93C&rbunli din bazlnul LugoJ sunt lignlti xylolzi, cu tending de exfoliere prln uacare.Llthotypll Intainlfcl suntt car-buna detritlo (80 %, cfirbune xylitlc (12 %), carbune fuzltlc (4 JJ). Maceralele components aparfcin grupelor huminlt (?& #), Inertlnlt (4,6 %) $i llptinlt (1,5 %). Substantele mlnerale sunt In propor^le redusfi (16,5 56) Llgnlfii din bazinul Lugoj s-au format pe seama uoel flore de glnnoeperme si anglosperme mono- 9! dlcotlledonate, dez-voltatfi In mla^tlnl telmatlc-llmnlce, cu Influence marln-sqlmas-tre. Gradul redus de carbonificare se expllcS prln temperaturfi soSzutfi data de adancimea mlc& de ingropare 9! unele fenomene vul-oanlce, reaofllle geochlmice dezvoltate In masa vegetalS rSmanand la nivelul Incipient.Carbunii din bazinele Caransebe? 51 Lugoj pot fi utill-za^l in centralele termo-dleotrice. Degi rezervele sunt marl, ca~ litatea slaba (Wt = 41 %, (27-52 J6), Aa = 33 56(21-58 *), ftj; =195o Zeal/kg (156o-236o Koal/kg) per global), groslmlle foarte varlabile si conditllle hldrogeologice fac dlflclle exploatarea si va-lorificarea acestor cfirbuni.9.2.4.3. Bazlnul Bozovlcl-NeraLocallzare. Bazinul Bozovici-Nera (Bazinul Xlnajului) eate situat pe cursul superior al raului Nera, fiind Incadrat de M-tii Semenic. in N si M-tfii Almajului, In S. Bate orientat NE-SV, are longimea de cca 4o fcm si IStimea de 7-8 km (fig.9-29, 9-31).Referintet Z.Schreter (19o9-1911), C.Gheorghiu (1954)5 E.Pop (1959), O.Iliescu et al.(1957-'58), I.Preda, C.Nedelcu (198?), J.Petrescu et al.(1987), I-P-L-G-S-(prin L.CoJocaru, V. StreangS (197o-1987), I.P.E.G.-Caransebe? (1987-prezent), D.Gri-gorescu et al.(1982), V.Trufas, I.Preda (1989).