7603

5/9/2018 7603 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/7603 1/24

c

CIRCUITUL lOGICP A G I N A 4

AMPLIFICATORTRANZISTORIZAT

P A G I N A 6

Tx MA PENTRU UUSP A G I N A 8

N O M O G R A M Ă PENTRUREGULA AMESTECURILOR

PESCADORUlPORTITA"" ,

GENERATOR

P A G I N A 1 0

P A G I N · A 1 2

DE SEMNAL MODULATP A G I NA 1 4

TERMOSTATAREASOLUTIILOR ÎNfOTOGRAFIA COLOR

P A G I NA 1 6

"MOBRA"-60il, P A G I N A 1 84 ~ J Î . i { : 1

METODE ELECTROFIZICEDE COMBATERE AIGRASIEI

P A G I N A 2 0

TEST ELECTRONICP A G I N A 2 2

RADIOSERVICEP A G I N A 24

ADRESA REDACTIEI:

IIJCURE$TI, PIATA ·SCÎNTEIINR. 1, OF . P.T.T.R. 33SECTORUL 1, TELEFON

17.60.10. int. 1102-1734

PUBLICATIE L U N A R Ă E D I T A T Ă DE C.C. AL U.T.C.

I

CONSTRUCTIA NUMARULUI

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


Cucerirea titlului de vicecampion n a ţ i o n a l senioripe anul 1975 la rachetomodele, prin Dan Bira, elevla Liceul «Octavian Goga», ş i a titlului de campionla juniori, prin Ad rian Popescu, de la Liceul mecanic 3, A s o c i a ţ i a s p o r t i v ă «Cibinium», de pe I i n g ă Casa de c u l t u r ă a tineretulu i din Sibiu,. a f ă c u t dovadaunei munci intense, incununind de succes efortulcolectiv al elevilor ş i cadrelor de specialitate.

Activitatea de aici pentru c o n s t r u c ţ i a unor aparatede zbor se b u c u r ă de veche t r a d i ţ i e , m u l ţ i elevi aiş c o l i l o r ş i liceelor din municipiu g ă s i n d fa cerculde aeromodele cadrul cel mai fertil d e s f ă ş u r ă r i i unei munci instructive ş i creatoare, menite s ă dezvolte la tineri pasiunea pentru ş t i i n ţ ă ş i t e h n i c ă , de educare prin m u n c ă ş i pentru m u n c ă . E x p e r i e n ţ a c ă p ă t a t ă plus d o r i n ţ a de a ridica. mai sus ş t a c h e t a p r e g ă t i r i i lor au imprimat elevilor ce a c t i v e a z ă Încercul de aeromodele abordarea unor l u c r ă r i maicomplexe ca, de exemplu, construirea unor aparate

Doi dintre membrii cercului de aewmo

deie: Dan Bira, vicecampionn a ţ i o n a l ,

seniori pe anul 1975, ş i Adrian Popescu,campion republican la juniori.

ae zbor În m ă r i m e n a t u r a l ă Astfel, p î n ă acum afost realizat un girocopter ş i se a f l ă În faza f i r i a l ă demontaj un elicopter. Dealtfel, girocopterul Casei dec u l t u r ă a tineretului este primul aparat de zborrealizat in Sibiu; Un pasionat al c o n s t r u c ţ i i l o r aeronautice, electricianul Aurel Turpan, care a conduscercul de aeromodele, crease, de fapt, o famme degirocoptere din care s-au realizat trei variante.experimentate În m a n i e r ă p r o g r e s i v ă a complexit ă ţ i i , iar cea de-a treia v a r i a n t ă efectuînd ş i zboruripe aeroportul din Sibiu. Aparatul cu p o r t a n ţ ă prinelice u t i l i z e a z ă pentru propulsie o elice c l a s i c ă deavion .. Zborul se r e a l i z e a z ă prin deplasarea in aer, cu

ajutorul elicei propulsive, ş i prin crearea unei f o r ţ e portante de c ă t r e rotor - acesta rotindu-se suba c ţ i u n e a c u r e n ţ i l o r de aer.

Dar lucrul cel mai important il constituie faptul c ă la proiectarea ş i c o n s t r u c ţ i a girocopterului au participat un n u m ă r insemnat de tineri din localitate ca:ingineri, elevi ş i muncitori, scopul principal fiinde d u c a ţ i a t e h n i c ă prin m u n c ă . Astfel, pentru definitivarea d o c u m e n t a ţ i e i , o c o n t r i b u ţ i e î n s e m n a t ă

2

ş i - a u adus-o inginerii Nicolae P ă t r a ş c u , LudovicClubicico, iar la montarea aparatului, elevii HelmutŞ n e l , Dan Bira, Ion C i r v ă ţ i u . studentul Mircea C ă t ă nescu ..

Pornind de la a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă ş i a j u t a ţ i de inginerul Alexandru B a n t a ş , a c e a s t ă e c h i p ă de entuz i a ş t i constructori de la Casa de c u l t u r ă a tineretuluia trecut la realizarea unui elicopter.

S-a mers pe ideea r e a l i z ă r i i urrui aparat u ş o r adaptabil unor n e c e s i t ă ţ i elementare ale a v i a ţ i e i , precum ş i in scopul o p t i m i z ă r i i unor detalii constructive. Ţ i n i n d seama de aceste ţ e l u r i , a fost elaboratproiectul unui elicopter cu dimensiuni reduse.

Tn ceea ce p r i v e ş t e cel de-al doilea ob iectiv vizat -î n b u n ă t ă ţ i r i constructive - ~ a c e s t a s-a materializatÎntr-o s o l u ţ i e o r i g i n a l ă , ş i anume adoptarea unuinou sistem portant, a l c ă t u i t din d o u ă rotoare coaxialecontrarotative, cu diametre diferite autocompensatoare. Pentru a e v i d e n ţ i a noutatea s o l u ţ i e i adoptate,trebuie s ă m e n ţ i o n ă m c ă p i n ă in prezent pe s c a r ă i n d u s t r i a l ă sint practicate patru sisteme construc

tive,ş i

anume cu un rotorş i

elice anticuplu; cud o u ă

rotoare coaxiale contrarotative sincronizate mecaniccu t u r a ţ i i egale; cu d o u ă rotoare laterale ş i , in sfirsit.cu d o u ă rotoare În tandem.

F a ţ ă de acestea, elicopterul la care ne referim,elaborat la Casa de c u l t u r ă din Sibiu. a d o p t ă unsistem nou, cu d o u ă rotoare coaXlale, contrarotativesincronizate aerooinamic. care permit realizarea

Girocopterul Casei de c u l t u r ă a tineretuluidin Sibiu. proiectat ş i construit de tineri,a trecut cu bine probele de zbor.

unei tensiuni motor-rotoare mult mai suple ş i cuun randament ridicat.

Rezultatul direct al acestei solutii a condus lam i c ş o r a r e a dimensiunilor reductorului, î m b u n ă t ă ţ i r e a randamentului transmisiei, m ă r i r e a duratei def u n c ţ i o n a r e .

Concretizarea acestui proiect realizat de c ă t r e tineri n e c e s i t ă o colaborare l a r g ă din partea intreprinderilor sibiene, unde u r m e a z ă s ă se realizezemulte din p ă r ţ i l e componente. Tinerii din multei n t r e p ~ i n d e r i , de exemplu, de la Intreprinderea mec a n i c ă , Intreprinderea « B a l a n ţ a » , Intreprinderea <dn-d e p e n d e n ţ a » ş i altele, ş i - a u luat angajamentul s ă execute toate piesele necesare in orele libere, dinmateriale recuperate.

- Tot ce am f ă c u t p î n ă acum, in atelierul Casei dec u l t u r ă , a fost posibil d a t o r i t ă elan ului ş i d o r i n ţ e i t iner il or - a ţ i n u t s ă precizeze autorul proiectului,inginerul Alexandru B a n t a ş . Ideea construirii acestui elicopter a atras m u l ţ i - t i n e r i din cele mai diverseprofesii: ingineri, tetmicieni, elevi, muncitori.

Prin m ă s u r a l u a t ă de a executa subansambluriÎn diferite u n i t ă t i a fost antrenat tot mai mult tineret.crelnau-se in jurul Casei de c u l t u r ă o a d e v ă r a t ă ...ş c o a l ă de e d u c a ţ i e t e h n i c ă .

Acest lucru este dovedit ş i de faptul c ă o partedintre f o ş t i i elevi, membri ai cercului de aeromodele, ""sînt acum s t u d e n ţ i ai f a c u l t ă ţ i l p r de profil.

Lucrul cel mai de p r e ţ realiiat la Casa de c u l t u r ă din Sibiu a fost d e z v o l t ~ r e a la tineri a dragostei Den-tru nou, pentru activitatea creatoare c o l e c t i v ă , ac o l a b o r ă r i i , a e d u c ă r i i lor prin m u n c ă ~ ca viitoi"iconstructori de n ă d e j d e in patria n o a s t r ă .

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


AUTODOII

5[0111•

E x p o z i ţ i a de c r e a ţ i e ş t i i n ţ i f i c ă ş i t e h n i c ă a s t u d e n ţ i l o r din Centrul universitar T i m i ş o a r a . d e s c h i s ă În lunilenoiembrie-decembrie anul trecut la facultatea dem e c a n i c ă a Institutului politehnic «Traian Vuia».a g ă z d u i t printre c-ele 103 exponateale sale numeroaser e a l i z ă r i de prestigiu din diferite domenii tehnice.Marea varietate a exponatelor, ca ş i l e g ă t u r a lor evident ă cu problemele concrete ale p r o d u c ţ i e i · i l u s t r e a z ă ci t se poate de bine preocuparea colectivelor studenţ e ş t i de aici - sub directa indrumare a cadrelor didactice - de a g ă s i noi v a l e n ţ e ş i noi ritmuri ale cicluluiorganic l n v ă ţ ă m i n t , cercetare, p r o d u c ţ i e .

Multe dintre aparatele ş i dispozitivele prezentate lae x p o z i ţ i e se a f l ă deja in p r o d u c ţ i a de serie in cadrula t - e l i e r u l u i - ş c o a I ă ş i de prototipuri. Printre acestea ne-aatras atentia in mod deosebit - ' d a t o r i t ă Înrudiriievidente cu pro filul revistei noastre - m i c r o m a ş i n a e l e c t r i c ă de g ă u r i t r e a l i z a t ă de un colectiv de s t u d e n ţ i ai Institutului politehnic «Traian Vuia». D e s t i n a t ă g ă u r i r i i circuitelor de cablaj imprimat (cu spirale avinddiametriJl de p i n ă la 2 mm), m a ş i n a este a c ţ i o n a t ă deun motor de ventilator de tip comerCial, fiin d p r e v ă z u t ă cu avans manual.

O sugestie p r a c t i c ă , deci, pentru cititorii n o ş t r i , pecare f o t o g r a f i a a t ă t u r a t ă o c o m p l e t e a z ă suficient. 5TRUnJIRE [U _ _

OMISIIA II GIU81I

A l ă t u r i de r e a l i z ă r i l e de prestigiu ale u n i t ă ţ i l o r economice, institutelor de proiectare ş i cercetare,ale u n i t ă ţ i l o r agricole prezente in cadrul e x p o z i ţ i e i anuale: « C r e a ţ i a t e h n i c ă o r i g i n a l ă p r a h o v e a n ă » , sîntprezentate ş i rezultatele o b ţ i n u t e de elevii prahoveniin activitatea de c r e a ţ i e t e h n i c ă . Formele organizatorice ş i instructive create in toate ş c o l i l e din j u d e ţ u l Prahova au r e u ş i t s ă a t r a g ă foarte m u l ţ i elevi, cea c t i v e a z ă În cercurile de c r e a ţ i e .

In acest sens, n u m ă r u l mare de cercuri, peste 350,la care p a r t i c i p ă aproape 5 300 de elevi d e m o n s t r e a z ă o m u n c ă i n t e n s ă d e p u s ă de cadrele de specialitatepentru crearea c o n d i ţ i i l o r celor mai bune d e s f ă ş u r ă r i i unei a c t i v i t ă ţ i intense de e d u c a ţ i e t e h n i c ă prin m u n c ă ş i pentru m u n c ă a elevilor. In cercurile de m e c a n i c ă , e l e c t r o t e h n i c ă . a u t o m a t i c ă . mecanizatori, radio TVş i altele sint concepute ş i realizate la un nivel tehnicridicat l u c r ă r i originale, ce i n c o r p o r e a z ă În ele inteli-g e n ţ ă , pasiune ş i spirit novator. Dintre l u c r ă r i l e originale realizate anul trecut, putem enumera:electrorelex, psihotest, genex '75 ş i altele, l u c r ă r i ce aduc r ă s p l a t a muncii elevilor În miile de ore desf ă ş u r a t e in atelierele ş c o l a r e sau În cercurile tehnico-aplicative.

Increderea În f o r ţ e l e lor, În puterea de a abordateme din ce in ce mai complexe a f ă c u t ca la con-cursul de creatie t e h n i c ă «Minitehnicus» elevii prahoveni s ă prezinte un n u m ă r de 513 l u c r ă r i . Celoraproape 900 de p a r t i c i p a n ţ i la acest concurs li s-auatribuit 50 de premii pentru l u c r ă r i l e tehnice originaleprezentate.

Caracterul de originalitate al l u c r ă r i l o r realizatede elevi, d o r i n ţ a lo r de a inova sînt atributele uneipermanente a c t i v i t ă ţ i creatoare, ce o c a p ă t ă eleviiî n c ă de pe b ă n c i l e scolii.

Este cunoscut faptul c ă pe masinile de g ă u r i t estecontraindicat a se face p r e l u c r ă r i ce introduc eforturiradiale în l a g ă r e . Strunjirea face parte din a c e a s t ă c a t ~ gorie de p r e l u c r ă r i .

Uneori î n s ă apare necesitatea de a efectua mici strunjiri si nu întotdeauna avem la î n d e m î n ă strungul. Pentru

aceste s i t u a ţ i i v ă ~ e c o m a n d ă m dispozitivul din fotografIe, adaptabil la masina de g ă u r i t . I n d i c a ţ i i l e se r e f e r ă la piesele 1-7 din lista a l ă t u r a t ă ,

cu desene în fIg. 3.Pentru placa de b a z ă se poate folosi un c a p ă t de ţ e a v ă

cu f l a n ş ă . s c o a s ă din uz, cu diametru! extenor al t l a n ş e i de cca. 90 mm. S u p r a f a ţ a flansei se va c u r ă ţ a ş i se vaverifica planeitatea cu o r i g l ă . corectînd eventualeleabateri cu ş m i r g h e l .

Dintr-un patrat de 40 x 40 ~ decupat din t a b l ă cu

grosimea de 20 rom. se va c o n f e c ţ i o n a « p o r t c u ţ i t u l » (2).Canalul se r e a l i z e a z ă prin practicarea unor g ă u r i . ~ 8pe adîncimea de 12 mm. cît mai apropiate, d u p ă carese aduce la forma f " m a J ă prin pilire. S u p r a f a ţ a de asezaretrebuie s ă fie perfect p l a n ă . G ă u r i l e de trecere ( ~ 5) pentruş u r u b u r i se vor l ă r g i pentru a permite îngroparea capului(zenculre).

Portreazemul este compus din 3 b u c ă ţ i dreptunghiuIare (20 x 25) din t a b l ă de 12 mm grosime. Lateralele aucîte d o u ă g ă u r i de trecere ~ 5 pentru ş u r u b u r i l e de fIxareş i cîte o 2 a u r ă f " t l e t a t ă (M4) l a t e r a l ă pentru ş u r u b u r i l e

o~

,,5ZENC

"de blocare a piesei infenoare, respectiV a reazemuluipropriu-zis.

Reazemul este realizat din t a b l ă de 10 mm grosime,t ă i a t ă la 35 x 20 mm prin pilirea capetelor ca în desen.

Capacul, din t a b l ă 5 x 45 x 25, are patru g ă u r i ~ 5 zencuite, de trecere, pentru ş u r u b u r i l e de fIxare.

În placa de b a z ă se e x e c u t ă 7 g ă u r i filetate M4 pentruş u r u b u r i l e de fIxare (fIg. 4).

UTILIZARE

- Se f I x e a z ă dispozitivul în m e n g h i n ă . - Se prinde baza de strunjit în m a n d r i n ă . - Se r e g l e a z ă reazemul ( s ă se sprijine pe b a r ă ) ş i se

f i x e a z ă . - Se r e g l e a z ă c u ţ i t u l (planul de t ă i e r e cu cea 1 mm

sub s u p r a f a ţ a i n f e r i o a r ă a reazemului, vîrful - laadincimea de t ă i e r e ) ş i se f I x e a z ă . - Avansulse r e a l i z e a z ă prin Înaintarea barei pe m ă s u r a

strunjirii.- Se vor monta a p ă r ă t o r i pentru asigurarea împotriva

eventualelor d e f e c ţ i u n i ş i pentru evitarea î m p r ă ş t i e r i i ş p a n u l u i . Se va lucra cu ochelari de protectie.Se vor folosi adîncimi de t ă i e r e ş i avansuri mici.Dispozitivul puate servi ş i pentru frezare pe m a ş i n a de g ă u r i t .

Pn7. Denumirea Su..:.MaterIal Ş I dimen-

SIunI (mm)

placa de b a z ă OL 37 (vezI l e ~ t ) 2 o o r t c u ţ i t OL 37 t a b l ă gros. 203 d i s t a n ţ i e r OI. 37 t a b l ă gros.

