7.Insecte si paienjeni.pdf
of 52
Transcript of 7.Insecte si paienjeni.pdf
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
1/52
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
2/52
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
3/52
Cuprins
lntroducere
in
,,
Insecte
gi
paianjeni"
Ce
sunt
paianjenii
gi
insectele?
t 0
GAndacii de
bucitirie
si
urechelnitele
(
Licustele
9i
greieri
i
l4
Dezvoltarea
insectelor
l6
Cilugirifele t
8
Libelulele
gi
grupul
Zygoptera
20
Hemipterele
22
Puricii
;i
peduchii
24
Modalitatea
de
deplasare
a
insectelor
26
Coleopterele 28
Mutte
&
Co.
30
Fluturii
;i
falenele
32
MAncarea
gi
hrinirea
34
Albinele
36
Viespile
38
Furnicile
gi
termitele
40
Modul
de
apirare
42
lnsectele
gi
omul 44
Pdnzele
de
paianjen
46
Diverti
peianjeni
48
*&
Creaturi
care
se camufleazi
Scorpionii, ceputele
gi
acarienii
f,.
"q't(1
'.:l
t.,)
-.
50
52
*Nici
peianjeni,
nici
insecte
54
Glosar de
cuvinte-cheie
56
lndex
58
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
4/52
ITTRoDUcERE
IN
Insecte
Ei
o
paranJenr
Numirul speciilor
de
insecte
este
mutt
mai mare
decAt
al tuturor celorlalte animale
puse
laolalte.
Printre ele se
numiri vinitori
periculo;i,
dar
gi
artigti
camufla{i.
Unele
insecte
mugci,
infeapi
sau
otrivesc.
Mai
mult,
piianjenii
au unelte
ucigitoare,
cu
ajutorul
cirora
i;i
captureazi
prada
sau se apiri.
Multe
insecte sunt folositoare omului,
precum
viermele
de
mitase
;i
albinele
care
produc
mierea. De
asemenea,
unele
insecte transporti
polenul
de
la
o
floare la alta,
contribuind
la aparifia de
noi
plante.
o
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
5/52
lrusecre
gr
PAnTJENT
Ce sunt
paiaqienii
oo
$t
rnseet-elg?
u
%*rsu^'rAn1,r.r
E"^lli'#illf,fi'
si
insectele sunt animate
Yl
j?i]:,.n:.ilTlff,ji;"J,,,",
nevertebrate.
Acest lucru inseamni
are doar doui
pirti:
ce nu
au
un schelet
osos.
Se
cunosc mai mult
de
un
milion
de
specii
de
insecte,
dar oamenii
de
ttiinfi
cred
ci
numirul
lor
ajunge
pAni
Ia
30
de
milioane.
Peianjenii
gi
rudele lor aparfin
clasei Arahnidelor;
din
care
se cunosc
aproximativ
70000
de
specii.
capu
l,
u n
it
de torace, si u n
abdomen
mare. Paianjenii
au
opt
picioare
si
nu
au
aripi
sau antene.
Cele
doud
aripi
anterioare
Licusti
DATT
ULUITOABE
*
Cu milioane
de ani in
urmi,
pe
Pim6nt
triiau
insecte
gigant,
printre
care
o
imensi
tibeluli
cu
o incredibit;
anverguri
a
aripitor
de 60 cm.
Capul
gi
partea
anterioard
a
corpu
lu i
CARE
Esrr
CoNsrrrurrA
Urun
lrusEcrE?
'
Corpul
unei insecte
este
protejat
si
sustinut
de un inveli5
extern dur, numit
exoschelet,
;i
are
trei
segmente:
capu
I
:lffiti l$:Tfl;{:it'iiJ:""""
ochiut'
,w|
posterioari).
lnsectele au
sase
picioare
,*&Jifr
5i
o
pereche
de antene situate
pe
cap;
,.,{{
Toracele
qi partea
majoritatea
au
doud
perechi
de
aripi,
,qt*,*S
tr
centrald
a corpului
Antenele
ajutd insecta
sd cunoascd mediul
I
f
-_
Ir*.
1T
tt
f
t
situate
pe
torace.
'i;'i,
'$,
,,'
\rl.t
''ditl'
'0"""
'^
,.,"
r2 :::ryl
;i
parte}fu,4
^(:IY_
';;::#::i:i"
;: ;r:",^
a c.rputui
F
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
6/52
Cr SuNr PAnNJENU
gt
lrusecrELE
Mandibule
puternice,
numite
chelicere,
pentru
a musca
prada.
Fiecare
picior
esfe alcatu
it d
in
sapte segmente
Ochi
Glandele
produc
matasea
cu
care
tese
paianjenul
\
Tarantula
Capul 9i toracele
sunt
unite
Patru
perechi
de
picioare
Abdomenul este
legat
de torace
de
un
bust
ingust
ftr
#'
#
Doud sau trei
gheare
la
/rr
-
:
- --
--
rr r---r
--
-
r
-
-
bnurA
gr
DEscoPERA
ANIMALELE DIN
MARE:
pp.
16-17
CORPUL
UMAN:
pp.
16-17
I
L--r----
---
----------r
ffi
TIPURI
DE
AnAHNIDE
U
ro
pig
ien
i
.\/
\/t.
\ ll
,/
,q
)
at-
///'
\
.-
0pitioni Pseu
d osco
rpio
n i
Cipuge
si acarieni
iianjeni
TIPURI DE IxSECTE
Principalele
glupe
de insecte
.1 l
ramura
9l
Urechelnite
insecte-f
ru
nzi
q"Ii.*
Ci
tugiri i
-
:
|s.y,'
Termite
\#
,ffi-4\
/'''
\
Coleopterireiere de cSmp
Furnici,
atbine
9i
viespi
Muste
Leu[-furnicilor
K
ibetule
t-\
GAndaci de
Flutu
ri
Trei
perechi
de
picioare
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
7/52
ItusEcrE
gr
PArg
Gfrnilaet*
de
hue*tarie
GAndac
de
bucitirie
intr-o
bucati
de chihlimbar
$Iu
de bucitirie
triiesc
pretutindeni,
chiar
;i
in casele
noastre.
Ziua,
corpul lor
plat
ii
ajuti si
se
ascundi
in
mici
giuri.
Noaptea, aceste
insecte
foarte
rapide
se
gribesc
si
iasi in
ciutarea
hranei.
Urechelnifele
se
ascund sub
pietre
in
timpul
zilei, dar
ies seara
pentru
a
se
hrini
cu
plante
gi
insecte
mai mici.
Un
inveli;
dur
protejeazd
gAtul
si capul.
Antenele
lungi
identifica
mirosurile
Aparatul
bucal
esfe
puternic
pentru
a
mesteca
d
iverse
tipuri
de hrana
BUcATART
E PuRrAroRr
DE
OUA
Multi gAndaci
de
bucatarie
femela
depoziteazd oudle
intr-o
cutie
speciala,
ootecd,
pe
care o tin ataSata
de
abdomen.
CAnd
oudle sunt aproape
deschise,
mama
depune
,,cutia"
intr-un
colt
intunecat
5i
protejat.
f
-w
ffi
'
INsEcrE itrt
CHTHLTMBAR
CAndacii
de bucdtdrie au
apdrut
pe pamdn
acum
350
milioane
de ani.
Oamenii de
st
au
gisit
cativa
gAndaci
incorporati
in chihl
Chihlimbarul este
o
fosila formatd
din
che
unui fluid
vdscos, rdgina,
care s-a scurs din
preistorici.
Se
foloseSte
5i Ia
fabricarea biju
Aripile
anterioare
puternice
se
indoaie
cele
posterioare,
mai
delicate,
pentru
a
le
proteja.
GAndac
de
bucitirie
american
femeli
cu
ooteci
Picioarele
lungi
ajutd
gAndacul
de
bucatarie sd se
deplaseze cu vitezd
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
8/52
GAruDAcrr
DE
BucArARlE
[,_UREcHELNtTELE
Mnun IJnECHELT{rTA
Multe
insecte depun oudle
gi
apoi
le
abandoneazd..
Urechelni{a
este in
schimb atipicd,
deoarece mama
pdzeqte
oudle
qi
le
,,spald"
pentru
a le
{ine
curate. D,rpd
ce
oudle
se
deschid,
rdmdne
cu
micufii
p6nd
sunt
destul
de
mari sd
aibd
grijd
de ei
inqiqi.
Urechetni 5
femeli
cu
oui
si
[arvi
Ooteca
protejeazd
oudle
gAndacului
de
bucdtarie
GAndac
de bucdtdrie
de-abia
iesit
din ou
f
Cu
sr FAnA AnrPI
Multi
gandaci
de bucatarie
au doud
perechi
de
aripi,
dar
nu sunt campioni
la zbor: nu
pot
zbura
departe
5i
nu
sunt
foarte
rapizi. Candacii de bucatarie
care
traiesc
in
sot
nu au
aripi.
i;i
petrec
viata
sub
pamint
si
nu
au
nevoie sd
zboare.
Aripi
ante
rioare
puternice
Aripi
posterioare
delicate
Gheare
la
extrem
itati
le
picioarelor
pentru
a se
agata
de
su
p
rafefe
GAndacul
de bucitirie
in
zbor
_?-r
-- -
r r r-
---r-r
r-- r r
- -
,v
cAUrA
gr
DEscoPERA
Pl-ANEra
pAruArut:
pp,
25, 48
I
I
t-------
-
-r
r-rrrrr
--
--
r*
+
t
tl
DATT
ULUIT()AR
*
Gandacul
de
bucitirie
gigant
are o
lungime
de aproximatw T
cffi,
c6t
degetuI arititor
a[
unui
copit.
