APROBAT DIRECTOR: Prof. FELICIA ADĂSCĂLIŢEI

AVIZAT ŞEF CATEDRĂ: Prof. PETRIŢA NOAGHI

LECTURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ PROF. MATEŞ NICOLAECLASA a XI-a ACURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLIIAN ŞCOLAR 2013/2014

ALOCAREA TIMPULUI PE DOMENII ALE ACTIVITĂŢII DIDACTICE

NR.CRT.

DOMENII ALE ACTIVITĂŢII DIDACTICE

NUMĂR ORE ALOCATESEM. I SEM. II TOTAL

1. Structuri narative în textul literar/ ficţional 4 4 8

2. Structuri lirice în textul literar/ ficţional 4 4 8

3. De la textul literar la scenariu de film 2 2 4

4. Textul nonliterar 2 2 4

5. Textul multimodal 2 2 4

6. Prezentarea disciplinei opţionale 1 ─ 1

7. Evaluare iniţială 1 ─ 1

8. Recapitulare semestrială 1 1 2

9. Evaluare curentă şi teste 1 1 2

10. Recapitulare finală ─ 1 1

Total 18 17 35

LITERATURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ

ARGUMENTUL

DECALOG PENTRU LECTURĂ

Lectura e un exerciţiu de întreţinere, e ca şi cum ai unge lanţul de la bicicletă. Dacă lăsaţi mintea nerodată, ea vă da rateuri şi în curând vă va fi greu să nu spuneţi „oamenii are probleme serioase” sau să nu calculaţi pe degete doi plus doi.

Cititul se deprinde prin practică. Nu pare un argument în favoarea lecturii, însă lucrurile stau aşa: odată cu exerciţiul, veţi descoperi şi bucuria cărţilor şi veţi ajunge, cu timpul, cititori de cursă lungă. E adevărat, e mai uşor să priveşti la televizor decât să citeşti. Acest fapt este valabil, însă, doar într-o primă fază. Odată ce veţi trece în clasa următoare, a cititorilor din plăcere, veţi descoperi că efortul e mult mai mic şi că satisfacţiile sunt mari. Cărţile îşi selectează cititorii şi la ele, ca la orice lucru bun, se ajunge după ce treceţi un test. Nu este, însă, o încercare aşa de grea, ea pretinde, în cea mai mare măsură, doar ceva bunăvoinţă, mult mai mult decât sudoare şi efort real.

  Lectura e mai interactivă şi vă dă o libertate mai mare decât alte forme de ficţiune pe care le consumaţi. Pare un paradox, atâta timp cât toată lumea ştie că scriitorul e stăpânul poveştii, şi tot ce poate face un cititor este să se ţină după el pas cu pas, însă puterea scriitorului e de fapt mai mică decât credeaţi. Cititorul este cel care umple şi colorează decorurile, care dă chip personajelor, scriitorul doar bate pe taste „uşă”, iar dvs vă imaginaţi uşa cu clanţă şi furnir, cu scârţâitul şi cu patina timpului cu tot.

Nu vă daţi seama, însă atunci când citiţi o carte sunteţi regizorul propriului dvs film, răspundeţi şi de imagine, şi de sunet, şi de distribuţie. Scriitorul doar vă dă un indiciu, pe ici, pe colo, în rest dvs vă ocupaţi de tot. Din acest motiv, înainte de a merge la cinema pentru a vedea ecranizarea unui roman, prefer, pe cât posibil, să-mi regizez şi să-mi iau ca termen de comparaţie filmul din mintea mea.

Cititul vă fereşte de extremisme. Dezvoltându-vă, prin cărţi, conştiinţa critică, nu vă veţi lăsa aşa uşor seduşi de pseudo-teorii şi de pseudo-ştiinţe abracadabrante. E foarte simplu să ajungi să susţii că iudeo-masonii sau guvernul american sau extratereştrii sau toate laolaltă ne vor răul, că Maria Magdalena a fost amanta lui Iisus iar Vaticanul muşamalizează de două milenii adevărul, sau că viaţa e o evoluţie din dimensiunea a treia, a mentalului de culoare galbenă, spre dimensiunea a cincea, a iubirii de culoare mov.

