PROIECT STATISTICA

1

CUPRINS

1. Definirea temei de cercetare ;

2. Stabilirea populaţiei cercetate şi a teritoriului în care se desfăşoară ancheta ;

3. Alegerea tipului de cercetare ;

4. Prezentarea ipotezelor şi a obiectivelor cercetării ;

5. Stabilirea mărimii eşantionului şi a caracteristicilor acestuia ;

6. Pregătirea chestionarului şi a operaţiilor de interviu ;

7. Realizarea preanchetei şi selecţia operaţiilor de interviu;

8. Culegerea de date prin aplicarea chestionarului ;

9. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor ;

10. Concluzii .

2

2. PREZENTAREA IPOTEZELOR ŞI A OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Este foarte important pentru derularea oricărui studiu de piaţă să formulăm atât tema de cercetare cât şi ipotezele de lucru. Formularea ipotezelor se efectuează cu mare grijă; de calitatea lor depinzând, în mare măsură, succesul sau eşecul cercetărilor.

Condiţiile de care să se ţină seama la formularea ipotezelor sunt :

- verificarea – necesitatea de a se baza pe observarea faptelor reale ;

- specificitatea – posesia unui înalt conţinut informaţional ;

- conformitatea – conţinutul va tine cont de nivelul actual al cunoşterii ştiinţifice din domeniul respectiv .

Ţinând cont de actualele condiţii vom prezenta, în cele ce urmează, câteva ipoteze de cercetare :

- posibilitatea alocării unor sume mai mari de bani în scopul obţinerii unui standard mai ridicat de calitate pentru serviciile bancare ;

- aprecierile privind serviciile bancare oferite ;

- interesul pentru serviciile bancare manifestat de suceveni .

Plecând de la aceste ipoteze, au fost conturate obiectivele acestiu studiu, considerate a fi ipoteze de lucru care au drept punct de reper analiza şi prezentarea următoarelor aspecte concrete :

- cunoaşterea interesului pentru serviciile bancare în perioada actuală şi comparativ cu cea anterioară a anului 1990.

- Identificarea motivelor pentru care sucevenii au ales o anume bancă şi nu alta ;

- Identificarea surselor de informare folosite de suceveni pentru a alege alta bancă ;

- Identificarea motivelor pentru care sucevenii apelează la serviciile bancare ;

- Identificarea aspectelor pozitive şi negative remarcate de suceveni ;

- Identificarea atitudinii sucevenilor privind serviciile bancare oferite ;

- Cauze ce stau la baza nemulţumirii ;

3

- Aflarea soluţiilor care ar putea determina un impact favorabil asupra activităţilor bancare din municipiul Suceava ;

- Cunoaşterea modalităţilor de utilizare a bugetului .

Stabilirea mărimii eşantionului şi a caracteristicilor acestuia

Procedee de selecţie Cele mai întâlnite procedee sunt :

1. selecţia aleatoare ;2. selecţia dirijată sau subiectiv organizată ;3. selecţia mixtă .

1. SELECŢIA ALEATOARE sau întâmplătoare constituie modelul de bază utilizat pentru asigurarea reprezentativă. Ele se bazează pe principiul tragerii la sorţi şi exclud orice element subiectiv în formarea eşantionului.

2. În SELECŢIILE DIRIJATE , alegerea unităţii se face de către persoanele care culeg datele, iar datorită subiectivismului cercetat astfel de selecţii sunt mai rar utilizate în practică.

3. SELECŢIA MIXTĂ combină principiile selecţiei aleatoare cu cele ale selecţiei dirijate. În această situaţie se împarte colectivul în grupuri tipice după o anumită caracteristică şi apoi se extrag la întâmplare unităţi din fiecare grupă. Stabilirea eşantionului în selecţia aleatoare se realizează prin 3 procedee :

1. – procedeul tragerii la sorţi ;2. – procedeul cu număr întâmplător ;3. – procedeul selecţiei mecanice.

Dimensionarea eşantionului a însemnat luarea în considerare a sucevenilor din municipiul Suceava în anul 2004 .

