AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE A ZONEI CLUJ - NAPOCA

Bucureşti, 2011

Capitolul I

Opţiunea pentru tipul de amenajare

Motivaţia alegerii zonei

S-a ales ca si zona de amenajare un loc viran dintr-un cartier al orasului Cluj Napoca,

datorita apropierii acesteia de muntii Apuseni si Cheile Turzii, importante obiective turistice atat in

tara cat si in multe tari din strainatate, dar si datorita faptului ca acest oras este un important punct

economic al regiunii de dezvoltare Nord Vest, favorizand foarte mult turismul de afaceri.

Atat prezenta obiectivelor turistice din cadrul orasului, dar si din imprejurimi fac din aceasta

zona un loc care trebuie vizitat cel putin o data. Aceasta zona este vizitata in acelasi timp atat de

turistii din Romania, dar si de peste hotare datorita unor obiective de importanta majora.

Prezenta padurilor in jurul oraselor poate determina realizarea drumetiilor in aer liber pentru

a scapa de aglomeratia urbana si zgomotul orasului pentru relaxare, deconectare de viata cotidiana.

 

Tipul de amenajare

Se doreste a se realiza, tinand cont de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor

turistice, o amenajare plurivoca din punct de vedere al caracteristicilor, dimensiunilor si distributia

in teritoriu a reurselor turistice, o amenajare urbana dupa natura spatiului geografic si din punct de

vedere al valorii resurselor si distributia acestora in teritoriu este o amenajare simpla, punctiforma.

2

Capitolul II

Selecţia zonei

2.1. Localizarea zonei

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de

179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia

Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E.

Căile de acces: Un rol important il au drumurile europene E60 (Viena – Budapesta – Oradea - Cluj

Napoca – Bucureşti), E81 (Berehove - Satu Mare – Zalău – Cluj Napoca – Bucureşti ), E576 (Cluj-Napoca –

Dej), E58 (Cluj-Napoca - Dej – Bistriţa - Baia Mare - Vatra Dornei ) şi drumul naţional DN1.

2.2. Potenţialul turistic al zonei

2.2.1. Resursele naturale

-relief. Orasul se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile

secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei

superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline

cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă

de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar

la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul

Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia

(506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află

dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

-clima este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni,

iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se

face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt

călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de

cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă

absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C

(înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună

fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile

devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C şi cu zăpadă din ce în ce

3

mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima

depăşeşte 30 °C).

- flora. Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante

rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa, etc. O floră foarte bogată se

găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii

de animale.

- fauna. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună

diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia

Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară.

- hidrografia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva

pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul

Becaş, Pârâul Murătorii.

- rezervatiile. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea

Morii. De asemenea, Cheile Turzii este una dintre cele mai cunoscute rezervaţii naturale din judeţ,

fiind recunoscută încă din 1938 ca rezervaţie naturală de importanţă naţională la propunerea

profesorului Alexandru Borza. Pe un teritoriu relativ restrâns (324 ha) adăposteşte în primul rând

valori de ordin ştiinţific – botanic, zoologic, ecologic, geologic, speologic şi istoric. În acelaşi timp

regiunea posedă valori peisagistice, fapt dovedit de numărul mare de turişti care vizitează anual

rezervaţia.

Rezervaţia Naturală Cheile Turzii este situată în partea centrală a Culmii Petreştilor, având o

lungime de 1270 m şi o diferenţă de nivel de aproximativ 320 m. Cheile au luat naştere ca urmare a

activităţii epigenetice a pârâului Hăşdate care s-a adâncit iniţial în rocile mai puţin dure care

acopereau calcarul, după care şi-a continuat eroziunea intensă în masivul calcaros formând

numeroase peşteri, hornuri şi lapiezuri.