Desigur, veţi ajunge să credeţi că Pavel Coruţ e un om de ştiinţă serios dacă îl veţi citi doar pe Pavel Coruţ, asezonat, eventual, cu Dan Brown, în cheia falsă de campion al demascării conspiraţiilor mondiale, şi nu în singura cheie validă, aceea de autor al unui thriller delectant. La capătul extrem al semidoctismului, există un gen de oameni care combină o multitudine de discipline deprinse după ureche şi de informaţii fără surse verificabile pentru a performa pe post de profeţi, la OTV. Cei care îi ascultă sunt la fel de semidocţi ca şi ei.

Cititul vă fereşte de blazare, şi e bine să nu ajungi niciodată să spui „citeam o grămadă de clasici în tinereţe, dar acum nu mai am timp”. Dacă te-ai auzit spunând asta, e clar că ai pierdut orice contact cu lectura şi că alfabetul trebuie luat de la capăt. Unii dintre profesorii cu care am lucrat criticau de zor tinerele generaţii care nu mai citesc, însă luaţi la bani mărunţi era clar că ei înşişi aveau o mare deficienţă la acest capitol.

Am auzit de nenumărate ori povestea că, pe vremrui, ei citeau, nu ca tinerii din ziua de azi, care stau toată ziua la televizor ş pe Internet, merg la discoteci, iar pe o carte nu mai apucă să pună mâna. Internetul şi televiziunea sunt o mare tentaţie pentru noi toţi, pentru profesori şi pentru adolescenţi deopotrivă. Dacă ne lăsăm purtaţi de norişorii roz ai vremurilor când citeam pentru că nu existau alternative, bătălia e pierdută. Dacă păstrăm, în schimb, un contact firesc, bazat pe curiozitate intelectuală, cu biblioteca, tradus printr-un exerciţiu constant de lectură, vom spune, cu naturaleţe, „citesc pentru că îmi place”, nu „citeam deoarece n-avea încotro, însă e clar că asta m-a făcut mai bun decât alţii”.

Cărţile sunt un subiect excelent de conversaţie. Da, în pauzele de ţigară, la bere sau la petreceri, cu prietenii, aţi putea vorbi la fel de bine despre un episod din „Grey’s Anatomy”, dar şi despre „Epistolarul” lui Gabriel Liiceanu. „Epistolarul” e, desigur, un subiect monden, un step lejer, de încălzire, însă în funcţie

de anturaj şi de context aţi putea aborda şi alte cărţi. Nu vă fie jenă să aduceţi vorba despre cărţi şi nu vă limitaţi la înşirarea în conversaţie a unor titluri pompoase.

Cărţile sunt interesante prin ceea ce conţin ele, nu prin titlul de pe copertă. Puteţi oricând să agăţaţi o idee dintr-o carte şi s-o aruncaţi în discuţie, pomenind, eventual, şi unde aţi găsit ideea respectivă. Trăim într-o lume a hyperlink-urilor şi a surselor academice intrate, prin Wikipedia, în cultura populară. Iar ideile, personajele şi întâmplările din cărţi sunt cel puţin la fel de interesante precum cele din serialele pe care le urmăriţi.

Lectura vă face mai frumoşi, se vede acest lucru pe faţa oamenilor care citesc. Ok, aici e o exagerare, şi nici măcar nu e a mea: am auzit în câteva rânduri un eminent critic literar susţinând acest argument în favoarea lecturii. Nu ştiu dacă cititul acţionează precum o cremă de ten, însă în mod clar dacă veţi dobândi această deprindere vă va fi imposibil să arătaţi, să vă mişcaţi şi să vă comportaţi precum un neandertalian. Pur şi simplu, bădărănia şi prostia ar trebui să-şi piardă puterile, în capul unui homo lector, în momentul când ar ajunge să se privească în oglinda lumilor din cărţi.

