85486213-Impactul-Europenizarii-Asupra-Adm-Pub.pdf

8/20/2019 85486213-Impactul-Europenizarii-Asupra-Adm-Pub.pdf

1/58

CONFERIN Ţ A INTERNAŢ IONAL Ă : „IMPACTUL EUROPENIZ Ă RII ASUPRA ADMINISTRAŢ IEI PUBLICE”

Manifestarea este organizat ă cu sprijinul financiar al Autorit ăţ ii Na ţ ionale pentru Cercetare Ş tiin ţ ifică , Ministerul Educa ţ iei, Cercet ării şi Tineretului.

1

CONFERIN Ţ A INTERNAŢ IONAL Ă : INTERNATIONAL CONFERENCE:

„IMPACTUL EUROPENIZĂRIIASUPRA ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE”

„THE IMPACT OFEUROPEANIZATION ON THEPUBLIC ADMINISTRATION”

PALATUL PARLAMENTULUI

ROMÂNIEI

THE PALACE OF THE PARLIAMENT OF

ROMANIA Sala „Nicolae Bălcescu” „Nicolae Bălcescu” Hall25 – 26 Mai 2007, Bucureşti 25 – 26 May 2007, Bucharest

Rezumate Abstracts

SESIUNEA PLENAR Ă 1: PLENARY SESSION 1:“EUROPENIZAREA, INTEGRAREA ŞI

REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE”„EUROPEANIZATION, INTEGRATION AND

PUBLIC ADMINISTRATION REFORM”

Prezent ări: Paper presentations:„Europenizarea, integrarea şi reforma

administraţiei publice: Comisia de Concurenţă aGreciei vs. Comisiile similare ale SUA şi UE”

“Europeanization, Integration and PublicAdministration Reform: The case of the Greek

Competition Commission compared to the US andEU respectively”

Harry Stamelos, Şcoala de Administraţie Publică,Atena, Grecia

Harry Stamelos, Greek School of PublicAdministration, Athens, Greece

Proiectul va explora cazul Comisiei de Concurenţă a Greciei în sistemul administraţiei Greciei şi în celal UE, cu privire la funcţionarea directoratelor

Comisiei şi la puterile sale de a pune în aplicarelegile concurenţei, din Grecia şi din UE, în ordineade drept din Grecia şi mijloacele pe care lefoloseşte pentru a atinge efectiv rezultatele ceruteComisia Europeană pentru europeanizare şiintegrare, în special pentru reformele administraţiei publice în reţeaua Comisiilor Naţionale pentru

The project will explore the case of the GreekCompetition Commission in the Greek and EUadministration system regarding the operation of the

divisions of the Commission and its powers toenforce the EU and Greek competition laws in theGreek legal order and the means which uses toactually reach the results that the Europeanization andthe integration of the European Commissiondemands, especially for public administration reformsin the network of the National Competition


2/58

INTERNATIONAL CONFERENCE: „THE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON THE PUBLIC ADMINISTRATION”

This event is organized with the financial support of the National Authority for Scientific Research, Romanian Ministry of Education, Research and Youth.

2

Concurenţă din fiecare Stat Membru al UE. Ocomparaţie specială va fi ilustrată pentru reţeauarespectivă de autorităţi ale statului în SUA şi pentruautorităţile federale pentru concurenţă din SUA(Comisia Federală pentru Comer ţ, Departamentul

de Justiţie) şi aspectele administrative interesantedin SUA, similare cu cele din Uniunea Europeană.

Commissions of every Member State of the EU. Aspecial comparison will be illustrated to the respectivenetwork of state authorities in the US and the USfederal competition authorities (Federal TradeCommission, Department of Justice) and the

interesting administrative issues in the US similar tothe ones in the European Union.„Democratizarea administraţiei româneşti” “Democratization of Romanian Administration”Ioan Alexandru, SNSPA, Bucureşti, România Ioan Alexandru, SNSPA, Bucharest, Romania

Din punct de vedere geografic, România a fostdintotdeauna considerată o ţar ă europeană. Chiarmai mult, putem spune f ăr ă a greşi că întreaga saistorie a fost puternic determinată de evenimente politico-sociale care se declanşau în vestulcontinentului propagându-se inevitabil spre r ăsărit.Dinspre apus, veneau noutăţile ştiinţifice, culturale,

artistice dar şi ideile de libertate, egalitate,fraternitate şi odată cu ele mişcările de eliberarenaţională şi democra ţ ia. Dinspre r ăsărit au venitmai mult necazuri: năvăliri succesive ale popoarelor migratoare, tătarii, avarii, gepizii, apoi,când abia apucasem în anii de după primul r ăzboimondial să ne aşezăm ţara la un nivel calitativcomparabil cu ţările din vest, a venit cele de-aldoilea r ăzboi mondial şi odată cu sfâr şitul lui marearuptur ă a Europei, în urma căreia, abandonaţi de„prietenii” din vest, am intrat în perimetrul de

jurisdicţie a fostei Uniuni Sovietice, ea însăşi oconstrucţie statală autoritar ă, edificată de comunişti pe structura fostei Rusii imperiale. A urmat aproape jumătate de secol de regim totalitar în care, totuşi, asupravieţuit spiritul european prin literatur ă şi artă, prin rezistenţa tăcută a marilor oameni de ştiinţă care au încercat să conserve şi să transmită generaţiilor următoare ideile europene şi nu înultimul rând, prin împotrivirea faţă de propagandaateistă.

Am f ăcut această scurtă, poate prea scurtă incursiune în istoria noastr ă pentru a putea înţelegecă tot ceea ce se întâmplă după Revoluţia dindecembrie 1989 nu înseamnă altceva decâtrevenirea României la locul ei firesc şi anume înrândul ţărilor europene.

În acelaşi timp, trebuie să spunem că încă din vechime a existat o diferenţă semnificativă întrenivelurile de dezvoltare economico-socială ale

From the geographical point of view, Romania wasalways considered a European country. Even more,we can say without being mistaken, that its entirehistory was strongly determined by political-socialevents that were commencing in the West of thecontinent, unavoidably spreading towards the East.From the West came the scientific, cultural, artistic

news, but also the ideas of freedom, equality,fraternity and, together with them, the national libertymovements and democracy. From the East came moretroubles: successive conquests of the migrating populations, then, in the years following the FirstWorld War, when we had just begun setting thecountry on a qualitative level comparable to theWestern states, the Second World War came and,with its end, the large tear across Europe. Abandoned by the „friends” in the West, we entered the jurisdiction perimeter of the former Soviet Union, an

authoritarian state construction, built by thecommunists on the structure of former ImperialRussia. It followed almost half a century oftotalitarian regime, in which, still, the European spiritsurvived, through literature and art, through the silentresistance of the great scientists who tried to preserveand pass on to the next generations the Europeanideas and, not lastly, through the opposition towardsthe atheistic propaganda.

I made this short, maybe too short, trip intoour history, in order to understand that everythinghappening after the Revolution of December 1989means that Romania returns to its natural position,namely, in line with the European countries.

At the same time, we must say that even fromthe old times there was a significant difference between the economic-social development levels ofthe Eastern countries, in comparison to the Westernones, in the sense that the Eastern fell behind.


3/58



3

ţărilor din r ăsărit faţă de cele din apus în sensulr ămânerii în urmă a celor din r ăsărit.

De aceea, cred că ceea ce trebuie să constituie miezul preocupărilor noastre în această etapă istorică a evoluţiei României este ideea de a

găsi modalităţile, soluţiile şi mijloacele prin care să progresăm în toate domeniile astfel încât să reducem şi în perspectivă să anulăm decalajele deorice fel între noi şi ţările din apus.

Într-un astfel de demers, administraţia publică are un rol crucial.

Dar, pentru a putea juca un asemenea roldeterminant în progresul României, administraţia publică trebuie mai întâi să se schimbe ea însăşi.

În opinia mea, această schimbare constă pede o parte în democratizarea administraţiei iar pe

de altă parte în modernizarea acesteia. Acestea suntcele două direcţii de „europenizare” a administraţiei publice iar dacă prin „europenizare” înţelegemracordarea şi armonizarea structurilor şi procedurilor administrative din ţările europene încondiţiile edificării unei Uniuni Europene, atuncitrebuie să spunem că „impactul europenizării” priveşte în mai mică sau mai mare măsur ă toateadministraţiile publice naţionale din ţările membreale U.E.

În intervenţia mea, mă voi limita la punereaîn discuţie a câtorva idei în legătur ă cu necesitateademocratizării administraţiei publice din România,nu ca sop în sine ci ca o condiţie a unei mai bunefuncţionări şi a creşterii randamentului acesteia.

Therefore, I think that the focus of our preoccupations in this historical stage of Romania’sdevelopment is the idea to find the modalities, thesolutions and the means by which to progress in allfields, such as to reduce and, in time, to cancel all

types of disparities between us and the Westerncountries.In such a work, the public administration has a

crucial role.But, in order to play such a determining role

in Romania’s progress, the public administration mustfirst change itself.

