8/17/2019 7.Pubertatea

1/8

 Pubertatea (10 - 11 - 14 - 15 ani)

1) Caracteristici generale

Pubertatea se caracterizeaz prin faptul c marcheaz încheierea copilriei i începutul fazelor 

maturizrii. Ca trstur general, att pubertatea ct si a!olescena au ten!ina !e a se e"tin!e

manifestn!u-se o precocizare a începutului maturizrii în cazul pubertii, respecti# o întrziere în

 perioa!a tinereii.

$stfel c, unii autori propun o etapizare a acestei perioa!e i anume%

- prepurbetatea & 10 & 11 ani, caracterizat prin mo!ificri biologice, intensificarea

 proceselor !e cretere somatic, apariia caracterelor se"uale secun!are, ten!ina !e lrgire a

in!epen!enei persoanelor, manifestarea unor atitu!ini copilreti.- pubertatea propriu-zis- 1' & 14 ani, caracterizat prin faptul c% sca!e ritmul !e cretere

somatic, se intensific transformarea caracterelor se"uale, apare sentimentul

in!epen!enei care se cupleaz cu încpnarea i negati#ismul, apar preocupri legate !e

inuta #estimentar i corporal i se !ez#olt imaginaia care se concretizeaz mai apoi i în

 plan comportamental, al con!uitei !e zi cu zi.

- post pubertatea sau prea!olescena- 14 & 1 ani% instabilitatea emoional mai crescut

comparati# cu alte perioa!e !e #rst, o maturizare biologic intens, !ar care nu merge în paralel cu maturizarea social. $cum pot s apar probleme legate !e !ismorfofobii - prea

grase sau prea slabe (bulimia i anore"ia) se constituie aparatul formal al gn!irii este

#rsta cutrii i!entitii i a stimei !e sine, crete e"pansi#itatea social, atracia spre !i#erse

grupuri.

$pare i o con!uit a imitaiei. *"ist trei etape e#oluti#e ale mo!elelor !e #ia%

a. preluare (a #rea s fiu ca +..)- e un mo!el concret, a!mirat, !orit, a!aptat, imitat.

 b. prelucrare% (a #rea s fiu cam aa +.) -e un mo!el abstract

c. pre#alare - (#oi fi aa+) -e un mo!el concretizat, particularizat, in!i#i!ualizat, !e#ine un

mo!el propriu care a reinut numai insuirile care corespun! unor potenialiti in!i#i!uale.

*"periena afecti# se îmbogete, se nuaneaz i se impregneaz !e #alori.

$bor!area subiecilor aflai la #rsta aceasta trebuie s se fac într-o maniera interacionist pentru c

în !ez#oltarea i structurarea personalitii inter#in o multitu!ine !e factori% en!ogeni% - multe

8/17/2019 7.Pubertatea

2/8

!intre caracteristicile acestei perioa!e se !atoreaz programului ere!itar care îi pune amprenta

asupra succesiunii e#enimentelor !in aceast perioa!, e"istn! o anumit or!ine a !ez#oltrii

caracteristicilor, or!ine pus în e#i!en i !e cercetrile asupra gemenilor monozigoi factori e"ogeni

(!in me!iu) & factori !e clim ( pubertatea apare mai precoce în rile cu clim cal!), factori

nutriionali, alimentari, economici,factori culturali, factori e!ucati#i,

factori !e me!iu (e". în me!iu urban, pubertatea apare mai precoce !ect în cel rural, sau fetiele

 brunete intr mai repe!e în pubertate !ect cele blon!e).

*tapa pubertii ca atare, se e"prim prin numeroase mo!ificri biologice, secun!ate !e unele

fenomene psihologice cu rezonan în con!uita social.

n numr mare !e autori consi!er c, pubertatea e !ominat mai mult !e fenomenul maturaiei

 biologice.

otui, chiar i ei susin i!eea crizei a !ez#oltrii/ generat !e e"istena unei !iscrepane întrematurizarea biologic i psihosocial.

Paul sterrieth, susine c puberul este înc un copil, !ar un copil care !in cn! în cn! tin!e s-

i !epaeasc copilaria i care mai mult !ect în oricare !in perioa!ele prece!ente prelungete aceast

copilrie spre #iitor/.

$a!ar, pubertatea nu trebuie s fie consi!erat !oar o simpl #erig !e legtur între !ou sta!ii ci ca

un sta!iu !e sine stttor cu particularitile proprii. n acest sta!iu #or funciona multe !in ne#oile

colarului mic, numai c ele manifestn!u-se în alte conte"te #or cpta alte forme !e e"teriorizare i#or a#ea alte efecte asupra con!uitei/.