În stabilirea mărimii eşantionului supus cercetării există o serie de factori de condiţionare precum gradul de omogenitate a colectivităţii după cum urmează :

- mărimea erorii de probabilitate ;- probabilitatea cu care se garantează rezultatul ;- timpul afectat culegerii datelor ;

4

- resursele financiare aferente cercetării.

Utilizând PROCEDEUL EŞANTIONĂRII ALEATOARE SIMPLE se va determina câţi suceveni vor fi intervievaţi.

Datorită materialelor financiare nu s-a putut mări valoarea eşantionului în scopul reducerii erorii de selecţie, motiv pentru care eroarea maximă admisă este de + - 5% a fost ţinta studiului, în scopul asigurării reprezentativităţii selecţiei efectuate. Considerând probabilitatea de garantare a rezultatului de 95% ( t = 1,96 ) pentru eroarea de 5%, valoarea eşantionului a fost determinat după formula :

n = t 2 p ( 1-p) = 3,8416 x 0,5 x (1-0,5) = 385 , unde ∆w2 0,0004

- n = mărimea eşantionului ;- t = coeficientul care corespunde probabilităţii cu care se garanteză

rezultatul ;- p = proporţia componentelor din eşantion care posedă

caracteristica cercetată ;- ∆w = eroarea limită acceptabilă (abaterea admisă) .

În segmentul bazat pe descrierea sucevenilor, atenţia a fost concentrată asupra persoanelor care apelează la serviciile bancare, realizându-se o structurare a eşantionului după sex, vârstă.

Locul : ______________ Data complectării :_________

Ora : ___________

5

CHESTIONAR

Stimate domn/doamnă, vă rugăm să ne sprijiniţi în realizarea unei cercetări privind activitatea bancară în municipiul Bucureşti, respunzând cu sinceritate la întrebările din acest chestionar.

1. Aţi apelat vreodată la o bancă ?

1. Da ;2. Nu ;0. NS / NR.

2. Care ?1. B.N.R. ;2. B.C.R. ;3. Bank Post ;4. Banca Transilvania ;5. Altele __________________ ;0. NS / NR.

3. De ce aţi ales această bancă :1. Prezintă siguranţă ;2. Rapiditate în realizarea serviciilor ;3. Comisioane foarte mici ;4. Dobânzi mari ;0. NS / NR.

4. Decizia aţi luat-o fiind îndrumat de :1. Un prieten ;2. Familia ;3. Singur ;0. NS / NR.

5. Apelaţi la o bancă pentru :1. A depune bani ;2. A face diferite plăţi ;3. Împrumuturi bancare ;4. Altele ;0. NS / NR.

6. Sunteţi mulţumit de serviciile care vi se oferă ?

6

1. Da ;2. Nu ;0. NS / NR.

7. Ce vă nemulţumeşte cel mai mult ?1. Comisioane mari ;2. Dobânzi mici ;3. Personal incompetent ;4. Altele ;0. NS / NR.

8. Aţi observat o “Discriminare” între d-voastră şi celelalte persoane care au apelat la serviciile bancare ?

1. Da ;2. Nu ;0. NS / NR.

9. Atitudinea personalului este :1. destinsă ;2. încordată ;0 .NS / NR.

10.Activitatea desfăşurată de instituţiile bancare este :1. Satisfăcătoare ;2. Nesatisfăcătoare ;3. Sub nivelul aşteptărilor ;0. NS / NR.

11.O parte din oferta de servicii bancare a trecut în proprietate particulară. Cum apreciaţi acest fapt ?

1. Este un fapt pozitiv care trebuie continuat ;2. Era mai bine înainte, când statul deţinea întreaga ofertă bancară ;0. NS / NR.

12.După efectuarea cheltuielilor lunare strict necesare va mai rămâne o sumă disponibilă din bugetul d-voastră ?

1. Da ;2. Nu ;0. NS / NR.

13.Daca „DA”, utilizaţi o parte pentru serviciile bancare ?1. Da ;2. Nu ;0. NS / NR.

14.Pentru serviciile bancare la un standard mai ridicat de calitate sunteţi dispus să cheltuiţi sume de bani suplimentare ?

1. Da ;

7

2. Nu ;0. NS / NR.

15.Ce anume trebuie să se facă pentru a fi mai mulţumiţi ?1. Rapiditate ;2. Personal competent ;3. Permanentă mulţumire de sine ( a personalului) ;4. Altele ;0. NS / NR.

