunile de definire, dedelimitare.Pe de alt` parte, claritatea mai bun` a semnului liniar, fine]ea lui, d`posibilit`]i mai ample de creare a unui inventar de familii de


74/81


75/81


76/81

aceea[i cea]`, albite de o lumin` unificatoare, integrate \n atmos-


deschise are anumite egalit`]i, valori previzibile, o anumit` r`ceal`.



77/81

[ ] g

fer`.Aceste e motivul pentru care tr`s`turile liniare au unghiuri [i rit-muri mai libere, mai personale, iar volumele cresc sau se afund`prin jocul de \ndesire a re]elelor.

n ceea ce prive[te posibilitatea de modula linia chiar \n timpuls`p`rii sau inciziei, cu [ansele suplimentare de coloratur` pe care leofer` astfel, acesta nu putea sc`p` aten]iei arti[tilor marca]i de viz-iunea pictural`.

Evident \ns` c` modalitatea este pus` \n slujba acestei viziuni.Liniile astfel ob]inute, nu mai modeleaz` formele p~n` la limitavolumului lor ci [i \n afara acestora, realiz~nd acea topire \n atmos-fer`, acea fluiditate a traseelor ce descriu nu volume al`turate, ci uncorp alc`tuit prin rela]ia, dialogul dintre volume.Mai concret, aduc~nd \n zona unei scheme geometrice mi[careaacestor linii \n planul lucr`rii, se poate remarca faptul c` semnulprimar se plimb` pe proeminen]ele ansamblului de volume, ca peun corp unic [i nu definindu-l pe fiecare.

153

Varianta unghiurilor mai libere, mai \nchise, face s` vibreze tonul,creaz` valori u[or inegale, cu nuan]e de imprevizibil, pe scurt cu oanume c`ldur`.Pun~nd \n balan]` avantajele [i dezavantajele, prima variant` e maiu[or de st`p~nit, mai controlabil`, [i de aceea nu e de mirare c` estepreferata viziunii liniare. Lipsurile ei sunt sugerate de o anume nor-malitate, de manevr`ri previzibile.Unghiurile apar]in~nd celei de a doua variante traduc gesturi maisincere, mai marcate de temperament, mai curajoase sub aspectul

riscului ca intensitatea tonului s` scape de sub control.narma]i cu aceste aten]ion`ri, ar fi instructiv` analiza unor mostredin ]es`turile liniare ale lui Rembrandt, Goya, Zorn.

152

Este important de re]inut c` \n cadrul acestei viziuni, semneleliniare nu mai urm`resc cu stricte]e curbura volumelor \n spa]iu,\nvelindu-le cu fidelitate, nu-i mai delimiteaz` contururile ci,p`r`sind formele, le sugereaz`, le traduc volumele prin modul \ncare pulseaz` lumina pe suprafa]a lor.

Formele nu mai exist` prin ele \nsele ci creaz` ansambluri, cu\ntrep`trunderi [i pasaje, creaz` familii de reliefuri, ie[ind parc` din

n consecin]` este evident c` tehnicile preferate pentru servireaacestei viziuni sunt: aqua-forte [i aqua-tinta, pointe-seche,

declarate ale artistului care poate miza con[tient, din motive plas-


litografia, ca s` r`m~nem, a[a cum ne-am propus, \n teritoriul celor



78/81

tice personale, tocmai pe importan]a liniei negre ca element funda-mental de figurare.

Spuneam deci c` aceste prime tentative au netezit drumul pentruintegrarea \n aceast` tehnic` a unei mentalit`]i noi, preg`tindterenul pentru viziunea pictural`. i \ntr-adev`r va fi u[or de accep-tat aceast` idee dat fiind c` figurarea prin lumin` presupune o prim`aten]ie sau cel pu]in o aten]ie mai special` pentru modul \n carepulseaz` volumul \n lumin`, a felului \n care lumina \l constituie, \i

d` form`.n ce prive[te apari]ia [i identificarea unor libert`]i de expresie \nlimbajul sever al lemnului, lucr`rile semnate de Nolde sau KarlSchmidt-Rottluf depun m`rturii conving`toare \n sensul celor afir-mate.

