1

MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU

OBIECTIVUL

CENTRALA FOTOVOLTAICA DE PRODUCERE A

ENERGIEI ELECTRICE DIN CONVERSIA ENERGIEI SOLARE

I. DATE GENERALE

Denumirea obiectivului: CONSTRUCTII ENERGETICE:

PARC FOTOVOLTAIC

SAT LACENI, COMUNA ORBEASCA

Amplasamentul obiectivului: sat LACENI, com. ORBEASCA, jud.

TELEORMAN, tarlaua 132 / III, parcela 1638 / 51

Proiectantul lucrarilor: SC ARHITECTURPROIECT SRL

Beneficiarul lucrarilor: SC LONG BRIDGE DEZVOLTARE SRL

Nume persoana de contact:

SOLOMON HENRY - DAN

Responsabil pentru protectia mediului:

SOLOMON HENRY - DAN

Tel.0723690365

Valoarea estimativa a lucrărilor 1 450 000 €

-din care pentru protectia mediului 2 000 €

Perioada de execuţie propusa 12 luni

II. DATE SPECIFICE INVESTIŢIEI

1. Oportunitatea investitiei

Scopul si importanta obiectivului de investitie. Sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitati

nelimitate de utilizare pe plan local si national. Valorificarea surselor regenerabile de

energie se realizeaza pe baza a trei premize importante conferite de acestea, si anume,

accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate. Sursele regenerabile de energie asigura

cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse

energetice, in conditiile unei dezvoltari economice durabile. Aceste cerinte se realizeaza

in context national, prin implementarea unor politici de conservarea energiei, cresterea

eficientei energetice si valorificarea superioara a surselor regenerabile.

Comisia Europeana a initiat, in iulie 2002, propunerea de promovare a productiei

combinate de energie electrica si termica pe baza de combustibili fosili si de valorificare

a surselor regenerabile de energie si a deseurilor. Exploatarea surselor regenerabile de

energie confera garantia unor premise reale de realizare a obiectivelor strategice privind

cresterea sigurantei in alimentarea cu energie pe baza diversificarii surselor si diminuarii

ponderii importului de resurse energetice, respectiv de dezvoltare durabila a sectorului

energetic si de protejare a mediului inconjurator.

Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor

curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale defavorizate. Valorificarea

surselor regenerabile de energie, in conditii concurentiale pe piata de energie, devine

oportuna prin adoptarea si punerea in practica a unor politici si instrumente specifice sau

2

emiterea de "certificate verzi" ("certificate ecologice"). Oportunitatea implementarii

strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie pe termen mediu si lung in

Romania ofera cadrul corespunzator pentru adoptarea unor decizii privind alternativele

energetice si conformarea cu acquis-ul comunitar in domeniu.

2. Utilitate publica si modul de incadrare in Planul de Urbanism

Obiectivele stabilite de catre Primaria comunei Orbeasca , judetul Teleorman,

sunt constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale care

vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat.

Proiectul privind investitia pentru constructia CENTRALA FOTOVOLTAICA

DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE DIN CONVERSIA ENERGIEI

SOLARE , drum acces si imprejmuire teren, respecta impunerile Ordonantei de Urgenta

a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al

poluarii, care are in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de

Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente capitolului 22

"Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea

Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, modificata prin directivele nr. 2003/35/CE si nr. 2003/87/CE.

Construirea CEF pe un teren agricol neexploatat nu contravine intereselor

planurilor cadastrale si nu modifica substantial caracterul si modalitatea de exploatare de

pana in prezent a teritoriului.

Conform Planului Urbanistic General nr. 589 / 1999 aprobat prin HCL Orbeasca

nr. 28 / 21.12.1999.

Zona unde este amplasat obiectivul reprezinta extravilan tarlaua 132 / III,

parcela 1638 / 51.

Terenul studiat are o suprafata de 148.796,00 mp.

Terenul apartine SC LONG BRIDGE DEZVOLTARE SRL conform contract

vanzare – cumparare nr. 1103 / 31.08.2012 si act de dezmembrare nr. 1102 / 31.08.2012

Accesul in incinta studiata se face din DJ 504.

Distanta fata de vecinatati este conform plan de situatie anexat.