(Cătălin Sturza – „Zece motive de a pune mâna pe o carte)

COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea textului literar, nonliterar şi multimodal din perspectiva abilităţilor de viaţă;2. Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale;

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi; Asumarea unui set de valori personale care să confere identitate persoanei;

Dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective;

Cultivarea interesului pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi ca expresie a dezvoltării durabile;

Valorizarea creativităţii ca resursă pentru dezvoltarea peronală şi comunitară;

Acceptarea diversităţii etnice, sociale, culturale, religioase, de opţiune etc.;

Acceptarea dialogului şi a comunicării interculturale.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Clasa a XI – a

1. Receptarea textului literar, nonliterar şi multimodal din perspectiva abilităților de viațăCompetenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1.Interpretarea problematicii abilităţilor de viaţă pornind de la textele citite, de la piesele de teatru şi filmele vizionate şi de la punctele de vedere exprimate de colegi pe marginea acestora;

1.2.Compararea abilităţii de viaţă a unor persoane/ personaje, din punctul de vedere a abilităţilor de viaţă;

Texte literare, nonliterara şi multimodale. Piese de teatru. Filme.

Performanţa şi descrierea comportamentală a abilităţii de viaţă.

Abilităţi de viaţă: de comunicare, sociale, de management al învăţării şi informaţiilor, de autocunoaştere, de autoîngrijire, cognitive, practice.

2. Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale

Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1.Dezvoltarea interesului faţă de lectură ca mijloc de dezvoltare personală;

2.2.Realizarea transferului informaţiilor obţinute prin actul lecturii în vederea dezvoltării profesionale;

Lectura critică.

Viziunea asupra sinelui şi asupra lumii.

Schimbarea şi dezvoltarea.

SUGESTII METODOLOGICE

Programa oferă posibilitatea organizării flexibile a învăţării într-un număr variabil de lecţii. Se recomandă ca textele literare şi nonliterare selectate în vederea dezvoltării competenţelor generale vizate de prezenta programă să fie legate tematic de problema abilităţilor de viaţă. Textele literare vor fi selectate atât din literatura română, cât şi din literatura universală.

Se poate opta pentru selecţia unor texte, piese de teatru şi filme diverse care pot ilustra teme precum: familia, şcoala, iubirea, călătoria, prietenia, copilăria, adolescenţa etc.

Numărul de texte literare selectate destinate lecturii, pentru fiecare an şcolar, este de cel puţin 5 (fragmente sau integrale): poezii, proză narativă şi text dramatic. În ceea ce priveşte textele nonliterare, se vor studia, în acest scop, cel puţin 4 texte, de preferinţă legate tematic de cele literare şi aflate în strânsă legătură cu categoria de vârstă din care fac parte elevii. În cazul claselor din ciclul inferior şi superior al liceului, se vor include în seria creaţiilor supuse discuţiilor cel puţin o piesă de teatru şi un film, pentru fiecare an şcolar.

Textele literare şi cele nonliterare, piesele de teatru şi filmele vor fi selectate astfel încât să abordeze din categoriile de abilităţi de viaţă, următoarele abilităţi specifice:

Categorii de abilităţi de viaţă Abilităţi specifice

1. Abilităţi de comunicareAbilitatea de ascultare activă Abilitatea de negociere Abilitatea de comunicare asertivă Abilitatea de adaptare a discursului la context Abilitatea de persuasiune

2. Abilităţi socialeAbilitatea de lucru în echipă Abilitatea de cooperare Abilitatea de leadership Abilitatea de rezolvare a conflictelor Abilitatea de voluntariat Abilitatea de acceptare a diferenţelor

