Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale

reprezintă segmentul cel mai voluminos şi mai reprezintă segmentul cel mai voluminos şi mai dezvoltat al SNC la animalele superioare şi mai ales la dezvoltat al SNC la animalele superioare şi mai ales la om;om;

sunt aşezate în cutia craniană, fiind separate prin fisura sunt aşezate în cutia craniană, fiind separate prin fisura interemisferică; interemisferică;

SStructuraltructural, , sunt alcătuite din:sunt alcătuite din: - substanţă cenuşie aşezată la exterior (formând scoarţa - substanţă cenuşie aşezată la exterior (formând scoarţa

cerebrală),cerebrală), - substanţă albă la interior, înconjurând ventriculii - substanţă albă la interior, înconjurând ventriculii

cerebrali. cerebrali.

pe suprafaţa convexă a fiecărei emisfere - trei şanţuri pe suprafaţa convexă a fiecărei emisfere - trei şanţuri prin care se delimitează patru lobi cu importanţă prin care se delimitează patru lobi cu importanţă diferenţiată: frontal, parietal, temporal şi occipital.diferenţiată: frontal, parietal, temporal şi occipital.

Emisferele cerebraleEmisferele cerebrale Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată

din trei feluri de fibre nervoase:din trei feluri de fibre nervoase: Fibrele de asociere - Fibrele de asociere - fac legătura dintre diferite zone fac legătura dintre diferite zone

ale aceleiaşi emisfere cerebrale. Ele pot fi lungi sau ale aceleiaşi emisfere cerebrale. Ele pot fi lungi sau scurte în raport cu distanţa dintre circumvoluţiile scurte în raport cu distanţa dintre circumvoluţiile cerebrale conectate.cerebrale conectate.

Fibrele comisuraleFibrele comisurale sunt grupate în fascicule care leagă sunt grupate în fascicule care leagă cele două emisfere între ele.cele două emisfere între ele.

Fibrele de proiecţie Fibrele de proiecţie asigură legătura scoarţei cerebrale asigură legătura scoarţei cerebrale cu etajele inferioare ale nevraxului:cu etajele inferioare ale nevraxului:

- fibrele aferente aduc informaţii senzitivo-- fibrele aferente aduc informaţii senzitivo-senzoriale, senzoriale,

- fibrele efectoare trimit comenzile motorii spre - fibrele efectoare trimit comenzile motorii spre motoneuronii din coarnele anterioare ale măduvei motoneuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării şi nucleii motori din trunchiul cerebral. spinării şi nucleii motori din trunchiul cerebral.

Scoarţa cerebralăScoarţa cerebrală este organul superior de integrare a funcţiilor întregului este organul superior de integrare a funcţiilor întregului

organism, la acest nivel ajungând toate informaţiile şi de organism, la acest nivel ajungând toate informaţiile şi de aici pornind comenzile pentru activitatea motorie. aici pornind comenzile pentru activitatea motorie.

este împărţită prin şanţuri (fisuri) în câmpuri sau girusuri. este împărţită prin şanţuri (fisuri) în câmpuri sau girusuri. Astfel, prin giraţie şi fisuraţie suprafaţa ei ajunge la 1300-Astfel, prin giraţie şi fisuraţie suprafaţa ei ajunge la 1300-2300 cm2, pentru un volum de 300-400 cm3, o grosime 2300 cm2, pentru un volum de 300-400 cm3, o grosime variabilă de 1,5-4,5 cm, cuprinzând un număr de circa 14-variabilă de 1,5-4,5 cm, cuprinzând un număr de circa 14-18 miliarde de neuroni. 18 miliarde de neuroni.

În raport cu complexitatea straturilor neuronale există:În raport cu complexitatea straturilor neuronale există: - - allocortex-ulallocortex-ul, o regiune a scoarţei cerebrale formată din 2 , o regiune a scoarţei cerebrale formată din 2

straturi celulare (un strat receptor şi un strat efector), -straturi celulare (un strat receptor şi un strat efector), - - - neocortex-ulneocortex-ul, , regiune regiune mai întinsă (circa 11/12 din mai întinsă (circa 11/12 din

suprafaţa scoarţei), alcătuită din 6 straturi.suprafaţa scoarţei), alcătuită din 6 straturi.

Sistemul limbicSistemul limbic În trecut se mai numea şi rinencefal, În trecut se mai numea şi rinencefal, arhicortex arhicortex sau sau

creier visceral datorită legăturilor cu analizatorul creier visceral datorită legăturilor cu analizatorul olfactiv. Denumirea de rinencefal a fost abandonată olfactiv. Denumirea de rinencefal a fost abandonată deoarece la om proiecţia sensibilităţii olfactive este mai deoarece la om proiecţia sensibilităţii olfactive este mai redusă decât s-a presupus iniţial. redusă decât s-a presupus iniţial.

Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile vecine, mai ales cu talamusul, hipotalamusul şi vecine, mai ales cu talamusul, hipotalamusul şi formaţiunea reticulat:formaţiunea reticulat:

- - aferentaferent - cu căile olfactive, cu căile sensibilităţii - cu căile olfactive, cu căile sensibilităţii protopatice (prin intermediul talamusului), cu protopatice (prin intermediul talamusului), cu hipotalamusul şi cu vagul;hipotalamusul şi cu vagul;

- - eferenteferent - cu nucleii mezencefalici, nucleii bazali, - cu nucleii mezencefalici, nucleii bazali, hipotalamusul, epitalamusul şi talamusul.hipotalamusul, epitalamusul şi talamusul.

Conexiunile cu neocortexul din jur sunt sărace şi se Conexiunile cu neocortexul din jur sunt sărace şi se stabilesc prin intermediul talamusului, consecinţa fiind stabilesc prin intermediul talamusului, consecinţa fiind o influenţă foarte slabă a neocortexului asupra o influenţă foarte slabă a neocortexului asupra emoţiilor.emoţiilor.

Funcţiile paleocortexuluiFuncţiile paleocortexului

Zonă de proiecţie primară şi de integrare a aferenţelor olfactive.Zonă de proiecţie primară şi de integrare a aferenţelor olfactive.

Centru de reglare a activităţii vegetative – funcţie realizată în strânsă Centru de reglare a activităţii vegetative – funcţie realizată în strânsă corelaţie cu hipotalamusul, cu care alcătuieşte o unitate funcţională, corelaţie cu hipotalamusul, cu care alcătuieşte o unitate funcţională, care determină comportamentul emoţional (circuitul lui Papez). care determină comportamentul emoţional (circuitul lui Papez).

Coordonarea funcţiilor emoţionale şi a comportamentului instinctual Coordonarea funcţiilor emoţionale şi a comportamentului instinctual (frică, furie asociate cu fenomene vegetative). (frică, furie asociate cu fenomene vegetative).

- poate elabora reflexe condiţionate simple, care permit evitarea unor - poate elabora reflexe condiţionate simple, care permit evitarea unor agenţi nocivi;agenţi nocivi;

- provoacă, prin intermediul hipotalamusului, o serie de - provoacă, prin intermediul hipotalamusului, o serie de modificări modificări funcţionalefuncţionale care însoţesc stările emotive, sentimentele şi pasiunile: care însoţesc stările emotive, sentimentele şi pasiunile:

- - somaticesomatice - expresiile de mimică, gesturile, vocalizarea, - expresiile de mimică, gesturile, vocalizarea, modificările de tonus muscular, cu redresare, atac sau fugă etc.modificările de tonus muscular, cu redresare, atac sau fugă etc.

- - vegetativevegetative - modificări circulatorii (eritemul, paloarea, - modificări circulatorii (eritemul, paloarea, modificări ale frecvenţei cardiace, ale tensiunii arteriale), respiratorii modificări ale frecvenţei cardiace, ale tensiunii arteriale), respiratorii (modificări ale ritmului şi frecvenţei respiratorii), secreţia sudorală (modificări ale ritmului şi frecvenţei respiratorii), secreţia sudorală abundentă, modificări metabolice, endocrine etc.abundentă, modificări metabolice, endocrine etc.

Funcţiile paleocortexuluiFuncţiile paleocortexului Menţinerea atenţiei – prin legăturile pe care sistemul limbic Menţinerea atenţiei – prin legăturile pe care sistemul limbic

le are cu substanţa reticulată activatoare mezencefalică.le are cu substanţa reticulată activatoare mezencefalică.

Reglarea aportului alimentar (inclusiv al ingestiei de apă) - Reglarea aportului alimentar (inclusiv al ingestiei de apă) - prin controlul exercitat asupra centrilor foamei, saţietăţii şi prin controlul exercitat asupra centrilor foamei, saţietăţii şi setei din hipotalamus.setei din hipotalamus.

Reglarea comportamentului sexual şi al celui de Reglarea comportamentului sexual şi al celui de conservare a specieiconservare a speciei

- reacţia de apărare şi ocrotire a puilor;- reacţia de apărare şi ocrotire a puilor; - reglarea fină, discriminativă a activităţii sexuale se face la - reglarea fină, discriminativă a activităţii sexuale se face la

nivelul neocortexului, iar sistemul limbic inhibă activitatea nivelul neocortexului, iar sistemul limbic inhibă activitatea sexuală, adaptând-o la necesităţile perpetuării speciei. sexuală, adaptând-o la necesităţile perpetuării speciei. (acţiune inhibitoare asupra nucleilor din hipotalamus). (acţiune inhibitoare asupra nucleilor din hipotalamus).

Funcţiile paleocortexuluiFuncţiile paleocortexului Centru al unor mişcări somatice: Centru al unor mişcări somatice: - reajustări posturale grosolane,- reajustări posturale grosolane, - mişcări legate de alimentaţie – masticaţie, supt, deglutiţie, - mişcări legate de alimentaţie – masticaţie, supt, deglutiţie,

lins. lins. - Aceste activităţi motorii se însoţesc de reflexe vegetative Aceste activităţi motorii se însoţesc de reflexe vegetative

corespunzătoare: salivaţie, lăcrimare, dilatarea pupilelor, corespunzătoare: salivaţie, lăcrimare, dilatarea pupilelor, erecţia firelor de păr, defecaţie, micţiune etc.erecţia firelor de păr, defecaţie, micţiune etc.

Centrul unor reflexe condiţionate mai simple (ex. Centrul unor reflexe condiţionate mai simple (ex. apărarea la un stimul dureros etc.):apărarea la un stimul dureros etc.):

- în diencefal şi în sistemul limbic există centrii ai pedepsei - în diencefal şi în sistemul limbic există centrii ai pedepsei şi ai recompensei, care produc prin excitare senzaţii şi ai recompensei, care produc prin excitare senzaţii neplăcute (frică şi anxietate), respectiv plăcute (sedare şi neplăcute (frică şi anxietate), respectiv plăcute (sedare şi relaxare);relaxare);

- sistemul limbic conferă aspectul afectiv, de plăcere sau - sistemul limbic conferă aspectul afectiv, de plăcere sau neplăcere, comportamentului emoţional.neplăcere, comportamentului emoţional.

NeocortexulNeocortexul apărut mai recent, este porţiunea cea mai dezvoltată a apărut mai recent, este porţiunea cea mai dezvoltată a

SNC la primate şi la om;SNC la primate şi la om; la om atinge o dezvoltare şi organizare incomparabile cu la om atinge o dezvoltare şi organizare incomparabile cu

ale oricărui animal, constituind sediul proceselor psihice ale oricărui animal, constituind sediul proceselor psihice superioare;superioare;

funcţiile corticale sunt incomplet elucidate, datorită atât funcţiile corticale sunt incomplet elucidate, datorită atât complexităţii lor, cât şi limitelor cercetării experimentale;complexităţii lor, cât şi limitelor cercetării experimentale;

scoarţa cerebrală cuprinde zone sau câmpuri corticale cu scoarţa cerebrală cuprinde zone sau câmpuri corticale cu structură şi funcţii specifice, între care nu există limite structură şi funcţii specifice, între care nu există limite nete (Brodmann - 52 de câmpuri sau arii corticale, cu nete (Brodmann - 52 de câmpuri sau arii corticale, cu funcţii specifice; în prezent peste 200 de zone cerebrale);funcţii specifice; în prezent peste 200 de zone cerebrale);

S-au delimitate trei categorii de zone corticale:S-au delimitate trei categorii de zone corticale: - neocortexul senzitiv,- neocortexul senzitiv, - neocortexul motor,- neocortexul motor, - neocortexul de asociaţie. - neocortexul de asociaţie.

Neocortexul senzitiv (receptor)Neocortexul senzitiv (receptor) format din arii specializate (arii senzitive şi format din arii specializate (arii senzitive şi

senzoriale) în prelucrarea unui anumit tip de senzoriale) în prelucrarea unui anumit tip de informaţie;informaţie;

reprezentat de zona de proiecţie corticală a reprezentat de zona de proiecţie corticală a diferitelor sensibilităţi specifice, la nivelul lor diferitelor sensibilităţi specifice, la nivelul lor terminându-se axonii neuronilor talamici;terminându-se axonii neuronilor talamici;

S-au evidenţiat:S-au evidenţiat: - - o zonă primară, o zonă primară, de maximă specializare de maximă specializare

(distrugerea ei duce la dispariţia sensibilităţii (distrugerea ei duce la dispariţia sensibilităţii respective),respective),

- o - o zonă senzitivă secundarăzonă senzitivă secundară, situată în jurul celei , situată în jurul celei primare, cu rol de asociaţie (distrugerea ei duce la primare, cu rol de asociaţie (distrugerea ei duce la pierderea capacităţii de asociere a senzaţiei pierderea capacităţii de asociere a senzaţiei primare cu informaţii de la ceilalţi analizatori).primare cu informaţii de la ceilalţi analizatori).

Neocortexul receptorNeocortexul receptor Aria somestezică Î:Aria somestezică Î: se află în girusul postcentral, ariile 3, 1, 2;se află în girusul postcentral, ariile 3, 1, 2; aici ajung fibrele talamice care aduc impulsuri aici ajung fibrele talamice care aduc impulsuri

aferente ale sensibilităţii tactile epicritice, termice, aferente ale sensibilităţii tactile epicritice, termice, dureroase şi kinestezice (proprioceptivă conştientă). dureroase şi kinestezice (proprioceptivă conştientă).

este în vecinătatea ariei motorii, cu care este este în vecinătatea ariei motorii, cu care este conectată funcţional;conectată funcţional;

proiecţia corticală respectă o somatotopie foarte proiecţia corticală respectă o somatotopie foarte precisă (precisă (homunculus senzitivhomunculus senzitiv, care reprezintă un om , care reprezintă un om în miniatură, cu aspect deformat şi răsturnat); în miniatură, cu aspect deformat şi răsturnat);

cele mai întinse reprezentări corticale le au buzele, cele mai întinse reprezentări corticale le au buzele, limba, mâna (zonele cu sensibilitatea cea mai mare). limba, mâna (zonele cu sensibilitatea cea mai mare).

Aria somatică senzitivă secundară (II):Aria somatică senzitivă secundară (II): în peretele superior al şanţului lateral (scizura în peretele superior al şanţului lateral (scizura

sylviană), în vecinătatea proiecţiei feţei, unde se pare sylviană), în vecinătatea proiecţiei feţei, unde se pare că se face proiecţia sensibilităţii protopatice. că se face proiecţia sensibilităţii protopatice.

HHomunculus senzitivomunculus senzitiv

Neocortexul receptorNeocortexul receptor

Aria vizuală primară:Aria vizuală primară: în lobul occipital, în jurul scizurii calcarine, în câmpul 17.în lobul occipital, în jurul scizurii calcarine, în câmpul 17. leziunile iritative ale acestei arii determină halucinaţii leziunile iritative ale acestei arii determină halucinaţii

vizuale – fulgere luminoase, stele strălucitoare sau linii vizuale – fulgere luminoase, stele strălucitoare sau linii luminoase;luminoase;

distrugerea ariei este urmată de defecte contralaterale în distrugerea ariei este urmată de defecte contralaterale în câmpul vizual, fără a afecta vederea maculară;câmpul vizual, fără a afecta vederea maculară;

distrugerea bilaterală a ariei 17 determină dispariţia distrugerea bilaterală a ariei 17 determină dispariţia senzaţiilor vizuale (anopsie).senzaţiilor vizuale (anopsie).

Aria vizuală secundară:Aria vizuală secundară: localizată în câmpul 18 (integrarea complexă a percepţiei localizată în câmpul 18 (integrarea complexă a percepţiei

vizuale) şi câmpul 19 (sensibilitatea vizuală complexă şi vizuale) şi câmpul 19 (sensibilitatea vizuală complexă şi motilitatea oculară);motilitatea oculară);

excitarea ariei 19 determină devierea ochilor spre partea excitarea ariei 19 determină devierea ochilor spre partea opusă, iar distrugerea ariilor 18 şi 19 are ca urmare opusă, iar distrugerea ariilor 18 şi 19 are ca urmare vederea obiectelor, dar cu incapacitate de recunoaştere vederea obiectelor, dar cu incapacitate de recunoaştere (agnozie vizuală). (agnozie vizuală).

Neocortexul receptorNeocortexul receptor Aria auditivă: Aria auditivă: - în lobul temporal, în planşeul scizurii Sylviene şi în girusul temporal - în lobul temporal, în planşeul scizurii Sylviene şi în girusul temporal

superior, în câmpurile 41 şi 42;superior, în câmpurile 41 şi 42; - la acest nivel excitaţiile auditive sunt transformate în senzaţii auditive, - la acest nivel excitaţiile auditive sunt transformate în senzaţii auditive,

ce sunt analizate din punct de vedere al intensităţii, timbrului şi al ce sunt analizate din punct de vedere al intensităţii, timbrului şi al înălţimii (tonotopie).înălţimii (tonotopie).

Aria gustativă - în apropierea zonei de proiecţie somestezică a feţei, Aria gustativă - în apropierea zonei de proiecţie somestezică a feţei, în câmpul 43 (la baza girusului postcentral).în câmpul 43 (la baza girusului postcentral).

Aria olfactivă - localizată în sistemul limbic, în special în hipocamp şi Aria olfactivă - localizată în sistemul limbic, în special în hipocamp şi pe faţa medială a emisferelor cerebrale. pe faţa medială a emisferelor cerebrale.

Aria de proiecţie a echilibrului - în partea posterioară a primei Aria de proiecţie a echilibrului - în partea posterioară a primei circumvoluţii temporale. circumvoluţii temporale.

Sensibilitatea vegetativă simpatică şi parasimpatică - în zona Sensibilitatea vegetativă simpatică şi parasimpatică - în zona somestezică, fără a exista zone speciale de proiecţie (cu excepţia somestezică, fără a exista zone speciale de proiecţie (cu excepţia insulei Reil, unde se proiectează aferenţele vagale).insulei Reil, unde se proiectează aferenţele vagale).

Neocortexul motor (efector)Neocortexul motor (efector)

ariile corticale de unde pornesc axonii căilor motorii piramidale şi unii ariile corticale de unde pornesc axonii căilor motorii piramidale şi unii axoni ai căilor extrapiramidale (tracturi piramidale şi extrapiramidale). axoni ai căilor extrapiramidale (tracturi piramidale şi extrapiramidale).

Aria motorie principală:Aria motorie principală: - localizată în peretele anterior al şanţului central Rolando şi în porţiunea - localizată în peretele anterior al şanţului central Rolando şi în porţiunea

învecinată girusului precentral (aria 4);învecinată girusului precentral (aria 4); - aria 4 conţine numeroase celule giganto-piramidale (neuroni Betz) - aici - aria 4 conţine numeroase celule giganto-piramidale (neuroni Betz) - aici

îşi au originea cam 25% din fibrele care formează căile piramidale;îşi au originea cam 25% din fibrele care formează căile piramidale; - există o reprezentare motorie asemănătoare celei senzitive, o - există o reprezentare motorie asemănătoare celei senzitive, o

somatotopie numită somatotopie numită homunculus motor;homunculus motor; - neuronii motori din această arie controlează motilitatea voluntară - neuronii motori din această arie controlează motilitatea voluntară

rapidă, precisă şi coordonată a musculaturii scheletice din partea rapidă, precisă şi coordonată a musculaturii scheletice din partea opusă a corpului;opusă a corpului;

- leziunile provoacă pareză flască sau paralizia contralaterală a anumitor - leziunile provoacă pareză flască sau paralizia contralaterală a anumitor grupe musculare;grupe musculare;

- stimularea ariei 4 determină contracţii izolate sau grupate ale muşchilor - stimularea ariei 4 determină contracţii izolate sau grupate ale muşchilor contralaterali. contralaterali.

Neocortexul motor (efector)Neocortexul motor (efector) Căile piramidale: Căile piramidale: - 25% din fibre - originea în aria 4; - 25% din fibre - originea în aria 4; - aproximativ 40% din fibre - originea în cortexul prefrontal, parietal - aproximativ 40% din fibre - originea în cortexul prefrontal, parietal

posterior, temporal şi occipital,posterior, temporal şi occipital, - restul au originea în câmpurile motorii 5, 6, 7 şi ariile somestezică 3, - restul au originea în câmpurile motorii 5, 6, 7 şi ariile somestezică 3,

1, 2.1, 2.

Căile extrapiramidale: Căile extrapiramidale: - au origine corticală (ariile 6 şi 8) sau subcorticală;- au origine corticală (ariile 6 şi 8) sau subcorticală; - fibrele corticale extrapiramidale coboară către diverse formaţiuni - fibrele corticale extrapiramidale coboară către diverse formaţiuni

subcorticale (nucleii bazali, talamus, nucleul roşu, substanţa neagră, subcorticale (nucleii bazali, talamus, nucleul roşu, substanţa neagră, olivele), de la nivelul cărora pornesc apoi căile extrapiramidale olivele), de la nivelul cărora pornesc apoi căile extrapiramidale medulare;medulare;

- excitarea ariei 6 (aria premotorie, situată în faţa ariei 4) determină - excitarea ariei 6 (aria premotorie, situată în faţa ariei 4) determină răspunsuri motorii cu caracter lent, ce cuprind mai multe grupe de răspunsuri motorii cu caracter lent, ce cuprind mai multe grupe de muşchi, care dispar după efectuarea unei secţiuni între ariile 6 şi 4;muşchi, care dispar după efectuarea unei secţiuni între ariile 6 şi 4;

- aria 8 (câmpul frontal al ochiului) este conectată cu lobul occipital şi - aria 8 (câmpul frontal al ochiului) este conectată cu lobul occipital şi nucleii oculomotori, fiind responsabilă de reflexele oculo-cefalogire;nucleii oculomotori, fiind responsabilă de reflexele oculo-cefalogire;

- distrugerea ariilor 6 şi 8 nu determină paralizie, ci duce la lipsa de - distrugerea ariilor 6 şi 8 nu determină paralizie, ci duce la lipsa de coordonare în efectuarea mişcărilor complexe.coordonare în efectuarea mişcărilor complexe.

Neocortexul de asociaţieNeocortexul de asociaţie format din zone mai nou apărute filogenetic, a căror format din zone mai nou apărute filogenetic, a căror

excitare nu este însoţită de manifestări senzitive sau excitare nu este însoţită de manifestări senzitive sau motorii;motorii;

prelucrarea informaţiilor senzitivo-senzoriale;prelucrarea informaţiilor senzitivo-senzoriale;

Zone corticale de asociaţie:Zone corticale de asociaţie: Zona prefrontalăZona prefrontală - funcţii: - funcţii: - vegetative, fiind conectată bidirecţional cu talamusul şi - vegetative, fiind conectată bidirecţional cu talamusul şi

hipotalamusul (excitarea ei producând modificări hipotalamusul (excitarea ei producând modificări gastro-intestinale, circulatorii, renale etc.); gastro-intestinale, circulatorii, renale etc.);

- intervine în procesul de determinare a personalităţii; - intervine în procesul de determinare a personalităţii; - rol important în procesele intelectuale ( ex. aria Broca - - rol important în procesele intelectuale ( ex. aria Broca -

modelul motor al exprimării prin scris).modelul motor al exprimării prin scris).

Neocortexul de asociaţieNeocortexul de asociaţie Zona parieto-occipito-temporală Zona parieto-occipito-temporală - funcţii:- funcţii: - zona parieto-occipitală asigură analiza - zona parieto-occipitală asigură analiza

coordonatelor spaţiale ale segmentelor corpului şi coordonatelor spaţiale ale segmentelor corpului şi ale mediului înconjurător; ale mediului înconjurător;

- aria Wernicke - aria interpretativă generală sau de - aria Wernicke - aria interpretativă generală sau de înţelegere a limbajului, cu rol esenţial în înţelegere a limbajului, cu rol esenţial în inteligenţă (mai dezvoltată în emisfera cerebrală inteligenţă (mai dezvoltată în emisfera cerebrală dominantă - cea stângă la dreptaci, respectiv cea dominantă - cea stângă la dreptaci, respectiv cea dreaptă la stângaci).dreaptă la stângaci).

Zona asociativă limbică - Zona asociativă limbică - intervine în intervine în determinarea emoţiilor, a comportamentului şi a determinarea emoţiilor, a comportamentului şi a motivaţiei.motivaţiei.

Concluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebraliConcluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebrali

Lobii frontaliLobii frontali Lobii temporaliLobii temporali

Cortexul motor şi premotorCortexul motor şi premotor

-control motor de nivel primar şi secundar-control motor de nivel primar şi secundar-fluenţă verbală şi de desenfluenţă verbală şi de desen-pronunţarea cuvintelor pe literepronunţarea cuvintelor pe litere

Cortexul prefrontalCortexul prefrontal-Controlul motor terţiarControlul motor terţiar-Adaptabilitatea răspunsului motorAdaptabilitatea răspunsului motor-Planificarea secvenţelor comportamentalePlanificarea secvenţelor comportamentale-Reglarea verbalăReglarea verbală-Rezolvarea de problemeRezolvarea de probleme-Mişcarea voluntară a ochilorMişcarea voluntară a ochilor-Judecata perceptualăJudecata perceptuală-Memoria (efectul de recenţă)Memoria (efectul de recenţă)

Aria lui BrocaAria lui Broca-Vorbirea expresivăVorbirea expresivă

Cortexul orbitalCortexul orbital-PersonalitateaPersonalitatea-Comportamentul socialComportamentul social

AuzulAuzul-Recepţia senzorialăRecepţia senzorială-Percepţia senzorială auditivăPercepţia senzorială auditivă-Cogniţia asociată evenimentelor auditiveCogniţia asociată evenimentelor auditive-Abilităţi muzicale (lob temporal drept)Abilităţi muzicale (lob temporal drept)

VăzulVăzul-Funcţia vizuală terţiarăFuncţia vizuală terţiară-Percepţia feţelorPercepţia feţelor

LimbajulLimbajul

- Recepţia şi înţelegerea vorbirii şi scrisului- Recepţia şi înţelegerea vorbirii şi scrisului

AtenţiaAtenţia

MemoriaMemoria-Sindromul amnezicSindromul amnezic-Memorie verbală de lungă durată - TSMemorie verbală de lungă durată - TS-Memorie spaţială de lungă durată – TDMemorie spaţială de lungă durată – TD-Învăţare asociativăÎnvăţare asociativă

PersonalitateaPersonalitatea-Percepţie experienţialăPercepţie experienţială-Comportament sexualComportament sexual

Concluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebrali (cont.)Concluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebrali (cont.)

Lobii parietaliLobii parietali Lobii occipitaliLobii occipitali

AnteriorAnterior-Percepţii somatosenzorialePercepţii somatosenzoriale

-Percepţie tactilăPercepţie tactilă

-Simţul corpuluiSimţul corpului

-Recunoaşterea vizuală a obiectelorRecunoaşterea vizuală a obiectelor

PosteriorPosterior-Limbaj (recepţia limbajului vorbit, Limbaj (recepţia limbajului vorbit, citirea)citirea)

-Orientarea spaţială şi atenţia Orientarea spaţială şi atenţia (urmărirea traseului, discriminarea (urmărirea traseului, discriminarea stânga-dreapta)stânga-dreapta)

-Sinteze simbolice (calculul aritmetic)Sinteze simbolice (calculul aritmetic)

-Mişcarea voluntarăMişcarea voluntară

-Abilităţi constructive (desenul)Abilităţi constructive (desenul)

-Integrarea văz-simţ tactilIntegrarea văz-simţ tactil

-Memorie auditivă de scurtă duratăMemorie auditivă de scurtă durată

-Producerea senzaţiilor vizuale Producerea senzaţiilor vizuale primare (puncte luminoase, forme primare (puncte luminoase, forme simple), completarea formeisimple), completarea formei

-Percepţia vizuală (contururi, mărime, Percepţia vizuală (contururi, mărime, orientare, adâncime, stereopsis, orientare, adâncime, stereopsis, luminozitate, culoare, mişcare)luminozitate, culoare, mişcare)

-Conotaţiile semantice ale obiectelor Conotaţiile semantice ale obiectelor vizualevizuale

-Citirea Citirea