Ministerul Educaiei al Republicii Moldova, Universitatea de Stat a Republicii Moldova,Facultatea Relaii Internaionale, tiine Politice i Administrative,Catedra Relaii Internaionale

Eseupe tema:Cultura n contextul Globalizrii

A efectuat: Buditean Petru gr. RI 201Verificat: Maliujco Ingalector universitar

Chiinu, 2014IntroducereGlobalizarea este, conform definitiei date de McGrew, o intensificare a interconectarii globale, o raspandire a tuturor credintelor valorilor, bunurilor, dincolo de granitele teritoriale; toate se raspandesc fara efort. Globalizarea duce la o compresare a notiunii de spatiu si timp, distantele se ingusteaza, lumea devine mai ingusta, ca un sat global; acest lucru este posibil datorit mijloacelor audio-vizuale. Insa chiar daca exista o anumita proximitate a culturilor, data de aceasta dezvoltare tehnologica, culturile sunt inca despartite de specificul lor cultural. Din nefericire, globalizarea tinde sa suprime acest lucru, facand ca aceste culturi sa capete caracterul de consum, facand ca orice loc sa arate, mai mult sau mai putin, cu celalalt. Globalizarea are ca sens tendinta de unicitate, de global. Pentru Robertson, notiunea de global implica lumea ca loc unic, formele de cultura intrand tot mai mult in contact. Pentru Hirst si Thompson, globalizarea are, in mare masura, un caracter economic. Insa nu trebuie sa cadem intr-un reductionism absurd, caci globalizarea nu se limiteaza doar la termeni economic.Oamenii sunt expusi la multiple contacte cu diferite culturi ca un rezultat al numarului crescut de calatorii, comert si schimburi media. Multi oameni considera bine-venita aceasta diversitate si o considera chiar entuziasmanta, pe cand altii o gasesc deranjanta si chiar se tem de pierderea culturii lor indigen pe care au dezvoltat-o de-a lungul multor generatii. Asemenea sentimente extreme au fost exprimate in diferite forme si au fost subiectul unor mari probleme politice sau chestiuni politice de mobilizare. Guvernele acestor tari trebuie sa decida cum vor raspunde la 1acesta situatie.Din punct de vedere istoric comerciantii straini au descoperit noi zari si s-au asezat, colonizandu-le. Noii veniti si-au imprastiat propria lor cultura prin obiceiuri, design sau in alte moduri ignorand culturile populatiilor bastinase.De exemplu, India a luptat pentru independenta ei in 1957 deoarece erau impotrivaintroducerii seului in gelatina,fapt impus de catre guvernul britanic.

Fluxul sporit de investitii si cunoastereGlobalizarea a avut ca efect cresterea fluxului de investitii.Investitiile straine in petrol,gaz si minierit au sporit de 4,5 ori in perioada 1988-1997.Deoarece majoritatea resurselor naturale sunt disponibile doar pe anumite teritorii locuite de catre populatii cu culturi diferite, acestea sunt afectate de noul val de investitii deoarece acestea vin cu propriile lor culturi.Identitatea culturala si echitatea socio-economica a populatiilor indigene poate fi amenintata in multiple feluri.Exista o recunoastere inadecvata a semnificatiei culturale si a teritoriului care este ocupat de catre populatia indigena.Activitatile de extractie de minerale conduc la o deplasare a comunitatiilor si la pierderea pamanturiilor proprii si le afecteaza in ambele sensuri:atat din punct de vedere al identitatii culturale cat si din punct de vedere al dezvoltarii durabile a traiului.Localnicii sunt exclusi din procesul de luare a decizilor chiar daca proprietatiile si fermele lor sunt implicate in proces si se simt inselati din perspectiva utilizarii resurselor lor fizice sau utilizarea lor ilegala, fara o compensatie satisfacatoare.Cunostintele lor, dobandite de-a lungul aniilor sunt furate fara vreun drept de autor. Cunostintele traditionale despre plante cu valoare medicala, varietetile culinare pe care consumatorii le cer si alte cunostinte valoroase sunt cu repeziciune culese de catre antreprenori care isi aplica brevetul asupra acestor cuniostinte. Cazurile ingredientelor culinare neem si basmate sunt un exemplu clar al nerespectarii proprietatilor intelectuale ale populatiilor indigene (este un caz celebru in care o mare corporatie din Texas si-a atribuit dreptul de autor asupra acestor doua componente culinare (basmati - componenta de baza al orezului indian). Populatia indiana a actionat in judecata intreprinderea din Texas dar din cauza birocratiei si a traficului de influenta a pierdut procesul).Forero (2003) a concluzionat ca 7000 de brevete ilegale au fost aprobate asupra cunostintelor si a produselor traditionale.Tarile in dezvoltare rareori au resursele necesare de a actiona in judecata falsele brevede in jurisdictii straine, oamenii de rand cu atat mai putin.