In my opinion, this change consists, on onehand, in democratization of the administration and, onthe other hand, its modernization. These are the twodirections of the “Europeanization” of the public

administration and if by „Europeanization” weunderstand the connecting and harmonizing of theadministrative structures and procedures in theEuropean countries in the conditions of building anEuropean Union, then we must say that the „impact ofEuropeanization” refers to a larger or smaller extentto all national public administrations of the EUMember States.

In my intervention, I will limit myself todiscussing several ideas regarding the need fordemocratization of the public administration inRomania, not as a purpose in itself, but as a conditionfor a better functioning and for increasing itsefficiency.

„Europenizarea prin prisma ajutorului de pre-aderare al UE: cazul administraţiei publice

poloneze”

“Europeanization through the EU pre-accessionassistance: the case of Polish Public

Administration” Anna Kostrzewa, Şcoala de Economie din

Var şovia, Polonia Anna Kostrzewa, Warsaw School of Economics,

Poland

Consiliul European de la Madrid din decembrie1995 a informat toate statele care se pregăteau de

obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene(UE) în legătur ă cu necesitatea de a-şi ajustastructurile administrative şi judiciare pentru aasigura implementarea acquis-ului comunitar . Înlumina obligaţiei de mai sus, dar şi recunoscând eaînsăşi semnificaţia enormă a structurilor şimecanismelor administrative corespunzătoare

The Madrid European Council of December 1995informed all countries preparing for the membership

in the European Union (EU) about the necessity toadjust their administrative and judicial structures sothat implementation of the acquis communautaire isensured. In light of the aforementioned obligation, butalso recognizing itself a tremendous significance ofthe proper administrative structures and mechanismsfor the transformation from the previous political and


4/58



4

pentru transformarea vechiului sistem politic şieconomic, Polonia a iniţiat activităţi de reformă laînceputul anilor 1990.Orice discuţie academică cu privire la reformaadministraţiei publice în Polonia, dar şi în celelalte

state candidate trebuie să fie automat asociată cusprijinul din partea Uniunii Europene, furnizat subforma cadrului de asistenţă pre-aderare. Programulde Construcţie Instituţională Phare va fi accentuatîn acest context, întrucât acesta a constituit uninstrument-cheie pentru ajustarea graduală acerinţelor identificate pentru administraţia poloneză, înainte de a putea funcţiona eficient lanivelul Uniunii Europene.A părut a fi o sarcină dificilă pentru comunitateaacademică furnizarea unei conceptualizări

satisf ăcătoare a europenizării. În cazul Poloniei, s-aargumentat că se poate face referire la acestfenomen, iar acesta poate fi examinat în legătur ă cumodificarea structurală şi calitativă în domeniuladministraţiei publice, care, la rândul său, va ficorelat cu conceptele de instituţionalizare şireformă publică.În termeni generali, schimbările facilitate/provocatede proiectele de Construcţie Instituţională Phare semanifestă în sfera (i) aproximării legale careafectează aproape toate aspectele în care poate fidiscutată administraţia publică, (ii) participării în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE, (iii)implementării şi punerii în aplicare a politicilor UE.Presupunerea principală pare să fie că deşi se poaterecunoaşte un element puternic de condiţionalitateîn legătur ă cu introducerea regulilor cu privire la (i) protecţia intereselor financiare ale UE, (ii)stabilirea agenţiilor/organismelor responsabile pentru implementarea fondurilor de pre-aderare şi acelor structurale şi (iii) aplicare, control, procedurile de monitorizare şi evaluare, datorită câtorva factori, nu a fost posibilă stabilirea şi punerea în funcţiune a unui model anume deadministraţie a UE. Trecând prin procesul deaderare la UE şi ajungând la etapa de membru cudrepturi depline, Polonia şi-a europenizatadministraţia, prin păstrarea cadrului propriilor salemecanisme, cu r ădăcini adânci în sistemeleinstituţionale şi politice, în istorie şi cultur ă.

economic system, Poland initiated its reformingactivities in the early 1990s.Therefore, any academic discussion concerning public administration reform in Poland but also inother acceding countries has to be automatically

associated with the European Union support providedin the framework of the pre-accession assistance.The Phare Institution Building programme shall beemphasized in this context as it has constituted a keyinstrument of gradual adjustment to the requirementsidentified for the Polish administration before it couldoperate successfully on the European Union level.It has appeared to be a difficult task for the academiccommunity to provide a satisfactory conceptualizationof Europeanisation. Nevertheless, in the case ofPoland, it is argued that this phenomenon can be

referred to and examined in relation to the structuraland qualitative change in the public administration,which in turn, shall be correlated with theinstitutionalisation and public reform concepts.In general terms, changes facilitated/provoked by thePhare Institution Building projects manifestthemselves in the sphere of (i) legal approximationaffecting almost all aspects in which publicadministration can be discussed, (ii) participation inthe decision making process on the EU level, (iii)implementation and enforcement of the EU policies.However, the principal assumption seems to be thatalthough strong conditionality ingredient can berecognized in relation to introduction of rules on (i) protection of the EU financial interests, (ii)establishment of agencies/bodies responsible forimplementation of pre-accession and structural fundsand (iii) application, control, monitoring andevaluation procedures, due to several factors, it wasnot possible to establish and make operational any particular model of the EU administration.Having gone through the EU accession process andarriving to the full membership stage, Poland has itsadministration Europeanised though preserved in itsframework own mechanisms deeply rooted ininstitutional and political systems as well as historyand culture.


5/58



5

„Românii, între identitate naţională şieuropeană”

“Romanians between National and EuropeanIdentity”

Ana Rodica Stăiculescu Brezeanu, Universitatea“Ovidius”, Constanţa, România

Ana Rodica Stăiculescu Brezeanu, University“Ovidius”, Constanţa, Romania

Lucrarea abordează în plan conceptual trecerea de

la biografie la identitate, de la identitateaindividuală la identitatea locală, naţională şieuropeană.Cetăţenia europeană implică construcţia unui spaţiu public european, aflat abia acum la începuturile salecerte.În procesul de construcţie europeană şi de formareidentitar ă, două întrebări se profilează la nivelulreflexiei: pe de o parte, care sunt valoarea şi pertinenţa conceptului de identitate şi a posibilităţilor punerii sale în opera în dinamica

integr ării europene şi, pe de altă parte, prin cemijloace este legitimată identitatea europeană.Cultura şi educaţia apar ca element detransversalitate care poate crea şi asigura o relaţieformală cu celelalte segmente ale politiciloreuropene. Problematica actuală a încălzirii climeiapare ca un factor de prim plan în unificareaeuropeană.Lucrarea prezintă şi concluziile unui studiu realizatîn perioada 10-20.12.2006 în cadrul Facultăţii deDrept şi Ştiinţe Administrative din Universitatea

OVIDIUS Constanţa privind cunoştinţele despreUniunea Europeană înainte de 01.01.2007 în rândulstudenţilor.

The paper approaches in the conceptual way the

passing from the biography to the identity, from theindividual identity to the local, national and Europeanidentity.Being now at the confidence starting point, Europeancitizenship involves the building of a public space inEurope. In the process of European construction andforming of the national identity, two questions are inmy mind, the first “What is the value and the substance of the identity concept taking into accountthe actual dynamic process of the Europeanintegration?” and the second one, “Through which

means is legitimated and easy recognized the European identity?”The culture, education and national customs are theimportant native elements which can create and insurean informal relation with the other components of theEuropean policies.The papers comprises also the conclusion of a studyachieved during 10 - 20 December 2006, among thestudents of the “ Law and Administrative Science Faculty” from “OVIDIUS” University in Constanta,taking into account the knowledge about European

Union, before 1st of January 2007.