Rezervaţia se remarcă printr-o diversitate biologică foarte ridicată raportată la suprafaţa

relativ restrânsă, care se datorează proprietăţilor de relief şi prezenţei unui număr însemnat de

habitate şi microhabitate. În anii 1930 profesorul E. Nyaradi a identificat şi a descris 970 de specii

de plante, mai multe fiind specii endemice, rare şi ocrotite prin lege. Dintre acestea amintim: Ferula

sadleriana (aerel), Allium obliquum (usturoiul sălbatic), Echium russicum (capul şarpelui), Iris

aphilla, Iris humilis, Serratula lycopifolia, etc. Speciile de animale mai importante din punct de

vedere stiinţific sunt: Aquila chrysaetos (acvila de stâncă), Lullula arborea (ciocârlia de pădure),

4

Pernis apivorus (viespar), mai multe specii de lilieci ocrotite prin lege, specii rare de fluturi, dar s-a

semnalat şi prezenţa speciei Lutra lutra (vidra).

O valenţă atractivă deloc de neglijat o constituie faptul că, Cheile Turzii reprezintă una din

primele 3 zone de alpinism din ţară şi este o zonă importantă pentru practicarea sporturilor montane,

orientare turistică şi activităţi recreative. Primele trasee de alpinism au fost amenajate după al doilea

război mondial, în prezent numărul lor fiind de aproximativ 160.

Există mai multe variante de acces spre rezervaţie. Varianta rutieră cea mai utilizată este

dinspre Cluj-Napoca pe DN1 până în localitatea Turda, apoi pe DN75 până în localitatea Mihai

Viteazu după care pe DJ103L prin localitatea Cheia se poate ajunge până la platoul din apropierea

cabanei turistice. O altă variantă de acces este DJ107L pe ruta Turda – Petreştii de Jos. Transport

public organizat există din Turda până în satul Cheia, respectiv din Turda până în satul Petreştii de

Jos.

Rezervaţia Naturală Cheile Turzii este deschisă vizitatorilor în perioada 1 aprilie – 1

noiembrie. În această perioadă accesul turiştilor este controlată la cele două intrări în defileu, unde

se pot obţine informaţii turistice legate de zonă. Pentru vizitarea rezervaţiei se percepe o taxă de

vizitare de 1 leu pentru copii şi 3 lei pentru adulţi. În perioada de vizitare Serviciul Judeţean de

Salvamont asigură permanenţă în rezervaţie.

-protectia mediului.

2.2.2. Resursele antropice

Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un

patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi instituţii de

prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una dintre cele mai

cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş - Bolyai” unde predarea se face

în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele „Universităţii de Medicină şi

Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi farmacişti, iar specialiştii în domeniul

tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

În judeţul Cluj funcţionează o serie de instituţii de interes naţional: Teatrul Naţional “Lucian

Blaga” Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română şi Opera Maghiară, finanţate de la bugetul

Ministerului Culturii şi Cultelor şi de interes judeţean: Filarmonica de Stat “Transilvania”, Teatrul

de Păpuşi “Puck” Cluj-Napoca, Teatrul de Stat Turda.

5

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu,

reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după

proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Naţională Română,

cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, Prima Operă Naţională a ţării. În oraş

funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi

Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de concerte, înfiinţată în 1955.

Bogaţia de monumente si obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural, incluse în

mare parte în circuitul naţional, constituie o certa şi permanenta sursa de atracţie. Atrag atenţia

monumente ca: statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga, Catedrala ortodoxa, grupul statuar

“Scoala Ardeleana “, monumentul “Ostaşului Român”, statuia lui ,,Avram Iancu”, Biserica “Sf.

Mihail”, Biserica Franciscanilor, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformata ridicata de

Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnitorului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul

Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga memorabile evenimente din istoria transilvana. De

mare interes turistic sunt: Teatrul Naţional, Muzeul de Artă, al doilea din ţara ca zestre de arta

româneasca dar şi straina (peste 4000 de lucrari), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste

100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia în aer liber a

Muzeului Etnografic, Muzeul Memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de

Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).In municipiile Dej şi Turda,

bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte

de atractie.