Terenul fiind in extravilan nu sunt cladiri adiacente.

3. Descrierea proiectului Punerea in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului

surselor regenerabile de energie (SRE) se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice a

Romaniei pe termen mediu si lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii

referitoare la alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu.

Energia verde este un termen care se refera la surse de energie regenerabila si

nepoluanta. Electricitatea generata din surse regenerabile devine din ce in mai

disponibila. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot

sustine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat

generarii energiei conventionale si vor creste independenta energetica.

Panourile fotovoltaice sunt tot mai des folosite in tarile dezvoltate, prin simpla

recunoastere a faptului ca exista o energie inepuizabila, care merita sa fie folosita:

energia soarelui. Panourile solare sunt ideale pentru locurile unde nu este retea de curent

electric, dar si pentru a reduce facturile pentru curentul electric. Sistemele de panouri

fotovoltaice se pot folosi in combinatie cu reteaua nationala electrica, cu generatoarele

3

eoliene, sau ca o sursa exclusiva de curent electric.

Efectul fotoelectric reprezinta emisia de fotoni de catre un corp metalic sub

actiunea radiatiei electromagnetice. Cu alte cuvinte lumina este emisa de un corp metalic,

se propaga si apoi este absorbita in mod discontinuu sub forma de fotoni. Un electron nu

poate absorbi decat un singur foton. Daca frecventa radiatiei este mai mare decat

frecventa de referinta, fotonul reuseste sa invinga bariera de potential, diferenta ramanad

sub forma de energie cinetica a fotonului. Daca frecventa radiatiei este mai mica decat

frecventa prag, efectul fotoelectric nu se mai produce.

Pe baza acestui principiu functioneaza panourile fotovoltaice:Odata cu fotonii

emisi de razele soarelui, pe suprafata celulelor solare fotovoltaice, electronii sunt

dislocati din materialul semiconductor. Din ce in ce mai multi electroni sunt stramutati,

fluxul acestor electroni devine un curent electric direct (CD).

In general, un panou fotovoltaic este alcatuit din:

foaie de sticla (sticla monostrat securizata) expusa pe partea orientata spre

soare;

pelicula transparenta cu rol de protectie a sticlei, pelicula fabricata din

material plastic (etilen vinil acetat –EVA sau cauciuc siliconic). Acest tratament ofera

protectie impotriva intemperiilor, a furtunilor sau a radiatiilor ultraviolete;

celule solare monocristaline sau policristaline, conectate intre ele prin benzi

de cositor;

priza de conectare prevazuta cu o dioda de protectie, impotriva

scurtcircuitarii si racord.

Pentru ca radiatia solara se schimba permanent, energia produsa de panourile

fotovoltaice se stocheaza in acumulatori speciali rezistenti la incarcari si descarcari

permanente. Pentru perioada de noapte energia este furnizata de acumulatori. Energia

solara se calculeaza in asa fel incat incarcarea din timpul zilei sa produca destula energie

si pentru perioada fara radiatie solara, adica seara si noaptea.

Soluţia tehnică de realizare a CEF constă în instalarea modulelor FV pe o

construcţie portantă din oţel şi conectarea modulelor cu convertoare şi cutiile de

distribuţie ajutătoare. Racordarea puterii produse la reţeaua de distribuţie de 20kV va fi

realizată cu ajutorul postului principal şi a 4 posturi secundare de transformare, fiecare a

câte 2000 kVA, în care se produce ridicarea nivelului tensiunii de la 0,4 la 20 kV.

Amplasamentul staţiilor de transformare este arătat în planurile de situaţie.

Legătura la infrastructura de transport va fi realizată din DJ. 504.

Proiectul trateaza urmatoarele obiecte:

- container tehnic sc + sd = 21,25 mp

- container sanitar si grupuri sanitare sc + sd = 21,25 mp

- container magazie sc + sd = 21,25 mp

4. Descrierea caracteristicilor fizice Descrierea centralei electrice fotovoltaice ( CEF )

Scopul construirii CEF este realizarea unei capacităţi energetice, care să asigure

transformarea radiaţiei solare în energie electrică şi să permită utilizarea acesteia prin

intermediul reţelei de distribuţie.

Toată energia produsă va fi livrată în reţeaua CEZ Distribuţie.

