93218315 Organisme Modificate Genetic

7/22/2019 93218315 Organisme Modificate Genetic

1/36

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFacultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

Organisme modificategenetic

STUDENTI: Purcareanu BogdanPelesca Maria Daniela

CATB, AN IV


2/36

AN UNIVERSITAR2011-2012

CUPRINS

1. Organisme Modificate Genetic.1.1. Definiie.1.2. Prezentare generala.1.3. Etapele obtinerii OMG-urilor.1.4. De ce exist OMG.

2. Ingineria genetica si organisme modificate genetic.3. Principalele directii de implementare a O.M.G.

3.1. OMG in domeniul agriculturii-cultura plantelor modificategenetic.

3.1.1. Plantele modificate genetic.3.1.2. Cine cultiva plante modificate genetic.

3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor.3.2.1. Organisme modificate genetic la extrem.

4. Influenta organismelor modificate genetic asupra calitatiimateriilor prime de origine vegetala si animala.

5. Efectele generate de organismele modificate genetic asuprasanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator.5.1. Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si

animalelor cu mutatii genetice.5.2. Riscuri ambietale.5.3. Traseul toxinelor generate de organismele modificate

genetic lanturilor trofice.5.4. Cuantificarea riscurilor pentru sanatatea umana.

6. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic.7. Ce reglementari impune UE?8. Argumente pro si contra9. Concluzii.

Bibliografie

2


3/36

1. Organismele modificate genetic.1.1. Definiie.

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionareaacelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai

bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odatacu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipularispecifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organismecu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG sauGMO (de la englezesculgenetically modified organisms), adica organismegenetic modificate.

Organism Modificat Genetic sau transgenic este termenul cel mai

folosit pentru a definii o planta de cultura sau un animal aparent normale,carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferatgene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar geneumane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.

Organismul modificatgenetic este un organism al caruimaterial genetic a fost alteratfolosind tehnici de ingineriegenetica. Tehnicile ingineriei

genetice constau in izolareasegmentelor ADN ( materialulgenetic) de la o fiinta vie (virusuri,

bacterii, plante, animale si inclusivom) pentru a le introduce inmaterialul ereditar al alteia. Pentruasta, genele care se dorescadaugate fie se ataseaza unui virus

cu care organismul este apoicontaminat, fie se introduc directin nucleul unei celule cu o seringaspeciala.

Notiunea de organism modificat genetic este prezentata pe plan national siinternational astfel:

OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un modcare nu exista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala.Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicaresau transmitere a materialului genetic;

3


4/36

organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin genetransferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precumrezistenta la anumite pesticide si ierbicide;

organismul modificat generic este un organism care contine o combinatie noua

de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care iiconfera noi caracteristici.

1.2. Prezentare generala.

Cercetari privind primele organisme modificate genetic se desfasoara prin anii70, iar primul animal obtinut astfel a fost un soricel, prima planta, tutunul, acestafiind si primul introdus in mediul natural, in 1994. Toate acestea se intamplau inEuropa. La cateva luni apare si prima rosie modificata genetic, de data aceasta inSUA. Tot aici, la scurt timp, apare si soia modificata genetic. Aceste produse nu

numai ca apar ca organisme noi, dar ele sunt si introduse in culturile agricole, deci inmediul natural.

Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibridesi transgenice. Asemanatoare din punctul de vedere al modificarilor produse instructura lor intima (deci si a posibilelor efecte, asupra celor ce ingurgiteazaalimentele produse in acest mod) ele difera doar din perspectiva mijloacelor si ametodelor de realizare a acestor operatii.

Astfel, semintele, plantele si alte organisme hibride, rezulta din recombinareagenetica (incrucisare a genelor sau crossing-over), a materialului genetic de la

doua soiuri diferite, ale aceleiasi specii. Cel mai cunoscut exemplu este oferit de vita-de-vie, ai carei hibrizi rezulta din doua sau mai multe soiuri, prin procesulbinecunoscut al altoirii.

Hibridizarea este un proces, totusi, natural, cu minima interventie umana(acesta are loc doar la nivel de organism). In schimb, manipularea genetica inlaborator, implica un alt nivel de interventie (cel genetic), prin patrunderea in miezulcelulei cu obtinerea organismelor transgenice.

Pentru obtinerea unui organism modificat genetic (OMG), sunt necesareparcurgerea mai multor etape: izolarea si multiplicarea genei de interes; introducereasa, prin vectori, in celula-gazda; selectarea celulelor-gazda care au integrat transgena

in genomul lor; obtinerea unui nou organism care contine ADN modificat saurecombinat; verificarea transmiterii ereditare a caracterului nou transferat, ladescendenti.

Plantele transgenice se obtin prin regenerarea de plante intregi, pornind de laplantulele obtinute prin cultivarea in vitro a celulelor-gazda care au integrattransgena in genomul lor. Urmeaza apoi cultura plantelor transgenice in sere saucamere de aclimatizare iar, in final, cultura experimental in camp.

4


5/36

Cea mai utilizata tehnica pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR(Polymerase Chain Reaction), prin care o secventa de nucleotide este amplificata, cuajutorul ADN-polimerazei care catalizeaza reactia. Dupa fiecare ciclu de reactie, sedubleaza cantitatea de ADN sintetizata in ciclul anterior.

Pentru a putea strabate membranele biologice, gena de interes trebuie sa fieintegrata intr-un vector molecular, cel mai adesea, un plasmid. Este necesara apoi, ogena-marker pentru selectarea celulelor care au integrat transgena in genomul lor.

Genele-marker cele mai utilizate codifica rezistenta la un anumit antibiotic.Principalele cinci specii de plante modificate genetic, din punct de vedere al

suprafetei cultivate in lume sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%),rapita(3%).

O trasatura comuna a tuturor soiurilor de plante modificate, apartinandgeneratiei a doua de biotehnologii, o reprezinta faptul ca acestea au inserate ingenomul lor si o secventa de gene menita sa inhibe germinatia oricaror seminte

salvate dupa strangerea recoltei. Si aceasta deoarece companiile producatoare auobservat ca un procent insemnat de fermieri (20-30% dintre cultivatorii de soia si unmare numar de cultivatori de grau) se reintorc pe piata semintelor o data la 4-5 ani.Lucru care, cum era si firesc, trebuia remediat, deoarece marile companii nu dorescsa-si transfere o parte din profit fermierilor. Cu alte cuvinte, exista un conflict deinterese in companiile producatoare si fermieri, iar noi, consumatorii, suntem undevala mijloc si tot noi suntem cei care avem de suferit de pe urma acestei paranoia astiintei, cu implicatii majore economice si uriase interese financiare.

1.3. Etapele obinerii OMG-urilor.

Alimentele modificate genetic (OMG) sunt produse ce au calitti nutritivesimilare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. "Noilealimente" sunt rezultatul ingineriei genetice.

Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale: omg-urile sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui

uman, al carui material genetic a fost modificat altfel incat prin incrucisaresi/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila dereproducere sau de transferare de material genetic;

identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes; introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda; selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de

la o singura celula transgenizata;

5


6/36

verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, ladescendentei organismului transgenic.Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei

genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de

utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unortehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nuexista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pedeplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a specialistilor.

1.4. De ce exista OMG?

Caracteristicile urmarite prin aceste transformari artificiale sunt rezistenta laanumite boli si daunatori, toleranta la erbicide si inserarea unor proprietati demarketing. Se doreste de asemenea cultivarea de plante acolo unde conditiile de

mediu0 nu o permit, cum ar fi temperaturile ridicate, gerul, seceta, salinitatea sauaciditatea solului.

Acestea din urma, cele mai promovate, isi propun sa salveze de la foametetarile din lumea a treia.

2. Ingineria genetica si organisme mogificate genetic.

In anul 1865, GREGOR MENDEL a comunicat rezultatul cercetarilor saleprivind hibridarea la plante, marcand inceputurile geneticii, stiinta ereditatii. El a fost

primul naturalist care a aplicat cu succes teoria probabilitatilor, pentru a explicafenomenul de dominanta si segregare a factorilor ereditari la hibrizi, fiind consideratunul dintre fondatorii geneticii ca stiinta.

Cercetarile lui MENDEL au ramas necunoscute pna n 1900, cand au fostredescoperite de HUGO de VRIES, CORRENS si TSCHERMACK, simultan siindependent unul de celalalt, moment care marcheaza cu adevarat aparitia geneticiica stiinta.

Dupa 1970 s-au dezvoltat considerabil cercetarile de inginerie genetica care isipropune: izolarea si sinteza artificiala a genelor, transferul intraspecific siinterspecific a genelor, de la organisme procariote la cele eucariote si invers,

manipularea materialului genetic la nivel celular prin realizarea de haploizi prinandrogeneza experimentala la plante, crearea de microorganisme capabile sasintetizeze aminoacizi, proteine, hormoni, vitamine, antibiotice, s.a.

