1

Secretariatul general al Camerei Deputaților

Direcția de drept comunitar

24 - 30 ianuarie 2011

SINTEZA ACTIVITĂȚILOR EUROPENE

2

CUPRINS

PARLAMENTUL EUROPEAN 3

COMISIA PENTRU AFACERI EXTERNE (AFET), COMISIA PENTRU DEZVOLTARE (DEVE)

ȘI COMISIA PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (INTA) 3

SUBCOMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI (DROI) 5

COMISIA PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (ECON) 6

COMISIA PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (ENVI) 7

COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (AGRI) 8

Audierea publică cu tema ”PAC în perspectiva anului 2020” 8

COMISIA PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (ITRE) 8

COMISIA PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (LIBE) 9

COMISIA PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATE DE ȘANSE (FEMM) 10

AGORA CETĂȚENILOR 10

JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN 11

COMISIA EUROPEANĂ 13

CERCETARE, INOVARE ŞI ŞTIINŢĂ 13

PIAŢA INTERNĂ ŞI SERVICII 14

MEDIU 16

TRANSPORT 17

AGENDA DIGITALĂ 18

PREȘEDINȚIA UE 19

HERMAN VAN ROMPUY, PREȘEDINTELE CONSIULIULUI EUROPEAN 19

CONSILIUL PENTRU AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT 19

COMITETUL REGIUNILOR 21

SESIUNEA PLENARĂ 21

AVIZE ADOPTATE ÎN ȘEDINȚA PLENARĂ 22

ALTE REUNIUNI 24

AUTORI:

Cristina STROESCU-coordonator

Alina PITULICE

Mihaela ZĂVOIANU

Publicaţia electronică poate fi

accesată:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/A

FACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip

=szs

Adresa:Camera Deputaţilor,

Palatul Parlamentului, Str. Izvor

nr. 2-4, Sectorul 5, 050563,

Bucureşti

Tel: (021) 414 2150, (021) 414

2151

Email: politiciue@cdep.ro

http://www.cdep.ro

Surse de informare și foto:

www.europa.europarl.eu

www.ec.europa.eu

www.eu2011.hu

www.europa.eu

www.consilium.europa.eu

© DIRECŢIA DE DREPT

COMUNITAR, 2011

3

În perioada 24-28 ianuarie a.c., deputaţii europeni şi-au desfășurat activitatea în cadrul comisiilor parlamentare de

specialitate, la Bruxelles (Belgia).

COMISIA PENTRU AFACERI EXTERNE (AFET)

COMISIA PENTRU DEZVOLTARE (DEVE)

COMISIA PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL (INTA)

Situația din Coasta de Fildeș

În cadrul reuniunii comune a comisiilor AFET și DEVE, dl Cristian Preda (PPE,

România), observator principal al UE pentru monitorizarea alegerilor prezidențiale

din Coasta de Fildeș, a prezentat raportul final al misiunii.

Într-un interviu acordat Serviciului de presă al PE, europarlamentarul român a

declarat: ”...UE a avut 120 de observatori, temporari și permanenți, din 23 de țări,

ce au acoperit întreg teritoriul Coastei de Fildeș, 19 departamente. Au observat

aproape 1.000 de secții din cele 20.000. Concluziile sunt foarte clare. Au existat

mici neregularități. Dar nimeni nu a semnalat vreo fraudă. În peste 95% din

birourile de vot au fost prezenți reprezentanți ai ambilor candidați. Niciunul din

acești reprezentanți nu a expus vreun motiv de nemulțumire, nu a reclamat vreo

fraudă. Nici alți observatori internaționali nu au semnalat fraude. Singura persoană

care a văzut frauda este președintele care nu mai vrea să plece. După rezultate.

Frauda este de a obliga Consiliul Constituțional să facă un gest neprevăzut de

lege. Acesta a folosit o procedură care nu este prevăzută de lege: poate să

valideze rezultatele sau să anuleze întreg scrutinul. Este ilegal să anuleze doar o

parte a scrutinului. Situația din Coasta de Fildeș a arătat importanța monitorizării

PARLAMENTUL EUROPEAN

În urma alegerilor care au avut loc în Coasta de

Fildeș, rezultatele au arătat că dl Alassane

Ouattara a primit 54,1% din voturi, în timp ce

fostul președinte dl Laurent Gbagbo a primit

45,9%. Totuși, fostul președinte Laurent Gbagbo

a refuzat să accepte faptul că Alassane Ouattara

a câștigat. Dl Laurent Gbagbo se află încă în

Palatul prezidențial, păzit de trupe din Coasta de

Fildeș, în timp ce dl Alassane Ouattara locuiește

într-un hotel, fiind protejat de ONU și soldați de

la Comunitatea Economică a Statelor din Africa

de Vest.

ONU, UE și Comunitatea Economică a Statelor

din Africa de Vest l-au declarat pe dl Ouattara

președinte ales și au cerut plecarea dlui Gbagbo.

4

alegerilor. Acolo, tentativa unui președinte de a se perpetua la putere poate fi împiedicată de un verdict foarte clar referitor la

corectitudinea scrutinului.”

Raportul de țară pentru 2010 în contextul procesului de aderare al Croației la UE

[AFET/7/04263, raportor dl Hannes Swoboda (S&D)]

În propunerea de rezoluție adoptată de Comisia AFET în data de 26 ianuarie a.c., deputații europeni ”...felicită Croația pentru

progresele substanțiale realizate în îndeplinirea criteriilor necesare pentru finalizarea negocierilor de aderare” și ”...solicită

Croației să continue cu fermitate reformele necesare pentru a putea să îndeplinească ultimele criterii și să finalizeze

negocierile” în prima jumătate a acestui an. Principalele condiții pe care Croația trebuie să le îndeplinească se referă la

următoarele aspecte: consolidarea administrației publice și a justiției; combaterea în continuare a corupției; asigurarea

sustenabilității returnării refugiaților; cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII);

continuarea procesului de privatizare și adoptarea unor planuri de restructurare pentru șantierele navale aflate în dificultate.

Consolidarea controlului PE asupra instrumentelor UE de finanțare externă

În cadrul ședințelor comisiilor AFET, DEVE și INTA au fost adoptate cinci rapoarte privind

instrumentele europene de finanțare externă, și anume:

Stabilirea unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1905/2006) [2009/0060A(COD), raportor dl Gay Mitchell

(PPE)];

Raportul privind instrumentul de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor

omului la scară mondială (modificarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2006)

[2009/0060B(COD), coraportoare dna Barbara Lochbihler (Verzi/ALE) și dna Kinga Gál

(PPE)].

Stabilirea unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare [2010/0059(COD), raportor dl Charles Goerens

(ALDE)];

Viitorul sprijinului financiar al UE acordat țărilor aflate în curs de dezvoltare [2010/2300(INI) - COM(2010)0586, raportor

dl Charles Goerens (ALDE)];

Stabilirea unui instrument financiar pentru cooperarea cu țările industrializate (modificare a Regulamentului (CE) nr.

1934/2006) [2009/0059(COD), raportor dl Helmut Scholz (GUE/NGL)].

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European codecide împreună cu Consiliul în ceea ce

priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene, dar nu are un control real asupra instrumentelor

5

europene pentru dezvoltarea cooperării, pentru promovarea stabilității în țările terțe, pentru cooperarea cu țările industrializate

și pentru promovarea democrației și a respectării drepturilor omului. Deputații europeni din cele trei comisii parlamentare și-au

exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Consiliului din data de 10 decembrie 2010, când a respins utilizarea procedurii

”actelor delegate” (care ar fi putut consolida competențele PE de control asupra cheltuielilor Comisiei Europene în cazul acestor

instrumente) și a solicitat Parlamentului European să accepte poziția Consiliului fără negocieri. Prin urmare, europarlamentarii

solicită Consiliului să respecte poziția de egalitate a Parlamentului European în exercitarea dreptului de control parlamentar.

SUBCOMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI (DROI)

Tortura şi detenţiile: perspectiva ONU şi rolul UE

Marţi, 25 ianuarie a.c., subcomisia DROI a organizat o dezbatere în cadrul unui

atelier de lucru cu tema ”Tortura și detențiile: perspectiva ONU și rolul UE”, la care

au participat și experți. Participanții au convenit că sunt necesare mai multe

investigații pentru dezvăluirea adevărului privind tortura și detențiile. Totodată, au

subliniat necesitatea unei mai bune monitorizări a situației pentru împiedicarea, în

viitor, a încălcării drepturilor omului.

Cu acest prilej, dna Julia Hall, avocat în domeniul apărării drepturilor omului, a

prezentat două rapoarte realizate de către Amnesty International, și anume:

”Secretul dezvăluit - dovezi covârșitoare ale complicității Europei în predarea

prizonierilor și detenția secretă”1 și ”Înțelegeri periculoase – încrederea Europei în

«asigurările diplomatice» împotriva torturii”2. La eveniment a fost prezent și dl

Manfred Nowak, fost raportor special al ONU, care a vorbit despre ”Raportul global

al ONU privind detenția secretă”3. Cei doi invitați au precizat că, de la publicarea

raportului4 Comisiei temporare pentru presupusa folosire a unor ţări europene de

către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri5, în anul 2007, în

statele membre au avut loc progrese. Totuși, dna Hall a subliniat că guvernele și

indivizii trebuie să fie responsabili pentru încălcarea drepturilor omului și a solicitat europarlamentarilor să continue eforturile

în acest domeniu.

1 http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201101/20110118ATT11880/20110118ATT11880EN.pdf 2 http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201101/20110118ATT11882/20110118ATT11882EN.pdf 3 http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201101/20110118ATT11878/20110118ATT11878EN.pdf 4 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2007-0032+0+DOC+XML+V0//RO 5 http://www.europarl.europa.eu/comparl/tempcom/tdip/default_en.htm

În anul 2006, Parlamentul European a

decis să înființeze Comisia temporară

pentru presupusa folosire a unor țări

europene de către CIA pentru

transportarea şi deținerea ilegală de

prizonieri.

Aproximativ un an mai târziu, PE a adoptat

un raport, redactat de dl Giovanni Claudio

Fava (PSE), care prezintă rezultatele

comisiei temporare. Conform acestui

document, peste 1.000 de zboruri au fost

operate de CIA în spațiul aerian european

între anii 2001 și 2005, iar în bazele

militare SUA din Europa ar fi putut exista

centre temporare secrete de detenție.

6

Carlos Coelho (PPE, Portugalia), fost vicepreședinte al Comisiei temporare, a declarat că „...centrele secrete de detenție sunt

asemenea găurilor negre, în care se poate întâmpla orice“ și a subliniat necesitatea „...împiedicării acestor lucruri în viitor“.

Dna Sarah Ludford (ALDE, Regatul Unit) a precizat că anchetele și cooperarea trebuie încurajate la nivel național, iar dna Ana

Gomes (S&D, Portugalia) a ridicat problema centrelor de detenție existente pe vapoare.

COMISIA PENTRU AFACERI ECONOMICE ȘI MONETARE (ECON)

Revizuirea măsurilor privind guvernanța economică

În cadrul ședinței comisie din data de 24 ianuarie a.c., șase europarlamentari și-au prezentat

rapoartele cu privire la guvernanța economică:

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor

bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice [2010/0280(COD) -

COM(2010)0526, raportoare dna Corien Wortmann-Kool (PPE)];

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării

procedurii deficitului excesiv [2010/0276(CNS) – COM(2010)0522, raportor dl Diogo Feio

(PPE)];

Prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice [2010/0281(COD) – COM(2010)0527, raportoare dna Elisa

Ferreira (S&D)];

Aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro [2010/0278(COD) – COM(2010)0524, raportoare dna Sylvie

Goulard (ALDE)];

Măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro [2010/0279(COD) –

COM(2010)0525, raportor dl Carl Haglund (ALDE)];

Cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre [2010/0277(NLE) – COM(2010)0523, raportoare dna Vicky

Ford (ECR)].

Raportorii au subliniat necesitatea consolidării guvernanței economice, care să nu se axeze doar pe prevenirea apariției unor

crize similare în viitor, ci și pe beneficiile pe termen lung pentru economia UE. În acest scop, raportorii propun acordarea unui

rol mai puternic Comisiei Europene în toate etapele proceselor de guvernare economică, precum și în reducerea posibilităților

statelor membre de a respinge o decizie a executivului european. Totodată, susțin că ar trebui făcute publice cât mai multe

decizii și ar trebui ”instituționalizate” diverse forme de dialog, de exemplu stimularea statelor membre de a veni în PE pentru

a-și prezenta politica economică și a pozițiilor bugetare sau prin acordarea unui rol mai important parlamentelor naționale.

7

COMISIA PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (ENVI)

Reducerea inegalităților în domeniul sănătății în UE

[2010/2089(INI) – COM(2009)0567, raportoare dna Edite Estrela (S&D)]

Comisia parlamentară ENVI a adoptat, în data de 25 ianuarie a.c., raportul redactat de dna Edite

Estrela cu privire la reducerea inegalităților în domeniul sănătății la nivelul UE. Ținând cont că

măsurile de austeritate au afectat finanțarea în domeniul sănătății, deputații europeni solicită

statelor membre să utlizeze cât mai eficient resursele publice și să adopte măsuri care să limiteze

impactul crizei economice asupra sectorului sanitar.

După adoptarea raportului, dna Edite Estrela a declarat: ”...În unele cazuri, tăierile bugetare și

scăderea veniturilor din colectarea taxelor au condus la reducerea fondurilor pentru sănătatea

publică și serviciile de îngrijire pe termen lung, deși cererea de servicii medicale este în creștere.

(...) Criza economică, și în mod particular șomajul, vor afecta sănătatea oamenilor. Diferențele

socio-economice pot fi agravate și de alți factori. Prin urmare, trebuie să acordăm atenție

deosebită nevoilor persoanelor aflate în sărăcie, grupurilor dezavantajate ale imigranților și ale minorităților etnice, persoanelor

cu dizabilități, persoanelor vârstnice și copiilor care trăiesc în sărăcie. (...) În ciuda unor progrese, persistă diferențele majore

între statele membre. Inegalitățile pot apărea în copilărie și pot persista nu numai la maturitate, ci chiar și la generațiile

viitoare. Motivele pentru care există aceste diferențe (...) sunt o consecință a lipsei oportunităților, educației, accesului la

servicii și resurse materiale.”

Evaluarea modului de gestionare a gripei H1N1 în UE în perioada 2009-2010

[2010/2153(INI), raportoare dna Michèle Rivasi (Verzi/ALE)]

Ca urmare a recentei pandemii de gripă cu virusul H1N1 (gripa porcină), deputații europeni din Comisia parlamenteră ENVI au

adoptat, în data de 25 ianuarie a.c., un raport în care au criticat măsurile disproporționate de intervenție la nivelul UE.

Totodată, solicită Comisiei Europene și statelor membre următoarele măsuri:

o mai bună cooperare și coordonare între autoritățile naționale pentru sănătate publică și instituțiile europene;

stabilirea de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a criteriilor necesare pentru invocarea unei alerte de pandemie,

care să țină cont atât de aria geografică de răspândire a bolii, cât și de virulența acesteia;

evaluarea strategiilor statelor membre de stocare a vaccinurilor;

achiziționarea în comun a vaccinurilor de către statele membre;

publicarea numelor tuturor experților care au informat autoritățile naționale de sănătate, pentru evitarea conflictelor de

interese;

o mai bună transparență în utilizarea produselor medicale în caz de urgență medicală sau de pandemie.

8

COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (AGRI)

Audierea publică cu tema ”PAC în perspectiva anului 2020”

[AGRI/7/04498, raportor dl Albert Deß (PPE)]

Miercuri, 26 ianuarie a.c., comisia parlamentară AGRI a organizat audierea publică cu tema ”PAC în

perspectiva anului 2020”, la care au fost invitați să participe experți în domeniu, dar și părțile

interesate. Principalele aspecte abordate în cadrul dezbaterii au fost plățile directe către fermieri,

gestionarea crizei prețurilor alimentelor și îmbunătățirea politicilor de dezvoltare rurală.