2ai mult !ect att #or apare ne#oi, trebuine noi, specifice acestei #rste colarizarea,

trebuina !e stim, sigurana, echilibru, afecti#itate, etc.

oi autorii care au stu!iat pubertatea, semnaleaz o mare #arietate în ritmul !e !ez#oltare, în

succesiunea !intre substa!ii, fapt ce face !ificil înca!rarea e"act a momentului pubertii.

') Particularitile dezvoltrii fizice în pubertate

Pubertatea e marcat !e o cretere i !ez#oltare impetuoas, att sub aspect corporal ct i în

funcionalitatea !iferitelor organe.

8/17/2019 7.Pubertatea

3/8

n ultimele !ecenii, se remarc aproape în toate rile un fenomen !e acceleraie biologic, in!icii

creterii somatice, crescn! în mo! semnificati# în raport cu perioa!ele situate cu cte#a !ecenii

în urm. $cest fenomen e pus în primul rn! pe seama unui comple" !e factori legai !e procesul

!e urbanizare, !e îmbuntirea con!iiilor !e #ia, în special, a tipului !e alimentaie, la care se a!aug

e#antaiul mult mai larg !e solicitri sociale.

n aceast perioa! un loc !eosebit !e important îl ocup începutul maturizrii se"uale, pe la 1' 3

1 3 14 ani la fete, si 14 3 15 3 1 ani la biei. ntrarea în perioa!a pubertii e un e#eniment marcat

!e !ez#oltarea caracterelor se"uale secun!are (apariia menstruaiei la fete, i a secreiei seminale la

 biei, creterea prului în regiunea pubisului i în a"il (sub brat), schimbarea #ocii, !ez#oltarea

glan!elor mamale).

$ceste fenomene fiziologice trebuie s capete în ochii copilului e"plicaia tiinific

corespunztoare, precum i în!rumrile !e igien personal fr s se creeze o preocupare aparte în urullor.

6irete nu #or fi negliate rsfrngerile acestor mo!ificri în #iaa psihic a tinerilor. 7e instaleaz o

curiozitate, chiar nelinite, apare atracia spre se"ul opus, sentimentul erotic.

nrul se supune parc testului reuitei în !ragoste i în grupul !e #rst !e care !epin!e

temporal imaginea !e sine.

8ei, !ez#oltarea fizic este reglat !e legi biologice, pot s apar !izarmonii trectoare ale

segmentelor corpului, ale organelor i sistemelor (e". creterea în înlime se realizeaz mai ales peseama membrelor în #reme ce toracele i bazinul rmn în urm). 8e aici rezult înfiarea

nearmonioas a prea!olescentului, minile i picioarele lungi, pieptul czut i îngust - cu aspect !e

 pianen.

2usculatura corpului se !ez#olt mai lent !ect scheletul, ceea ce ! natere unei anumite

stngcii a prea!olescentului. $cumularea attor mo!ificri, pentru care copilul nu are înc o

înarmare psihic satisfactoare, creaz o stare !e alert, o preocupare pentru a se înscrie în registrul

normalului !e a fi ca ceilali.

Pubertatea e momentul !iferenierii între se"e i în ceea ce pri#ete fora muscular. 8ac se ia

!rept reper fora muscular a brbailor se poate obser#a c la 14 ani fetele au 50 9 !in aceeasi for,

iar bieii 0 9, pentru ca la 1: ani fora muscular s aung la ;0 9 la biei i 0 9 la fete.

n ceea ce pri#ete !ez#oltarea sistemului ner#os, trebuie subliniat faptul c nu este #orba !e o

cretere propriu-zis a masei creierului, ci mai mult !e o complicaie a structurii cerebrale interne%

8/17/2019 7.Pubertatea

4/8

apare un progres în pri#ina legturii !intre !iferitele regiuni ale scoarei cerebrale, se !ez#olt

 plasticitatea funcional a acti#itii ner#oase, se !ez#olt sistemul !e autoreglare cortical i sistemul

en!ocrin.

) Caracteristici ale evoluiei psihice la vârsta pubertii

n pubertate concomitent cu !ez#oltarea bio-fiziologic se !esfoar intens i procesul !e e#oluie

 psihic. 2o!ificrile psihice care se pro!uc sunt însoite !e o serie !e manifestri, !e con!uite i

atitu!ini care pot fi uor influenate.

 Dezvoltarea gândirii.

8/17/2019 7.Pubertatea

5/8

8ac pn acum nu era !ect o prelungire în!oielnic a realului, acum el e un caz particular al

 posibilului. $pare !emersul ipotetico-!e!ucti# capabil s in#entarieze alternati#ele, ansamblul !e

 posibiliti pornin! !e la con!iii !ate.