0,5; 1,5; 2,54 c u ţ i t OSC 3 b a r ă p ă t r a t ă 5x5

5 portreazem OL 37 t a b l ă gros. !26 reazem Bz 9 t a b l ă gros. 57 capac OL 37 t a b l ă gros. 108 ş u r u b cu cap în-

gropatcrestat 4.6 M4x409 4,6 M4x 12

3

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


S tuden t N ICOLAE ANeR IAN

Poarta SAU-NU r e a l i z e a z ă o p e r a ţ i a SAU u r m a t ă de o p e r a ţ i a NU. F u n c ţ i a l o g i c ă SAU-NU este d e f m i t ă printr-op r o p o z i ţ i e c o m p u s ă din mai multe va:riabile. Ea este a d e v ă r a t ă d a c ă ş i numald a c ă toate variabilele implicate sînt false.

Cu alte cuvinte, i e ş i r e a are valoareal o g i c ă «1» d a c ă toate i n t r ă r i l e au valoarea l o g i c ă «O».

Acest lucru se vede foarte bine în fig. l.

Se presupune valoarea l o g i c ă «1» cîndbecul se aprinde ş i «O» cînd el estestins. D a c ă ambele contacte sînt deschise, becul l u m i n e a z ă . în rest, pentruorice combinatie a valorilor variabilelorA ş i B, becul'r ă m î n e stins.

Simbolurile uzuale ş i expresia l o g i c ă sînt date în fig. 2. Ş i a c e a s t ă p o a r t ă log i c ă este foarte i m p o r t a n t ă , cu ajutorulcircuitelor SAU-NU putîndu-se realizaorice s c h e m ă l o g i c ă .

CIRCUITE SAU-NU CU

TRANZISTOARE SI DIODE-TUNEL

Circuitul din fig. 3 l u c r e a z ă în l o g i c ă n e g a t i v ă . în repaus, toate tranzistoareleconduc (nivel logic «O» la toate i n t r ă r i l e ) ,

p o t e n ţ i a l u l negativ transmis prin rez i s t e n ţ e l e Rz.

Un impuls pozitiv aplicat la una dini n t r ă r i face ca tranzistorul respectiv s ă se satureze ş i la i e ş i r e apare «O» logic.

Un circuit SAU-NU general se d ă înfig. 5. R e z i s t e n ţ e l e Rl f o r m e a z ă circuitulSAU, iar tranzistorul î n d e p l i n e ş t e rolulde negator. Schema: f u n c ţ i o n e a z ă în log i c ă p o z i t i v ă . D a c ă nu se a p l i c ă la nici una dintre

i n t r ă r i s e m n a ~ la i e ş i r e e x i s t ă «1» logic(plusul bateriei). Un impuls pozitiv carevine la una din i n t r ă r i face ca tranzistorul s ă se sat ureze ş i la i e ş i r e avem F = O.

Un circuit deosebit este cel prezentatîn fig. 6. Este vorba de o p o a r t ă SAU-NUr e a l i z a t ă cu d i o d ă - t u n e l . Schema lucreaz ă s i n c r o n i z a t ă cu impulsuri de tact aplicate la intrarea T. Constanta de timp acircuitului RlC l se ia e g a l ă cu dublul

' tEc

F=AUBUC

iar la i e ş i r e apare semnal «1» ( p o t e n ţ i a - A ~ ( ; : ; S : ~ " " 4 - - I - " " ' E " ~ . · . · !\1lul masei). Un impuls negativ aplicat launa din i n t r ă r i b l o c h e a z ă tranzistorulresyectiv ş i la i e ş i r e apru:e ni.vellogic «O». 8In fig. 4 se d ă un ClfCUlt NICI care -E: l--.....4--1:.;r, .'·1

l u c r e a z ă în l o g i c ă p o z i t i v ă . în repaus(toate i n t r ă r i l e pe «O»), la i e ş i r e este «1»logic, tranzistoarele fiind blocate prin

a

A--CtL_L_ -B ~ F : A U 8 AB

C- - - 1 1 " " " ' " : ' 1 ~ - " " " ' __ ~ . ' · : 1

duratei· implilsului aplicat la intrare. Uncircuit NICI î m b u n ă t ă t i t cu diode-tunelse d ă în fig. 7. .

CIRCUITE LOGICE SAU-NUINTEGRATE

Circuitele NICI integrate se f a b r i c ă cucîte d o u ă , trei, patru sau opt i n t r ă r i . Ş i aici se întîlnesc cele d o u ă variante dei e ş i r e : în contratimp ş i cu colectorul îngol (în vînt).în fig. 8 ş i 9 se dau circuitele integrate

ce r e a l i z e a z ă f u n c ţ i a x = AUB.Circuitele din fig. 8 b, 8 c ş i 8 d au o

conectare la p i c i o r u ş e l e capsulei i d e n t i c ă cu cea din fig. 8 a Intre ele e x i s t ă uneledeosebiri care sînt discutate mai jos.

Fig. 8 b r e p r e z i n t ă circuitul din capsulaSN7428 (SN74128, FLH661-SIEMENS).Tranzistorul final al acestui circuit sup o r t ă un curent de p î n ă la 180, mA

(Ec = 5,25 V). Sarcina o p t i m ă este de133 el

Circuitul din fig. 8c (SN7433) este de •tipul cu colectorul în vînt. R e z i s t e n ţ a e x t e r i o a r ă se alege în jur de 130 el Decicu aceste circuite se pot comanda releesau servomecanisme cu tensiunea de alimentare în jur de 5 V ş i r e z i s t e n ţ a min i m ă de 130 el în fig. 8 d se p r e z i n t ă un circuit SAU-NU de tipul SN7402(FLH191, FLH195). Sarcina o p t i m ă este400 O. în fig. 9 a ş i 9 b se dau schemade principiu ş i conexiunile la soclu aleacircuitului FYH114 (SIEMENS). Acestcircuit se a l i m e n t e a z ă cu tensiunea neg a t i v ă f a ţ ă de m a s ă , ceea ce face p o s i b i l ă comanda cu impulsuri pozitive

deamplitudine m i c ă . In fig. 10 se p r e z i n t ă un

circuit logic SAU-NU cu trei i n t r ă r i detipul SN7427 (FLH621, FLH625).

AF=AUBUC

8

C

R1 A

RC1 B

C

:1:B--I

+ C R

O particularitate d e o s e b i t ă p r e z i n t ă circuitul din fig, 11 (FYH124, FYHl34-SIEMENS1 care are patru i n t r ă r i . D a c ă se f o l o s e ş t e i e ş i r e a Xl> circuitul l u c r e a z ă cao p o a r t ă SAU-NU (Xl = A U B U C U D ~ La i e ş i r e a Xz se o b ţ i n e semnalul de laintrare nenegat, deci circuitul l u c r e a z ă ca o p o a r t ă SAU (X2 = AUBUCUD).A c e e a ş i o b s e r v a ţ i e ş i pentru circuitul dinfig. 12, cu opt i n t r ă r i (FYH104). D a c ă se d o r e ş t e f u n c ţ i o n a r e a lui ca o p o a r t ă SAU-NU, se face scurtcircuit între Xlş i X'i> din acest loc luîndu-se ş i i e ş i r e a . F ă c î n d u - s e l e g ă t u r a între X2 ş i X2" se

o b ţ i n e un circuit SAU cu opt i n t r ă r i . D a c ă . este nevoie de un curent mai

mare în s a r c i n ă , se poate folosi circuitulcu tranzistoarele finale lucrînd cu «colectorul în gol».

înacest caz, l e g ă t u r i l e

se fac pentru SAU-NU între Xl ş i -V ,

iar pentru SAU între X2 ş i - V. în ambelecazuri, curentul maxim admis prin sarc i n ă este de 55 mA

A

~ - - - - - 4 - - - - - - ~ - - - - ~ ~ - O + V

x

A

BF=AUB C'-{ ~ ~ ~ ..........~ ..................................................~ ~ O V

R

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


a

a

RADIORECEPTOR ~ j CONSTANT IN P Ă O U R E A N U - DOROHO I

Radioreceptorul a c ă r u i s c h e m ă este d a t ă infigura a l ă t u r a t ă este destinat r e c e p ţ i o n ă r i i undelor medii. EI are 6 tranzistoare ş i este de tip2V3, ceea ce În limbajul radioamatorilol Îns e a m n ă d o u ă etaje amplificatoare de RF, unetaj detector ş i trei etaje amplificatoare de AF.Trebuie m e n ţ i o n a t faptul c ă in c o m p o n e n ţ a acestui receptor nu i n t r ă transformatoare, ceeace u ş u r e a z ă construirea lui.

L1 ş i L2 se r e a l i z e a z ă cu l i ţ ă de RF, pe o carc a s ă care poate culisa pe bara de f e r i t ă . Lungimea barei de f e r i t ă trebuie s ă fie de cel p u ţ i n 8 cm. L1 are 80 de spire, iar L2 are 4 -6 spirebobinate la c î ţ i v a milimetri de unul din capetelelui L1. Pentru CV se poate folosi o s e c ţ i u n e aunui condensator de 2 x 270 pF (<<Zefir») sau

un trimer ceramic de fabricaties o v i e t i c ă

de25/150 pF. '

tip (de exemplu, EFO 106---408). P o t e n ţ i o m e t r u l m i n i a t u r ă cu ajutorul c ă r u i a se r e g l e a z ă volumulsonor trebuie s ă fie p r e v ă z u t cu î n t r e r u p ă t o r .

Partea de AF a receptorului c o n ţ i n e 4 tranzistoare. T3 ş i T4 f u n c ţ i o n e a z ă ca preamplificator ş i respectiv ca defazor. Aceste d o u ă tranzistoare pot fi de tip EFT 321-323, 351-353. Etajulfinal simetric În c l a s ă B este echipat cu d o u ă tranzistoare complementare, T5-T6, pentrucare se r e c o m a n d ă perechile EFT 373-EFT 323sau AC 181-AC 180. Circuitul format din R7,R11 ş i C9 introduce o r e a c ţ i e n e g a t i v ă careÎ r ' n b u n ă t ă t e s t e calitatea auditiei. Difuzorul folosit trebuie ' s ă fie m i n i a t u r ă , cu o i m p e d a n ţ ă de 7 ~ 0.0. Dintre difuzoarele de p r o d u c ţ i e i n d l g e n ă se r e c o m a n d ă cele de 7Q/0,5W, folosite

la receptoarele «Zefir», «Alfa», « P e s c ă r u ş » .

Montajul se poate realiza pe cablaj impnmatsau pe o p l ă c u ţ ă cu capse. La punerea În f u n c ţ i une se m ă s o a r ă U1 si 12. D a c ă nu se Î n c a d r e a z ă În limitele indicate pe s c h e m ă , t r e b u i e modificatevalorile r e z i s t e n ţ e l o r R10 pentru U1 ş i R12pentru 12.

Alimentarea se face de la 4 elemente miniat u r ă R6, montate pe un suport de tipul celorfolosite la receptoarele «Zefir». Acest suportpoate fi c u m p ă r a t de la magazinele de specialitare. Consumul În lipsa semnalului este deaproximativ 12 mA. Pentru puterea m a x i m ă de250 mW, consumul este de 80-90 mA.

~ Amplificatorul de RF este aperiodic ş i are

d o u ă tranzistoare (T1, T2) de tip EFT 317, 319,lT 401-403. D u p ă cum se o b s e r v ă , cuplajuldintre cele d o u ă tranzistoare este dîrect, bazalui T2 fiind l e g a t ă la colectorul lui T1. Verificarearegimului de lucru se face m ă s u r î n d intensitateacurentului 12 care trebuie s ă fie de 0,8-0,9 mA.În caz contrar, se m o d i f i c ă R5. Amplificatorulde RF are o b u n ă stabilitate, d a t o r i t ă faptului c ă tensiunea de polarizare a lui T1 se ia de pedivizorul format din R4 si R5. Orice modificarea curentului de colector ai lui T2 duce la modificarea tensiunii de polarizare a bazei lui T1, careia rindul ei d e t e r m i n ă schimbarea valorii curentului de colector, astfel Încît modificarea i n i ţ i a l ă a lui 11 s ă fie a n u l a t ă .

r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Detectorul este construit d u p ă o s c h e m ă clas i c ă , cu dublare de tensiune. Diodele 01 ş i 02, punctiforme cu germaniu, pot fi de orice

B

23 4 5 6 7 C

D11 9 8

A B C D

: : : ~ ' 2ffKII 'II I

III

InII I - •... < ..... ..

II Il i I _ - - I ~ ; II III III III !

X

ov

ov

Xj

X2

R9220A Io

A B

a

•

5

-v

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


P r e z e n t ă m schema unui amplificator cu o putere u t i l ă de 25 W ş i care se î n c a d r e a z ă în normele deî n a l t ă fidelitate.M ă s u r ă t o r i l e experimentale au

e v i d e n ţ i a t u r m ă t o a r e l e date tehnice:puterea de i e ş i r e s i n u s o i d a l ă estede 20 W pentru distorsiuni sub 1/0;

la s a r c i n ă e x t e r i o a r ă , 4 Q; putereade iesire m a x i m ă este de 30 W.C u ~ b a de r ă s p u n s este c u p r i n s ă

între 20 Hz ş i 20 kHz, cu o abatere de ± 1 dB, iar raportu l semnal!zgomot - - 56 dB.

Consumul în stare de repaus estede 50 mA.

Tensiunea de intra re este de 50 m Vpe o i m p e d a n ţ ă de cca 100 kQ.

Etajul final f o l o s e ş t e tranzistoarede tipul ASZ 15, ASZ 16 sau AD 131.

r,:::: BC1098 T2,73==8C1078ee 771B

În etajul defazor sînt eliminatetranzistoarele complementare.

În s c h e m ă deosebim cinci etajef u n c ţ i o n a l distincte: etajul preamplificator în tensiune (Th T2); eta

jul defazor (T3); etajul preamplificator final ş i finalul propriu-zis(Tc T5 ş i T6-T7); alimentatorul ş i , respectiv, circuitul de r e a c ţ i e negat i v ă .

Etajul preamplificator, echipat cutranzistoarele T b T2 (BC 109B),a s i g u r ă amplificarea semnalului deintrare de aproape 100 de ori, a d i c ă la un nivel de cca 5 Vef, cu carese e x c i t ă etajul defazor. Montajul,de tip cu emitorul comun, a s i g u r ă ş i ' realizarea . r e a c ţ i e i negative, cul e a s ă prin semireglabilul R3 (reglatla cca 820 Q) chiar din semnalul de

a d u s ă în a c e e a ş i f a z ă cude prin cuplarea

pe emitorul lui T 2.

Defazarea semnalului este realiz a t ă cu tranzistorul T 3 (de tipul"

BC 140, 2N 3053 sau BC 107B) curadiator în montaj cu s a r c i n ă dist r i b u i t ă între colector ş i emitor;t o t o d a t ă , tensiunea de b a z ă a luiT3, r e g l a t ă prin R b a s i g u r ă ş i punctul mediu de alimentare U u m ă t a t e din tensiune).

Semnalul defazat cules de pe colectorul, respectiv emitorul, lui T 3,

a t a c ă tranzistoarele prefinale T 4 ş i T 5 (BC 140 sau BC 107B).

Tensiunea de polarizare a bazeitranzistorului T 5 a fost s t a b i l i z a t ă la nivelul de 7,5-8 V, printr-o d i o d ă Zener (ZL8, PL8). Pentru s i g u r a n ţ ă se pot monta 2 diode DZ 308 înparalel.

Semireglabilul R2 din baza lui T 5

a s i g u r ă reglarea consumului în golal montajului, care nu trebuie s ă d e p ă ş e a s c ă 50 mA.

Etajul final l u c r e a z ă în c l a s ă AB,asigurînd amplificarea în putere asemnalului venit de la tranzistoarele T4 ş i T 5.

Tranzistoarele finale sînt cu germaniu de tip pnp ş i trebuie s ă su-

Tr

ing .

•1-R

S T E . J Ă R E L

pOfte un curent de 3 A la tensiunea de 30 V, de exemplu, pot fi

ASZ 15, ASZ 16, EFT 214.

CONSTRUCTIE SI REGLA],Nu vom insista asupra circuite

lor imprimate, acestea depinzînd de

m ă r i m e a pieselor ş i . . . de ingeniozitatea constructorilor. Tranzistoarelefinale vor fi montate pe radiatoarecu s u p r a f a ţ a de r ă c i r e cît mai mare.R e z i s t e n ţ e l e de emitor ale tran

zistoarelor de putere se e x e c u t ă dinn i c h e l i n ă de r e ş o u , pe un suport de

r e z i s t e n ţ ă de 2 W ş i se f i x e a z ă ' p e p l a c ă cu mult cositor sau chiar cu

ş u r u b u r i . Transformatorul de retea va de-

bita în secundar 25 V si' minimum1 A ( s î r m ă de 1,2 sau 1,5 ~ Cu-Em).

Apoi se v e r i f i c ă . ensiunea cont i n u ă , în gol a redresorului (decuplînd s i g u r a n ţ a de 1,5 A), care nutrebuie s ă d e p ă ş e a s c ă 35 V.

Se r e g l e a z ă Rt, R2, R3 la cursamedie. La probe se m " o n t e a z ă os i g u r a n ţ ă de 0,5 A în serie cu sursade alimentare.