Referitor la reforma plăților directe, participanții au abordat următoarele probleme: dacă plățile

directe ar putea fi distribuite în mod echitabil între statele membre și fermieri, care să fie baza

calculării acestora și dacă ar trebui incluse criterii legate de ocuparea forței de muncă sau de

protecția mediului.

Audierea a continuat cu dezbaterea privind posibilitatea înlocuirii instrumentelor existente de

gestionare a riscului cu altele noi și cu instrumentele derivate pe piața de materii prime. Totodată,

participanții au dezbătut legătura dintre PAC și comerțul internațional și au convenit că este necesar

ca viitoarea politică agricolă comună să fie dotată cu un «sistem de plase de siguranță».

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, în special a zonelor defavorizate, s-a propus crearea unei

infrastructuri care să permită agricultorilor să-și vândă marfa și care să țină cont de diferențele dintre statele membre.

COMISIA PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE (ITRE)

O strategie europeană eficientă în domeniul materiilor prime

În data de 26 ianuarie a.c., Comisia parlamentară ITRE a organizat o audiere cu tema „O strategie europeană eficientă în

domeniul materiilor prime".

Industria europeană are nevoie de acces, în condiţii echitabile, la materiile prime atât din cadrul UE, cât şi din afară.

Explorarea şi extracţia materiilor prime se confruntă cu o concurenţă sporită privind utilizarea variată a terenurilor şi regulile

stricte legate de protecţia mediului. Totodată, UE depinde foarte mult de importul, mai ales din China, al materiilor prime

importante din punct de vedere economic, care sunt din ce în ce mai afectate de perturbările pieţelor.

9

Dl Reinhard Bütikofer (Verzi/ALE, Germania), raportor pentru materiile prime, a declarat că o soluție temporară ar putea fi

protejarea materiilor prime critice. Soluția pe termen lung este reciclarea și creșterea eficienței resurselor, pentru care este

necesar să se stabilească o strategie ambițioasă în domeniul inovării.

O altă soluție este cooperarea cu țările bogate în resurse, mai ales cu China, care exploatează peste 95% din materiile prime

rare. Eurodeputatul ceh Jan Březina (PPE) a subliniat că, „...dacă UE nu adoptă o strategie unică, vom fi surprinși de cât de

repede vor controla China și alte state piețele din Africa. Și atunci, oricât de mult am recicla, problemele rămân.“

COMISIA PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (LIBE)

Aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România

[2010/0820(NLE), raportor dl Carlos Coelho (PPE)]

În cadrul dezbaterii privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, deputații europeni au

precizat că Consiliul a refuzat să prezinte Parlamentului European rapoartele privind progresele înregistrate

de cele două țări. Consiliul ar fi motivat acest refuz prin faptul că rapoartele sunt ”confidențiale și

neconcludente”.

Raportorul pentru acest dosar a declarat că a primit acces la rapoarte, dar nu poate realiza copii ale

acestora și nici nu poate efectua adnotări. Europarlamentarul portughez și-a exprimat surpriza și

îngrijorarea față de decizia Consiliului și a subliniat faptul că acesta împiedică activitatea Parlamentului European.

Prezent la ședința Comisiei LIBE, dl Sandor Pinter, ministrul ungar de interne, a declarat că ”...în opinia experților, Bulgaria nu

îndeplinește toate cerințele tehnice, în special la frontiera cu Turcia. Autoritățile de la Sofia au recunoscut, de altfel, că încearcă

să pună la punct aceste neajunsuri.” Deși România îndeplinește toate condițiile, cele două țări nu pot adera separat la spațiul

Schengen. Totuși, ministrul maghiar și-a exprimat speranța că cele două țări vor adera până la finalul perioadei în

care Ungaria deține Președinția semestrială.

Materiile prime avute în atenție sunt componente esențiale atât pentru fabricarea produselor tehnologice avansate, cât și a celor de uz curent, precum telefoanele

mobile, panourile fotovoltaice în strat subțire, bateriile de tip Li-ion, cablurile cu fibră optică sau combustibilii sintetici.

Potrivit unui raport realizat de un grup de experți constituit la nivelul Comisiei Europene, publicat la data de 17 iunie 2010, UE are acces din ce în ce mai mai dificil la

aceste resurse. Totodată, raportul a identificat 14 materii prime care sunt considerate a fi „critice” pentru industria europeană: stibiu, beriliu, cobalt, fluorină, galiu,

germaniu, grafit, indiu, magneziu, niobiu, metale platinice, pământuri rare, tantal şi wolfram *pentru moment, mercurul nu figurează pe această listă+.

10

COMISIA PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATE DE ȘANSE (FEMM)

Imaginea concretă a sărăciei femeilor în Uniunea Europeană

[2010/2162(INI), raportoare dna Rovana Plumb (S&D)]

Raportul eurodeputatei Rovana Plumb (S&D) referitor la sărăcia în rândul femeilor din Uniunea Europeană a fost votat în cadrul

lucrărilor Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen din 27 ianuarie a.c.

Raportul aduce în atenţie „Feminizarea sărăciei” ca o carenţă majoră a îndepărtării de la principiul fundamental de solidaritate

socială „la care s-a angajat UE” şi invită statele membre să întocmească programe specifice pentru promovarea incluziunii

active sau de reintegrare a femeilor pe piaţa muncii şi totodată să dezvolte programe specifice pentru crearea de noi aptitudini

şi calificări necesare din perspectiva punerii în aplicare a Strategiei UE 2020 care pune accent pe crearea de locuri de muncă

„verzi” în vederea realizării unei economii noi sustenabile.

Documentul propune „reconcilierea vieţii de familie şi a activităţilor profesionale în cazul femeilor sărace sau a femeilor care

sunt expuse riscului de sărăcie” prin promovarea unor instrumente ale Comisiei Europene care să le confere acestor persoane

pârghii flexibile de angajare cu normă redusă sau întreagă.

Se recomandă „combaterea sărăciei în rândul femeilor în vârstă” apreciindu-se că riscul sărăciei este mai ridicat în cazul

acestora decât al bărbaţilor iar sistemele de asigurări sociale şi de pensii trebuie să asigure tratamentul egal între aceştia.

Deopotrivă se subliniază influenţa violenţei împotriva femeilor care reprezintă, în continuare, o problemă majoră la nivel

european şi care produce efecte directe asupra sănătăţii şi capacităţii acestora de a intra pe piaţa muncii şi solicită, totodată,

Comisiei să instituie un an european dedicat combaterii acestui fenomen.

Subliniind rolul deosebit al dialogului social în general şi al societăţii civile, mai ales, în combaterea sărăciei în rândul femeilor

raportoarea invită Comisia Europeană să mărească fondurile care urmează să fie folosite de organizaţiile civile pentru

combaterea şi reducerea efectelor sărăciei în rândul femeilor. Statele membre trebuie să întreprindă acţiuni, programe care să

fie susţinute de Fondul Social European în sprijinul unor servicii pentru facilităţi de îngrijire a copiilor şi pentru persoanele în

vârstă sau cele dependente.

AGORA CETĂȚENILOR

Criza economică și diferitele forme de sărăcie

Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social European au organizat în 27-28 ianaurie a.c. o dezbatere care s-a

desfăşurat în trei ateliere de lucru paralele şi o conferinţă cu cetăţenii aflaţi într-o situaţie precară, ca urmare a crizei actuale

financiare şi economice care a determinat diverse forme ale sărăciei pentru cetăţenii europeni.

Cea de a treia AGORA a cetăţenilor îşi propune să poarte un dialog între societatea civilă şi instituţiile europene şi, în general,

între toţi cei implicaţi în această problemă de importanţă crucială. Prin urmare, AGORA va oferi posibilitatea de a se prezenta

11

analizele şi propunerile reprezentând şansa de a se defini propriul rol în cadrul măsurilor ce urmează să fie luate la nivel

European.

