Moþiune fãrã speranþãavantajele din lume, dar poate deve - ni extrem de periculoasã tocmai din...
1
16 pagini Miercuri, 27 iunie 2018, nr. 111 (6172), anul XXVII n REPREZENTANÞII SECTORULUI ENERGIEI AFIRMÃ: “Avem tot ce ne trebuie ca sã devenim un hub energetic regional” PAGINA 15 n Grevã ºi ciocniri cu forþele de ordine în Bazarul din Teheran PAGINA 16 n Turismul românesc promovat la Untold ºi Neversea PAGINA 2 n NOUL COD DE PROCEDURà PENALÃ: Mii de dosare penale, în pericol de clasare PAGINA 3 n MUGUR ISÃRESCU: “BNR nu are intenþia sã descurajeze creditarea” PAGINA 7 GRAM AUR = 161,5899 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0397 RON EURO= 4,6620 RON DOLAR = 3,9981 RON 2 lei 5 948491 340012 2 7 1 6 0 Iluzia cunoaºterii ºi polarizarea socialã În plin proces de polarizare ºi radi- calizare a societãþii noastre, insensi- bilã ºi neutrã la ideea celebrãrii cen- tenarului unirii tuturor cetãþenilor sãi, se întâmplã cã citesc ceva despre ºtiinþele cognitive. Sunt câteva învã- þãminte pe care le-am putut extrage. Existã o micã probabilitate sã fie in- teresaþi de aceste concluzii ºi unii dintre cititorii ziarului Bursa. Fie cã vrem sau nu, fie cã suntem conºtienþi sau nu, facem parte dintr-o comunitate cognitivã în interiorul cãreia împãr- tãºim cu ceilalþi cunoºtinþe, in- formaþii, valori, tradiþii ºi emoþii. În estimarea pro- priilor noastre cunoºtinþe ºi întelegeri, încor- porãm (in)vo- luntar cunoºtin- þele altor oameni. O foarte puþinã proporþie din ceea ce ºtim se aflã în noi. Cea mai mare parte se aflã în co- munitatea cognitivã cãreia îi aparþi- nem, în capetele celorlalþi 1 . Faptul cã existã cunoºtinþe accesi- bile în comunitatea cognitivã ne face sã ne supra-evaluãm cunoºtinþele in- dividuale. De vreme ce, într-o comu- nitate cognitivã, împãrtãºim cu- noºtinþe ºi informaþii, nu mai perce- pem distincþia dintre ceea ce “ºtim” noi ºi ceea ce ºtie sau înþelege comu- nitatea. Aceasta este iluzia profunzi- mii explicative 2 . Aºa cum stocãm cunoºtinþe în alþi nenumãraþi oameni cu care împãr- tãºim ceea ce este sedimentat în ca- drul comunitãþii cognitive, depozi- tãm inteligenþa ºi pe internet. Obice- iul de a cãuta orice pe internet a cres- cut stima de sine cognitivã. Oamenii care au gãsit informaþii pe internet au avut convingerea cã le cunoºteau di- nainte ei înºiºi, cã le ºtiuserã tot tim- pul 3 . Platon, în Apologia lui Socrate, reproduce concepþia lui Socrate care era convins cã este mai înþelept cel ce ºtie cã nu ºtie, decât cel care crede cã ºtie ceva important, dar este dominat de iluzie. La fel ca mulþi dintre noi, individul criticat de Socrate nu ºtia cã nu ºtia. Avea iluzia profunzimii explicative. ªtia mai puþin decât so- cotea cã ºtie. Iluzia înþelegerii este cu atât mai pregnantã cu cât comunitatea cogni- tivã este mai exclusivistã ºi, în pasul doi, mai dominatoare. Irving Janis ilustra, prin anii ‘80 ai sec. XX, aºa-numita mentalitate de turmã (gândire în grup, groupthink) care ne face ca, odatã ce aderãm la un grup ºi la valorile ºi certitudinile aces- tuia, sã ne comportãm ca ºi când am lãsa comunitatea sã gândeascã ºi sã simtã în locul nostru, într-o comodã stare de (parþialã) dez-individualiza- re ºi de diluare a responsabilitãþii în “favoarea” mulþimii, care va consu- ma toatã energia necesarã pentru ca noi sã lîncezim. O comunitate cognitivã are toate avantajele din lume, dar poate deve- ni extrem de periculoasã tocmai din cauza iluziei înþelegerii. Oamenii cu care dialogãm (real sau virtual) sunt influenþaþi de noi ºi noi suntem influenþaþi de ei. Membrii grupului îºi pot întãri unii altora senzaþia de înþelegere. Fiecare membru al gru- pului vede cã toþi ceilalþi îi susþin vi- ziunea sau pãrerea, ceea ce îi face pe toþi sã aibã convingerea