în punctul ICR de pe s c h e m ă se

m o n t e a z ă un ampermetru de c. c.

pe scara de 1 A, se p o r n e ş t e m o n ~ tajul ş i modificînd valoarea semireglabil ului R2, consumul în gol se

s t a b i l e ş t e la 20 mA (cititpe amper

metru).Tensiunea între m a s ă ş i plusulcondensatorului de i e ş i r e (prin R1)

se f i x e a z ă la j u m ă t a t e din valoareatensiunii de alimentare.

Se m ă s o a r ă din nou consumul îngol ş i se readuce la 40-50 mA;apoi cu semnal la intrare se regleaz ă R3 pentru a u d i ţ i e o p t i m ă (sauvizuaJizare osciloscop).

O a t e n ţ i e trebuie a c o r d a t ă împerecherii tranzistoare1of .... finale (un«{3» aproximativ egal pentru acee a ş i p o l a r i ~ a r e ) ş i pc ale. D a c ă dioda Zener de sta zare a tensiunii pe baza lui, T 5 se î n c ă l z e ş t e excesiv, se poate m ă r i valoarea re-z i s t e n ţ e i de 2,2 kQ p î n ă la 3,3 kn,eventual se vor monta d o u ă diodeîn paralel.

Transformatorul de retea are sec-tiunea miezului de 12 C ~ 2 tole E16,

in avînd 925 de <j) 0,35,

la I secundar 110 1> 1 mm.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


r e a c ţ i e , a p l i c a t ă prins t a b i l e ş t e nivelul a m t p l i . f i c : ă r i i

deal dislorsjitmilor)

K=COHUTATORREGLAJ LINIAR SAU F/Z/0UJ6IC

microfon: 2 n- nivele d e i e ş i r e : 5 Vef/2,5 kn

Aceste surse p o t e r l ţ l ( ) m , e t r e l e de volum 3,5 Vefi100 knPt , P 2 ş i P 3, 150 mV, cu - r ă s p u n s în f r e c v e n ţ ă : 5 Hz -;-80 000 Hz

distorsiuni armonice: 0 , 5 ~ - - ; ; la 1 kHz ş i 5 V e f i e ş i r e - - c o r e c ţ i i ton: înalte ± 15 dB la 10 kHz

care se a t a c ă

BaxandaH cu joase ± î5 dB la 5'0 Hz

mental pe p l ă c u ţ e de cablajfunken» ş i pe doza adap- auto!)rO'lec;ta1:.e in de dimensiuniletarea la i m p e d a n ţ a mare de intrare a semnalului. ale condensatoarelor electrolitice.

am folosit varianta în care p l ă c u ţ e l e H ! l J jH d J lH au fost a ş e z a t e orizontal pe me-

R e z i s t e n ţ a de 68 kn , in serie cu condensatorul de4,7 nF, j o a c ă rolul to t de circuit de egalizare, limitîndf r e c v e n ţ e l e joasf!. tensiunea de alimentare = 22 V(în talice pe un ecran metalic (sau de staniol), poten-

3. Preamplificatorul pentru microfon, alimentatdirect de la sursa de 22 V, pentru a asigura «atacul»,este un montaj Darlington î m b u n ă t ă ţ i t cu o d u b l ă

nivele de intrare: magneto fon: 250 m V150

PU mag: 2 mV/50 knPU ceramic: 50 mV/1 Mn

ţ i o m e t r e l e de volum ş i ton cît mai aproape, pe un «L»metalic, ca în fig. 3. Aspectul general al aparatului (învarianta mono) este a r ă t a t în fig. 4.

Semnalul cules de pe i e ş i r e a de difuzora o r i c ă r e i surse cu o putere m i n i m ă de 4 Wse a p l i c ă direct pe priza 1 -2 a autotransformatofl.til:ui Tr 4 de la intrare.

Acest transformator, cu un raport ridic ă t o r de 1: 5, m ă r e ş t e nivelul de intrarepentru puteri mici de atac ( s ă zicem, dela cca 1 Vef la 5 Vef), care este distribuit

direct în sistemul de filtrare prin potenţ i o m e t r e l e de volum P f r e c v e n ţ e joase;P 2 - f r e c v e n ţ e medii; P 3 - f r e c v e n ţ e înalte.

Filtrele folosite au fost alese de tipul LC,mai complicate constructiv, dar foarteeficiente. Pentru f r e c v e n ţ e joase, filtrulLI CI taie f r e c v e n ţ e l e peste 150 Hz. Pentru

f r e c v e n ţ e medii, filtrul L 2 C 2 C ~ a s i g u r ă plaja f r e c v e n ţ e l o r între 100 + 3 000 Hz.Filtrul C4 admite f r e c v e n ţ e peste 2 000 Hz.Din fiecare filtru semnalul a t a c ă poartatiristorului printr-un transformator (Tr 1;Tr 2; Tr 3) cu dublu rol: Întîi pentru am ă r i nivelul semnalului pentru a deschidepoarta tiristorului, apoi de a evita aducerea la «masa» montajului a unuia dinpolii tiristorului (catod sau anod, deoarece la tensiunea de lucru de 220 Vaceasta ar fi p e r i c u l o a s ă ) .

Diodele D 1, D 2, D3 au rol de a evita

LISTA DE MATERIALE:

Tr4 = autotransformator pe miez cu secţ i u n e a de 3 -4 cm 2 cu raport transformarede 1 : 5 cu s î r m ă de 0,5 Cu-Em; P I , P 2, P 3 =p o t e n ţ i o m e t r e bobinate 100 +500 Q (detipul celor folosite la difuzoarele de radioficare); RI = R2 = R3 = 100 Q/2W; LI =600 mH ; L 2 =400 mH ; CI =2 ţ i F ; C20,5 ţ i F ; C 3 =0,1 ţ i F ; C4 =0,3 ţ i F ; Tr 1 =Tr 2 = Tr 3 = orice transformator de i e ş i r e cu miezul 1 +3 cm 2, cu raportul detransformare de ordinul 1 : 10. (Secundarul c ă t r e tiristor.) Primarul are s î r m ă 0,3 + 0,5 mm Cu-Em. Secundarul are sîrm ă 0,3+0,1 mm Cu-Em; D 1 =D 2=D 3 =F 407, DR 303, IN 4007; Th 1 = Th 2 =Th 3 = tiristor capabil s ă suporte o tensiune in v e r s ă de 300 V si un curent de 1 A.

fenomenele de a u t o i n d u c ţ i e ş i de a asigura amorsarea r a p i d ă a tiristorului.

Tiristorul. lucrînd În curent alternativ,are a s i g u r a t ă blocarea a u t o m a t ă , a ş a c ă în lipsa tensiunii de deschidere pe p o a r t ă , el este «blocat» ş i , fiind montat în seriecu becurile, acestea nu se vor aprinde.

2A Ke----o

<'V 220

Pe m ă s u r a semnalului primit în p q a r t ă , el se. deschide, realizînd o p u l s a ţ i e înritmul semnalului introdus ş i în concord a n ţ ă cu s e l e c ţ i a filtrului de frecvente.

Tot montajul (în afara p o t e n ţ i o m e t r e l ~ r de volum) se va face pe o p l ă c u ţ ă de

(CONTINUARE ÎN PAG. 23)

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


V ă d o u ă variantede tranzistorizatedestinate radioamatorilor in

care do resc s ă activeze banda de 10 metri.A c e a s t ă b a n d ă se r e m a r c ă

relativ r e d u s ă se realiza

mare distan-de ordinul de kilo-

bmeInteles in perioadele dnd e x i s t ă propagare

aceste f r e c v e n ţ e . Perioada o p t i m ă de a rea-

liza rad io este, maiverii, În

iunie (spre prinz ş i Înparte a d u p ă - a m i e z i i ) . ţ e l e s c ă ş i În celelalte perioadeale anului se poate lucra Înbanda de 29 MHz.

Se r e c o m a n d ă a folosi porde f r e c v e n ţ e c u p r i n s ă

28,7 ş i 29 MHz, unde, de

8

BCl07

BF214(215)

se l u c r e a z ă cutoare cu de

esterianta CÎnd sintem Înunui cristal cup r i n s ă În limitele 180-7250 kHz. Pentru realizarea

care se e x e c u t ă Îna d i c ă f ă r ă cablaj

se foloseste ca suo b u c a t ă de pertinax pla-

cat cu de cupru (cablajde m ă r i m e aproxi

x 18 cm, a c ă r e i sup r a f a ţ ă cuprata i o a c ă de ş a s i u ( m a s ă ) . Condensatoarele trimere ceramice de10-40 pF au contactele (picio

r u ş e l e ) de m a s ă lipite cu COSi

to r direct de folia de cupru( ş a s i u ) , punctele «calde» aleacestora JUCÎnd ş i rolul decontacte de sprijin. A c e l a ş i rol il au si condensatoarelede decuplare de 47 nF ş i de4,7 nF din circuitul de12-15 volti.

Bobina' Li f o l o s i t ă este de!a leceptorul «Mamaia», careare c a r c a s ă cu 3 g a l e ţ i a c o p ~ r i t ă cu o o a l ă din f e r i t ă . Inreceptorul amintit se acordea-

BF214 (215) 2N2219

2N3866

2N22192N3866

s ~ i r ă , incepind dinspre c a p ă tu l «rece». L

4are 25 de spire,

din a c e e a ş i s i r m ă c a L2ş i

Ş o c u i SRF se r e a l i z e a z ă s î r m ă Cu-Em (J 0,2 mm, bobi

n a t ă pe un

b a s t o n a ş din

f e r i t ă

KT3D4

KT3D7

2N3375

se a d a u g ă atunci CÎnd trimeru! de la i e ş i r e nu este sufici ent acor-dul «tancului» ş i poate

cuprinse Între

din fig. 2 se deoseb e ş t e de prima prin faptul c ă se f o l o s e ş t e un cristal cu frecv e n ţ a c u p r i n s ă intre 5750-

5 800 kHz sau 9 580-9 670 kHz.

În acest caz, folosind un oscilator de tipul Overtone, se

direct armonica a 5-a,respectiv a 3-a, deci o frecv e n ţ ă c u p r i n s ă in limitele

28,7-29 MHz.E m i ţ ă t o r u I prezentat are undezavantaj; anume, acela c ă l u c r e a z ă pe o f r e c v e n ţ ă f i x ă ; in schimb, este foarte u ş o r derealizat, necesitînd numai3 sau 4 tranzistoare.

Modulâtorul nu este prezentat. Ca modulator ~ e poatefolosi orice amplificator dea u d i o f r e c v e n ţ ă existent În «laboratorul» f i e c ă r u i a , cu oputere de 0,5-1 W. Cu unamplificator de j o a s ă frecvenţ ă folosit la receptoarele «Mamaia», «Albatros» sau «Del

ta» se va obtine un rezultatbun. in cazul in care microfonul este de sensibilitate maim i c ă , se va a d ă u g a un etajpreamplificator cu un tranzistor.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


E m i ţ ă t o r u l este destinat a fi folosit în banda de undeultrascurte r e z e r v a t ă radioamatorilor, c u p r i n s ă în limitelede f r e c v e n ţ e de 144 -146 MHz. Poate fi construit ş i folositnumai de c ă t r e radioamatorii care d e ţ i n a u t o r i z a ţ i e înacest sens. Parametrii de b a z ă ai r a d i o e m i ţ ă t o r u l u i sînt:P input 4 - 5 W; U alim = 15 v o l ţ i (14 -16 V); modul a ţ i e de amplitudine (P mod = 3 W); comutare Tx/Rxcu releu m i n i a t u r ă de 12 V ( a n t e n ă ş i alimentare); microfon «Tesla» (AMD -108); i e ş i r e a a s i m e t r i c ă , 75 ohmi

(cablu coaxial); posibilitate de a lucra în CW ; gabilritul

p l ă c i i cu cablajul imprimat: 80 x 180 mm.Oscilatorul local este astfel conceput Încît se pot folosi

cristale cu f r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă de 6; 7,250; 8; 9; 9,6;12; 16 ş i 18 MHz. Datele pieselor montajului oscilatoruluilocal pentru diferite cristale sînt prezentate în tabelul 1.

Cînd se folosesc cristale cu f r e c v e n ţ a de 9,6 sau 16 MHz,condensatorul trimer .Cs va fi de 3 12 pF, iar bobina L2

va fi i d e n t i c ă cu L3 (acord pe f r e c v e n ţ a de 144 MHz).Ş o c u l de r a d i o f r e c v e n ţ ă SRF 1 se m o n t e a z ă numai

cind folosim cristale cu f r e c v e n ţ a de 6,9 sau 18 MHz.în celelalte c a z u r ~ locul destinat acestuia în ca-blajulimprimat se s c u r t c i r c u i t e a z ă ( r ă m î n e numai r e z i s t e n ţ a de 1 kO în circuitul emitoruIui tranzistorului T1)'

în circuitul colectorului tranzistorului T 1 (care îndep l i n e ş t e rolul de oscilator) se a f l ă c o n e c t a t ă i n d u c t a n ţ a L1

care, î m p r e u n ă cu c a p a c i t ă ţ i l e C 1 ş i C 4, se a c o r d e a z ă pe una din f r e c v e n ţ e l e de 24, 36 sau 48 MHz. în f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ a de acord se alege valoarea c a p a c i t ă ţ i i C l ,

conform datelor prezentate în tabelul nr. 1.

Circuitul L 2 - Cs din colectorul tranzistorului T 2 sea c o r d e a z ă pe f r e c v e n ţ a de 72 MHz, cu e x c e p ţ i a cazuluiîn care folosim cristale cu f r e c v e n ţ a de 9,6 sau 16 MHz,cînd se a c o r d e a z ă pe f r e c v e n ţ a de 144 MHz.

Celelalte tranzistoare T 3 - T6 f u n c ţ i o n e a z ă în regimde amplificare în c l a s ă C a f r e c v e n ţ e i de 144 MHz.

Adaptarea etajului amplificator final cu antena se tacecu ajutorul unui circuit «11:», acordul reaHzîndu-se cud o u ă condensatoare semireglabile. în caz c ă nu avemaparate speciale pentru efectuarea acordului etajuluifinal, putem folosi cu rezultate bune un b e c u l e ţ de m i c ă putere (18 sau 24 V, 20 - 40 mA), pe care-I c o n e c t ă m temporar în paralel cu borna antenei. Acordul se facecu antena c o n e c t a t ă pe maximum de s t r ă l u c i r e a beculeţ u l u i . D u p ă acord, acesta se î n l ă t u r ă . în cazul unui acordcorect, etajul final trebuie s ă consume un curent de ordinul a 250 mA, cînd se a l i m e n t e a z ă cu 15 V; valoarea acestui

curent poate d i f e r ~ în limitele 220 - 300 mA, în f u n c ţ i e de calitatea tranzistoarelor prefinal ş i final.

Pentru protejarea tranzistoarelor de putere (T5 ş i T6),în caz de supramodulare a c c i d e n t a l ă , se f o l o s e ş t e o d i o d ă Zener de limitare a tensiunii de modulare. Tensiuneade lucru a diodei Zener trebuie s ă fie Între limitele 27 - 33 V;puterea acesteia trebuie s ă fie de 3 - 5 W, pentru a rezistala vîrfurile de m o d u l a ţ i e accidentale pe care trebuie s ă lelimiteze.

Amplificatorul de mod ula ţ i e nu n e c e s i t ă e x p l i c a ţ i e , deoarece s-a folosit o s c h e m ă c l a s i c ă .

Transformatorul prefinal de m o d u l a ţ i e TR 1 este dep r o v e n i e n ţ ă i n d u s t r i a l ă ;

se poate folosi orice transformator defazor de la receptoarele «Mamaia», «Neptun»,«Delta» etc. Transformatorul final TR 2 are s e c ţ i u n e a de 4 cm2 ş i c o n ţ i n e 2 x 100 spire în primar ş i 100 plus 50spire în secundar; s-a folosit s î r m ă de </J 0,5 mm. Dateleî n f ă ş u r ă r i l o r sînt prezentate în tabelul nr. 2.

Desenul cablajului in!primat este prezentat la scara 1 : 1.

Pentru realizarea acestuia se va decupa desenul dinr e v i s t ă , d u p ă care se a p l i c ă pe o p l a c ă din sticlotextolitsau pertinax p l a c a t ă cu folie de cupru (cablaj imprimat),pe partea m e t a l i z a t ă . Cu un obiect cu vîrful a s c u ţ i t vor fiînsemnate, prin î n ţ e p a r e , locurile unde vor fi practicateg ă u r i . Toate orificiile au diametrul de 1 mm, cu e x c e p ţ i a celor în care se introduc condensatoarele trimer, care vorfi de m ă r i m e c o r e s p u n z ă t o a r e dimensiunilor p i c i o r u ş e l o r de prindere a. trimerilor respectivi. Pentru prindereadiodei Zener se va practica o g a u r ă de st 4 mm. Pe cablajulimprimat nu au fost Însemnate g ă u r i de prindere a transformatoarelor de m o d u l a ţ i e . Acestea vor fi executate înf u n c ţ i e de transformatoarele pe care le p o s e d ă m ş i demodul de prindere al acestora. în locul tranzistoarelorT 7 ş i T 8 se pot folosi orice tranzistoare de m i c ă putere,cu germaniu, de s t r u c t u r ă pnp.

lKr n ~ - - - - - - + - ~ ~ - - ~ ~ - - - - ~ - - - + - - - - ~ - - ~ 20fl!j25V

SRF2

SRF1100 Cu-Em q) 0,1 - - -

BobinaNr. ConductOr cl>im Pas . O b s e r v a ţ i i

spire (mm) (mm) spira I

L1 12 Cu-Em c> 0,9 6 3 SRF2

Cu-Em ci> 0,3 3 - -

SRF3 "

- 3 - -2 8 6 2

SRF

5

- ., -I

3 - -L3 6 6

SRF6

-"

- 3 - - 6

LS 5 6 SRF4 1 Cu-Em c> 0,5 5 - -

L6 S 6 SRF7

Cu-Em q,O,9 5 - -

SRF5

Se b o b i n e a z ă s p i r ă pestes p i r ă pe unb a s t o n a ş dinf e r i t ă cu(J 2,7 mm;L = 15 mm.

