1

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Documentar

Coordonate demografice ale comunităţilor româneşti, maghiare şi rome din judeţele Covasna şi Harghita potrivit datelor provizorii ale Recensământului

Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011

Pe baza informaţiilor provizorii communicate de către Comisiile judeţelor Covasna şi Harghita pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 20 octombrie 2011 şi a rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 au fost identificate principalele coordonate demografice ale comunităţilor româneşti, maghiare şi rome din aceste două judeţe.

I. Judeţul Covasna.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Covasna a fost de 206,3 mii persoane, din care: 198,2 mii au fost persoane prezente, iar 8,1 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile 98,2 mii persoane aveau domiciliu/reşedinţa în municipii şi oraşe (47,6%), iar 108,1 mii persoane locuiau în comune (52,4%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Covasna se situează pe locul 41 în ierarhia judeţelor.

Faţă de anul 2002, populaţia judeţului Covasna a scăzut, în 2011, de la 222449, la 206261 persoane, cu 16188 persoane, reprezentând azi doar 92,72%, din populaţia anului 2002. Populaţia urbană a judeţului Covasna a scăzut cu 13807, de la 111996, la 98189 persoane, respectiv de la 50,34% din totalul populaţiei judeţului, în 2002, la 47, 60%, în 2011, iar populaţia care locuieşte în comune a scăzut doar de la 110453, în 2002 la 108072 în 2011, cu 2381 persoane. Astfel, procentual, populaţia rurală a crescut de la 49,65%, din totalul populaţiei judeţului, în 2002, la 52,40%, în 2011.

Între cele două recensăminte, 2002 şi 2011, populaţia urbană şi rurală a judeţului Covasna a cunoscut următoarea dinamică: I. Municipii şi oraşe

Nr. crt.

Localitatea urbană Anul 2002 Anul 2011 +/- %

Judeţul Covasna – Total 222449 206261 - 16188 92,72 Municipii/ oraşe – Total 111996 98189 - 13807 87,67 1 Sf. Gheorghe 60389 54312 - 6077 89,93 2 Tg. Secuiesc 20488 18082 - 2406 88,25 3 Baraolt 9670 8567 - 1103 88,59 4 Covasna 11369 9909 - 1460 87,15 5 Întorsura Buzăului 8926 7319 - 1607 81,99

II. Comune

Nr. crt.

Localitatea rurală

Anul 2002 Anul 2011 +/- %

2

Comune – Total 110453 108072 - 2381 97, 84 1 Aita Mare 1771 1715 -56 96,83 2 Arcuş 1288 1527 +239 118,55 3 Barcani 3836 3665 -171 95,54 4 Băţani 4501 4307 -194 95,68 5 Belin 2643 2814 +171 106,46 6 Bixad 1811 1774 - 37 97,95 7 Bodoc 2513 2541 + 28 101,11 8 Boroşneu Mare 3086 3074 -12 99,61 9 Brăduţ 4688 4618 -70 98,50 10 Brateş 1548 1545 -3 99,80 11 Breţcu 3908 3510 -398 89,81 12 Catalina 3541 3359 -182 94,86 13 Cernat 4025 3956 -69 98,28 14 Chichiş 1697 1519 -178 89,51 15 Comandău 1042 1004 -38 96,35 16 Dalnic 1026 951 -75 92,69 17 Dobârlău 2330 2112 -218 90,64 18 Estelnic 1133 1190 +57 105,03 19 Ghelinţa 4774 4722 -52 98,91 20 Ghidfalău 2614 2596 -45 99,31 21 Hăghig 2223 2258 +35 101,57 22 Ilieni 1853 2028 +175 109,44 23 Lemnia 2044 1923 -121 94,08 24 Malnaş 1202 1082 -120 90,01 25 Mereni 1410 1312 -98 93,04 26 Micfalău 1864 1824 -40 97,85 27 Moacşa 1280 1206 -74 94,20 28 Ojdula 3520 3505 -15 99,57 29 Ozun 4575 4353 -222 95,14 30 Poian 1804 1765 -39 97,83 31 Reci 2234 2294 +60 102,68 32 Sânzâieni 4682 4563 -119 97,45 33 Sita Buzăului 4814 4562 -252 94,76 34 Turia 3918 4053 +135 103,44 35 Vâlcele 3463 4292 +829 123.93 36 Valea Crişului 2175 2185 +10 100,45 37 Valea Mare 1177 1043 -134 88,61 38 Vârghiş 1902 1628 -274 85,59 39 Zăbala 4814 4512 -302 93,72 40 Zagon 5489 5185 -304 94,46

Din datele prezentate rezultă că populaţia tuturor oraşelor judeţului

Covasna a scăzut, în 2011 faţă de 2002, cea mai mare scădere înregistrându-se la Întorsura Buzăului. După numărul populaţiei, cele cinci oraşe ale judeţului Covasna, se grupează astfel: un municipiu – Sf. Gheorghe - cu peste 50000 de locuitori, un municipiu – Tg. Secuiesc – sub 20000 de locuitori şi trei oraşe – Baraolt, Covasna şi Întorsura Buzăului – sub 10000 de locuitori.

3

În acelaşi timp, se poate observa o migare a populaţiei urbane spre mediul rural, judeţul Covasna intrând în rândul judeţelor ţării, în care mai mult de jumătatea populaţiei (52,4%) locuieşte în comune.

În anul 2011, în judeţul Covasna, din totalul celor 40 de comune, populaţia totală a crescut în 10, după cum urmează: Vâlcele (123,93), Arcuş (118,55), Ilieni (109,44), Belin (106,46), Turia (103,44), Reci (102,68), Hăghig (101,57), Bodoc (101,11), Estelnic (105,3).

Populaţia rurală a crescut, în principal, în localităţile situate în apropierea municipiilor Sf. Gheorghe (Arcuş, Ilieni, Reci, Bodoc) și Tg. Secuiesc (Turia), în comunele în care locuiesc comunităţi însemnate de romi (Vâlcele, Belin, Hăghig) şi în Estelnic datorită funcţionării fabricii de pantaloni.

Cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale s-au înregistrat în comunele: Vârghiş (85,59), Valea Mare (88,61), Chichiş (89,51), Breţcu (89,81), Malnaş (90,01), Dobârlău (90,64), Dalnic (92,59), Mereni (93,04), Zăbala (93,72), Lemnia (94,08), Moacşa (94,20), Zagon (94,46), Sita Buzăului (94,76), Catalina (94, 86) ş.a.

Localităţile rurale ale judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile înregistrate la recensământul din 2011, se grupează astfel:

- peste 5000 de locuitori – 1 (Zagon) - între 4001 – 5000 de locuitori – 9 - între 3001 – 4000 de locuitori – 6 - între 2001 – 3000 de locuitori – 8 - între 1001 – 2000 de locuitori - 16 - sub 1000 de locuitori - 1 (Dalnic) Cele mai mari comune din judeţul Covasna, conform rezultatelor provizorii

ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt următoarele: Zagon (5185), Ghelinţa (4722), Brăduţ (4618), Zăbala (4512), Ozun (4353), Sânzâieni (4563), Sita Buzăului (4562), Băţani (4307), Vâlcele (4292), Turia (4053).

Cele mai mici comune din judeţul Covasna, conform rezultatelor provizorii ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt următoarele: Dalnic (951), Comandău (1004), Valea Mare (1043), Malnaş (1082), Estelnic (1190), Moacşa (1206), Mereni (1312), Chichiş (1519), Arcuş (1527). Majoritatea acestor localităţi sunt declarate comune, după decembrie 1989. De fapt, aproape jumătate din comunele judeţului Covasna sunt comune mici cu o populaţie sub 2000 de locuitori.

Potrivit comunicatului Comisiei judeţene Covasna pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără nici un fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 45,6 mii persoane (22,09%) s-au declarat români, 151,8 mii persoane (73,59%) s-au declarat maghiari şi 8,2 mii persoane (3,99%) s-au declarat romi (ţigani). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o

4

declare sau nu erau prezente) a fost de 0,2 mii persoane, reprezentând 0,13% din populaţia stabilă a judeţului.

Între cele două recensăminte, 2002 şi 201, structura pe etnii a populaţiei judeţului Covasna, în municipii şi oraşe a cunoscut următoarea dinamică:

Nr. crt

Localitatea Total Români Maghiari Romi Alte

Judeţul Covasna – Total: 2002 2011

222449 206261

51790 45560

164158 151787

5973 8238

528 676

2002/2011 +/- -16188 - 6230 -12371 +2265 +148 2002/2011 % 92,72 87,97 92,46 137,92 128,03 Municipii/oraşe – Total 2002

2011 111996 98189

28605 23908

81613 72858

1347 1133

431 290

2002/2011 +/- -13807 -4697 -8755 -214 -141 2002/2011 % 87,67 83,57 89,27 84,11 67,28 Municipiul Sf. Gheorghe – Total

2002 2011

61543 53312

14178 11921

46113 41770

932 420

320 201

2002/2011 +/- -8231 -2257 -4343 -512 -119 2002/2011 % 86,62 84,08 90,58 45,06 62,81 Municipiul Tg. Secuiesc – Total

2002 2011

20488 18082

1601 1309

18633 16446

199 278

55 49

2002/2011 +/- -2406 -292 -2187 +79 -6 2002/2011 % 88,25 81,76 88,26 139,69 89,09 Oraşul Baraolt –Total

2002 2011

9670 8567

300 237

9271 8213

84 100

15 15

2002/2011 +/- -1103 -63 -1058 +16 0 2002/2011 % 88,59 79,0 88,58 119,04 0 Oraşul Covasna – Total

2002 2011

11369 9909

3673 3176

7539 6392

117 323

40 17

2002/2011 +/- -1460 -497 -1147 +206 -23 2002/2011 % 87,15 86,46 84,78 276,06 42,5 Oraşul Întorsura Buzăului – Total

2002 2011

8926 7319

8853 7265

57 37

15 12

1 0

2002/2011 +/- -1607 -1588 -20 -3 -1 2002/2011 % 81,99 82,06 64,91 80,0 Comune – Total

2002 2011

110453 108072

23185 21652

82545 78929

4626 7105

97 386

2002/2011 +/- -2381 -1533 -3616 +2479 -289 2002/2011 % 97,76 93,38 95,61 153,58 397,93

Din analiza comparativa a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a

populaţiei judeţului Covasna rezultă că, în anul 2011, faţă de anul 2002, au avut loc următoarele schimbări: populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia

5

de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent (7%), populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%, iar populaţia de etnie romă a crescut cu 38%.