cã punctul lor de vedere este justificat ºi cã mi- siunea lor este clarã, chiar dacã nu existã nicio motivaþie realã care sã susþinã aceastã convingere, ci doar un miraj. Membrii grupului îºi oferã unii altora sprijin emoþional, dar ni- mic raþional nu susþine grupul ca atare. (continuare în pagina 14) VOT PENTRU O VARà DE NEUITAT Moþiune fãrã speranþã Î n ºedinþa de plen comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatu- lui, care va avea loc azi începând cu ora 14:00, va fi dez- bãtutã ºi supusã votului moþiu- nea de cenzurã împotriva guver- nului depusã de 152 de parlamentari ai opoziþiei. Documentul prin care sunt incri- minate nerealizãrile guvernului Dãncilã a fost citit în Parlament luni, 25 iunie. Intitulatã „Demiterea Guvernului Dragnea-Dãncilã, o urgenþã naþiona- lã!”, moþiunea cuprinde referiri la creºterea inflaþiei, la creºterea ROBOR, la mãsurile aberante luate de executiv cu privire la modificarea permanentã a legislaþiei fiscale, la lipsa investiþiilor în infrastructurã, la atacul asupra justiþiei, la asaltul dat asupra Pilonului II de pensii ºi la fal- sa politicã de majorare a salariilor. Pentru a trece moþiunea ºi pentru a da astfel jos executivul, opoziþia are nevoie de 233 de voturi. Calculele de pânã acum, aratã cã îi lipsesc peste 60 de voturi. În ultimile zile, reprezentanþii PNL ºi USR au purtat intense negocieri cu liderii UDMR ºi Pro România. Dacã ºefii UDMR se lasã greu convinºi, opoziþia a primit semnale pozitive din partea formaþiunii poli- tice condusã de Victor Ponta ºi Da- niel Constantin. Bineînþeles, dupã ce liberalii au dat asigurãri cã, în cazul adoptãrii moþiunii de cenzurã, Ludo- vic Orban nu va impune nominaliza- rea sa în funcþia de prim-ministru. Cu toate acestea, dacã opoziþia nu va primi sprijin masiv din partea UDMR ºi din partea minoritãþilor naþionale reprezentate în Parlament, precum ºi din partea unor aleºi din arcul guvernamental care sunt nemulþumiþi de sensul în care se în- dreaptã România, moþiunea de cen- zurã are slabe ºanse sã fie adoptatã. Minoritãþile ºi UDMR, dacã ar vota in corpore pro-moþiune, ar aduce doar 47 de voturi în plus opoziþiei, numãr insuficient pentru cãderea guvernului. Preºedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat cã abia astãzi, dupã ºedinþa comunã a grupurilor reunite, parlamentarii Uniunii vor lua o deci- zie în privinþa unei eventuale susþi- neri privind moþiunea de cenzurã de- pusã de PNL, USR ºi PMP. Preºedintele UDMR a declarat: “Miercuri dimineaþã, la ora 9:00, vom avea ºedinþa comunã a grupuri- lor reunite. Acolo, vom lua o decizie formalã legatã de moþiunea de cen- zurã, dar pânã atunci vom discuta cu colegii noºtri. Vom vedea ce se va întâmpla, dar decizia o vom lua mier- curi”. Liderul UDMR s-a referit ºi la mo- dul în care guvernul poate fi înlocuit, adãugând: “Dacã existã o majoritate pentru o anumitã direcþie, noi o vom respecta. Nicio moþiune care a trecut nu a adus ceva mai rãu. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 14) Ministrul Fifor, acuzaþii grave la adresa Rusiei Ministrul Apãrãrii, Mihai Fifor a lansat un set de acuzaþii foarte grave îndreptate spre Rusia. Acesta a de- clarat într-un interviu pentru The Associated Press cã þara noastrã se con- fruntã zilnic cu agresiuni din partea Rusiei ºi este nevoi- tã sã se apere de un val de atacuri ciber- netice. “Nu cred cã trece o zi fãrã o provocare din partea Rusiei în spaþiul aerian sau în apele teritoriale ale României”, a declarat Fifor, adãugând cã guvernul lucreazã “pentru a descuraja astfel de acþiuni pe cât posibil ºi cât de eficient poate”. Potrivit news.ro, interviul a fost preluat ºi de The New York Times. Ministrul mai susþine cã þara noastrã doreºte sã fie principalul stâlp de