Se b o b i n e a z ă s p i r ă l î n g ă s p i r ă , pe olungime e g a l ă cu d i s t a n ţ a p r e v ă z u t ă încablajul im-primat.

fQMHz

67,2-

899,6

121618

'JIf-15VLARx

DATELE PIESELOROSCILATORULUI

LOCAL

24 120 18036 39 3,3

24 12036 39 1804836 394836 39 180

9

22027

27220222222

220

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


Numeroase din acti-vitatea de f i z i c ă etc.)

conduc, În i n s t a n t ă , rezolvareaunor ~ d i c ă la determi-narea patru variabileatunci cînd se cunosc valorile numericeale celorlalte trei. Pentru ilustrare am alesun exemplu curent Întîlnit În practicalaboratoarelor de chimie, ş i anume uncaz particular al regulii generale a amestecuriloLS ă presupunem c ă se da u d o u ă s o l u ţ i i

SI ş i S2 ale a c e l e i a ş i s u b s t a n ţ e S Într-undiluant oarecare D, a vînd c o n c e n t r a ţ i i l e masice procentuale C l (%) ş i respectiv~ 2 ( % ) ' Amestecînd mI grame din s o l u ţ i a SI cu m2 grame din s o l u ţ i a S2, vor rezultam =M t + m2 grame de s o l u ţ i e avînd C011-

c e n t r a ţ i a C d a t ă de r e l a ţ i a :

C (2)

D a c ă vom considera acum cazul parti

cular în care solutia S2 este chiar diluantulpur (C 2 = O), c o ~ c e n t r a ţ i a s o l u ţ i e i rezultante va fi d a t ă de formula s i m p l i f i c a t ă :

C (3)

a d i c ă de o relatie de forma (1).Problema c ~ r e s p u n z ă t o a r e acestui caz

particular se poate formula în mai multefeluri, d u p ă cum e c u a ţ i a (3) este r e z o l v a t ă în raport cu C, Cl> mI sau m. De exemplu,cunoscînd c o n c e n t r a ţ i a CI a s o l u ţ i e i iniţ i a l e ş i c o n c e n t r a ţ i a C pe care vrem s ă . oo b ţ i n e m , ne putem întreba cîte grame dmsolutia SI vor fi necesare pentru a rezultam g ~ a m e de s o l u ţ i e - a m e s t e c ( e c u a ţ i a ser e z o l v ă în raport cu mI)'

Regula g e n e r a l ă a amestecurilor, exprim a t ă printr-o r e l a ţ i e de forma (21 estep r e z e n t ă în aproape toate capitolele mariale fizicii ş i chimiei - ca s ă nu mai amin

tim de semnificatiam a t e m a t i c ă d e o s e b i t ă

a acestor e c u a ţ i i '(vezi medîîte. ponderate).Un exemplu curent din' f i z i c ă ni-l o f e r ă

C R Ci

10

/R = ~ 1 1 0,1

100

10

O b ţ i n u t 10

0,01

0/1 100

determinarea c ă l d u r i i specifice a unoramestecuri.

PRINCIPIUL NOMOGRAMEI

E c u a ţ i a (3) se poate scrie în mai multemoduri echivalente ş i c o r e s p u n z ă t o r sepot construi mai multe variante ale nomogramei care o r e z o l v ă . Noi vom alege

forma de scriere: m !2. m (4), În• 1 CI

care presupunem c ă În membrul drept see f e c t u e a z ă mai întîi o p e r a ţ i a de î m p ă r ţ i r e C/CI ş i apoi se î n m u l ţ e ş t e rezultatul cu m.

Notînd cu R raportul dintre concentratia C ( f i n a l ă ) ş i c o n c e n t r a ţ i a C l (iniţ i a l ă ) , e c u a ţ i a (4) poate fi î n l o c u i t ă prinsistemul echivalent:

{R = C/C Iml = R · m (5)

Variabila n o u ă ( a u x i l i a r ă ) R este om ă r i m e a d i m e n s i o n a l ă ; pentru exemplulde care ne o c u p ă m , valorile lui R vor fisubunitare ( c o n c e n t r a ţ i a f i n a l ă este maim i c ă decît c o n c e n t r a ţ i a i n i ţ i a l ă ) . Noi vomconsidera

înc o n s t r u c ţ i e ş i valori supra

unitare pentru R, nomograma putîndfi u t i l i z a t ă astfel ş i pentru alte problemedecît cea e n u n ţ a t ă .

Formele nomogramelor care r e z o l v ă fiecare din e c u a ţ i i l e (5) în parte sînt a r ă tate schematic în fig. 1 ş i 2. Ele sînt cunoscute cititorilor n o ş t r i din articolul «Cons t r u i ţ i o n o m o g r a m ă » , publicat în n u m ă rul 11/1975 al revistei «Tehnium». Ambelee c u a ţ i i (5) devin liniare prin logaritmare;r e z u l t ă c ă nomogramele c o r e s p u n z ă t o a r e lo r vor fi cu cîte trei s c ă r i paralele ş i cudivizare l o g a r i t m i c ă pe toate s c ă r i l e . Numai r ă m î n e astfel decît s ă se s u p r a p u n ă cele d o u ă nomograme (pe a c e e a ş i c o a l ă m i l i m e t r i c ă ) în a ş a fel încît scara variabilei auxiliare R s ă fie c o m u n ă .

Precizia nomogramei - ş i deci utilitatea ei p r a c t i C ă - depmde în mod esential de dimensiunile grafice ale dlviziu~ i l o r unitare (modulul s c ă r i l o r logaritmice). Descriem mai jos c o n s t r u c ţ i a la o

s c a r ă c o n v e n a b i l ă , utilizînd o c o a l ă dehîrtie m i l i m e t r i c ă de dimensiuni 30 cm x21 cm.

R

100

10

Oii

REALIZAREA P R A C T I C Ă Constructia se începe

telor . ale celor s c ă r i nale stabilirea modulului pe fiecare

parte. Astfel, se t r a s e a z ă d o u ă lungi de 30 cm distan-tate ele cu un n u m ă r par centi-~ e t r i (de exemplu, 14 cm). Acestea vorconstitui dreptele suport ale s c ă r i l o r C ş i CI(vezi fig. 3). Suportul s c ă r i i R va fi dreaptap a r a l e l ă cu cele d o u ă , t r a s a t ă la j u m ă ~ 1 l I o tatea distantei dintre ele. U r m e a z ă apOIamplasarea 'dreptelor suport ale s c ă r ! l o r m ş i mt. care Î m p r e u n ă cu R a l c ă t U i e s c nomograma celei de a doua e c u a ţ l l {5).Dreapta s c ă r i i m, p a r a l e l ă cu toate celelalte, poate fi a ş e z a t ă oriunde; de exemplu,propunem trasarea ei între R ş i CI, la od i s t a n t ă de 5 cm de R ş i deci la 2 cm de CI 'Lungiinea ei va fi to t de 30 cm, d e ş i practicnu se va utiliza întreg acest interval.în aceste c o n d i ţ i ~ suportul s c ă r i i mIeste bine determinat, fiind reprezentat dedreapta p a r a l e l ă cu toate celelalte ş i s i t u a t ă la distanta de 5 cm de scara m, în partead r e a p t ă (deci la 3 cm de scara Ct}.

D u p ă trasarea ( f i n ă , în t u ş ) a tuturor

dreptelor, se trece la alegerea ş i amplasarea intervalelor logaritmice unitare pecele cinci s c ă r i f u n c ţ i o n a l e . Astfel, pes c ă r i l e C ş i C l. modulul se va lu a de "10 cm,ceea ce î n s e a m n ă c ă vor î n c ă p e a trei intervale logaritmice pe fiecare {de exemplu,de la 0,1 la 100). Se m a r c h e a z ă prin diviziuni (în t u ş ) e x t r e m i t ă ţ i l e acestor intervale, cotarea f ă c î n d u - s e în sensuri opusepe cele· d o u ă s c ă r i (în fig. 3 numerelecresc de jos în sus pe scara C ş i de sus înjos pe scara Cd .

Pe scara R modulul va fi pe j u m ă t a t e , a d i c ă de 5 cm ; vor î n c ă p e a în total ş a s e intervale logaritmlce umtare, reprezentîndnumerele cuprinse între 0,001 ş i 1 000.Aici sensul de c r e ş t e r e (de jos în sus)este determinat prin alegerea p r e c e d e n t ă .

Pe scara m, modulul va fi de 2,5 cm, iarpe ultima s c a r ă mj, modulul va fi de 5 cm.Plasarea ş i notarea intervalelor logaritmiceunitare se fac ca în fig. 3.

Divizarea ş i cotarea intervalelor logaritmice unitare astfel stabilite se vor facecu ajutorul unor s c ă r i logaritmice de modul10,5 ş i respectiv 2,5 cm, p r e g ă t i t e în prealabil. în acest scop se va utiliza un tabelde l o g a r i t m ~ ca ş i i n d i c a ţ i i l e date în articolul « N o m o g r a m ă pentru f r e c v e n ţ a der e z o n a n ţ ă » , publicat în n u m ă r u l 1/1976al revistei «Tehnium».

MODUL DE UTILIZARE

Principiul general de utilizare a nomogramelor cu s c ă r i paralele - coliniaritateacelor trei puncte - se a p l i c ă ş i în cazulde f a t ă . Mod ul în care se p r o c e d e a z ă practic d ~ p i n d e de formularea problemei pecare o r e z o l v ă m , a d i c ă de forma în careeste e x p l i c i t a t ă r e l a ţ i a (3). E x i s t ă patrucazuri distincte, d u p ă cum necunoscutaproblemei este C, Cl> m sau ml.

a) S ă presupunem c ă se cunosc valorilenumerice ale variabilelor C, CI ş i m ş i sec a u t ă

valoareac o r e s p u n z ă t o a r e

a lui m1.Unind printr-o linie d r e a p t ă punctele res-de pe s c ă r i l e C ş i CI citim, la

m t . e r : > e c : ţ t a cu scara a u x i l i a r ă R, valoareaC/C!; unind apoi acest punct

;nj·"rmp·rli"r cu punctul cunoscut de pescara m, prelungirea dreptei va intersecta scara mI în p o z i ţ i a c o r e s p u n z ă t o ; l r e

M Ă R C U L E S C U valorii c ă u t a t e . Desigur, liniile drepte de

nu vor fi trasate pe ! l o m o g r a m ă , seva face citirea c o l i n i a r i t ă ţ i l o r indicate

cu ajutorul unei rigle (din material plastic

se cunosc valorile lui Cj,ş i mI ş i se ce.re valoarea lui C, sed e a z ă astfel: .prin unirea punctelorş i mt printr-o linie d r e a p t ă se d e t e r m i n ă , la intersectia prelungirii ei cu scara R,

valoarea c o ' r e s p u n z ă t o a r e raportului C/C I •Prelungirea dreptei care va uni acest punctcu punctul dat de pe scara CI inters e c t e a z ă scara C în p o z i ţ i a valorii c ă u t a t e .

Analog se p r o c e d e a z ă ş i în celelalted o u ă cazuri, a d i c ă atunci cîrid neieste m sau CI.

Este de remarcat faptul c ă nomogramad e s c r i s ă poate fi u t i l i z a t ă ş i pentru ope-r a ţ i i l e separate de î n m u l ţ i r e ş i î m p ă r ţ i r e (de p r e f e r i n ţ ă prin s c ă r i l e ei C, Cl ş i R,care au modulul mai mare ş i o f e r ă astfelo precizie de citire mai b u n ă ) .

Graficul din fig. 3 este ilustrativ, neputînd fi utilizat ca atare din motive evi-dente.

în cadrul unor laboratoare ş c o l a r e , undeformulele de tipul (3) sînt frecvent întîlniteş i rezolvate aproximativ în scopuri experimental-demonstrative, nomograma des-c r i s ă poate fi r e a l i z a t ă ca o p l a n ş ă didact i c ă , avînd dimensiuni mai mari deCÎt celeindicate.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


~ l r ~ M ~ O O de plastic; locul p o t e n ţ i o m e t r u l u i de volum original(de 100 D., bobinat) va fi ocupat de noul p o t e n ţ i o metru de volum (de 10 kD , liniar).

Schema c o m p l e t ă de principiu este r e d a t ă În fig. 2.Pentru T3 se va folosi un tranzistor pnp de puteremedie (curentul maxim suportat de cel p u ţ i n 100 mA),

cum sint TI 2"01, EFT 125 etc.

mizarea e x p e r i m e n t a l ă a valorilor pentru r e z i s t e n ţ e l e de polarizare R2 ş i . Rg). Trebuie, in schimb, s ă severifice in prealabil toate piesele folosite. Valoriler e z i s t e n ţ e l o r ş i ale condensatoarelor indicate nusînt critice.

CI oouiPOSTURI

Transformatorul Tr. 1 este cel al difuzorului deradioficare Dif.1; i n f ă u ş u r a r e a 10 r e p r e z i n t ă primaruls ă u (cu spire mai multe ş i conductor mai s u b ţ i r e ) .

Transformaîorul Tr.2 va fi realizat de c ă t r e constructor, folosindu-se un miez de tole cU' secţ i u n e a de cel p u ţ i n 2 cm2 (de exemplu, tolele de laun transformator de sonerie din c o m e r ţ ) . Î n f ă ş u r a r e a p r i m a r ă

(1)c o n ţ i n e

1 200 de spire din Cu-Em cu diametrul de 0,2 mm, iar cea s e c u n d a r ă are circa 100 despire din conductor Cu-Em C/> 0,4 mm. Acest raportse poate optimiza experimental bobinînd În secundar150--200 de spire, cu mai multe prize intermediareş i alegind priza care d ă rezultatele cele mai bune.

Cutia difuzorului din A va avea montate la exterior:i n t r e r u p ă t o r u l de alimentare 1, comutatorul de vorbire K, priza pentru racordarea celui de al doileadifuzor ( ş i , eventual, î n c ă o p r i z ă pentru alimentare,În cazul in care se p r e f e r ă utilizarea unui redresoradecvat În locul bateriei).

M A R K A N D R E S Amplificatorul nu n e c e s i t ă reglaje (cel mult, opti-

În afara s i m p l i t ă ţ i i constructive ş i a faptului c ă nun e c e s i t ă reglaje auxiliare, montajul descris mai jos

p r e z i n t ă ş i unele avantaje privind piesele folosite:difuzoarele sînt de tipul celor de radioficare (unulcu transformatorul propriu): alimentarea se face dela o baterie o b i ş n u i t ă de 4,5 V; comutatorul de vorbire-ascultare (basculant, cu estede tip comercial; În fine, trJ"ln7iic:tc1l'1rplA

de a u d i o f r e c v e n ţ ă ş i de m i c ă putere)

În n u m ă r u l 1/1976 al revistei noastrea fost p r e z e n t a t ă c o n s t r u c ţ i a unui teste r m u l t i f u n c ţ i o n a l În curent continuu

(multitester). Celor care l-au realizatdeja - c a ş i acelora care i n t e n ţ i o n e a z ă s ă - I c o n s t r u i a s c ă În viitor - le rec o m a n d ă m o completare u t i l ă .

Schema de principiu cu m o d i f i c ă r i l e la care ne referim este d a t ă a l ă t u r a t . Pentru piesele existente În variantai n i ţ i a l ă s-au p ă s t r a t n o t a ţ i i l e din articolul m e n ţ i o n a t . Elementele care in-

P100 <tl.( l in . )

P r a f. M . A L E X A N D R U

tervin În plus sînt: i n t r e r u p ă t o r u l K,tranzistoarele T1 ş i T2 (pnp, de m i c ă putere), r e z i s t e n ţ e l e R6, R7, R8 ş i bornele M ş i N.

Pentru p o z i ţ i a deschis a î n r e r u p ă torului K, testerul f u n c t i o n e a z ă con

form descrierii din materialul citat.Pentru p o z i ţ i a inchis a lui K ş i cui n t r e r u p ă t o r u l I de asemenea inchis,

la bornele M ş i N pot fi testate rezistenţ e l e electrice ale c ă r o r valori sînt cu

prinse in domeniul orientativ

C

B

E

T]{4A

(f i >10)

-4,5 v

(e )

RS

2004

(O---i) Mfl; bornele E,B.C,(8') ş i (C) vor fi in acest cazÎn f u n c ţ i e de factorii de amplificare aitranzistoarelor T1 ş i T2 utilizate, sensibilitatea montajului poate fi e x t i n s ă chiar pentru r e z i s t e n ţ e de peste 5 Mfl.

Cele d o u ă etaje amplificatoare su

plimentare (in montaj, repetor pe emitor) sporesc considerabil performanţ e l e multitesterului. La bornele M ş i Npot fi verificate rapid contactele ş i r e z i s t e n ţ e l e electrice de orice n a t u r ă , avînd În vedere curentul foarte mic lacare acestea sînt supuse (de ordinul

microamperilor).