 Dezvoltarea memoriei

2emoria are !easemenea, un ritm !e cretere important !up #rsta !e 10 ani i se mo!ific mult

calitati#. 2emorarea mecanic se înlocuiete treptat cu cea logic, !up #rsta !e 1' ani. $ceast form

!e memorie opereaz cu scheme logice i se bazeaz pe selecia elementelor eseniale i înelegerea

celor memorate.

2emoria !e e#ocare care e mult solicitat, se !ez#olt i ea pe la 1'&14 ani. 8e altfel, în

 pubertate se mo!ific atitu!inea fa !e memorare. Puberul începe s consi!ere memorarea foarte

fi!el întocmai !rept toceal/, iar toceala/ ca in!iciu al unei slbiciuni gra#e a capacitii

intelectuale slabe.ransformrile calitati#e se pro!uc i în ceea ce pri#ete procesul fi"rii, pstrrii, recunoaterii i

repro!ucerii.

ntiprirea se face !up criterii logice, apeln! la planuri i sistematizri ale informaiei. Pstrarea,

ierarhizeaz mai acti# la 11 & 1' ani ceea ce trebuie s se pstreze în funcie !e criterii logice i

eseniale. =eactualizarea pe baza recunoaterii, recurge la asociaii între reprezentri, iar 

reactualizarea pe baza repro!ucerii presupune restructurarea #erbal a materialului memorat în stil

 propriu. >umai atunci cn! materialul memorat e interesant, !eosebit prin el însui, repro!ucerea se

face fi!el. Puberul folosete repetiia în mo! acti#, ca meto! !e fi"are i control al în#rii se !ez#olt

i repertoriul proce!eelor mnezice, puberul a#n! reprezentri foarte #ii.

 Dezvoltarea limbajului

ncepn! !e la #rsta !e 10 & 11 ani, limbaul copilului, suport noi transformri, att sub raport

cantitati# (!ebitul #erbal al puberului este !e 10 & 1:0 cu#inte spre !eosebire !e 0 & :0

cu#inte la colarul mic), ct i sub raport calitati# (se !ez#olt limbaul acti#, compunerile i lucrrile

scrise & se constituie stilul personal).

$u loc o serie !e mo!ificri importante i în limbaul curent, !ialogat, manifestat în relaiile !e

lucru i în oc ale puberilor. $ceste mo!ificri se caracterizeaz mai ales prin !ez#oltarea unui

limba cu caracter !e argon.

 Dezvoltarea imaginaiei

8/17/2019 7.Pubertatea

6/8

Puberul !e#ine tot mai contient !e posibilitile sale intelectuale pe care încearc s le stpneasc,

s i le !ez#olte, cizeleze pentru a-i spori sfera cunoaterii. $ceasta !etermin ca la un moment !at,

 pe prim plan s treac ten!ina !e a îmbogii i transorma cele în#ate.

*ste perioa!a în care sunt scrise primele poezii, schie, po#estiri. 7chimbarea, mo!ificarea,

a!ugarea, transfigurarea celor auzite, în#ate sau trite, !e#in o mo!alitate curent !e aciune. at !e

ce am putea consi!era c ne#oia !e a cunoate,!e a ti, a colarului mic, se transform în ne#oia !e

creaie a puberului.

4) Dezvoltarea afectivităţii la preadolescenţi

Prea!olescena se caracterizeaz prin alternana în contraste a #ieii afecti#e, chiar printr-o

sensibilitate e"agerat?. @n perioa!a pubert?Aii, mo!ific?rile afecti#it?Aii !ecurg mai cu seam? !in

con!iAia integr?rii sociale comple"e, !eci !in con!iAia socializ?rii con!uitei.

8ac? pn? acum copilul era obiectul afecti#it?Aii altora, !e !ata aceasta el însuBi !e#ine

capabil !e a manifesta afecAiune faA? !e altcine#a, transformn!u-se !in obiect al afecAiunii în

subiect al ei. $cest lucru st? la baza statornicirii unor relaAii mult mai stabile între puberi, nu !oar 

 pornin! !e la criterul situaAional ci !e la coinci!enAa unor preocup?ri psihice mai profun!e .

*ste perioa!a în care puberul se !escoper? pe sine, propria sa afecAiune se a!nceBte, se

nuanAeaz. Chiar e"presiile emoAionale încep s fie controlate conBtient, manifestate sau reAinute în

raport cu particularit?Aile situaAiei. $par manifest?ri !e tact Bi pu!oare care !ez#?luie prezenAa

unei sensibilit?Ai afecti#e pregnante intr? în funcAie temeri Bi an"iet?Ai noi (teama !e înfrngere,

!e a fi pus în inferioritate).