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
9/52
lrusEcrE
gr
PAnTJENI
..-
..,r,:
1,.f,,-1.i,,,i::.';..1-,
.',:
Idswstele
$i
gwererii
9i
greierii
se
remarci
prin
,,cintecele"
melodioase ale
masculilor,
cind
i9i
cauti
perechea.
Fiecare
are chemarea
sa speciali,
care atrage doar
femela
din aceeati
specie.
Aceste
insecte
nu folosesc
vocea
pentru
a
canta,
dar
produc
sunetele cu
ajutorul
aripilor
ti
al
picioarelor.
Sunt
doue
grupuri
de
licuste: cele
cu
antene scurte (Ordinul
Caelifera)
ti
cele
cu
antene
lungi
(Ordinul
Ensifera).
Antene
scurte
Ochi mari
Aripi
anterioare
inguste
Licusti
t-
snn
PTNTRU
A sE
snLVA
Picioarele
posterioare ale
lacustelor sunt
puternice gi
foarte folositoare
pentru
a fugi
de dutmani.
in
timpul
sattului
unete specii
de
ldcuste
se ajuta
de aripi
pentru
a
se
impinge
mai
departe.
Culorile vii
ale aripilor
posterioare
ajuta
la intimidarea
du;manilor.
Abdomen
lung
Organul
este
situa
deasupra
piciorului
*
'SApRREA
Uruur
MuSuRot
Coropitn ita
triie;te
su
b
pamdnt,
unde se
hrineste
cu
raddcini.
i;i
folosette
picioarele
largi
anterioare
drept lopatd
pentru
a
sdpa.
Aripile
sale
sunt m ici
si
nu
poate
zbura.
-\.
----..
-
-
O
coropitniti
sapi
un
musuroi
I
'trr
i.t
14{
---S
a-
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
10/52
LAcusrELE
gt
GnetERlt
Aripi
poste
rioare
viu colorate
*
'RoruRr
DE
LAcusrE
Lacustele
traiesc in
roiuri, adicd
mase
de
miliarde
de
insecte, care
pot
provoca pagube
mari
agriculturii.
Lacustele
atacd
pe
neagteptate
culturile,
ldsAnd
fara frunze plantele
si
d
istrugand
cdm
pii
intregi.
Roi
de
licuste in
timp
ce
devoreazi o
planti
Mandibule
puternice pentru
a
mesteca
Licusti
care
se hrinegte
cu
o
frunzi.
C,A.XTA CU AnIPILE
Masculul ldcustelor
cu aripi
scurte
,,cAntd"
frecdnd
aripile
anterioare de
o
creastd
care
se
gdseqte
in
interiorul picioarelor posterioare.
Masculul
ldcustelor
cu aripi lungi
,rcdntd"
prin
atingerea
unor
zone
speciale
de
pe
aripile
anterioare.
Creasti
pe
picioruI posterior
,tl
Licusti cu
aripi
tungi
Licusti cu aripi
scurte
Nr
1
4.
h
Picioare
posterioare
puternice pentru
a
sdri
DATE
ULUITOART
;t
Ce[ mai
mare care roi
de ticuste
care s-a
vizut vreodati
in Africa
a
atins
incredibilut
numir
de
75
de
miliarde
de insecte
gi
a acoperit
o
suprafat;
de
aproximativ I
300 km',
I
L---------------r----r
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
11/52
lrusEcrE
Sr
PAnNJENI
oItare&
fimffitelor
Aproape
toate
insectele, cind
se nasc
din oui
minuscule, au
un
aspect
foarte
diferit
de
cel
al
pirin{ilor
or. Pentru
a deveni
adulte,
traverseazi
un
proces,
metamorfo
za.,
in
timpul
ciruia
suferi
schimbiri
extraordinare.
Pe misuri
ce
crette, o
insecti
devine
prea
mare
pentru
exoscheletul
sdu; de
aceea
trebuie
si
il
schimbe cu
unul
nou,
mai
mare.
Pentru
unele, acest
proces
are
loc
de
mai multe
ori
inaintea vArstei adulte,
pentru
altele metamorf
oza
este
radicald:
aceste insecte
se
imobilizeazi in
teren,
sub
formi
de gogoate
sau
o
alti
formi
de
protec{ie.
in
refugiul
siu,
insecta
(numiti
acum
pupa)
se transformi
in
adult.
f
VTATA
Uruu
FTMELE
Din
oua
ies
a5a-numitete
nim
care
traiesc
si se hranesc
in
a
Crescind, nimfa
se
elibereaza
vechiul
exoschelet
pentru
a s
acoperi cu
unul
nou;
acest
pr
are
loc
de
mai multe ori.
Dup
aproximativ
doi
ani
este
gata
iasa
d
in
apa,
deven
ind
ad
u lt
suferi
nd transformarea
fi
nala
Nimfa
iese
din
apd
gi
se
caldrd
pe
tulpina
unei
plante.
Exoscheletul se
rupe
ti
aceasta
incepe
sa
iasa
Odatd
ie;it din vechiul
exoschelet, adultul
trebuie
sd
astepte
aproximativ
o
ord
pentru
a
i se usca
aripile
lungi
CAnd aripile se usucd
si se
intdresc,
femela
zboara
pentru
a
se
imperechea
si
pentru
a se reproduce
Se
poate
observa cregterea
gi
dezvoltarea
viermilor,
tinindu-i intr-o
cutie cu
multi
hrani.
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
12/52
D
ezvoLTAREA
tNsEcrELoR
ffi*1ii.,,";
'
'
De
LA
Ou
LA
FIUTURE
l
i;*
i
;-+-
Oul
are
un
{.
t. ,s
t:
fi
i
fi
diametru
de
$#9
Panata2
mm
/l
Fluturele
depune
pe
o
frunzi
I
ouale,
care
au nevoie
de
o siptamAna pentru
a
se
deschide
ti
pentru
a
da viata
unei larve
(vierme).
l;
Viermele
se hrine;te
L ti creste.
Odata crescut,
inceiea
26, s6, manAnce
5i
se
prinde
de o
fru
n26' folosind
mitasea
produsd
de propriul
corp.
Q
Viermele produce
I
in
jurul
propriului
corp
Fluture
adult
gn
invelis
dur
gogoata.
ln interiorul
sau
pupa
incepe
sd se transforme,
devenind
un adult.
\
\
\
Aripile
fluturelui
se
deschid
treptat
l-
Dupi
cAteva
siptimAni,
r*
invelisul
pupei
se rupe
gi
iese
un fruroi
fluture
adult,
care
va
zbura
pentru
a
se
imperechea
----r----r------------
cAUTA
gl
DESCOPERA
REPTILE
$l
AMFIBIENI:
pp.
18-19
CTcLUL
DE
VIATA AL
Uxur
HEnnrprER
C0nd
oul unui
hemipter
se
deschide,
iese larva.
La
fiecare
schimbare,
creqte
o
membrand
noud
gi
mai
mare,
iar
larva
se aseamdnd
din
ce in
ce
mai
mult
cu
un
adult.
La
sfdrgit
uI
dezvoltdrii,
hemipterul
este
gata
sd se imperecheze
penttg
_a
se reproduce.
0u
Hemipter
Du
pi
abia
ectozat
c6teva
zile
Du
pi
c6teva
siptim6ni
Hemipter
adult
\
)
L--------
--
r---r------
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
13/52
husEcrE
$l
CN
t/l'f
,\
ln tumea
insectelor;
cilugirifete
u
/
|
f
UN
VAruAron Acn
sunt
vinitorii
cei
mai feroce.
Cu
viteza
fulgerului, i;i
intind
picioarele
lungi
anterioare
pentru
a captura
prada.
Existi
aproximativ
1800 de
specii
de
cilugerife.
Multe sunt
colorate
pentru
a
fi
confundate
cu
florile
pe
care
triiesc;
mimetismul
le
ajuti
si se
ascundi
in timp
ce
i;i
agteapti
prada.
Ochii mari ai
cdlugdrigelor
localizeazd
prada
Aparatul bucal
puternic
permite
penetrarea
exoscheletului
dur
al
insectelor
Cilugirila
pregititi
si minAnce o
licusti
Picioarele
anterioare
au spini lungi ascutiti
pe
marginea interna
*l
I
#
/
"l\.
{
r.
'{,
Picioarele
anterioare ale
calugdritei
au spini ascutiti care
o
ajuti
si
tini
prada.
Femela
este
mai mare decit
masculul
si uneori
il
minAnci in
timpul imperecherii sau dupa.
Pradd
prinsd
cu
picioarele
spinoase
ale
calugaritei
.rr*
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
14/52
CAlucARrrELE
Migcarea
picioarelor
anterioare
ale
cilugirifei
pentru
a captura
prada.
*
'CAPTURAREA
PnAzu
in timp
ce
agteapti
o pradi,
cdlugirita
tine
picioarele
anterioare
strAnse.