Valorile r e z i s t e n ţ e l o r R6, R7 ş i R8

nu sînt critice. R6 se va lua În oricecaz de peste 10 kil, R8 poate fi c u p r i n s ă Între 100 ş i 500 n; iar R7 va fi a l e a s ă În mQI;t experimental (intre 3 ş i 10 kO),astfel incÎHa inchiderea ambelor intre

r u p ă t o a r e montajul s ă nu autoanclCfI1-ş e z e cu bornele M ş i N libere.

Tranzistoarele T1 ş i T2 pot fi deorice tip (pnp, m i c ă putere); este bines ă se utilizeze exemplare cu factorul

de amplificare beta de cei p u ţ i n 50.Bornele M ş i N (pot fi ş i b u c ş e cu

p i u l i ţ e ) vor fi montate la exterior; elevor fi suficient de d e p ă r t a t e ( ş i izolateelectric) intre ele, altfel existind pericolu l de a u t o a n c l a n ş a r e . T n t r e r u p ă t o r u l K se va monta tot la exterior. Ambele

i n t r e r u p ă t o a r e vor fi trecute În p o z i ţ i a deschis d u p ă terminarea v e r i f i c ă r i l o r cu testerul.

Racordînd la bornele M ş i N un traductor rezistiv adecvat (<<senzor»), testerul poate fi utilizat la depistarear a p i d ă a u m i d i t ă ţ i i unor materialesolide, a p r e z e n ţ e i apei În locuri nedorite, la verificarea r a p i d ă a apeidistilate etc.

R O M Â N E Ş Tehnologie Tamb

TipMate- Struc- vCBO leTiaI tura V

mA

Be 101 Si npn 40 40 50

Be 107 Si npn 45 100300Be 108 Si npn 20 100300Be 109 Si npn 20 100300BF 167 Si npn 40 25 350BF 173 Si npn 40 25 550

BF180 Si

npn30

20700BF 181 Si npn 30 20600BF 182 Si npn 30 20600BF 183 Si npn 30 20800BF 200 Si npn 30 20500BF 214 Si npn 30 30250

BF 215 Si npn 30 30 250EFT 306 Ge pnp -18 -100 3

EFT 307 Ge pnp -18 -100 7

EFT 308 Ge pnp -18 -100 13

EFT 317 Ge pnp -2 0 -10 40EF T 319 Ge pnp ~ 2 0 -10 20

EF T 320 Ge pnp -20 -10 35

EFT 311 Ge pnp -18 -250 1,3

EFT 312 Ge pnp -18 -250 1,6

EF T 313 Ge pnp -18 -250 2EF T 321 Ge pnp -24 -250 1,3

EF T 322 Ge pnp -24 -250 1,6

EF T 323 Ge pnp -24 -250 2

EF T 331 Ge pnp -32 -250 1,3

EFT 332 Ge pnp -32 -250 1,6

EFT 333 Ge pnp -32 -250 2

EFT 341 Ge pnp -48 -250 1,3

EFT 342 Ge pnp -48 -250 1,6

EFT 343 Ge pnp -48 -250 2SFT 367 Ge pnp -32 -1000 1SFT'377 Ge npn 32 600 1

AD 152 Ge pnp -45 -1 000 0,5AD 155 Ge pnp -25 -1 000 0,5

EF T 212 Ge pnp -30 -3 000 0,2

EFT 213 Ge pnp -40 -3 000 0,2

EFT 214 Ge pnp -60 -3000 0,2EF T 250 Ge pnp -80 -3 000 0,2

lJ

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


sus ~ i

18801 24-6

26-2

e x e c u ţ i e

nJILgU

1001 ~ 61-4 ~

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


U··i .

· .Il,· '

· .

"PORTITA" 1- p a n ~ a nr.2

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


rEHTRUAERD

P r e z e n t ă m În cele ce u r m e a z ă modelul navei «Portita» cu variante constructive diverse aie detaliilor de punte.

Modelul pescadorului se poate incadra, conform regulamentului În vi

În grupa a III-a (E) propulsate,«Cn nave de comert.

S c ă r i l e recomandate ' acest mo-dei sînt: :15, : 20, : 50, 1: 75,

:100 etc.Planul modelului este executa1 la

:20, c o n ţ i n î n d d o u ă p l a n ş e : d o u ă de

M a e s t r u A L S Do r t u l u i

dificultate ai acestorş i fin

GEN -RATOR

DE SEMNAL MODULATT. N ICULESCU - B U C U R E Ş T I Cunoscute ş i sub vechea denumire

de « h e t e r o d i n ă m o d u l a t ă » , generatoarele de semnal sînt deosebit de utileconstructorului amator. Generatoarelede semnal de tip profesional sînt complexe, scumpe ş i greu de procurat.

Nevoile amatori c e ş t i sînt pe deplins a t i s f ă c u t e de montajul pe care îl descriem a l ă t u r a t .

Schema se c a r a c t e r i z e a z ă prin simplitate ş i posibilitate de miniaturizare,stabilitate ş i precizie s a t i s f ă c ă t o a r e pentru scopul propus.

Generatoru! este proiectat În vedereaa c o r d ă r i i aparatelor de radio pe gamade unde lungi ş i unde medii ş i pentrutransformatoarele de f r e c v e n ţ ă interme

d i a r ă . Gama de f r e c v e n ţ e a generatorului este c u p r i n s ă între 200 kHz ş i 800 kHz.Folosind prima a r m o n i c ă , se ajungep î n ă la 1 600 kHz.

Analizind schema, se poate vedea c ă tranzistorul ~ . cu niesele aferente form e a z ă un gener3.tor de a u d i o f r e c v e n ţ ă (aproximativ 1 kHz), care m o d u l e a z ă

14

generatorul de î n a l t ă f r e c v e n ţ ă formatdin T z ş i elementele pasive corespunz ă t o a r e . Tranzistorul T 3 este folosit caetaj separator Într-o s c h e m ă de repeto r pe emitor, pentru evitarea î n c ă r c ă r i i directe a etajului oscilator.

În etajul modulator s-a folosit unoscilator cu relaxare Întrucît este multmai u ş o r de pus la punct decît un oscitator RC. Cu ajutorul r e z i s t e n ţ e i R ~ ser e g l e a z ă polarizarea c o r e c t ă a bazei înf u n c ţ i e de tranzistorul folosit ş i decoeficientul beta al acestuia. Cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i semireglabil A. de1,5 kQ din emitorul lui k se r e g l e a z ă forma de u n d ă ş i procentul de modul a ţ i e .

la generatoarele de semnal profesionale mai p r e t e n ţ i o a s e frecventa modul a ţ i e i este c o m u t a b i l ă la 400 Hz -1 000 Hz ş i , uneori, ş i la 800 Hz, iarprocentul de m o d u l a ţ i e este reglabil,:lvind un semn la valoarea standardizat ă de 30%. Pentru scopuri a m a t o r i c e ş t i este suficient d a c ă f r e c v e n ţ a ş i procen-

diesel -150 CP; 7. echipaj -10 oameni.

Primele pescadoare din serie aveauun motor pentru n a v i g a ţ i e ş i o v e l ă cese folosea la pescuit pentru a nu speriap e ş t i i . În restul timpului, vela este strÎr,s ă pe ghiul, care se folosea ş i ca b r a ţ al macaralei. Vela î n f r u m u s e t e a z ă modelul chiar s t r î n s ă pe ghiu, a ş a cum afost r e p r e z e n t a t ă vederea de ansamblu,fiind r o ş i e sau a i b ă .

Modelul este î n c ă p ă t o r , avînd o b u n ă comportare la valuri ş i o b u n ă manevrabilitate. Puntea nu este c o n t i n u ă , avînd o t e u g ă ce a fost d e s e n a t ă cu linie p u n c t a t ă . la pupa e x i s t ă o platfor

m ă de ridicare a plaselor, care se poateroti În jurul unui pivot, fiind t e r m i n a t ă cu un rulou striat, mobil de asemenea.Cîrma este a c ţ i o n a t ă din c a b i n ă printr-un sistem de frînghii sau l a n ţ u r i cemerge de la c o m a n d ă p î n ă la pupa, undepune În m i ş c a r e echea de sub platf o r m ă .

Se r e c o m a n d ă e x e c u ţ i a corpului dinbaghete a ş e z a t e pe schelet, ca În figurade p l a n ş a cu execu-

din lemn.se vor executa din

de stejar, respectiv

va avea o infr",,...,,,oni',,, va fi de

",nrt'\"inr,,::. 'tiu 1 000 Hz, Raportul între înp r i m a r ă ş i cea s e c u n d a r ă

de 4:1. Se pot folosi În acest scoptransformatoarele de defazare (driver)de la aparatele de radio cu tranzistoare.Oscilatorul de î n a l t ă f r e c v e n ţ ă (T z) estemodulat, atit În colector cît ş i În b a z ă , prin divizorul rezistiv de polarizare abazei.

Acest sistem permite o m o d u l a ţ i e c o r e c t ă cu puteri de m o d u l a ţ i e mici.

Tranzistorul T2o s ~ i l e a z ă într-un mon

taj cu baza la m a s ă . In a c e a s t ă configur a ţ i e , tranzistoarele i n t r ă u ş o r în oscil a ţ i e chiar la f r e c v e n ţ e care d e p ă ş e s c de cîteva ori f r e c v e n ţ a de t ă i e r e a tranzistorului, iar i m p e d a n ţ e l e de intrare ş i i e ş i r e , adaptîndu-se la c e r i n ţ e l e montajului, a s i g u r ă un randament ş i stabilitate bune. I n d u c t a n ţ a circuitului rezo-

+911

nat. La prova, pe ambele p ă r ţ i aledului, se g ă s e ş t e cîte o t a b l ă nitde p r o t e c ţ i e . G ă l e ţ i l e ş i s u p o r ţ i i s c r i p e ţ i i , chiuveta, cutiile de depozitare, babalele, urechile, hublourile, ca-bestanul, vinciul, ancorele, a r m ă t u r i l e catargului se vor face din metal. Pel î n g ă parÎmele Î n c o l ă c i t e , la prova ş i pupa se pot pune pe p l a t f o r m ă plasestrînse sau În curs de strîngere. Sepoate prinde de asemenea un traulerde b i g ă . Hublourile au geamuri dinplexiglas sau celuloid. Elicea are treipaie, iar cîrma este s e m i c o m p ~ s a t ă ş i are un l a g ă r radial-axial În partea inf e r i o a r ă .

Pentru î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i l < > : r navi-gante ale modelului se permite majorarea dimensiunilor CÎrmei de 1,5 ori, conform regulamentului.

Motorul de actionare trebuie s ă fie decurent c9.l1tinuu; la 6-12 V ş i aproximativ 8-12 W sau mai mult. Se pot folosiacumulatoarele de la «Mobra».

O atentie d e o s e b i t ă se cere la executarea ş i montarea tubului ş i axului elicei

p ă s t r a r e a unei stricintre axa de simetrie a

de pe catarg sîntreg u amentului in

t e r ' n a l ţ i c , n c l l , a doua de jos În sus putîndele se pot alimenta

MODELULUI

ol"Y,i l ·"nld,,; este

de-Sebobine

sau reglabil,la bobinele transformaîoarelor

i n t e r m e d i a r ă . Bobina L' dincircuitul este pe a c e e a ş i c a r c a s ă ş i va av:ea 20-30 de spire.

Tranzistorul T3

este folosit ca amplificator RC neacO'rdat într-o s c h e m ă derepetor pe emitor. P o t e n ţ i o m e t r u l P2perm te reg area, res pectiv atenuarea,semnalului de i e ş i r e . Cuplarea la apara·tul de radio (Ia etajul care se acordeaz ă ) se va face inductiv sau capacitiv,printr-un cuplaj cît mai slab. Un cuplaîprea strins d e r e g l e a z ă într-o oarecarem ă s u r ă f r e c v e n ţ a oscHatorului ş i se vafolosi numai in cazul d e p i s t ă r i i unoretaje defecte.

la acordarea aparatelor noi construite de amatori sau la aparate de radiodeosebit de dereglate, la Început sef o l o s e ş t e un cuplaj mai strins, apoi dince În ce mai slab.

Comutatorul K1 permite pornirea ş i oprirea aparatului, iar K

2a s i g u r ă comu-

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


amarare =de prindere =

role = 2 buc.= 1

a l a m ă ; elicei buc. -1/> 4 calibrat; 8) suportul tubului = buc.- tei; 9) cuplaj = 1 buc. - o ţ e l ; 10)motor electric = 1buc. ; 11) cavaietulmotorului = 1 buc. - tei sau duralumlniu; 12) ş u r u b u r i de fixare = 6 buc. - M4,

M5; 13) Vinei = 1 buc. -a l a m ă ;

14)a r m ă t u r ă m e t a l i c ă = 6 buc. - t a b l ă 0,3 mm; 15) î n t i n z ă t o r i = 8 buc. - metal ;16) cauciuc de automobil 8 buc. -cauciuc; 17) acumulator = 1-2 buc.;18) t r o m b ă de vînt = 1 buc. - t a b l ă 0,3 mm; 19) c o ş = 1 buc. - t a b l ă 0,3 mm;20) b a l u s t r a d ă = s î r m ă a l a m ă 1,5 mm;21) hublou = 10 buc. - a l a m ă ş i plexiglas; 22) g u r ă aerisire = 1 buc . - s îr m ă 3 mm; 23) t r o m b ă de vînt = 1 buc. -t a b l ă 0,3 mm; 24) g ă l e ţ i = 6 buc. -t a b l ă ; 25) u ş i = 10 buc. - placaj 1 mm;

tarea modulatorului de la «semnal modulat» la «semnal nemodulah>.

REGLAREA APARATULUI

Forma de u n d ă ş i procentul de modul a ţ i e se r e g l e a z ă cel mai corect prinvizualizare pe ecranul unui osciloscopsau sincroscop; în caz de nevoie î n s ă , acest reglaj se poate ajusta oarecumş i « d u p ă ureche», p i n ă la o b ţ i n e r e a unui sunet cit mai clar în receptorul decontrol. F r e c v e n ţ a p u r t ă t o a r e a oscilatorului se r e g l e a z ă d u p ă un receptorde control sau mai bine prin metodab ă t ă i l o r de zero (heterodinare), folosind un generator de semnal etalonatş i un receptor. D a c ă semnalul generatorului de semnal de c o n s t r u c ţ i e proprie corespunde cu f r e c v e n ţ a generatorului etalon, În receptor se va auzi unsunet specific de fii ii re. D a c ă celed o u ă semnale nu sint modulate, la int e r f e r e n ţ a lor apare o d i f e r e n ţ ă în do

meniula u d i o f r e c v e n ţ e i .

Cucit

seapro

pie mai mult cele d o u ă f r e c v e n ţ e alegeneratoarelor, cu atît a u d i o f r e c v e n ţ a va avea o f r e c v e n ţ ă mai m i c ă , ea tinzÎnd spre zero cind cele d o u ă f r e c v e n ţ e generate sînt identice.D a c ă se c o n s t a t ă c ă gama c u p r i n s ă

nu este cea d o r i t ă , oscilatorul se poateacorda la extremitatea cu f r e c v e n ţ e micidin miez, iar la f r e c v e n ţ e l e mari dincondensatorul trimer.D a c ă oscilatorul nu f u n c ţ i o n e a z ă , se

î n c e a r c ă inversarea capetelor bobineiL' sau m ă r i r e a n u m ă r u l u i de spire.

Condensatorul variabil trebuie s ă fiecu dielectric aer. D a c ă generatorul nuse f o l o s e ş t e prea des, acest condensato r poate fi ş i cu dielectric de plastic,de tipul celor folosite la aparatele deradio cu tranzistoare. Condensatorulvariabil trebuie s ă fie nou ş i f ă r ă joc.

Alimentarea montajului nu pune probleme deosebite, consumul fiind extrem

de mic. Se pot folosi d o u ă baterii plate(4,5 V) înseriate sau o baterie de 9 V.Nu se r e c o m a n d ă alimentarea de la

r e ţ e a , Întrucît m ă s u r i l e de p r e c a u ţ i e necesare pentru protejarea generatorulul ş i mai ales a aparatului de radiocare se r e g l e a z ă impun o serie de piesecare c o m p l i c ă montajul.

2buc. -8Ialm,0\:

pozitare = 2 buc. -catarg buc. - tei; cutietare buc. - a l a m ă ; t ă si robinet = '1palanc 2 buc. - lemn ş i s c r i p e ţ i = 8 buc. - a l a m ă ; magazie = 1 buc. - tei; 61)4 x2 buc. - a l a m ă ; 62) tambur = 1 buc.- a l a m ă ; 63) colac frînghie = 2 buc. -textile; 64) frînghie = textile; 65) cava

letulb ă r c i i

1 buc. - tei ; 66) amarajulb ă r c i i = 1 buc . - tex ti le ; 67) rameleb ă r c i i = buc. tei; 68) î n t ă r i t u r ă met a l i c ă = 2 buc. - t a b l ă ; 69) elice =1 buc. - a l a m ă ; 70) c î r m ă = 1 buc. -t a b l ă ; 71) ax c î r m ă = 1 buc. - o ţ e l ; 72) tambur = 1 buc . - l emn; 73) platf o r m ă = 1 buc. - l emn; 74) Î n t ă r i t u r ă m e t a l i c ă = 2 buc. - t a b l ă , a l a m ă ; 75)echea CÎrmei 1 buc. t a b l ă 1 mm;76) suport p l a t f o r m ă = 1 buc. - metal ;77) barca = 1 buc. - tei; 78) vela =1 buc. - bumbac.