„Europenizarea administraţiei publice atâtpentru cetăţeni, cât şi pentru funcţionariipublici: câteva dovezi ale şansei aplicării

marketing-ului în sectorul public”

“Europeanizing public administration not only forcitizens’, but also public servants’ benefit: someEvidence on the Chance for Internal Marketing

Application in the Public Sector”José Luis Vazquez Burguete, Universitatea Leon,

Leon, Spania José Luis Vazquez Burguete, University of Leon,

Leon, Spain Atunci când vorbim despre o „administraţie publică europeană”, nu ne referim numai la o simplă

“standarizare” în acele proceduri administrative – şi birocratice – din toate statele membre UE. Acestaeste, de asemenea, un sinonim al instituţiilormoderne, eficiente, care privesc serviciul public, prin căutarea şi folosirea fiecărei oportunităţi de asatisface nevoile cetăţenilor.În acest scop, ca rezultat al unei evoluţii clare în

When talking on a “European Public Administration”we are not only referring to a mere “standardization”

in those administrative –and bureaucratic– proceduresin all EU countries. It is also a synonymous ofmodern, effective institutions, aiming public service by seeking and seizing every opportunity to meetcitizens’ needs.At this purpose, as a result of a clear evolution in previous paradigms on public sector working culture


6/58



6

paradigmele anterioare privind cultura şi activităţiledin sectorul public, instrumentele de managementcare s-au dovedit a fi de succes într-un context privat sunt analizate, căutând apoi modificărinecesare pentru o adaptare mai bună a

performanţelor publice (adică, ţintind către modulîn care acestea pot beneficia cel mai bine de performanţelor administraţiilor publice).În acest context, organizaţiile private caută, în modclar, lucr ători dedicaţi, prin îmbunătăţirea performanţei individului şi a atitudinilor legate delocul de muncă. Deci, managementul resurseleumane (sau personalului) şi tehnicile şi procedurilede planificare devin din ce în ce mai obişnuite – putem spune esenţiale – în fiecare organizaţie.Totuşi, în acest moment, aplicarea lor în domeniile

public şi/sau non-profit nu este atât de obişnuită sau, cel puţin, este în fază mult mai incipientă,atunci când nu este direct pusă sub semnulîntrebării sau chiar respinsă (să luăm în considerare,de ex., argumente din dezbaterea prezentă la nivelulUE cu privire la posibilele stimulente pentruangajaţii din sectorul public).Din aceste declaraţii iniţiale, în lucrarea de faţă introducem unele consideraţii cu privire la posibilităţile reale de aplicare a tehnicilor interne demarketing în sectorul public, fie din perspectivă teoretică, fie din perspectivă practică. Un accentdeosebit este pus pe cazul concret aladministraţiilor locale, acolo unde rezultateledintr-un studiu empiric asupra funcţionarilor publici ne permit să facem afirmaţii nu numaidespre avantajul luării în considerare a şanseimarketing-ului, dar şi despre o cerere şi o necesitatereală de a aplica marketingul intern în domeniul public.

and activities, management tools that proved to besuccessful in a private context are under analysis, thenlooking for required changes in order to their betteradjustment for public performance (i.e., aiming theway in which they can most benefit the performance

of public administrations).In this context, private organizations are clearlylooking for committed workers by improvingindividual’s performance and job-related attitudes.Thus, human resources (or personnel) managementand planning techniques and procedures are becomingmore and more usual –we can say essential– in every business organization. However, at the time, theirapplication in public and/or non-profit fields is not sousual or, at least, it is much more incipient, when notdirectly questioned or even rejected (let’s consider,

e.g., arguments in current debate at EU level on possible incentives for public employees).From these initial statements, in this paper weintroduce some considerations on real possibilities ofapplying internal marketing techniques in the publicsector, either from a theoretical or a practical perspective. A special emphasis is made on theconcrete case of Local Administrations, where resultsfrom an empirical survey on public servants allow usto state not only about the convenience of consideringthe chance, but even about a real demand andnecessity of applying internal marketing in the publicfield.

„De la balcanizare la europenizare. Perspectivafederală în Europa”

“De la balkanisation á l’européanisation. Laperspective fédérale en Europe”

Panagiotis Grigoriou, Universitatea Aegean,Grecia Panagiotis Grigoriou, University of the Aegean,Greece

Actuala perioadă a integr ării europeane estedominată de efectele de lărgire a Uniunii Europenecătre Europa centrală şi orientală; de ştiut către ozonă care acum aproximativ 20 de ani reprezentaun adversar rigid pentru o Europă comunitar ă

La période actuelle de l’intégration européenne estdominée par les effets de l’élargissement de l’Unioneuropéenne vers l’Europe centrale et orientale ; àsavoir vers une zone qui constituait, il y a unevingtaine d’années, un adversaire rigide pour


7/58



7

clasică. Între acest proces de lărgire şi viitorulregiunii europene, s-a construit, deci, o relaţiestructurată în jurul a trei concepte majore. Acesteaxe puteau, pe de altă parte, să fie considerate dreptcele mai bune instrumente de identificare a noţiunii

de regiune în limbajul comunitar.Continuarea politicii de coeziune a UniuniiEuropene, inspirată de noua strategie adoptată laLisabona şi Goteborg, pare să favorizeze viitoareacreştere şi competitivitate comunitar ă în toatezonele Europei. Mecanismul instituit facilitează elaborarea de proiecte la care ar putea participadouă sau mai multe regiuni, în domeniul acţiunilorcare aduc o contribuţie efectivă la creştereacompetitivităţii teritoriului.Creşterea vizibilităţii mecanismelor instituţionale

care permit definirea valorii adăugate a strategiilorcomunitare asupra regiunilor aduce în joc cetăţeniişi contribuie la încurajarea politicilor europene puseîn oper ă la nivel local. În acest mod, toatesubiectele unei viitoare federalizări a spaţiuluieuropean sunt afectate de problemele şi dificultăţile persistente ale eficacităţii şi valabilităţii unui scopatât de ambiţios.Faza actuală a integr ării europene va reprezenta unmoment decisiv în elaborarea procedurilor caretrebuie să permită perceperea perspectiveieuropene, împărtăşită ex aequo de către toţieuropenii. Marea majoritate a specialiştilor înconstrucţia europeană constată: această perioadă a permis promovarea unei importante socializărieuropene, mai cu seamă faţă de noile ţări sosite înUniune.Cu toate acestea, lărgirea către Est nu va fi cauzaterminării procesului de integrare europeană antamat, în anii ´50 la Paris şi Roma. Parteneriinoştri din centrul şi din estul Europei, nu suntfavorabili faţă de noile mari proiecte federaliste dininteriorul Uniunii Europene, dar poziţiile lor politice variate reflectă situaţii şi interese; acestlucru dovedeşte susceptibilitatea lor de a participala proiecte de cooperare fie şi temporare, daradecvate fiecăreia dintre problemele importante.

l’Europe communautaire classique. Entre ce processus d’élargissement et l’avenir de la régioneuropéenne, est construite, donc, une relationstructurée autour de trois concepts majeurs. Ces axes pourraient, d’ailleurs, être considérés comme les

meilleurs instruments d’identification de la notion derégion dans le langage communautaire.La poursuite de la politique de cohésion de l'Unioneuropéenne, inspirée par la nouvelle stratégie adoptéeà Lisbonne et à Göteborg, semble favoriser lacroissance et la compétitivité communautaires futuresdans toutes les parties de l'Europe. Le mécanisme misen place facilite l'élaboration de projets auxquels pourraient participer deux ou plusieurs régions dans ledomaine des actions qui apportent une contributioneffective à l'accroissement de la compétitivité du

territoire.Le renforcement de la visibilité des mécanismesinstitutionnels qui permettent de définir la valeurajoutée des stratégies communautaires auprès desrégions mettent en jeu les citoyens et contribuent àencourager les politiques européennes mises en œuvreau niveau local. De cette manière, tous les sujetsd’une prochaine fédéralisation de l’espace européensont affectés par les problèmes et les difficultés persistants de l’effectivité et de la viabilité d’un tel but ambitieux.La phase actuelle de l’intégration européenne sera unmoment décisif dans l’élaboration de procédures quidoivent permettre la perception de la perspectiveeuropéenne, partagée ex aequo par tous les européens.La grande majorité de spécialistes sur la constructioneuropéenne le constatent : cette période a permis la promotion d’une socialisation européenne importantevis-à-vis surtout des nouveaux venus à l’Union.Pourtant, l’élargissement à l’Est ne sera pas, la causede la terminaison du processus d’intégrationeuropéenne entamé, dans les années ’50, à Paris et àRome. Nos partenaires du centre et de l’est européensne sont pas favorables à de nouveaux grands projetsfédérateurs au sein de l’Union européenne, mais leurs positions politiques variées reflètent des situations etdes intérêts ; cela donc témoigne de leursusceptibilité de participer à des schémas decoopération parfois temporaires, mais adéquates àchacune des questions importantes.


8/58



8

„Drepturile şi libertăţile fundamentale aleomului în ordinea de drept a Uniunii Europene”

“Fundamental Human Rights and Freedoms in theEuropean Union’s Legal Order”

Emil Bălan, SNSPA, România Emil Bălan, SNSPA, RomaniaStringenta actualitate a discuţiei asupra drepturilorşi libertăţilor fundamentale constă în legătura

inseparabilă a problematicii cu cerinţa edificării şiconsolidării statului de drept ca model în procesuldecizional pe plan politic şi social.Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şiLibertăţilor Fundamentale din 4 nov. 1950, precumşi tradiţiile constituţional comune ale statelormembre UE constituie garanţii ale recunoaşterii şirespectării acestor valori şi principii.În preambulul Tratatului Constituţional se precizează faptul că Uniunea Europeană este ocomunitate de valori, care se întemeiază pe

demnitatea omului, pe libertate, egalitate şisolidaritate, bazîndu-se pe principiile democraţiei şistatului de drept .În procesul de asigurare a respectării drepturilorfundamentale sunt angajate atît structurilecomunitare, cît şi Statele Membre U.E. careimplementează dreptul comunitar şi îl pun înexecutare în plan administrativ. Din acest punct devedere, pentru instituţiile naţionale aceastaînseamnă că ele sînt supuse unei duble obligaţii în privinţa drepturilor fundamentale, şi anume

decurgînd din dreptul statului respectiv şi dindreptul comunitar şi avînd ca efect pe termen lungconsolidarea acestui proces .