În deschidere a luat cuvântul preşedintele PE , dl. JERZY Buzek, urmat de comisarul european László ANDOR şi Péter

GYÖRKÖS din partea preşedinţiei Consiliului UE, dl. Staffan NILSSON, Preşedintele Comitetului Economic European şi social şi

dna Mercédès BRESSO, preşedintele Comitetului Regiunilor.

Agora cetăţenilor ca instrument unic ce reuneşte PE şi societatea civilă (reprezentanţi de la nivel european dar şi naţional) a

instituit un schimb de opinii cu europarlamentarii dar şi cu alţi factori-cheie de decizie şi a avut ca teme de dezbatere în cele

trei ateliere, următoarele:

criza economică şi financiară şi noile forme ale sărăciei, cu accent special în prevenirea şi eradicarea finală a sărăciei şi a

excluziunii sociale;

impactul crizei economice şi financiare asupra fluxurilor migratorii şi procesele de integrare;

criza economică şi financiară – accesul la o viaţă decentă şi stabilă pentru persoanele aflate în situaţii precare – provocări

pentru „modelul european de societate”.

Paralel cu aceste module de dezbatere a avut loc o „conferinţă a consensului” prezidată de Jerome Vignon, la care au participat

20 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani care trăiesc într-o situaţie precară.

JERZY BUZEK, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN

Discursul președintelui Buzek cu ocazia Zilei internaționale de comemorare a Holocaustului

În data de 25 ianuarie a.c., președintele Buzek a participat la evenimentul organizat de către Congresul european evreiesc cu

ocazia Zilei internaționale de comemorare a Holocaustului. Cu acest prilej, domnul Buzek a declarat: ”...Auschwitz este cel mai

terifiant simbol al Holocaustului. După 60 de ani de la desființarea acestui lagăr nazist de concentrare, Europa și lumea își

aduce aminte de cei 1,1 milioane de oameni uciși acolo – evrei, polonezi, romi, ruși și multe alte naționalități. (...) Amploarea

12

holocaustului conferă o responsabilitate foarte mare acelora care au grijă să ne amintim de această tragedie. Deoarece este o

amintire pe care nu o putem uita.”

Întrevederea cu dna Slavica Đukić Dejanović, președintele Adunării Naționale a Republicii Serbia

După întrevederea cu dna Slavica Đukić Dejanović din data de 26 iunuarie a.c., președintele Jerzy Buzek a declarat:

”...Serbia se află în centrul Balcanilor de Vest, iar progresul acestei țări este esențial pentru dezvoltarea întregii regiuni.

Parlamentul European susține ambițiile Serbiei în ceea ce priveștea derarea la Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, am

adoptat o rezoluție privind Acordul de stabilizare și asociere UE-Serbia cu o largă majoritate. Meritul pentru această susținere îi

revine Serbiei.

Președintele [n.n. Adunării Naționale a Serbiei] m-a asigurat că Serbia va trimite în curând Comisiei chestionarul [n.n. privind

nivelul de pregătire pentru primirea statutului de candidat UE], un pas important în calera integrării europene a Serbiei.

Sperăm că va conduce la un aviz pozitiv al Comisiei cu privire la candidatura Serbiei pentru aderarea la UE.”

Reacţia Preşedintelui PE la evoluţia dramatică din Egipt, 28 ianuarie 2011

Preşedintele a menţionat ştirile alarmante din R.A. Egipt care vin în contradicţie cu preocupările

legitime şi aspiraţiile democratice ale poporului arab şi face apel la reţinerea oricăror manifestări

violente şi cheamă părţile la dialog. „...Întreaga lume îşi îndreaptă privirea spre ceea ce se

întâmplă în Egipt şi va trage la răspundere autorităţile pentru utilizarea necorespunzătoare a

forţei sau a oricărei pierderi nevinovate.Într-o ţară democratică, atunci când prevalează statul de

drept, cetăţenii au dreptul să circule liber, să vorbească şi să comunice cu restul lumii. Serviciul

de internet şi liniile telefonice trebuie să fie accesibile tuturor. Trebuie să se garanteze fiecărui

reprezentant care se opune paşnic că se va bucura de deplină libertate de mişcare şi exprimare. Fac apel către (nn autorităţile)

Egipt , ca ţară parteneră a UE, să respecte toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor săi.”

13

COMISIA EUROPEANĂ

CERCETARE, INOVARE ŞI ŞTIINŢĂ

Finanţările UE destinate cercetării şi inovării – schimbări urgente vizând reducerea birocraţiei cu care se

confruntă cercetătorii şi IMM-urile

Prin măsurile adoptate în data de 24 ianuarie 2011, Comisia Europeană îşi propune ca participarea la cel de-al şaptelea

program-cadru al UE să devină mai atractivă şi mai accesibilă pentru cercetătorii de vârf şi companiile cele mai inovatoare, în

special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)6.

Dna Máire Geoghegan-Quinn, comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, a declarat: „…Măsurile adoptate astăzi pentru

simplificarea formalităţilor birocratice vor permite miilor de persoane excepţionale care beneficiază de finanţările noastre să

economisească timp şi efort şi să-şi concentreze eforturile asupra activităţii lor principale - şi anume stimularea creşterii şi a

creării de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în Europa, prin activităţi de cercetare şi inovare de nivel mondial.

Dorim să atragem participanţi chiar mai numeroşi şi mai calificaţi, cum ar fi întreprinderile mici, dinamice, care se confruntă cu

obstacole birocratice excesive. Acesta este doar începutul: Comisia a propus deja modificări importante ale normelor financiare

generale care reglementează toate programele finanţate de UE; în cazul în care aceste modificări vor fi aprobate de Parlament

şi Consiliu, vom propune măsuri de simplificare mai radicale pentru programul care va succede actualului PC7”.

Comisia a adoptat trei măsuri concrete, cu efect imediat asupra gestionării granturilor UE destinate cercetării, în cadrul

programului actual de cercetare al UE (PC7). Fiecare dintre aceşti paşi răspunde preocupărilor exprimate în mod repetat de

participanţii actuali şi potenţiali la PC7:

o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care sunt calculate cheltuielile cu personalul, astfel încât beneficiarii de

granturi UE pentru cercetare să poată aplica metodele lor obişnuite de contabilitate atunci când solicită rambursarea

cheltuielilor medii cu personalul. Ei nu vor mai fi nevoiţi să creeze întregi sisteme paralele de contabilitate doar pentru acest

scop;

6 Interim Evaluation of the Seventh Framework Programme Report of the Expert Group

http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/other_reports_studies_and_documents/fp7_interim_evaluation_expert_group_report.pdf#view=fit&page

mode=none

14

proprietarii de IMM-uri, ale căror salarii nu sunt înregistrate oficial în conturile lor, pot beneficia acum de rambursări prin

intermediul unor plăţi forfetare, pentru contribuţia lor la activitatea desfăşurată în cadrul proiectelor de cercetare.

un nou grup director, format din înalţi funcţionari provenind din toate departamentele Comisiei şi din agenţiile implicate va

elimina neconcordanţele în materie de aplicare a normelor privind finanţarea cercetării.

Comisia consideră că simplificarea este unul dintre principiile de proiectare fundamentale ale următorului program de cercetare

şi inovare al UE şi va continua să facă eforturi pentru realizarea unor îmbunătăţiri substanţiale în materie. În urma unei

consultări deschise care va fi lansată la începutul primăverii, Comisia va prezenta, până la sfârşitul acestui an, propunerile sale

legislative pentru următorul program de cercetare şi inovare al UE.