16.Sexul ?1. Bărbătesc ;2. Femeiesc .

17.Vârsta d-voastră ?

Sub 20 ani

20 – 29 ani

30 – 39 ani

40 – 49 ani

50 – 59 ani

60 – 69 ani

Peste 70 ani

1 2 3 4 5 6 7

18. Câte persoane locuiesc în gospodărie ? ____________ persoane .

19.Ultima şcoala absolvită

8

1. Fără şcoală2. Sub 7 clase3. Şcoala Generală (7-8 clase)4. Treapta I de liceu5. Şcoala profesinală

6. Trepta I de liceu7. Şcoala de maiştri8. Şcoala postliceală9. Studii superioare 0. NS / NR

20.Ocupaţia

9

1. Muncitor 2. Tehnician, maistru3. Funcţionar (studii medii)4. Patron, întreprinzător5. Personal cu studii

superioare6. Şomer

7. Elev, student8. Casnică9. Pensionar10.Fără ocupaţie11.Alte situaţii (care?) ______0. NS/NR.

21.Situaţia familială :1. Celibatar ;2. Căsătorit fără copii ;3. Căsătorit cu copii ;4. Divorţat ;5. Văduv ;6. Alte situaţii (care?) _____7. NS/NR

22.Care este venitul lunar net în gospodăria dumneavoastră ?1. Mai mic de 200 lei ron2. Între 200 – 350 lei ron3. Între 350 – 500 lei ron4. Între 500 – 650 lei ron

5. Între 650– 800 lei ron

6. Mai mare de 800 lei ron

0. NS/NR .

23.Locuiţi la 1. Bloc proprietate ;2. Bloc chirie ;3. Casă curte proprietate ;

4. Casă curte chirie ;5. Cămin, gazdă ;6. Alte situaţii (care?)

_______0. NS/NR

24.Localitate _________________________ .

25.Numele operatorului ___________________________ .

3. CALITATEA SERVICIILOR BANCARE ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA

Activitatea bancară reprezintă acum, la începutul mileniului III, unul din cele mai dinamice sectoare de activitate. Acest sector reprezintă o industrie producătoare de servicii care nu se confruntă cu lipsa clienţilor. Produsele bancare sunt solicitate permanent, în fiecare sezon, de un segment tot mai nare de populaţie de pe întreg globul. Din păcate perioada de după anii ’90 se caracterizează printr-un volum al circulaţiei monetare interne si internaţionale relativ scăzut, un val al încasărilor, în principiu al celor valutate, nesemnificativ, comparativ cu celelalte ţări precum : Franţa, Anglia, Marea Britanie, SUA, etc.

Pentru aflarea variantelor posibile de redresare a activitaţii bancare şi pentru identificarea acelor strategii coerente care să ducă la revigorarea acestui sector, trebuie să se ţină cont de studiile făcute la nivel regional şi naţional, care oferă posibilitatea găsirii elementelor de desfuncţionalitate ale domeniului turistic.

In acest context şi din dorinţa de a oferi informaţii utile la piaţa serviciilor bancare a municipiului Suceava (parte a pieţei serviciilor bancare naţionale) se va realiza acest studiu care, sperăm că va evidenţia atât problemele cu care se confruntă serviciile bancare, - probleme demne de luat în calcul în politicile specifice acestui sector de activitate – cât şi realizările la care poate s-au străduit şi au reuşit să le satisfacă.

Cererea serviciilor bancare nu este înfluenţată; determinată doar de forţele pieţei, reprezintă cererea solvabilă, de oferte şi distribuţia produselor bancare. Ea depinde şi de o multitudine de factori exegeni, care au o legătură directă sau mai puţin directă cu serviciile bancare, dar a căror influenţă este determinantă pentru cererea potenţială de servicii bancare.