În mediul urban, în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a scăzut cu 12%, românii cu 16%, ungurii cu 11% şi romi cu 16%.

În mediul rural, în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a scăzut numai cu 2%, românii cu 7%, maghiarii cu 4%, iar romii au crecut cu 54%.

Populaţia totală a municipiului Sf. Gheorghe, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut cu 13%, timp în care românii au scăzut cu 16%, ungurii cu 9% şi romi cu 55%.

Populaţia totală a municipiului Tg. Secuiesc, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut cu 12%, din care românii cu 18%, ungurii cu 12%, iar romii au crecut cu 40%.

Populaţia totală a oraşului Baraolt, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut cu 12%, românii din oraş au scăzut cu 14%, ungurii cu 16%, iar romii au crecut cu 19%.

Populaţia totală a oraşului Covasna, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut cu 13%, românii cu 14%, maghiarii cu 15%, iar romii au crescut cu 176%.

Populaţia totală a oraşului Întorsura Buzăului, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut cu 18%, procent cu care a scăzut şi populaţia de naţionalitate română, numărul maghiarilor şi romilor din oraş fiind foarte mic.

Procentul de scădere al populaţiei principalelor oraşe, din judeţul Covasna, este foarte apropiat: Sf. Gheorghe şi Covasna – 13%, Tg. Secuiesc şi Baraolt -12%. Cea mai mare scădere a populaţiei urbane se înregistrează la Întorsura Buzăului -18%.

În mediul urban, pe etnii, cele mai mari pierderi le-au înregistrat românii: la Tg. Secuiesc şi Întorsura Buzăului -18% şi la Sf. Gheorghe -12%.

În majoritatea oraşelor judeţului Covasna, populaţia de etnie romă a crecut: Covasna – 276%,, Tg. Secuiesc – 139,7, Baraolt – 119%. O situaţie singulară, din acest punct de vedere, o reprezintă municipiul Sf. Gheorghe, unde, în 2011 faţă de 2002, romii au scăzut de la 932 la 430, singura explicaţie plauzibilă fiind aceea că majoritatea romilor din municipiul reşedinţă al judeţului Covasna, la recensământul din 2011 s-au declarat maghiari.

Populaţia stabilă după etnie, în judeţul Covana, la recensământul din 2011

Localitatea Populaţia stabilă

Totală Români Maghiari Romi

Alte etnii/ Nedeclarat

Jud.COVASNA 206261 45560 151787 8238 676 MUNICIPII ŞI ORAŞE 98189 23908 72858 1133 290 MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE

54312 11921 41770 420 201

MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC

18082 1309 16446 278 49

ORAŞ BARAOLT 8567 237 8213 100 15 ORAŞ COVASNA 9909 3176 6392 323 17 ORAŞ INTORSURA BUZĂULUI 7319 7265 37 12 0 COMUNE 108072 21652 78929 7105 386

6

AITA MARE 1715 155 1559 0 0 ARCUŞ 1527 49 1469 8 0 BARCANI 3665 3543 5 116 0 BĂŢANI 4307 72 3692 540 3 BELIN 2814 385 1034 1321 72 BIXAD 1774 17 1721 35 0 BODOC 2541 91 2408 11 31 BOROŞNEUL MARE 3074 100 2935 38 0 BRĂDUŢ 4618 323 3635 645 15 BRATEŞ 1545 28 1510 0 6 BREŢCU 3510 834 2551 76 49 CATALINA 3359 33 3320 4 0 CERNAT 3956 49 3897 7 0 CHICHIŞ 1519 686 821 9 0 COMANDĂU 1004 51 947 6 0 DALNIC 951 8 936 7 0 DOBÂRLĂU 2112 2082 9 19 0 ESTELNIC 1190 11 1159 0 17 GHELINŢA 4722 58 4592 56 15 GHIDFALĂU 2596 36 2555 5 0 HĂGHIG 2258 930 635 690 0 ILIENI 2028 258 1765 0 4 LEMNIA 1923 33 1881 8 0 MALNAŞ 1082 65 1016 0 0 MERENI 1312 16 1296 0 0 MICFALĂU 1824 49 1770 3 0 MOACSA 1206 26 1142 38 0 OJDULA 3505 173 2510 818 4 OZUN 4353 518 3691 134 9 POIAN 1765 8 1755 0 0 RECI 2294 33 2259 0 0 SÂNZIENI 4563 28 4525 7 0 SITA BUZĂULUI 4562 4552 6 0 3 TURIA 4053 44 4006 3 0 VÂLCELE 4292 1689 427 2071 104 VALEA CRIŞULUI 2185 27 2151 7 0 VALEA MARE 1043 1026 11 0 06 VÂRGHIŞ 1628 12 1616 0 0 ZĂBALA 4512 892 3193 421 5 ZAGON 5185 2662 2519 0 4 Faţă de 2002, ponderea populaţiei judeţului Covasna la recensământul din 2011, după principalele etnii este următoarea:

% în totalul populaţiei judeţului,

în 2002 % în totalul populaţiei judeţului,

în 2011

Români 23,28 22,08 Maghiari 73,79 73,58 Romi 2,68 3,99 Alte etnii / nedeclarat 0,25 0,35

7

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei judeţului Covasna, în 2011 faţă de 2002 a scăzut cu 1,20%, în timp ce ponderea populaţiei de etnie maghiară a scăzut doar cu 0,21%, iar populaţia de etnie romă a crecut cu 1,31%.

2002 2011

% mediu urban % mediu rural % mediu urban % mediu rural Români 25,54 20,99 24,30 20,03 Maghiari 72,87 74,73 74,20 73,03 Romi 1,20 4,18 1,15 6,57

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei care locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 4, 55%, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,96%. În acelaşi interval, ponderea populaţiei de etnie maghiară, în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul urban a crecut cu 1,33 %, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 1,7% Ponderea populaţiei de etnie romă, în totalul populaţiei care locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 0,50%, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a crecut cu 2,39%.

În anul 2011, în toate cele 45 de localităţi ale judeţului Covasna (5 municipii şi oraşe şi 40 de comune) locuiesc atât români cât şi maghiari. Populaţia de etnie romă este prezentă în cele cinci oraşe şi în 28 de comune, în 12 comune nu s-a declarat niciun rom.

Localităţile în care locuiesc cei mai mulţi români, în anul 2011 sunt următoarele: Sf. Gheorghe – 11921, Întorsura Buzăului – 7265, Sita Buzăului – 4552, Barcani – 3543, Covasna – 3176, Zagon – 2662, Dobârlău – 2082, Vâlcele – 1689, Tg. Secuiesc – 1309, Valea Mare – 1026, Hăghig – 930, Zăbala – 892, Breţcu – 834, Chichiş – 682, Ozun – 518.

Localităţile în care locuiesc cei mai puţini români, în anul 2011 sunt următoarele: Dalnic – 8, Poian – 8, Estelnic – 11, Vârghiş – 12, Mereni – 16, Bixad – 17, Moacşa – 26, Valea Crişului – 27, Brateş – 28. Localităţile în care locuiesc cei mai mulţi maghiari, în anul 2011 sunt următoarele: Sf. Gheorghe – 41770, Tg. Secuiesc – 16446, Baraolt – 8213, Covasna – 6392, Ghelinţa – 4592, Sânzâieni – 4525, Turia – 4006, Cernat – 3897, Băţani – 3692, Ozun – 3691, Brăduţ – 3635, Catalina – 3320, Zăbala – 3193. Localităţile în care locuiesc cei mai puţini maghiari, în anul 2011 sunt următoarele: Barcani – 5, Sita Buzăului – 6, Dobârlău – 9, Valea Mare – 11, Întorsura Buzăului – 37.

Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011 localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi sunt: Vâlcele (2071), Belin (1321), Ojdula (818), Hăghig (690), Brăduţ (645), Băţani (540), Zăbala (421), Sf. Gheorghe (420), Covasna (323), Tg. Secuiesc (278), Ozun (134), Barcani (116), Baraolt (100).

8

Potrivit aceleeaşi surse, în următoarele localităţi nu locuieşte nici o persoană de etnie romă: Aita Mare, Brateş, Estelnic, Ilieni, Malnaş, Mereni, Ozun, Poian, Reci, Sita Buzăului, Valea Mare, Vârghiş, Zagon.

Prin compararea informaţiilor obţinute de la organele administraţiei publice locale, cu cele înregistrate la recensămintele populaţiei, din anii 1992, 2002, şi 2011, se desprinde următoarea concluzie: în timp ce romii vorbitori de limbă maghiară, în majoritatea lor, s-au declarat maghiari (cu excepţia celor din localităţile Ojdula, Zăbala, Covasna, Tg. Secuiesc), romii vorbitori de limbă română, s-au declarat romi.