In 1981, BERG si GILBERT, au reusit sa sintetizeze in vitro si sa construiasca omolecula de ADN-recombinant, prin care s-au demarat spectaculos cercetarile indomeniul ingineriei genetice si ale biotehnologiilor.

6


7/36

Dintre realizarile spectaculoase, in acest domeniu, din ultima jumatate a secolului20, merita mentionate:

1951 - primul transfer de embrioni la o vaca;1952 - primul vitel nascut prin insamantare artificiala;1952 - prima clonare la amfibieni;1952 - prima planta regenerata in vitro;1970 - prima planta regenerata pornind de la protoplasti;1972 - primul hibrid interspecific obtinut prin fuziune de protoplasti (la tutun);1973 - identificarea plasmidului Ti (tumor inducting);1978 identificarea primei gene umane;1983 - obtinerea primei plante transgenice;1984 - prima nastere umana, pornind de la un embrion congelat;1985 - prima planta transgenica rezistenta la o insecta;1986 - prima clonare la mamifere, utilizand celule embrionare;

1987 - prima planta transgenica rezistenta la ierbicid;1983 - prima cereala transgenica;1991 - prima utilizare a unui segment de ADN ca medicament;1995 - primul copil pornind de la fecundarea in vitro a unui ovocit;1997 - prima clonare somatica in vitro la mamifere (oaia Dolly);2001 - descifrarea genomului uman (dupa Mihaela CORNEANU,2001).La noi in tara primele cercetari de genetica au fost efectuate inca inainte de 1900.

C.VASILESCU (1840-1902) a urmarit in experientele hibridologice modul de

transmitere a unor caractere la suine, semnaland fenomenul de dominanta sirecesivitate precum si segregare n generatia F2.Realizari remarcabile s-au obtinut la Institutul Agronomic Bucuresti mai ales in

domeniul geneticii cantitative (T. CRACIUN). Realizari deosebite in domeniulameliorarii plantelor au fost obtinute de N.N. SAULESCU, la grau, Al.VRANCEANU la floarea soarelui, CABULEA si O. COSMIN, la porumb, L.DRAGHICI la orz s.a.

Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici carepermit introducerea in patrimonial genetic al unei celule a uneia sau a mai multorgene noi, numite de interes, fie modificarea unor gene prezente deja in celula.

Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetica mai este denumita simodificare genetica, transformare genetica sau transgeneza, iar produsele produseleobtinute poarta numele de organisme modificate genetic sau organisme transgenice.

Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de proteine;

7


8/36

cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si

soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata sialte produse alimentare;

chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzimaextrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi;

fitaza obtinuta din OMG (elibereaza fosforul care este legat ca fitatnedigerabil) si care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta

pasarilor si porcilor; vitamine si arome alimentare.Ingineria genetica care este n plina dezvoltare isi propune : Sa realizeze o molecula de ADN cu o secventa eliminata sau blocata din punct

de vedere functional realizand un cariotip transgenic sau knock out Sa creeze un ADN cu o secventa suplimentara (un hibrid) Sa nlocuiasca intr-o molecula de ADN o secventa cu alta(o himera) Sa obtina un ADN care sintetizeaza molecule fluorescenteTot ingineria genetica a pus la punct tehnica reproducerii prin clonare . Orice

fiinta eucariota provine din doi parinti fiecare din ei contribuind cu cate un sethaploid de cromozomi.

In reproducerea prin clonare care presupune o tehnologie foarte avansata - seobtine o fiinta noua cu materialul genetic provenind de la un singur parinte. Cumacest material genetic al noii fiinte nu mai sufera nici un mixaj el ramane identic cucel al parintelui sau ca in cazul fratilor gemeni univitelini(monozigotici)provenitidintr-un singur zigot(ou).

De aceea relatia dintre fiinta ce a donat genomul sau si noua fiinta creata nlaborator este ambigua caci este n acelasi timp verticala de tip filiatie,dar si

orizontala de fratern.

3. Principalele directii de implementare a O.M.G.

3.1. OMG in domeniul agriculturii-cultura plantelor modificate genetic.

8


9/36

Transformarea genetica a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de laobtinerea primelor gene himere, in anii saptezeci ai secolului trecut, la regenerarea

primelor plante transformate genetic purtand gene straine . In ultimul deceniu, s-aajuns la eliberarea n camp si cultivarea pe scara larga a plantelor transgenice, de la1,7 ha in anul 1996 la 39,9 milioane ha n anul 1999. Metodele utilizate pentrutransferul eficace al alogenelor n organisme vegetale receptoare au cunoscut, deasemenea, un progres nu mai putin spectaculos, de la metode simple pana laadevarate metode razboinice, de impuscare directa a ADN n tesuturile tinta. Odatacu dezvoltarea metodologiei de izolare si clonare a genelor, respectiv a metodelor detransfer n celulele vegetale, un numar tot mai mare de plante au fost supusetransgenozei, incluzand grupele cu o mare importanta economica: cerealele,leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. In literatura despecialitate, s-au publicat o serie de sinteze sau chiar carti referitoare latransformarea genetica a plantelor.

Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de catre Watson iCrick la nceputul anilor 1950 a dus la cunoasterea fundamentului biologic al specieiumane dar si a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a fscut posibilainterventia in genom in cadrul tehnicilor de inginerie genetica. Aplicarea acestortehnici la plante a fcut posibila obtinerea unor specimene modificate genetic.

Odata cu inceputul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic(adicamanipularea directa a genelor de catre om) permit extragerea unei gene din genomulunui organism si reimplantarea ei in genomul unui alt organism, apartinand unei altespecii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgeneza, pentru ca el

presupune traversarea barierelor care, pana nu demult, impiedicau schimburile degene intre specii diferite, mai ales intre cele apartinand unor regnuri diferite. Genacare codifica un caracter pe care dorim sa-l transferam unui alt organism se numestegena de interes, devenita in momentul transferului efectiv transgena, iar organismulreceptor va fi numit prgenism transgenic. Mai mult geniul genetic permite astazichiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al uneiaceleiasi specii, prin inactivarea, modifivarea sau prin adaugarea(aditia) uneia din

propriile sale gene.Sigla OMG desemneaza, asadar, orice organism al carui patrimoniu genetic a

fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic. Practic, obtinerea unui

OMG implica urmatoarele etape principale: identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes; Introducerea ei(prin

diversi vectori) in celula gazda; selectarea celulelor gazda care au integrat transgena n genomul lor; obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de

la o singura celula transgenizata;

9


10/36

verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, ladescendentii organismului transgenic.Organismele modificate genetic create si cultivate pe scara larga in Statele

Unite ale Americii sunt acceptate de guvernele unor tari ale lumii (care merg pana

la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, in schimb,cu neincredere de nenumarate alte tari si respinse cu vehementa de organizatiileecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Unii specialisti chiar auajuns s defineasca, mai in gluma, mai n serios, organismele modificate genetic ca osolutie periculoasa la o problema inexistenta.

Progresele realizate in ultimii ani in stiinta si in tehnologie au avut un impactputernic asupra sectorului agricol si asupra celui alimentar din intreaga lume.Metode inovatoare de productie au revolutionat si chiar au eliminat numeroasesisteme traditionale, afectand capacitatea de producere a hranei pentru o populatieaflata in expansiune continua.

Aceste evenimente au generat numeroase schimbari in economie si inorganizarea sociala, dar si in gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost

bulversat de progresele tehnologice, care au permis nu doar obtinereaameliorarilor genetice prin selectie, ci si crearea de noi combinatii genetice pentrua obtine vegetale, animale i pesti cu rezistenta si productivitate teoretic mult maimare. Biotehnologia moderna ofera noi posibilitati de dezvoltare in sectoare foartediverse, de la agricultura la productia farmaceutica, iar dezbaterile la nivel mondialasupra organismelor modificate genetic sunt fara precedent n ultima perioada si au

polarizat atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe cea a producatorilor de bunuri

alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, ainstitutiilor publice si a factorilor de decizie.Punerea la punct a organismelormodificate genetic este astazi, fara indoiala, un subiect care ridica numeroase

probleme de etica referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei. Plantelmodificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimiiani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare aingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specificeingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iarimpactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut iscapa cu totul sferei de control alspecialistilor.