În categoria actualilor factori pot fi incluse :- situaţia economică a ţării ;- piaţa internă şi cea externă ;- PIB ( în preţuri concrete, în preţuri comparabile, în structura :

consum privat, public, investiţii brute, contracte externe);- Venitul populaţiei şi puterea de cumpărare ;- Structura bugetului de cheltuieli – deoarece pe măsură ce nivelul

veniturilor vor creşte oamenii vor fi tentaţi să-şi deschidă conturi bancare, sa-şi facă economii ;

- Ciclul economic cu toate componentele sale, are o influenţă majoră în activitatea bancară, determinând o parte din fluctuaţiile acesteia;

- Ratele dobânzilor – pot avea un impact asupra disponibilităţilor consumatorilor de a face achiziţii non-esenţiale deoarece creditele oferă posibilitatea consumatorului de a face cumpărături profitând de împrumuturile bancare pentru a cumpăra bunuri scumpe ;

- Fluctuaţia cursului de schimb valutar;- Bursa de valori ;- Situaţia financiară- valutară ;- Impactul ;- Reglarea investiţiilor ;- Siguranţa celor ce apelează la acest serviciu.

Acesti factori se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei determinând atât volumul şi structura ofertei de produse bancare, cât şi volumul şi structura cererei de astfel de produse.

Pentru realizarea acestei cercetări s-au parcurs mai multe etape succesive, corelate între ele după cum urmează :

0. Definirea temei de cercetare ;1. Stabilirea populaţiei cercetate şi a teritoriului în care se desfăşoară

ancheta;2. Alegerea tipului de cercetare ;3. Prezentarea ipotezelor şi a obiectivelor cercetării ;4. Stabilirea mărimii eşantionului şi a caracteristicilor acestuia ;5. Pregătirea chestionarului şi a operatorilor de interviu;6. Realizarea pre-anchetei şi selecţia operatorilor de interviu ;7. Culegerea de date prin aplicarea chestionarului ;8. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor .

1. Definirea temei de cercetare

Definirea temei de cercetare pentru stabilirea scopului acesteia având la bază o relaţie de parteneriat şi colaborare între beneficiar – cercetător şi executant. Relaţia contractuală stabilită vizează alternativele decizionale care fac obiectul investigaţiei, criteriile de evaluare a alternativelor, alături de nivelul de importanţă şi exigenţă al deciziei.

În cazul acestui studiu sunt cuprinse o multitudine de aspecte privitoare la acţiunea bancară în municipiul Suceava.

De subliniat este şi importanţa băncilor în activitatea de zi cu zi şi mai ales a B.N.R.; care conduce politica monetară şi de credit în cadrul politic actual, menţionând totodată stabilitatea economică.

În România sistemul bancar se desfăşoară pe două nivele :- Banca de emisiune (B.N.R) ;- Bancile comerciale .

Băncile comerciale după forma de proprietate sunt :- bănci private : ex. Banca Ion Ţiriac ;- Bănci publice : CEC ;- Bănci mixte : B.C.R.

Sintetizând toate elementele analizate în cadrul acestei cercetări, aceasta s-ar putea face sub o denumire generică a temei de cercetare de tipul :

Studiul statistic de cercetare a calităţii serviciilor bancare în municipiul Suceava.

2. Stabilirea populaţiei cercetate şi a teritoriului în care se desfăşoară ancheta

Problemeşe metodologice ale anchetei se pot clasifica în 3 grupuri mari : de la cine se culeg datele ; ce metode sunt folosite pentru culegerea datelor ; cum vor fi prelucrate, analizate, interpretate.

Primul pas constă în definirea populaţiei care urmează să fie cuprinsă sarcina care nu este niciodată atât de simplă pe cât pare .

Definirea populaţiei cercetate, din rândul căruia va fi selectat eşantionul, reprezintă prima etapă a procedurii de eşantionizare.

În cadrul acestui studiu, populaţia cercetată o reprezintă populaţia care apelează la serviciile bancare / cere produse bancare din municipiul Suceava, in cursul anului 2004.

3. Alegerea tipului de cercetare

1. Nat. anchetelor socialeAr fi bine daca am putea începe cu o definiţie clară a ceea ce se înţelege

prin „anchetă socială” . De fapt o astfel de definiţie ar fi atât de generală încât i-ar anula scopul deoarece însuşi termenul şi metodele legate de ea se aplică într-o varietate foarte largă de cercetări, începând de la analizele clasice asupra sărăciei, de acum 50 ani, până la sondajele asupra opiniei publice efectuate de Institutele Gallup, anchetele pentru planificarea oraşelor, cercetarea pieţei actuale, observaţiile globale (Mass Obsevation), precum şi nenumăratele investigaţii organizate de instituţiile de cercetare.