The pressing present-day issue of the discussion onfundamental rights and freedoms consists in the

inseparable link of the topic with the demand to buildand consolidate the state of law as a model in thedecisional process on the political and social level.The European Convention of Fundamental HumanRights and Freedoms on November 4th, 1950, as wellas the common constitutional traditions of the EUMember States constitute guarantees of therecognition and the observance of these values and principles.In the preamble of the Constitutional Treaty it isindicated the fact that the European Union is a

community of values, grounded on the dignity ofman, on freedom, equality and solidarity, basing itselfon the principles of democracy and the state of law.In the process of ensuring the observance of thefundamental rights there are committed both thecommunitarian structures, and the EU Member States,which implement Community law and apply them onthe administrative level. From this point of view, forthe national institutions this means that they aresubject to a double obligation in the matter of thefundamental rights, namely, deriving from the law of

the respective state and from the Community law,having on long term as effect the consolidation of this process.

„Aspecte istorice şi metodologice ale înţelegerii justiţiei ca principiu al administraţiei publice”

“Historical and Methodological Aspects ofUnderstanding of Justice as a Principle of Public

Administration”Natalyia Shevchenko, Academia Naţională de

Administraţie Publică, Kiev, Ucraina Natalyia Shevchenko, National Academy of the

Public Administration, Kiev, Ukraine Prima interpretare a justiţiei în istoria

conştiinţei publice a fost legată de caracterulindiscutabil al normelor alinierii primitive. Aici

justiţia a fost înţeleasă ca urmarea simplă a ordiniigeneral acceptate. În practica socială o astfel deînţelegere a justiţiei avea un sens negativ, de pedeapsă pentru încălcarea unei norme generale.

O înţelegere mai dificilă, pozitivă a justiţiei,care se refer ă la parcelele de teren ale oamenilor,apare în perioada separ ării indivizilor de familie. La

The First in history of public consciousness ofunderstanding of justice was linked withindisputability of norms of primitive line-up. Here

justice was understood as the simple following to thegenerally accepted order. In this sensecharacteristically, that, for example, an ancient Greekword and proper our word “justice”, meant a“consuetude”, “mode of life only”. In social practicesuch understanding of justice had negative sense, is arequirement of punishment for violation of general


9/58



9

început, marchează în primul rând egalitatea tuturoroamenilor în utilizarea facilităţilor şi drepturilor. Aînceput să se facă o distincţie între justiţie şiegalitate.

Faimosul filosof grec, Aristotel, considera

că justiţia înseamnă, pe de o parte, egalitate pentruegali, şi, pe de altă parte, inegalitate pentru inegali.Mai exact, Aristotel a împăr ţit justiţia în echitabilă şi distributivă, ar ătând că un tip special de justiţieapare în distribuirea onorurilor, banilor şi tot ceeace se poate împăr ţi între oamenii care fac parte dinsocietate. Astfel, Aristotel a formulat cu succes oteorie fundamentală pentru înţelegerea modernă acontradicţiei dintre ideea de egalitate în justiţie şiideea de merit şi demnitate, ceea ce presupunerecunoaşterea inegalităţii sociale.

În Evul Mediu, egalitatea ca bază a justiţieia fost recunoscută limitat. Noua înţelegere europeană a justiţiei a fost

legată de formarea noii imagini a omului. Omul aînceput să fie privit ca individ independent caredeţine drepturi inalienabile şi îşi poate controla şireglementa conduita în societate pe baza unornorme.

Astfel, ideea de justiţie presupune (chiar caideal pe care trebuie să-l atingem) asigurarea, pe deo parte, a egalităţii tuturor indivizilor în realizareadrepturilor lor inalienabile şi, pe de altă parte, a posibilităţilor de realizare personală f ăr ă a aduce prejudicii altor membri ai societăţii. Afirmareadrepturilor inalienabile ale omului a permisextinderea considerabilă a sferei de acţiune a justiţiei şi dezvoltarea mecanismelor prin careaceasta se poate realiza.

Înţelegerea justiţiei se cristalizează în perioada modernă, când au apărut teoriile acordului public. Teoriile acordului public separ ă statul cainstituţie politică şi juridică de societate. Din punctde vedere moral, prioritatea justiţiei înseamnă că valoarea legii morale nu constă în aceea că ea esteesenţială pentru atingerea unui scop sau întrupareaunor aspiraţii. Dimpotrivă, ea reprezintă un scop însine.Înţelegerea par ţial publică a justiţiei devine stabilită ferm în timpuri noi, apărând în principal în teoriileacordului public. Teoriile acordului public separ ă

norm.More difficult, more positive understanding of

justice which includes the parcel of land of people blessings arises up in the period of selection ofindividuals from family. At first it marks mainly

equality of all of people in using facilities of life and by rights. However, with the origin of peculiar andinequality it is begun to distinguish justice fromsimple equality, plugging in it differences in positionof people in obedience to their dignities.

The famous Greek philosopher, Aristotleconsidered that justice meant, from one side, equalityfor even, and, from other side, is inequality forunequal. Exactly Aristotle first divided justice evenand distributive, marking that one type of the special justice appears in the division of honors, or money, or

in general all of that, which can part between peoplewhich take part in the known society (here can be oneeven and unequal parcel of land before other). Otherkind it appears in equalization of that which makesthe article of exchange. Therefore Aristotle succeededto be formulated fundamental for the modernunderstanding of justice contradiction between theidea of equality and idea of merits and dignity whichassumes confession of social inequality and proportion of gratitude.

It got differentiating of equality and proportion the development in the socially legal mindof Middle ages and New time. Equality as basis of justice was acknowledged here limitedly, that in somecertain relation.

Forming of the new European understandingof justice was linked with forming of new picture ofman. A man here began to be examined as anindependent individual which owns inalienable rightsand able independently to control and regulate theconduct in society on the basis of some meaningfulnorms.

Thus, the idea of justice assumes (even as anideal to which it follows to aim) providing, from oneside, to equality of all of individuals in realization ofthem inalienable rights, and, from other side, possibilities of social self-realization each without aloss for other members of society and proportion of public estimations and requital for this self-realization. Confession of inalienable rights for a man


10/58



10

statul ca instituţie politică şi legală de societate,declarându-l crearea voinţei poporului. Din punctde vedere moral al acestei perioade, prioritatea justiţiei înseamnă următoarele: valoarea legiimorale nu constă în faptul că este instrumentală în

realizarea unui scop sau întruchiparea unor aspiraţiide viaţă care sunt considerate binecuvântate.Contrar, reprezintă un scop în sine, care este dattuturor celorlalte ţeluri şi este relevant în relaţie cu principiile reglementare. În opinia lui Kant, prioritatea justiţiei într-o relaţie morală este posibilă (şi necesar ă) prin prioritatea fundamentelor sale.Justiţia este mai mult decât una a valorilor, elenăscându-se în mod independent.

Printre teoreticienii ultimelor decenii careau examinat această problemă, John Rawles a

propus un model de înţelegere a justiţiei ca ocategorie politică şi socială, dar nu formal legală.Dintre toate instituţiile sistemului politic şi social, justiţia ocupă un loc prioritar şi reprezintă în sine ovaloare absolută. Justiţia este o importantă problemă filosofică şi publică, care are o valoarespecială pentru filosofia şi teoria statului şidreptului. Justiţia este un ideal al vieţii societăţii şi, prin urmare, statul şi dreptul sunt păr ţile salecomponente. Un aspect important al problemei justiţiei este acela al funcţionării normale ainstituţiilor democratice.

allowed considerably to extend the sphere of action of justice and successfully to develop the mechanisms ofits realization.

The publicly-convectional understanding of justice becomes firmly established in New time, that

foremost appeared in the theories of publicagreement. The theories of public agreement separatethe state as political and legal institute from society,declare him creations of will of people. From point ofmoral grounds of this period priority of justice meansthe following: the value of moral law consists not inthat he is instrumental in achievement of some purpose or embodiment in life of some aspirationswhich are considered blessing. Opposite, he is a purpose in itself, which is given to all of other aimsand comes forward in relation to them regulative

principle. From the Kant point of view, priority of justice in a moral relation is possible (and necessary)through priority of its grounds. Justice - it somethinggreater, than simply one of values, as its principleshatch independently.

From the theorists of the last decades whichexamined this problem, most popularity John Rawlz purchased: a model is his understanding of justice as acategory political and social, but not formal legal.From all of aims of institutes of the political and legalsystem of society justice occupies a priority place andshows by itself an absolute value which can not be brought to the victim presentation of its efficiency.Justice is a major philosophical and public problemwhich has the special value for philosophy and theoryof the state and right. Justice is an ideal of life ofsociety, and, consequently the state and right as hiscomponent parts. A wide consent on the question of justice is one of normal operating of democraticinstitutes’ conditions.