RamAne
ata
pani
trece o insecti,
apoi,
repede
ca un
fulger, isi intinde
picioarele
spinoase,
prinde
prada
ti
o
mestecd
cu
gura
puternici.
tTnnvEsr
RE I
rurrLrGENrA
Picioarele
posterioare
ale
cilugiritei
floare
sunt
plate
pentru
a se asemdn
cu
petalele
de
flori.
in
acest
fel, inse
se ascunde
pentru
a captura
prada
t
pentru
a
scapa de
dutmani,
precum
pasari
si sopArle.
Celugirifa-floare are
picioarele
aseminitoare
petalelor
O
SosrE A
CArucARrTEr
Mantispa nu este o cdlugdri{5,
ci
o specie
din ordinul nevropterilor
Dar
se
aseamdnd
cu
cdlugdrifa
qi
se
comportd
la fel,
deoarece iqi intinde
picioarele anterioare
lungi
pentru
a
prinde prada, precum
insecte
mici
qi pdianjeni.
/---:
--- -r ------- ----
--
cAurA
$r
DEscoPERA
REPTILE
$l
AMFIBIENI:
pp.
16-17
I
I
L------r-
---r-rrr-----
*t\
t
I
i
i
I
\
DATT
ULUITOARE
*
Unei citugirile
ii ajung
30
de
miimi
de
secundi
pentru
a-9i
intinde
picioarele
anterioare,
si
prindi
prada
9i
si
o
duci ta
gur5.
Mantispa
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
15/52
IwsEcrE
$r
PAnNJENT
$i
grupul
0ra
aripile
lor
mari
;i
strilucitoare,
libelulele
sunt
insectele
cele
mai
rapide
in zbor.
Folosesc viteza
9i
capacitatea
acrobatici
pentru
a
vina
alte
insecte
in
aer. Veritoarele
lor,
grupul
Zygoptera,
sunt mai mici
gi
mai
lente.
Libelulele
triiesc
in
apropierea rAurilor;
beltilor
'
A
ilor
li
depoziteazd,
ouile
in
ape.
r
raun
iuii
se
numesc nimfe. Ca
gi pirin{ii
or;
sunt
vAnitori
feroce.
NTMFELE
SUSaCVATICE
Nimfele libelulei
nu au
aripi
qi
trdiesc
in
apd,
unde
prind prada.
Intind
inainte
buza lung5
inferi oard,,
prevd
zutd,
cu
clegti
mobili, pentru
a
prinde
prada.
Nirnfa de tibetuti
Prada este
prinsd
in
clegtii
buzei
inf e rioa
re.
Clesti
mobili
pe
buza
inf erioard
"'*$ffi
".
*^&J
f
FoARTE
MULTE
SpEcrr
Exista circa
5000
specii
de
libelule.
Comphidae
se a;azi
pe
o
ramurd
apoi se arunci in fati
pentru
a
captura
prada.
Cordulegaster sunt Iibelule
mari,
care
traiesc
lAnga
rAuri
in
paduri.
Libellulidae
se
intilneSte
de
obicei
langa
o apa statdtoare
sau care curge Ient.
Gomphidae
Cordulegaster
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
16/52
Aripile
strdlucesc
in lu m
ina soarelu i
LTeELULELE
gr
GnUPUL ZvcoPTERA
Corp
sublire
Libelula
imperiali
vAneazd,
o
musci
verde
Picioare
subliri
pentru
a
se
agala de
ramuri,
nu
pentru
a merge
Picioarele sunt
intinse
pentru
a
prinde prada
*
'AcRoBATTE
iru
Zeon
Libelulele
ating
apa
pe
alocuri,
cu aripile deschise si
picioarele
ga
sa
prinda prada.
Pot
zbura
inainte
si
inapgi
sau
pot
rimine
nemiscat
in
aer.
lntre capturile
prizilor
se
od
ih nesc
pe
ram
u ri.
Zygoptera
care
se
odihneste
{TELULA
snu
zvcoPrERA?
Libelula
ti
Zygoptera se
disting
prin
felul
in
care
tin
aripile cAnd
nu zboari:
Zygoptera
le
tine
de-a
lungul
corpului
pe
spate,
libelula
le
tine
deschise
si
perpendiculare
pe
corp.
.--rl
{";;;-;;-;;;coPERA
PASARILE:
pp.
16-17
PLANTELE:
pp.
40-41
Ochii
enormi
permit
o
vedere
foarte
bund,
astfel
incAt repereazd
bine
prada
Mandibule
puternice
pentru
a
mesteca
prada
Musci
verde
L--------
--
-------r---
DATE ULUITOARE
*
LibeluteLe cete mai
rapide
pot
atinge
50
km/h
zbu ri
nd
pe
d
ista nle
scu
rte,
o
vitezi
pe
care
mutte
pisiri
nu
sunt
capabite
si le
egatizeze.
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
17/52
husEcrE
gl
PAnNJENI
Hemipterele
reprezinti
un
grup
de
insecte care au
gura
cu
o
formi
speciali,
aseminitoare
unui
tub
lung.
O
folosesc
pentru
a
face
giuri
in
hrani
gi
pentru
a extrage
seva.
Unele,
precum
afidele
gi plotnitele,
se
hrinesc cu
seva
plantelor,
scorpionii
de
ape
preferi
animalele
mici
precum
broascEl,
pegtele
gi
scoicile.
Anumite
hemiptere beau
gi
sAngele
uman
;i
pot
fi
periculoase,
deoarece
rispindesc
boli.
Antenele
lungi
ajutd
insecta
sa
recunoasca
mediul
Aparatul
bucal,
folosit
la
perforarea
si extragerea
hranei, se
gdseste
sub
corp
Greier
adult
iese
din
nimfi
'
CAtrtrEcuL
GnEIERULUT
Creierele mascu I
atrage
femela
d
in
inaltu
I
copacu Iu
i cu
u
n
cdntec ascutit.
Femela
depoziteazS,
ouale
in
orificiile
ramurilor. Dupa
eclozare,
nimfele traiesc
su
b
pamAnt;
u
n
ii
greieri rimdn
n
imfe
chiar si 17
ani,
inainte
de
a
deveni
ad
u
lti.
?f'MI
PTERE LE VTGETARI
EN E
Plosnitele sunt
fitofage, adicd se
hranes
cu
plante. Traiesc
printre
copaci
si tufigu
extragand
seva
plantelor
si a
fructelor.
Corpul
lor
plat
se
aseamini
cu
scutul
razboin icilor.
Deseori
prezinta
desene
si cu
lori vii
.
Scutul
plat
protejeazd
capul
si
gAtul
Plognifi
hrinindu-se
cu o
frunzi
224h
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
18/52
DATT
ULUITOARI
*
Greierele este insecta care
emite sunetut cel
mai intens.
C6ntecut siu
poate
atinge
112 decibeli, este
mai
putern ic dec6t
su
netu
t
unui feristriu
electric.
.r
,s'
-r-r-.*'iE
'r,
19
e
?#
Un scorpion de
api
gigant
captureazi un
pette
cu
picioarele
anterioare
*
s,,,9
-
_
*.
_:t+*-:?;;;*
--
*.
,A-
--
u-^-r
."
-
f-r
n
l--- f"*
-r'
:..
a
ru*
-
--*
t .-
HTMIPTERELE
VArfurile
aripilor
anterioare sunt
transpare
nte
Aripile
anterioare
dure
protejeazd
abdomenul
ti
aripile
posterioare
Notonecta
se
hrinette cu
plante
mici
9i
cu alge
Perii
minusculi
impermeabili,
situali
pe
extremitati
le
picioarelor
hi d rometrei, in
I esnesc m
i
scarea
pe
suprafata apei.
f
HEMIPTERE
AcvnncE
ln lacuri, mlastini
si
fluvii
traiesc
multe
spe
de
hemiptere
acvatice. Unele
sunt atAt
de
utoare
incat
pot
merge
pe
suprafata apei.
Altele,
precum notonecta, inoata folosind
picioarele
centrale
5i
posterioare.
Scorpion
de
apa
giganti
se afunda
pentru
a
prinde
prada,
misoari
pAni
la
gase
centimetri in
lungime
ti
sunt
hemipterele
cele mai mari
_?---
r-r-
-- -------
-r-
- -
vvl
CAUTA Sl
DESGOPERA
$r
DESGO
REPTILE
$l
AMFIBIENI:
pp.
12-15
I
I
L-----------r---------
Hidrometra
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
19/52
lrusEcrE
gr
PAnNJ:ENr
"';::
"4'i::.i
1
:'
o
I
+l
gi peduchii
sunt
para
ziti,
adici triiesc
9i se
hrinesc
pe
seama
altor animale,
numite
gazde.
Puricii
perfore
azd,
pielea
pisirilor
;i
a
mamiferelor
pentru
a
le
bea
singele.
Nu zboari,
dar
in
raport
cu
dimensiunea
lor;
sar mai
departe
gi
mai
sus
decAt
oricare alt
animal.
5i
peduchii
triiesc
sugAnd
sAngele, multi
dintre
i,
pe
cet
uman.
in
schimb,
peduchii
care
parazite
az6,
pesirile
rod
pielea
sau
penele
victimelor.
Punrcrr
gr
CIUMA
,Ciuma
neagrd"
a
fost
o epidemie
teribild
care, in
secolul
al XIV-lea,
a
provocat
moart ea a milioane de
persoane.
A fost rdspdnditd
de
puricii
care
trdiau
pe qobolanii
infecta[i
qi
care au transmis infec[ia
sugdnd-le
sdngele
qi
apoi
in[epdnd
oamenii.