securitate al NATO în sud- estul Europei: “Rusia îºi creºte capa- citãþile militare în peninsula Crimeea practic în fiecare zi; este vorba de noi capacitãþi navale, noi fregate, noi submarine”. Fifor a precizat ºi cã þara noastrã plãnuieºte sã îºi creascã bu- getul alocat securitãþii pânã la 2% din Produsul Intern Brut ºi sã demonstre- ze cã este „un bastion al stabilitãþii ºi securitãþii”, astfel, am putea trimite mai mult de 700 de soldaþi, câþi tri- mitem în prezent, pentru misiunea NATO din Afganistan, existând discu- þii sã se creascã numãrul pânã la 900. OCTAVIAN DAN (continuare în pagina 14) ROBERT SHILLER, LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU ECONOMIE: “Politica de taxare vamalã a lui Trump nu este sustenabilã” Reducerea impozitelor pentru sec- torul corporativ din SUA este o mã- surã ce va fi pãstratã în timp, însã nu acelaºi lucru se poate spune despre tarifele vamale im- puse anul acesta de administraþia ameri- canã, potrivit eco- nomistului Robert Shiller, laureat al premiului Nobel. Acesta a declarat, citat de CNBC: “Noile taxe sunt «nebuneºti» ºi genereazã extrem de multã furie în întreaga lume, iar în cele din urmã vor afecta încrederea aliaþilor SUA. Taxele nu pot fi o poli- ticã sustenabilã”. Tensiunile comerciale dintre SUA ºi restul lumii sunt tot mai mari. Du- minicã, Wall Street Journal a informat cã Trump intenþioneazã sã împiedice mai multe companii chinezeºti sã facã investiþii în tehnologia americanã. Asta dupã ce, anterior, Trump anunþase cã va taxa cu 10% importuri din China în valoare de 200 de mi- liarde de dolari, dupã tarifele de 25% aplicate þãrii asiatice mai la începutul lunii, unor produse chinezeºti în va- loare de 50 de miliarde de dolari. ALINA VASIESCU (continuare în pagina 14) GHEORGHE PIPEREA Graficã de Oana Bãdicã
Transcript of Moþiune fãrã speranþãavantajele din lume, dar poate deve - ni extrem de periculoasã tocmai din...
-
16 paginiMiercuri, 27 iunie 2018, nr. 111 (6172), anul XXVII
n REPREZENTANÞII SECTORULUI ENERGIEIAFIRMÃ: “Avem tot ce ne trebuieca sã devenim un hub energetic regional”
PAGINA 15
n Grevã ºi ciocniri cu forþele de ordine înBazarul din Teheran PAGINA 16
n Turismul românesc promovat la Untoldºi Neversea
PAGINA 2
n NOUL COD DE PROCEDURÃ PENALÃ: Mii de dosarepenale, în pericol de clasare
PAGINA 3
n MUGUR ISÃRESCU:“BNR nu are intenþiasã descurajeze creditarea”
PAGINA 7
GRAM AUR = 161,5899 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0397 RON EURO= 4,6620 RON DOLAR = 3,9981 RON
2 lei
5 948491 340012 27160
Iluziacunoaºteriiºipolarizareasocialã
În plin proces de polarizare ºi radi-calizare a societãþii noastre, insensi-bilã ºi neutrã la ideea celebrãrii cen-tenarului unirii tuturor cetãþenilorsãi, se întâmplã cã citesc ceva despreºtiinþele cognitive. Sunt câteva învã-þãminte pe care le-am putut extrage.Existã o micã probabilitate sã fie in-teresaþi de aceste concluzii ºi uniidintre cititorii ziarului Bursa.
Fie cã vrem sau nu, fie cã suntemconºtienþi sau nu, facem parte dintr-ocomunitate cognitivã în interiorul
cãre ia împãr-tãºim cu ceilalþicunoºtinþe, in-formaþii, valori,tradiþii ºi emoþii.În estimarea pro-priilor noastrecunoºt in þe º iîntelegeri, încor-porãm (in)vo-luntar cunoºtin-
þele altor oameni. O foarte puþinãproporþie din ceea ce ºtim se aflã înnoi. Cea mai mare parte se aflã în co-munitatea cognitivã cãreia îi aparþi-nem, în capetele celorlalþi1.
Faptul cã existã cunoºtinþe accesi-bile în comunitatea cognitivã ne facesã ne supra-evaluãm cunoºtinþele in-dividuale. De vreme ce, într-o comu-nitate cognitivã, împãrtãºim cu-noºtinþe ºi informaþii, nu mai perce-pem distincþia dintre ceea ce “ºtim”noi ºi ceea ce ºtie sau înþelege comu-nitatea. Aceasta este iluzia profunzi-mii explicative2.