Centrala electrică fotovoltaică va fi amplasată pe o suprafaţă neutilizată, în câmp

deschis între obiective tehnologice de extracţie a ţiţeiului.

4

Modulele fotovoltaice vor fi instalate pe construcţii din oţel, ancorate în foraje în

teren.

Energia electrică produsă va fi dirijată prin intermediul curentului electric continuu

la intrările CC ale convertoarelor FV, care vor fi amplasate în spaţiul acoperit de

construcţiile portante al modulelor FV.

Ieşirile din convertoare vor fi conectate la distribuitoarele de colectare, care vor

conţine elementele de protecţie ale sistemului. Aceste distribuitoare vor fi conectate la

distribuitorul principal de joasă tensiune amplasat în anvelopa postului trafo.

Puterea proiectata a CEF

Puterea instalată de vârf a CEF este în funcţie de suprafaţa utilă a terenului şi de

tipul modulelor fotovoltaice utilizate. Pentru CEF se preconizează utilizarea a 40.896

module FV policristaline cu puterea nominală de 230 Wp.

Puterea instalată proiectată a centralei electrice este de 9 406,08kWp.

Influente externe

Instalaţiile CEF vor fi amplasate în mediul exterior. Tehnologia transformatoarelor şi a

distribuitorului principal de MT şi JT va fi amplasată în anvelopele postului trafo.

Componentele electrice principale

Module FV

Elementul constructiv de bază al CEF îl vor constitui modulele FV. Grupurile de

module FV interconectate în serie şi în paralel vor fi racordate la distribuitoarele CC,

echipate cu protecţie, separator CC şi descărcător de supratensiune. Ieşirea din cutiile

ajutătoare CC va fi conectată la intrările de curent continuu a convertoarelor FV.

Convertoare FV

Vor fi utilizate convertoare FV monofazate sau trifazate cu ieşire CA. În cazul

alegerii invertoarelor monofazate, pentru evitarea asimetriei reţelei, numărul total va fi

întotdeauna divizibil la trei. Circuitul de ieşire CA al convertoarelor va fi echipat cu

protecţie şi apărător de curent, pentru grupa de convertoare FV grupate împreună, va fi

montată o protecţie comună de supratensiune CA.

Posturile trafo

Vor fi amenajate posturi de transformare principale şi secundare 0,4/20 kV, fiecare

de 2000 kVA. Aceste posturi de transformare sunt descrise în documentaţia de proiectare

separată.

Reţelele de cabluri

Cablurile CC vor fi pozate pe construcţii portante şi fixate cu bretele de strângere.

În pământ cablurile vor fi pozate în apărători de plastic. În locurile solicitate mecanic

cablurile vor fi amplasate în tuburi metalice sau în jgheaburi.

La convergenţa şi încrucişarea cablurilor diferitor sisteme, sau cu reţelele de

utilităţi, este necesară respectarea distanţei minime recomandate de norme.

La amplasarea reţelelor de cabluri de distribuţie în pământ, cablurile vor fi

amplasate la adâncimea de 60 cm sub nivelul cotei finale a terenului. Cablurile vor fi

amplasate într-un pat de nisip, 10 cm sub cablu şi 10 cm deasupra cablului, sau într-o

apărătoare. Deasupra cablurilor va fi amplasată o folie avertizoare, la adâncimea de 40

cm sub nivelul terenului.

Împământarea

La banda de împământare FeZn 30/4, amplasată în traseele de cabluri, vor fi

conectate sârmele FeZn ø10 mm a tuturor construcţiilor portante a panourilor CEF. Toate

părţile conductive vor fi conectate la sistemul comun de împământare. Sârma va fi

5

conectată la banda de împământare cu două borne SR03., la construcţia conductivă, ori

cu borne duble SS, sau prin sudură (sudură cu lungime minimă de 5 cm, cu tratare

anticorosivă)

Toate părţile metalice supraterane a construcţiei portante a CEF vor fi

interconectate conductiv cu conductorul CYA 15 (cu utilizarea papucilor de cablu,

şuruburilor, şaibelor şi piuliţelor).

Rezistenţa de trecere la pământ a sistemului comun de împământare nu poate

depăşi 2 ohmi.

Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului LPS (paratrăsnete)

La construirea CEF se va proceda şi la realizarea unor măsuri de protecţie pentru

diminuarea unor posibile pierderi economice cauzate de trăsnetele care lovesc în obiectiv,

sau în apropierea acestuia.

Pe lângă împământarea construcţiilor portante, a ramelor modulelor FV şi a

convertoarelor FV, mai trebuie luate şi alte măsuri, de ex.

- Amplasarea captatorilor la distanţă complementari (ex. în apropierea

construcţiilor portante)

- Instalarea unui captator metalic deasupra muchiilor superioare a rândului de

module FV

- Instalarea protecţiilor complementare la supratensiune în circuitele de intrare CC

ale convertoarelor FV

- Instalarea protecţiilor complementare la supratensiune în circuitele de intrare CA

ale convertoarelor FV

- Instalarea protecţiilor la supratensiune a intrărilor de comunicaţii a convertoarelor

FV

- şi altele

Împrejmuirea

Întregul areal va fi împrejmuit cu plasă (înălţimea de cca 1,8m), cu sârmă ghimpată

deasupra. Distanţa minimă a tehnologiei faţă de limita parcelei va fi de 3 m. Intrarea pe

parcelă va fi asigurată de o poartă de acces cu două aripi, cu lăţimea de 5 m.

Arealul va fi asigurat cu un sistem de camere, sistem de detecţie pe circumferinţa

împrejmuirii, iluminat automat şi raportare GSM (documentaţie de proiectare separată).

Cerinte asupra dotarii

Dotarea centralei electrice fotovoltaice (CEF) trebuie să îndeplinească normele

aferente şi reglementările legale în vigoare la data realizării CEF. Nu mai puţin

importantă este îndeplinirea condiţiilor de racordare în vigoare a furnizorului racordării –

CEZ Distribuţie. La livrarea energiei în reţea va fi respectat factorul de ieşire al CEF, în

limitele 0,95-1, printr-o alegere corectă a tipului convertoarelor FV (cu factor de ieşire de

cca 0,99-1). CEF va fi echipată la ieşire cu protecţii care să asigure deconectarea CEF în

cazul modificărilor inacceptabile a tensiunii şi frecvenţei în reţeaua de alimentare.

Racordarea la reteaua existenta.

Documentaţia de racordare a centralei de producţie la reţeaua distribuitorului CEZ,

va fi soluţionată în conformitate cu condiţiile distribuitorului.

Calculele statice si de rezistenta ale constructiilor portante a modulelor FV vor fi

asigurate de furnizorul acestora.

La elaborarea proiectului de executie este necesara dimensionarea cablurilor in asa

fel, incat caderile de tensiune din circuite sa fie mai mici decat cele reglementate prin

norme.

6

Conditii de functionare

CEF este o instalaţie fără deservire, dar necesită totuşi un control periodic al

protecţiei, al protecţiei la supratensiune, al convertoarelor FV etc.

Pentru funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor sunt valabile:

- Prevederile de bază a regulamentelor şi normelor

- Reglementările producătorilor instalaţiilor

- Reviziile periodice conform normelor aferente şi reglementărilor producătorilor

utilajelor şi instalaţiilor

Partea de constructii - Detalii tehnice

Modulele FV vor fi amplasate pe construcţii de sprijin, care sunt confecţionate din

profiluri tubulare din oţel şi aluminiu. Îmbinarea profilurilor va fi realizată prin sudare

sau înşurubare. Având în vedere durata ei de viaţă de min. 25 de ani, construcţia va fi

zincată. Ancorarea în teren va fi realizată prin forare. Distanţele dintre construcţii şi

alegerea profilului portant din aluminiu, vor fi stabilite de furnizor pe baza calculului

static, ţinând cont de condiţiile climaterice din localitatea respectivă.

Orientarea de bază a construcţiei cu module FV este direct spre sud, amplasarea şi

poziţiile reciproce a modulelor FV este schiţată în planul de situaţie. La alegerea

construcţiei se ţine cont de dilatarea termică a materialelor, în special dilatarea ramelor

din aluminiu a modulelor, din această cauză rândurile sunt despărţite.