PIAŢA INTERNĂ ŞI SERVICII

Comisia lansează un program ambiţios vizând dezvoltarea pieţei unice

a serviciilor

Pentru a valorifica potenţialul pieţei unice a serviciilor până în 2012, Comisia

Europeană a adoptat în data de 27 ianuarie un set de măsuri speciale vizând

soluţionarea problemelor rămase nerezolvate. Directiva Servicii urmăreşte

tocmai eliminarea obstacolelor inutile şi împovărătoare din calea comerţului cu

servicii desfăşurat în cadrul pieţei unice. La un an după termenul limită de

transpunere, Comisia şi statele membre au finalizat o evaluare a modului în

care directiva a fost pusă în aplicare pe teren. Rezultatele acestui exerciţiu de

„evaluare reciprocă” au dus la concluzia că, deşi s-au realizat multe lucruri

până în prezent, piaţa unică a serviciilor nu funcţionează încă la întregul ei

potenţial.

Dl Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a declarat: „...În

aceste vremuri de criză, trebuie să valorificăm întregul potenţial de creştere

inerent unei pieţe unice integrate a serviciilor. Acest lucru va ajuta

întreprinderile să crească, să inoveze şi să creeze mai multe locuri de muncă,

oferind totodată atât consumatorilor, cât şi întreprinderilor din UE servicii mai

competitive şi de mai bună calitate.”

Comisia a propus următoarele măsuri:

Asigurarea funcţionării pieţei unice;

Eliminarea elementelor care împiedică prestarea serviciilor transfrontaliere;

Asigurarea unei aplicări ambiţioase şi complete a directivei privind serviciile.

Directiva Servicii, la intrarea în vigoare avea drept

scop eliminarea obstacolele inutile şi împovărătoare

care împiedică furnizarea de servicii pe teritoriul UE.

Serviciile reprezintă +/- 66% din PIB-ul UE. Pentru a

ține seama de progresele realizate şi pentru a

identifica problemele nesoluționate, directiva a

prevăzut un proces de „evaluare reciprocă”,

desfăşurat în 2010. Acesta a reprezentat un exercițiu

de „evaluare inter pares” inovator şi bazat pe date

concrete, în cadrul căruia statele membre şi Comisia

au analizat împreună principalele rezultate ale

implementării directivei privind serviciile. Dinamizarea

sectorului serviciilor reprezintă o prioritate centrală

pentru Comisie, având în vedere faptul că serviciile

constituie forța motrice a economiei UE, iar

aproximativ nouă din zece locuri de muncă sunt create

în acest sector.

15

Comisia Europeană lansează o consultare pe tema modernizării pieţei europene a achiziţiilor publice

Această dezbatere deschisă organizată cu părţile interesate, se va axa pe modernizarea regulilor, instrumentelor şi metodelor,

astfel încât achiziţiile publice să contribuie mai bine la îndeplinirea acestor obiective. Termenul limită pentru trimiterea

răspunsurilor referitoare la Cartea verde este 18 aprilie 2011.

Dl Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a precizat în legătură cu acest subiect: „...Este necesar să

clarificăm regulile de achiziţie publică, pentru a face lucrurile mai uşoare atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru

companiile care licitează pentru contracte în Europa. În cadrul acestei consultări se vor afla în centrul atenţiei teme precum

accesul companiilor mai mici la pieţele de achiziţii, reducerea birocraţiei sau promovarea achiziţiilor transfrontaliere la nivel

european. De asemenea, vreau să mă asigur că achiziţiile publice pot ajuta la crearea de locuri de muncă, la inovare şi la

protecţia mediului.”

Cartea verde identifică domeniile cheie în care poate fi realizată o reformă şi cere opinia părţilor interesate cu privire la

opţiunile de schimbare legislativă. Sunt abordate, printre altele, următoarele aspecte:

Este necesar ca procedurile actuale să fie simplificate, în special pentru autorităţile locale şi regionale? Cum se poate realiza

acest lucru în mod util şi fără a pune în pericol garanţiile esenţiale de transparenţă şi nediscriminare între ofertanţi?

Cum putem reduce birocraţia cu care se confruntă operatorii economici, în special IMM-urile? Cum se poate facilita licitarea

transfrontalieră în Europa?

În ce condiţii ar trebui exceptate contractele între autorităţile publice de la aplicarea regulilor UE privind achiziţiile publice?

Ar trebui ca regulile UE privind achiziţiile publice să fie modificate pentru a permite o mai bună luare în considerare a altor

obiective strategice precum promovarea inovării sau consideraţii de ordin social sau ecologic? De exemplu, ar trebui să existe

reguli la nivelul UE care să instituie obligaţia de a cumpăra numai produse ce respectă anumite condiţii de mediu sau de a

rezerva un anumit procent din buget pentru bunuri şi servicii inovatoare? Sunt necesare reguli special concepute pentru

achiziţionarea de servicii sociale de interes economic general, care să se potrivească mai bine caracteristicilor specifice ale

acestor servicii?

Avem nevoie de reguli mai stricte sau de protecţii mai bune pentru a preveni favoritismul, corupţia sau conflictele de interese?

Cum se poate garanta existenţa unei concurenţe eficiente pe pieţele de achiziţii? De exemplu, cum se poate evita apariţia unor

furnizori dominanţi, manipularea procedurilor de cerere de oferte sau împărţirea pieţei între anumiţi ofertanţi?

Ce ar trebui făcut pentru a se îmbunătăţi accesul întreprinderilor europene la pieţele de achiziţii publice din ţări terţe?

16

MEDIU

Comisia îndeamnă România să respecte legislaţia europeană de protecţie a mediului

Comisia Europeană a solicitat României, în data de 27 ianuarie 2011 să se ocupe de aspectele

necorespunzătoare ale protecţiei mediului natural din zona Sulinei şi a Deltei Dunării, una dintre

cele mai importante „zone umede” ale Europei. Comisia este preocupată de procedurile deficitare

de evaluare a impactului potenţial al dezvoltării turismului în această zonă care face parte din

reţeaua Natura 2000. Solicitarea Comisiei, la recomandarea comisarului pentru mediu, dl Janez

Potočnik, ia forma unui aviz motivat, în conformitate cu procedurile de încălcare a dreptului Uniunii

Europene. Dacă în termen de două luni autorităţile nu informează Comisia cu privire la măsurile

luate în vederea asigurării respectării legislaţiei UE în materie, Comisia poate transmite cauza

Curţii Europene de Justiţie.

Autorităţile române au autorizat un proiect de dezvoltare a unor obiective turistice în Delta Dunării, pe coasta română a Mării

Negre. Proiectul de dezvoltare a plajei Sulina vizează construirea unor spaţii recreative, a unui punct de prim ajutor şi a unei

infrastructuri de comunicaţii într-o zonă care face parte din reţeaua Natura 2000 şi care este protejată în temeiul directivei

păsări, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 cu privire la conservarea

păsărilor sălbatice şi al directivei habitate, Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor

naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică7. Comisia a constatat existenţa unor deficienţe ale studiului de impact asupra

mediului efectuat în scopul evaluării potenţialelor efecte negative ale proiectului asupra habitatelor şi speciilor locale de păsări.

Acest tip de proiecte este permis în perimetrul reţelei Natura 2000 numai dacă există certitudinea că nu va afecta negativ

integritatea sitului respectiv sau dacă prezintă un interes public preponderent, caz în care trebuie să se ia măsuri

compensatorii. Dacă studiul de impact asupra mediului este deficitar, se exclude certitudinea necesară, iar proiectului nu i se

poate da undă verde. Comisia este de părere că lucrările vor avea un efect negativ asupra unui număr de habitate şi specii

protejate.

În luna mai 2010, Comisia a solicitat clarificări din partea României8. Deşi autorităţile române au furnizat informaţii

suplimentare cu privire la impactul potenţial al proiectelor, Comisia este de părere că evaluarea realizată de autorităţile

naţionale nu spulberă îndoielile referitoare la efectele negative majore ale lucrărilor propuse. Din datele aflate la dispoziţia

Comisiei reiese că proiectul a avut deja un impact negativ asupra unei specii endemice (Centaurea pontica) protejate în

7 Natura Europei este ocrotită prin două acte legislative fundamentale – directiva păsări și directiva habitate. În temeiul directivei păsări, statele membre sunt

obligate să desemneze ca arii de protecție specială (APS) toate siturile identificate ca fiind cele mai adecvate pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice.