Interven ţ ii: Interventions:„Ecologizarea şi ecologo-politizarea diferitelor

niveluri ale societăţii sunt garanţia dezvoltării desucces a societăţii civilizate în noile stateindependente”

“Ecologization and Ecologo-politization of

Different Strata of Society is the Guarantee ofSuccessful Development of Civilized Society inNewly Independent Countries”

Telman Zeynalov, Centrul Naţional de Previziuneîn domeniul Mediului, Baku, Azerbaijan

Telman Zeynalov, National Center of EnvironmentalForecasting, Baku, Azerbaijan


11/58



11

Dezvoltarea democratizării în noile stateindependente, în spiritul bunei vecinătăţi, depindeîn totalitate de ecologizarea tuturor nivelurilorsocietăţii. Efectuarea periodică a reformelor rapideşi terapia de şoc în energie şi în alte domenii, f ăr ă a

lua în considerare poziţia reală socială şi ecologică a populaţiei din noile state independente rezultă înconsecinţe negative majore. Unele niveluri alesocietăţii devin excesiv de bogate, în dauna altora.Corupţia în straturile cele mai de sus ale structurilorstatului se dezvoltă rapid. Toţi factorii numiţi promovează distrugerea tineretului existent, asocietăţii civile care încă nu este suficient de puternică în noile state independente. Metodeleoferite de noi sunt capabile să ecologizeze şi să politizeze-ecologic toate straturile societăţii şi să

întărească sistemul democratic în noile stateindependente în dezvoltare, în spiritul buneivecinătăţi în spaţiul eurasiatic.

Development of democratization in the newlyindependent states, in spirit of good neighbourliness,completely depends on ecologization of all strata ofsociety. Periodic carrying out of rash reforms and ashock therapy in energy and other spheres, without

taking into account real social and ecological positionof the population in the newly independent statesresults in big negative consequences. One layers ofsociety excessively grow rich on account of others.The corruption in the supreme layers of statestructures develops rapidly. All worded factors promote destruction of existing young, yet not strongenough civil society in the newly independent states.The methods offered by us are capable ecologize andecologo-politize all strata of society and to strengthendemocratic system in developing newly independent

states in spirit of good neighbourliness in the Eurasianspace.

“Serviciile publice comunitare de evidenţă apersoanelor în pragul europenizării ”

“Community Public Services for People Registryfacing Europeanization”

Renata - Mihaela Marin, Direcţia locală deevidenţă a persoanelor, Iaşi, România

Renata - Mihaela Marin, Local Direction for PeopleRegistry, Iaşi, Romania

Integrarea României în UniuneaEuropeană a fost „un pas mic pentru UniuneaEuropeană, dar un pas uriaş pentru România”.Afost un pas uriaş deoarece a fost necesar să „sărim”

peste 40 de ani de sistem comunist şi să întrunimcondiţiile unei democraţii autentice.Acest pas a impus în principal

armonizarea atât a cadrului legislativ şi instituţionalromânesc cu cel al Uniunii Europene cât şireformarea tuturor sistemelor din România. Încadrul reformei administraţiei publice centrale şilocale din România în baza cerinţelor UniuniiEuropene au fost adoptate o serie de măsuri care auavut ca obiectiv demilitarizarea şi reorganizareaactivităţii de evidenţă a persoanelor în subordineaadministraţiei publice locale prin crearea Serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

Astfel, prin Ordonanţa de Guvern nr.84/2001 au fost înfiinţate în subordinea consiliilorlocale, consiliilor judeţene, consiliilor de sector şi aConsiliului General al Municipiului Bucureştiservicii publice locale de evidenţă a persoanelor prin reorganizarea serviciilor de evidenţă a

The integration of Romania in the European Unionwas „a small step for European Union, but a huge onefor Romania”. It was a huge because we had to„jump” over 40 years of communist system till an

authentic democracy system.This step asked mainly for harmonization ofthe Romanian legislative and institutional system withthat existing in the European Union but also for areform of all the Romanian systems. The reform ofthe Romanian local and central public administrationsystem adopted a series of measures fordemilitarization and reorganization of citizens’evidence activity in the local public administrationsubordination as Local Public Services for CitizensEvidence.

So through the Governmental Decree 84/2001were set up local public services for citizens evidencesubordinated to the local, county, department andBucharest General council base don thereorganization of the citizens evidence and civilregisters services. From juridical point of view, theseservices are a special „presence” on local publicservices „market” in Romania deserving a short


12/58



12

persoanelor şi a serviciilor de stare civilă. Din punct de vedere juridic, aceste servicii sunt o prezenţă inedită pe piaţa serviciilor publice deinteres local din România, ceea ce justifică o scurtă incursiune în procesul de organizare şi funcţionare

al acestora.

overview of their organizational and functional process.

“Etica în administraţia publică-cerinţă pentrurealizarea unei administraţii publice specifice

secolului XXI ”

“Ethics in Public Administration – Conditions forAchieving a Public Administration in the 21st

Century”Teodor Dragoş Troanţă Rebeles, SNSPA,

Bucureşti, România Teodor Dragoş Troanţă Rebeles, SNSPA,

Bucharest, RomaniaSpaţiul Administrativ European, spaţiu caracterizatde existenţa unor principii comune (încredere, previzibilitate; deschidere şi transparenţă;responsabilitate; eficienţă şi eficacitate), trebuie să fie un spaţiu în care aceste principii sunt întâlnite în

practica administrativă de zi cu zi a StatelorMembre trebuie să fie un spaţiu care promovează un comportament etic şi integru atât în interiorulstructurilor administrative cât şi în relaţiile dintreadministraţie şi cetăţenii.Din considerente ce ţin de importanţa promovăriiunui spaţiu administrativ european în care valorilefundamentale sunt respectate, această lucrare aduceîn discuţie aspecte noi specifice domeniului nostrude activitate, urmărind în principal să prezinteimportanţa şi efectele în cazul dezvoltării unui

spaţiu public - etic şi integru prin promovarea în principal a eticii în administraţia publică.Lucrarea va dezvolta noi concepte promovate pe plan internaţional ca de exemplu - etica înadministraţia publică, management etic, leadershipetic, standarde şi comportament etic şi deasemenea va încerca să proiecteze câteva dintrecaracteristicile şi principiile pe care un nou tip deadministraţie publică specifică sec. XXI, modernă,eficientă, capabilă să respecte şi să promovezeinteresele şi drepturile cetăţenilor.

The European Administrative Space characterized bythe existence of common principles must be a publicspace that respects principles like lawfulness,openness, transparency, efficiency and effectivenessin the daily administrative practice of the Member

States and also it must be promoting an ethical andfair conduct inside the administrative structures and inthe relations between public administration andcitizens.Regarding considerations that may promote aEuropean Administrative Space in which thefundamental values are respected, this paper willdiscuss new aspects specific to our field of study, presenting the importance and the effects related tothe development of an ethic and fair public space by promoting ethics in public administration.

The paper will develop new concepts promoted atinternational level as - ethics in public administration,ethical management and leadership, ethical standardsand conduct and also it will try to project some of thecharacteristics and principles of a new type of publicadministration specific to the 21st century, modern,efficient, capable to respect and promote citizensinterests and rights.

“Coordonate etice în administraţia public

ă din

România după integrarea în UE” “Ethical Coordinates for the Romanian Public

Administration after the EU accession”Adela Voicu, Universitatea “Spiru Haret”,

Constanţa, România Adela Voicu, “Spiru Haret” University, Constanţa,

Romania(0). Ca stat de drept, în baza consensului politic,România a realizat armonizarea administraţiei publice cu Directivele U.E. prin implementarea

(0). As any state of law, on the basis of politicalconsensus, Romania achieved the harmonization of its public administration with the EU Directives, by


13/58



13

unui sistem de de reforme şi strategii specifice.(1). Strategiile reformei în administraţie includadoptarea de noi reglementări legale privindstatutul funcţionarilor publici având drept obiective profesionalizarea acestora, prevenirea corupţiei şi

descentralizarea activităţii instituţiilor publice.(2.0.) Codul de conduită a funcţionarilor publici(Legea nr.7/2004) asigur ă respectarea valorilor şi principiilor constituţionale şi etice în activităţile publice.(2.1.) Etica profesională în administraţia publică implică armonizarea valorilor şi normelorinstituţionale cu cele morale individuale alefuncţionarilor publici.(2.2.) Principiile Codului de conduită afuncţionarilor publici din România reflectă

caracterul european al legislaţiei române.(3.0.) Restructurarea principiilor etice în actul deguvernare implică o abordare complexă la nivelulautorităţii întrucât aceste principii obiective trebuieasumate şi aplicate în practică de către factoruluman, ceea ce determină un grad de relativsubiectivism şi creează potenţiale disfuncţionalităţiîn ceea ce priveşte coordonarea şi controlulactivităţii instituţionale (Fukuzama, 2004).(3.1.) În prezent, contribuţia eticii ca ştiinţă la profesionalizarea şi eficienţa instituţională înadministraţia publică este evidentă, rezultatele uneicercetări desf ăşurate de noi pe un eşantionreprezentativ de funcţionari publici dinadministraţia publică locală fiind un argument înacest sens.

implementing a system of specific reforms andstrategies.(1). The strategies of reform in administration includethe adopting of new legal regulations regarding thestatute of the public servants, having as objectives

their professionalization, the prevention of corruptionand decentralization of the activity of the publicinstitutions.(2.0.). The Code of conduct of the public servants(Law no. 7/2004) ensures the observance of theconstitutional values and principles and ethics in public activities.(2.1.). The professional ethics in public administrationimplies harmonizing of the institutional values andnorms with the individual moral ones of the publicservants.