Un
purice
de
pisici
mirit
de
30 de ori
t* cnnnProN
LA
sAnrruRr
ajuta
sa rimana in
'.+]
timp ce
suge
sdnge
le.
PuRrcr
cu
AncuRr
Rezilina,
un material elastic
prezent
la
picioarele
posterioare
ale puricelui,
il
ajuta
si
sard.
Rezilina
actioneazi ca u
n
arc
care
proiecteazd puricele.
,t*))
(
*)t
Rez
Puricele
de
pisica poate
sari
pAna
la
o inaltime care depaseSte
de
200
;i
de
ori lungimea
sa.
Asta inseam n*';, ,
ca un
purice,
sarind din cusca unUj,:
an
imal
,
reuseste
sa aju
ngd
in
paru
I
uman.
Spinii
mici
de
pe
cap
il
pielea
pisicii,
cu
iino
gheareie
indoite
se
\
prinde
de
piele
in
244p
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
20/52
PuRrcr
Spinii mici
de
pe
cap
ajuta
puricele
sa
rdm1nd
prins
de
pdrul gazdei.
PApUcHELE
PASARTLoR
Paduchii
pisirilor
se hrinesc
cu
penele pdsirilor
sau
pirul
mamiferelor
de
care
se
prind
cu doua
gheare puternice.
Ace;ti
paduchi
traiesc chiar
5i
pe
colibrii minusculi.
Pielea
este
sensibild la
foarte
miscare
Fir de
pdr
Piduchi
de
pasire
mirit
de
40
ori
Clegti
puternici
pentru
a
se
prinde
de
firele de
pdr
Siritura unui
purice
de
pisici
Aparat
bucal
folosit
pentru
a
perfora
pielea
si
Peduchele uman
triieSte
pe
capul oamenilor.
Se
agatd
de
un
fir
de
par
cu
ghearele
picioarelor
puternice
in
timp
ce suge
singele.
Femelele
depoziteazd
ouile
pe
firele
de
par,
fixindu-le cu un
Iichid
lipicios
pe
care
il
produc
ele insele.
suge
sAngele
Picioare
lungi
postefioare
pentru
a sdri
pe
animalul
gazdd
Gheare
pentru
a
se
prinde
de
pielea
animalului
Pdduchele
uman
poate
sd-;i
schimbe
culoarea
pentru
a
imita
culoarea
pd.rului
in
care trdie5te
rr-l
il;;-;;-;;;coPERi-
pAsAnlLE:
pp.
16-17
CORPUL UMAN:
pp.
14-15
DATT ULUIT(}ART
*
Puricele
cel mai mare
est
cel a[
castorului:
cregte
pf,n
ta 8 mm lungim,
Eproximat
jumitate
din
misura aritati
a
ici.
*
'DrN
CnsA
iru
PAn
Piduchele
uman
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
21/52
modalitiltea
de
a
rnsectelor
ln
general,
insectele merg
cu
ajutorul
a trei
perechi
de
picioare,
migcind
separat
o
pereche
dupi alta. Toate
picioarele
insectelor
au
aceeati
structuri
fundamentale,
adaptati
pentru
diferite
scopuri,
precum
saltul
sau
inotul.
Insectele
care zboari
au
mutchi
puternici
la
torace
care ii
ajuti
si
mitte
aripile. Pentru
a
rimine
in
aer;
trebuie si Ie
mitte
rapid.
Sirfidele
ajung Ia 1000
betAi
pe
secundi.
intdreste
aripile
*
SrnucruRA
AnrPrLoR
Aripile
unei insecte sunt
prinse
de
partile
laterale
ale
toracelu
i,
partea
centrald
a
corpului.
in
generat,
sunt
dintr-un
material
su
btire
ti
delicat,
n
u m it
membrana
;i
intarite
cu vene
(tuburi
cave) care contin nervi si
sdnge.
Fluture
*-.
Sirf
idi
AnrPrLE
IxsscTELoR
Fluturii,
coleopterele
Ei
lnulte
alte insecte
au
doud
perechi
de
aripi
,
iar muqtele
au doar
o
pereche.
Aripile anterioare
ale unor
insecte,
cum
ar fi
coleopterele, sunt
dure
qi
rezistente
qi
prot
ejeaz-a aripile
delicate
posterioare
cAnd
se
odihnesc.
Insectele
au nevoie se
se
deplaseze
pentru
a
gisi
mincar,
pentru
a
se
imperechea
ti
pentru
a
se ascunde,
atunci
cand
sunt
in
pericol.
Aproape
toate
merg,
multe
zboari,
unele
sar
sau
inoate.
lrusEcrE
gr
PAnNJENT
Privind
intr-un
vas risturnat, cu
gura
in
jos,
pute{i
vedea
insectele
gi
observa obiceiurile lo
Un reticul
de
vene
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
22/52
Antene
scu
rte
M
oDALITATEA
DE
D
E":h,,$;*l$.$,:,A
-
c
MERs,
lNor
sAU
SAnlr
-ttt"'
postertoare
}
\
\
\
Efemera
in zbor
Coleopterele
DYtiscus
se
mi5ca
in
aPd
cu
aiutorul
perisorilor
de
Pe
Picioarele
posterioare
Picioarele
false
,r'''
sunt
aduse
lAnga
t-/
p
icioarele
adevdrate
Coleopter
DYtiscus
Picioarele
lungi,
aproape
inutile
Pentru
mers,
sunt
folositoare
pentru
a
se sPrijini
i
l
=
Trei
,,cozi"
lungi
aiutd
i
e
femera
sd-il
mentina
I
i
6
chilibrul
in
timp
ce
zboard
:
lrusEcrELoR
Asemeni
majoritatii
insectelor,
pestisorul
de
argint
se
miSca
in
graba
pe
cele
5ase
picioare ale
sale.
Multi
viermi
au
pe
partea
posterioari
a
corpului
o
pereche
de
picioare
in
plus, sau
,,picioare
false",
asemdnitoare bastonatelor,
cu
aj
utorul
cirora
inainteazd,
cu
misciri
de
ondulatie.
Unele
insecte,
cum
ar
fi coleopterele
Dytiscus,
sunt
inotitori
experti,
altii
fug de
pericol
sirind.
Pe;tigorul
de
argint
I
I
L--tr------
--rr-rr-r--
Elaterida
Un
fel
de
arc
prezent intre
picioare ajuta
elaterida
sa
efectueze
saltu
de
30
cm.
Picioarele
adevdrafe
se
intind
inainte
Vierme
de
geometrid
+/
cAurA
$l
DESCOPERA
pAsAnlLE:
pp. 16'17
Std
mereu
Ia
Pazd
si
se
mi5ca
Prin
salturi
rapide
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
23/52
lrusEcrE
gr
PA
re
prezinti grupul
de
insecte cel
mai
mare:
se cunosc
cel
pu{in
350 000 de
specii
gi
mai
rimin
multe
de descoperit.
Coleopterele
triiesc in intreaga
ume,
de
la
deterturile
cele mai
aride
la
pedurile
ploioase.
Au
un aparat
bucal
puternic
pentru
a
mesteca
9i
mAnca
aproape
toate
tipurile
de alimente,
vegetale sau
animale.
Coarne
lu
utile
in
lup
Corn
pe
cap
Corn
pe
torace,
partea
centrala
zBorNrcr
cu connNE
Mascu
Iu I
gandacu
lu
i Iu i H
ercu Ie
are
coarne
enorme
pe
corp
ti
pe
cap,
pe
care le
folose;te
drept
arme
in
lupta
cu rivalii. Fiecare forfecar
incearci
sd
ridice adversarul
pentru
a-l arunca
la
pamAnt:
daca
un
forfecar zace pe
spate,
se
intdmpld
sd nu
reuseascd
sd se ridice.
GAndacul
lui
Hercule
poate
atinge lungimea
de l6
cm,
cu
tot cu
coarne.
a
corpului
Gindacii lui
Hercule rivali
se lupti
pentru
a cuceri
o
femeli
Picioare
posterioare
putern
ice
DATE
ULUITOART
*
Mormolocii
au ochii
impirtili
in dou5, astfel
reugesc si
vadi ?n
acetagi
timp
gi
in
api
gi deasupra
apei.
CoTEoPTERE
StnAIUCIToARE
Coleopterele otrdvitoare
au
corpul
colorat
qi
strdlucit
Adul[ii
mdndncd
frunze
qi
nectat, iar larvele
se
hrdne
cu lemn
uscat sau verde.
Perfor eazd,
lemnul
provoc0n
pagube.
Coleopter otrivitor
;y,28{t
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
24/52
CoLEOPTERELE
tr
ltl'"i'
f
UN
Cure
Forfecarul femela
aduni
excrement
animal si
il
face
bulgdre.
Apoi
il
rostogole;te
pana
la cuib si depune
un
ou;
astfel larva abia ndscuti
se
poate
hrani
din
excrement.
Femeli
de
forfecar care
rostogole;te o
minge
de excremente
CTUDAT
Forfecar
mascul
*v
'UN
CoLEoPTER
GIcANT
Forfecarul
african este
unul dintre
insectele cele
mai
mari si cele
mai
grele.
Masculii
ajung sa
cdntireasci
pAna
la
1
00 de
grame,
de
trei
ori
greutatea
unui
tobolan
si cresc
in lungime
pana
la
12 cm.