Aºa cum stocãm cunoºtinþe în alþinenumãraþi oameni cu care împãr-tãºim ceea ce este sedimentat în ca-drul comunitãþii cognitive, depozi-tãm inteligenþa ºi pe internet. Obice-iul de a cãuta orice pe internet a cres-cut stima de sine cognitivã. Oameniicare au gãsit informaþii pe internet auavut convingerea cã le cunoºteau di-nainte ei înºiºi, cã le ºtiuserã tot tim-pul3.
Platon, în Apologia lui Socrate,reproduce concepþia lui Socrate careera convins cã este mai înþelept cel ceºtie cã nu ºtie, decât cel care crede cãºtie ceva important, dar este dominatde iluzie. La fel ca mulþi dintre noi,individul criticat de Socrate nu ºtiacã nu ºtia. Avea iluzia profunzimiiexplicative. ªtia mai puþin decât so-cotea cã ºtie.
Iluzia înþelegerii este cu atât maipregnantã cu cât comunitatea cogni-tivã este mai exclusivistã ºi, în pasuldoi, mai dominatoare.
Irving Janis ilustra, prin anii ‘80 aisec. XX, aºa-numita mentalitate deturmã (gândire în grup, groupthink)care ne face ca, odatã ce aderãm la ungrup ºi la valorile ºi certitudinile aces-tuia, sã ne comportãm ca ºi când amlãsa comunitatea sã gândeascã ºi sãsimtã în locul nostru, într-o comodãstare de (parþialã) dez-individualiza-re ºi de diluare a responsabilitãþii în“favoarea” mulþimii, care va consu-ma toatã energia necesarã pentru canoi sã lîncezim.
O comunitate cognitivã are toateavantajele din lume, dar poate deve-ni extrem de periculoasã tocmai dincauza iluziei înþelegerii. Oameniicu care dialogãm (real sau virtual)sunt influenþaþi de noi ºi noi sunteminfluenþaþi de ei. Membrii grupuluiîºi pot întãri unii altora senzaþia deînþelegere. Fiecare membru al gru-pului vede cã toþi ceilalþi îi susþin vi-ziunea sau pãrerea, ceea ce îi face petoþi sã aibã convingerea cã punctullor de vedere este justificat ºi cã mi-siunea lor este clarã, chiar dacã nuexistã nicio motivaþie realã care sãsusþinã aceastã convingere, ci doarun miraj. Membrii grupului îºi oferãunii altora sprijin emoþional, dar ni-mic raþional nu susþine grupul caatare.
(continuare în pagina 14)
VOT PENTRU O VARÃ DE NEUITAT
Moþiune fãrãsperanþã
În ºedinþa de plen comunã aCamerei Deputaþilor ºi Senatu-lui, care va avea loc aziîncepând cu ora 14:00, va fi dez-bãtutã ºi supusã votului moþiu-nea de cenzurã împotriva guver-
nului depusã de 152 de parlamentari aiopoziþiei.
Documentul prin care sunt incri-minate nerealizãrile guvernuluiDãncilã a fost citit în Parlament luni,25 iunie.
Intitulatã „Demiterea GuvernuluiDragnea-Dãncilã, o urgenþã naþiona-lã!”, moþiunea cuprinde referiri lacreºterea inflaþiei, la creºtereaROBOR, la mãsurile aberante luatede executiv cu privire la modificareapermanentã a legislaþiei fiscale, lalipsa investiþiilor în infrastructurã, la
atacul asupra justiþiei, la asaltul datasupra Pilonului II de pensii ºi la fal-sa politicã de majorare a salariilor.
Pentru a trece moþiunea ºi pentru ada astfel jos executivul, opoziþia arenevoie de 233 de voturi. Calculele depânã acum, aratã cã îi lipsesc peste60 de voturi.
În ultimile zile, reprezentanþii PNLºi USR au purtat intense negocieri culiderii UDMR ºi Pro România.
Dacã ºefii UDMR se lasã greuconvinºi, opoziþia a primit semnalepozitive din partea formaþiunii poli-tice condusã de Victor Ponta ºi Da-niel Constantin. Bineînþeles, dupã celiberalii au dat asigurãri cã, în cazuladoptãrii moþiunii de cenzurã, Ludo-vic Orban nu va impune nominaliza-rea sa în funcþia de prim-ministru.