Dintre localităţile cu numeroase comunităţi de romi vorbitori de limbă maghiară, dar care la recensământul din 2011 înregistrează un număr mic de persoane de etnie romă menţionăm: Boroşneu Mare (38), Moacşa (38), Ghelinţa (56), Ghidfalău (5) , Valea Crişului (7). Edificator este în acest sens şi cazul municipiului Sf. Gheorghe, unde evoluţia populaţiei de romi, la ultimele recensăminte cunoaşte următoarea dinamică: 1977 – 785 persoane; 1992 – 886 persoane; 2002 – 932 persoane şi în 2011 – 420 persoane . Rezultă deci că, majoritatea romilor vorbitori de limbă maghiară, la recensământul din 2011 s-au declarat maghiari.

Din totalul populaţiei care s-a declarat de etnie romă, la recensământul din 2011, în judeţul Covasna, de 8238 persoane, un număr de 1133 (13,75%) locuiesc în oraşe, şi cea mai mare parte – 7105 persoane (86,25%) au domiciliu în comune.

Populaţia de romi din localităţile judeţului Covasna vorbitoare de limbă română, la recensămintele din anii 1977, 1992, 2002 şi 2011, este redată în tabelul următor:

Localitatea 1977 1992 2002 2011

Brăduţ (sat Doboşeni) 2 9 570 645 Băţani (sat Herculian) 90 134 426 540 Belin 270 40 503 1321 Hăghig 113 205 656 690 Vâlcele 243 360 1778 2071 Total 718 748 3933 5267

Rezultă că, din totalul de 8238 persoane din judeţul Covasna, care la

recensământul din 2011 s-a declarat de etnie romă, peste 64 % sunt persoane care folosesc ca limbă maternă limba română, realitate din care izvorăsc o seamă de responsabilităţi pentru integrarea economică, socială şi culturală a unui număr atât de însemnat de cetăţeni.

De remarcat faptul că, în aceste comune românii împreună cu romii vorbitori de limbă română reprezintă: 88 % din totalul populaţiei comunei Vâlcele, 72% din totalul populaţiei comunei Hăghig, 61% din totalul populaţiei comunei Belin, 21 % din totalul populaţiei comunei Brăduţ şi 14% din totalul comunei Băţani.

De fapt, dacă la cele 45560 persoane care la recensământul din 2011, s-au declarat românii, mai adăugăm pe cele 5267 persoane de etnie romă care au ca limbă maternă limba română, rezultă că numărul persoanelor din judeţul Covasna, care au

9

limba română ca limbă maternă este de 50 827, reprezentând 24,64% din totalul populaţiei judeţului, în anul 2011, adică un sfert din această populaţie. Populaţia de naţionalitate română din localităţile rurale ale judeţului Covasna, la recensămintele din 2002 şi 2011

Nr. crt.

Localitatea rurală Populaţie Totală

2011 Români

2002 Români

2011 +/-

1 Aita Mare 1715 168 155 -13 2 Arcuş 1527 34 49 +15 3 Barcani 3665 3822 3543 -279 4 Băţani 4307 112 72 -40 5 Belin 2814 1043 385 -658 6 Bixad 1774 21 17 -4 7 Bodoc 2541 86 91 + 5 8 Boroşneu Mare 3074 144 100 -44 9 Brăduţ 4618 195 323 +128 10 Brateş 1545 16 28 +12 11 Breţcu 3510 996 834 -162 12 Catalina 3359 38 33 -5 13 Cernat 3956 52 49 -3 14 Chichiş 1519 812 686 -126 15 Comandău 1004 66 51 -15 16 Dalnic 951 13 8 -5 17 Dobârlău 2112 2322 2082 -240 18 Estelnic 1190 17 11 -6 19 Ghelinţa 4722 64 58 -6 20 Ghidfalău 2596 43 36 -7 21 Hăghig 2258 871 930 +59 22 Ilieni 2028 237 258 +21 23 Lemnia 1923 31 33 +2 24 Malnaş 1082 71 65 - 6 25 Mereni 1312 9 16 +5 26 Micfalău 1824 43 49 +6 27 Moacşa 1206 31 26 -5 28 Ojdula 3505 183 173 -10 29 Ozun 4353 529 518 -11 30 Poian 1765 11 8 -3 31 Reci 2294 23 33 +10 32 Sânzâieni 4563 27 28 +1 33 Sita Buzăului 4562 4805 4552 -253 34 Turia 4053 44 44 0 35 Vâlcele 4292 1357 1689 +332 36 Valea Crişului 2185 38 27 -11 37 Valea Mare 1043 1147 1026 -127 38 Vârghiş 1628 36 12 -24 39 Zăbala 4512 906 892 -14 40 Zagon 5185 2722 2662 -110

10

Localităţile judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile, de naţionalitate română, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:

- peste 10000 de locuitori – 1 (Sf. Gheorghe) - între 5001 – 10000 de locuitori – 1 (Întorsura Buzăului) - între 3001 – 5000 de locuitori – 3 (Sita Buzăului, Barcani şi Covasna) - între 2001 – 3000 de locuitori – 2 (Zagon şi Dobârlău) - între 1001 – 2000 de locuitori - 3 (Vâlcele, Tg. Secuiesc, Valea Mare) - între 501 – 1000 locuitori – 5 (Hăghig, Zăbala, Breţcu, Chichiş şi Ozun) - între 101 – 500 locuitori - 6 (Belin, Brăduţ, Ilieni, Baraolt, Ojdula, Aita

Mare) - sub 100 de locuitori – 24. Rezultă că, în anul 2011, în peste jumătate din totalul localităţilor judeţului

Covasna locuiesc sub 100 de persoane de naţionalitate română, în comunităţi mici şi foarte mici, care nu oferă cadrul instituţional şi legislativ şi nici resurse umane, materialeşi financiare necesare păstrării identităţii româneşti. Comparând aceste cifre cu datele recensămintelor oficiale ale populaţiei, din perioada 1850-1930, putem surprinde dimensiunile procesului de deznaţionalizare, prin maghiarizare a românilor din majoritatea acestor localităţi:

- Aita Mare: la recensământul din 1850 erau un număr de 342 credincioşi români (ortodocşi şi greco-catolici); 2011 – 155 români.

- Băţani: la recensământul 1910 – 689 credincioşi români; 2011 – 72 români - Belin: la recensământul din 1910 – 758 credincioşi români; 2011 - 385 - Breţcu: la recensământul din 1910 – 1600 credincioşi români; 2011 – 834 - Catalina: la recensământul din 1850 – 109 credincioşi români; 2011 – 33 - Cernat: la recensământul din 1850 - 426 credincioşi români; 2011 – 49 - Comandău: la recensământul din 1930 - 600 credincioşi români; 2011 - 51 - Ghelinţa: la recensământul din 1910 – 389 credincioşi români; 2011 - 58 - Ilieni: la recensământul din 1910 – 1063 credincioşi români; 2011 - 258 - Lemnia: la recensământul din 1910 – 261 credincioşi români; - Malnaş (împreună cu Bixad şi Micfalău): la recensământul din 1850 –

1196 români şi la recensământul, iar la cel din 1910 – 1765 credincioşi români; 2011 - 131

- Moacşa (împreună cu Dalnic): la recensământul din 1890 – 159 credincioşi români; 2011 - 34

- Ozun: la recensământul din 1850 – 1136 români şi la recensământul din 1910 – 2067 credincioşi români; 2011 – 518

- Ojdula: la recensământul din 1930 – 318 români; 2011 – 173 - Poian (împreună cu Estelnic): la recensământul din 1850 – 118 români,

iar în 1910 – 126 credincioşi români; 2011 – 19 - Reci: la recensământul din 1850 – 143 români, iar în 1890 – 187 credincioşi

români; 2011 – 33 - Turia: la recensământul din 1850 – 145 români, iar în 1910 – 259

credincioşi români; 2011 – 44 - Valea Crişului (împreună cu Arcuş): la recensământul din 1850 – 137

români şi 171 credincioşi români; 2011 – 76

11

- Vârghiş: la recensământul din 1850 – 156 români, iar în 1910 – 199 credincioşi români; 2011 – 12.

Din datele oficiale prezentate rezultă că, în perioada 1850 - 2011, în jumătate din localităţile rurale ale judeţului Covasna, populaţia de naţionalitate română a cunoscut un accentuat proces de maghiarizare. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte din judeţul Covasna, se va diminua drastic, mergând până la dispariţie.

Populaţia de naţionalitate română din localităţile monoetnice ale judeţului Covasna, la recensămintele din 2002 şi 2011

Nr. crt.

Localităţi monoetnice româneşti Populaţie Totală

2011 Români

2002 Români

2011 +/-

1 Întorsura Buzăului 7319 8853 7265 -1588 2 Barcani 3665 3822 3543 -279 3 Dobârlău 2112 2322 2082 -240 4 Sita Buzăului 4562 4805 4552 -253 5 Valea Mare 1043 1147 1026 -127

Total 17701 20949 18468 -2481

88,15% Scăderile nesemnificative ale populaţiei din localităţile monoetnice româneşti

înregistrate la recensământul din 2002, au continuat, s-au generalizat şi s-au amplificat la toate cele cinci aşezări cu populaţie românească. Practic este pentru prima dată în ultimele două secole, când populaţia acestor localităţi înregistrează descreşteri, faţă de anul 2002, de aproape 2500 de persoane.

Populaţia de naţionalitate română din localităţile judeţului Covasna, în care locuiesc comunităţi cu populaţie de naţionalitate română de peste 100 de persoane, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:

Nr. crt.