Principiile lucrarilor de sapaturi

La realizarea construcţiei CEF este obligatorie evitarea deteriorării reţelelor de

utilităţi existente, situate în spaţiul construcţiei sau în apropierea acestuia.

Înainte de începerea lucrărilor de construcţii (săpături) va fi realizată marcarea

tuturor reţelelor de utilităţi în locul afectat de construcţie şi concomitent vor fi luate

măsurile care împiedică deteriorarea acestora. În cazul atingerii reţelelor subterane,

aceste lucrări vor fi executate sub supravegherea administratorilor corespunzători ai

reţelelor respective şi va fi efectuat un control înainte de acoperire. În jurnalul

construcţiei va fi efectuată o consemnare cu privire la recepţie.

În documentaţia de proiectare referitoare la supravegherea de şantier vor fi incluse

de asemenea toate măsurile care prevăd ca în timpul lucrărilor de săpături, amenajărilor

terenului parcelei şi a construcţiilor convergente, încrucişate, sau deasupra reţelelor de

utilităţi existente (subterane sau supraterane), inclusiv racordările la obiective şi pentru

amplasarea noilor reţele, să fie respectate toate normele aferente. La lucrările în locul de

convergenţă, încrucişare sau lucrările deasupra reţelelor subterane existente, săpăturile

vor fi executate manual.

Înainte de acoperirea săpăturilor exterioare este necesar controlul vizual al

amplasării cablului şi verificarea stării izolaţiei.

Materie prima care intra in procesul de executie :

- beton = 348 mc

- nisip = 212 mc

- scandura = 42 mc

- otel beton = 20.000 kg

- profile metalice = 316.000 kg

Deseurile rezultate din procesul de executie sunt:

- scandura = 2 mc

- otel beton = 50 Kg

7

- profile metalice = 70 kg

Aceste materiale vor fi depozitate in organizarea de santier, a constructorului

urmand ca:

- lemnul sa se foloseasca la foc

- metalul depus la REMAT

5. Descrierea caracteristicilor procesului de productie Descrierea principalelor caracteristici ale activitatii

Organizarea de santier

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

organizarea de santier;

executarea lucrarilor de constructii – montaj, in legatura cu obiectivul

propus;

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care

executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:

asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;

asigurarea apei potabile necesara igienei personale;

montarea toaletelor ecologice;

racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua electrica

locala.

Executarea lucrarilor de constructii – montaj

Suprafata propusa pentru constructia centralei fotovoltaice Laceni este de 9957,70

mp avand categoria de folosinta - teren arabil extravilan .

Amplasamentul este situat in extravilanul comunei orbeasca. Relieful se identifica

cu o zona plata de campie, cu pante reduse, ce nu pot favoriza producerea unor fenomene

geomorfologice rapide, cum ar fi alunecarile de teren sau eroziunea accelerata.

Santierul trebuie amenajat si dotat in asa fel, incat lucrarile sa se poata desfasura

normal si in siguranta. Nu este permisa periclitarea si deranjarea excesiva a

imprejurimilor, in special cu zgomot, praf , etc., periclitarea securitatii muncii si

murdarirea cailor de comunicatii terestre, a aerului si apelor, limitarea accesului la

constructiile si terenurile adiacente, la retelele de utilitati si retelele antiincendiu.

Lucrarile de constructii-montaj din timpul construirii CEF trebuie coordonate in

asa fel, incat sa se previna punerea in pericol a persoanelor si a utilajelor.

Inainte de inceperea constructiei va fi necesara bornarea topografica a terenului

dupa coordonatele unghiulare ale terenului. Linia de legatura a acestor coordonate va

constitui lina de imprejmuire.

Fazele de constructii – montaj estimate sunt:

Demararea constructiei

Bornarea terenului

Construirea imprejmuirii in lungine de 1722 m.

Montajul structurilor

Sapaturi pentru traseele de cabluri

Amplasarea postului trafo

Montajul panourilor

Montajul invertoarelor FV, cutiilor si cablurilor

8

Punerea in functiune.

Rezistenta mecanica si stabilitatea constructiei CEF sunt date de tipul si de

executia structurilor portante a modulelor FV. Asigurarea rezistentei si stabilitatii

structurilor, dimensionarea acestora si capacitatea de incarcare pentru respectiva greutate

a modulelor FV si rezistenta necesara la factorii de vant si zapada (inclusiv a se lua in

calcul dilatarea necesara) o asigura furnizorul acestor structuri.