Transferul de gene apare si in agricultura conventionala dar, spre deosebire deingineria genetica, acesta are loc intre indivizi apartinand aceleiasi specii sau intrespecii inrudite. Marea diversitate a speciilor de plante si de animale existente astaziatesta faptul c intotdeauna s-au produs modificari n zestrea genetica a acestora.Insa, de notat, toate modificarile s-au produs treptat, n mod firesc, de-a lungul unor

perioade foarte mari de timp i, un fapt care iarasi trebuie retinut, de la sine, farainterventia omului. Ingineria genetica este, deci, o noua tehnologie care implica

10


11/36

manipularea genelor. Datorita limbajului universal al genelor (codul genetic),oamenii de stiinta pot transfera gene intre diferite specii care nu sunt inrudite(animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot fi transferatela o planta de tomate sau la capsuna pentru a le conferi rezistenta sporita latemperaturi foarte scazute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie suntfortate sa produca substantele chimice ale pestelui, tocmai datorita acestui limbajuniversal, ele ajungand sa elaboreze, de pilda, o substanta pe care pestii o produc, inmod normal, pentru a supravietui in apa rece.

Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic,prezentate ca avand o importanta majora in alimentatie, cum sunt porumbul sicartofii rezistenti la insecte, fasolea si soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic),rosiile cu coacere intarziata si cu continut ridicat de substanta solida. Cat desanatoase sunt pentru consum este o alta problema.

In ultima perioada, au fost create si organisme modificate genetic in scop

nutritional. Daca plantele transgenice realizate in scop tehnologic constituie primageneratie de alimente modificate genetic, modificarile genetice care vizeazaimbunatatire calitatii nutritive a alimentelor se constituie n a doua generatie deastfel de produse. In cadrul acestei noi generatii de OMG se includ uleiurile a carorcompozitie a fost modificata in vederea imbunatatirii raportului intre acizii grasisaturati si cei nesaturati, orezul auriu, cu un continut mult mai ridicat de

provitamina A, amidonul cu proportia dintre amiloza si amilopectina modificata invederea cresterii capacitatii de gelificare etc.

Specialistii apreciaza ca, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetica, se

altereaza grav hotarele pe care speciile le-au stabilit in mod firesc intre ele de-alungul evolutiei. In opinia unora, combinarea genelor speciilor care nu se inrudesc,prin modificarea permanenta a codului genetic, este foarte posibil ca noile organismecreate sa transmita urmasilor, prin ereditate, schimbarile genetice induse. Multiexperti se tem, nu fara argumente, ca ingineria genetica va genera pierderea

biodiversitatii, inlaturand barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungultimpului. Studii efectuate de acestia demonstreaza ca introducerea masiva siiresponsabila in circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice,rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la disparitia unor vietuitoare care sehranesc cu semintele provenite de la ierburi si buruieni.

In ultimele decenii, inrautatirea conditiilor pedoclimatice, diminuareaprogresiva a resurselor naturale si explozia demografica au justificat cautarea unorsolutii de diversificare a raselor de animale si a soiurilor de plante, de sporire a

productivitatii culturilor prin cresterea rezistentei la daunatori si la conditii de mediuneprielnice (frig, seceta, soluri sarace etc.), de modificare in sens favorabil acompozitiei chimice. Solutiile s-au concretizat in aplicarea unor procedee pe cat denecontrolate, pe atat de stiintifice de modificare a zestrei genetice.

11


12/36

Suprafata cumulata cultivata pe plan mondial cu plante transgenice in aceastaperioada este de 577 milioane ha.

In anul 2006, sase tari au cultivat 97,5 milioane ha 95% din suprafatamondiala de plante modificate genetic . Pe primul loc se situeaz SUA, cu 54,6milioane ha (53% din total), urmate de Argentina 18 milioane ha (18%), Brazilia 11,5 milioane ha (11%), Canada 6,1 milioane ha (6%), India 3,8 milioane ha(4%) i China 3,5 milioane ha (3,5%). Restul de 5% din suprafata a fost cultivatade saisprezece tari (mpreuna, 4,5 milioane ha): Paraguay, Africa de Sud, Uruguay,Filipine, Australia, Romania, Mexic, Spania, Columbia, Iran, Honduras, Portugalia,Germania, Franta, Cehia si Slovacia.

Sase din cele 25 de tari membre ale UE (Spania, Franta, Cehia, Portugalia,Germania si Slovacia) au cultivat n anul 2006 porumb modificat genetic pe cca8.500 ha (fata de 1.500 ha n anul 2005).

Spania cultiva inca din anul 1998 porumb modificat genetic (rezistent la atacul

de Ostrinia nubilalis) pe suprafete semnificative (peste 60 mii ha n anul 2006).Principalele specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial in

anul 2006 sunt:Soia 58,6 milioane ha (57% din suprafata totala de plante transgenice),

cultivata in: SUA, Argentina, Brazilia, Canada, Paraguay, Uruguay, Romania, Africade Sud si Mexic.

Porumbul 25,2 milioane ha (25%), cultivat in: SUA, Argentina, Canada,Africa de Sud, Uruguay, Filipine, Honduras si, pe suprafete mai mici, in sase statemembre ale UE: Spania, Germania, Franta, Portugalia, Cehia si Slovacia.

Bumbacul 13,4 milioane ha (13%), cultivat in: India, SUA, China,Argentina, Australia, Mexic, Africa de Sud si Columbia.Rapita canola 4,8 milioane ha (5%), cultivata n SUA si Canada.Lucerna toleranta la erbicide, planta perena modificata genetic, a fost cultivata

pentru prima dat in anul 2006, in SUA (pe 80.000 ha).Alte specii de plante modificate genetic s-au cultivat pe suprafete mai mici

(dovlecel si papaya in SUA, orez in Iran, garoafe in Olanda).

3.1.1. Plantele modificate genetic.

Prima planta modificata genetic a fost introdusa in mediu in 1994 in SUA.Deci foarte recent. Exista 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate la nivelmondial:

culturi insecticide: plantele functioneaza ca un insecticid, omorand insectelecare care le consuma;

12


13/36

culturi rezistente la un erbicid neselectiv, care in urma aplicarii distruge toataflora din campul agricol, cu exceptia plantei modificate genetic;

culturi care combina ambele proprietati.Alte culturi modificate genetic includ plante rezistente la boli, sau care au

dezvoltate proprietatile nutritive: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si

soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima

extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; vitamine si arome alimentare.

Tabel 1. Tipuri de culturi modificate geneticCultura Caracteristici Regiuni/tari ce aproba

cultivarea

Porumb rezistenta la insecte;toleranta la ierbicide

Argentina,SUA,Canada,UE, Africa de Sud

Soia toleranta la ierbicide Argentina,SUA,Canada,Africa de Sud, UE

(experimental)Rapita toleranta la ierbicide;

continut mai mare deacizi grasi cu lant molecular

mai lung

Canada,SUA

Cicoare toleranta la ierbicide UE (numai pentrureproducere)

Dovlecel rezistenta la virusuri Canada,SUA

13


14/36

Cartof rezistenta la insecte;toleranta la ierbicide

Canada,SUA

Sfecla dezahar

rezistenta la ierbicide;rezistenta la virusuri;toleranta la seceta;

rezistenta la daunatori

SUA (din 2008), Canada

3.1.2. Cine cultiva plante modificate genetic?

Romania face parte dintre cele 16 tari din lume unde exista culturi modificategenetic. In lume, culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6milioane de fermieri in 16 tari: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria,Columbia, Germania, Honduras, India, Mexico, Romania, Africa de Sud, Spania siUruguay. Cele patru mari culturi de plante modificate genetic sunt:

S

oia

Porumb

14


15/36

Bumbac

15


16/36

Rapita

Singura leguma modificata genetic care poate fi cultivata legal in Romaniaeste soia, a declarat ziarului Evenimentul Zilei Gheorghe Mencinicopschi,directorul Institutului de Chimie Alimentara. Romania a adoptat in anul 2002 olege care reglementeaza regimul culturilor si al importurilor de legume sau semintemodificate genetic. Conform actului normativ, o planta modificata genetic nu poatefi cultivata decat cu aprobare, iar soia este singura pentru care s-a dat aceasta

aprobare. In 2002, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic pe o suprafatade circa 30.000 de ha. In 2003, nu am date, deoarece aceasta chestiune a intrat subjurisdictia Ministerului Agriculturii, a adaugat directorul Mencinicopschi.Directorul Institutului de Chimie Alimentara spune ca soia modificata genetic estenaturala 100%, chiar daca este o leguma obtinuta cu ajutorul ingineriei genetice.Practic, soia modificata genetic este soia rezistenta la un ierbicid. Rezistenta esteconferita de gena unei bacterii care trieste in sol.

3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor

Animalul modificat genetic reprezinta acel animal care a suferit in moddeliberat modificari ale genomului, genomul fiind responsabil pentru transmitereaereditara a unor caracteristici specifice speciei. Genomul animalelor manipulategenetic contine gene ce provin de la alte animale din aceeasi specie sau speciidiferite. Genele inmagazineaza informatia genetica necesara pentru formarea sifunctionarea normala a unui organism, insa ele pot fi manipulate artificial astfelincat caracteristicile de baza ale animalului care a suferit o astfel de operatie sa fiemodificate. Spre exemplu, unui embrion i se poate implanta o gena care sa sistezefunctionarea altor gene continute in mod natural de catre acesta.

Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost soarecele, simai apoi a fost urmat de catre iepuri, porci, oi si bovine.Aceste animale sunt produse acum la scara larga deoarece sunt folosite in

cercetarile biologice si medicale, in productia de medicamente, in medicinaexperimentala si in agricultura. Un exemplu concret ar fi vitele modificate din

punct de vedere genetic pentru a produce lapte ce contine anumite proteine umane,folosite in tratamentul emfizemelor umane, astfel reducandu-se considerabil costultratamentului sau alte animale care au suferit modificari la nivelul genomului astfel


17/36

incat sa dezvolte simptomele anumite boli si astfel sa faca facila studiereatratamentelor pentru acestea.

Acest lucru a fost posibil datorita celor doi cercetatori de renume mondial,Watson si Crick, care in anul 1953 au descoperit structura ADN-ului, ceea ce afacut ca cercetariile din domeniul biologiei moleculare sa poata lua un avant

considerabil. Tehnologiile folosite au combinat tehnici si expertize din domeniiprecum biochimie, genetica, biologie celulara, biologia dezvoltarii simicrobiologie, iar prin intermediul acestora s-au produs progrese extraordinare inrecombinarea ADN-ului, clonarea genetica, analiza expresiei genelor procesul

prin care ia nastere o proteina, harta genomica. Principiul de baza al producerii deanimale modificate genetic este introducerea uneia sau mai multor gene de

provenienta straina in ADN-ul animalului care urmeaza sa fie modificat. Geneleintroduse trebuie sa fie transmise in linia germinala astfel incat fiecare celulagerminativa a animalului sa contina acelasi material genetic modificat.

Exista 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct devedere genetic: Microinjectarea de ADN ce consta in transferul de gene (care sunt

recombinate, iar mai apoi clonate) care provin fie de la animale din aceeasispecie, fie de la animale apartinand unor specii diferite, in pronulceul uneicelule reproductive (gametice). Celule manipulate sunt cultivate in vitro

pana la un anumit stadiu de dezvoltare si introduse apoi in organismulfemelei purtatoare.

Transferul de gene mediat de retrovirusi ce implica retrovirusi folositi ca

vectori pentru a transfera materialul genetic intr-o celula gazda, care maiapoi da nastere unui organism ce contine tesuturi sau parti de la alte specii.Organismele ce prezinta aceleasi modificari sunt imperecheate timp de circa20 de generatii pentru a putea da nastere unor indivizi homozigoti care sa

prezinte in mod caracteristic genele dorite. Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem care consta in

izolarea celulelor stem capabile de multiplicare si specializare, din embrion.Dupa care gena dorita este introdusa in aceste celule, care mai apoi suntincorporate intr-un alt embrion din care ia nastere organismul cucaracteristici specifice genei manipulate.

Dintre acestea, transferul de gene prin microinjectare este cea mai utilizatametoda pentru a produce animale de ferma. Pentru ca gena dorita sa se poatatransmite in descendenta sunt imperecheate animale care prezinta aceeasimodificare genetica. Insa in ciuda tuturor acestor eforturi din aceasta metodarezulta un numar foarte mic de animale care sa prezinte modificarea, spre exempludintr-un esantion de 7000 de ovule de scroafa modificate genetic cu o genaspecifica, doar 0,6% au manifestat la nastere caracteristicile dorite.


18/36

Spre deosebire de primele doua metode care permit studiul prezentei genelormodificate doar pe indivizi vii, transferul de gene mediat de celulele embrionarestem permite acest studiu in toate stadiile de dezvoltare celulara.

Am adus in discutie acest subiect deoarece are o importanta deosebita pentruagricultura si multe dintre statele care sunt renumite pentru productii mari de carne,

lapte si alte produse de provenienta animala profita de pe urma acestor descoperiribiotehnologice pentru a-si spori productivitatea.

Impactul pe care il au aceste animale asupra ramurii zootehnice a agriculturiieste unul de luat in seama pentru ca stim cu totii cat de greu este sa obtii animalecare sa abia o productie cat mai mare de lapte, carne sau lana prin metodatraditionala de imperechere selectiva. Ai nevoie de timp pentru a obtine rezultateledorite si cu toate acestea se poate ca rezultatul acestor imperecheri sa nu fiemultumitor. Recurgand insa la metoda modificarii genetice timpul in care se potobtine caracteristicile dorite pentru animalele de ferma este cu mult mai scurt, iar

precizia manifestarii lor este mult mai mare. In felul acesta fermierul obtine ocrestere considerabila a productivitatii.Calitatea produselor este si ea foarte importanta pentru fermierul care

doreste sa-si valorifice produsele obtinute de la animale. Cu ajutorul modificarilorgenetice pe care le sufera animalele de ferma aceasta se poate imbunatatii deasemenea . Spre exemplu au fost create vaci care sa produca lapte in cantitati maimari si de o calitate superioara, cu mai putina lactoza sau colesterol, porci si bovinecare sa dezvolte masa musculara mai mare, deci mai multa carne sau oi care sa deamai multa lana. Modificarea genetica e o alternativa mai sanatoasa la prostul obiceial fermierilor de a folosi hormoni de crestere in hrana animalelor, acestia ramanandstocati ca rezid in produsele animaliere duc la scaderea calitatii acestor.

3.2.1. Organisme modificate genetic duse la extrem.

Pestele Fluorescent.

Este primul organismtransgenic care a fost acceptat caanimal de companie. A fost obtinut

prin incrucisarea unor gene straine cucromozomii cunoscutului peste Zebra,inainte de eclozarea icrei. Geneleapartin unor vietati marine care emanalumina. S-au obtinut astfel zebre rosiisi verzi care in timpul zilei absorblumina iar noaptea devinfosforescente. Au fost create initial

pentru a fi folosite drept sistem deavertizare in cazul poluarii, dar cutimpul au patruns pe piata pestilor de

acvariu.


19/36

Dolionul.Acesta este probabil cel mai elocvent exemplu al evolutiei stiintei.

Dolion-ul este rezultatul combinarii genelor unui caine cu cele ale unui leu.Este similar ligrului (incrucisarea dintre un leu si un tigru), exceptie facandfaptul ca cel din urma se poate produce si in mediul natural, fara a se

interveni asupra ADN-ului.

Lemuratul.Este un animal de companie pentru oamenii foarte bogati din China.

Asa cum ii sugereaza si numele este rezultatul incrucisarii genelor dintre unlemur si o pisica. Este mai agresiv decat o felina domestica obisnuita dar numai mult decat un caine Chihuahua. Numele stiintific al acestei vietati esteProlos Fira.

4. Influenta organismelor modificate genetic asupra calitatiimateriilor prime de origine vegetala si animala.

Dupa ce ani de zile s-au obtinut organisme modificate genetic inbeneficiul fermierilor si fabricantilor de produse alimentare (generatia I dealimente modificate genetic), tehnicile de inginerie genetica au nceput sa fiefolosite pentru modificarea calitatilor nutritive ale alimentelor, ceea ceconduce la aparitia celei de a doua generatii de alimente modificate genetic,alimente proiectate in beneficiul consumatorilor.

Cele mai multe organisme modificate genetic, utilizate drept sursealimentare, apartin lumii vegetale. n tabelul 2 sunt prezentate plantele care,


20/36

pe langa modificarile cu scop agricol, prezinta modificari genetice efectuatein scop nutritional.

Avand in vedere evolutia cultivarii plantelor modificate genetic lanivel mondial, se preconizeaza ca in viitorul apropiat sa inceapa si cultivarea

plantelor cu modificari genetice realizate in scop nutritional.Dintre organismele animale, pestii au fost modificati genetic cu scopul

de a se constitui in sursa de alimente cu proprietati nutritionale imbunatatite.In tabelul 3 sunt prezentati pestii asupra carora se experimenteaza transferulde gene n beneficiul consumatorilor.

Cererea actuala de carne de peste sugereaza ca in viitorul apropiat,pestii modificati genetic pot deveni o sursa importanta de hrana, atat pentrutarile dezvoltate cat si pentru cele subdezvoltate. Totusi, acest lucru va fi

posibil doar cu acceptul consumatorilor.Alte organisme modificate genetic din categoria celor utilizate ca

surse de alimente de origine animala (porcine, ovine, bovine si pasari) suntdeparte de momentul in care vor aparea pe piata. Metodele utilizate pentru


21/36

obtinerea lor sunt in prezent scumpe si ineficiente. La introducerea pe piata aacestora hazardurile potentiale care le sunt asociate vor trebui evaluate atent.In plus, ingrijorarea publica privind etica manipularii genetice a animalelordomestice este mai mare decat in cazul plantelor.