Localitatea cu populaţie etnic mixtă

Populaţie Totală 2011

Români 2002

Români 2011

+/-

1 Sf. Gheorghe 54312 14178 11921 -2257 2 Tg. Secuiesc 18082 1601 1309 -292 3 Baraolt 8567 300 237 -63 4 Covasna 9909 3673 3176 - 497 5 Aita Mare 1715 168 155 -13 6 Belin 2814 1043 385 -658 7 Boroşneu Mare 3074 144 100 -44 8 Brăduţ 4618 195 323 +128 9 Chichiş 1519 812 686 -126 10 Hăghig 2258 871 930 +59 11 Ilieni 2028 237 258 +21 12 Ojdula 3505 183 173 -10 13 Ozun 4353 529 518 -11 14 Vâlcele 4292 1357 1689 +332 15 Zăbala 4512 906 892 -14 16 Zagon 5185 2722 2662 -110

12

În analiza celor 16 localităţi etnic mixte din judeţul Covasna, în care în 2011 locuiesc comunităţi româneşti de peste 100 de persoane, se impune a fi diferenţiate localităţile urbane, de cele rurale. Cea mai mare scădere a populaţiei de naţionalitate română, în 2011 faţă de 2002, se înregistrează în municipiul Sf. Gheorghe (-2257 persoane). Şi în aceste condiţii, comunitatea românească din Sf. Gheorghe rămâne cea mai numeroasă din judeţ, aspectele cantitative fiind însoţite de cele calitative şi de organizare comunitară. Cu toată scăderea de aproape 500 de persoane, comunitatea românească din oraşul Covasna rămâne, în continuare, o comunitate cu un puternic potenţial economic şi comunitar. Cele mai vulnerabile comunităţi româneşti, din mediul urban, sunt cele din Tg. Secuiesc şi Baraolt.

Majoritatea comunităţile româneşti cu peste 100 de persoane, din mediul rural, în perioada 2002-2011, au cunoscut procese de îmbătrânire şi depopulare, cu excepţia celor în care locuiesc romi.

Studiile de demografie au pus în evidenţă specificul identitar al romilor din judeţul Covasna, respectiv faptul că nu există populaţie romă vorbitoare de limba romanes (ţigănească), persoanele de etnie romă din acest judeţ, fiind vorbitoare de limbă română sau de limbă maghiară.

Există apoi, o mare diferenţă între numărul romilor stabilit prin autoidentificare, cu ocazia recensămintelor, şi numărul acestora stbilit prin heteroidentificare, respectiv conform datelor stabilite de autorităţile locale (primării şi posturi de poliţie).

În perspectiva alegerilor locale este important a pune în evidenţă faptul că, în comuna Zagon, faţă de 2002, în anul 2011, populaţia de naţionalitate română reprezintă 51,3% din totalul populaţiei comunei. Românii deţin procente mai mari, în localităţile: Chichiş -46%, Covasna -32%, Zăbala -29%, Breţcu -24%, Sf. Gheorghe -22%, Ozun -15% şi Ilieni -13%.

Pentru strategiile de păstrare şi afirmare a identităţii româneşti trebuiesc avute în vedere şi aspecte precum:

- După mediul de rezidenţă, din totalul populaţiei de naţionaliate română (45560), din judeţul Covasna, în anul 2011, un număr de 23908 persoane (52,5%) locuiesc în mediul urban şi 21652 (47,5%), în mediul rural;

- După structura etnică a localităţilor, un număr de 18468 persoane (40,5%) locuiesc în localităţi monoetnice româneşti, 21860 persoane (48%), în localităţi cu peste 100 de români şi 5232 persoane (11,5%), în localităţi în care românii sunt sub 100 de persoane.

Populaţia de etnie maghiară, din localităţile judeţului Covana, la recensămintele populaţiei din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:

Localitatea Populaţia stabilă

Totală 2011 Maghiari

2002 Maghiari

2011 2011/2002

+/- %

Jud.COVASNA 206261 164158 151787 -12371 92,46 MUNICIPII SI ORASE 98189 81613 72858 -8755 89,27 MUNICIPIUL SFâNTU 54312 46113 41770 -4343 90,58

13

GHEORGHE MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC

18082 18633 16446 -2187 88,26

ORAŞ BARAOLT 8567 9271 8213 -1058 88,58 ORAŞ COVASNA 9909 7539 6392 -1147 84,78 ORAŞ INTORSURA BUZĂULUI

7319 57 37 -20 64,91

COMUNE 108072 82545 78929 -3616 95,61 AITA MARE 1715 1598 1559 -39 97,55 ARCUŞ 1527 1253 1469 +216 117,23 BARCANI 3665 14 5 -9 35,71 BĂŢANI 4307 3962 3692 -270 93,18 BELIN 2814 1094 1034 -60 94,51 BIXAD 1774 1765 1721 -44 97,50 BODOC 2541 2420 2408 -12 99,50 BOROŞNEUL MARE 3074 2758 2935 +177 106,41 BRADUŢ 4618 3921 3635 -286 92,70 BRATEŞ 1545 1532 1510 -22 98,56 BREŢCU 3510 2890 2551 -339 88,26 CATALINA 3359 3500 3320 -180 94,85 CERNAT 3956 3970 3897 -73 98,16 CHICHIŞ 1519 864 821 -43 95,02 COMANDĂU 1004 976 947 -29 97,02 DALNIC 951 1012 936 -76 92,49 DOBÂRLĂU 2112 8 9 +1 112,5 ESTELNIC 1190 1114 1159 +45 104,03 GHELINŢA 4722 4702 4592 -110 97,66 GHIDFALĂU 2596 2546 2555 +9 100,35 HĂGHIG 2258 691 635 -56 91,89 ILIENI 2028 1610 1765 +155 109,62 LEMNIA 1923 2012 1881 -131 93,48 MALNAŞ 1082 1125 1016 -109 90,31 MERENI 1312 1340 1296 -44 96,71 MICFALĂU 1824 1815 1770 -45 97,52 MOACŞA 1206 1247 1142 -105 91,57 OJDULA 3505 3255 2510* -745 77,11 OZUN 4353 4025 3691 -334 91,70 POIAN 1765 1791 1755 -36 97,98 RECI 2294 2209 2259 +50 102,26 SÂNZIENI 4563 4648 4525 -123 97,35 SITA BUZĂULUI 4562 8 6 -2 75,00 TURIA 4053 3866 4006 +140 103,62 VÂLCELE 4292 552 427 -125 77,35 VALEA CRIŞULUI 2185 2114 2151 +34 101,75 VALEA MARE 1043 13 11 -2 84,61 VÂRGHIŞ 1628 1862 1616 -246 86,78 ZĂBALA 4512 3685 3193 -492 86,64 ZAGON 5185 2728 2519 -209 92,33

• 818 persoane s-au declarat de etnie romă

14

Cele mai mari creşteri ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă de 2002, se înregistrează în localităţile din apropierea municipiilor Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc şi a localităţilor în care trăiesc comunităţi însemnate de romi vorbitori de limbă maghiară: Arcuş (117,25%), Ilieni (109,62%), Boroşneul Mare (106,41%), Estelnic (104,03%), Reci (102,26%), Ghidfalău (100,35%) ş.a Cele mai mari scăderi ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă de 2002, se înregistrează în localităţile: Ojdula (77,11%), Vâlcele (77,35%), Covasna (84,78%), Breţcu (88,26%), Tg. Secuiesc (88,23%), Baraolt (88,58%).

Localităţile judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile, de naţionalitate maghiară, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:

- peste 40000 de locuitori – 1 (Sf. Gheorghe) - între 10001 – 20000 locuitori -1 (Tg. Secuiesc) - între 5001 -10000 locuitori -2 (Baraolt, Covasna) - între 3001 – 5000 locuitori - 9 (Ghelinţa, Sânzâieni, Turia, Cernat, Băţani,

Ozun, Brăduţ, Catalina, Zăbala ) - între 1001 – 3000 locuitori - 22 localităţi - între 401 -1000 locuitori - 5 (Dalnic, Comandău, Chichiş, Hăghig, Vâlcele) - sub 50 de locuitori - 5 (Întorsura Buzăului, Valea Mare, Barcani, Sita

Buzăului, Dobârlău) În comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Covasna, cu excepţia

celor din localităţile monoetnice româneşti, locuiesc în comunităţi numeroase, beneficiind de instituţiile identitare fundamentale (şcoală, biserică, instituţii de cultură), la care se adaugă controlul asupra administraţiei publice locale, ceea ce le asigură din plin condiţiile prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale.