CEF functioneaza fara deservire, cu operare automata. Controlul necesar si

mentenanta se va face de persoane cu calificarea electrotehnica adecvata. Securitatea

sistemelor instalatiei electrice va fi asigurata punandu-se accentul pe respectarea

normelor aferente. CEF va fi dotata cu sistem propriu de comunicatie, ce face posibila

transmiterea la distanta a datelor. Va fi necesar ca statia trafo sa fie dotata cu o conexiune

la internet.

6. Descrierea utilitatilor

-alimentare cu apa - put + hidrofor

-evacuarea apelor uzate : bazin vidanjabil

-apele pluvial: se deverseaza pe solul proprietatii, prin sistematizarea terenului si

conducerea apei pluviale catre punctele de scurgere gravitationale.

-in incinta centralei se vor instala grupuri sanitare ecoologice.

-asigurarea agentului termic: nu este cazul

7. Aspecte priviind protectia muncii

La executie constructorul trebuie sa respecte normativele in vigoare referitoare la

protectia muncii, din care enumeram:

-purtarea echipamentului de protectie specific santierului (casca, manusi, etc).

-folosirea utilajelor si masinilor in perfecta stare de functionare.

-folosirea unor scule, unelte si dispozitive adecvate categoriei de lucru.

III.SURSE DE POLUANŢI SI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de

construire/functionare, s-au respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, dupa

cum urmeaza:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195 din 22 decembrie 2005,

privind protectia mediului, completata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.

114 din 17 octombrie 2007, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului Romaniei nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind protectia mediului si

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 164 din 19 noiembrie 2008, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie

2005 privind protectia mediului;

Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, modificata si completata de

Legea nr. 310 din 28 iunie 2004, de Legea nr. 112 din 04 mai 2006, pentru modificarea si

completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, prin Ordonanta de Urgenta a

Guvernului Romaniei nr. 3 din 05 februarie 2010, pentru modificarea si completarea Legii

apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996 si Legea nr. 146 din 12 iulie 2010, privind aprobarea

9

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3 din 05 februarie 2010, pentru modificarea si

completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator ;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate – Normativ NTPA –

002/2002 din 28 februarie 2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele

de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare – modificata si completata

de Hotararea Guvernului Romaniei nr. 352 din 21 aprilie 2005;

Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462 din 01 iulie

1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse

stationare, completata cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128 din 14 februarie 2002,

privind incinerarea deseurilor;

Ordin nr. 135 din 2010 privind Metodologia de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, completat conform

continutului cadru prevazut in Anexa nr. 5 la metodologie;

CEF nu va produce efecte negative asupra mediului inconjurator in areal si nici in

imprejurimile acestuia. Avand in vedere ca CEF este fara deservire, pentru exploatarea sa

nu este necesara angajarea de personal.

Activitatea de control si manipularea instalatiilor poate fi efectuata numai de personal

avand calificarea electrotehnica corespunzatoare.

Functionarea Parcului de panouri fotovoltaice nu genereaza noxe sau alti factori

de poluare a mediului, care sa deranjeze vecinatatile.

1. Protectia calitatii apelor in perioada de constructie

Activitatea de constructie a centralei fotovoltaice nu emite, atunci cand se respecta

tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica,

sau a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de

suprafata si subterane este minim.

Angajatii constructorului angrenat in constructia obiectivului vor beneficia de toalete

ecologice si de vestiare ecologice care vor fi descarcate periodic de catre terti autorizati.

Protectia calitatii apelor in perioada de exploatare a centralei fotovoltaice

Centrala electrica fotovoltaica functioneaza fara deservire, cu operare automata. In

perioada de functionare a acesteia, nu este necesara conectarea la reteaua de alimentare cu

apa potabila sau tehnologica.

Evacuarea apelor uzate menajere.

In procesul de generare a energiei electrice prin intermediul panourilor fotovoltaice

nu se utilizeaza apa tehnologica si nu rezulta apa uzata tehnologica. Deoarece centrala

electrica fotovoltaica functioneaza fara deservire, cu operare automata, de pe amplasament

nu vor rezulta ape uzate menajere.