3. Abilităţi de management al învăţării şi informaţiilor

Abilitatea de documentare Abilităţi metacognitiveAbilitatea de selectare a informaţiilor Abilitatea de învăţare independentă

4. Abilităţi de autocunoaştereAbilitatea de gestionarea emoţiilor Abilitatea de a avea încredere în sine Abilitatea de asumare a responsabilităţilor Abilitatea de gestionare a stresului

5. Abilităţi de autoîngrijireAbilitatea de adoptare a unui stil de viaţă sănătos Abilitatea de igienă personală Abilitatea de siguranţă personală

6. Abilităţi cognitiveAbilitatea de rezolvare a problemelor Abilitatea de luare a deciziilor Abilitatea de gândire critică Abilitatea de planificare şi organizare

7. Abilităţi practiceAbilităţi antreprenoriale Abilitatea de protejare a mediului Abilităţi tehnice Abilitatea de îngrijire şi realizare a siguranţei locuinţei

Activităţile de predare-învăţare-evaluare se vor desfăşura în unităţi de timp de două ore, ceea ce implică structurarea conţinuturilor pentru o abordare logică şi coerentă în cadrul unor scenarii didactice atractive, dinamice, care să îmbine activitatea individuală şi frontală cu cea în perechi sau în grup. Scenariile didactice trebuie să fie structurate după modelul: evocare (intrare în temă, actualizarea cunoştinţelor), realizarea sensului (predarea-învăţarea de noi cunoştinţe), reflecţie şi extindere. Rolul central în procesul de predare-învăţare îl are dezvoltarea curiozităţii elevilor asupra posibilităţilor diverse de exprimare a propriilor gânduri şi sentimente, dar şi asupra universului textului.

Competenţele specifice pot fi formate prin oricare dintre conţinuturile asociate, iar valorile şi atitudinile vor fi avute în vedere atât în selecţia textelor, cât şi în abordarea concretă a acestora. Pentru formarea calităţilor unui lector activ şi critic, capabil de discernământ, elevilor li se va cere să-şi exprime opinia despre mesajul textelor, despre valorile şi ideile promovate, despre abilităţile de viaţă identificate la nivelul personajelor/ persoanelor din textele citite sau despre abilităţile de viaţă care le lipsesc acestora.

Citirea corectă şi fluentă presupune atât citirea pentru sine, cât şi citirea pentru ceilalţi, de aceea elevii vor fi solicitaţi să citească texte sau fragmente de texte literare sau nonliterare în gând, dar şi cu voce tare, în faţa unui auditoriu.

Textul literar şi nonliterar va fi abordat atât cu scopul formării competenţelor generale şi a celor specifice, cât şi cu scopul formării competenţelor cheie de învăţare, interpersonale şi sociale.

Profesorul va aborda textele din perspectivă transcurriculară prin utilizarea metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, astfel încât textul să fie pretext pentru înţelegerea sinelui şi a lumii.

Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare (observarea sistematică a comportamentului, interviul, portofoliul, autoevaluarea, jurnalul de lectură, proiectul etc.) care permit evaluarea reacţiilor, a învăţării şi a comportamentului elevilor.

Dezvoltarea competenţei digitale se va realiza prin activităţi de învăţare ce au ca scop formarea la elevi a deprinderii de a folosi internetul şi softurile educaţionale ca sursă de documentare şi de a utiliza critic şi creativ mijloacele media electronice.