Fluxul de bunuri culturale Exista o dezbatere in crestere asupra fluxului de bunuri culturale precum filmele si alte produse audio-vizuale datorita influentei puternice asupra stilului de viata al tinerilor.Comertul mondial cu bunuri culturale a crescut de patru ori de la 95 bilioane $ in anul 1980 la 380 bilioane $ in anul 1998. Media a condus la formarea unui tipic global de consum cu clase medii globale, de exemplu achizitionarea de brand-uri globale si popularea unui spatiu atribuit aceluias tip de muzica, video si produse de design.

Fluxul de persoaneNumarul de persoane care traiesc in afara locurilor lor de nastere a crescut de la 76 mil. in 1960 la 154 mil. 1990, respectiv 175 mil.in 2000 conform publicatiei The Guradian, 2001. Noile descoperiri tehnologice si progresul tehnologic au facut calatoriile si comunicatiile mai usoare, mai rapide si mai ieftine. Fluxul sporit de investiti, cunostinte, bunuri culturale si oameni a creat probleme in integrarea lor in diferitele culturi bastinase si sunt chestiuni de conflict din punct de vedere al managementului si controlului. In timp ce unele tari se opun asupra stabilirii emigrantiilor pe teritoriile lor si sunt cu totul impotriva cedarii locurilor de munca noilor veniti, altele in schimb sunt mult mai deschise si incearca sa integreze culturile straine. The Human Developement Report2004, comenteaza pozitia societatii si a guvernelor din diferite tari care ar trebui sa nu se balanseze in vreo una din extreme, ci trebuie sa aleaga o cale de mijloc pe unde se poate, incercand sa protejeze identitatea nationala si sa pastreze granitile deschise pentru eventualii noi veniti.

Globalizarea si multicultularismulNumarul persoanelor indigene care sunt implicate in retelele globale este intr-o continua crestere. Pe termen lung izolarea culturala este putin probabil sa fie viabila cu toate ca cateodata este una dintre optiunile dorite (Smith and Ward 2000). Fluxul global de bunuri, idei, oameni si capital poate fi considerat o amenintare la cultura nationala. In timp, poate duce la abandonarea valorilor si practicilor traditionale si poate crea o dezmembrare a bazei economice de care cultura indigena este dependenta. Intr-o cultura globala nu este vorba de limba engleza folosita sau de identitatea brand-urilor globale ci este vorba despre etica universala bazata pe drepturile universale ale omului si respectul pentru libertate, egalitate si demnitate al fiecarui individ. Telul politicilor multiculturale este de a proteja libertatea culturala si de a extinde posibilitatile de alegere ale oamenilor in felul in care fiecare om se regaseste traind, si nu de a penaliza persoanele pentru alegerile facute. De exemplu, femeile in India de obicei purtau sari la lucru in anii 1980, pe cand acum se simt libere sa poarte salvari kameezi si pantaloni la lucru. Oamenii nu trebuie sa se simta limitati sa mentina aceeasi mentalitate permanenta numita cultura. Lumea trebuie sa inteleaga ca identitatile culturale sunt heterogene si evolutive, ele fiind subiecul unei schimbari dinamice datorate inconsistentelor interne si conflictelor pe care acestea le declanseaza. O startegie de ulticulturalism este sprijinita de urmatoarele patru principii:1. O traditie defensiva poate tine in loc dezvoltarea umana. Conservatorismul uman poate descuraja sau preveni oamenii de a adopta diferite stiluri de viata care in consecintaeste urmat de o societate diferita. Cu toate ca mai pot fi multe consoane cu valori si practici universale, ele sunt totusi inconsistente. Asemenea inconsistente pot fi inlaturate prin invatarea de la alte culturi, de exemplu o comunitate care este in mod traditional lenesa poate invata cum oamenii din alte societati sunt mai productivi si sunt capabili sa se bucure de viata lor la o intensitate mai mare.2. Respectarea diversitatii si diferentelor este esentiala in procesul de a deveni un cetatean global. Frica de a pierde identitatea si cultura nationala vine din convingerea ca diversitatea culturala conduce la un conflict, de fapt este suprimarea si opozitia identitatii culturale, politice si economice factorul care poate declansa violenta si tensiunea.3. Diversitatea prospera intr-o lume global independenta. Astazi interactiunile globale intensificate pot functiona bine cand sunt conduse de conexiunea cu valorile impartasite, comunicarea si devotamentul. Societatile pot dezvolta o libertate culturala prin dezvoltarea multiplelor identitati, la fel si cetatenii unui stat ca fiind membrii unui grup cultural sau pur si simplu cetateni globali. Diferentele si diversitate trebuie respectate pentru a evita neincrederea morbida pentru toate lucrurile straine. Multiple si complementare identitati sunt o realitate in multe tari unde populatiile au un simt de apartenenta a acelei tari. 4. Adresarea dezechilibrelor in puterea economica si politica poate ajuta la acapararea amenintarilor adresate culturilor si comunitatilor sarace.