Asadar, alimentele care provin din organisme modificate genetic n

scop nutritiv nu sunt in prezent disponibile pe piata, desi pot fi create nlaboratoare.

Modificarile compozitionale sunt realizate cu scopul de a imbunatativaloarea nutritiva a alimentelor sau calitatile de prelucrare ale acestora.

Una dintre primele modificari genetice efectuate cu scop nutritional avizat modificarea compozitiei uleiurilor, avand in vedere eficienta dietelor

bogate n acizi grasi nesaturati, in special in acid linolenic, in normalizareadislipidemiilor. Uleiul de soia, palmier si rapita prezinta, in urmamodificarilor genetice suferite de plantele din care este extras, un raport

imbunatatit intre acizii grasi saturati si nesaturati. In aceste conditii,nutritionistii pot recomanda consumul de astfel de uleiuri pentru a preveniaparitia bolilor cardiovasculare si a reduce numarul persoanelor afectate deateroscleroza.

O alta modificare genetica, ce are atat implicatii nutritionale cat si defabricatie, se refera la modificarea amidonului. Modificarea proportieiexistente in mod normal intre cei doi polimeri continuti de amidon, amilozasi amilopectina, conduce la obtinerea de amidonuri destinate unor scopuri

bine definite, cum sunt imbunatatirea proprietatilor de gelificare sauingrosare si absorbtia redusa a uleiului in timpul procesului de prajire. Deasemenea, amidonurile modificate din plantele modificate genetic reductratamentele chimice pe care acestea trebuie sa le sufere post-extractie

pentru a li se modifica structura n concordanta cu domeniul de utilizare.Tot din motive nutritionale, ingineria genetica a fost folosita pentru a

obtine grau care permite fabricarea painii cu continut ridicat de amidonrezistent (forma de amidon care exercita efecte benefice asupra starii desanatate, asemanatoare celor produse de fibrele alimentare).

Ingineria genetica poate fi de asemenea utlizata pentru a imbunataticompozitia alimentelor de baza din tarile sarace din Africa, Asia i America

Latina, unde posibilitatea de alegere a alimentelor este limitata, motiv pentrucare apar frecvent carente de macro si micronutrienti (vitamine, minerale).Spre exemplu, Institutul Federal pentru Tehnologie din Elvetia a creat

un orez modificat genetic cu continut ridicat de provitamina A. Acest orez,care are boabe galbene si a devenit cunoscut sub denumirea de orez auriu, afost proiectat special pentru cele circa 700 de milioane de persoane caresufera de carenta in vitamina A si care consuma orezul ca hrana de baza.


22/36

Tehnicile conventionale de obtinere a unui astfel de orez nu suntaplicabile, deoarece nu exista nici o varietate de orez care sa produca

provitamina A n endosperm. Utilizand tehnicile de inginerie genetica,intreaga cale de biosinteza a provitaminei A a fost introdusa orezuluifolosind doua gene: una provenind de la narcise si alta de la o bacterie.

Realizatorii orezului auriu cred ca acesta poate furniza circa jumatate dinnecesarul zilnic de vitamina A prin consumul unei portii de 300 g orez pe zi.

In plus, orezul auriu a fost modificat si in scopul solutionarii unei alteprobleme nutritionale majore: carenta de fier, care afecteaza 2,15 miliarde depersoane. Asadar, pe langa genele pentru sinteza -carotenului, orezul auriucontine o gena care mareste gradul de absorbtie a fierului din sol si alta caremreste gradul de absorbie a acestuia in organismul uman.

Un alt aliment modificat genetic, cu posibile beneficiipentru sanatatealocuitorilor din tarile in curs de dezvoltare,este un orez care are un

randament de obtinere cu 30% mai mare decat orezul normal. Ca si orezulauriu, acesta se afla inca in stadiu de cercetare. Nu intotdeaunaimbunatatirile nutritionale obtinute folosind tehnicile de inginerie geneticasunt considerate a fi un succes.

De exemplu, incercarea de a imbunatati continutul de aminoacizi alsoiei a fost o nereusita pe considerente alergice. Soia a fost modificatagenetic utilizand gene de la alunele de Brazilia, care contin concentratiiridicate de aminoacizi cu sulf, iar transferul realizat a inclus si gene ale uneisubstante alergene. Deoarece derivatele din soia sunt utilizate ca ingredientealimentare, soia cu continut imbunatatit de aminoacizi cu sulf a fostdesemnat necorespunzatoare pentru utilizare in alimentatie.

A stabili daca un aliment provenit dintr-un organism modificat geneticeste sigur pentru consum presupune compararea lui cu un alimentconventional similar, despre care se stie ca nu a creat probleme in decursulconsumului sau, si aprecierea ca este substantial echivalent cu acesta.

La crearea conceptului echivalentei substantiale si-au aduscontributia mai multe organizaii internationale independente (FAO, WHO,OECD, ILSI Europe) si grupuri de experti (NNT, SCF, ILSI Europe).

Aplicarea conceptului echivalentei substantiale permite incadrarea

alimentelor care provin din organisme modificate genetic in trei categorii(Recomandarile Comisiei 97/618/EC):Categoria I: alimente modificate genetic care sunt substantial

echivalente cu alimentele conventionale. Aceste alimente se considera la felde sigure ca alimentele traditionale, incat nu mai e nevoie de a le evalua pecriterii de siguranta alimentara.

Categoria a II-a: alimente modificate genetic care sunt substantialechivalente cu alimentele conventionale, cu exceptia uneia sau unor


23/36

diferente bine definite. In acest caz, alimentele modificate genetic vor fievaluate din punct de vedere al sigurantei alimentare doar in ce privestediferentele semnalate.

Categoria a III-a: alimentele modificate genetic nu sunt substantialechivalente cu alimentele conventionale, fie pentru ca diferentele nu sunt

bine definite, fie pentru ca nu exista un aliment conventional cu care sa fiecomparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluari atat din punct devedere nutritional cat si de siguranta alimentara.

Majoritatea alimentelor care deriva din organisme modificate geneticsunt incluse n categoria I si a II-a, dar alimentele modificate genetic inscopuri nutritionale sunt incluse in categoria a III-a. Pentru un numarapreciabil de alimente modificate genetic in scop nutritional nu se gasesteelement de comparatie (ex. orezul auriu), de aceea ele necesita evaluarispeciale, mai ales cand procesul de prelucrare nu elimina diferentele dintre

alimentul modificat genetic si cel conventional.Daca echivalenta substantiala nu poate fi stabilita, trebuie realizateevaluari preliminare adecvate, mai intai pe animale si apoi pe oameni.Consecintele nutritionale trebuie evaluate pentru nivelul normal si maxim deconsum, iar datele privind compozitia nutritiva trebuie sa tina seama demodificarile care pot sa apara in timpul depozitarii si prelucrarii alimentelor.Trebuie evaluat si efectul prezentei factorilor antinutritivi asupra valoriinutritive a intregii diete. Numarul de persoane implicate in aceste studiitrebuie sa fie suficient de mare pentru ca rezultatele sa aiba semnificatiestatistica. Apoi, toate studiile trebuie sa concorde cu elementele relevante si

principiile etice din ghidurile despre bunele practici clinice si bunele practicide laborator.

Companiile producatoare de alimente modificate genetic in scopalimentar pretind ca acestea sunt destinate atat consumatorilor din tariledezvoltate, cat si celor din tarile in curs de dezvoltare.

In tarile dezvoltate, unde exista o abundenta de produse alimentare,alimentele modificate genetic in scop alimentar nu sunt esentiale pentruasigurarea hranei populatiei. In aceste tari, astfel de alimente sunt destinateimbunatatirii dietelor care contribuie semnificativ la aparitia obezitatii,

diabetului, bolilor de inima si cancerului. Cu alte cuvinte, tehnicile deinginerie genetica sunt aplicate pentru a obtine alimente care au acelasi gustsi arata la fel ca alimentele normale, dar au caracteristici nutritionaleimbunatatite si contribuie in proportie mai mare la asigurarea sanatatiiconsumatorilor. Un astfel de obiectiv ar putea fi insa realizat si prin actiunieducative.

Pentru tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, se considera cadoar biotehnologia va putea solutiona problemele legate de asigurarea


24/36

hranei, desi acest obiectiv ar putea fi atins prin dezvoltarea unei agriculturidurabile, pe baza plantelor si animalelor deja existente si a celor create printehnici conventionale de incrucisare.

Dar, in domeniul stiintei alimentelor, ca in orice alt domeniu stiintific,cercetatorii sunt incurajati sa investigheze noi metode de productie si sa

creeze tehnologii noi, care pot conduce la imbunatatirea conditiei umane.