2. Protectia aerului in perioada de constructie

Procesul de constructie a centralei fotovoltaice dar si a imprejmuirii si a cai de acces

determina aparitia de emisii poluante pe termen scurt, in perioada constructiei obiectivului.

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament

10

- se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului

Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560;

SOx 3,240;

CO 27,000;

hidrocarburi 4,440;

NOx 44,400;

aldehide 0,360;

acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat

aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si

Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h,conform tabel 7.1, clasa 3;

NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

acizi organici: 10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2. Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor

determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul

lucrarilor, doar pe perioada constructiei obiectivului.

Protectia aerului in perioada de exploatare a centralei fotovoltaice

In timpul exploatarii centralei fotovoltaice nu se genereaza emisii poluante, in aer.

3. Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

In perioada de constructie

Principalele surse de poluare fonica in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore

determinate de activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii

populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de lucru;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului in

scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva.

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor

incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii populatiei

11

poate fi apreciat ca redus.

In perioada de exploatare a centralei fotovoltaice

Tehnologia de exploatare a panourilor fotovoltaice nu emite zgomot in timpul

functionarii.

4. Protectia solului si a subsolului

Un impact slab, in faza de constructie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone adiacente,

mai putin fertile.

In cazul unei exploatari normale, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si

subsolului.

Impactul asupra solului si subsolului este minim.

5. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul, deoarece, avand in vedere natura proiectului, in procesele analizate nu

vor fi utilizate surse de radiatii, atat pe perioada constructiei, cat si pe perioada de

exploatare a obiectivului.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Nu este cazul.

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Centrala electrica fotovoltaica functioneaza fara deservire, cu operare automata. Dat

fiind faptul ca in procesul de transformare a energiei solare in energie electrica nu se emit

substante poluante, care sa afecteze calitatea mediului, nu se impun masuri de protectia

asezarilor umane si a altor obiective de interes public.

Amplasamentul investitiei se afla la o distanta de 500 m fata de zona de locuit.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In perioada de constructie

Pe amplasamentul supus analizei, in timpul executarii lucrarilor de constructie, vor

rezulta in principal deseuri inerte – pamant provenit din excavatii -, deseuri metalice si

deseuri menajere.

De asemenea, accidental, pot fi scurgeri de pasta de ciment si suspensii din

autobetoniere sau din locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii.

Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie, pungi, plastic,

sticle, desuri alimentare, vor fi depozitate temporar intr-un loc special amenajat, in

tomberoane/containere cu capac si vor fi preluate de terti autorizati de cate ori este nevoie.

Deseurile solide provenite din activitatile de constructie vor fi colectate de firmele

specializate prin contract de prestari servicii. Utilajele vor fi aduse pe santier in stare buna,

cu revizia tehnica efectuata.

Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de lucru in ateliere

autorizate, unde se vor schimba, de asemenea, uleiurile hidraulice si de transmisie.

Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 426/2001 si art. 18 din HG 856/2002, materialul rezultat din

activitatea de decapare/excavare se incadreaza in categoria deseurilor nepericuloase.

Tehnologia de exploatare a panourilor fotovoltaice nu genereaza deseuri in timpul

12

functionarii.

9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Atat in perioada de constructie, cat si in perioada de functionare a Parcului de panouri

fotovoltaice, nu se preconizeaza utilizarea de substante toxice si periculoase.

IV. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului de panouri fotovoltaice, terenul

va fi adus la starea lui initiala prin efectuarea urmatoarele operatii:

scarificare;

doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

discuire;

fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune – ca o

conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii

solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu-, trebuie sa certifice

calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care a existat obiectivul.

Exista documentatie pedologica si debonitare, intocmita de oficiul de studii

pedologice si agrochimice Giurgiu, care a fost studiata si aprobata la nivel de PUZ.

Prevederi pentru monitorizarea mediului

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece in

procesul de transformare a energiei solare in energie electrica nu se emit substante poluante,

care sa afecteze calitatea mediului.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece in

procesul de transformare a energiei solare in energie electrica nu se emit substante poluante,

care sa afecteze calitatea mediului.

Sef proiect,

arh. VICTOR POPESCU