II. Judeţul Harghita.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Harghita a fost de 304,9 mii persoane, din care: 198,2 mii au fost persoane prezente, iar 11,7 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile 128597 mii persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe (42,16%), iar 176372 mii persoane locuiau în comune (57,83%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Harghita se situează pe locul 32 în ierarhia judeţelor. Faţă de anul 2002, populaţia judeţului Harghita a scăzut, în 2011, de la 326222, la 304969 persoane, respectiv cu 21253 persoane, reprezentând azi doar 93,48%, din populaţia anului 2002. Populaţia urbană a judeţului Harghita a scăzut de la 144083, la 128597 persoane, respectiv de la 44,16% din totalul populaţiei judeţului, în 2002, la 42,16%, în 2011, iar populaţia care locuieşte în comune a scăzut doar de la 182139, în 2002 la 176372 în 2011, procentual, populaţia rurală crescând astfel de la 50,28%, din totalul populaţiei judeţului, în 2002, la 57,83%, în 2011. Între cele două recensăminte, 2002 şi 2011, populaţia urbană şi rurală a judeţului Harghita a cunoscut următoarea dinamică:

15

Nr. crt

Localitatea urbană Anul 2002 Anul 2011 +/- %

Judeţul Harghita – Total 326222 304969 -21253 93,48 Municipii/ oraşe – Total 144083 128597 -15486 89,25 1 Municipiul Miercurea Ciuc 42029 37980 -4049 90,36 2 Municipiul Gheorgheni 20018 17705 -2313 88,44 3 Municipiul Topliţa 15880 13282 -2598 83,63 4 Municipiul Odorheiu Secuiesc 36948 33265 -3683 90,03 5 Oraş Băile Tuşnad 1728 1617 -111 93,57 6 Oraş Bălan 7902 5864 -2038 74,20 7 Oraş Borsec 2864 2573 -291 89,83 8 Oraş Cristuru Secuiesc 9672 9491 -181 98,12 9 Oraş Vlăhiţa 7042 6820 -222 96,84 Comune – Total 182139 176372 -5767 96,83 1 Atid 2837 2480 -357 87,41 2 Avrămeşti 2517 2432 -87 96,62 3 Bilbor 2859 2649 -210 92,65 4 Brădeşti 1599 1908 +309 119,32 5 Căpâlniţa 1983 2026 +43 102,16 6 Cârţa 2842 2688 -154 94,58 7 Ciceu 2628 2671 +43 101,63 8 Ciucsângiorgiu 4891 4751 -140 97,13 9 Ciumani 4493 4334 -159 96,46 10 Corbu 1601 1503 -98 93,87 11 Corund 6180 6005 -175 97,16 12 Cozmeni 1986 2089 +103 105,18 13 Dăneşti 2315 2291 -24 98,96 14 Dârju 1177 1025 -152 87,08 15 Dealu 3906 3902 -4 99,89 16 Ditrău 5944 5480 -464 92,19 17 Feliceni 3026 3292 +266 108,79 18 Frumoasa 3652 3633 -19 99,47 19 Gălăuţaş 2656 2476 -180 93,22 20 Joseni 5721 5475 -246 95,70 21 Lăzarea 3607 3395 -212 94,12 22 Leliceni 1721 2002 +281 116,32 23 Lueta 3525 3383 -142 95,97 24 Lunca de Jos 5227 5265 +38 100,72 25 Lunca de Sus 3424 3202 -222 93,51 26 Lupeni 4434 4421 -13 99,70 27 Mădăras 2205 2190 -15 99,31 28 Mărtiniş 3011 2800 -211 92,99 29 Mereşti 1415 1330 -85 93,99 30 Mihăileni 2643 2632 -8 99,58 31 Mugeni 3460 3437 -23 99,33 32 Ocland 1403 1257 -146 89,59 33 Păuleni -Ciuc 1736 1822 -86 104,95 34 Plăieşii de Jos 2979 3012 -33 101,10 35 Porumbeni 1711 1780 +69 104,03

16

36 Praid 6846 6218 -628 90,82 37 Racu 1517 1587 +70 104,61 38 Remetea 6316 6171 -145 97,70 39 Săcel 1320 1220 -100 92,42 40 Sâncrăieni 2478 2502 +24 100,96 41 Sândominic 6401 6048 +353 94,48 42 Sânmartin 2348 2308 -40 98,29 43 Sânsimion 3446 3429 -17 99,50 44 Sântimbru 1995 2047 +52 102,60 45 Sărmaş 4131 3772 -359 91,30 46 Satu Mare 1962 1958 -4 99,79 47 Secuieni 2660 2567 -93 96,50 48 Siculeni 2761 2711 -50 98,18 49 Simoneşti 3738 3732 -6 99,83 50 Subcetate 2105 1820 -285 86,86 51 Suseni 5152 5064 -88 98,29 52 Tomeşti 2644 2553 -91 96,55 53 Tulgheş 3596 3276 -320 91,10 54 Tuşnad 2114 2117 +3 100,14 55 Ulieş 1273 1161 -112 91,20 56 Vărşag 1515 1572 +57 103,76 57 Voşlobeni 2056 1921 -135 93,43 58 Zetea 5753 5580 +173 96,99

Din datele prezentate rezultă că populaţia tuturor oraşelor judeţului

Harghita a scăzut, în 2011 faţă de 2002, cele mai mari scăderi înregistrându-se la: Bălan (74,2%), Topliţa (83,13%), Gheorgheni (88,44%) şi Borsec (89,83%).

În anul 2011 faţă de 2002, în judeţul Harghita, din totalul celor 58 de comune, populaţia totală a crescut în 15, după cum urmează: Brădeşti (119,32%), Leliceni (116,32%), Feliceni (108,79%), Cozmeni (105,18%), Păuleni – Ciuc (104,95%), Racu (104,61%), Porumbeni (104,03%), Vărşag (103,76%), Sântimbru (102,60%), Căpâlniţa (102,16%), Ciceu (101,63%), Plăieşii de Jos (101,10%), Lunca de Jos (100,72%), Sâncrăieni (100,96%), Tuşnad (100,14%).

În judeţul Harghita, în anul 2011 faţă de 2002, populaţia rurală a crescut, atât în localităţile situate în apropierea municipiilor şi oraşelor, în comunele în care locuiesc comunităţi însemnate de romi, dar şi în localităţi cu potenţial economic, turistic şi în cele situate în apropierea drumurilor naţionale şi a magistralelor de cale ferată.

În aceiaşi perioadă, cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale s-au înregistrat în comunele: Subcetate (86,86%), Dârjiu (87,08%), Atid (87,41%), Ocland (89,59%), Praid (90,82%), Tulgheş (91,10%), Ulieş (91,20%), Sărmaş (91,30%), Feliceni (92, 19%), Săcel (92,42%), Bilbor (92,65%).

După numărul populaţiei stabile înregistrată la recensământul din 2011, cele nouă localităţi urbane (patru municipii şi cinci oraşe) ale judeţului Harghita, se grupează astfel: - între 30001 -40000 – 2 (Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc) - între 10001 – 20000 – 2 (Gheorgheni şi Topliţa)

17

- între 5001 – 10000 – 3 (Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa) - între 2001 -3000 – 1 (Borsec) - sub 2000 locuitori – 1 (Băile Tuşnad)

Localităţile rurale ale judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile înregistrate la recensământul din 2011, se grupează astfel:

- peste 6000 de locuitori – 4 - între 5001 – 6000 de locuitori – 4 - între 4001 – 5000 de locuitori – 4 - între 3001 – 4000 de locuitori – 12 - între 2001 – 3000 de locuitori – 20 - între 1001 – 2000 – 14 Cele mai mari comune din judeţul Harghita, conform rezultatelor provizorii

ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt următoarele: (Praid - 6218, Remetea - 6171, Sândominic - 6048, Corund - 6005, Zetea - 5580, Ditrău - 5480, Lunca de Jos - 5265, Suseni - 5064)

Cele mai mici comune din judeţul Harghita, conform rezultatelor provizorii ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt următoarele: Dârjiu -1025, Ulieş - 1161, Săcel - 1220, Ocland - 1257, Mereşti - 1330, Corbu - 1503, Vărşag - 1572

Potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2011, aproape 60% din comunele judeţului Harghita sunt comune cu o populaţie sub 3000 de locuitori.

Între cele două recensăminte, 2002 şi 201, structura pe etnii a populaţiei judeţului Harghita a cunoscut următoarea dinamică:

Nr. crt

Localitatea Total Români Maghiari Romi Alte

Judeţul Harghita –Total: 2002 2011

326222 304969

45870 40431

276038 258615

3835 5422

489 484

2002/2011 +/- -21253 -5439 -17423 +1587 -5 2002/2011 % 93,48 88,14 93,68 141,38 98,97 Municipii/oraşe –Total 2002

2011 144083 128597

27936 24040

113998 102036

1796 2214

349 294

2002/2011 +/- -15486 -3896 -11962 +418 -55 2002/2011 % 89,25 86,05 89,50 123,27 84,24 Municipiul Miercurea Ciuc–Total

2002 2011

42029 37980

7274 6609

34359 30914

262 342

134 100

2002/2011 +/- -4049 -665 -3445 +80 -34 2002/2011 % 90,36 90,85 89,71 130,53 74,62 Municipiul Gheorgheni –Total

2002 2011

20018 17705

2161 1988

17524 15250

305 451

28 10

2002/2011 +/- -2313 -173 -2274 +146 -18 2002/2011 % 88,44 91,99 87,02 147,86 35,71 Municipiul Topliţa –Total

2002 2011

15880 13282

11291 9688

4039 3031

486 513

74 32

2002/2011 +/- -2598 -1603 -1008 +27 -42

18

2002/2011 % 83,63 85,80 75,04 105,55 43,24 Municipiul Odorheiu Secuiesc –Total

2002 2011

36948 33265

1077 1171

35357 31520

429 510

88 57

2002/2011 +/- -3683 +94 -3837 +81 -31 2002/2011 % 90,03 108,72 89,14 118,88 64.77 Oraşul Băile Tuşnad –Total

2002 2011

1728 1617

106 112

1615 1460

7 42

2002/2011 +/- -111 +6 -155 +35 2002/2011 % 93,57 105,66 90,40 600 Oraşul Bălan –Total

2002 2011

7902 5864

5121 3625

2703 2124

54 87

24 26

2002/2011 +/- -2038 -1496 -579 +33 +2 2002/2011 % 74,20 70,78 78,57 161,11 Oraşul Borsec –Total

2002 2011

2864 2573

607 584

2240 1975

14 5

3 9

2002/2011 +/- -291 -23 -265 -9 +6 2002/2011 % 89,83 96,21 88,16 Oraşul Cristuru Secuiesc –Total

2002 2011

9672 9491

220 206

9201 9013

239 254

12 14

2002/2011 +/- -181 -14 -188 +15 +2 2002/2011 % 98,12 93,63 82,02 106,27 Oraşul Vlăhiţa –Total

2002 2011

7042 6820

79 57

6960 6749

0 10

3 0

2002/2011 +/- -222 -22 -211 +10 -3 2002/2011 % 96,84 72,15 96,96 Comune –Total

2002 2011

182139 176372

17934 16391

162040 156579

2039 3208

126 187

2002/2011 +/- -5767 -1543 -5461 +1169 +61 2002/2011 % 96,83 91,39 96,62 157,33 141,48

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 40431 persoane (13,3 %) s-au declarat români, 258615 persoane s-au declarat maghiari (84,8 %), 5422 romi (1,75%).185 persoane s-au declarat ca aparţinând altor etnii.