Optiuni politiceInchiderea culturii cuiva din interactiuni culturale externe nu este fezabila in fata schimbarii constante, cu toate astea guvernele si institutiile internationale pot forma politici astfel incat traditiile consistente cu valori universale pot continua oferind oamenilor totusi posibilitatea de a alege sau de a schimba stilul de viata, renuntand la cei ineficienti.

Fluxul de investitii si cunostinteNevoia actuala este de a schimba guvernele corporative, publicul sarac, politicile efective social si de mediu si respectul pentru drepturile umane, ONG-urile, organizatiile populatiilor bastinase, uniunea pupulatiilor muncitoresti si academia. Multe companii private lucreaza impreuna cu populatiile bastinase pentru dezvoltare. Organizatia adunarii generale a proprietatii intelectuale mondiale a stabilit un Comitet Interguvernametal privind Propritetea Intelectuala si a Resurselor Genetice, a Cunostintelor Traditionale si Folclorice in anul 2000, luna octombrie (The Human Developement Report 2004). Drepturile proprietatilor intelectuale sunt extinse in tari precum Australia pentru protejarea cunostintelor traditionale a culturilor indigene. Chintesenta este de a include si de a integra populatiile indigene intr-o lume integrataglobal.Statele si institutiile internationale trebuie sa ia urmatoarele masuri pentru a incorpora parerile referitoare la fluxurile de investitii si cunoastere ale populatiilor bastinase: Recunoasterea drepturilor asupra proprietatilor fizice si intelectuale ale populatiilor indigene; Consultarea comunitatilor indigene si participarea lor pentru utilizarea oricaror resurse cu asigurarea consimtamantului informat. Imputernicirea comunitatilor prin dezvoltarea strategiilor de impartire a beneficiilor;