5. Efectele generate de organismele modificate genetic asuprasanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator.5.1. Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si

animalelor cu mutatii genetice.

Anumiti oameni de stiinta pun la indoiala superioritatea tehnicilor detransgeneza actuala fata de tehnicile de hibridare - selectie folosite pana in

prezent, amintind caracterul aleatoriu al localizarii transgenelor in genomul

celulelor gazda. Transmiterea si imperechierile naturale ale cromozomilor sefac dupa legi mult mai precise decat insertia unei transgene.Opozantii OGM-urilor considera ca principalii beneficiari ai acestor

organisme sunt producatorii de seminte. In primul rand, prin brevetareafiecarui soi transgenic se asigura o revenire a unei bune parti din investitie,apoi, prin interzicerea agricultorului de a folosi o parte a recoltei sale dreptsamanta, se garanteaza producatorului de seminte-OGM o vanzare anualasigura (o piata de desfacere asigurata).


25/36

In ceea ce priveste ideea dezvoltarii unei agriculturi transgenicemondiale pentru a hrani omenirea se stie ca foametea n lume este, inainte detoate, o problema de acces la hrana, lucru generat de conflictele locale si/ sauinternationale, de sistemele politice, de epuizarea solurilor sau, de accesul la

pamant. Superproductiile agricole realizate n sistemul conventional nu se

datoreaza OGM-urilor, doar repartizarea globala a acestor productii obtinuteeste deficitara!

Animale transgenice. Proprietatile animalelor transgenice.

Primele experiente in vederea obtinerii de animale transgenice au fostrealizate de R. Palmiter si R. Brinster(1982), cercetatori americani(de laUniversitatile din Seattle, Philadelphia si San Diego) care au reusit transferulgenei hormonului de crestere (somatotropina) de la sobolan la soarece. Genarespectiva a fost prima oara clonata in bacterii pentru obtinerea ei in cantitati

mari. Acest soarece a inspirat specialistii din zootehnie, care au vazut inastfel de transgeneza un mijloc de a spori performantele productive. Dupacativa ani, un alt veritabil entuziasm s-a instaurat pentru nimaleletransgenice producatoare de medicamente, mai ales in anumite societatigigante din domeniul farmaciei, provocand aparitia de noi intreprinderistart-up si atragand investitori care au mizat in mod generos pe acesteanimale.

La vertebratele inferioare (pesi, amfibieni) s-au obtinut rezultate buneprin injectarea ADN in citoplasma si nu in nucleu, ca la mamifere. Aceastadin cauza ca enzimele care distrug ADN sunt mai putin active la vertebrateleinferioare. ADN-ul injectat este replicat foarte rapid in citoplasma de zece

pana la cincizeci de ori. La Jouy-en-Josas, in Franta, s-au facut astfel deinjectari la pastav cu gena hormonului de crestere uman sau de sobolan. S-aconstatat ca cca 20% dintre ovulele injectate erau transgenice, iar animaleleobtinute aveau un ritm de crestere mai intens.

La porcii transgenici cu gena hormonului de crestere s-a constatat ocrestere mai rapida si o productie de carne mai frageda, cu valoarecomerciala mai buna, iar animalul are capacitatea de a valorifica mai bine

furajele. Totusi s-a observat ca animalele transgenice prezinta uneledificultati fiziologice din cauza ca produc hormonul de crestere permanent,in timp ce in mod normal hormonul este produs doar in primele doua luni deviata.

In Australia s-au inceput experiente pentru transferul la oi a doua genebacteriene care datermina transformarea serinei intr-un alt aminoacid,cisteina. Acest ultim aminoacid aste un factor limitant al productiei de lana


26/36

la oi. In acelasi scop se preconizeaza transferul keratinei, care este o proteinamajora a lanii la oi.

In mod clasic, tehnica obtinerii unui animal transgenic presupunemicroinjectarea unei solutii continand numeroase copii ale genei de interesintr-un ovocit, imediat dupa fecundarea sa, ca si transferul celulei ou in

oviductul sau uterul unei femele receptive.Domeniile de aplicare a transgenezei animale sunt foarte diversificate

deoarece ele privesc deopotriva cercetarea in biologie si medicina, infarmacie si agricultura.

5.2. Riscuri ambietale.

Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale,plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea

interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. Culturile conventionalesau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sauinsectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urmaculturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insectecare se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura sufera sichiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa estecazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza.

Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu caresunt tratate plantele modificate genetic. OMG se pot reproduce si incrucisacu organisme din mediul natural, rezultand astfel organisme noi, intr-un modnecontrolat si imprevizibil.

Porumbul modificat genetic este nesigur pentru mediul nconjurator.

Mare parte din porumbul modificat genetic din toata lumea este ovarietate numita porumb Bt. Acest porumb a fost modificat genetic astfelincat sa isi poata produce propria toxina.

Aceasta toxina este daunatoare pentru anumite insecte benefice careomoara daunatorii. De asemenea, s-a demonstrat ca porumbul Bt estedaunator pentru fluturi si exista pericolul ca sanatatea solului sa fie afectata

pe termen lung. Industria ingineriei genetice a creat si porumbul tolerant laerbicide (porumbul T25, produs de concernul agrochimic german Bayer).Cultivarea acestei varietati va duce, fara indoiala, la cresterea rezistentei la

buruieni astfel ca din ce n ce mai multe ierbicide vor trebui aplicate, otendinta care a fost semnalata si la alte culturi modificate genetic. Ierbicidele

pulverizate pe porumbul modificat genetic sunt adesea foarte daunatoarepentru mediul nconjurator.


27/36

Porumbul modificat genetic nu este necesar pentru combatereaschimbarilor climatice.

Biomasa are un rol n combaterea schimbarilor climatice doar candeste folosita pentru a genera energie intr-un mod eficient si sustenabil.Cutoate acestea, studii independente confirma faptul ca combustibilul bazat

pe etanol obtinut din porumb nu este o forma sustenabila de energie bio.In primul rand, folosirea porumbului la obtinerea etanolului duce la

cresterea preturilor la alimente si ameninta securitatea alimentara a celorsaraci in anumite regiuni; acest lucru se intampla in America Centrala.

In al doilea rand, este unanim recunoscut faptul ca economiile de CO 2provenite din folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative,n functie de tehnicile de productie folosite si sursele de energie utilizate (4).In al treilea rand, folosirea porumbului modificat genetic pentru a fabrica

biocombustibil este o alegere riscanta, porumbul modificat genetic proiectat

pentru obtinerea combustibilului industrial contine proteine care nu suntprezente in mod normal in alimentatia umana. Aceste proteine pot fi toxicesi pot provoca alergii, fapt recunoscut de catre departamentul de agriculturadin Africa de Sud care in martie 2007 a respins aplicatia companieiSyngenta pentru aprobarea etanolului produs din porumb MG. Acesta ar

putea foarte usor sa contamineze lantul trofic, asa cum arata peste 10 ani deexperienta cu porumbul MG (5). Cu alte cuvinte, daca industria agrochimicava obtine ceea ce isi doreste, fulgii de porumb de la micul dejun ar puteacontine, in curand, porumb MG pentru etanol, un plus de energie de care nuai nevoie!

Recoltele modificate genetic si cele nemodificate genetic nu potcoexista fara nicio problema.

Cercetarile stiintifice au demonstrat ca recoltele modificate geneticcontamineaza recoltele conventionale si organice, alimentele si mierea. Iarcand recoltele MG sunt plantate intr-un mediu deschis chiar daca exista olegislatie restrictiva este imposibil sa controlezi insectele, polenul si bataiavantului. Contaminarea genetica nu prezinta riscuri doar fata de sigurantaalimentara, ci si asupra biodiversitatii, securitatii alimentare, mai ales incentrele de origine si diversitate a porumbului.

Principalele centre de diversitate a varietatilor de porumb suntMexicul si America Centrala, insa stramosii fermierilor din emisfera vesticasunt cei care au pastrat timp de mii de ani varietatile traditionale ale

porumbului cultivat. Daca porumbul MG contamineaza plantele originale deporumb care sunt cultivate n aceste regiuni, omenirea ar putea pierdeplantele-mama din care provin toate varietatile de porumb. Acest lucru ar

putea fi un dezastru, din moment ce diversitatea este esentiala pentru


28/36

programele de inmultire si dezvoltare a varietatilor rezistente la daunatori,boli, seceta si alte provocari agronomice.

O populatie de albine lucreaza intr-o zona de cel putin 30 dekilometri patrati, astfel ca o contaminare a mierii ar putea proveni din maimulte campuri diferite de culturi agricole, daca cultura OMG-urilor va fi

reglementata si aprobata. Costurile pentru analiza mierii pentru a verificadaca este contaminata genetic ar face apicultura neeconomica pentrumajoritatea apicultorilor. Acest lucru nu doar ar periclita productia de miere,ci si polenizarea necesara in agricultura si in natura.