IIIIIIIII! PIITRI

CIPICIIITIIICI.

Montajul prezentat poate m ă s u r a cap a c i t ă ţ i în limitele 0,5-100 pF. Principiul de f u n c ţ i o n a r e este u r m ă t o r u l .

Tranzistorul T1 este un oscilator pilotat cu cristal. Se poate folosi orice cristala c ă r u i f r e c v e n t ă de r e z o n a n t ă este cup r i n s ă în limite'le 500-2000 kHz. Bine

î n ţ e l e s c ă aceste limite sînt relative. înmontajul experimental au fost încercated o u ă cristale, cu f r e c v e n ţ e l e de 500 ş i 1 800 kHz. D a c ă cristalul pe care-l pos e d ă m este mai « l e n e ş » , iar montajul nuva oscila, atunci în locul ş o c u l u i (SRF)din circuitul colectorului se va conectaun circuit oscilant acordat pe f r e c v e n ţ a cristalului.

Tranzistorul T2 este un amplificatoraperiodic al semnalelor generate de T 1.

Diodele D 1 ş i D 2 î m p r e u n ă cu pieseleCs, C6, Rs, C7 ş i R9 constituie un voltmetru electronic care m ă s o a r ă valoareatensiunii (de r a d i o f r e c v e n ţ ă ) de pe colectorul lui T2. Instrumentul de m ă s u r ă «V» este un voltmetru o b i ş n u i t , cu o sensibilitate de 20 000 ohmijvolt sau maib u n ă . Trebuie folosit n e a p ă r a t un instrument de m ă s u r ă care este p r e v ă z u t ş i cu

o s c a l ă pentru r e z i s t e n ţ e (ohmi sau kiIoohmi). De obicei, aceste scale au la mijloc i n d i c a t ă cifra 1 (10 sau 100). M ă s u rarea se e x e c u t ă astfel: se trece instrumentul pe scala de 3 v o l ţ i sau una aprop i a t ă ca valoare. A c ţ i o n î n d p o t e n ţ i o m c -

trul R9, se aduce acul instrumentului lac a p ă t u l maxim ~ a m areapta) al scalet,p o z i ţ i e care corespunde ş i punctului «infinit» (00) al scalei ohmilor (kiloohmilor), pe care vom citi valoarea c a p a c i t ă ţ i i de m ă s u r a t Cx.Se ia un condensator de ordinul a

10-15 pF, cu o precizie de ordinul a 2%.Se poate folosi ca «etalon» ş i un condensator de precizie 5%; în acest cazvom avea o eroare m a x i m ă la etalonaree g a l ă cu precizia condensatorului folosit. S ă presupunem c ă am ales un condensator de 10 pF ±2%. C o n e c t ă m acest condensator la borna de m ă s u r a r e «00>. Atragetn a t e n ţ i a c ă apropierea

T1BC1076F 214·

SRF

22K

I

magnetofon.

RU.

mîinilor de bornele «Cx» poate denatura rezultatul m ă s u r ă r i i , ca urmare a

c a p a c i t ă ţ i i parazitare introduse de acestea. Se r e g l e a z ă condensatorul trimerCs p î n ă cînd acul instrument ului va fi laj u m ă t a t e a scalei ohmilor, în dreptulcifrei 1 (10 sau 100). Aceasta î n s e a m n ă c ă în dreptul acestei cifre se va citi va-10area de 10 pF. în locul acestui condensator se vor pune condensatoarele pecare dorim s ă le m ă s u r ă m . Valoarea seva citi pe scala ohmilor (kiloohmilor) cucare este p r e v ă z u t instrumentul.D a c ă instrumentul folosit are, de

exemplu, la mijlocul scalei valoarea 1 kQ,atunci în dreptul acestei cifre vom citi,pentru c a p a c i t ă ţ i , valoarea de 10 pF.In dreptul i n d i c a ţ i e i «5 kQ» vom citi50 pF, iar în dreptul celei de «0,1 kQ»vom citi 1 pF ş . a . m . d .

Ca recomandare g e n e r a l ă . v ă s f ă tuim s ă e x e c u t a ţ i un montaj cu conexiuni

cît mai scurte posibil. Condensatoarelesînt toate ceramice, p r o d u c ţ i e I.P.R.S.;S R F c o n ţ i n e 200 de spire din s î r m ă Cu-Em f/J 0,1 mm, bobinate pe un baston a ş din f e r i t ă cu diametrul de 2,7 mm,de lungime 15 mm. Acest ş o c se poateînlocui, cu rezultate mult mai bune, cuun circuit osci1ant LC acordat pe frecv e n ţ a de r e z o n a n ţ ă a cristalului.

6-25pF

- 9 -:- 12 V

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


FOTO

D a c ă in fotografia alb-negru prelucrarea materialului fotosensibil la a l t ă tem-p e r a t u r ă decit cea c o n s i d e r a t ă n o r m a l ă pentru procesul respectiv i n c u m b ă pre-lung.irea sau scurtarea timpilor de in fotografia color abaterile de tempe-r a t ~ r ă duc la d e b a l a n s ă r i de culoare neconbolabile ş i necompensabile prin modi-ficarea timpilor.

TERNICAAbordînd problema în contextul re

gimurilor de prelucrare curent folositede amatori, se pot face u r m ă t o a r e l e observatii:

- se 'folosesc, de r e g u l ă , s o l u ţ i i de

lucru combinate, prelucrareaf ă c î n d u - s e

În trei b ă i : revelare c r o m o g e n ă , stopfixare, albire (albire-fixare) pentru pro

cesul pozitiv; revelare c r o m o g e n ă , albire, fixare pentru procesul negativ;

- temperatura revelatorului cromo

gen este e s e n ţ i a l ă pentru calitatea culorilor, ea putînd varia f a ţ ă de valoarean o m i n a l ă i n d i c a t ă În r e ţ e t a r cu ± 0,5°Cîn p r o c e ~ u l pozitiv (pe hîrtie) ş i ± 0,25°Cîn procesul negativ;

- temperatura celorlalte b ă i poate

II

bJTh.(::;;;10( K)

Uvb

TUB PVC

varia În limite mult mai largi (± 1-2 °C,

de la caz la caz, conform i n s t r u c ţ i u n i l o r firmelor p r o d u c ă t o a r e ale materialelor

fotosensibile sau ale chimicalelor);

- temperatura apei de s p ă l a r e nu va

fi mai m i c ă de 10-12°C sau mai marede 20°C;- temperatura b ă i i de stabilizare-to

nare pentru hîrtia color se t o l e r e a z ă destul de larg pentru ca o abatere de3°C s ă nu prezinte i m p o r t a n ţ ă ; ceea ce,practic, În majoritatea cazurilor, exclude necesitatea t e r m o s t a t ă r i i .

Termostatarea s o l u ţ i i l o r p r e z i n t ă undublu aspect: r ă c i r e a lor În perioada

verii ş i Î n c ă l z i r e a lor În timpul iernii. Înmarea majoritate a cazurilor, fotoamatorul este pus în s i t u a ţ i a de-a î n c ă l z i

s o l u ţ i i l e , ceea ce permite utilizarea nu

m ~ i a unei i n s t a l a ţ i i de î n c ă l z i r e . Inainte de a face analiza instalatiilor

de termostatare propuse este bine despus c ă temperatura a m b i a n t ă trebuie

s ă fie a p r o p i a t ă de cea standard d a t ă În r e ţ e t a r (20°C cel mai des), abaterile

s ă nu d e p ă ş e a s c ă ± 4°C. Acest lucru

220n.

DZ

312 200j ) f

00+

13-15Vc.c

este necesar pentru a se evita unschimb termic prea mare cu mediul.

Prima i n s t a l a ţ i e p r o p u s ă poate realiza atît r ă c i r e a cît si î n c ă l z i r e a b ă i l o r de lucru În f u n c ţ i e de temperatura am

b i a n t ă (pentru s i t u a ţ i i distincte), maimare sau mai m i c ă , pe t o a t ă durata delucru (fig. 1).

Cele trei tase continînd solutiile delucru dispun de cîte 'o cale de circulaţ i e a unui lichid cu roi de agent termic.l ichidul este vehiculat de c ă t r e o p o m p ă ..P ş i trecut prin s c h i m b ă t o r u l de c ă l d u r ă C. Pentru a se evita realizarea unor

e t a n ş ă r i speciale, toate elementele instal a ţ i e i SQ vor afla la a c e l a ş i nivel. P o z i ţ i a pompei poate fi m o d i f i c a t ă astfel Încîts ă fie În p e r m a n e n ţ ă p l i n ă cu lichid.

Controlul temperaturii se face În prima

baie, respectiv revelatorul color. Se rec o m a n d ă ca lungimile circuitelor de las c h i m b ă t o r u l C la tase s ă fie egale,pentru ca ş i p i e r d ~ r i l e de t e m p e r a t u r ă s ă fie egale. Ca agent termic se vafolosi apa.

Ca element traductor pentru tempe

r a t u r ă se poate folosi un termometru

cu contact, de tipul celor folosite la

acvarii, sau un dispozitiv electronic cutermistor, a ş a cum se va vedea maideparte.S c h i m b ă t o r u l de c ă l d u r ă pentru În

c ă l z i r e este o cutie de dimensiuni mi

nimale, în care se a f l ă un bec de puteremare (75-100 W) cufundat p a r ţ ! a l În lichid. Se poate folosi o r e z i s t e n ţ ă elect r i c ă de putere mai m i c ă , de tipul celorfolosite la î n c ă l z i r e a acvariilor.

În cazul r ă c i r i i , s c h i m b ă t o r u l estecompus dintr-o s e r p e n t i n ă cît mai mare(1,5-2,5 m) din ţ e a v ă de cupru a ş e z a t ă într-un vas oarecare, peste care se puneg h e a ţ ă m ă r u n ţ i t ă (fig. 2).F u n c ţ i o n a r e a i n s t a l a ţ i e i este u r m ă

toarea. Considerînd c ă se r ă c e s c soluţ i i l e , la momentul i n i ţ i a l ele vor avea ot e m p e r a t u r ă mai mare decît cea neces a r ă , contactul termometnilui T va fiînchis, releul a n c l a n ş a t (fig. 3a) ş i contactul 1;t2 (normal deschis) închide, larîndul s ă u , circuitul de alimentare alpompei. S o l u ţ i a se va r ă c i ş i prin deschiderea contactului T la temperaturaprereglata, se întrerupe f u n c ţ i o n a r e a pompei. Contactul R1 poate fi folositpentru o semnalizare s u p l i m e n t a r ă . D a c ă se î n c ă l z e s c s o l u ţ i i l e , se vor

utiliza d o u ă contacte normal închise R1,

Ing. V. C Ă L I N E S C U

R2. P î n ă la atingerea temperaturii necesare, pompa ş i î n c ă l z i t o r u l vor funcţ i o n a ; închiderea contactului T va ducela a n c l a n ş a r e a releului ş i la întreruperea a l i m e n t ă r i i pompei ş i î n c ă l z i t o r u l u i

(fig. 3b).Su rsa Si , care d e s e r v e ş t e circuitulde c o m a n d ă , va fi cea i m p u s ă de releu.În orice caz, ea se r e c o m a ' n d ă a fi de6-12 V, iar r e z i s t e n ţ a releului mai marede 500-600.0, pentru ca În circuit s ă fie c u r e n ţ i mici.

Sursele S2 ş i S3 sînt cele corespunz ă t o a r e a l i m e n t ă r i i pompe; ş i î n c ă l z i torului.

În cazul d e v e l o p ă r i i unor filme se va

lucra cu d o u ă doze. Se t e r m o s t a t e a z ă într-o t a s ă doza cu revelator, se facerevelarea, iar d u p ă s p ă l a r e a filmului,acesta se introduce în a doua d o z ă cu baia de albire t e r m o s t a t a t ă întretimp (filmul se introduce cu s p i r a l ă cutot).

Problema t e r m o s t a t ă r i i apei de s p ă lare se r e z o l v ă mai greu. O i n s t a l a ţ i e de r ă c i r e pentru a p ă c u r g ă t o a r e În circuit deschis, cum se cere pentru s p ă lare, nu se poate realiza decît indus

trial. Î n c ă l z i r e a apei este mai s i m p l ă , folosind amestec de a p ă c a l d ă ş i rece,eventual apelînd la serviciul unui boiler.Se v e r i f i c ă d a c ă ' temperatura amestecului se p ă s t r e a z ă c o n s t a n t ă , caz în

care nu se mai recurge la nici o instal a ţ i e . fn caz contrar, folosind d o u ă termometre r e g l a ~ e la extremele de temp e r a t u r ă admise, se r e a l i z e a z ă o semnalizare o p t i c ă (vezi fig. 4). Temperatura este c o r e c t ă cînd becul de minimeste aprins ş i cel de maxim stins. int e r v e n ţ i i l e pentru corectarea debitelprde a p ă ce compun amestecul se facmanual.

O instalatie de î n c ă l z i r e d e s e r v i t ă de un termometru cu contact, fie de uncircuit electronic cu termisîor, este multmai s i m p l ă . Î n c ă l z i i o r u l se p l a s e a z ă direct În baie.

Partea e l e c t r o n i c ă (fig. 5) se compunedintr-un etaj amplificator cu un tranzistor Ti ş i un circuit basculant TriggerSchmidt (tranzistoarele T2 ş i T3). Pragu l de basculare, implicit temperaturade r e f e r i n ţ ă , se r e g l e a z ă din p o t e n ţ i o metrul P1. Dioda D, cu rol de p r o t e c ţ i e pentru tranzistorul T3, este o d i o d ă de

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


redresare de orice În circuitele deî n c ă l z i r e (pe schema fig. 6 au fosttrecute d o u ă - C1, C2) se pot intercala

comutatoarele închis-deschis K1, K2.La atingerea prereglate,tranzistorul T3 se se anclan-

s e a z ă releul se î n c ă l z i r e a . . folosit, de a l t ă valoare decît cea din trebuies ă a i b ă o v a r i a ţ i e de cît maib u n ă În temperaturii 20°C.D a c ă termistorul e de ceramir:

7a), se r e c o m a n d ă acoperirea

cu wasserglas. Cel mai este s ă seutilizeze termistor incapsulat În sti-

c l ă O

se

t a v ă se introduc d o u ă a evita teava din

ca În fig. 8.face cu cîte garni-

executate din g u m ă maiSe face gaura c e n t r a l ă (încli

in f u n c ţ i e de peretele t ă v i i ) cu opreducea ş i apoi cu lama sau cu uncutit bine ascutit exteriorul. Gaura detre'cere va fi 0,6-0,7 din diametrul ţ e v i i . (Se atrage a t e n ţ i a c ă lungimea 1 trebuies ă fie suficient de m i c ă pentru a seputea introduce ţ e a v a c u r b a t ă , ţ i n î n d cont de lungimea capetelor ce ies Înexterior.)

Pentru asigurarea furtunului de l e g ă t u r ă se face o m i c ă r ă s f r î n g e r e a buzeitevii la f l a c ă r ă . . Varianta a II-a. Se folosesc d o u ă tase de a c e e a ş i m ă r i m e (fig. 10), puseuna într-alta ş i lipite pe margine cu unc l e ş t e cald (fig. 11). lateral se fac d o u ă adîncituri cu o m o n e d ă î n c ă l z i t ă În cares ă se monteze ş t u ţ u l de l e g ă t u r ă cuelementele aferente. Se disting celed o u ă tase (1), (2), furtunul de a l i m e n ~ tare sau evacuare (3), ş t u ţ u l propriu

zis (4), p i u l i ţ a (5), ş a i b a m e t a l i c ă (6),garniîurile de cauciuc (7).

Ş t u ţ u l se face din ţ e a v ă de a l a m ă , e x e c u ţ i a comportind u r m ă t o a r e a ordine:se r e a l i z e a z ă r ă s f r î n g e r e a din interiorul

tasei, se f i l e t e a z ă cu filiera pe exterior,se m o n t e a z ă conform desenului, se introduce p i u l i ţ a ş i se strînge, se r ă s frînge p u ţ i n buza e x t e r i o a r ă , se îndoaie,d a c ă e cazul.

Apa va circula printre cele d o u ă ţ e v i , nivelul ei alegîndu-se inferior f e ţ e i su

perioare a tavei din considerente de si

g u r a n ţ ă . Pompa poate fi una s i m p l ă , de tipul

celor folosite la m a ş i n i l e de s p ă l a t rufepentru evacuarea apei.

Ca î n c ă l z i t o r , reamintim, se poatefolosi unul din cele utilizate la acvarii.

Diametrul tevilor folosite este de4-6 mm. .

se vasau J{ 217,

releul deabsoarbe un curent

tranzistoarele AC 121, EC 1EF T 321, MP 42 etc. Contactele

deschise ale releului se vor legaîn paralel la firele alb ş i maro scoase princ a r c a s ă . F r e c v e n ţ a de a c ţ i u n e se poatemodifica cu p o t e n ţ i o m e t r u l de 50 kQ

Alimentarea montajului se r e a l i z e a z ă cuun redresor care f o l o s e ş t e un transformato r de sonerie 220 V 8V; pentru cazulu t i l i z ă r i i unui releu de magnetofon se vafolosi un transformator adecvat de14 V/IOO mA.