Festivaluri

Festivalul Internaţional de Film Transilvania

Comedy Cluj

Serile Filmului Gay

Festival "Temps d'images"

Festivalul Internaţional de Chitară Transilvania

Toamna Muzicală Clujeană

Transilvania Jazz Festival

Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor

Gastronomie

Năsal - un caş regional, unic în lume

6

Varză à la Cluj

Kürtőskalács

2.2.3. Cadrul socio-economic

Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81

de unităţi administrativ-teritoriale. Populaţia judeţului este de aproximativ 720 de mii de locuitori,

din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi

multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia găsindu-se maghiarii, germanii,

saşii, armenii. In ceea ce priveşte împărţirea pe religii şi apartenenţa la cultele religioase a populaţiei

din judeţul Cluj, 72% dintre credincioşi sunt ortodocşi, 12 % reformaţi, 4,3 % greco-catolici, 3,6 %

romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 % unitarieni si 1,04 % baptişti, fiecare cult religios

aparţinând unei episcopii : ortodoxă, greco- catolică, reformată, unitariană şi evanghelică.

Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial industrial de prelucrare,

atât a resurselor locale cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate

majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din

populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Producţia industrială

realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrării către partenerii străini. Dintre

ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei industriale

sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%),

industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%),

industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).

In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au

creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca

pondere şi importanţă în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl

deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal cât şi cel

zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an,

situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului.

Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştinţe Agricole şi Medicină

Veterinară care licenţiază anual peste 2000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.

7

Un rol deosebit de important, în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are sistemul

bancar-financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă, acest sector

cunocând o dezvoltare continuă  în ultimii ani. Una din băncile principale din Cluj-Napoca  este

Banca Transilvania care are sediul central aici şi 49 de filiale ale băncilor centrale (Banca Comecială

Română, BRD Societe Generale etc).

2.2.4 Infrastructura

Poziţia geografică avantajoasă a judeţului constituie un factor determinant în eforturile

întreprinse de autorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeţul Cluj dispune de o reţea

densă de drumuri publice totalizând 2454 km, din care 342 km reprezintă drumuri naţionale.

Reţeaua de drumuri modernizate cuprinde un număr de 645 km, marea lor majoritate fiind porţiuni

ale unor şosele de interes naţional şi internaţional. Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul

judetului este de 232 km .

Aeroportul International Cluj-Napoca aflat in administrarea Consiliului Judetean Cluj a cunoscut o

creştere semnificativă a traficului de pasageri ca urmare a programului de dezvoltare şi modernizare,

fiind în acest moment al treilea aeroport internaţional al ţării. Pe acest aeroport operează zboruri

regulate două companii aeriene, legând Clujul de Italia, Ungaria, Austria şi Germania. În acest

moment, prioritar pentru aeroport este găsirea de parteneri pentru construirea unui terminal cargo

modern, proiect care se bucură şi de sprijin guvernamental.

2.2.5. Echipamentul de cultură şi odihnă

Unitaţile de cazare

In Cluj sunt multiple posibilitati de cazare, iar cele mai importante dintre acestea sunt:

- De 5 stele: : Sungarden Resort (64 locuri);

- De 4 stele: Tulip Inn Sunny Hill (aprox.120 locuri), Ary(72 locuri);

- De 3 stele: Capitolina, Pami (68 locuri), Vila Rosa(27 locuri),

- Pensiuni: Casa Val (16 locuri); Boema (12 locuri);

- Vile: Rao (20 locuri), Vanda (24 locuri);

8

Unităţile de alimentaţie

Acestea sunt foarte variate cele mai importante fiind: Tusa, Athos, Opera Plaza, Pizzerie Texas,

Olimp, Pami, Déjà vu, Vila Rosa, Ary.