Walter Haefeker, apicultor n Germania si vicepresedinte al Asociatieide Apicultori Profesionali, mai 2005.

Concluzie: porumbul modificat genetic, inutil si nedorit.Porumbul modificat genetic este rezultatul inutil, depasit si riscant al

unei tehnologii care prezinta o amenintare serioasa asupra sanatatii

oamenilor si a mediului. Porumbul MG este de asemenea o afacere riscantadin punct de vedere economic.Cea mai buna optiune pentru fermieri, apicultori, guverne, piete

globale si consumatori este sa respinga porumbul MG si sa asigure protectiaunuia dintre cele mai importante alimente din lume. Sunt multe alternativeviabile la porumbul MG, precum agricultura organica si alte forme deagricultura sustenabila care pot asigura siguranta si securitatea alimentara

pentru toti, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator.

5.3. Traseul toxinelor generate de organismele modificate

genetic lanturilor trofice.

O serie de experiente efectuate de catre cercetatori americani, in mediicontrolate au aratat ca toxina porumbului-Bt era prezenta in sol, viasecretiile radiculare ale porumbului modificat genetic. Timp de 25 de zile,aceasta toxina a ucis larvele de insecte, dupa care ea s-a fixat de particulelede sol si se pare, si-a pierdut capacitatea insecticida. Alti cercetatori auconstatat ca toxina Bt s-a dovedit vatamatoare pentru colembole (grup deinsecte cu un important rol in reciclarea materiei organice moarte) si ca ea ar

putea persista in sol timp de 8 luni(Environment Protection Agency, MRIDnr. 434635, ap. Hansen et. al., 2001).Desi acest tip de porumb poate fi folosit in alimentatia organismelor

cu sange cald, ne intrebam daca este cu adevarat sigur.

5.4. Cuantificarea riscurilor pentru sanatatea umana.


29/36

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehniciloringineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare asoiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care

presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate acesteplante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra

mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totulsferei de control a specialistilor.

Numeroase pareri insa sustin ca modificarile genetice genereazanumeroase efecte adverse asupra sanatatii umane si a mediului.

efecte alergice si toxice asupra oamenilor;Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute sa reziste la

aplicari fara limita de ierbicide. Doua dintre cele mai folosite chimicale,bromoxynil si glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburari decrestere ale fetusilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se

considera ca soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanseazareactii alergice precum voma, diareea si socul anafilactic. Unii consultantistiintifici din SUA considera ca toate proteinele din porumbul modificatgenetic (36% din productia SUA) ar putea actiona ca agenti antigenici sialergenici.

efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor.Putem transfera aceste reactii adverse asupra alimentatiei umane,

considerand ca aceste animale si plante pot intra in consumul curent allocuitorilor planetei.

In aceasta privinta, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat unexperiement la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii NervoaseSuperioare de pe langa Academie Rusa de Stiinta. Noua femele de cobai aufost impartite in 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup in a caruihrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care aconsumat alimente amestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numaratefemelele care au nascut si numarul de cobai nascuti si morti. Dupa primulstagiu, cobaii au fost impartiti in doua grupe, una hranita cu faina de soiamodificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obisnuita.

A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor

hranite cu soia modificata genetic. In plus, 36% dintre aceiasi cobaicantareau mai putin de 20 de grame, fapt care evidentia starea lor de extremaslabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta claraintre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate aurmasilor.

Morfologia si structurile biochimice ale cobailor sint foarteasemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator in ce

priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti, mai ales in


30/36

contextul in care se urmareste introducerea de cat mai multe OMG inalimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat in concluzieErmakova.

efecte daunatoare asupra dinamicii populatiei de specii in mediulgazda si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii;

Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile sa puna stapanirepe noi teritorii, eliminand alte culturi si creind supergandaci sisuperburuieni, care obliga la folosirea a si mai multe chimicale toxice.

Plantele modificate genetic pot poleniza incrucisat cu plantele culturilorsimilare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice,ale caror standarde nu permit folosirea semintelor modificate genetic.

sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandireabolilor infectioase sau crearea de noi vectori;

diminuarea actiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice

medicale, veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor careconfera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina.

Deoarece modificarea genetica este o stiinta cat se poate de inexacta,specialistii geneticieni folosesc o gena-marker pentru a stabili dacainsertia genelor in organisme a reusit.

Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codeaza rezistentala antibiotice. Organizatia Mondiala a Sanatatii a avertizat in 2001 caoamenii manifesta deja niveluri de rezistenta la antibiotice care ii fac maivulnerabili la maladiile mortale.

Cresterea rezistentei la antibiotice. Aceasta problema se pune pentru caporumbul-Bt comercializat contine gene ale rezistentei la un anumitantibiotic, gene folosite ca markeri si pe care producatorii nu le-au eliminat,considerandu-le fara pericol pentru om. Motivatia adusa de ei este aceea caele fie nu se exprima in planta, fie ca ele codifica rezistenta la un antibioticcare nu mai este utilizat in medicina umana. In plus, ei considera ca foarte

putin probabil transferul acestor gene din alimente n bacteriile prezente ntubul digestiv al omului.

efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol amaterialului organic.

Pornind de la amenintarile pe care OMG-urile le reprezinta pentrusistemul imunitar uman si pentru biodiversitatea planetei, cercetatorii dindiverse domenii ale cunoasterii (patologia, agronomia), precum siorganizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriva

producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companiicultiva OMG-urile la scara larga in lume, in dispretul opiniei publice.

6. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic.


31/36

Inca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui alimentmodificat genetic important(boabe de soia rezistente la ierbicide), s-adeclansat si un interes crescand al politicienilor, activistilor siconsumatorilor din Europa, asupra subiectului.

La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, rezultatele decadei dindomeniul cercetarilor moleculare au ajuns la urechile publicului. Pana inacel moment, publicul nu era constient, in general, de potentialul acestorcercetari. Exista perceptia publica privind legatura dintre tehnologiamoderna si crearea de specii noi.

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificategenetic (OMG).

Soia modificata genetic.Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost

introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soiamodificata genetic.Cifre oficiale arata ca: in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG, in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost

oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conformreglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe

teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).Porumbul modificat genetic.Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in

Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartinecompaniei Monsanto).

Singurele organisme modificate autorizate de UE sunt cartoful Amflora,ce are un continut ridicat de amidon (produs de BASF) si porumbulMON810, rezistent la atacul viermelui sfredelitor al porumbului.

Din fericire, cartoful Amflora nu se cultiva in Romania, existand soiuriconventionale care produc o cantitate sporita de amidon. Daca ajunge in

consum, in mod accidental poate crea rezistenta la antibiotice.In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata

ca: in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810, iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6

130,44 ha, in 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de

3093,5177 ha.


32/36

In ultimii doi ani suprafata cultivata a scazut sub 1000 de hectare.In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului

modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.Cercettorii francezi au publicat n International Journal of Biological

Sciences rezultate care arata efectele toxice ale consumului de porumbmodificat genetic asupra organelor vitale pentru detoxifierea organismului -rinichii si ficatul, precum si asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei.

7. Ce reglementri impune UE?

Inainte de introducerea pe piata a OMG-urilor trebuie sa primeascaautorizatie. Plantele modificate genetic trebuiesc cultivate si manipulate inasa fel incat sa se previna amestecarea necontrolata cu produseleconventionale. Termenul utilizat de legislatie pentru acest lucru este

coexistenta. Depinde de fiecare stat membru al UE cum asigura aceastacoexistenta.Comisia Europeana a furnizat un set de reguli pentru asigurarea

coexistentei dintre aceste produse: etichetarea: este cea mai importanta unealta pentru asigurarea libertatii

de alegere, libertate care este ceruta de legislatia UE: De cate oriOMG sunt utilizate intentionat in producerea de alimente trebuiespecificat clar pe eticheta;

trasabilitatea: etichetrarea este ceruta chiar daca OMG nu mai pot fi

detectate in produsul final. Toti producatorii si distribuitorii trebuie saisi informeze clientii dac in fabricarea produselor au fost utilizateOMG. Pentru aceasta exista obligativitatea de a pastra inregistrari sidocumente referitoare la utilizarea OMG-urilor (Legea 1830/2002). Directiva pentru diseminarea deliberata a organismelor

modificate genetic n mediu: Autorizaia in temeiul prezentei directive(2001/18), este necesara inainte ca semintele plantelor modificate genetic safie puse pe piata. Acest proces cere testarea pentru a vedea daca cultivarea

pe scara larga a plantelor ar putea avea efecte asupra mediului. Autorizatiaeste de asemenea necesara pentru culturile care nu sunt cultivate in UE, dar

care sunt importate intr-o forma de viata, care ar putea creste undeva si sa seimprastie in mediul inconjurator. Produsele care intra in aceasta categoriesunt considerate "organisme din punct de vedere juridic". De aceea boabelede porumb modificat genetic sau semintele de rapita vor avea nevoie deaceasta autorizatie. Pe de alta parte, autorizarea in temeiul prezenteidirective nu este necesara pentru importul de produse procesate cum ar fiamidon de porumb sau de ulei de rapita obtinut din plante modificate


33/36

genetic, pentru c aceste produse nu sunt capabile de crestere si prin urmare,nu sunt considerate organisme din punct de vedere legal.