(2.2.). The principles of the Code of conduct of the public servants in Romania reflect the Europeancharacter of the Romanian legislation.(3.0.). The restructuring of the ethic principles in thegovernment act implies a complex approach at thelevel of authority, since these objective principlesmust be assumed and applied into practice by thehuman factor, which determines a degree of relativesubjectivism and creates potential irregularities withrespect to the coordination and control of theinstitutional activity (Fukuyama, 2004).(3.1.). In present, the contribution of ethics in the professionalization and institutional efficiency in public administration is obvious, the results of aresearch we developed on a representative sample of public servants in the local public administration being an argument in this sense.

“Funcţionarul vamal român-funcţionar publiceuropean ”

“The Romanian Custom Officer – European CivilServant”

Florin Tudor, Universitatea “Dunărea de Jos”,Galaţi, România

Florin Tudor, “Dunărea de Jos” University, Galaţi,Romania

Intervenind în primele linii, serviciilevamale veghează la execuţia politicilor comunitareîn majoritatea domeniilor legate de comer ţulinternaţional.

Serviciile vamale fac cu greu faţă astăzidificilei sarcini de a gestiona un evantai tot mailărgit de atribuţii şi unui număr ridicat alcontroalelor comunitare într-un mediu al căruivolum, rapiditatea schimburilor internaţionale, nu

Working in the first lines, the customsservices watch out for the execution of theCommunity policies in most fields related to theinternational trade.

The customs services cope with difficulty withthe task of administering an increasingly larger rangeof tasks and a high number of communitarian controlsin an environment whose volume, the rapidity ofinternational exchanges, does not cease growing.


14/58



14

încetează să crească.Din perspectiva ader ării la Uniunea

Europeană, serviciile vamale din România participă la punerea în practică a regulilor comunitarereferitoare la schimburile exterioare, nu numai în

ceea ce priveşte aplicarea drepturilor vamale şicomerciale, dar de asemenea şi în ceea ce priveşte protecţia mediului sau consumatorului, lupta contradumpingului sau măsuri aplicabile bunurilorculturale şi produselor agricole.

Recrutarea funcţionarilor vamali înRomânia se face prin concurs organizat în limitafuncţiilor vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. În structuravamală sunt astfel încadraţi funcţionari de diferiteorientări profesionale, dar f ăr ă o pregătire

prealabilă specifică acestui domeniu complex deactivitate.Administraţiile vamale europene dezvoltă

programe de training funcţie de tipul de activitate şide gradul agentului vamal vizat. Există responsabilitate în programele de training care au înatenţie o tematică atent definită, un conţinutcuprinzător dar concis al prelegerilor, teme pentrudizertaţie.

Toate acestea sunt valori către care tindemşi care ne situează în urma programelor de pregătire profesională atent selecţionate, cu pedagogi bine pregătiţi, din ţările membre ale UE.

From the perspective of the accession into theEuropean Union, the customs services in Romania participate to applying the Community rulesregarding outer exchanges, not only with respect toapplying the customs and commercial laws, but also

as far as the environmental or customer protection,the fight against dumping or measures applicable tocultural assets and agricultural products areconcerned.

Recruiting of customs officers in Romania isdone through competition, organized within the limitof the free positions established annually for this purpose by the schedule for occupying publicfunctions. In the customs structure there are, thus,employed officers with different professionalorientations, but without a prior training specific for

this complex activity field.The European customs administrationsdevelop training programs, depending on the type ofactivity and rank of the customs agent in question.There is responsibility in the training programs thatfocus on a carefully defined subject field, acomprehensive but concise content of the lectures,dissertation paper.

All these are values towards which we aimand which locate us after carefully selected professional training programs, with well-preparedteachers, from the EU Member States.

“Benchmarking-ul în UE, cunoaşterea şiutilizarea lui în România”

“The Benchmarking in EU and its Knowledge andPractice in Romania”

Alexandra Cristescu, SNSPA, Bucureşti, România Alexandra Cristescu, SNSPA, Bucharest, Romania

Lucrarea prezintă conceptul de benchmarking şievoluţia acestuia de la analiza produselorconcurenţiale la benchmarking-ul concurenţialrealizat prima oar ă de către Rank Xerox, la benchmarking.-ul de proces din anii ‘80 până la celglobal în care sunt incluse şi analizate diferenţele

culturale dintre companii la nivel mondial.Benchmarking-ul este o tehnică specifică managementului calităţii. Ea constă în evaluareaaprofundată şi analizarea în detaliu a procedurilor şirezultatelor unei anumite organizaţii considerată careferenţial în scopul adoptării „bunelor practici” aleacesteia şi al obţinerii unor rezultate la fel de bune

The paper presents the concept of“benchmarking” and its evolution, starting with theanalyze of the competing products to the competitor benchmarking, achieved for the first time by RankXerox, to the process benchmarking from the 80s andto the global benchmarking which includes analyses

about the cultural differences between companies atworld level.Benchmarking is a specific technique of

quality management. This technique consists of a profound evaluation and detailed analyse on the procedures and results of a certain organizationconsidered as a reference with the goal of adopting its


15/58



15

de către organizaţiile care efectuează benchmarking-ul. Este un proces de măsurarecontinuă şi sistematică a activităţilor uneiorganizaţii cu organizaţiile cele mai performante înlume în vederea obţinerii informaţiilor care vor

ajuta organizaţia să întreprindă măsuri pentruîmbunătăţirea performanţei.În lucrare mai sunt prezentate şi cele 4 faze ale procesului şi anume: planificarea, strângereainformaţiilor, analiza datelor şi adaptarearezultatelor împreună cu etapele pe care le conţinefiecare fază.În ultima parte, a lucr ării este prezentat acestconcept la nivelul Uniunii Europene cu iniţiativele,grupurile şi instituţiile create în aceste domeniu precum şi evoluţia şi necesitatea lui în România.

“good practices” and achieving the same results forthe companies that achieve the benchmarking. It is a process of continuing and systematic measurement ofthe activities of an organization related to the mostcompetitive organizations in the world, with the goal

of achieving information able to help the organizationto undertake measures for the improving ofcompetitiveness.

In the paper there are also presented the four phases of the process: planning, gathering theinformation, data analysis, and adjusting the resultsand the stages contained in each phase.

The final part of the paper presents thisconcept at the European Union’s level, the initiatives,the groups and the institutions created in this field aswell as its evolution and its necessity in Romania.

SESIUNEA PLENAR Ă 2: PLENARY SESSION 2:“ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ALEIMPACTULUI EUROPENIZĂRII ASUPRA

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE” (Prima parte)

„INTERDISCIPLINARY APPROACHES OFTHE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON

PUBLIC ADMINISTRATION” (Part 1)”

Prezent ări: Paper presentations:“Europenizarea – noi provocări la nivelul

managerial al sectorului public. Studiu de cazdanez”

“Europeanization – New Challenges to theManagement Level in the Public Sector. A Danish

Case Study”Palle Damkajer, PD Consult, Aalborg, Danemarca Palle Damkajer, PD Consult, Aalborg, Denmark

Danemarca în schimbare – situaţia în 2007În discursul pe care l-am ţinut la seminarul„Transparenţă şi participare. Pentru o guvernaremai aproape de cetăţean” din decembie 2005(Bucureşti) am vorbit despre faptul că sectorul public danez urma să fie restructurat în 2006, astfelîncât actualele 14 districte vor fi înlocuite cu 5regiuni şi cele 271 de municipalităţi vor fi înlocuitecu 98 municipalităţi noi. La începutul anului 2007în Danemarca a avut loc cel mai mare proces detransformare a sectorului public. Noua structur ă

funcţionează în prezent, iar guvernele noilor regiunişi municipalităţi sunt deja în funcţie. Este evidentfaptul că un astfel de proces de transformare va fi omare provocare pentru cei ce lucrează în sectorul public – şi nu una f ăr ă probleme.Unul din lucrurile ce a devenit vizibil este că omare parte a managerilor din sectorul public nu are

The changing Denmark – status 2007In my speech at the seminar “Transparency andParticipation: Making Governance more Citizen –Friendly” in December 2005 in Bucharest I spokeabout the fact that the Danish public sector would berestructured in 2006 so that the present 14 countieswould be replaced by 5 regions and the present 271municipalities would be replaced by 98 newmunicipalities. At the beginning of 2007 Denmarkhas passed the biggest transformation process ever inthe public sector. The new structure is now working

and the governments for the new regions andmunicipalities have been appointed. It is obvious thatsuch a transformation process will be a big challengefor the people working in the public sector and notunproblematic.One of the things that have become visible is that agreat part of the managers in the public sector lack the


16/58



16

competenţele manageriale necesare în noilestructuri. Cel puţin în municipalităţi, unităţileconsiderabil mari pun presiuni serioase asupramanagerilor cu privire la diverse probleme atâtnaţionale, cât şi internaţionale.