Fluxul de bunuri culturaleProblema tratarii bunurilor culturale precum celelalte bunuri sau de a le face o exceptie a devenit o problema intens contestata in negocierea comerciala internationala. Unii oameni considera produsele autovizuale precum filmele ca fiind simple comoditati ale vietii, pe cand altii le considera ca fiind un mijloc de transitere a valorilor, ideilor si implicit necesita un tratament special.Prin urmare mai multe grupuri precum ar fi cel al regizorilor de film au introdus masuri speciale pentru a introduce exceptia culturala ca fiind o clauza in normele comerciale,excluzand astfel cinematografele si alte produse audiovizuale din dispozitiile lor.Exceptiile culturale ating convingerile oamenilor precum faptul ca culturile lor nationale pot fi acaparate de catre fortele economice globale de piata, amenintand astfel identitatea culturala.Multe persoane se tem ca filmele straine si programele de televiziune vor extinde cultura straina si eventualele culturi locale si valori traditionale vor fi afectate.Cu toate acestea fluxurile de circulatie a produselor straine extinde optiunile culturale si nu slabesc in mod necesar angajamentul fata de cultura nationala.Adolescentii din lumea intreaga asculta rap, dar asta nu inseamna neaparat disparitia muzicii clasice sau a muzicii traditionale.Incercarea de a estompa orice influenta straina ar duce la o indarjire de a accesa si folosi acele produse de catre populatiile indigene.Produsele culturale sunt diferite si necesita un suport public pentru a inflori.Subventiile pentru muzee, dansuri etnice,librarii si alte produse culturale si servicii sunt foarte raspandite si chiar acceptate in toate economiile de piata.Produsele culturale si serviciile au un impact cultural foarte puternic si sunt bunuri incercate:de exemplu aceste produse trebuie consumate inainte de a fi intelese.Acesti itemi nu trebuie izolati sau inlaturati de pe piata, ci trebuie protejati si promovati.Unele tari precum Ungaria protejeaza produsele lor nationale printr-o cota de 15% pentru programele nationale pe postul national de televiziune.Inca o data protectia include reducerea sau blocarea importurilor, creandu-se astfel o descrestere in calea expansiunii diversitatii. Pe de alta parte,promovarea poate ajuta la mentinerea unei industrii culturale sanatoase, tinand totodata legaturile de comert deschise.In Ungaria, 6% din incasarile televiziunilor sunt investite in productia de filme maghiare. In 2001 Declaratia de Diversitate Culturala a UNESCO a stabilit pragul pentru un numar de initiative internationale pentru a incuraja diversitatea culturala si biodiversitatea.Aparitia culturilor industriale poate fi suportata de guvernele locale.Infrastructura locala poate fi creata pentru a exporta produsele culturale precum si afaceri dezvoltate pentru a incuraja companiile mici si mijlocii pentru a-si comercializa produsele.Fonduri internationale pot fi mobilizate cu aceelasi scop.Turismul cultural si parteneriatele cu Organizatiile Mondiale de Comert pot oferi sfaturi comunitatilor gazda, mijloace si moduri care le pot proteja si promova cultura bastinasa.O serie de metode creative pot fi intreprinse pentru a spori alegerile si imbogatirea culturii in schimbare.

Fluxul de persoaneEste consemnata ca mai mult de jumatate din populatia oraselor Toronto si Los Angeles sunt nascuti in afara granitelor si mai mult de un sfert din populatia Londrei si a tarii Singapore este constituita din persoane de nationalitate straina.Din ce in ce mai multi imigranti traiesc in teritorii straine mentinand tot odata legaturi stranse cu tara de origine prin diferite mijloace: zboruri low cost si comunicatii.Imigratia starneste controverse de ambele parti.Tarile primitoare de astfel de persoane se lupta samentina libertatea culturala.Problemele precum: daca motociclisti de nationalitate Sikh sa fie lasati sa poarte turbane in loc de casti in Canada sunt destul de frecvente.Pe de alta parte imigrantii protesteaza deoarece exista o lipsa de recunoastere fata de identitatile lor culturale precum si o discriminare la locul de munca, la cazare si in educatie.Aceste proteste sunt intampinate cu contra-proteste din partea populatiilor locale care se tem ca a lor civilizatie este erodata de catre noii veniti.Exista in lume solutii polarizate ale acestei chestiuni. Unii ar dori o recunoastere si o promovare a diversitatii,respectiv includerea imigrantilor, pe cand la celalalt pol se situeaza persoanele care doresc ca fluxurile de persoane sa fie micsorate, evitandu-se astfel o crestere a diversitatii.Cei ce se tem cum ca imigrantii ar ameninta valorile nationale au trei mari argumente:I. Imigrantii resping valorile nationale ale tarii;II. Culturile imigrante si locale difera foarte mult si duc la conflicte sociale inevitabile;III. Culturile imigrante sunt inferioare si daca este permis un punct de sprijin pentru ele atunci pot submina procesul democratiei,o scurgere de dezvoltare economica si sociala fiind foarte probabila.O frica de a nu-si pierde cultura nationala este o convingere de care identitatile sunt sigure.Cu toate acestea popoarele au multiple si diferite identitati culturale.Daca unii imigranti prefera sa isi mentina identitatea lor culturala,asta nu inseamna ca ei nu dezvolta un nivel de loialitate noii lor tari.Oamenii din Panjabi stabiliti in Londra, pot vorbi Punjabi acasa dar ei vorbesc tot odata Limba Engleaza cu accentul corespunzator.Asimilarea multiplelor culturi nu este un task simplu si necesita estomparea granitelor care ne separa pe noi de ceilalti.Oamenii adesea simt pericolul de a fi nevoiti sa accepte pe acei indivizi care nu sunt noi in grupul lor cu eventualele viitoare probleme ce se pot ivi.Impotriva certitudinilor populare ca imigratia poate duce la o degenerare negativa,procesul in sine duce la o crestere si dezvoltare economica.Un procent de 70% din studentii straini care obtin doctorate in Statele Unite ale Americii se stabilesc aici si contribuie la dezvoltarea tarii din toate punctele de vedere:economic, intelectual,social,etc.Urmatorul pas in rezolvarea problemei imigrarilor ar fi o recunostere culturala si socio-economica si o includere politica. Traditional,au fost 2 abordari privitoare la imigranti:diferentialismul si asimilarea(Human Development Report 2004).Politica diferentialistilor ajuta la mentinerea integritatii granitelor dintre grupuri si respectul pentru populatia bastinasa ca fiind o comunitate separata fara intrusi,pe de alta parte,politicile de asimilare incearca sa faca imigrantii sa fie cat mai bine incadrati in peisaj, sa fie mai mult ca noi. Ambele abordari sunt inadecvate pentru societatile care accepta diversitatea si diferentele culturale. Societatile diversificate cultural nu sunt predestinate sa-si dezintegreze sau sa-si piarda cultura si identitatile nationale. Imigrantii pot de fapt sa devina membri total ai tarii adoptate si sa mentina legaturi stranse cu tara de origine. Provocarea ar fi sa distrugi politicile care au ca obiective unitatea si diferentierea intre populatia bastinasa si cea straina.