Regulamentul UE pentru produse alimentare modificate geneticsi furaje: Produsele alimentare si furajele obtinute din OMG-uri, se

incadreaza in Regulamentul lor,care a intrat n vigoare pe intreg teritoriulUE, in aprilie 2004. Prezentul regulament se refera la produsele alimentarecare sunt OMG-uri (de exemplu, porumb dulce), precum si alimente

prelucrate care provin dintr-un OMG (de exemplu, amidon de porumb), carenu mai sunt organisme. Acest regulament (1829/2003) se aplica in cazul

produselor alimentare si a hranei pentru animale.

8. Argumente pro si contra.

Argumente pro:

sporirea randamentului culturilor prin utilizarea unor plantetransgenice va permite acoperirea necesarului de hrana al unei

populatii in continua crestere fara extinderea suprafetelor agricole; imbunatatirea vitezei fotosintezei; sporirea tolerantei/rezistentei fata de atacurile patogenilor si

daunatorilor; cresterea tolerantei fata de factorii de stres abiotic; diminuarea poluarii mediului prin reducerea cantitatilor de pesticide

aplicate in culturi; utilizarea anumitor plante modificate genetic poate ameliora si

randamentele culturilor practicate pe soluri improprii, atenuandtendinta de convertire a padurilor in ferme.

sporirea randamentului culturilor prin utilizarea unor plantetransgenice va permite acoperirea necesarului de hrana al unei

populatii in continua crestere fara extinderea suprafetelor agricole; diminuarea poluarii mediului prin reducerea cantitilor de pesticide

aplicate in culturi; utilizarea anumitor plante modificate genetic poate ameliora si

randamentele culturilor practicate pe soluri improprii, atenuandtendinta de convertire a padurilor in ferme.

Argumente contra:

imbolnaviri ale oamenilor, incluzand efecte alergice sau toxicitate; pot provoca cancer si boli degenerative (fragmente de ADN strain

care nu pot fi digerate complet de sistemul digestiv, trec in sistemul


34/36

circulator combinandu-se cu ADN-ul propriu generand consecinteneprevazute);

imbolnaviri ale animalelor si plantelor, incluzand efecte de toxicitatesi unde este cazul, alergice (nasteri premature, avort, infertilitate,deces. In SUA multi fermieri au declarat ca mii de porci au devenitsterili dupa ce au fost hraniti cu varietati de porumb modificat geneticsau au avut sarcini false sau au dat nastere la pungi cu apa) ;

otravirea mamiferelor (studii au aratat ca, cartofii modificati geneticimbinati cu ADN de ghiocel au fost otravitori pentru mamifere,distrugandu-le organele vitale, sistemul digestiv si sistemul imunitar);

o posibila modificare a unor agenti patogeni care ar putea facilitatransmiterea bolilor infectioase si/sau aparitia unor noi surse orivectori patogeni (virusurile se pot combina cu gene ale altorvirusuri,de exemplu HIV, dand nastere la supervirusuri);

efecte asupra circuitelor biogeochimice, in special pentru circuitelecarbonului si azotului, prin modificarea capacitatii solului de adescompune materia organica;

crearea de noi daunatori: planta de cultura care a fost modificata prininginerie genetica pentru a fi toleranta fata de saruri ar putea scapa(evada) din lanul de cultura, ar putea invada estuarele, sufocandvegetatia naturala a acestui habitat;

amplificarea problemelor cu daunatorii deja existeni: plantele decultura sunt capabile de a transfera gene la distante de kilometri la

specii inrudite, prin polenizarea mediata de vant sau insecte, uneledintre aceste specii putand fi buruieni cunoscute;

provoaca poluarea solului si infertilitatea acestuia (bacteria modificatagenetic Klebsiela planticola utilizata pentru descompunerearumegusului si a cocenilor de porumb in vederea obtinerii etanolului,a micsorat continutul de nutrienti esentiali ai solului, consumandazotul din sol);

omorarea insectelor benefice (s-a descoperit ca albinele pot fi omoratede o proteina aflata in floarea de rapita modificat genetic);

prin folosirea OMG-urilor, plantele organice in circa 50-100 de ani nuvor mai fi organice, isi vor pierde puritatea;

unele plante modificate genetic au un nivel scazut de nutrientiesentiali.

9. Concluzii

Este etic sa consumam OMG?


35/36

Primul raspuns pe care l-as rosti ar fi NU si in final l-as alege tot peacesta. Faptul ca se cunosc deja unele consecinte negative asupra sanatatiiumane cauzate de consumul produselor modificate genetic imi da dreptul silibertatea de a nu fi de acord sa le consum. Ce este mai de pret decatsanatatea?

Folosirea unor produse modificate genetic este echivalenta cu incheiereaunui pact cu o alimentatie necorespunzatoare, poate nesanatoasa, ce va aveadrept urmari dezechilibre in organism. Vom deveni mai fragili, mai lipsiti deimunitate si poate mai vulnerabili la boli.

Partea cea mai necunoscuta si care ne poate aduce surprize neplacute estefaptul c produsele lansate pe piata nu sunt testate suficient, iar utilizarea lor

pe termen lung nu se stie ce monstri va crea.Concluzia Academiei Americane de Medicina a Mediului este ca exista o

legatura mai mult decat intamplatoare intre alimentele modificate genetic si

efectele adverse asupra sanatatii. Exista o relatie de tip cauza-si-efect, iarputerea legaturii si asemanarea dintre alimentele modificate genetic si boalasunt confirmate de cateva studii efectuate pe animale.

Este infricosator prin ceea ce au trecut animalele supuse experimentelorsi hranite cu alimente modificate genetic. De exemplu, atunci cand femelelede sobolan au fost hranite cu soia modificata genetic, majoritatea puilor lorau murit in primele 3 saptamani, comparativ cu o rata de deces de 10% ingrupul de femele care au fost hranite cu soia nemodificata genetic. Puiifemelelor hranite cu soia modificata genetic au fost mai mici si au avut maitarziu probleme legate de fertilitate. Atunci cand sobolanii masculi au fosthraniti cu soia modificata genetic, testiculele lor si-au schimbat culoarea de la culoarea roz normala la un albastru inchis.

Conform sondajelor oficiale Eurobarometer din ultimii ani, peste 70%dintre consumatorii din UE nu doresc sa consume produse alimentaremodificate genetic. De asemenea, peste 95% dintre cei interogati vor sa aibadreptul de a alege intre un produs modificat genetic si unul nemodificatgenetic.

Europenii nu mai au incredere totala in declaratiile oficiale aleexpertilor si cercetarile aparatorilor OMG-urilor, dupa catastrofele

alimentare din Anglia si dinBelgia. Ei se tem tot mai mult de artificializarea hranei si prefer tot maimult produsele ecologice, naturale. Consumatorii romani nu se afla nicimacar in pozitia de a alege un produs modificat genetic de unul nemodificatgenetic. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG.

BIBLIOGRAFIE


36/36

1. Microbiologie si ingeneria genetica, Moldoveanu D., Militaru C., Ed. FiatLux, Bucuresti, 2004 ;

2. http://www.gmo-compass.org/eng/database/plants/13.sugar_beet.html;

3. http://www.infomg.ro/web/ro/Home/FAQ/#faq_15;

4. http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.shtml;

5. http://www.raw-wisdom.com/50harmful;

6. http://www.csa.com/discoveryguides/gmfood/overview.php.
http://www.gmo-compass.org/eng/database/plants/13.sugar_beet.htmlhttp://www.infomg.ro/web/ro/Home/FAQ/#faq_15http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.shtmlhttp://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.shtmlhttp://www.raw-wisdom.com/50harmfulhttp://www.csa.com/discoveryguides/gmfood/overview.phphttp://www.gmo-compass.org/eng/database/plants/13.sugar_beet.htmlhttp://www.infomg.ro/web/ro/Home/FAQ/#faq_15http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.shtmlhttp://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.shtmlhttp://www.raw-wisdom.com/50harmfulhttp://www.csa.com/discoveryguides/gmfood/overview.php

93218315 Organisme Modificate Genetic

Documents

Transcript of 93218315 Organisme Modificate Genetic