Când este vorba de conţinutul concret, singurul factor al anchetei este că toate se ocupă cu caracteristicile demografice, cu mediul social, cu activităţile, opiniile sau atitudinile unui anumit grup de oameni.

Scopul multor anchete este de a furniza informaţii, având astfel un cop descriptiv (ex.: modul de studiere a condiţiilor sociale, a relaţiilor şi a compartimentului, felul informaţiilor cerute paote fi modul cum îşi cheltuiesc veniturile lor, familiile de mărime, compoziţie şi situaţii diferite, etc).

Totuşi nu se poate considera că scopul anchetei este totdeauna atât de clar. Multe investigaţii doresc mai mult să explice decât să descrie.

Aşadar anchetele sunt utile pentru determinarea căii spre formularea ipotezelor cât şi pentru verificarea lor. Funcţiunea lor într-o cercetare dată depinde de măsura cunoaşterii prealabile a subiectului şi de scopul pentru care este cerută informaţia.

Sub raportul gradului lor de cuprindere, anchetele pot fi generale sau parţiale. Astfel, dacă am avea în vedere criteriul geografic, anchetele pot cuprinde ansamblul pieţei mondiale sau doar unele regiuuni geografice ale acesteia, ţări şi zone distincte. Ele pot include, de asemenea totalitatea consumatorilor de produse bancare sau se pot limita la numite categorii ale acestora.

În sfârşit, ele pot examina totalitatea elementelor pieţii (valoarea şi structura pieţei bancare, consumul produselor bancare, ofertele de serviciu, produsele bancare concurente, sisteme de tarife, dobânzile practicate) sau se pot rezuma la unele aspecte al pieţei (studierea conjucturii, studierea preţurilor, etc).

Avantajele eşantionării, ca opusă unei cuprinderi complete au devenit vizibile în ultimii ani :

- în primul rând eşantionarea economiseşte resurse băneşti ;- se realizează într-un interval de timp relativ scurt (comparativ cu

cercetarea totală).- Rezultatele obţinute în urma unei cercetări selective sunt mai

relevante ca cele rezultate în urma unei observaţii totale.În urma procedeului folosit avem :

- observaţia directă – presupune consemnarea nemijlocită a fenomenului în dec. şi se efectuează prin contactul direct al cercetătorilor cu fiecare unitate a colectivului determinându-i nivelul de dezvoltare a caracteristicilor şi înregistrându-le în formulare ;

- Observaţia pe bază de documente – se face pe baza unor documente oficiale în care au fost consemnate fenomenul în timpul procedeelor. Aceste înregistrări înseamnă consemnarea datelor din documentele anterioare şi transcrierea în formulare speciale ;

- Observaţia prin interogare – se realizează pe baza chestionării de către cercetător a persoanelor supuse cercetării sau a celor care au fost de faţă la producerea fenomenului cercetat. Aceste înregistrări se utilizează când cercetătorul nu poate lua contact direct cu unitatea colectivului cercetat, fenomen sau produs anterior fără să fi fost consumate în document, când deşi cercetătorul are posibilitatea unui contact direct cu unitatea cercetată dar nu este în măsură să stabilească singur nivelul de dezvoltarea al anumitor caracteristici;

- Autoinregistrarea – este o formă specială de inregistrare prin interogare în care înregistrarea propriu zisă se efectuează de persoana cercetată pe formulare speciale primită de la cercetător. În acest caz cercetătorul înmânează sau trimite prin poştă formularele cu instrucţiuni de complectare şi apoi le ridică după ce verifică în prealabil exactitatea acestora . Acest format de înregistrare este mai puţin costisitoare, dar şi rezultatele ei sunt mai puţin precise ;

Cea mai utilizată metodă de cercetare selectivă a unei colectivităţi este ancheta pe bază de sondaj. În domeniul bancar ea poate oferi informaţii relevante privind particularităţile cererii bancare într-o anumită perioadă şi anume cea în care se efectuează sondajul.