Femelele
sunt mai mici
decAt
mascu lii.
O
pereche
de
aripi
tari
acopera
5i
protejeazd
corpul forfecarului
in
VArrrAroRII
Rnpvt
Candacul
verde de cdmp
alearga
foarte
repede
cAnd
vAneazi
;i
prinde
prdzi
mici
cu
gura.
Si
larvele sunt
vinitoare:
i5i
sapi
un cuib
in
pamAnt,
apoi
asteapta
insectele
care
trec
prin
apropiere.
GAndacul
verde de
cAmp
cu o
pradi
CA
L-----lr---
-rrr-------
urA
$l
DEScoPERA
DINOZAURII:
pp.
32-33
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
25/52
lrusEcrE
$r
PAnNJENT
mu$tule
&
C0.
sunt
rispindite in
intreaga lume
;i
sunt
o
specie
prezenti
;i
in
Antarctica.
Spre
deosebire de
majoritatea
insectelor;
au
o singure
pereche
de aripi: cele
posterioare
sunt doue bastondg,
balansierele,
care
Ie
ajuti
si-gi
men{ini
echilibrul in
timp ce
zboari. Existi mai mult
de
90 000
de
specii
de
mugte,
printre
care
musca
domestici,
musca
de
cal
si
tintarii.
Clesti
la
extrem
itatea
fiecarui
picior
Aparat bucal
pentru
a absorbi
hrana lichida
Aparat
bucal special care
perforeazd
pielea
victi mei
I
un tantar
care
se
'
hranegte cu singe
DE
sArvGE
Tantarii
femeld
se
hranesc
cu
sAnge
de
la
animale,
pe
care il sug
de sub
piele.
in
unele
pa(i
ale
lumii
pot
transmite boli
cum
ar fi
malaria
ti
febra
galbena.
Masculii
nu
sug
sdngele,
in
schimb
ei se
hranesc
cu
nectar din
plante.
O musci
domestici
merge
pe
tavan
MuscA
cu
CnPUr
irrr
Jos
Mu;tele
domestice
penate
au
gheare
mici
si
pernute
speciale
adezive
cu
care
se
agala
;i
de suprafete
netede
ti
lucioase.
De
aceea musca domesticd reuse5te
si
meargd
cu capul
in
jos
pe
tavan.
Ochii
com
ai
mustei
p
si cele
ma
miscdri ale
si ale
dusma
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
26/52
li
'u*;i*'
'.t'
Pernulele
adezive
de la
extremitatea
fiecarui
picior
le
permit
sa se
prinda
de
suprafete
MugrELE
&
Co.
-i-,
jr.
t
t
'
Pdrul de
pe
corpul mugtei
d omesti ce
poate
transporta
mizerie
si bacterii
O singurd
pereche
de
aripi
Balansier
Datoriti
balansiere
mustele is
menf in
echilibrul
i
in
zbor.
\
t
TAntiroiul
t
Picioare
si su
btiri
Iungi
MUSCA-CALULUI
Acest
tip
de
musci
are ochii
foarte
mari, in culori
strilucitoare:
rotu,
verde,
auriu.
Mascu lii se
h ranesc
cu
nectaru I
florilor.
Femelele, in schimb,
mutca caii, animalele domestice
si
alte mamifere,
pentru
a
bea
singele.
i
j
tf
Musca-calului
.t
TAruTAROIUL
i,
picloarele
sale
lungi si
subtiri
si
aripile
zvelte, tantiroiul se aseamana
unui
tantar
mai mare.
De
obicei
adultii
traiesc doar
citeva
zile
si
pot
si
nu
minince nimic.
Larvele se hranesc
mai
ales
cu
radacini si
plante
in
descompunere.
cAurA
$t
DEScoPERA
CORPUL
UMAN:
pp.
22-23
computi
DATE
ULUITOARE
*
Larvete
mugtei
petrolului
triiesc
in
puturile
de
petrol
din
Catifornia. MinAnci
insecte
care
rim6n
prinse
pe
suprafa 5.
OcHruL
MugrEr
Ochii bulbuca{i ai
muqtei
sunt compuqi,
zdicd sunt
alcdtui[i
din
mii
de lentile
mici
qi
sunt
foarte
sensibili
ler migcdri.
Ochii compusi
ai
mugtei
l----------r-------rrr
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
27/52
NrusEcrE
r :,
-
riiyd*r4l
Fluturf,f;
St
f,nlenel
circa
l50 OOO de
specii de fluturi
gi
falene,
printre
care
creaturi
minuscule
care misoari mai
pufin
de
un centimetru
gi
falene
enorme,
mai mari decit unele
pisiri.
Fluturii
gi
falenele au doui
perechi
de aripi
9i
un aparat bucal special,
cu o
trompi
in
formi
de
spirali,
pentru
a absoarbe
lichidele.
Larvele
sale,
viermii,
nu
au
guri
pentru
a mesteca
gi se
hrinesc
cu
plante.
Vierme
de ornitopter
ARIPT
cu SoLzt
Aripile
fluturilor
si
ale
falenelor
sunt
acoperite
cu solzi colorati, in realitate
piele
plata
si sublire care se suprapune
ca
tigla
unui acoperiS.
Fiecare solz este
prins
in
mod flexibil si se
poate
miSca
in
sus si
in
jos.
Solzii
formeazi
desene
foarte frumoase
gi
culori care
stralucesc
la
soare.
f
FLUTURE
SAU
FNIENA?
Fluturii
zboari
ziua si deseor
au culori strilucitoare,
iar fal
care
zboard noaptea, au culo
stinse.
Multe
falene
au
anten
penate
sau drepte;
cele
ale
f
se
aseamdni cu
niste
bastoan
Antene
dese
Ia
extremitati
Ornito
Reginei
A
Solz al unui
fluture
mirit
c
SFINXUL
ZSURATOR
SfincSii zboari
mult
timp
5i
sunt rapizi. Pot atinge
40 kilometri
pe
ord,
mai
rep
decdt
orice
alt
fluture sau
fa
si
plutesc
in aer
in
timp
ce
s
hrinesc
cu nectarul
florilor.
Un
sfinx
in
zbor
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
28/52
F I
u
r
u
*',1--flJ*-*ks
E
LE
Antenele
percep
mirosul
cel
mai
fin
Saturnia
Atlante
fl
l,$_
Aripi
in
culor
mai
putin
vii
Aripi
acoperfte
cu
piele
subtire
sau solzi
Zona transparentd
a aripilor, unde
solzii
nu
cresc
f
UN
Pnl
PTNTRU A
Brn
Fluturii si
falenele se
hrinesc
cu Iichid
precum
nectarul
florilor
5i
sucul
din
fructe.
Sug h rana
printr-o
trom
pa
lu nga
su
btire
asemindtoare
unui
pai,
care se
numeSte
proboscidd,
;i
pe
care, atunci
cand
nu
o
folosesc, o
tin
infasuratd sub cap.
I--r
-
-
-
-
-
- -
r
-
r- r r
- -- -
-
r
-
S-"{YYr
'al
GAUrA
$l
DEScoPERA
I
PI-ANTELE:
pp.
24-25
.--r---
-rr----r--r-r-
-@
DATT
ULUITOARE
*
Saturnia
Atlanfe este
una
dintre falenele
cele mai
mari
din [um: oripile sate
pot
atinge
30 cm
Copit cu un modet
de
Saturnia
Attante in mirime
naturali
Sfinxul
Madagascarului
*Lr.'
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
29/52
IwsEcrE
gr
PATnNJENT
mflncarea
gi
hrinirea
UUnele
tipuri de
insecte
se
hrinesc
cu aproape
orice. Fitofagii
mininci frunze,
flori dar
;i
sevi
gi
nectar;
carnivorele
capture
azd,
creaturi
vii sau
se
hrinesc
cu
animale
deja
moarte.
Unele
insecte
sug
chiar
9i
sitrB,
sau
minAnci
hArtie,
lAni
gi
lemn.
Aparatul
bucal
al
insectelor
este adaptat
tipului
lor
de
hrinire.
Gura celor care
se
hrinesc
cu
lichide,
precum
nectarul,
s
nume;te
proboscidi gi
se aseamini cu un
pai.
Cele
care
se
hrinesc
cu
sAnge sau sevi
au
9i
un
aparat
special
pentru
a
perfora
sursa
de
hrani. Mandibulele
colectorilor
gi
a
altor insecte
care
mininci
hrani solide
sunt
puternic,
pentru
a
mutca
gi
a
mesteca.
Musca
domestici folosette o
pernifi
care
se
aseamini
cu un
burete
pentru
a absorbi hrana lichide
w
ExTnnGEREA
Cura
plo;nitelor
cu
care
insecte
le
a absoarbe
seva
s
u
nt
verzi
,
astfe
I
Srvrr
se aseamini cu un trompa
ru
perforeazi
fru
nzele
pentru
internd.
Deseori
plo;nitele
se
ascund
bine intre
frunze.
Plognifi
pe
o
fru
nzd,
'q\
#
ADUNAREA
HnnNEI
Albinele
domestice
adund
nectarul
si
polenul
din
flori
pentru
a-l
duce
la
stupul lor. CAnd
o albina
se aseazi
pe
o
floare,
polenul
se
lipeste
de
corpul
sdu;
albina
inlatura
polenul
cu
picioarele
centrale
si
il
strAnge
in zone
speciale
pe
picioarele
posterioare,
unde
este
tinut de solzi
mici.