Faţă de 2002, ponderea populaţiei judeţului Harghita la recensământul din 2011, după principalele etnii este următoarea:

% în totalul populaţiei judeţului,

în 2002 % în totalul populaţiei judeţului,

în 2011

Români 14,06 13,25 Maghiari 84,61 84,80 Romi 1,17 1,77 Alte etnii / nedeclarat 0,16 0,18

19

Populaţia stabilă după etnie, în judeţul Harghita, la recensământul din 2011

Nr. crt

Localitatea urbană

Anul 2011 Populaţie

stabilă Total

Români Maghiari Romi Alte etnii / Nedeclarat

Judeţul Harghita – Total 304969 40431 258615 5422 484 Municipii/ oraşe – Total 128597 24040 102036 2214 294 1 Municipiul Miercucea Ciuc 37980 6609 30914 342 100 2 Municipiul Gheorgheni 17705 1988 15250 451 10 3 Municipiul Topliţa 13282 9688 3031 513 42 4 Municipiul Odoerheiu

Secuiesc 33265 1171 31520 510 57

5 Oraş Băile Tuşnad 1617 112 1460 42 6 Oraş Bălan 5864 3625 2124 87 26 7 Oraş Borsec 2573 584 1975 5 9 8 Oraş Cristuru Secuiesc 9491 206 9013 254 14 9 Oraş Vlăhiţa 6820 57 6749 10 Comune – Total 176372 16391 156579 3208 187 1 Atid 2480 11 2293 176 2 Avrămeşti 2432 19 2117 293 3 Bilbor 2649 2636 13 4 Brădeşti 1908 22 1882 * 5 Căpâlniţa 2026 7 1938 81 6 Cârţa 2688 9 2679 7 Ciceu 2671 30 2639 * 8 Ciucsângiorgiu 4751 21 4667 62 9 Ciumani 4334 13 4320 10 Corbu 1503 1306 131 66 11 Corund 6005 20 5809 176 12 Cozmeni 2089 11 2007 71 13 Dăneşti 2291 16 2269 6 14 Dârju 1025 15 951 59 15 Dealu 3902 19 3875 7 16 Ditrău 5480 55 5418 * 17 Feliceni 3292 31 3239 21 18 Frumoasa 3633 87 3482 62 19 Gălăuţaş 2476 1923 514 38 20 Joseni 5475 45 53775 50 21 Lăzarea 3395 48 3301 45 22 Leliceni 2002 37 1937 27 23 Lueta 3383 8 3375 24 Lunca de Jos 5265 41 5223 25 Lunca de Sus 3202 35 3163 26 Lupeni 4421 18 4259 142 27 Mădăras 2190 10 2174 4 28 Mărtiniş 2800 36 2756 7 29 Mereşti 1330 6 1319 5 30 Mihăileni 2632 517 2103 11 31 Mugeni 3437 23 3381 33

20

32 Ocland 1257 14 1237 5 33 Păuleni -Ciuc 1822 30 1791 34 Plăieşii de Jos 3012 190 2769 53 35 Porumbeni 1780 * 1769 9 36 Praid 6218 55 5973 188 37 Racu 1587 8 1579 38 Remetea 6171 56 6106 39 Săcel 1220 241 750 229 40 Sâncrăieni 2502 32 2345 125 41 Sândominic 6048 25 5923 100 42 Sânmartin 2308 26 2281 * 43 Sânsimion 3429 41 3377 9 44 Sântimbru 2047 4 1992 50 45 Sărmaş 3772 3073 685 12 46 Satu Mare 1958 * 1952 4 47 Secuieni 2567 72 1912 582 48 Siculeni 2711 149 2561 49 Simoneşti 3732 33 3649 50 50 Subcetate 1820 1669 85 64 51 Suseni 5064 64 4879 119 52 Tomeşti 2553 6 2537 10 53 Tulgheş 3276 2321 945 10 54 Tuşnad 2117 31 1963 121 55 Ulieş 1161 17 1086 57 56 Vărşag 1572 4 1568 57 Voşlobeni 1921 1127 771 21 58 Zetea 5580 23 5486 70 Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei judeţului Harghita, în 2011 faţă de 2002 a scăzut cu 0,81%, în timp ce ponderea populaţiei de etnie maghiară a crescut cu 0,19%, iar populaţia de etnie romă a crescut cu 0,67%.

2002 2011

% mediu urban % mediu rural % mediu urban % mediu rural Români 19,38 9,84 18,69 9,29 Maghiari 79,11 88,96 79,34 88,77 Romi 1,24 1,11 1,72 1,81 Alte etnii/nedeclarat 0,27 0,09 0,25 0,13

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei care locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 0,69%, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,55%. În acelaşi interval, ponderea populaţiei de etnie maghiară, în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul urban a crecut cu 0,23 %, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,19%.

21

Ponderea populaţiei de etnie romă, în totalul populaţiei care locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a crecut cu 0,48%, iar în totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a crecut cu 0,70%.

În anul 2011, în toate cele nouă localităţi urbane ale judeţului Harghita locuiesc atât români cât şi maghiari şi romi. În 10 localităţi rurale, din totalul celor 58 localităţi din judeţul Harghita, s-au declarat de naţionalitate romă, sub 10 persoane. În 15 localităţi rurale nu s-a declarat niciun rom. Totuşi, spre deosebire de judeţul Covasna, în Harghita, romii vorbitori de limbă maghiară, deşi au fost îndemnaţi să se declare maghiari, la recensământul din 2011, majoritatea lor şi-au declarat apartenernţa la etnia romă.

Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai mulţi români, în anul 2011 sunt următoarele: Topliţa - 9688, Miercurea Ciuc - 6609, Bălan - 3625, Sărmaş - 3073, Bilbor - 2636, Tulgheş - 2321, Gheorgheni - 1988, Gălăuţaş - 1923, Subcetate - 1669, Corbu - 1306, Odorheiu Secuiesc - 1171, Voşlobeni - 1127.

Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai puţini români, în anul 2011 sunt următoarele: Porumbeni şi Satu Mare - sub trei persoane, Sântimbru - 4, Vărşag - 4, Mereşti - 6, Tomeşti - 6, Căpâlniţa - 7, Lueta - 8, Racu - 8, Cârţa - 9.

Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai mulţi maghiari, în anul 2011 sunt următoarele: Odorheiu Secuiesc - 31520, Miercurea Ciuc - 30914, Gheorgheni - 15250, Cristuru Secuiesc - 9013, Vlăhiţa - 6749, Remetea - 6106, Praid - 5973, Sândominic - 5923, Corund - 5809, Zetea - 5486, Ditrău - 5418, Joseni - 5375, Lunca de Jos - 5223. Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai puţini maghiari, în anul 2011 sunt următoarele: Bilbor - 13, Subcetate - 85, Corbu - 131.

Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011 localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi sunt: Secuieni - 582, Topliţa - 513, Odorhei - 510, Gheorgheni - 451, Miercurea Ciuc - 342, Avrămeşti - 293, Cristuru Secuiesc - 254, Săcel - 229, Praid - 188, Tuşnad -121, Suseni - 119.

Potrivit aceleeaşi surse, în următoarele localităţi nu locuieşte nici o persoană de etnie romă: Bilbor, Cârţa, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Păuleni-Ciuc, Racu, Remetea, Siculeni, Vărşag. În localităţile Brădeşti, Ciceu, Ditrău şi Sânmartin s-au declarat de etnie romă, sub trei peroane.