MulticulturalismulMulticulturalismul a devenit recent o a treia abordare a integrarii imigrantilor in reteaua principala, una care recunoaste valoarea diversitatii si suporta multiple identitati. A inceput in Canada la inceputul anilor 1960 cand Prim-Ministrul Pierre Trudeau a intarit ideea ca raspuns la provocarea de a avea o populatie bastinasa diversificata, respectiv francezi si englezi. Multiculturalismul nu tine numai de recunoasterea valorilor diferite din alte medii si a practicilor culturale care tin de alta societate, ci este de asemenea construirea unui angajament comun in care sa existe valori incontestabile cum ar fi: drepturile omului, regula legii, egalitatea intre sexe, diversitate si toleranta. Australia si India descriu acest fenomen ca fiind unitate in diversitate sau asa numitul vasudevaya kutumbakam (lumea este o familie globala). O asemenea politica subliniaza nu numai libertatea de exprimare a indivizilor si dreptul de as-i impartasi valorile lor culturale, ci de asemenea sa respecte obligatiile civice reciproce. In consecinta aceasta provocare implica abordarea excluderii culturale de-a lungul a trei dimensiuni. Avand o tema comuna, aceea de a construi unitati si de a respecta diferentele: Abordarea excluderii culturale. Un mai mare respect si o intelegere pentru culturile straine poate fi favorizat prin aprovizionarea pozitiva cu imagini clare in presa, prin invatarea istoriilor altor tari si a altor culturi in scoli si prin pregatirea excursiilor la diferite muzee straine care imprima un respect pentru diversitatea culturala. Abordarea excluderii socio-economice. Inca odata educatia si limba sunt primul pas. Multe tari detin programe pro-active pentru integrare care ofera instructie in limba nationala a tarii. Oamenii invata mai bine sa respecte legile locale si sa participe la viata comunitatii mai activ. Abordarea excluderii din punct de vedere a drepturilor de cetatean si a drepturilor civice. Multi imigranti nu sunt inca cetateni ai respectivei tari si sunt exclusi de la anumite drepturi si de la anumite datorii fata de stat. Neavand aceste drepturi, accesul la job-uri si servicii le este restrictionat, posibilitatea de a se integra in societate este aproape nula. Ei sunt lipsiti de protectie impotriva abuzurilor.Extinderea drepturilor civice asociate cu cetatenia este un pas critic in recunoasterea dualitatii lor nationale.Multe tari cum ar fi Danemarca,Norvegia,Suedia au extins procesul de votare a legilor adresate non-cetatenilor.Statul Californian a facut imposibil dreptul de a obtine permisul de conducere si dreptul de a munci in multe domenii in interiorul granitelor statului pentru imigrantii care nu au viza de sedere.Dimensiunea culturala a unei societati este greu de delimitat, aceasta avand, totusi, cateva trasaturi[footnoteRef:2]: [2: Tomlinson, J., Globalizaresi cultura, Editura Amarcord, Timosoara, 2002, p. 32.]