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
30/52
Asilidae
este
un
vAndtor feroce
ti
rapid.
Prinde
alte
insecte din
zbor sau
in
salt,
prinzdndu-le
cu
picioarele
puternice
acoperite cu
peri;
apoi
perforeazd,
corpul
prazii
si ii
absoarbe
seva.
Polenul
se
prinde
de corpul
cu
peri
MATcAREA
gr
HnANIREA
Leul-furnicilor
in
capcand
Polenul este
pdstrat
in
zone
speciale
pe
p
i ci
oarel
e
posteri
oare
Perii
de
pe
picioarele
centrale
indeparteazd
polenul de
pe
corp
{PcANA
PTNTRU FuRNIcl
Larva
leul-furnicilor
sapa in
teren
o
gauri in
forma
de
palnie,
apoi
asteaptd
cu
mandibulele
deschise.
Dacd
o
furnici se rostogoleste
in
gauri,
leul-furnicilor o
prinde
imediat.
Mandibulele
spinoase
deschise sun
gata
sa
prind
prada
Leul-furnicilor
in
agteptarea
prizii
/--
r
:-
-------------
r
-
-
'cnurA
gr
DEscoPERA
PASARILE:
pp.26-24
PLANTELE:
pp.
24-25
O albini domestici
aduni
polenul
AIbina adund
^
e ctaru
I
IxsncrELE
CenNIVoRE
Necroforii se
hrdnesc
cu
qobolani qi
pdsdri
moarte.
unele
ingroapd
corpul
prdzilor
in
pdmdnt
gi
depun
oudle
pe
carnea
pu
trezitd:
astfel larvele,
la
nagtere,
vor avea
hrand
din
abunden[d.
Necrofori
9i
larve
se
hrinesc
cu
carne
putreziti
L---r---r---------r---
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
31/52
lrusEcrE
gr
PAnNJENI
&Unele
tipuri
de
albine,
ca cele
domestice
gi
bondarii,
triiesc
in
comuniteti
denumite
colonii,
care
reunesc
multe mii
de
insecte.
in
fruntea
coloniei
este o
femele, regina.
Albinele
muncitoare
pizesc
stupul,
aduni nectarul
gi polenul pentru
rezervele
alimentare
gi
au
grija
de
,,rlou-niscuti"
.
Alte
albine triiesc
izolate
li
nu
construiesc
stupi
mari .
Celulele hexagonale
su
nt realizate
d
in
ceard
mestecata
TrAntor
Albina regini
Albinele muncito
umplu
o
celula
cu
si miere, hrana de
larvelor.
Athfimd@
ar?
)TUPII
Albinele
domestice
i;i
constru
iesc
cuiburile
(stupi)
in
copaci sau in
stupi
(cutii
construite de
om)
.
Stupii contin
foarte
multe
hexagoane,
poligoane
cu
tase
latu
ri
,
real
izate
d in
ceara
p
rod
usd
de
corpul
albinelor. Unele cisule
sunt folosite
pentru
depozitarea
mierii, altele
sunt destinate
oudlor si
Iarvelor.
Regina
depune
oudle
in
unele
celule
"frcr
NA
sr
LucRAToARE
LE
lntr-o
colonie
exista
diverse
tipuri
de albine
Regina
este
mai mare
decdt celelalte
si
depune oudle.
5i
Iucrdtoarele
sunt
femele
dar nu
depun oud.
Datoria
masculilor,
den u
m iti trantori, este aceea
de
a se impreuna
cu
regina.
Dnxsut,
At
SINELoR
In
interiorul
stupilor
albinele
muncitoare
executd
un
dans
special
pentru
a comunica
colegelor
unde este hrana.
Yiteza
qi
direcfia
dansului aratd
unde
se
poate gdsi
cea mai
bund
hrand;
un dans rapid inseamnd
o
bun[
sursd de hrand.
Albine domestice
executindu-si dansul
Albine
Iucritoare
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
32/52
ALSINELE
DATT
ULUITOART
*
in
timput vielii
sale
o albini
lucritoare aduni nectar
suficient
si
produci
7
g
de
miere.
Pentru
a umpte un
vas
de
miere
de
/'00
g
este
nevoie
de aproximativ 57 de
atbine.
Albini
Mierea
provenitd
din
nectar
este depozitata in celule
pentru
a hrani
colonia
in
timpul
iernii
O
AIBINA SUBTERANA
O
albin a
ziditoare trdie5te
singurd.
Sapa
un
mic cuib
in
pamant
si ii
acoperd
peretii
cu
un
lichid transparent
si impermeabil
care
iese
din
abdomenul
sdu
si care
devine neted
si
dur
ca
cimentul.
*
Ceara
este
produsd
intr-o
zond,
speciala
a
abdomenului
albinei
lucratoare
Regina
9i
pe
celula
lucritoarele
de
stup
Megachile
la munci
pe
o
frunzi
Uru Cure
DE FnuNzE
Folosindu-ti
mandibule sale
mari,
megachile taie
buciti
de
frunzd
si
Ie
foloseste
pentru
a
impa(i
si
imbrica
celulele din
cuibul
sdu. Umple
celulele
cu
polen
si
in fiecare
depune
un ou.
Cand
noile albine
se nasc, se hranesc
cu
polen.
_---
-- - ----
r-r----
--
r--
lYv
cAUTA
$r
DESCOPERA
PASARILE:
pp.
32-33
PLANTELE.
p
22
s
A
={{
{
ziditoare
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
33/52
ilusEcrE
gr
PATnNJENI
lespile
gi
albinete,
multe
viespi triiesc
in
grupuri
numeroase,
colonii.
Viespile
Polistes
Gallicus
(Vespa
Cartonaia)
construiesc
cuiburi
incredibile folosind
lemn
mestecat. Altele triiesc
izolate.
Viespile
adulte
se
hrinesc
cu
nectar
gi
fructe
coapte,
dar
vAneazd, alte
insecte
pentru
a-i
hrini
pe
cei
mici. Multe au
un
ac
la
extremitatea corpului,
pe
care
il
folosesc
pentru
a ucide
prada
9i
pentru
a se
apira.
CurBURr
DE
HAnrrE
Pentru
a-ti construi
cuiburile, viespile
mesteci
bucati
de
lemn
pe
care
il amesteci
cu
salivi.
Folosesc acest
material
asemdndtor
hartiei
pentru
a constru i
celu
lele hexagonale
care formeazd
structu ra
cu ibu lu i si care
invelesc
exteriorul
cu
diferite
straturi.
in
generat
agata
cuibul de o
ramurd.
Ac
la
extremitatea
corpului
I
I
Corp
fngust fntre
torace
si
abdomen
Un
cuib de
viespi
DATE
ULUITOART
*
Cet
mai
mare cuib
construit de
viespe a
fost
gisit
in Nou
a
ZeetandS. inatt
c6t doui
persoan,
ra
at6t
de
greu
inc6t
a
cizut
gi
s-a
rupt in
dou5.
Corp lung
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
34/52
qcRoPArA
DE
vtr
Fem.r.G
bri.o
alte
insecte
ti
paiaryeni.
Aceste
viespi
inte;d
pradu,
.ur.
rdmine
paralizata'
ApoioingrouPa'idepuloualepeCorpulsau.
CandSenaSClarvele,sehranesccuacestea.
VtESPILE
Mandibule
Puternice
Doud
Perechi
de
ariPi
Viermele
va
hrana
Pentru
viesPii
deveni
larvele
lhneumonid
femeli
dePu
ouile
Tub
Pent
depune
o
ViesPe
ingroaPi
Prada
Larvi
de
insecti
"f,RF.RAREA
LTMN'L'L
Pr
trIrF\"'Tj:,i;";;
ile
pe
larvele
lhneumonid
ul
depozite
aza
oua
tril
altor
insecte
care
traiesc
sul
b
scoaria
coPacilor'
altof
l[l5eLLcLc]'r\-
-^.,r'
y^'ay
ifile.
Femela
miroase
larva
sau
ii
p:tt:P:T':.t
rrtir
;:T;i:#
i;;;r
iJosind
iubur
rung
ascutit
;lo
::'i:':ft1:rnitatea
coiiurui
ri
depune
ouale
. Y
--..+ii
LinO
ouale
se
inchid
'
nou-n6'scuttt
se
Pot
hrani
din
larva'
cAuTA
9t
DESCOPER
HNANAPPXTRU
CnIMTCT
ViesP
ile
CYniPidaedePun
oudle
p"
ufastare,
rdddcini
sau
frwze
de
coPac.
ln
jurul
fiecdrui
ou
fturro
forme
azd
un
fel
de
minge'
;;;;"qa.
Cond
l
arva
de
viesPe
ia
nagtere'
se
hrdnegte
cu
lesutul
cdrnos
al
gogoaqei'
ViesPe
a
CYniPidae
pe o
9o9oa9i
pAsAnlLE:
PP'
32'33
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
35/52
'lNsEcrE
$t
Furnlelqtteffi
-a-C
JtrAns
inrudite
cu albinele
9i
cu viespile,
furnicile
triiesc in
colonii
imense,
alcituite
din
peste
100
000 de
insecte;
acestea
igi
construiesc
muguroaie in
copaci
sau
sub
pimAnt.