Acurateţea şi reprezentativitatea prezentării unei cercetări selective depinde nu neapărat de numărul persoanelor intervievate ci în principal de reprezentativitatea eşantionului supus cercetării.

Sunt trei condiţii principale cu ajutorul cărora se evidenţiază valabilitatea şi valoarea unei anchete : -

- specificul tehnicilor de cercetare alese şi eficienţa cu care acestea sunt utilizate ;

- seriozitatea şi obiectivitatea persoanelor care efectuează studiul ;- modul în care sunt prezentate rezultatele şi utilitatea finala a

acestora.

Elementul esenţial care trebuie să caracterizeze ancheta pe bază de sondaj este caracterul său ştiinţific care îl caracterizează de anchetele de tip jurnalistic sau de unele articole care prezintă fapte şi opinii fără a se asigura de valoarea lor statistică sau de realitata obiectivă.

Chestionarul utilizat în investigarea fenomenelor sociale reprezintă o succesiune logică şi psihologică de întrebări scrise sau de imagini grafice cu funcţie de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea acelui anchetat un comportament verbal sau non verbal, ce urmează a fi înregistrat în scris.

În cadrul chestionarului înrebările, desenele au funcţie de indicatori. Combinarea şi succesiunea stimulilor trebuie să fie logică, dar şi psihologică.

Foarte frecvent pentru ordonarea logică a întrebărilor se ia drept criteriu timpul : subiectul este pus în situaţia de a răspunde mai întâi despre trecut, apoi despre prezent şi în fine, la urmă despre viitor. Un alt criteriu de ordonare este acela dat de gradul de abstractizare : mai întâi se va răspunde la întrebările concrete şi abia apoi la cele mai abstracte. În funcţie de temă, de universul anchetei, va prevala ordinea logică sau cea psihologică.

Cu ajutorul chestionarului de opinie se încearcă cunoaşterea nu numai a opiniilor, dar şi intensitatea acestora conform schemei de construire a chestionarelor de opinie :

a) – întrebări filtru (închise cu răspunsuri multiple, precodificate sau deschise)- pentru stabilirea gradului de cunoaştere de către cel anchetat, a problemei puse în discuţie ;

b) – una sau mai multe întrebări (deschise) privind atitudinea populaţiei faţă de respectiva problemă ;

c) – un sistem de întrebări (închise cu răspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeaşi problemă ;

d) întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor exprimate;e) întrebări (închise cu răspunsuri multiple precodificate) pentru

măsurarea intensităţii opiniilor.

În astfel de chestionare, formularea întrebărilor reprezintă o problemă centrală, încât s impune standardizarea. Chiar şi în această situaţie se paote vorbi de o „multidimensionalitate” a întrebărilor de opinie.

Problemele metodologice ale anchetelor se pot clasifica în trei grupuri mari :

1.- de la cine se culeg informaţii ;2.- ce metode trebuie folosite pentru culegerea lor;3.- cum vor fi prelucrate, analizate şi interpretate.Primul pas consta totdeauna în definirea populaţiei cercetate care urmează

să fie cuprinsă.

În centrul sarcinii operatorului se află localizarea (sau selectarea) membrilor eşantionului, obţinerea interviurilor cu ei, punerea întrebărilor şi înregistrarea răspunsurilor conform intruncţiunilor.

Operatorilor li se cere de obicei să înregistreze rezultatele primei vizite şi a celei următoare - depildă chestonar complectat , refuz absenţa contactului – şi sunt instruiţi cum să procedeze în diferite situaţii de non-răspuns.

Operatorul trebuie să îndepărteze orice bănuială că s-a deplasat pentru a pune întrebări (depildă pentru a afla ce ştie cineva) pentru a face educaţie, a face reclamă sau a vinde ceva.

În cele mai multe anchete la scară mare, scopul urmărit este obţinerea uniformităţii în punerea întrebărilor şi în consemnarea răspunsurilor. În consecinţă, instruirea operatorilor este orientată spre eficienţa executării instrucţiunilor. De la ei se aşteaptă să pună întrebări asupra tuturor chestiunilor potrivite, în ordinea stabilită şi fără explicaţii şi demonstraţii mai numeroase decât este îngăduit în mod explicit; de asemenea, nu trebuie să se facă schimbări neautorizate ale enunţurilor.