Instalaţiile şi echipamentele de agrement

Potenţialul turistic se reflecta în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea

unei game variate de forme: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna şi de vara, odihna de

scurta şi lunga durata, tabere de copii şi tineret, tratament balnear.

              Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate: Vladeasa şi

Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii Trascaului, deosebit de

spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante, peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se

remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna

de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului Gilau - Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement

la sfârţit de saptamâna si zona Lacului Beliş - Fântânele situata pe malul stâng al lacului de

acumulare, pretabila pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

2.2.6. Legislaţia în vigoare

Orasul Cluj-Napoca nu se afla intr-o zona protejata si nici nu convine legilor privind proprietatea

terenului

9

Capitolul III

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Componentele ofertei

turistice

Pondere (qi) Nivel calitativ (ci) Indice de

atractivitate(I)

I Resurse naturale 0.3

-peisaj 0.05 3 0.15

-clima 0.02 3 0.06

-retea hidrografica 0.04 2 0.08

-fauna 0.02 1 0.02

-paduri 0.09 3 0.27

-rezervatii 0.05 4 0.2

-monumente ale naturii 0.03 4 0.12

II Resurse antropice 0.25

-cetati 0.04 3 0.12

-cladiri civile urbane 0.04 3 0.12

-ansambluri,curti,

domenii ruinate

0.02 2 0.04

-biserici si ansambluri

manastiresti

0.03 3 0.09

-castele,conace,palate 0.04 3 0.12

-muzee 0.03 3 0.09

-monumente si situri

arheologice

0.03 2 0.06

-etnografie 0.01 1 0.01

-folclor 0.01 1 0.01

III Poluarea mediului 0.15 3 0.45

10

IV Accesul 0.05

-rutier 0.03 4 0.12

-feroviar 0.01 1 0.01

-aerian 0.01 1 0.01

V Distanta fata de: 0.05

-capitala judetului 0.04 4 0.16

-alte centre emitente 0.01 3 0.03

VI Forme de turism

practicate

0.20

-drumeţie 0.04 2 0.08

-alpinism 0.04 3 0.12

-sporturi de iarna şi de

vara

0.04 3 0.12

-odihna de scurta şi

lunga durata

0.05 4 0.2

-tratament balnear 0.03 3 0.09

Total 1 - 2.95

Indicele de atractivitate de 2.95 este cuprins intre [1;4], si depaseste jumatatea intervalului de unde

rezulta ca in zona aleasa se poate realiza o amenajarec in conditii optime. Resursele naturale detin

ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor

catre acasta zona. Prin implantarea diferitelor obiective se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in

zona vizitata.

11

Capitolul IV

Determinarea ariei de atracţie

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Alba

Iulia, Oradea, Turda, Arad, Zalau, Timisoara, Baia Mare, Satu Mare, dar si din turistii ce vin din celelalte zone

ale tarii si chiar de peste hotare, ce vor sosi prin programe turistice organizate, cat si pe cont propriu.

12

Capitolul V

Determinarea capacităţii optime de primire a necesarului de construit

Forme de turism

practicate

Suprafata zonei

(S)(ha)

Coeficient de

corectie(k)

Suprafata

normata pentru

consum

turistic(N)

Capacitatea

optima de

primire (Co)

Drumetie 4 1.25 1/200pers/ha 4x1,25/1/200=500

Sporturi de vara 2 1 1/150-200

pers./ha

2x1/1/150=33

Sporturi de iarna 2 1 1/1100 pers./ha 3x1/1/1100=333

Alpinism 3 0.5 1/5 alpinisti/ha 3*0.5/1/5=8

Odihna de scurta

si lunga durata

4 0.5 1/300pers/ha 4*0.5/1/300=667

Tratament balnear 2 1 1/500pers/ha 2*1/1/500=1000

Total 17 - - 2541

13

Capitolul VI

Concepţia de amenajare a zonei

In primul rand vom construi un hotel de 3 stele care va avea 5 etaje cu un numar de 10 camere

pe etaj. Pentru primele 4 etaje vom avea 5 camere pe fiecare etaj vor fi de 2 persoane, iar 5 camere

de 3 persoane, insa la ultimul etaj vom avea 6 camere din care 4 vor fi apartamente cu living si

dormitor si vor dispune de baie cu jacuzzi, iar celelalte 2 camere vor fi de 2 persoane.