PLANIFICARE ANUALĂLECTURA CA ABILITATE DE VIAŢĂ

SEMESTRUL I

Unitatea de învăţare

Conţinuturi Obiective dereferinţă

Nr.ore

Săptămâna Observaţii

Prezentarea disciplinei opţionale 1.1, 1.2, 2.1, 2.2

1 I

Evaluare iniţială 1.1, 1.2, 2.1, 2.2

1 II

I. STRUCTURI NARATIVE

Mândrie şi prejudecată de Jane AustenIpostazele iubirii în raport cu societateaBarierele în dezvoltarea personalăViaţă între mentalitate şi particularitatePersonajul între identitate şi modelare

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 III-IV

TOTAL – 2 ORE

II.TEXT LITERAR-SCENARIU

Mândrie şi prejudecată de Jane AustenTransfigurarea actorului în personajLimite ale scenariuluiValorizarea textului literar Evaluare 1

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 V-VI

TOTAL – 2 ORE

III. STRUCTURI LIRICE

Lecţie despre cub de Nichita StănescuViziunea despre artă şi creaţiePerfecţiune şi imperfecţiune în artăÎmplinirea prin creaţieCondiţia artistului

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 VII-VIII

TOTAL – 2 ORE

IV. TEXTUL NONLITERAR

ReţetaParticularităţi ale textului nonliterarPledoarie pentru textul literarTextul între conotativ şi denotativEvaluare 2

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 IX-X

TOTAL – 2 ORE

V. TEXTUL MULTIMODAL

London Tube - DocumentarParticularităţi ale textului multimodalCoduri de comunicare şi registre lingvisticeInterferenţe între textul literar şi textul modal

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XI-XII

TOTAL – 2 ORE

VI. STRUCTURI NARATIVE

Baltagul de Mihail SadoveanuMituri. Rituri. Ritualuri.Valenţe morale, sociale şi spirituale.Personajul – exponent al unui stil de viaţăGândirea ca exponent al conştiinţei umane

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XIII-XIV

TOTAL – 2 ORE

VII. STRUCTURI

LIRICE

O frunză uitată...Leitmotivul liricIdentitatea dintre ideea poetică şi starea poeticăTemă şi motivIubirea ca ipostază de viaţă

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XV-XVI

TOTAL – 2 ORE

Recapitulare semestrialăEvaluare

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XVII-XVIII

SEMESTRUL al II-lea

VIII. STRUCTURI NARATIVE

Dune de Frank HerbertParticularităţile literaturii de anticipaţieInterferenţele elementelor ştiinţifice în textul literarIpostaza eroului civilizatorEroul civilizator în epopei – studiu compararativ

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2XIX-XX

TOTAL – 2 ORE

IX. TEXT LITERAR-SCENARIU

Dune de Frank HerbertTransfigurarea actorului în personajLimite ale scenariuluiValorizarea textului literar Evaluare 1

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXI-XXII

TOTAL – 2 ORE

X. STRUCTURI LIRICE

Cântarea vântului de Lucian BlagaReflexivitate şi expresionismParadigma experimentalăPoezia între gnomic şi eros

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXIII-XXIV

TOTAL – 2 ORE

XI. TEXTUL NONLITERAR

Enciclopedia UniversuluiParticularităţi ale textului nonliterarTransformarea textului nonliterar în text literarTextul între conotativ şi denotativEvaluare 2

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXV-XXVI

TOTAL – 2 ORE

XII. TEXTUL MULTIMODAL

Călătorie în lumea Zgârie-NorilorParticularităţi ale textului multimodalCoduri de comunicare şi registre lingvistice

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXVII-XXVIII

Interferenţe între textul literar şi textul modal

TOTAL – 2 ORE

XIII. STRUCTURI NARATIVE

Les trois graces de Mircea EliadeParticularităţile literaturii fantasticeMotive fantastice în textul literarMituri moderneDe la mit la naraţiunea miticăÎntruparea mitului în realitate

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXIX-XXX

TOTAL – 2 OREXIV.

STRUCTURI LIRICE

Ploaie în luna lui Marte de Nichita StănescuViziunea despre artă şi creaţiePerfecţiune şi imperfecţiune în artăÎmplinirea iubirii prin creaţieArta ca lume

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

2 XXXII-XXXIV

TOTAL – 2 ORERecapitulare semestrialăEvaluare finală

1.1, 1.2, 2.1, 2.2

3 XXXV-XXXVII