155

tradi]ionale.Pa[i preg`titori pe calea \nnoirii mentalit`]ii de figurare, au fostaceia prin care s-a acceptat ideea, mai mult sau mai pu]in evident,c` figurarea prin lumin` este mai proprie materialelor care se cerexcavate, dec~t modalitatea de a ocoli traseele negre care dese-neaz`.n desenele de mai jos se poate vedea c` inten]ia de a ob]ine un tonde gri se poate traduce la fel de bine [i prin trasarea unei re]ele delinii negre pe fond alb dar [i printr-o re]ea de linii albe pe fond

negru.

154

Avantajul fundamental \n cazul liniilor s`pate \n lemn, deci albe,este c` acestea sunt rezutatul unui gest direct, ne-intermediat, \ncare at~t comanda mental` c~t [i componente ]in~nd de instincteleplastice, de temperament, sunt mult mai prezente.Oric~t de mare ar fi priceperea gravorului [i c~t de fidel ar s`pa \njurul semnului negru desenat, va fi vorba de o ocolire, de mimarea

unui gest direct.Nu va mai fi vorba de un semn plastic provenit de la surs`, cutoate atributele sincerit`]ii, ci vom avea de a face cu o restaurare.

Evident c` \n aceast` argumenta]ie nu intr` \n discu]ie inten]iile

Prin subtile [i, mai ales, ingenioase solu]ii de rela]ionare a albuluiincizat \n c~mpul de negru, tr`d~nd copios toate re]eteleconven]ionale de figurare prin semne tip, arti[tii realizeaz` suger`ride volume, contre-jour-uri, pasaje delicate.


79/81


80/81


BIBLIOGRAFIE SELECTIV



81/81

161

ARNHEIM Rudolf - "Art and Visual Perception A Psichology of theCretive Eye" - Ed. University of California Press 1974BAILLY Herzberg Janine - "Dictionnaire de lEstampe en France 1830-1950" Paris - 1985BERGER Richard - "La gravure sur linoleum" Paris 1948BLAND David - "A history of Book Illustration" London 1969BLISS D.P. -"AHistory of Wood Engraving" London 1928BOCK Elfred - "Geschichte der graphischen Kunst" (im "Propylaen") Berlin 1935

BUSSET Maurice - "La technique moderne du bois grav et les procdsanciens des xylographes du XVI eme siecle et des maitres graveurs japon-ais - Paris 1925CURWEN Harold -"Process of Graphic reproduction in Printing" London- 1966EICHENBERG Fritz - "The Art of the Print - London 1976GRIFFITHS Antony - "Prints and Printmaking" - University of CaliforniaPress 1996GROSS Anthony - "Etching, Engraving, and Intaglio Printing" - London- 1970IUCA Simion - "Gravura- Vocabuler de termeni tehnici" - UniuneaArti[tilor Plastici Bucure[ti 1991LARAN Jean -"LEstampe" Paris 1959LANG Lothar -"Expressionist Book Illustration in Germany 1907 1927"- Ed. New York Graphik Society 1976"La Gravure sur bois a travers 69 incunables et 434 gravures" Paris - 1970MASEREEL Frans -"Bilder der Grossstadt" - Carl Reissner Verlag

Dresden 1926MELOT Michel - "L^Estampe Impressioniste" - Paris - 1994

NEUMEYER Alfred -"Drer" - Les Editions G. Cres et C-ie - 1929REMBRANDT Album Leningrad 1978SCHIFFLER Gustav - "Emil Nolde, das graphischen Werk" Cologne 1966WEBER Wilhelm - "Histoire de le Litographie"

160

9.Tehntradgrav

Documents

Transcript of 9.Tehntradgrav