Termitele
triiesc
precum
furnicile,
deoarece
sunt
inrudite
cu
acestea,
fiind
cunoscute
pentru
muturoaiele
lor
in
formi
de
turn,
inalte
chiar de
cAtiva metri.
$emineu
central
Turnul
funclio
pe post
de
tem
aerul cald iese
rece
pdtrunde,
pdstrAnd
muSu
o tem
peratu
rd
',
Sem
ineu
la
Zone in care
termitele
cultiva ciuperci cu
care
se
h rdnesc
Termiti
regini
cu
oui
Masculii
gi
femelele
sunt inaripafi
Termiti
Termiti
lucritoare
soldat
MusuRor
DE
TTRMITE
Mu;uioiul
este opera
termitelor
I
ucritoare. Constru iesc
perelii
amestecind
cu salivd noroi
si lemn
mestecat,
amestec
ce
devine
dur
ca
piatra.
Termitele
soldat apiri
m
usu roiu I
,
iar regina
depu
ne
oui.
Depozite
pentru
hrand
Compartimente
pentru
larve
Compartimentul
reginei
ln
interiorul unui
muturoi de termite
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
36/52
DATE
ULUITOARE
*
UneLe furnici denumite vase
de
miere
sunt utitizate ca
recipiente vii.
Acestea sunt
hrinite
cu
atat
de
mutt nectar
?nc6t corpul tor
se
umf 15.
CAnd hrana
se
impulineaz5,
celeta
lte
f u
rn
ici
preseazi
"vasele
de
miere"
pentru
a elibera rezervele.
0
f
urnicS-vas de miere
cu nectar
FuRNrcr
gr
TeRMtrE
Furnici
care
transporti citre
musuroi buciti
de
frunze
Furnici
tiietoare de frunze
care decupeazi bucifi de
frunze
cu ajutorul
mandibulelor
puternice
NLTIVAT'ARE
DE
CI
u
PE
RcI
Furnicile
taietoare
de
frunze
decupeazd
bucdtele
de frunze
gi
le
transportd
in
muguroi,
sub
pamdnt.
Pe
grimada
de
frunze
mestecate
5i
aflate in
descom
pu
nere cu
ltiva
u
n tip
de
ciupercd cu
care
se
hrinesc.
*
'lN
Mnn5r
Furnicile Iegionare,
spre
deosebire de
celelalte,
nu
locuiesc
in
mu5uroaie.
Acestea
mirsiluiesc
cu miile
prin
paduri
formAnd armate
enorme. Acestea
pornesc
in
grup peste
insecte,
5erpi
si alte animale
mici
pe
care
le
devoreazd cu
mandibulele
lo
r u
riase.
Mandibule
puternice
/--
r:-
-rrrrrr--rrrr
rrrrl
'cnurA
gr
DEscoPERA
PASARILE:
p
38
PLANTELE:
pp.
27, 43
L------------r----r---
Furnici
legionar
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
37/52
lrusEcrE
Sr
PAnNJENI
&p&rare
Multe
animale capture
azd,
insectele
pentru
a
le minca.
Dar
insectele
au
metode specifice
pentru
a se
proteja
gi
pentru
a
nu
cidea
mereu
victime
priditorilor.
Unele
sunt inarmate
cu ace
pentru
a-ti
injecta
veninul
in
inamici.
Culori puternice,
precum
rotu
9i
negru,
avertizeazl,
inamicii
ci
insecta
este
veninoasi sau
nu
trebuie
mincati.
AIte insecte
se apiri
camuflindu-s,
confundindu-se
cu
mediul
sau
aseminAndu-se
foarte
tare
cu
un alt
lucru.
Molia
albitri,
spre exemplu,
este
inofensivi, dar seamini
cu
o
viespe
care
infeapi, inducAnd in
eroare
inamicii
care
o
eviti.
Molia
albind
are
pe
corp
desene
cu
linii
precum
viespea
Antene
f
BoMBE
DE
Gnz
in
cazul in
care un
dutman
se
prea
mult,
gandacul-bombardi
improa5cd
un
nor
de
gaz
venin
care
provoaci
rdni.
Cazul este
in interiorul
abdomenului
prin
amestecu I
a
doui
su
bstante
ch
inofensive,
care
intrAnd in con
explodeazi
cu
zgomot.
*e
,Flfrfrr
_*_E
*;T*"
-:
'
i$*r;i.
_.:
;,
ffoutr,
.4'lr.t
.t:"*."
E3
flF
I
frt*
j
.;n
F"
.ts
F::r
;"
;r,s
I
-_-*
t .Tt
I -*'
-,"1
f
q
fus{
11
F't
t"i
*;t
,r,
,@'
'*
Nor
de
gaz
ven i nos
Peri
ce
provoacd
pera
corpul om
Omida
Lymantria
,,ff
Multe
tipuri
de o
mizi
sunt acop.iit.
.u
peri
.d
provoacd
iritatii
si cu spini,
din acest
motiv
rep rezintd
o
,,im
bucitu
ri"
foarte d u
reroasi,
iar
pasarile
invata rapid
ci
trebuie
si
le Iase in
pace.
Aceste
omizi
pot provoca
iritatii nepldcute
chiar si
omului.
I
Viespe
-rh
C.
"v;
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
38/52
Aripile anterioare
robuste
protejeaza
abdomenul
ti
aripile
posterioare
Un
gAndac-bombardier
pregatit
sa
improaste
gaz
MODUL
DE
ApARARE
Abdomen
Insecta
igi
poate
roti
v1rful
abdomenului
pentru
a improtca
gaz
veni
nos asupra agresoru
I
ui
Trei
perechi
de
picioruge
Desene
in
forma
de
ochi
qs
cap de bufni{a
'OcHr
ALARMANTT
Unii
fluturi
si
molii
au
pe
aripi
desene
ce
par
a
fi niste
ochi
mari,
ce
te
fixeaz
ln
acest
mod, inamicii ii
consideri
ma
mari
si
mai
de temut
decdt sunt
acest
in
real itate.
/r-
-;-
-------------
r-r
'cnuTA
$t
DEscoPERA
PLANTELE:
pp.
32-33
$TilNTA
DtN
JURUL
NOSTRU:
r pp.
46,
50-51
---------------r-----
Gusr
RAU
Culoarea aprinsa a gandacului
veninos Meloe ii
atentioneazA
pe
praddtori
cu
privire
la
gustul
sau
oribil. Corpul sau contine
Jn venin
puternic
care
caralizeaza
pridatori
i . Pcare
rita
pielea
persoanelcr-,
f,
rovocand vezicu le
precu
irl
:ele
provocate
de urzici.
i:1\
\
\,.
$:l
i
".i
i\t
Acur
VrESPrr
Acul viespii
este lung
gi
gol pe
sac
interior,
pentru
a
putea
*,,
pen
inier-tq \/pninrrl ?nfr-rrn 8-
-
;
veni
#F:[#iHl:#Ff
_["
de mai
multe
ori
.+
,)r=,
L
1\
Ac
Mirireaacutui
in
f
interiorut
abdomenu[ui
.\
,"
"'
Meloe
veninos
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
39/52
lrusEcrE
gr
PATnNJENI
Inseetele
$i
omul
.,
ri,insectele sunt considerate
suparitoare:
unele sunt
deunitoare
pentru
agricultori,
deoarece
distrug
recoltele;
altele
mutci
gi
infeape
omul
gi
rispandesc
boli.
Dar
nu
toate
insectele
sunt
diunitoare.
in
reatitat,
multe
sunt
de mare ajutor.
Feri
insectele
care
transporti
polenul
de
Ia
o
floare
la
alta,
spre
exemplu, multe
plante
nu ar
putea
crette
gi
omul
l1-ar
mai
avea
cu ce si
se hrineasci.
PoLENrzAToRr r
PnTTELo
partile
masculine
ale
florilor
pro
polen,
care ajunge
pe
pa(ile
fe
formAnd
semintele
unor
noi
pla
datorita
unor
insecte
precum m
si
albinele. Acestea,
a5ezindu-se
f Io ri
,
se
p
rafu
iesc
cu
po
le n
,
pe
c
lasa
pe
partile
feminine
ale
flor
care
se
asazd
succesiv.
O
singurd
pereche
.de
aripi
Pdduche
de
plante
"
PEsnclD
NnruRAL
Buburuzele
in
culori
strilucitoare
constituie
un
pesticid
natural,
deoarece se
h ranesc
cu m ici insecte
verzi
,
paduchii
de
plante,
ce
stau
grimezi
pe
plantele
din
gradini
si
de
pe
camp.
Sirfidele
iEi
pot
mentine
echilibrul
in zbor
deasupra
florilor
si
pot
zbura inapoi
'of'o
1',
Granule
de
polen
pe
o
floare
Petalels
-=-
atrag
insectele
Membru din familia
sirfidelor care
se
ageazi
pe
o
floare
"f.
,{1
'
tl
Corp
acop
polen
.'
-
S
;i
,l
;=l
tI
d
Bubu
ruzd, mAncind
un
paduche
de
plante
i
\
\
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
40/52
*
'TEsAroRIt
DE
MArnsr
nnatutea
e
produsa
de larvele viermelui
de
mitase.
Aceasta
provine
din
gogosile
pe
care
larvele
Ie
tes
in
jurul
propriului
corp
atunci
cand se
transformi
in
pupe.