Directiva habitate solicită statelor membre să desemneze situri de importanță comunitară (SIC) pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și să

ocrotească diferitele specii repertoriate. Împreună, APS și SIC alcătuiesc rețeaua de zone protejate Natura 2000, cel mai important instrument al Uniunii

Europene de conservare a habitatelor naturale, precum și a speciilor de animale și a soiurilor de plante din perimetrul acestora. 8 Sinteza activităţii europene, săptămâna 03-09 mai 2010: http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2010/szs_553.pdf

17

temeiul directivei habitate şi asupra unui habitat protejat. Prin urmare, Comisia transmite României un aviz motivat, în

conformitate cu procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene.

TRANSPORT

Comisia lansează proceduri în constatarea încălcării dreptului UE, împotriva a şapte state membre, în legătură cu

încheierea de acorduri cu Rusia privind survolarea Siberiei

Comisia Europeană a deschis în data de 27 ianuarie 2011 proceduri în constatarea încălcării dreptului UE împotriva Belgiei, a

Danemarcei, a Italiei, a Luxemburgului, a Ţărilor de Jos, a Suediei şi a Regatului Unit, în legătură cu acordurile bilaterale

privind serviciile aeriene încheiate de acestea cu Rusia, transmiţând fiecăruia dintre statele membre numite o cerere oficială de

informaţii, cunoscută sub denumirea de „scrisoare de somare”. Comisia este îngrijorată de faptul că aceste acorduri ar putea

crea obstacole în calea concurenţei dintre companiile aeriene europene şi ar putea permite stabilirea unor taxe de survolare a

Siberiei potenţial ilegale în temeiul normelor antitrust ale UE. În octombrie 2010 au fost trimise scrisori de somare similare

către Austria, Finlanda, Franţa şi Germania, iar Comisia desfăşoară în prezent o analiză privind conformitatea cu legislaţia UE a

acordurilor bilaterale în domeniul aviaţiei pe care le-au încheiat cu Rusia celelalte state membre. Faptul că liniile aeriene din

Uniunea Europeană trebuie să plătească pentru a zbura pe deasupra Siberiei în drum către numeroase destinaţii din Asia nu

numai că poate scumpi zborurile, ci poate duce şi la o concurenţă neloială între companiile aeriene din UE şi cele care nu

provin din state ale UE.

În opinia Comisiei Europene, acordurile privind transportul aerian trebuie să trateze în mod echitabil toate companiile aeriene

din UE şi să respecte normele antitrust. În caz contrar, este posibil ca unele companii aeriene din UE să aibă parte de un

tratament mai puţin favorabil decât concurenţii lor direcţi sau să fie nevoite să plătească taxe suplimentare disproporţionate,

susceptibile să ducă la creşterea tarifelor pentru transportul aerian de pasageri.

Acordurile bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între un stat membru al UE şi o țară terță trebuie să conțină o „clauză de desemnare a UE” prin care se

recunoaşte faptul că termenii respectivelor acorduri se aplică în egală măsură tuturor companiilor aeriene din UE, nu doar celor ale statului membru în cauză. Această

obligație reprezintă un element esențial al pieței comune europene a serviciilor aeriene, creată la începutul anilor '90, care le garantează tuturor companiilor aeriene

dreptul de a opera în aceleaşi condiții oriunde în UE. Cerința privind introducerea „clauzei de desemnare a UE” a fost confirmată în 2002 de hotărârile Curții de Justiție

privind „cerul deschis” . Curtea a declarat că prevederile din acordurile privind serviciile aeriene care conferă avantaje exclusive resortisanților statului membru în cauză

contravin normelor UE privind libertatea de stabilire (prevăzute în prezent la articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

De atunci, majoritatea acordurilor cu țările terțe au fost adaptate conform hotărârilor Curții. Rusia este una dintre puținele țări din lume care nu recunoaşte faptul că toți

transportatorii din UE trebuie tratați în mod echitabil şi că orice acord bilateral trebuie să includă „clauza de desemnare a UE” şi să se aplice tuturor. Acest fapt

generează probleme grave de ordin practic, putând compromite exercitarea drepturilor de trafic, de exemplu, în cazul companiilor aeriene preluate de un transportator

din alt stat membru al UE.

18

AGENDA DIGITALĂ

Ziua protecţiei datelor: garantarea drepturilor persoanelor la protecţia vieţii private

Semnificaţia înfiintării Zilei anuale a protecţiei datelor este să ofere oamenilor posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter

personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile lor cu privire la această prelucrare. Acest an

marchează cea de a 30-a aniversare a Convenţiei Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor în ceea ce priveşte

prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal („Convenţia 108”).

„…Protecţia eficace a datelor este vitală pentru democraţiile noastre şi stă la baza altor drepturi şi libertăţi

fundamentale.Trebuie să găsim echilibrul între preocupările privind protecţia vieţii private şi fluxul liber de informaţii, care

ajută la crearea de oportunităţi economice. Acestea sunt aspectele pe care doresc să le abordez în cadrul propunerilor noastre

de a moderniza normele UE de protecţie a datelor în cursul anului 2011.”- a declarat doamna Viviane Reding, vicepreşedinte al

Comisiei Europene, comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.

În ultimii ani, aspectele legate de protecţia vieţii private şi de protecţia datelor s-au bucurat de o atenţie mediatică deosebită.

Tehnologia a avansat în mod exponenţial, aducând schimbări majore în modul în care datele cu caracter personal sunt utilizate

pentru a oferi bunuri şi servicii. Acest lucru este valabil, în special, pentru mediul electronic – începând cu serviciile bancare şi

călătorii, până la reţelele sociale. Schimbul de date cu caracter personal face, de asemenea, obiectul eforturilor de a se asigura

o societate care garantează siguranţa şi securitatea.

Convenția 108 a Consiliului Europei a fost deschisă pentru semnare în 1981; aceasta reprezintă deja un punct de reper pentru 43 de state din Europa şi este singurul

instrument internațional cu forță juridică obligatorie care are potențialul de a fi aplicat la nivel mondial. Orice stat din lume care a adoptat o legislație care asigură

nivelul solicitat de protecție a datelor poate deveni parte semnatară.

Convenția defineşte o serie de principii de bază universal recunoscute şi standarde cu forță juridică obligatorie. Dispozițiile sale, neutre din punct de vedere tehnologic,

protejează împotriva intruziunilor din partea autorităților publice şi private asupra vieții private. Un cadru legal pentruConvenție oferă transferul de date cu caracter

personal între statele care au ratificat-o şi o platformă pentru cooperarea multilaterală a statelor părți, pe picior de egalitate.

Statele pot face schimb de idei şi de bune practici şi pot dezvolta împreună noi standarde. În anul 2001, Convenția 108 a fost completată printr-un protocol adițional

privind autoritățile de control şi fluxul transfrontalier de date.

Ziua de 28 ianuarie a fost data aleasă pentru a marca Ziua protecției datelor, deoarece la această dată se sărbătoreşte semnarea Convenției 108. În acest an, Consiliul

Europei foloseşte Ziua protecției datelor pentru a lansa o consultare cu privire la modul în care se poate realiza modernizare a Convenției 108 şi continuă să ridice

standardele de protecție a datelor nu numai în Europa ci şi în întreaga lume.

19

PREȘEDINȚIA UE

HERMAN VAN ROMPUY, PREȘEDINTELE CONSIULIULUI EUROPEAN

Declaraţia dlui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, faţă de situaţia din Egipt

„Încă de la evenimentele care au avut loc în Tunisia, urmaresc cu mare atenţie evoluţiile din regiune. Doresc să-mi exprim

condoleanţele pentru familiile şi prietenii victimelor violenţelor. Sunt profund îngrijorata de

întorsătura violenţei care se îndreaptă spre o situaţie în care dialogul este tot mai dificil.

Respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare,

dreptul de a comunica şi dreptul la întrunire, sunt elemente constitutive ale democraţiei pe

care poporul, în special tinerii se străduiesc să lupte. Istoria a arătat că dialogul poate duce,

de asemenea, spre schimbări dacă există un mediu propice deja, fără (n.n. a se folosi) forţa

sau represiunea militară.