Populaţia de naţionalitate română din localităţile rurale ale judeţului Harghita, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:

Nr. crt Localitatea urbană Anul 2011

Populaţie stabilă Total

Români 2002

Români 2011

+/- %

Judeţul Harghita – Total 304969 45870 40431 -5439 88.14 Municipii/ oraşe – Total 128597 27936 24040 -3896 86.05 1 Municipiul Miercurea Ciuc 37980 7274 6609 -665 90,85 2 Municipiul Gheorgheni 17705 2161 1988 -173 91,99 3 Municipiul Topliţa 13282 11291 9688 -1603 85,80 4 Municipiul Odorheiu Secuiesc 33265 1077 1171 +94 108,72 5 Oraş Băile Tuşnad 1617 106 112 +6 105,66 6 Oraş Bălan 5864 5121 3625 -1496 70,78

22

7 Oraş Borsec 2573 607 584 -23 96,21 8 Oraş Cristuru Secuiesc 9491 220 206 -14 93,63 9 Oraş Vlăhiţa 6820 79 57 -22 72,15 Comune – Total 176372 17934 16391 -1543 91,39 1 Atid 2480 14 11 -3 78,57 2 Avrămeşti 2432 14 19 +5 135.71 3 Bilbor 2649 2843 2636 -207 92,71 4 Brădeşti 1908 13 22 +9 169,23 5 Căpâlniţa 2026 9 7 -2 77,77 6 Cârţa 2688 15 9 -6 60,00 7 Ciceu 2671 32 30 -2 93,75 8 Ciucsângiorgiu 4751 26 21 -5 80,76 9 Ciumani 4334 20 13 -7 65,00 10 Corbu 1503 1419 1306 -113 92,03 11 Corund 6005 23 20 -3 86,95 12 Cozmeni 2089 23 11 -12 47,82 13 Dăneşti 2291 19 16 -3 84,21 14 Dârju 1025 20 15 -5 75,00 15 Dealu 3902 15 19 +4 126,66 16 Ditrău 5480 55 55 - 100,00 17 Feliceni 3292 21 31 +10 147,61 18 Frumoasa 3633 108 87 -21 80,55 19 Gălăuţaş 2476 2010 1923 -87 99,67 20 Joseni 5475 58 45 -13 77,58 21 Lăzarea 3395 58 48 -10 82,75 22 Leliceni 2002 13 37 +24 284,61 23 Lueta 3383 7 8 +1 114,28 24 Lunca de Jos 5265 42 41 -1 97,61 25 Lunca de Sus 3202 98 35 -63 35,71 26 Lupeni 4421 30 18 -12 60,00 27 Mădăras 2190 7 10 +3 142,85 28 Mărtiniş 2800 32 36 +4 112,5 29 Mereşti 1330 6 6 - 100,00 30 Mihăileni 2632 555 517 -38 93,15 31 Mugeni 3437 19 23 +4 121,05 32 Ocland 1257 17 14 -3 82,35 33 Păuleni-Ciuc 1822 27 30 +3 111,11 34 Plăieşii de Jos 3012 276 190 -86 68,84 35 Porumbeni 1780 * - - 36 Praid 6218 56 55 -1 98,21 37 Racu 1587 4 8 +4 200,00 38 Remetea 6171 46 56 +10 121,73 39 Săcel 1220 341 241 -100 70,67 40 Sâncrăieni 2502 41 32 -9 78,04 41 Sândominic 6048 29 25 -4 86,20 42 Sânmartin 2308 4 26 +22 650,00 43 Sânsimion 3429 51 41 -10 80,39 44 Sântimbru 2047 4 +4 45 Sărmaş 3772 3330 3073 -257 92,28 46 Satu Mare 1958 6 * -6

23

47 Secuieni 2567 57 72 +15 126,31 48 Siculeni 2711 180 149 -31 82,77 49 Simoneşti 3732 32 33 +1 103,25 50 Subcetate 1820 1960 1669 -291 85,15 51 Suseni 5064 60 64 +4 106,66 52 Tomeşti 2553 6 6 - 100,00 53 Tulgheş 3276 2455 2321 -134 94,54 54 Tuşnad 2117 33 31 -2 93,93 55 Ulieş 1161 12 17 +5 141,66 56 Vărşag 1572 4 4 - 100,00 57 Voşlobeni 1921 1225 1127 -98 92,00 58 Zetea 5580 32 23 -9 71,87

Localităţile judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile, de

naţionalitate română, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel: - peste 10000 de locuitori – 0 - între 5001 – 10000 de locuitori – 2 ( Topliţa, Miercurea - Ciuc) - între 3001 – 5000 de locuitori – 2 (Bălan, Sărmaş) - între 2001 – 3000 de locuitori – 2 (Bilbor, Tulgheş) - între 1001 – 2000 de locuitori – 6 (Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Corbu,

Gălăuţaş, Subcetate, Voşlobeni) - între 501 – 1000 locuitori – 2 (Borsec, Mihăileni) - între 101 – 500 locuitori – 5 (BăileTuşnad, Cristuru Secuiesc, Plăieşii de

Jos, Săcel, Siculeni ) - sub 100 de locuitori – 48, din care 39 sub 50 de locuitori, iar două localităţi

Porumbeni şi Satu Mare – sub 3 locuitori Rezultă că, în anul 2011, în aproape trei sferturi (72%) din totalul

localităţilor judeţului Harghita locuiesc sub 100 de români, din care în 39 localităţi (60%) din totalul localităţilor, sub 50 de români. Comparând aceste cifre cu datele recensămintelor oficiale ale populaţiei, din perioada 1850-1930, putem surprinde dimensiunile procesului de deznaţionalizare, prin maghiarizare a românilor din majoritatea acestor localităţi:

- Atid, la recensământul din 1850 erau 150 români; 2011 – 11 români. - Avrămeşti, la recensământul din 1880 erau 184 credincioşi români

(ortodocşi şi greco-catolici); 2011 – 19 români. - Brădeşti, la recensământul din 1930 erau 107 credincioşi români; 2011 –

22 români. - Cârţa, la recensământul din 1890 erau 343 credincioşi români; 2011 – 9

români. - Ciucsângiorgiu, la recensământul din 1930 erau 526 credincioşi români;

2011 – 21 români. - Ciumani, la recensământul din 1880 erau 138 credincioşi români; 2011 –

13 români. - Dăneşti, la recensământul din 1890 erau 206 credincioşi români; 2011 – 16

români.

24

- Dealu, la recensământul din 1880 erau 115 credincioşi români; 2011 – 19 români.

- Ditrău, la recensământul din 1910 erau 556 credincioşi români; 2011 – 55 români.

- Frumoasa, la recensământul din 1910 erau 644 credincioşi români, iar la cel din 1930 erau 993 credincioşi români; 2011 – 87 români.

- Joseni, la recensământul din 1910 erau 474 credincioşi români; 2011 – 45 români.

- Lăzarea, la recensământul din 1910 erau 286 credincioşi români; 2011 – 48 români.

- Lueta, la recensământul din 1850 erau 124 credincioşi români; 2011 – 8 români.

- Lunca de Jos, la recensământul din 1930 erau 282 credincioşi români; 2011 – 41 români.

- Mărtiniş, la recensământul din 1880 erau 238 credincioşi români; 2011 – 36 români.

- Mereşti, la recensământul din 1850 erau 431 credincioşi români; 2011 – 6 români.

- Mugeni, la recensământul din 1850 erau 511 credincioşi români; 2011 – 23 români.

- Ocland, la recensământul din 1880 erau 228 credincioşi români; 2011 – 14 români.

- Păuleni-Ciuc, la recensământul din 1900 erau 159 credincioşi români; 2011 – 30 români.

- Plăieşii de Jos, la recensământul din 1910 erau 1197 credincioşi români; 2011 – 190 români.

- Praid, la recensământul din 1930 erau 105 credincioşi români; 2011 – 55 români.

- Remetea, la recensământul din 1930 erau 104 credincioşi români; 2011 – 56 români.

- Săcel, la recensământul din 1880 erau 1003 credincioşi români; 2011 – 241 români.

- Secuieni, la recensământul din 1850 erau 335 credincioşi români; 2011 – 72 români.

- Siculeni, la recensământul din 1930 erau 256 credincioşi români; 2011 – 149 români.

- Sâncrăieni, la recensământul din 1930 erau 112 credincioşi români; 2011 – 32 români.

- Sândominic, la recensământul din 1930 erau 328 credincioşi români; 2011 – 25 români.

- Sânmartin, la recensământul din 1890 erau 340 credincioşi români; 2011 – 26 români.

- Suseni, la recensământul din 1910 erau 765 credincioşi români; 2011 – 64 români.

25

- Tuşnad, la recensământul din 1890 erau 104 credincioşi români; 2011 – 31 români.

Din datele oficiale prezentate rezultă că, în perioada 1850 - 2011, în 30 de comune - aproape jumătate din localităţile rurale ale judeţului Harghita, populaţia de naţionalitate română a cunoscut un accentuat proces de maghiarizare. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte din judeţul Harghita, se va diminua drastic, mergând până la dispariţie.

Populaţia de naţionalitate română din localităţile judeţului Harghita, unde aceasta este majoritară, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:

Nr. crt

Localitatea Anul 2011

Populaţie stabilă – Total Români

2002 Români

2011 +/- %

1 Municipiul Topliţa 13282 11291 9688 -1603 85,80 2 Oraş Bălan 5864 5121 3625 -1496 70,78 3 Bilbor 2649 2843 2636 -207 92,71 4 Corbu 1503 1419 1306 -113 92,03 5 Gălăuţaş 2476 2010 1923 -87 99,67 6 Sărmaş 3772 3330 3073 -257 92,28 7 Subcetate 1820 1960 1669 -291 85,15 8 Tulgheş 3276 2455 2321 -134 94,54 9 Voşlobeni 1921 1225 1127 -98 92,00 Total 36563

31654

27368 -4289 86,45

Şi în judeţul Harghta, pentru prima dată, în ultimele două secole, populaţia de naţionalitate română a scăzut cu aproape 14%, în anul 2011 faţă de 2002, în localităţile unde aceasta este majoritară.

Populaţia de etnie maghiară din localităţile judeţului Harghita, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică.