Exteriorul hotelului va fi de un alb mat, iar in interior culorile predominante vor fi maro si

crem, cremul va fi dat de lenjeriile de pat, de fotoliile si canapeaua de la intrare, iar maroul va fi

culoarea mobilierului, a parchetului si a covoarelor combinate in crem si maro.

La intrare vom avea o usa rotativa, de unde vom intra intr-un hol de primire a oaspetilor in

dreapta aflandu-se biroul receptie pe care vom avea o vaza transparenta in care sta un buchet de crini

extrem de atragatori prin culori calde, iar in stanga vom avea o canapea de culoare crem, 2 fotolii si

o masuta de sticla pe care se vor regasi niste reviste, iar plafonul va avea un candelabru din cristal

alb. Din stanga holului, putem merge spre piscina si spre parc. Tot la parter vom avea restaurantul

unde oaspetii vor putea comanda ceea ce doresc sa serveasca la micul dejun, pranz si cina. Mesele si

scaunele vor fi moderne, scaunele vor avea tapiterie alba de piele iar mesele vor fi rotunde si vor

avea culoarea maro.

La demisol vom avea o sala de fitness, care pune la dispozitia clientilor o gama variata de

aparate la care se pot antrena. Iar langa sala vor dispune de o sauna si de un spa, unde se vor putea

relaxa. De asemenea hotelul dispune si de o parcare subeterana de 40 de locuri.

La fiecare etaj pe hol vor exista cate 2 fotolii crem si o masuta semirotunda din sticla. Toate

holurile vor avea peste gresie cateva mochete de culoare crem.

Camerele de 2 si 3 persoane vor fi dotate cu: saltele tip Renew, care vor fi acoperite cu

lenjerii de pat, doua noptiere si veioze, 2 fotolii mici,intre ele fiind o masuta, un dulap pentru haine

14

care are aplicat pe exterior oglinzi, un cuier la intrare, o plasma in perete si o aplice pe tavan. Baile

camerelor de 2 si 3 persoane vor dispune doar de o cabina de dus, wc si o chiuveta, deasupra caruia

are aplicat pe perete o oglinda, un dulap si o mica mocheta langa cabina de dus.

Apartamentele vor avea doua camere, un living, decorat cu un minisemineu, o canapea si un

fotoliu iar in mijloc un covoras pe care va fi asezata o masuta de sticla,vor mai avea un minibar

frigorific, un candelabru si o plasma,perdelele vor fi de culoare orange.

In curtea hotelului se va afla o piscina foarte buna pentru zilele calduroase de vara, in dotarea

piscinei vor fi si 2 tobogane pentru distractie, pe margine vor fi sezlonguri de cate 2 persoane,care

vor avea niste saltele albe si cu dungi albastre, iar in mijloc o masuta rotunda, alaturi de o umbrela

de soare. Tot pe marginea piscinei se va afla si un minibar unde vor putea oaspetii vor putea sa

comande orice bautura pe care o doresc.

In apropierea hotelului se va amenaja un parc, in cadrul acestuia vor fi plantati pomi. Parcul

va avea mai multe alei pe marginea carora vor avea lampi solare, pentru a putea da un aspect frumos

noaptea si niste bancute de culoare maro si langa fiecare banca vor exista cosuri de gunoi. Vor fi

amenajate locuri de joaca pentru copii cu diverse leagane, tobogane, balansoare etc., o terasa unde

isi vor putea de asemenea si manca turistii din cadrul hotelului, care va avea un mobilier din ratan,

iar pe scaune vor fi asezate perne de culoare alba.

15