UE şi municipalităţile – o influenţă europeană mai mareMulte din iniţiativele UE vor influenţa muncazilnică din cadrul municipalităţilor. Există două motive în acest sens. În primul rând,municipalităţile daneze au mai multeresponsabilităţi şi vor trebui să abordeze şi altesectoare precum sănătatea, piaţa muncii, educaţiaş.a.În al doilea rând, instituţiile UE (Comisia şiParlamentul) au început să îşi îndrepte atenţia şi

spre sectoare în care înainte decidea doar statulnaţiune. În următorii ani, instituţiile UE vor să creeze condiţii mai omogene în ţările UE, pentru caacestea să fie mai competitive în raport cu SUA,China, India ş.a.Multe dintre domeniile politice asupra cărora UE seconcentrează pot fi găsite în portofoliul de sarcini almunicipalităţilor. Exemple ar fi: piaţa muncii,mediu, politicile sociale şi educaţia. Aşadar,municipalitaăţile sunt cele care vor trebui să implementeze atât legislaţia UE, cât şi iniţiativelecare vin prin aşa-zisa metodă deschisă decoordonare, în care statele membre îşi stabilescţinte comune pentru a fi implementate într-o ţar ă.Aceste solicitări cad în sarcina politicienilor şi afuncţionarilor publici, care trebuie să ştie cum UEinfluenţează municipalităţile şi cum municipalităţile pot influenţa cooperarea UE astfel încât deciziile să fie armonizate cu munca zilnică din cadrulmunicipalităţilor. Astfel, ar putea fi interesant să observăm diversele abordări ale europenizării, carealcătuiesc fundalul proceselor şi influenţa pe care oau asupra „comportamentului” din cadrulmunicipalităţilor.3 abordări ale europenizării

1. O abordare bazată pe cerere, în care UEadresează directive şi regulamente careTREBUIE să fie urmate de către fiecareţar ă. Un exemplu în acest sens este cel alnegocierilor pe care noile state membre

management competences needed in the newstructure. Not least in the municipalities theconsiderably bigger units put heavier demands on themanagers as regards both national and internationalmatters.

EU and the municipalities – a bigger influencefrom EuropeMany of the initiatives taken in the EU will influencethe daily work in the municipalities. This is primarilydue to two things. Firstly the Danish municipalitieshave got more responsibilities and will have to dealwith new areas in e.g. health, labour market,education etc.Secondly the EU institutions (The Commission andthe Parliament) have begun to focus on areas where itearlier only was the nation state that could decide.

These years EU’s institutions want to create morehomogeneous conditions in the EU countries so thatthey will be more competitive in relation to USA,China, India etc.Many of the politic fields that the EU focuses on can be found in the portfolio of tasks in themunicipalities. Examples are labour market,environment, social politics and education. It is thusthe municipalities that will have to implement the EUlegislation as well as the initiatives that come fromthe so-called open coordination method where themember states set up common goals to beimplemented in the single country.This puts heavy demands on the politicians and thecivil servants who need to know how the EUinfluences the municipalities and not least how themunicipalities can influence the EU-cooperation in away where the decisions are in harmony with theeveryday work in the municipalities. Therefore, itmight be interesting to look at the differentapproaches to Europeanization that form the background of the processes and their influence onthe “behaviour” in the municipalities.3 approaches to Europeanization

1. A demand based approach, where EUaddresses directives and regulations that thesingle country MUST follow. An example ofthis is the negotiations that the new memberstates have been going through where theyhave been forced to accept the EU Charter.


17/58



17

le-au purtat şi în care au fost for ţate să accepte Carta UE. ( „Legea grea”)

2. O abordare bazată pe idee, în care nu există cereri, ci doar o înţelegere comună întrestatele membre cu privire la corectitudinea

unei anumite organizări sau conduită a uneisarcini. Bineînţeles că aceasta nu înseamnă că metoda este cea „corectă”, ci doar că există un consens cu privire la ea. („Legea blândă”)

3. O abordare economică ascendentă, în caremembrii crează indirect, prin structuri şistimulente economice de la UE, doritaeuropenizare, f ăr ă a face în mod directregulamente detaliate sau cereri. („Legea benevolă”)

Ultima - abordarea de jos în sus – este probabil ceamai puţin cunoscută, însă în practică ea este ceamai importantă, deoarece, în acest model,funcţionarii publici şi politicienii locali dezvoltă soluţii adecvate armonizate cu societateaînconjur ătoare, influenţată indirect de UE. Estenevoie astfel de manageri inovatori şi cu orientăriinternaţionale într-o măsur ă mult mai mare decâtcea de până acum din Danemarca. Este o problemă amplu dezbătută la ora actuală în Danemarca!

(“Hard law”)2. An idea based approach, where there are no

demands but a common understanding in themember states that a certain organisation orconduct of a task will be the correct one. Of

course this does not imply that this is the“right” method, but that there is a jointconsensus about the method. (“Soft law”)

3. An economy based bottom-up approach,where the members via structures andeconomic incentives from the EU indirectlycreate the desired Europeanization withoutdirectly making detailed regulations ordemands. (“Voluntary law”)

The last one – the bottom-up approach – is maybe theleast known but in practice the most important one

because in this model the civil servants and the local politicians develop appropriate solutions in harmonywith the surrounding society indirectly influenced bythe EU. This requires innovative and internationallyoriented managers to a far higher degree than seen before in Denmark. A problem very much in focus inDenmark for the time being!

“Clauza socială în relaţiile comerciale ale

statelor membre ale Uniunii Europene”

“The Social Clause in the Commercial Relations of

the EU Member States”Andrei Popescu, SNSPA, Bucureşti, România Andrei Popescu, SNSPA, Bucharest, Romania Problema clauzei sociale a fost abordată în cadrulAcordului general pentru Tarife şi Comer ţ (GATT)şi, ulterior, Organizaţia Mondială a Comer ţului(OMC) discuţiile au fost ample şi nu s-au soldat cuvreun rezultat concret. În esenţă, se intenţiona ca înacordurile de comer ţ să se introducă o clauză (socială) care să condiţioneze derularea unor acte decomer ţ de respectarea normelor minime prescrise deOrganizaţia Internaţională a Muncii. Problema a fost

declanşată de faptul că unele ţări în curs dedezvoltare se suspectau reciproc de nerespectareanormelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii,creându-şi un avantaj determinant pentru vânzarea produselor lor, finanţându-şi astfel dezvoltareaeconomică prin limitarea drepturilor lucr ătorilor.

Rezistenţa politică la implementarea unei asemenea

The social clause issue was approached within theGeneral Agreement on Tariffs and Trade and,subsequently, extensive talks but with no actual resultook place in the World Trade Organisation. Basically,he intention was to introduce in the trade agreements a

(social) clause guaranteeing that the commercialactivity would be carried out while observing the

inimum standards prescribed by the InternationalLabour Organisation. This problem occurred because

certain developing countries suspected each other ofon-complying with the standards of the InternationalLabour Organisation, this way benefiting from adecisive advantage when selling their products andfinancing their economic development at the expenseand in detriment of their workers’ rights.The political resistance to the implementation of such


18/58



18

clauze şi problemele tehnice au determinat, întretimp, ţări ca SUA sau organizaţii regionale caUniunea Europeană să adopte „soluţii de rezervă”.Astfel, SUA a introdus în relaţiile sale cu ţările dinzona Caraibe şi, ulterior, cu ţările andine şi africane

clauze prin care acestea se angajau la respectareadrepturilor minime ale lucrătorilor. ExemplulSUA a fost urmat şi de Canada.Uniunea Europeană, pe de altă parte, prin

acordurile sale de comer ţ cu ţările din Africa,Caraibe şi Pacific a condiţionat relaţiile comerciale preferenţiale de respectarea drepturilor şi libertăţilorfundamentale ale omului, inclusiv drepturile socialefundamentale şi existenţa statului de drept.