8/17/2019 7.Pubertatea

7/8

$ceast perioa!? nu este lipsit? !e unele conflicte, !e aBa numitele perioa!e !e criz?.

8impotri#?, puberul tr?ieBte intens att bucuriile ct Bi necazurile uneori manifest? reacAii

#iolente, alteori aceleaBi situaAii le tr?ieBte calm, firesc, ceea ce !emonstreaz? c? afecti#itatea sa e

într-o continu formare Bi structurare.

7pecific pentru aceast situaie este apariia i !ez#oltarea unor sentimente% e" !ragostea care la

aceast #rst este înc legat !e se"ualitate (la fete !ragostea este legat !e !orina !e a fi respectate i

iubite, !ecurgn! !e aici acele !ispoziii !e nesiguran, iar la biei se manifest o oarecare

impertinen i impertuozitate).

2ai apar sentimentele estetice, a!miraia fa !e scriitori, actori, cntrei, etc. $par sentimente

morale, se !ez#olt sentimentul autonomiei morale, sentimentul egalitii, al echitii, al obligaiilor 

morale în relaiile interumane i mai ales în ca!rul prieteniei.

n urul #rstei !e 1' ani se formeaz i se !ez#olt sentimente patriotice i !e ustiie social.Prietenia începe s capete un nou coninut i s cuprin! mult !e#oiune, un caracter pasional cu note

aproape tiranice marcate !e gelozie.

n concluzie putem spune c afecti#itatea puberului !e#ine mai interioar, !eterminat mai ales

!e resorturile psihologice proprii, copilul simin! ne#oia !e a fi afectuos cu alii.

5) Dezvoltarea personalitii

n procesul stabilizrii relati#e a trsturilor personalitii, un rol important îl are cerina internfoarte acti# la puber i la a!olescent, !e a fi consi!erat a!ult.

7tabilizarea relati# a trsturilor personalitii este legat !e !ez#oltarea unei anumite structuri a

 personalitii în care trsturile !e caracter capt anumite pon!eri i intercorelaii, i în care se constituie

 planul larg i general al aspiraiilor relati# contiente ce !e#in mobiluri ale i!ealurilor care anim

acti#itatea i con!uita puberilor.

8e altfel, imitaia i sugestibilitatea capt caracteristici noi, aspiraiile, i!ealurile i posibilitile

tin! s se intercoreleze !ez#oltn!u-se intens.

8ez#oltarea personalitii la aceast #rst presupune i o armonizare a intereselor, a capacitilor.

$cestea !e#in mai largi !ect ceea ce !ez#olt i organizeaz coala. ntre 1' & 15 ani atrage atenia

îns un alt fenomen & creterea capacitii !e a !elibera, !e a !iscerne, !e a alege (pentru c se

!ez#olt #oina care pe lng caliti poziti#e mai prezint i o serie !e !efecte% in!epen!en, nesbuin,

8/17/2019 7.Pubertatea

8/8

încpnarea, !ezin#oltura). Printre con!uitele structurale !efectuos formate se numer i con!uita

!e #agabon!a, legat !e !ez#oltarea spiritului !e a#entur i a cerinei !e a e#a!a.

ntre 1' & 14 ani,o problem !eosebit poate pune i !elic#ena u#enil care poate cpta forme

comple"e.

mplicaii i strategii e!ucati#e%

- asigurarea unor con!uite !e me!iu i igienice fa#orabile

- e#itarea a!monestrii sau pe!epsirii copilului pentru unele comportamente !eri#ate !in

mo!ificrile anatomo & fiziologice

- în!rumarea copilului !e ctre a!ult în formarea !eliberat, !iriat a instrumentelor mentale

necesare prelucrrii i interpretrii informaiilor noi

- !isciplinarea tririlor afecti#e

- culti#area capacitii !e stpnire a emoiilor primare e"plozi#e- e!ucarea mo!alitilor !e e"teriorizare a tririlor afecti#e

- combaterea unor întrzieri sau !e#ieri afecti#e (e"% insensibilitatea afecti#, capriciu)

- supra#egherea i în!rumarea prieteniilor pentru a combate comportamentele !e

nesupunere, re#olt, !elic#ena u#enil

- încre!inarea unor acti#iti, sarcini ce presupun responsabiliti sociale

n #iaa puberului nu trebuie inter#enit brutal, nu trebuie e"agerat nici cu tutela e"cesi# a

comportamentului i nici cu acor!area unei in!epen!ene totale. $tt inter#enia brutal, ct iignorarea total a puberului sunt la fel !e periculoase.