Firul
de
mdtase
poate
fi
utilizal
de
om
pentru
a
realizatesituri
splendide.
Gogoagd
de mdtase
formatd
in
jurul
corpului
larvei
Mdtasea
pentru
fab
ri carea
tesutu
ri I
o
r
esfe de
obicei
colectatd
inainte
sd
iasd viermele
-r
cusrARE
DtN
lrusEcrE
in unele
tari, larvele
groase
;i
suculente
si
viermii
gro;i
sunt
:onsiderati
o
masd delicioasa.
-acustele
fripte reprezinti o
*nasd
foarte
nutritivi.
lrusEcrELE
gr
OrvruL
Viermele
adult
iese
d
in
gogoasa
Vierme de
mitase
;i
gogoagi
/---:-
-rr---r-rr--r --
r-
'cnurA
$l
DEscoPERA
PI-ANTELE:
pp.
24-25
I
ISTORIA OMULUI:
p.
33
I
L--r-r-r--rr--rr-rr--r
Licuste fripte
intr-o
piafi
din
Thailanda
DATT ULUITOARI
>t in
unele
regiuni
din
Africa,
triburile
utitizau
veninuI
extras
din
pupele
gindacilor
din
specia Chrysomelidae
pentru
a otrivi
vArf urile
sige[itor
pentru
v6 nitoa
re.
{
PnoDUSELE
AprcoLE
Mierea
pe
care o
mdncdm
este
produsd
de albine
pentru
a-Ei
hrdni larvele,
adic6, nou-ndscu[ii.
Cel ulele
stupului,
fagurii,
repr
ezintd,
o
sursd
de ceard
de albine.
Cetulete
se
pot
observa
in
fagurete
delicios
9i
in
[uminirite
de
ceari
de
albine
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
41/52
lrusEcrE
gr
PATnNJENT
Pflnnele
de
piianl
en
sunt cunoscufi
pentru
pAnzele
de
mitase
pe
care
le
tes
pentru
a
prinde
in
capcani
insectele.
Metasea
este
produsi
de
glandele
ce
pornesc
de
pe
abdomenul
paianjenului
prin
mici
canale,
denumite
filiere:
mitas?,
la
inceput
lichide,
se
solidifici
in
contact
cu
aerul.
Dureazd,
mai multe
ore
pAni
cAnd
un
paianjen
i;i
{ese
pinza,
apoi asteapti ca
o
insecti
hot
ttcaf
op
o
t
-J..
o.l. .-.
(D
o
-
-
si
ii
cadi
in
capcani.
,qF
$**,
Patru
perechi
de
picioare
Prada e
infasu ra
un alt fi
matase
*TANJENUL
DE
GnAortrtA
Paianjen
u I
de
grad
ina i;i
tese
pAnzele
in
forma
de
roatd, acestea putand
fi
vizute d eseo ri in
case s
i in
grad
i
n
i .
Acest
paianjen
tese doua tipuri
de
mitase:
cu un
fir
puternic
si
nelipicios
tese
structu ra
pan
zei, in
tim
p
ce
pentru
spiralele
centrale
foloseste
o mitase I ip
icioasd
ce
imob il i
zeaz6,
p
rad
a.
Perii
de
pe picioare
ajufi
p\ianjenul
sd
perceapa
m
iscarile
de
pe pAnza
Piianjen
de
gridini
cu
prada prinsi
in
pAnza
sa
Filierele
se afld
pe
abdomenu
I
pai
anjenul
u
i
Mdtasea
i
d
in f ili
paianjenului
DATT
ULUITOARE
* Mitasea
piianienitor
este
foarte
sub[ire, dar
gi
rezistentS. De fapt,
este de
trei ori
mai
puternic
decit
un
f
ir
de
otet
de
aceeasi
g
rosime.
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
42/52
Aparatul
bucal
al
piianjenului
TeseREA
uNEr
pAruze
DE
PAINruJEN
l
Piianjenul, inainte
I
de toate,
tese
o
structu ri
d
in mitase
in formd
de
Y
sustinutd
de
doui
ramuri
sau
tije.
O
Apoi
adaugi
L
mai multe
raze
structurii in
Y
dinspre
centru cdtre
exterior;
pentru
a
fixa
pAnza.
PATZELE DE PAInNJEN
Pedipalpii
sunt utilizali
pentru
a trimite semnale
partenerului
Chelicerele sunt utilizate
pentru
a apuca
prada
qNzA
DE
PATANJEN
PI-nrA
Paianjenii din
familia
Agelenidae
tes
o
pdnzi plata
ca o foaie de hartie
ti
se
ascund dedesubt.
PAnza
este
fixati
cu
fire
lungi:
atunci
cAnd
o
insecti se Iove;te
de
fire,
cade
in
plasi
si
este
prinsd imediat
de
paianjen.
Un
piianjen
din familia
Agelenidae
igi
a;teapti
prada
Piianjen
din
famitia
Deinopidae
CapcANA
PATANJENULUT
Pdianjenii
din
familia
Deinopidae
fes
o
pdn
zd, micd,
qi rezistentd,,
apoi se
prind
de
o
ramurd cu
un
fir de mdtase
qi
tin
in
fa[a
lor
panza
ca o
plasd.
Cdnd
se
apropie o
insectd,
pdianjenul
aruncd
plasa
peste
pradd,
apoi o
prindpentruaodevora.
r--l
{";;;-;;-;;;coPERA
MARILE INVENTI:
p.
17
I
REPTILE
$l
AMFIBIENI:
p.
48
I
?\
Q
In
cele
din urmi,
I
tese
in cerc
pentru
a realiza
o
spirala
I i
p
ic
ioasa in
ce
ntru I
pAnzei.
Prada
este
capturata in
spirale.
r*
L--r---
--
--
--
-------r-
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
43/52
lrusEcrE
gr
PAnNJENT
/)
qt
I
o1i
piianjenii
pot
si
produci
mitase,
dar
nu
to{i
fes
pinze
pentru
a se hrini. Unii,
foarte rapizi, i9i
prind
prada pe
pimint;
unii
i9i
construiesc
galerii
gi
capcane
9i
igi iau
prin
surprindere victimele.
Mulfi
piianjeni
igi
paralize
az6,
gi
ucid
prizile
cu
venin, dar
pu{ini
au
o
mu5cituri
periculoasi
pentru
om.
Iliver$i
paianjeni
o,
AscuNzAroARE
iw
Cnz
DE Arnc
Paianjenii
din
familia Mygalomorphae
sapi
cuiburi
pe
care
le
acoperd
cu un
strat
de
mdtase
pentru
a
ascu
nde intrarea.
Atu nci
cand
paianjenul
simte
prada
apropiindu-se,
iese
din
ascunzitoare, sare
pe
prada;i
o
tariste
in
vizuina pentru
a
o
mAnca
in
liniste.
Fire
de
mdtase
I
i
p
icioasd
Cuibul
poate
fi adAnc
de
30 cm
Fire
de
mdtase
I
i
p
icioasa
Cuibul este cdptuSit
de
granule
de
humus
si
matase
pentru
a
evita
prabusirea
acesteia
Cuibul unui
piianjen
migalomorf
familia
Scytodidae
PANZA
LlplcloAsA
Atunci
cAnd
un
paianjen
din
familia
Scytodidae
se apropie
de
victima
sa,
elimina
doui fire de
mdtase Iipicioasi
ce cad
ca
o
plasa peste
pradi,
imobilizal6,
la
pamAnt
fara
posibilitate
de a fugi. Paianjenul
ucide
prada
prin
muscituri
si
o
mindnci.
Piianjen
din
-
7/24/2019 7.Insecte si paienjeni.pdf
44/52
.-
)lt
1rr
4
i+
tt
t'
s:
-'t
=
f
DlveRgr
PATANJENI
Exteriorul
utii este
;
d coperit
cu mutchi
pentru
a
o
ascunde
Un
piianjen
migalomorf
iese
din
cuib
pentru
a
captura
prada
Perii
de
pe picioare
ajuta migalomorfele
sa
perceapa apropierea
prazii
O
muscd
tArAtd in
cuibul
paianjenului
*
'UN
VAttAron
Rnplp
Paianjenul lup
nu
tese
pdnze.
Spre
deosebire
de
multi
alti
paianjeni,
acesta
are
o
vedere
buna
;i
rdmine
de
garda
in
a;teptarea
prazii.
lmediat
ce
a
identificat-o, o urmiregte
si
o
prinde
cu
maxilarele
puternice.
Piianjen lup din
desertul australian
Fire de mdtase
*
'O
CnpcANA
DE PAI-ruIr
IN
FORMA
Paianjenii
din
familia
Agelenidae tes o
panzi
in
forma de
palnie
ce conduce
cdtre un cuib;
apoi acoperi
intrarea cu
fire
de
mitase.
Prada, in
trecere,
miSca firele,
iar
piianjenul
iese
pentru
a
o
ucide.
Piianjen din
familia
Agelenida
la
intrarea
in
cuib
fur---r---rr------
-
- -
- -
,}-d{,Yr-,-^,-l
')
)
cAurA
$l
DEScoPERA
Y
MAMTFERELE:
pp.
14,
30
I
'
'l-r
'
--
:.--r-rr----r-r-r---
-
-
-
Q
VTESPE
LA
VANATONRE
DE, PATANJENI
Chiar
qi pdianjenii
au inamici.
Femela viespii
pdianjen
par
alizeazd,