a. Cultura poate fi inteleasa ca sferaa existentei in care oamenii construiesc semnificatia practicilor cu ajutorul simbolurilor;b. Modalitate prin care oamenii dau un sens vietii, prin intermediul comunicarii dintre ei;c. Scopul culturii este de a da sens vietii ;d. Cultura mai poate fi inteleasasi ca fiind teritoriul intelesurilor semnificative din punct de vedere existential.;e. In concluzie, cultura include toata varietatea de practici cotidiene; cultura valorific existenta umana.In perioada globalizarii, dimensiunea culturalaeste adesea confundata cu acea cultura media cea a tehnologiilor audio-vizuale si a comunicatiilor prin care sunt transmise reprezentarile culturale. Prin cultura media se intelege acea alienare prin consumism, o democratizare a consumului, chiar o mediocrizare a consumului[footnoteRef:3]. Intr-o eraa Internetuluisi a televizorului, cultura devine relativa, ni se spune ce si unde sa privim, sa citim, sa ascultam. Aparand cultura de masa, apare, asa cum afirmasi Edgar Morin, o a doua colonizare, pornit din S.U.A. Aceasta cultura tinde sa erodeze celelalte culturi, pana la a le inlocui. Asadar, cultura de masa devine prima cultura universala din istoria omenirii. Lumea de azi, asa cum constatasi Huntington, se indreapta spre pluricivilizatie, ascunzand falii culturale inevitabile. Cultura media se dovedeste agent al globalizarii, acest lucru prin universalizarea divertismentului, supravalorizarea sa, ducand, in final, la dependenta. Asa cum bine puncteaza Adrian Rachieru, Cultura Coca-Cola seduce multimile si trezeste ingrijorarea culturilor mici. Globalizarea exclude inchiderile culturale si economice. Riscam ca in locul unei civilizatii a diversitatii sa ne instalam intr-o unica civilizatie a divertismentului[footnoteRef:4]. [3: Rachieru, A., Globalizare si cultura media, Editura Institutul European, Iasi, 2001, p. 14] [4: Ibidem, p. 145]

In cartea lui J. Tomlinson, Globalizare si cultura, intalnim afirmatia conform careia cultura ar reprezenta aspectul intrinsec al procesului de conexitate complexa[footnoteRef:5]. De asemenea, simbolurile culturale pot fi produse oriunde, oricand, neexistand constrangeri cu privire la producerea si reproducerea lor. Cultura este, in acest sens, globalizatoare, prin relatiile pe care le implicasi a formelor sale. Lumea este o piata imensa de marfuri. Actiunile individuale culturale definesc insasi cultura de care apartin, ajungand sa aiba consecinte globale. Globalizarea este importanta pentru cultura, acest lucru il aflam din cartea lui J. Tomlinson, Globalizare si cultura. Astfel, globalizarea face ca negocierea experientei culturale sa ajungain centrul strategiilor de interventie asupra altor domenii ale conexitatii: cel politic, ecologic sau economic[footnoteRef:6]. Asadar, prin intermediul globalizarii, cultura capata importanta, fie caeste vorba de domeniul politic, ecologic sau economic. [5: Rachieru, A., op.cit., p. 37.] [6: J. Tomlinson, op.cit., p.49.]

Cultura poate fi si una globala. Sociologul Anthony Smith prezinta cultura globala ca fiind artificiala, lipsita de forma, cultura globala fiind, in fond, o cultura construitasi anistorica. Dar nu doar cultura globalaeste un construct, ci si cultura nationala. Insa, spre deosebire de aceasta din urma, cultura globala nu este specifica, temporala ori expresiva. Referitor la afirmatia lui Smith cum ca o cultura nationala ar fi constructul unor minti inteligente, compuse de traditii inventate, trebuie amintit faptul ca se poate construi o identitate falsa, in mod deliberat, parazitara sentimentului identitatii unei culturi. Asemenea lucru s-aintamplat si in cazul comunismului, putem spune, cand noi valori si idei au inlocuit valorile Romaniei interbelice. Se mai poate vorbi, de asemenea despre un imperialism cultural, echivalent al unei culturi globale. Aceasta viziune pornete de la faptul ca anumite culturi, precum ceaamericana, aadar dominante, tind sa copleeasca alte culturi mai vulnerabile. Totui, dei aceasta teorie este acceptata de unii adepi ai criticii capitalismului, aceasta teorie nu poate avea o baza practica, deoarece micarea dintre sfera culturala i cea geografica implica mutaie, transformare. Deoarece globalizarea are drept caracteristica principala facilitarea circularii informatiilor, multi vad in ea un fel de proces de dominare a celor slabi de catre corporatiile importante ale lumii. Globalizarea poate pastra coexistenta pasnica dintre culturi, doar in contextul pornirii de la specificitatea industriilor culturale pentru a proteja libertatea de informare. Libera comercializare a culturii este, asadar, un gest nobil, prin care fiecare cetatean al planetei poate beneficia de libera circulatie a ideilor, cuvintelor, imaginilor, incurajand faptul ca tari deopotriva bogate si sarace sa-si poata raspandi cultura proprie.