Organizaţia Internaţională a Muncii la rândul ei, pentru a r ăspunde acestei probleme, a adoptat

Declaraţia din 1998 relativă la libertăţile şi drepturilen muncă, document care reprezintă în fapt poziţiaOIM relativă la clauza socială.Discuţia legată de clauza socială în relaţiile

comerciale dintre state rămâne însă deschisă inclusiv unei abordări teoretice.

a clause and the technical problems made countriessuch as the United States of America or regionalorganisations like the European Union to adopt„backup plans”. Thus, the United States introduced inits relations with Caribbean countries and, later on,

ith Andine and African countries clauses stipulatinghat those countries should commit themselves torespect the workers’ minimum rights. The UnitedStates example was followed by Canada.On the other hand, the European Union concludedrade agreements with African, Caribbean and Pacific

countries, providing for preferential commercialelations on the condition that those countries shouldespect human rights and fundamental freedoms,

including the fundamental social rights and the state oflaw. As an answer to this question, the International

Labour Organisation adopted the 1998 Declaration onfundamental principles and rights at work, a documenthich actually reflects the ILO standpoint relating to

he social clause.The debate concerning the social clause in therade relations between the states is still open even

for a theoretical approach.„Europenizarea finanţelor publice naţionale” “Europeanization of National Public Finances”

Nico Groenendijk , Universitatea Twente, Twente,Olanda

Nico Groenendijk , University of Twente, Twente,The Netherlands

Administraţiile publice ale statelor membre UE nu

mai sunt sisteme naţionale închise. Ele sunt tot maimult influenţate de ceea ce se întâmplă la nivelinternaţional. Ceea ce este valabil pentruadministraţiile publice în general, este valabil şi pentru sistemele naţionale de finanţe publice.Prezenta lucrare se ocupă de impactul europenizăriiasupra acestor sisteme naţionale ale finanţelor publice. Ea îşi propune să prezinte pe largfenomenul multilateral al europenizării pentru oanumită parte a administraţiei publice. Astfel,lucrarea are o structur ă predominant descriptivă.

Lucrarea este structurată după cum urmează. Însecţiunea a doua este prezentată pe scurt literaturacu privire la europenizare. Pornind de la definiţiileanterioare, definim europenizarea ca set de procese prin care tr ăsăturile europene comune suntdiseminate prin sistemul de guvernare european,structurat pe mai multe niveluri. În această privinţă,

The public administrations of EU member states are

no longer closed national systems. Increasingly theyare influenced by what is happening on theinternational level. What goes for publicadministrations at large also goes for national publicfinancial systems. This paper deals with the impact ofEuropeanization on these national public financialsystems. It aims at broadly outlining (“mapping”) themany-sided phenomenon of Europeanization for a particular part of public administration. As such the paper is of a predominantly descriptive nature.

The paper is structured as follows. In section two a brief overview is given of the literature onEuropeanization. Building on earlier definitions wedefine Europeanization as a set of processes throughwhich common European features spread through theEuropean multi-level governance system. In thatregard it is useful to –analytically- distinguish


19/58



19

este util să facem o distincţie – analitică – între trei procese de europenizare. În primul rând, este procesul de jos în sus, prin care administraţia şiguvernarea UE se realizează şi sunt influenţate detradiţiile şi practicile naţionale. În al doilea rând,

există un proces de sus în jos, prin care UE (caorgan administrativ cu diferite moduri deguvernare) influenţează administraţiile naţionale,regionale şi locale. În al treilea rând, există procesulorizontal prin care administraţiile şi guvernarea(naţionale) au un impact reciproc, în parte carezultat al imitaţiei într-un context al competiţieidintre sisteme, în parte ca rezultat al învăţării şitransferului de politici.În secţiunea a treia, sunt descrise pe scurt principalele elemente ale sistemelor naţionale de

finanţe publice. Cele cinci elemente principale privesc puterea de impozitare, aspectele procesului bugetar public, administrarea fiscală, politica şidisciplina fiscală şi (des)centralizarea fiscală încadrul statelor naţiune.Secţiunile 4, 5 şi 6 se concentrează asupra proceselor de europenizare care au un impactasupra acestor cinci elemente principale.Secţiunea a şaptea conţine concluziile.

between three sub-processes of Europeanization. Firstthere is the bottom-up process by which EUadministration and governance is realised andinfluenced by national traditions and practices.Secondly, there is the top-down process by which the

EU (as an administrative body with its various modesof governance) influences national, regional and localadministrations. Thirdly, there is the horizontal process by which (national) administrations andgovernance have an impact on one another, partly as aresult of mimicry within a context of systemscompetition, partly as a result of policy learning and policy transfer.In section three the main elements of national publicfinancial systems are briefly described. The five mainelements concern the power to tax, issues of public

budgeting, fiscal administration, fiscal policy &discipline, and fiscal (de)centralization within nationstates.Sections four, five and six focus on the respectiveEuropeanization sub-processes that have an impact onthese five main elements.Section seven concludes.

“Reforma administraţiei publice înRepublica Moldova

în contextul integrării europene”

„Public Administration Reform in Republic ofMoldova in European Integration Context”

Tatiana Şaptefraţi, Academia de AdministraţiePublică, Chişinău, Republica Moldova

Tatiana Şaptefraţi, Academy of PublicAdministration, Chişinău, Republic of Moldova

Dorinţa Republicii Moldova de a devenimembr ă UE atribuie noi sarcini sistemuluiadministraţiei publice. Astfel, nu numai reformasectorului public a devenit o prioritate, ci şiînfiinţarea unui nou sistem al administraţiei publice, modern, responsabil, previzibil şitransparent – un sistem care să nu poată fi atins decorupţie – constituie de asemenea o prioritate.

Acest sistem va putea consolida proceseledemocratice din ţara noastr ă. De asemenea, el va fiimpar ţial şi eliberat de orice ingerinţă a politiculuişi va funcţiona pe baza unei avansate practicieuropene. Strategia de reformă a administraţiei publice se concentrează în primul rând asupra perfecţionării guvernării politice şi economice,

Republic of Moldova’s desire of becoming anEU member assigns new tasks to the publicadministration system. Thus, not only the publicsector reform became a priority, but the establishmentof a new, modern, accountable, predictable andtransparent public administration system - a systemwhich cannot be touched by the corruption - is a priority as well. This system will be able to

consolidate the democratic processes in our country.It will also be impartial and freed from any politicalinterference, and which will function on advancedEuropean practice basis. The public administrationreform strategy is primarily focused on: improvementof political and economic governance, private sectordevelopment, the re-establishment of the public


20/58



20

dezvoltării sectorului privat, restabilirii roluluiadministraţiei publice, pentru a se asigura oadministraţie eficace.

Principiile de bază ale reformei administraţiei publice sunt următoarele:

-

definirea clar ă a rolului şi funcţiilor de bază ale autorităţilor administraţiei publice;- consolidarea proceselor de descentralizare

fiscală şi administrativă;- managementul eficace al resurselor, pentru

a se evita paralelismul şi suprapunereafuncţiilor în sistemul administraţiei publice, precum şi între sectorul public şi cel privat;

- utilizarea raţională a resurselor financiare şi perfecţionarea managementului acestora prin atribuirea lor către zonele prioritare;

-

abordarea unică a elementelor reformeifuncţionale, structurale şi organizaţionale aautorităţilor administraţiei publice;

- înfiinţarea unui sistem de salarizare care să permită recrutarea şi dezvoltarea topmanagementului şi a unui personal cu înaltă calificare;

- delimitarea funcţiilor politice de celeadministrative în cadrul sistemuluiadministraţiei publice;

- armonizarea standardelor administraţiei publice cu cele ale UE.

Obiectivul integr ării europene, ca principală prioritate politică, este promovat de GuvernulRepublicii Moldova prin implementarea Planuluide Acţiune „Uniunea Europenă – RepublicaMoldova”, precum şi prin Planul Naţional deImplementare a Programului, care se bazează pe politicile de integrare. Astfel, procesele de integrareeuropeană vor domina agenda optimizăriiinstituţionale şi funcţionale a structuriloradministraţiei în următorii 7 – 10 ani.

Pentru construirea unui sistem modern aladministraţiei publice în Republica Moldova,cunoaşterea sistemelor str ăine este absolutnecesar ă. Astfel, ar trebui să se pună accent în primul rând pe studierea experienţei vecinilornoştri, în special a României, o ţar ă cu care avemmulte lucruri în comun.

administration role, in order to ensure effectiveadministration.

These are basic principles of the publicadministration reform:

- clear definition of the basic role and functions

of public administration authorities;- consolidation of the fiscal and administrativede-centralization processes;

- effective resource management, in order toavoid parallelism and overlapping of functionsin the public administration system, as well as between the public and private sector.

- rational use of financial resources andimprovement of their management b

85486213-Impactul-Europenizarii-Asupra-Adm-Pub.pdf

Documents

Transcript of 85486213-Impactul-Europenizarii-Asupra-Adm-Pub.pdf