Cu toate acestea, dacã opoziþia nuva primi sprijin masiv din parteaUDMR ºi din partea minoritãþilornaþionale reprezentate în Parlament,precum ºi din partea unor aleºi dinarcul guvernamental care suntnemulþumiþi de sensul în care se în-dreaptã România, moþiunea de cen-zurã are slabe ºanse sã fie adoptatã.Minoritãþile ºi UDMR, dacã ar votain corpore pro-moþiune, ar aducedoar 47 de voturi în plus opoziþiei,numãr insuficient pentru cãdereaguvernului.
Preºedintele UDMR, KelemenHunor, a declarat cã abia astãzi, dupãºedinþa comunã a grupurilor reunite,parlamentarii Uniunii vor lua o deci-zie în privinþa unei eventuale susþi-neri privind moþiunea de cenzurã de-
pusã de PNL, USR ºi PMP.Preºedintele UDMR a declarat:
“Miercuri dimineaþã, la ora 9:00,vom avea ºedinþa comunã a grupuri-lor reunite. Acolo, vom lua o decizieformalã legatã de moþiunea de cen-zurã, dar pânã atunci vom discuta cucolegii noºtri. Vom vedea ce se vaîntâmpla, dar decizia o vom lua mier-curi”.
Liderul UDMR s-a referit ºi la mo-dul în care guvernul poate fi înlocuit,adãugând: “Dacã existã o majoritatepentru o anumitã direcþie, noi o vomrespecta. Nicio moþiune care a trecutnu a adus ceva mai rãu.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 14)
MinistrulFifor,acuzaþiigrave laadresaRusiei
Ministrul Apãrãrii, Mihai Fifor alansat un set de acuzaþii foarte graveîndreptate spre Rusia. Acesta a de-clarat într-un interviu pentru TheAssociated Press cãþara noastrã se con-f runtã z i ln ic cuagresiuni din parteaRusiei ºi este nevoi-tã sã se apere de unval de atacuri ciber-netice.
“Nu cred cã treceo zi fãrã o provocaredin partea Rusiei în spaþiul aerian sauîn apele teritoriale ale României”, adeclarat Fifor, adãugând cã guvernullucreazã “pentru a descuraja astfel deacþiuni pe cât posibil ºi cât de eficientpoate”. Potrivit news.ro, interviul afost preluat ºi de The New YorkTimes. Ministrul mai susþine cã þaranoastrã doreºte sã fie principalulstâlp de securitate al NATO în sud-estul Europei: “Rusia îºi creºte capa-citãþile militare în peninsula Crimeeapractic în fiecare zi; este vorba de noicapacitãþi navale, noi fregate, noisubmarine”. Fifor a precizat ºi cã þaranoastrã plãnuieºte sã îºi creascã bu-getul alocat securitãþii pânã la 2% dinProdusul Intern Brut ºi sã demonstre-ze cã este „un bastion al stabilitãþii ºisecuritãþii”, astfel, am putea trimitemai mult de 700 de soldaþi, câþi tri-mitem în prezent, pentru misiuneaNATO din Afganistan, existând discu-þii sã se creascã numãrul pânã la 900.
OCTAVIAN DAN
(continuare în pagina 14)
ROBERT SHILLER,LAUREAT ALPREMIULUI NOBELPENTRU ECONOMIE:
“Politica detaxarevamalã a luiTrumpnu estesustenabilã”
Reducerea impozitelor pentru sec-torul corporativ din SUA este o mã-surã ce va fi pãstratã în timp, însã nuacelaºi lucru se poate spune despretarifele vamale im-puse anul acesta deadministraþia ameri-canã, potrivit eco-nomistului RobertShiller, laureat alpremiului Nobel.
Acesta a declarat,c i ta t de CNBC:“Noile taxe sunt«nebuneºti» ºi genereazã extrem demultã furie în întreaga lume, iar încele din urmã vor afecta încredereaaliaþilor SUA. Taxele nu pot fi o poli-ticã sustenabilã”.
Tensiunile comerciale dintre SUAºi restul lumii sunt tot mai mari. Du-minicã, Wall Street Journal a informatcã Trump intenþioneazã sã împiedicemai multe companii chinezeºti sã facãinvestiþii în tehnologia americanã.
Asta dupã ce, anterior, Trumpanunþase cã va taxa cu 10% importuridin China în valoare de 200 de mi-liarde de dolari, dupã tarifele de 25%aplicate þãrii asiatice mai la începutullunii, unor produse chinezeºti în va-loare de 50 de miliarde de dolari.
ALINA VASIESCU
(continuare în pagina 14)
GHEORGHE
PIPEREA
Graficã de Oana Bãdicã