Concluzii

Lucrarea de fata face o scurta analiza despre impactului globalizarii asupra populatiilor indigene.Culturile bastinase sunt afectate de fluxul de investitii, de fluxul de cunoastere, de fluxul de bunuri culturale si de fluxul de persoane.Lucrarea sustine ca o strategie multiculturala trebuie sa fie urmata in acelasi timp de respectarea diversitatii si de respecarea diferentelor dintre diferitele culturi.Nici unul dintre aceste fluxuri nu ar trebui oprit in scopul de a proteja populatiile indigene deoarece acest lucru poate duce la o miopie si la o lipsa de cunoastere acuta.Culturile sunt in mod natural in schimbare din cauza neconcordantelor inerente, dar ar fi multe de obtinut de pe urma diversificarii culturale.Populatiile indigene trebuie incluse in procesul de luare a deciziilor legate de proprietatile lor fizice si intelectuale intr-o lume interconectata.Produsele culturale pot fi promovate printr-o finantare creativa fara oprirea legaturilor comerciale.Populatiile imigrante sunt capabile de a-si imbogati identitatile lor multiple, fapt care poate fi imbunatatit prin intermediul unei politici multiculturale bazate pe respectul pentru diferente si diversitate. O lume independenta global are nevoie de o strategie multiculturala pentru rezidentii nativi si pentru imigrantii care inglobeaza principiile fundamentale ale drepturilor omului respectiv obligatiile care revin tuturor.O politica multiculturala solicita implementarea mai multor strategii.In primul rand politicile multiculturale trebuie sa recunoasca diferentele, sa suporte diversitatea si sa atenueze asimetriile de putere.In al doilea rand persoanele fizice trebuie sa isi impartaseasca identitatile culturale pentru a deveni parte a acestei societati.Institutiile internationale trebuie sa respecte culturile si traditiile altor popoare si trebuie sa creeze conditii favorabile pentru dezvoltarea resurselor culturale locale.Tarilor sarace si comunitatilor marginalizate trebuie sa li se acorde o voce mai puternica in negocierile ce implica culturile si drepturile lor pentru utilizarea resurselor.Identitati complementare pot evolua de-a lungul frontierelor nationale si chiar peste, iarin aceste circumstante,identitatea si libertatea poate inflori intr-o lume diversificata cultural.Putem afirma faptul ca Globalizareacreeaza constiinta varietatii, mareste forta democratiei, infatisand un individ capabil de a alege dintre mai mult variante posibile. De asemenea, acest individ se poate apara de manipulare, deoarece are posibilitatea de a o identifica. Globalizarea are marele rol, in opinia mea, de a anihila distanta intre culturi. Lumea devine un singur loc, iar noi toti suntem vecini.

Bibliografie

1. Forero, J. (2003). Seeking Balance: Growth vs. Culture in Amazon The New York Times, 10 December;2. Human Development Report (2004), Oxford University Press;3. IOM (International Organisation for Migration) (2003). Integration of Migrants: The IOM Approach, Geneva. [http://www.iom.si/pdf/Indegration%20master.pdf]. February 2004;4. Smith, C. and Ward, G. K. (2000). Indigenous Cultures in an Interconnected world, UBC Press.5. Rachieru, A.: Globalizare si cultura media, Editura Institutul European, Iasi, 2001.6. Tomlinson, J.: Globalizare si cultura, Editura Amarcord, Timisoara, 2002. 7. Malita, M.: Zece mii de culturi, o singura civilizatie, Editura Nemira, 1998.1