Dispozitivul se va monta Într-o c a s e t ă m e t a l i c ă pe care se f i x e a z ă p o t e n ţ i o m e t r u J de 50 kQ ş i î n t r e r u p ă t o r u l (fig. 3)

într-o a l t ă v a r i a n t ă , alimentarea cudiapozitive a aspectomatului se poaterealiza cu dispozitivul din fig. 4, care sepoate cupla la un magnetofon cu d o u ă sau patru piste.

în carec a r c ă prin

r - - - - - ~ ~ - - ~ - - - - - - - - ~ - - __ _- - - -_0-9V

F045031

:> x{EFT 321 , MP42, MP41 , MP39, 25B475)

RF045210fi

1 ~ : O N l.,8

r-Q 0-,

6V

A ~ O } < F

1

il:

C Ă T R E BORNA. . . . . , ; ; ; ; ; . . . = ; ; . . . . . . . . . . . . . . . . . ; ; . ; ~ ~ .... DE ÎNREGiSTRARf

A MAGNETOFONULUI

GEN ERATORAUDÎO- F R E C V E N T Ă ~ Q

MICROfON ~

I - . . - _ ~ ALB

17

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


aUTO-

MOTOSlRVICI

amesteculm

î n a l t ă tensmne.Pe scurt, elementele care

dere clasIce sînt: sursa detensmne î n a l t ă (bobma demecanIC, rl"' l r!h111t",rnl

(în cazul rrI,"\tr,, , ,r, ,I, ,r

conductoarele de l e g ă t u r ă . Desi în declin, ca urmare a p e r f e c ţ i o n ă r r i contmue a

bateriilor de acumulatoare si r ă s p î n d i r i i aprinderii electronice, sistemul de aprindere cu magnetou c o n t i n u ă s ă fie utilizat pe unele automobile de curse, tractoare sau

fU CTIIII IA,r 111111R11

SI IIGIIIIAIITIIITIIBRA-

motociclete, d a t o n t ă s l r n p l l t i i ţ l 1 ţ e l în f u n c ţ l o n a r e .

DE

constructive SI slguran-

CU MAGNETOlJ

a laprin depresiune), sau cu un dlSDOZltlV

pormre.functionare este u r m ă t o r u l : arborele ro

cu magnetul' permanent, cama ruptorului Ş I rotorul distribuitorului sînt antrenate de motor prin inter-

i. NEMETEde mag-

d a t o n t ă ro-electromotoare în

ruptorulUl sînt

de

E L E C T R I C Ă A MOTORETEI

e l e c t n c ă a motoretel «Mobra»-50 este deco.mtnnat, utilizind în clrtmtele sale atît curentul

cît curentul continuu.Becul ş i bobma de apnndere sînt alimentate cu .

curent alternativ, iar claxonul, l ă m p i l e de semnahzare ad i r e c ţ i e i , a p o z i ţ i e i ş i a f r î n ă r i i , precum si iluminareavltezometrului sînt alimentate cu curent continuu, prinintermediul redresorului si al bateriei de acumulatoare.

Deoarece instalatia e l e c t r i c ă a motoretei nu este echip a t ă cu aparate regulatoare de tensiune si hmitatori dec u r e n ţ i , este i n t e r z i s ă f u n c ţ i o n a r e a i n s t a l a ţ i e i f ă r ă baterie de acumulatoare, pentru protejarea l ă m p i l o r electricesi a redresorului.

La varianta «Super» i n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă este mai s i m p l ă . Se u t i l i z e a z ă numai curentul alternativ, bateria si redresorul ne mai fiind necesare.

MAGNETOULMagnetoul are treI Î n f ă s u r ă r i (bobine) - fig. 2: î n f ă

surarea pentru alimentarea becului de 6 V - 25 25 W(iesire «galben-rosu» - reper 42); î n f ă s u r a r e a pentru

[jJ

18

2 7 ~ ~ . : = : . 2 7 ~ ~ " " 28 28

l-Cordon de l e g ă t u r ă ; 5-bujle M14-280R; 9-rez i s t e n ţ ă de deparazitare; I O - p i p ă ; lI-ventilator;14-ansamblu magnetou tip Bosch; 1 5 - b o b i n ă deaprindere; 20-cablu ruptor; 23 -contact fix; 26- bob i n ă de e x c i t a ţ i e ; 28-stator complet; 36-contactmobil; 3 7 - b o b i n ă de 4 W; 38-condensator; 39-pîsI ă de ungere; 40-volant magnetou; 4 2 - b o b i n ă del u m i n ă .

6

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


P H E X A G O N A l ~ __ ~ __+-__ ~ ________~ DE19

AP HEXABONALDE27

/IlO

180

. ~ .

î n c ă r c a r e a bateriei de acumulatoare ( i e ş i r e « r o ş u » -reper 37); î n i ă ş u r a r e a pentru excitarea bobinei de aprindere ( i e ş i r e «albastru» - reper 26).

Figura 2 r e p r e z i n t ă «explozia» p ă r ţ i l o r componenteale magnetoului. Sînt figurate, de asemenea, ş i celelalterepere ale sistemului de aprindere: bobina de i n d u c ţ i e ( p l a s a t ă în spatele cutiei din stînga, sub ş a u a motoretei),bujia, cablurile de conexiune etc. Figura, î n t o c m i t ă deuzina «Metrom» din B r a ş o v , are marele avantaj de aprezenta toate piesele componente ale magnet oului înordinea ş i p o z i ţ i a de montare-demontare, fiind astfelextrem de u t i l ă . In l e g e n d ă s-au nominalizat î n s ă numaireperele mai semnificative, rolul ş i denumirea celorlalterezultînd din f i g u r ă .

La varianta «Super» magnetoul este identic, bobina37 alimentînd de data aceasta direct l ă m p i l e de p o z i ţ I e ş i f r î n ă .

REGLAREA A VANSULUI LA APRINDERE

Plasarea procesului de ardere în perioada cea malf a v o r a b i l ă , din punct de vedere energetic, a ciclului def u n c ţ i o n a r e (volum disponibil, presiunea ş i temperatura

amestecului etc.) i m p l i c ă d e c l a n ş a r e a scînteii înainte capistonul s ă a j u n g ă la punctul mort interior (a se vedeanr. 1/1976 al revistei). Acest «avans» la d e c l a n ş a r e a scînteii, exprimat fie prin n u m ă r u l de milimetri pe care-imai are de parcurs plstonul din momentul produceriiscînteii p î n ă în punctul mort. interior, fie prin n u m ă r u l de grade de r o t a ţ I e a arborelUI cotit (ORAC) al maniveleip î n ă la p o z i ţ i a c o r e s p u n z ă t o a r e punctului mort, este unparametru de reglaj de cea mai mare i m p o r t a n ţ ă . De

reglarea lui c o r e c t ă depind puterea, consumul, regimultermic al motorului, a p a r i ţ i a d e t o n a ţ i e i etc.

La motoreta «Mobra» avansul de aprindere este de1 mm înaintea p.m.i. A c e a s t ă p O Z I ţ i e a pistonului esteo b ţ i n u t ă prin alinierea semnului de pe volant cu reperulA ,de pe semlcarterul din stînga.

In acest moment, cama, a f l a t ă pe butucul volantulw,trebuie s ă î n c e a p ă deschiderea contactelor ruptorului;

t o t o d a t ă , începe d e c l a n ş a r e a sCÎnteii Între electrozii bujiei pe «filiera» e x p l i c a t ă anterior.

ciclul nostru de articolela realizarea acestei noa revistei, în

auto al noastre a cunc.sc:ut1975 cea mC'JÎ « e x p l o z i v ă » c r e ş t e r e iR compar a ţ i e cu ultimii patru ani, cînd sporul anual de auto

vehicule a oscilat Între 7ş i

8,5%. Densitatea c i r c u l a ţ i e i a atins ş i ea valorile cele mai inalte, reprezentîndcifre cu 20-50% mai ridicate f a ţ ă de 1974. În unelepuncte, n u m ă r u l de vehicule inregistrate anul trecutÎn 24 de ore a d e p ă ş i t chiar cifra de 20 000-22 000.

Pietonii, cea mai n u m e r o a s ă categorie de particip a n ţ i la c i r c u l a ţ i e , .pot i n f l u e n ţ a h o t ă r î t o r - negativsau pozitiv - d e s f ă ş u r a r e a traficului rutier.

Pentru a putea circula corect ca pietoni, tinerii trebuie s ă c u n o a s c ă mai întîi ce este esential În circul a ţ i a acestei «armate» de p a r t i c i p a n ţ i la traficul rutier.

O p r i m ă r e g u l ă c o n s t ă În aceea c ă arterele rutieretrebuie traversate numai pe la locurile semnalizatecu indicatoare ş i marcaje. Aici, pietonii sîn! p r o t e j a ţ i de lege, avind prioritate f a ţ ă de vehicule. Incepereat r a v e r s ă r i i se r e a l i z e a z ă d u p ă o p r e a l a b i l ă asigurareş i în pas vioi (nu în f u g ă ) de a ş a n a t u r ă incit t r e c ă t o r i i s ă se afle pe partea c a r o s a b i l ă un timp cî t mai scurt.Este recomandabil ca pietonii s ă traverseze pe cîtposibil g r u p a ţ i . În felul acesta, ei sint mai vizibili,se «impun» mai mult ş o f e r i l o r ş i mai ales r e ţ i n untimp mai scurt c i r c u l a ţ i a vehiculelor in a c ă r e i f l u e n t ă cursivitate sîntem cu t o ţ i i i n t e r e s a ţ i . N i m ă n u i nu-i

convine s ă . a ş t e p t e În calitate de pasager in autobuz(mai ales cind se g r ă b e ş t e s ă a j u n g ă la serviciu saula ş c o a l ă ) trecerea prin f a ţ a autovehiculului «în pasde, melc» a unui t r e c ă t o r care c i t e ş t e ziarul pe «zebre».

In lipsa «zebrelor», traversarea se poate face ş i pela c o l ţ u l s t r ă z i l o r . in acest caz, pietonii nu au prioritate. De aceea, asemenea t r a v e r s ă r i trebuie s ă se f a c ă cu d e o s e b i t ă p r u d e n t ă ş i a t e n ţ i e . Pietonii se potangaja in trecerea arterei rutiere numai d u p ă ce s-auasigurat privind in stinga ş i apoi În dreapta c ă pottraversa f ă r ă nici un pericol. E s e n ţ i a l În traversareeste aprecierea d i s t a n ţ e i din punctul unde se a f l ă t r e c ă t o r u l p i n ă la vehiculele care se apropie, precumş i a vitezei cu care se d e p l a s e a z ă acestea.

Nu este deloc lipsit de i m p o r t a n ţ ă s ă se ş t i e , deexemplu, c ă un pieton de v Î r s t ă medie parcurge cevamai mult de un metru pe s e c u n d ă . Pentru traversareaunei s t r ă z i - o b i ş n u i t e , de 7 m - pietonului ii sîntnecesare cca 6 secunde. Într-o s e c u n d ă î n s ă , un autovehicul, care se d e p l a s e a z ă cu 40 km pe o r ă , parcurge11,1 m, iar d a c ă viteza de c i r c u l a ţ i e este de 70 km peo r ă (maxima a d m i s ă în o r a ş e pentru autoturisme),autovehiculul parcurge 16,7 m. Îi i n v i t ă m pe tineri s , ă f a c ă acest simplu calcul al d i s t a n ţ e i la care trebuie s ă se afle f a ţ ă de un autovehicul care se d e p l a s e a z ă cu 60 km pe o r ă , pentru a se putea angaja În s i g u r a n ţ ă la traversarea s t r ă z i i .

Ş i acum ceva despre traversarea În d i a g o n a l ă . De

Pe semicarter se mai a f l ă î n c ă un reper notat cu P.M.

reper ce i n d i c ă p o z i ţ i a de punct mort interior al pistonului.

Reglarea avansului se face respectînd o p e r a ţ i u n i l e indicate în cartea cu instructiunile de folosire.

Sînt necesare î n s ă u r m ă t o a r e l e p r e c i z ă r i : - Verificati valoarea avans ului ş i distanta între con

tactele rupto riIlui (0,4 mm) la fiecare 3 000· km.- R e g l a ţ i mai întîi d i s t a n ţ a între contacte ş i apoi

avansul, deoarece orice schimbare a acestei distante mo-d i f i c ă implicit valoarea avansului. .

- U m e z i ţ i periodic cu ulei pista de ungere a axuluiş i a b u c ş e i volantului a f l a t ă pe placa volantului.

- V e r i f i c a ţ i cel p u ţ i n o d a t ă corecta marcare a semnelor de pe volant ş i carter. Mici abateri de la t o l e r a n ţ e l e de f a b r i c a ţ i e sau montaj ale pieselor motorului pot modifica c o r e s p o n d e n ţ a dintre p o z i ţ i a pistonului ş i acesterepere. verificare se face cu dispozitive de tipulacelora 3. Dispozitivul se m o n t e a z ă în loculbujiei, pe în milimetri putîndu -se Citi va-loarea în· apropierea p.m.i. O posibl-

din u r m ă nr. 2).

[] --- ţ ' ( t f ! % t t ---t ---1-Ir-: -" ' -m-I----<"" __ TRASEE

VEHICULE

O "ftfJlitFrfflflf'cr

Ne refeream mai sus la vitezele de deplasare aautovehiculelor ş i a pietonilor.

Unii pietoni (printre care se a f l ă ş i destui tineri careb r a v e a z ă , trecînd pe sub «nasul» m a ş i n i l o r ) gindesccam a ş a : « Ş i ce d a c ă trec la c î ţ i v a p a ş i prin f a ţ a lor,n-au decît s ă o p r e a s c ă , c ă d-aia au frîne!» Dar oarep o s i b i l i t ă ţ i l e frînelor sînt nelimitate, ele sînt miraculoase? Despre aceasta, cu alte cuvinte, despre n o ţ i u nea de « s p a ţ i u de oprire» ş i despre indicatoarelerutiere ce trebuie bine cunoscute ş i mai ales respectatede pietoni, În n u m ă r u l viitor.

litate ş i mai s i m p l ă de realizare a acestui dispozitiv arfi c o n f e c ţ i o n a r e a lui dintr-un corp de bujie din care s-auscos izolatorul ş i electrodul central.

DEMONTAREA-MONTAREA MAGNETOULUI

O serie de o p e r a ţ i i de î n t r e ţ i n e r e ş i r e p a r a ţ i e a motoretei i m p l i c ă demontarea magnetoului.

Demontarea volantului (rotorul magnetoului) de peaxul arborelui cotit trebuie f ă c u t ă numai cu o p r e s ă s p e c i a l ă , ca cea din fig. 4.

La montare, una din g r e ş e l i l e cele mai frecvente carese fac este introducerea unei ş u r u b e l n i ţ e printr-o fe-

r e a s t r ă a volantului pentru blocarea acestuia în raportcu placa statorului. Aceasta, fiind s u b ţ i r e ş i c o n f e c ţ i o n a t ă din materiale u ş o a r e , se sparge.

Pentru a realiza blocajul amintit (necesar strîngeriisau desfacerii de fixare a volantul ui pe c a p ă t u l arborelui e f i c i e n t ă este utilizarea unei

se f i x e a z ă cu furca pe axulîn orificiul de pe volant.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


C r e ş t e r e a e x c e s i v ă a c o n ţ i n u t u l u i de umiditate înp e r e ţ i i c l ă d i r i l o r d e t e r m i n ă o perturbare a regimuluif u n c ţ i o n a l al î n c ă p e r i l o r , prin s c ă d e r e a temperaturiipe s u p r a f a ţ a i n t e r i o a r ă a p e r e ţ i l o r ş i prin c r e ş t e r e a u m i d i t ă ţ i i aerului interior În urma e v a p o r ă r i i continuede pe s u p r a f a ţ a u m e d ă ; de asemenea, e x i s t e n ţ a umezeHi f a v o r i z e a z ă dezvoltarea mucegaiurilor, cared ă u n e a z ă d e o p o t r i v ă s ă n ă t ă ţ i i ş i bunurilor materiale.

E x i s t ă diverse moduri prin care apa poate p ă t r u n d e în ziduri: stropirea În timpul ploilor; d e f e c ţ i u n i alei n s t a l a ţ i i l o r de a p ă ; i n f i l t r a ţ i i În subsoluri; condens;i n u n d a ţ i i ; m i g r a ţ i a a s c e n s i o n a l ă etc. Dintre acestea,prezenta lucrare se o c u p ă În special de umiditateaa s c e n s i o n a l ă care p ă t r u n d e d a t o r i t ă i n e x i s t e n ţ e i saua d e g r a d ă r i i h i d r o i z o l a ţ i e i c l ă d i r i l o r . Acest fel deumiditate se mai n u m e ş t e ş i igrasie.

Metodele electrofizice de combatere a umezelii Înc l ă d i r i au ca b a z ă fenomenul de e l e c t r o o s m o z ă ş i cîmp electric. Fenomenul de e l e c t r o o s m o z ă poate fidefinit astfel: d a c ă la e x t r e m i t ă ţ i l e unui mediu poros,saturat cu un fluid electrolitic, se a p l i c ă o d i f e r e n ţ ă de p o t e n ţ i a l electric continuu, atunci sub i n f l u e n ţ a acestuia În mediul poros ia n a ş t e r e o m i ş c a r e a fluidului de la anod la catod.