Prin urmare, fac apel pentru încetarea violenţei şi vărsării de sânge, pentru eliberarea tuturor

celor arestaţi sau aflaţi sub arest la domiciliu din motive politice, inclusiv lideri politici, pentru

a configura reforma necesară. Sincer, sper că promisiunile Preşedintelui Boubarak de deschidere se va regăsi în acţiuni

concrete.

CONSILIUL PENTRU AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT

Prioritățile Presedinției ungare pe agenda Consiliului pentru agricultură şi pescuit din data de 24 ianuarie a.c.

Lucrările au fost deschise de prezentarea dlui Sandor Fazekas, ministrul ungar pentru dezvoltare rurală, care a făcut o scurtă

prezentare a programului de lucru al preşedinţiei maghiare în domeniul agriculturii şi pescuitului (5449/11)9.

Priorităţile politicii agricole se vor concentra, în principal, asupra viitorului politicii agricole comune faţă de anul 2020, se

intenţionelază continuarea eforturilor pentru „pachetul de calitate” şi „pachetul de lapte”, armonizarea legislaţiei PAC.

9 Vezi www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/gricult/118939.pdf

20

În domeniile produselor alimentare, sectorului veterinar şi forestier se va pune accent pe informarea consumatorilor asupra

alimentelor. Totodată se are în vedere elaborarea unui cadru politic pentru gestionarea durabilă a pădurilor din întreag spaţiul

european.

Priorităţile politicii pescuitului vizează reforma politicii comune în acest domeniu în sensul iniţierii unor propuneri legislative

care vor fi depuse în acest semestru. Cu privire la normele pescuitului pe orizontală, preşedinţia ungară se va strădui să

adopte prelungirea temporară a legislaţiei privind măsurile tehnice şi să încurajeze dezvoltarea acordurilor de parteneriat în

domeniul pescuitului cu ţările terţe.

21

COMITETUL REGIUNILOR

SESIUNEA PLENARĂ

În sesiunea plenară a CoR s-au prezentat soluţii de pe teren pentru agricultură, protecţia mediului marin şi

cooperare transfrontalieră

Autorităţile regionale şi ale oraşelor sunt cele care transpun obiectivele europene în acţiuni concrete pe plan local. Prezentarea

modalităţilor prin care factorii de decizie ai UE se pot folosi de această experienţă practică s-au afla în centrul sesiunii plenare a

Comitetului Regiunilor din 27 şi 28 ianuarie a.c.. Reuniţi la Bruxelles, politicienii

de la nivel local şi regional şi-au propus să prezinte soluţii pentru o agricultură şi

politici maritime mai eficiente, precum şi pentru cooperarea transfrontalieră.

Sub preşedinţia dnei Mercedes Bresso, aceştia îşi vor discuta propunerile

împreună cu comisarii europeni Dacian Cioloş (agricultură) şi Maria Damanaki

(afaceri maritime şi pescuit), şi cu dl Bence Rétvári, ministru de stat,

reprezentant al Preşedinţiei ungare.

Comisarul Cioloş va reveni la plenara CoR pentru a prezenta în linii mari

planurile executivului UE privind politica agricolă comună după 2013. De

asemenea, el va fi prezent la adoptarea unui aviz prospectiv privind sistemele

alimentare locale , elaborat la solicitarea sa din 2010; avizul va fi prezentat de

raportor, dna Lenie Dwarshuis (NL-ALDE). În aviz, reprezentanta provinciei

Olanda de Sud prezintă rolul esenţial pe care îl au autorităţile locale şi regionale în a sprijini fermierii şi producătorii de

alimente să îşi vândă produsele la nivel local, ceea ce este benefic pentru economie şi mediu. De asemenea, într-un aviz

elaborat de Ossi Martikainen (FI-ALDE), CoR solicită ca ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate să facă

parte în continuare, din politica agricolă comună a UE. În acelaşi timp, comisarul Damanaki va lua cuvântul în cadrul plenarei

înainte de adoptarea avizului privind dezvoltarea unei politici maritime integrate şi cunoaşterea mediului marin , care sprijină

propunerile Comisiei, dar va atrage atenţia asupra faptului că autorităţile locale şi regionale trebuie consultate mai des şi

sistematic în acest domeniu.

22

În final, membrii CoR şi-au propus să marcheze colaborarea lor cu Preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene printr-o

dezbatere cu dl Bence Rétvári, ministru de stat în cadrul Ministerului administraţiei publice şi al justiţiei. Cu această ocazie,

ministrul a prezentat modul în care Preşedinţia ungară a UE intenţionează să valorifice angajamentul autorităţilor locale şi

regionale pentru a contribui la realizarea obiectivelor stabilite de aceasta. Pe parcursul celor şase luni, CoR va organiza o serie

de manifestări politice în parteneriat cu Preşedinţia ungară şi autorităţile teritoriale.

AVIZE ADOPTATE ÎN ȘEDINȚA PLENARĂ

Europa trebuie să valorifice competenţele oferite de Tratatul de la Lisabona pentru a-şi afirma potenţialul turistic

neexploatat, îndeamnă vicepreşedintele CoR, Valcárcel

Europa nu-şi valorifică pe deplin potenţialul de destinaţie turistică favorită la nivel mondial, iar autorităţile locale şi regionale

trebuie să-şi intensifice eforturile menite să ajute industria turismului să se adapteze la dificultăţile actualului climat economic

prin diversificarea şi dezvoltarea unor modele de afaceri mai sustenabile. Acestea sunt două dintre mesajele principale

transmise, în numele Comitetului Regiunilor, de prim-vicepreşedintele său,

Ramón Luis Valcárcel Siso (ES-PPE), al cărui proiect de aviz privind un nou cadru

politic pentru turismul european a fost adoptat în sesiunea plenară a CoR,

desfăşurată în data 27.01.2011, la Bruxelles.Odată cu intrarea în vigoare a

Tratatului de la Lisabona, în luna decembrie 2009, turismul a devenit un domeniu

politic paneuropean. Dl Valcárcel a salutat posibilităţile ce apar în acest context

pentru coordonarea politicilor din domeniul turismului cu alte iniţiative

paneuropene, precum cele din domeniul transporturilor, al mediului, al

agriculturii, al politicii sociale sau al culturii. Dacă Europa doreşte să îşi valorifice

întregul potenţial de destinaţie turistică favorită la nivel mondial, este necesară

„coordonarea eforturilor şi a iniţiativelor din domeniul turismului, pentru a obţine

un sector al turismului competitiv, modern, durabil şi responsabil”- a afirmat dl

Valcárcel, care este preşedintele Murciei, una dintre cele mai populare regiuni

turistice ale Spaniei.

În avizul său, dl Valcárcel subliniază necesitatea ca turismul european să-şi

menţină caracterul durabil – nu numai din perspectiva protejării mediului, dar şi

dintr-o perspectivă socială şi economică – şi subliniază rolul esenţial jucat de

autorităţile locale şi regionale în administrarea durabilă a destinaţiilor turistice. Întrucât, în cea mai mare parte, întreprinderile

din sectorul turismului sunt mici şi mijlocii (IMM-uri), iar foarte multe dintre destinaţiile turistice europene păstrează un

23

caracter sezonier, în loc să ofere servicii de-a lungul întregului an, raportorul consideră că mai sunt multe de făcut în acest

sector.

Avizul propune patru direcţii de acţiune prioritare:

stimularea competitivităţii sectorului turismului, de exemplu prin diversificarea ofertei turistice sau dezvoltarea turismului

„social”, cum ar fi schimburile culturale;

dezvoltarea unui turism durabil, de exemplu prin crearea unei mărci de calitate bazate pe un set riguros de criterii, parţial

elaborate de autorităţile locale şi regionale;

consolidarea imaginii Europei ca o „marcă” unică în context global;

maximizarea utilizării altor instrumente financiare şi politici ale UE, precum fondurile pentru dezvoltare rurală sau fondurile

sociale, pentru a contribui la sprijinirea noilor iniţiative turistice şi a îmbunătăţi oferta existentă, de exemplu printr-o mai bună

formare a personalului.

CoR îndeamnă la simplificarea regulilor de cooperare transfrontalieră şi lansează o platformă de sprijin pentru

GECT

Primarii şi preşedinţii regiunilor le-au solicitat joi, 27.01.2011, autorităţilor legislative ale UE să

simplifice reglementările privind furnizarea transfrontalieră de infrastructuri şi servicii publice

cetăţenilor. La sesiunea plenară a Comitetului Regiunilor de la Bruxelles, aceştia au stabilit

modalităţile de îmbunătăţire a unui instrument juridic esenţial, Gruparea europeană de cooperare

teritorială (GECT). Totodată, au lansat o platformă pentru autorităţile publice, în cadrul căreia acestea

pot înfiinţa şi coordona astfel de organisme transfrontaliere.

Cooperarea directă între regiuni şi localităţi aduce beneficii concrete cetăţenilor, de exemplu prin

furnizarea în comun a utilităţilor publice sau serviciilor în zonele de frontieră. Gruparea europeană de cooperare teritorială, sau

GECT , este un instrument UE, un cadru legal menit să minimizeze birocraţia în aceste proiecte transfrontaliere. Aceasta are un

statut unic în legislaţia europeană, creat în 2006, după un lobby susţinut din partea Comitetului Regiunilor (CoR). De atunci,

16 zone transfrontaliere au înfiinţat GECT-uri, care însumează peste 320 de autorităţi publice din Europa, multe altele fiind în

curs de înfiinţare. Comisia Europeană va propune Parlamentului European şi Consiliului o revizuire a cadrului legal existent,

înainte de începutul verii, oferind astfel o posibilitate de simplificare sporită a procedurilor.

Dl Alberto Núñez Feijóo (PPE), preşedintele regiunii Galiţia a Spaniei, care a redactat avizul din proprie iniţiativă al CoR ,

adoptat în cadrul şedinţei plenare, a declarat: „…GECT pe care am înfiinţat-o în regiunea mea împreună cu regiunea Portugalia

de Nord, reprezintă un cadru util pentru proiectele transfrontaliere. Cu toate acestea, după câţiva ani şi după ce am făcut

schimb de experienţă cu alte GECT-uri, avem o imagine clară a lacunelor acesteia. Unele porţiuni ale regulamentului GECT sunt

relativ ambigue, iar instituţiile UE trebuie să le asigure autorităţilor regionale şi locale o mai mare claritate.”

24

Propunerile Comitetului Regiunilor se bazează pe o consultare amplă a GECT-urilor existente, a autorităţilor regionale şi locale,

precum şi a altor părţi interesate. Una dintre problemele centrale semnalate de CoR este lipsa de coordonare care a dominat

ultimii cinci ani. Aceasta a dus la o largă varietate de măsuri naţionale de aplicare, care nu sunt neapărat compatibile unele cu

celelalte. Avizul Comitetului solicită, de aceea, o orientare mai clară din partea instituţiilor UE cu privire la modul de aplicare a

conceptului în legislaţia naţională. Un alt obstacol îl reprezintă faptul că, adesea, durează foarte mult examinarea, de către

autorităţile centrale naţionale, a cererilor de înfiinţare a unor GECT, CoR dorind reducerea acestui termen.

În mod paradoxal, unele GECT-uri au raportat probleme la cererea de fonduri UE. Uneori, natura lor multinaţională nu este

recunoscută şi proiectele sunt respinse fie din cauză că nu reprezintă un număr suficient de naţionalităţi, fie din cauza unui

statut juridic neclar. Comitetul solicită, de aceea, ca administraţiilor de la toate nivelurile, inclusiv Comisiei Europene, să le fie

puse la dispoziţie mai multe informaţii cu privire la acest concept. CoR lansează, totodată, un nou apel pentru un program

specific de finanţare UE pentru sprijinirea GECT-urilor aflate la început de drum.

ALTE REUNIUNI

Forum – Autorităţile locale şi regionale în acţiune în cadrul Anului european al voluntariatului

Anul european al voluntariatului urmăreşte sporirea recunoaşterii şi a vizibilităţii

voluntariatului în întreaga Europă, precum şi încurajarea schimbului de bune practici între

statele membre, autorităţile locale şi regionale şi organizaţiile societăţii civile. În sprijinul

îndeplinirii acestor obiective, Forumul din 26 ianuarie a.c. al Comitetului Regiunilor a

adunat laolaltă experţi şi profesionişti din diferite regiuni şi oraşe, pentru a discuta

obiectivele stabilite pentru Anul european al voluntariatului. Cu ocazia acestei manifestări

s-a lansat o culegere de bune practici regionale în domeniul voluntariatului.

Sesiunea de deschidere a Forumului s-a concentrat asupra modalităţilor de implicare voluntară la nivel local şi a semnificaţiei

pe care o are acest demers în contextul european mai larg. Sesiunea a fost urmată de două ateliere. Primul s-a concentrat

asupra temei sportului şi cetăţeniei, reflectând asupra modului în care poate fi îmbunătăţit voluntariatul în domeniul sportului

la nivel local şi la nivelul Uniunii. Cel de-al doilea atelier s-a concentrat asupra relaţiei dintre serviciile sociale la nivel local şi

organizaţiile din domeniul voluntariatului.

25

Acţiuni pentru limitarea încălzirii globale: preşedinta Bresso la Washington pentru a impulsiona cooperarea dintre

CoR şi aleşii locali din Statele Unite

Preşedinta Comitetului Regiunilor, dna Mercedes Bresso, s-a întâlnit vineri, 21 ianuarie 2011, cu dl Barack Obama, preşedintele

Statelor Unite, alături de o delegaţie a primarilor americani, prilej cu care a transmis, la cel mai înalt nivel, mesajul privind

necesitatea consolidării cooperării transatlantice în cadrul acţiunilor privind schimbările climatice. Dna preşedintă Bresso s-a

aflat la Washington ca urmare a invitaţiei primite din partea Conferinţei primarilor din Statele Unite (USCM), reunită în

sesiunea plenară de iarnă. În acest cadru, a prezentat o serie de măsuri concrete menite să ajute primarii de pe cele două

maluri ale Atlanticului să facă faţă problemelor legate de schimbările climatice, pe modelul Convenţiei primarilor din UE. Printre

măsurile propuse de dna preşedintă Bresso, în reuniunea USCM, s-a numărat înfrăţirea oraşelor şi lansarea unui program de

vizite care să faciliteze comunicarea directă dintre primari privind acţiunile-cheie în domeniul schimbărilor climatice.

Printre temele abordate de delegaţia primarilor s-a aflat rolul autorităţilor locale din Statele Unite – prin analogie cu omologii

lor din UE – în promovarea eficienţei energetice, a dezvoltării surselor de energie

regenerabile, a creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă ecologice.

De asemenea, s-a dezbătut recentul acord dintre CoR şi USCM în vederea

schimbului de bune practici şi a unei conlucrări mai strânse pentru combaterea

schimbărilor climatice.

Adresându-se, la Washington, unui public format din peste 200 de primari

americani, dna preşedintă Bresso a menţionat: „…De o parte şi de alta a

Atlanticului împărtăşim aceleaşi provocări şi obiective: combaterea schimbărilor

climatice, îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşele noastre, dezvoltarea economiei

ecologice pentru a crea noi locuri de muncă, un angajament sporit alături de

cetăţeni. Ştim la ce eforturi ne angajăm, dar şi cât de benefic va fi succesul

nostru dacă reuşim şi cât de eficace va fi acţiunea noastră dacă lucrăm împreună. În acest spirit am semnat Memorandumul

din octombrie. Avem multe de învăţat unii de la alţii, de aceea acţiunile de înfrăţire între oraşele noastre şi programele de

schimb sunt atât de importante: ele ne vor ajuta să învăţăm unii de la alţii şi să aplicăm la noi acasă cunoştinţele dobândite,

spre folosul tuturor.