Nr. crt

Localitatea urbană

Anul 2011 Populaţie stabilă

– Total

Maghiari 2002

Maghiari 2011

+/- %

Judeţul Harghita – Total 304969 276038 258615 -17423

93,68

Municipii/ oraşe – Total 128597 113998 102036 -11962

89,50

1 Municipiul Miercucea Ciuc 37980 34359 30914 -3445 89,97 2 Municipiul Gheorgheni 17705 17524 15250 -2274 87,02 3 Municipiul Topliţa 13282 4039 3031 -1008 75,04 4 Municipiul Odorheiu Secuiesc 33265 35357 31520 -3837 89,14 5 Oraş Băile Tuşnad 1617 1615 1460 -155 90,40 6 Oraş Bălan 5864 2703 2124 -579 78,57 7 Oraş Borsec 2573 2240 1975 -265 88,16 8 Oraş Cristuru Secuiesc 9491 9201 9013 -188 97,95 9 Oraş Vlăhiţa 6820 6960 6749 -211 96,96

26

Comune – Total 176372 162040 156579 -5461 96,62 1 Atid 2480 2691 2293 -398 85,20 2 Avrămeşti 2432 2459 2117 -342 86,09 3 Bilbor 2649 16 13 -3 81,25 4 Brădeşti 1908 1586 1882 +296 118,66 5 Căpâlniţa 2026 1968 1938 -30 98,47 6 Cârţa 2688 2679 2679 0 100,0 7 Ciceu 2671 2695 2639 -56 97,92 8 Ciucsângiorgiu 4751 4658 4667 +9 100,19 9 Ciumani 4334 4460 4320 -140 96,86 10 Corbu 1503 171 131 -40 76,60 11 Corund 6005 5896 5809 -87 98,52 12 Cozmeni 2089 1959 2007 +48 102,24 13 Dăneşti 2291 2286 2269 -17 99,25 14 Dârju 1025 1157 951 -206 82,19 15 Dealu 3902 3863 3875 +12 100,31 16 Ditrău 5480 5887 5418 -469 92,03 17 Feliceni 3292 3005 3239 +234 107,78 18 Frumoasa 3633 3520 3482 -38 98,92 19 Gălăuţaş 2476 575 514 -61 89,39 20 Joseni 5475 5586 5375 -211 96,22 21 Lăzarea 3395 3503 3301 -202 94,23 22 Leliceni 2002 1695 1937 +242 114,27 23 Lueta 3383 3517 3375 -142 95,96 24 Lunca de Jos 5265 5175 5223 +48 100,92 25 Lunca de Sus 3202 3326 3163 -163 95,09 26 Lupeni 4421 4402 4259 -143 96,75 27 Mădăras 2190 2189 2174 -15 99,31 28 Mărtiniş 2800 2975 2756 -219 92,63 29 Mereşti 1330 1409 1319 -90 93,61 30 Mihăileni 2632 2086 2103 +17 100,81 31 Mugeni 3437 3441 3381 -60 98,25 32 Ocland 1257 1380 1237 -143 89,63 33 Păuleni-Ciuc 1822 1704 1791 +87 105,10 34 Plăieşii de Jos 3012 2431 2769 +338 113,19 35 Porumbeni 1780 1704 1769 +65 103,81 36 Praid 6218 6635 5973 -662 90,02 37 Racu 1587 1513 1579 +66 104,36 38 Remetea 6171 6269 6106 -163 97,39 39 Săcel 1220 900 750 -150 83,33 40 Sâncrăieni 2502 2414 2345 -69 97,14 41 Sândominic 6048 6297 5923 -374 94,06 42 Sânmartin 2308 2245 2281 +36 101,60 43 Sânsimion 3429 3381 3377 -4 99,88 44 Sântimbru 2047 1969 1992 +23 101,16 45 Sărmaş 3772 796 685 -111 86,05 46 Satu Mare 1958 1901 1952 +51 102,68 47 Secuieni 2567 2489 1912 -577 76,81 48 Siculeni 2711 2761 2561 -200 92,75 49 Simoneşti 3732 3705 3649 -56 98,48

27

50 Subcetate 1820 100 85 -15 85,00 51 Suseni 5064 5020 4879 -141 97,19 52 Tomeşti 2553 2644 2537 -107 99,95 53 Tulgheş 3276 1114 945 -169 84,82 54 Tuşnad 2117 1930 1963 -33 101,70 55 Ulieş 1161 1255 1086 -169 86,53 56 Vărşag 1572 1511 1568 +57 103,77 57 Voşlobeni 1921 807 771 -36 95,53 58 Zetea 5580 5721 5486 -235 95,89

Cele mai mari creşteri ale populaţiei de etnie maghiară din judeţul

Harghita, în anul 2011 faţă de 2002, se înregistrează în localităţile în care a crescut şi populaţia totală:Brădeşti, Leliceni, Feliceni, Cozmeni, Păuleni – Ciuc, Racu,Porumbeni,Vărşag,Sântimbru, Căpâlniţa, Plăieşii de Jos, Lunca de Jos, Tuşnad.

Cele mai mari scăderi ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă de 2002, se înregistrează în localităţile: Topliţa, Corbu, Bălan, Secuieni, Corbu, Bilbor, Subcetate, Dârjiu, Săcel, Sărmaş, Tulgheş, Ulieş.

Localităţile judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile, de naţionalitate maghiară, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:

- peste 30000 de locuitori – 2 (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc) - între 10001 - 20000 locuitori -1 (Gheorgheni) - între 5001 - 10000 locuitori - 4(Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Topliţa,

Remetea) - între 3001 - 5000 locuitori - 11 localităţi - între 1001 – 3000 locuitori - 30 localităţi - sub 1000 locuitori - 9 localităţi În comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Harghita, cu excepţia a trei

localităţi, locuiesc în comunităţi numeroase, beneficiind de instituţiile identitare fundamentale (şcoală, biserică, instituţii de cultură), la care se adaugă controlul asupra administraţiei publice locale, ceea ce le asigură din plin condiţiile prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale.

* * * Până la publicarea datelor finale ale recensământului populaţiei şi a

locuinţelor din octombrie 2011, putem oferi datele provizorii referitoare la structura pe naţionalităţi a populţie judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

Ponderea populaţiei stabile la recensământul din 2011, faţă de recensământul din 2002, în România şi în judeţele Covasna şi Harghita se prezintă astfel:

Populaţie – Total

2011/2002 %

Români 2011/2002

%

Maghiari 2011/2002

%

Romi 2011/2002

% România 87,83 85,47 85,71 260,50 Covasna 92,72 87,97 92,46 137,62 Harghita 93,48 88,18 93,68 141,02

28

În comparaţie cu populaţia României care, la recensământul din 2011, faţă de cel din 2002 a scăzut cu 12,17 %, populaţia judeţului Covasna a scăzut numai cu 7,28%, iar cea a judeţului Harghita doar cu 6,52%. În aceeaşi perioadă, românii din judeţele Covasna şi Harghita au scăzut cu 12,03%, respectiv 11,80%, valori apropiate de scăderea la nivel naţional a populaţiei de naţionalitate română, de 14,53%. În schimb, maghiarii din cele două judeţe au scăzut mult mai puţin, faţă de scăderea populaţiei de etnie maghiară din întreaga ţară; 7,54% în Covasna şi 6,32% în Harghita, în comparaţie cu 14,29% la nivel naţional.

Cifrele prezentate infirmă discursul liderilor locali maghiari despre discriminarea comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita, despre aşa zisul pericol al „românizării ţinutului secuiesc” şi despre necesitatea obţinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a acestui ţinut. În acelaşi timp, cifrele menţionate confirmă numeroasele semnale ale societăţii civile româneşti cu privire la discriminarea românilor din aceste judeţe şi, în multe cazuri, la purificarea etnică a localităţilor etnic mixte din Arcul Itracarpatic.

Conform datelor provizorii ale recensământului din 2011, în România, populaţia de etnie maghiară a fost de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din totalul populaţiei stabile a ţării. Maghiarii deţin majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,61%), înregistrând ponderi ridicate în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

În judeţele Covasna, Harghita şi Mureş locuiesc 611391 de etnici maghiari, respectiv jumătatea din populaţia totală a maghiarilor din România (49,39%).

Structura pe etnii a populaţiei stabile din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, la recensământul din 2011

Judeţul Total populaţie

2011 Români Maghiari Romi

Alte etnii / nedeclarat

Covasna 206261 45560 151787 8238 666 Harghita 304969 40431 258615 5422 501 Mureş 531380 279488 200989 46637 4266 Total 1 046 610 365 479 611 391 60 297 5433 % din total 100 35 58 6 1

Potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2011, structura pe etnii a

populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, judeţe care fac parte din aşa zisul „Ţinut secuiesc” este următoarea: români - 35%, maghiari - 58% şi romi - 6%. În cele trei judeţe locuiesc 365479 români şi 60297 romi, deci 412116 de persoane (40% din totalul populaţiei judeţelor menţionate) care nu au naţionalitatea maghiară.

Această structură etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă un argument convingător care vorbeşte despre caracterul multietnic al acestor judeţe şi despre faptul că nicio decizie privind viitorul lor nu poate fi luată fără consultarea, sau împotriva voinţei populaţiei de naţionalitate română din această zonă din inima României.

29

O problema reală o constituie reducerea populaţiei stabile a judeţelor Covasna şi Harghita, în 2011 faţă de 2002, cu 37 441 locuitori (ceea ce înseamnă 12 comune cu 3000 de locuitori) şi existenţa a 60 de comune şi oraşe, adică peste jumătate din totalul celor 112, din cele două judeţe, care, în 2011 au avut sub 300 de locuitori. Studiile demografice pun în evidenţă contribuţia sporului natural şi a celui migratoriu, la scăderea populaţiei zonei, precum şi prognozele pe termen mediu şi lung, cu toate consecinţele în domeniile economic, social, cultural ş.a, previziuni care nu sunt deloc liniştitoare. Surse bibliografice:

- COMUNICATE DE PRESĂ ale COMISIEI NAŢIONALE şi ale COMISIILOR JUDEŢENE PENTRU RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR, JUDEŢUL COVASNA şi HARGHITA privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011

- Ioan LĂCĂTUŞU, STRCUTURI ETNICE ŞI CONFESIONALE ÎN JUDEŢELE COVASNA ŞI HARGHITA, Editura Universităţii “Petru Maior” Târgu Mureş, 2008

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU