1/11

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” Facultatea de DreptFacultatea de DreptFacultatea de DreptFacultatea de Drept şi AdministraŃie Publicăşi AdministraŃie Publicăşi AdministraŃie Publicăşi AdministraŃie Publică ---- Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Specializarea DreptSpecializarea DreptSpecializarea DreptSpecializarea Drept

Disciplina : “Dreptul FinanŃelor Publice” – anul II Titular: prof.univ.dr. Ioan Condor e-mail : prof_ioan_condor@yahoo.com

RESURSE DE ÎNVĂłARE ÎN VEDEREA EVALUĂRII PREGĂTIRII STUDENTULUI

Sinteză pentru biblioteca virtuală şi pentru platforma Blackboard Coperta:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Prof.univ.dr. IOAN CONDOR

DREPTUL FINANłELOR PUBLICE

EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006

2/11

Cuprinsul cursului tipărit:

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN DREPTUL FINANłELOR PUBLICE SecŃiunea I FINANłE PUBLICE

SecŃiunea II FINANłE PRIVATE

Ghidul studentului A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL II

EVOLUłIA ISTORICĂ GENERALĂ A FINANłELOR PUBLICE ŞI A DREPTULUI FINANłELOR PUBLICE

SecŃiunea I LEGISLAłIA FINANłELOR PUBLICE DE LA ÎNTEMEIEREA PRINCIPATELOR ROMÂNE PÂNĂ LA UNIREA LOR SecŃiunea II LEGISLAłIA FINANłELOR PUBLICE DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL SecŃiunea III DREPTUL FINANłELOR PUBLICE ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE SecŃiunea IV DREPTUL FINANłELOR PUBLICE DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Ghidul studentului

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL III

NOłIUNI GENERALE DE DREPT AL FINANłELOR PUBLICE

SecŃiunea I NOłIUNEA SI OBIECTUL DREPTULUI FINANCIAR SecŃiunea II IZVOARELE DREPTULUI FINANłELOR PUBLICE SecŃiunea III RAPORTURILE JURIDICE FINANCIARE SecŃiunea IV ROLUL ŞI LOCUL DREPTULUI FINANłELOR PUBLICE ÎN SISTEMUL DE DREPT. ŞTIINłA FINANłELOR ŞI A DREPTULUI FINANłELOR PUBLICE Ghidul studentului

3/11

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL IV

BUGETUL PUBLIC SecŃiunea I CONSIDERAłII GENERALE SecŃiunea II REFORMA BUGETARĂ SecŃiunea III DREPTUL BUGETAR ŞI PRINCIPIILE ACESTUIA SecŃiunea IV COMPETENłELE DE APROBARE A BUGETELOR PUBLICE ANUALE Ghidul studentului

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL V

BUGETUL DE STAT. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT. BUGETELE FONDURILOR

SPECIALE. ELABORARE. APROBARE.

SecŃiunea I ELABORAREA PROIECTELOR BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI BUGETELOR FONDURILOR SPECIALE

SecŃiunea II APROBAREA BUGETULUI DE STAT SecŃiunea III BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

SecŃiunea IV FONDURI SPECIALE Ghidul studentului

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL VI

EXECUłIA ŞI ÎNCHEIEREA EXECUłIEI BUGETULUI DE STAT, A BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI A BUGETELOR FONDURILOR SPECIALE SecŃiunea I NOłIUNI, ATRIBUłII ŞI PRINCIPII ÎN EXECUłIA BUGETARĂ SecŃiunea II REALIZAREA VENITURILOR ŞI EFECTUAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

4/11

SecŃiunea III SERVICIUL DE TREZORERIE SecŃiunea IV ÎNCHEIEREA EXECUłIEI BUGETARE

SecŃiunea V CONTUL GENERAL ANUAL DE EXECUłIE A BUGETULUI PUBLIC

SecŃiunea VI CONTROLUL EXECUłIEI BUGETULUI DE STAT, A BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI A BUGETELOR FONDURILOR SPECIALE

Ghidul studentului A. Concepte-cheie

B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL VII

ELABORAREA, APROBAREA, EXECUTAREA ŞI ÎNCHEIEREA BUGETELOR LOCALE

SecŃiunea I AUTONOMIA FINANCIARĂ LOCALĂ

SecŃiunea II VENITURILE ŞI CHELTUIELILE BUGETELOR LOCALE – CADRU GENERAL

SecŃiunea III PRINCIPII ŞI REGULI BUGETARE

SecŃiunea IV COMPETENłE ŞI RESPONSABILITĂłI PRIVIND BUGETELE LOCALE

SecŃiunea V ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR LOCALE

SecŃiunea VI EXECUłIA BUGETARĂ

SecŃiunea VII ÎMPRUMUTURI

SecŃiunea VIII FINANłAREA INSTITUłIILOR PUBLICE LOCALE

Ghidul studentului A. Concepte-cheie

B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL VIII

FINANłAREA INSTITUłIILOR PUBLICE

Bugetele instituŃiilor publice ExecuŃia de casă a bugetelor instituŃiilor publice

Ghidul studentului

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

5/11

CAPITOLUL IX

CREDITUL PUBLIC

SecŃiunea I NOłIUNI INTRODUCTIVE SecŃiunea II ÎMPRUMUTURILE DE STAT SecŃiunea III CONTRACTAREA ŞI RAMBURSAREA DATORIEI PUBLICE SecŃiunea IV DATORIA GUVERNAMENTALĂ DIRECTĂ SecŃiunea V GESTIONAREA GARANłIILOR DE STAT ŞI A SUBÎMPRUMUTURILOR

SecŃiunea VI ADMINISTRAREA DATORIEI PUBLICE GUVERNAMENTALE SecŃiunea VII ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA DATORIEI PUBLICE Ghidul studentului

A. Concepte-cheie B. Probleme în discuŃie

CAPITOLUL X

BUGETUL COMUNITAR

ConŃinutul bugetului. Structură. Principii bugetare. Procedura bugetară. ExecuŃia bugetară. Descărcarea de gestiune. Controlul financiar.

Ghidul studentului. A. Concepte-cheie

B. Probleme în discuŃie

Prezentarea sumară a cursului tipărit În primul capitol intitulat „Introducere în dreptul finanŃelor publice”, sunt

examinate categoriile de relaŃii băneşti şi structura acestora, relaŃiile financiare (în sens larg şi în sens restrâns) şi noŃiunea de finanŃe publice. În continuare se examinează obiectul şi funcŃiile finanŃelor publice, precum şi rolul finanŃelor publice în economie, inclusiv concepŃiile clasice, concepŃiile moderne şi concepŃiile postmoderne.

De asemenea, fac obiectul studiului noŃiunea de finanŃe private, funcŃiile finanŃelor intreprinderii şi evoluŃia funcŃiei financiare a intreprinderii.

În capitolul următor având ca obiect „evoluŃia istorică generală a finanŃelor publice şi a dreptului finanŃelor publice”, se examinează aspectele generale, sursele de venituri ale statului, organele fiscale şi Regulamentul

6/11

Organic-mai ales privind reforma financiară, de la întemeierea Principatelor Române până la Unirea lor. În continuare studiul se referă la sistemul fiscal, organizarea bugetară, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi, precum şi regimul vamal cu trăsăturile specifice perioadei de la Unirea Principatelor Române până la primul război mondial. Pentru perioada dintre cele două războaie mondiale, obiectul de cercetare se referă la reforma şi organizarea sistemului fiscal, procedura bugetară şi aparatul fiscal caracteristice etapei respective. Totodată, în acest capitol se cercetează organizarea bugetară, evoluŃia dreptului fiscal şi organele administraŃiei de stat financiar-bancare cu trăsăturile specifice perioadei de după al doilea război mondial, până la Evenimentele din decembrie 1989. Capitolul privind “NoŃiuni generale de drept al finanŃelor publice” are ca obiect de cercetare principalele noŃiuni ale disciplinei noastre, necesar de înŃeles pentru însuşirea materiei de faŃă. Sunt examinate aspectele specifice ale reglementării juridice privind finanŃele publice, categoriile de norme juridice care au ca obiect finanŃele publice şi definiŃia dreptului finanŃelor publice. În ceea ce priveşte izvoarele dreptului finanŃelor publice, studiul cuprinde o caracterizare generală a acestor izvoare, urmată de cercetarea categoriilor de acte normative avute în vedere, respectiv reglementările specifice din ConstituŃia României, legile (finanŃelor publice şi fiscalităŃii), hotărârile consiliilor locale şi actele normative ale organelor centrale ale autorităŃii executive. O analiză detaliată se face cu privire la raporturile juridice financiare, insistând pe elementele acestor raporturi, cum sunt: subiecŃii raporturilor juridice financiare (organele de stat, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice, pe de altă parte), cu drepturile şi obligaŃiile lor, conŃinutul acestor raporturi juridice şi obiectul specific al acestora, precum şi la gruparea raporturilor juridice financiare pe domenii de activitate. În fine, se determină rolul dreptului finanŃelor publice şi locul acestuia în sistemul de drept, precum şi legătura între ştiinŃa finanŃelor şi dreptul finanŃelor publice. Capitolul IV are ca obiect de studiu Bugetul public. În cadrul acestui capitol cercetarea cuprinde în primul rând definirea bugetului public, natura juridică a bugetului de stat (cu cele trei teorii) şi un scurt istoric al bugetului public. Reforma bugetară ce a avut loc după Evenimentele din decembrie 1989 ocupă un loc important, fiind subliniat rolul Legii nr.10/1991 a finanŃelor publice, care constituie o adevărată “ConstituŃie financiară a României”. Se pune accent pe instituirea Bugetului public naŃional, cu componentele acestuia, scoŃând în evidenŃă autonomia fiecărei categorii de buget public, precum şi trăsăturile componentelor sistemului unitar al bugetelor publice.

7/11

Dreptul bugetar şi principiile acestuia ocupă un loc important în acest capitol, deoarece se defineşte dreptul bugetar şi trăsăturile sale specifice şi se examinează distinct cele 8 principii ale dreptului bugetar (universalităŃii, unităŃii bugetare, neafectării veniturilor bugetare, anualităŃii bugetului, specializării, echilibrului, publicităŃii şi unităŃii monetare). De asemenea, sunt examinate competenŃele de aprobare a bugetelor publice, adică de către Parlament (bugetul de stat, al asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale), de consiliile locale (pentru bugetele locale) şi în anumite condiŃii pentru bugetele instituŃiilor publice şi ale Trezoreriei statului. În capitolele V şi VI se examinează cele patru etape ale procesului bugetar, privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale. Datorită complexităŃii şi importanŃei celor trei categorii de bugete publice, cele patru etape ale procesului bugetar sunt examinate în două capitole, respectiv în capitolul V etapele elaborării şi aprobării, iar în capitolul VI etapele execuŃiei bugetare şi a încheierii execuŃiei bugetare. În etapa de elaborare a celor trei categorii de bugete publice accentul se pune pe iniŃiativa bugetară a Guvernului, etapele de elaborare a proiectului de buget (documente ce stau la baza proiectului şi calendarul bugetar) şi metodele clasice şi moderne ce se aplică la evaluarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Pentru etapa de aprobare a celor 3 categorii de bugete publice se cercetează procedura de aprobare (pe etape şi faze) în cadrul Parlamentului, precum şi legile bugetare anuale, în ceea ce priveşte cuprinsul şi anexele, structura bugetelor anuale, fondul de rezervă şi cel de intervenŃie la dispoziŃia Guvernului, volumul şi structura bugetului pe anul 2006, precum şi reglementările specifice exerciŃiului bugetar. În etapele execuŃiei şi încheierii execuŃiei bugetelor menŃionate se pune accent pe atribuŃiile guvernului şi ale Ministerului FinanŃelor Publice în aceste etape, mai ales în ceea ce priveşte repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi respectarea reglementărilor specifice execuŃiei bugetare. Se examinează distinct realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare cu reglementările speciale aplicabile; serviciul de trezorerie ca instituŃie publică financiară nouă în România- instituirea prin reglementări legale, funcŃiile trezoreriei statului, operaŃiunile derulate, utilizarea disponibilităŃilor tezaurului public, bugetul trezoreriei şi sancŃiuni specifice; încheierea execuŃiei bugetare şi efectele acesteia, contul anual de execuŃie a bugetelor publice şi controlul execuŃiei celor trei categorii de bugete (controlul legislativ, administrativ şi judiciar), inclusiv rolul şi atribuŃiile CurŃii de Conturi în această materie. În capitolul VII se examinează împreună cele 4 etape ale procesului bugetar în ceea ce priveşte bugetele locale, respectiv, elaborarea, aprobarea, execuŃia şi încheierea execuŃiei bugetelor locale. Cercetarea are ca obiect, în primul rând, problema autonomiei financiare locale, cu principiile şi reglementările specifice în Uniunea Europeană şi în România. Se continuă cu analiza categoriilor de venituri şi de cheltuieli bugetare locale, principiile şi

8/11

regulile bugetare specifice, competenŃele şi responsabilităŃile privind bugetele locale, elaborarea şi aprobarea autonomă a acestor bugete, execuŃia bugetară şi încheierea acesteia, cu norme juridice adaptate nevoilor locale. Datoria publică locală este un domeniu nou, legea acordând competenŃă lărgită în ceea ce priveşte aprobarea de împrumuturi publice de către consiliile locale. FinanŃarea instituŃiilor publice locale, cu trăsături specifice, încheie acest capitol. Un capitol important este consacrat Creditului public. DefiniŃia creditului public şi a categoriilor numeroase de credit, precum şi necesitatea creditului public, deschid cercetarea fenomenului. Împrumuturile de stat, utilizarea şi particularităŃile lor sunt analizate în detaliu. SpaŃiu larg este acordat contractării, plasării, conversiunii, arozării şi consolidării şi rambursării datoriei publice, datoriei publice guvernamentale directe (titluri de stat, contractarea datoriei publice guvernamentale directe, subîmprumuturilor directe şi administrării împrumuturilor externe de către instituŃiile financiare; gestionării garanŃiilor de stat şi a subînchirierilor, emiterea garanŃiilor de stat, fondul şi comisionul de risc, executarea garanŃiilor şi recuperarea sumelor plătite de Ministerul FinanŃelor Publice. Administrarea datoriei publice guvernamentale şi înregistrarea şi raportarea datoriei publice sunt activităŃi, de asemenea, tratate cu atenŃie. Capitolul final, dar nu mai puŃin important, are ca obiect “Bugetul comunitar”. Este un capitol nou în cursul nostru, determinat de intrarea Ńării noastre în Uniunea Europeană, ceea ce impune cunoaşterea bugetului în raport cu care avem drepturi şi obligaŃii importante. După un scurt istoric, examinăm conŃinutul şi structura bugetului UE, adică veniturile bugetare proprii şi cheltuielile specifice. Procedura bugetară în ansamblu şi principiile aplicabile, asemănătoare cu principiile bugetare naŃionale, execuŃia bugetară şi descărcarea de gestiune a Comisiei UE sunt tratate în limitele permise de dimensiunea programei analitice. De asemenea, se analizează controlul financiar pe cele două categorii de control: la nivelul execuŃiei bugetare, care are în vedere ordonatorii de credite şi contabilii; şi la nivelul instituŃiilor comunitare, care este de competenŃa CurŃii Europene de Conturi. Definirea şi atribuŃiile ordonatorilor de credite şi a contabililor, cu răspunderea acestora va ajuta studenŃii să înŃeleagă execuŃia bugetară unională. Curtea Europeană de Conturi este prezentată pentru cunoaşterea atribuŃiilor acesteia, mai ales a funcŃiilor de control şi consultativă. De asemenea, s-a prezentat acŃiunea UE la combaterea fraudei fiscale, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv atribuŃiile UnităŃii de Coordonare a Luptei Împotriva Fraudei. (UCLAF).

Bibliografia obligatorie • Ioan Condor, Dreptul finanŃelor publice, Editura FundaŃiei România de

Mâine, 2006

9/11

• Iulian Văcărel (coordonator), FinanŃe publice, EdiŃia a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006

• Elena D. Dascălu, Radu Ruşanu, FinanŃe publice, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2005.

Întrebări de autoevaluare: • Care sunt funcŃii ale finanŃelor publice : a. stimularea activităŃilor productive b. reducerea şomajului c. funcŃia de repartiŃie d. creşterea nivelului de trai

• Care sunt categorii de norme juridice care au ca obiect finanŃele publice?

a. cele privind înregistrarea societăŃilor comerciale b. cele privind înregistrarea agenŃilor economici cu capital de stat c. cele privind controlul financiar d. cele referitoare la fuziunea de societăŃi comerciale • Este adevărat că funcŃiile finanŃelor intreprinderii sunt următoarele? a. funcŃia de repartiŃie b. funcŃia de control c. funcŃia de personal d. funcŃia de aprovizionare e. funcŃia de contabilitate • IndicaŃi direcŃiile principale în care s-a orientat legislaŃia finanŃelor publice între cele două războaie mondiale: a. unificarea sistemului fiscal b. reforma fiscală radicală c. măsuri pentru accelerarea executării silite d. măsuri pentru echilibrarea bugetului public e. măsuri pentru sporirea producŃiei • Constatarea veniturilor publice provenite din taxe şi contribuŃii în cadrul administraŃiilor locale, între

cele două războaiemondiale, se făcea de către comisii de constatare locale compuse din: a. delegatul serviciului financiar local, la oraşe, sau notarul comunal, după caz; b. judecătorul de ocol c. un consilier comunal delegat d. un delegat al contribuabililor e. un judecător de tribunal judeŃean • IndicaŃi care sunt fazele funcŃiei de repartiŃie a finanŃelor publice: a. faza de control financiar b. faza de distribuire (repartizare) a fondurilor publice pe beneficiari, persoane juridice şi fizice c. faza de analiză a oportunităŃii d. faza de formare (constituire) a resurselor financiare publice e. faza de executare silită judiciară • La baza concepŃiei clasice privind finanŃele publice au fost puse următoarele principii ale doctrinei liberale: a. constituirea veniturilor publice din contribuŃia generală b. caracterul neutru al instrumentelor (metode) pentru procurarea resurselor financiare c. reducerea la minimum a cheltuielilor publice d. asigurarea şi menŃinerea echilibrului între veniturile şi cheltuielile bugetare e. intervenŃia în domeniul economic

10/11

• Care sunt categoriile de norme juridice care au ca obiect finanŃele publice? a. cele privind creditul public b. cele privind finanŃele intreprinderilor c. cele privind procesul de formare, de constituire a resurselor băneşti necesare satisfacerii nevoilor publice d. cele privind controlul financiar e. cele privind organizarea şi funcŃionarea societăŃilor comerciale

• SubiecŃii raporturilor juridice privind finanŃele publice cuprind:

a. numai organele financiare de stat; sau b. atât organele financiare de stat, cât şi persoanele juridice şi fizice cu drepturile şi obligaŃiile acestora c. numai persoane fizice d. numai persoane juridice • Care sunt principalele categorii de bugete publice care sunt cuprinse în bugetul public naŃional? a. bugetele intreprinderilor cu capital de stat b. bugetul de stat c. bugetele locale d. bugetele instituŃiilor publice subordonate unităŃilor administrativ-teritoriale e. bugetele societăŃilor comerciale cu capital privat • Elemente specifice care definesc bugetul public sunt: a. veniturile bugetare b. impozitele pe venit c. act de autorizare d. act de previziuni e. dividendele • Caracteristicile sistemelor internaŃionale în ceea ce priveşte iniŃiativa bugetară sunt următoarele: a. în sistemul iniŃiativei guvernamentale practicat în Marea Britanie rolul Guvernului este redus, iar al Camerei Lorzilor foarte important b. în sistemul american iniŃiativa în materie bugetară aparŃine biroului bugetar al preşedintelui SUA c. în sistemul mixt al iniŃiativei bugetare parlamentare şi guvernamentale, Ministerul FinanŃelor are un rol important, în schimb cel al Cabinetului de miniştri este redus d. în sistemul iniŃiativei guvernamentale practicat în Marea Britanie, numai Guvernul face propuneri de amendamente la dezbaterile parlamentare ale proiectului bugetului de stat • Cine are competenŃa de a aproba bugetul asigurărilor sociale de stat în Ńara noastră? a. Camera DeputaŃilor b. preşedintele României c. Camerele reunite ale Parlamentului d. Guvernul României • PrecizaŃi care sunt factori în funcŃie de care se face repartizarea pe trimestre a veniturilor şi

cheltuielilor bugetului de stat : a. termenele de obŃinere a creditelor bugetare b. 15 martie a fiecărui an c. perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor d. termenele de plată a veniturilor bugetare

• DestinaŃiile pentru care se pot utiliza disponibilităŃile din contul general al trezoreriei publice sunt : a. finanŃarea investiŃiilor străine b. finanŃarea definitivă a deficitelor bugetelor locale c. acordarea de împrumuturi pentru acoperirea unor goluri temporare de casă la bugetele locale d. finanŃarea societăŃilor comerciale

11/11

• MarcaŃi procedeele tehnice care se utilizează în execuŃia părŃii de venituri a bugetului de stat : a. utilizarea dispoziŃiei de plată b. reŃinerea şi vărsarea la bugetul de stat de către plătitorii de venituri impozabile c. plata prin virament d. plata în numerar • OperaŃiuni ce se derulează prin trezoreria statului sunt : a. finanŃarea definitivă a deficitelor din anii precedenŃi ale bugetelor locale b. emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaŃie c. încasările şi plăŃile pentru bugetul de stat d. plata salariului la firmele private • Prin ce modalităŃi se asigură autonomia bugetelor locale în Ńara noastră ? a. înlăturarea metodei regularizărilor între bugetele locale b. constituirea de fond de intervenŃie c. instituirea unor bugete suplimentare d. instituirea unor bugete mixte • În ce termen se întocmeşte Raportul public anual pe care Curtea de Conturi îl prezintă Parlamentului

cu observaŃii asupra conturilor de execuŃie ale bugetelor publice ? a. 3 luni de la primirea conturilor de execuŃie b. 12 luni de la primirea conturilor de execuŃie c. 6 luni de la primirea conturilor de execuŃie d. 9 luni de la primirea conturilor de execuŃie • Care sunt efectele încheierii exerciŃiului bugetar anual ? a. veniturile neîncasate până la 31 decembrie se vor încasa în contul anului trecut b. cheltuielile neefectuate până la 31 decembrie nu pot fi plătite în contul bugetului expirat c. atât veniturile neîncasate, cât şi cheltuielile neefectuate până la 31 decembrie vor fi considerate încasate, respectiv efectuate în contul anului trecut d. veniturile neîncasate până la 31 decembrie se vor încasa în contul anului viitor • Care sunt categoriile de control financiar ce se exercită în Uniunea Europeană? a. la nivelul execuŃiei bugetare şi are în vedere ordonatorii de credite şi contabilii b. la nivelul instituŃiilor comunitare şi este în competenŃa CurŃii de Conturi c. la nivelul statelor d. la nivelul regiunilor • Misiunile CurŃii Europene de Conturi sunt: a. controlul totalităŃii cheltuielilor şi veniturilor ComunităŃilor Europene CE, CECA, Euratom b. funcŃia consultativă c. misiunea de recomandare, respective prezentarea de observaŃii privind executarea bugetului UE şi recomandări privind descărcarea de gestiune a Consiliului şi Parlamentului d. elaborarea şi aprobarea de regulamente ale Uniunii Europene e. adoptarea de directive comunitare • Sursele proprii ale bugetului Uniunii Europene se compun din : a. taxe prevăzute în tariful vamal comun b. prelevări agricole c. prelevări din impozitul pe profit d. prelevări din impozitul pe venit e. prelevări din impozitul pe clădiri

Titular de disciplină

prof.univ.dr. Ioan Condor