Pe baza c o n s t a t ă r i i e x i s t e n ţ e i În mod natural a

mETO EElE[TRO I IEEDE [OmBATERE

unei d i f e r e n ţ e de p o t e n ţ i a l electric între c l ă d i r e ş i mediul î n c o n j u r ă t o r ş i a folosirii fenomenului dee l e c t r o o s m o z ă , au a p ă r u t primele metode de electrodrenare, numite METODE PASIVE. I n s t a l a ţ i a , conform acestei metode. se compune dintr-un ş i r deelectrozi metalici m o n t a ţ i din loc in loc în z i d ă r i a a f e c t a t ă de igrasie, În lungul ei, la limita i n f e r i o a r ă az i d ă r i e i . A c e ş t i electrozi se l e a g ă Între ei cu un conductor electric, care se c o n e c t e a z ă la prize de p ă m î n t prin f u n d a ţ i a c l ă d i r i i (fig. 1).

D a c ă d i f e r e n ţ a de p o t e n ţ i a l n a t u r a l ă , care constituie î n s ă ş i sursa de energie, este s u f i c i e n t ă pentruîmpiedicarea m i g r a ţ i e ; ascensionale, atunci apa se

va deplasa prin f u n d a ţ i a c l ă d i r i i (mediu poros) dela polul pozitiv ( c o n s t r u c ţ i e ) la polul negativ (teren)ş i c o n s t r u c ţ i a se u s u c ă lent, prin evaporarea apei dedeasupra cotei electrozilor din perete.

În cazul cînd d i f e r e n ţ a n a t u r a l ă de p o t e n ţ i a l nupoate furniza energia n e c e s a r ă î n d e p ă r t ă r i i umezelii,se introduce în circuitul electrozi de perete-prize dep ă m î n t o s u r s ă de alimentare cu curent electric continuu, c o n e c t a t ă cu polul plus la c o n s t r u c ţ i e ş i cupolul minus la î m p ă m î n t a r e . A c e a s t ă m e t o d ă , caref o l o s e ş t e o s u r s ă a d i ţ i o n a L ă de energie. p o a r t ă numele de METODA ACTIVA (fig. 2).

Metoda a c t i v ă d ă o mai mare s i g u r a n ţ ă în exploatare, mai ales În o r a ş e unde, d a t o r i t ă e x i s t e n ţ e i cablurilor electrice subterane sau a liniilor de tramvai,pot a p ă r e a c u r e n ţ i «vagabonzi» care ar putea perturba f u n c ţ i o n a r e a c o r e c t ă a unei i n s t a l a ţ i i pasive.

In cazul metodei active, sursa de alimentare a s i g u r ă În p e r m a n e n ţ ă ca sensul liniilor 'de curent s ă fie Îndreptat de la c l ă d i r e spre f u n d a ţ i e ş i terenul înconjur ă t o r . De asemenea, avantajul metodei active c o n s t ă ş i în faptul c ă s c u r t e a z ă mult perioada de timp neces a r ă u s c ă r ( i p e r e ţ i l o r f a ţ ă de metoda p a s i v ă . Duratau s c ă r i i , în acest caz, v a r i a z ă În functie de naturamaterialelor c o n s t r u c ţ i e i respective, de natura terenului, grosimea p e r e ţ i l o r , de c o n d i ţ i i l e climatice (temp e r a t u r ă , umiditate, însorire), de la 20-30 de zilep î n ă la 60-90 de zile În cele mai dificile s i t u a ţ i i .

Retencuirea s u p r a f e ţ e l o r de pe care s-a î n d e p ă r t a t tencuiala a l t e r a t ă se face cu un mortar de perlit,hidrofobizant, var ş i ciment, mortar ce are c a l i t ă ţ i superioare În ce p r i v e ş t e difuzivitatea la vaporii dea p ă . Noua t e n c u i a l ă se poate executa d u p ă 2-4 s ă p t ă m î n i de la intrarea În f u n c ţ i u n e a i n s t a l a ţ i e i .

'rtealizarea unei i n s t a l a ţ i i active se poate prezentad u p ă cum u r m e a z ă : de-a lungul z i d ă r i e i afectate deu m e z e a l ă , d u p ă Î n l ă t u r a r e a tencuielii alterate, se perf o r e a z ă , la baza zidului, orificii cu diametrul de 40 mmş i lungi 2/3 din grosimea zidului, În care se t o a r n ă la f a ţ a locului electrozi tubulari de ciment-gram.Pentru realizarea unei d i s t r i b u ţ i i de p o t e n ţ i a l cît maiuniforme În planul electrozilor, d i s t a n ţ a dintre a c e ş t i a v a r i a z ă În jur de 50 cm. Fiecare electrod are îngloba!la c a p ă t u l exterior un b a s t o n a ş de grafit, pe care estemontat prin presare un c ă p ă c e l de a l a m ă n i c h e l a t ă . Legarea elechozilor În circuitul electric se face cuun conductor de cupru, lipit la fiecare electrod dec ă p ă c e l u i metalic. Acest contact se i z o l e a z ă cu unchit anticorosiv. În functie de caracteristicile surseide alimentare cu curent continuu, se g r u p e a z ă n u m ă rul de electrozi c o r e s p u n z ă t o r i f i e c ă r e i i n s t a l a ţ i i ; totdin calcul r e z u l t ă ş i n u m ă r u l prizelor de p ă m î n t .

AIng . CONSTANT I N M I H Ă E S C U O v a r i a n t ă a acestei metode este metoda a c t i v ă cu

electrozi c o n e c t a ţ i alternat la polul plus ş i la polulminus al sursei de curent (fig. 3). Prin transportelectroosmotic, apa m i g r e a z ă de la electrozii tubularipozitivi la cei negativi, unde se e v a p o r ă în a t m o s f e r ă . A c e a s t ă evaporare g r ă b e ş t e procesul de uscare alzidurilor.

Pentru împiedicarea unei noi ascensiuni, d u p ă us-care, se c o n e c t e a z ă t o ţ i elecîrozii într-un singur circuit ş i se l e a g ă la prize de p ă m î n t , i n s t a l a ţ i a f u n c ţ i o nînd În faza p a s i v ă . Trebuie remarcat faptul c ă '1uÎntotdeauna o i n s t a l a ţ i e p a s i v ă r e z o l v ă problema. Inaceste cazuri se f o l o s e ş t e o m e t o d ă a u t o m a t i z a t ă de

electrodrenare care m t r ă În f u n c ţ i u n e atuncI cîndzidul se umezeste si iese din functiune cînd ziduleste uscat (fig. 4). ' '

Circuitul electric al unei asemenea instalatii seînchide prin f u n d a ţ i a c l ă d i r i i între electrozii tubularidin perete ş i electrozii plini din f u n d a ţ i e prin intermediul unlJt redresor automatizat. I n s t a l a ţ i a f u n c ţ i o n e a z ă atît timp cît e x i s t ă umiditate În ziduri; pe m ă s u r ă ce peretele se u s u c ă , r e z i s t e n ţ a sa e l e c t r i c ă c r e ş t e , iar curentul absorbit de la sursa de alimentare (re-dresor) scade, p î n ă cînd circuitul electric este întrerupt la uscarea c o m p l e t ă a peretelui. O l a m p ă decontrol, m o n t a t ă În serie în circuitul electric al instal a ţ i e i , i n d i c ă orientativ c o n ţ i n u t u l de umiditate prinvariatia i n t e n s i t ă t i i fluxului luminos cu s c ă d e r e a int e n s i t ă ţ i i curentu"ui, d a t o r i t ă u s c ă r i i z i d ă r i e i .

O asemenea i n s t a l a ţ i e are avantajul c ă e l i m i n ă prizele de p ă m î n t , ea r ă m î n î n d m o n t a t ă permanentÎn c l ă d i r e . intrînd În f u n c ţ i u n e automat În momentul

unei noiiesind dind i t ă ţ i i .

de m i g r a ţ i e a s c e n S i o n a l ă a apei ş i În momentul î n d e p ă r t ă r i i umi-

G r ă b i r e a procesului de uscare se mai poate realizaprin ventilarea f o r ţ a t ă a orificiilor electrozilor, sau prinintroducerea În a c e ş t i a a unor capsule Î n c ă l z i t o a r e .

Apar s i t u a ţ i i cînd nu se pot perfora orificiile pentruturnarea electrozilor În locurile stabilite pe plan.Aceasta d a t o r i t ă e l e m e n t ~ l o r n e p r e v ă z u t e , cum sîntstilpii de beton armat, f u n d a ţ i i di!:l p i a t r ă de rIu, saugrosimea prea m i c ă a p e r e ţ i l o r . In astfel de cazuri,pe aceste p o r ţ i u n i electrozii vor fi c o n s t i t u i ţ i din benziorizontale din mortar de ciment-grafit, de 1 cm grosime ş i 15 cm Î n ă l ţ i m e , dispuse la baza zidului.

Pentru executarea orificiilor se f o l o s e ş t e un aparatpercutant sau un aparat similar p r e v ă z u t cu d ă l ţ i ş i burghie cu diametrul între 2 ş i 4 cm.

Avantajul i n s t a l a ţ i i l o r cu electrozi din ciment-grafitf a ţ ă de cele cu electrozi de cupru sau alte metalec o n s t ă În faptul c ă p r e z e n ţ i i electrozi nu se c o r o d e a z ă ş i nu se c o n s u m ă În timp, lucru care a s i g u r ă un contact permanent între electrod ş i z i d ă r i e .

Consumul de energiee l e c t r i c ă

pentru oi n s t a l a ţ i e

e x e c u t a t ă la o c a s ă de locuit nu d e p ă ş e ş t e 0,5%din consumul o b i ş n u i t necesar g o s p o d ă r i e i , aceastaîn perioada de f u n c ţ i o n a r e i n t e n s ă a i n s t a l a ţ i e i . Materialul de f a t ă are ca b a z ă r e a l i z ă r i l e În domeniulcombaterii u m i d i t ă ţ i i din p e r e ţ i i c l ă d i r i l o r , concretizate prin numeroase i n v e n ţ i i ale dr. ing. M. Moraru,ş i experienta oroprie a autorului.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


Montajul simplu prezentat În articolul de f a ţ ă este un auxiliar foarte p r e ţ i o s pentru etalonareascalai de m ă s u r ă - de pe ecranul unui osciloscop,respectiv amplificarea pe v e r t i c a l ă . Acest mon

tajg e n e r e a z ă

un semnal dreptunghiular cu frecv e n ţ a de 50 Hz. Etalonarea p r e a l a b i l ă a osciloscopului reduee erorile de m ă s u r ă ce provinde la v a r i a ţ i a a m p U f i c ă r i i pe v e r t 1 c a l ă sau de lasonda de m ă s u r ă . Caf'i:bralea se e x e c u t ă foartesimplu, aplicînd la intrarea oscUoscopului semnalul provenit de la calibrator, stabilind afJoidin butonul «Amplificare v e r t i c a l ă » cîte diviziuni r 8 f ) r e z i n t ă 1 V, respectiv în u n i t ă ţ i V/cm.

De r e ţ i n u t c ă se poate faee ş i un control albazei de timp, Întrucît semnalul de la caHbrator,fiind în e s e n ţ ă provenit de la r e ţ e a u a de curenta4ternativ, are perioada 20 ms.

O tensiune c o n t i n u ă de 250 V din osciloscop

1. M IHA I

se a p l i c ă r e z i s t e n ţ e i 33 kQ ş i respectiv diodeiZener Oz. A c e a s t ă d i o d ă trebuie s ă a i b ă tensiunea de stabilizare de 22 V ş i s ă a d m i t ă 1 W

putere d i s i p a t ă . Astfel, poate fi u t i l i z a t ă o d i o d ă ZL 22 sau alt tip a s e m ă n ă t o r (eventual, se potÎnseria d o u ă diode cu tensiune de stabilizarede la 12 V).

Tensiunea de la bornele-diodei este î n t r e r u p t ă de tranzistorul BC 108, care f u n c ţ i o n e a z ă înregim de comutator. Comanda acestui tranzisto r se e f e c t u e a z ă cu 50 Hz din tensiunea r e ţ e l e i , prin intermediul unui transformator. Tensiuneadin secundarul tran sformatoru ui fiind destul

der e d u s ă ,

se poate folosiÎ n f ă ş u r a r e a

pentruî n c ă l z i r e a filamentelor tuburilor sau un transformator pentru sonerie.

In s f î r ş i t , tensiunea d e c u p a t ă de la diodaZener se a p l i c ă unui divizor rezistiv. Cu J'otenţ i o m e t r u l de 2,2 kO se r e g l e C H ă nivelul ca înpunctul maxim s ă existe tensiunea de 20 V.Dioda m o n t a t ă în baza tranzistorului are rolprotector ş i poate fi de orice tip.

Toate r e z i s t e n ţ e l e din divizorul rezistiv vor ficu t o l e r a n ţ ă de 1%.

Montajul astfel realizat se poate introduceÎn interiorul oscHoscopului sau într-o cuties e p a r a t ă .

E x i s t ă aparate de f a b r i c a ţ i e ras, În orice caz, un aparat cenu c o n s u m ă mai mult de 12-

15 W. Din gama antenelor utilizate de radioamatori ati t pentru emisie cit ş i pentru r e c e p ţ i e , de o bun ă apreciere se b u c u r ă antena in dublu gama,c u n o s c u t ă sub numele de

Tranzistorul este de tipul2 N3055 sau BDY 39 montatpe un radiator cu s u p r a f a ţ a de 200 cm2 •

HB8CV.Constructiv, a c e a s t ă

produce atingeri accidentale, se i m b r a c ă cu tubPVC sau al t izolant.

Acordarea antenei atitin 2 m cit ş i În 70 cm se

. i n d u s t r i a l ă ce pot f u n c ţ i o n a numai la tensiunea a l t e r n a t i v ă de 220 V. Sînt s i t u a ţ i i cînd nudispunem de o astfel de s u r s ă , dar avem la d i s p o z i ţ i e un acumulator sau baterii galvanicecu tensiunea de 12 V curentcontinuu ş i deci apare necesitatea a d a p t ă r i i consumatorului la s u r s ă . A c e a s t ă adaptare se poate

realiza prin intermediul unuiconvertizor ce se a l i m e n t e a z ă cu 12 V ş i d e b i t e a z ă 220 V. Laconvertizorul descris se potalimenta un casetofon, un aparat de radio sau o m a ş i n ă de

Piesa p r i n c i p a l ă ce u r m e a z ă a fi c o n f e c ţ i o n a t ă este transformatorul. Acesta este format dintr-un miez feromagne-

·tic cu s e c ţ i u n e a de 4 cm2 toleE + 1, la care se I a s ă un Întrefier de 0,5 mm.

a n t e n ă este foarte s i m p l ă , i·-f ,necesitînd doar ţ e a v ă dincupru, eventual cupru ar-gintat. Î m b i n ă r i l e se facprin s u d u r ă sau cu ş u -ruburi.C î ş t i g u l antenei este de 252

6 dB, dar caracteristicae l e c t r i c ă p r i n c i p a l ă oconstituie raportul f a ţ ă spate, care ajunge la

T n f ă ş u r ă r i l e n{ ş i n4

se bobin e a z ă Î m p r e u n ă , din care 65 de~ p i r e pentru ni ( s î r m ă 1,2 mm),Iar pentru n

4se b o b i n e a z ă

100 de spire cu s î r m ă 0,45 mm.

15 dB. Acest atribut important -directivi tatear e c o m a n d ă antena a fiu t i l i z a t ă În echipamentul radioelectronic portabil. A vînd ş i greu-

G.POPESCU

V03CO

face cu un trimer de 3-12 pF. Cuplajul la aparateste realizat prin cablucoaxial cu i m p e d a n ţ a de75 fl.

+o-..e---------.

I n f ă ş u r a r e a n2

are 650 de spirecu diametrul de 0,3 mm, iarÎ n f ă ş u r a r e a n

3are 2050 de

spire cu s î r m ă de 0,15 mm.

tate foarte r e d u s ă , ante- r.------- 3'3B --na HB9CV se m o n t e a z ă : i7-""' l

de obicei direct pe radio- liiiiiii.iiiiiiiiiiiiiiiiipiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii i i i i i i i i i i i i i i i i i ~ ~ ~ i i i i i i i _ b r a p;'f

?V

ţ 7 . Q

D a c ă la punerea În funcţ i u n e convertizorul nu funcţ i o n e a z ă , Î n s e a m n ă c ă nu a

fost respectat sensulÎ n f ă s u -

N220V r ă r i lor bobinelor. 'Modul cum se interconec

t e a z ă bobinele transformatorului este indicat pe s c h e m ă cu puncte negre.

receptoarele pentru «vÎ-n ă t o a r e a de vulpi».

Pentru antena destinat ă a lucra in banda de 2 m(144-146 MHz), fig. 1, ţ e a -va are diametrul de 6 mm,

iar pentru varianta desti-n a t ă gamei de 70 cm(432 MHz), fig. 2, ţ e a v a are diametrul de 5 mm.

Firul de l e g ă t u r ă intreelemente este tot din cupru, cu diametrul de1,5 mm ş i , pentru a nu

83

I I I~ . j

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


Dispozitivul s c h i ţ a t În fig. 1 esteextrem de simplu. EI este compus dinelementele pentru testare ş i un sistemde avertizare. D u p ă cum se r e m a r c ă , elementele pentru testare se compundintr-o s î r m ă c u r b a t ă ş i un inel metalicde dimensiuni mici, montat intr-unmîner izolat.

Sunetul este generat de un muH:ivibrator format din tranzistoareleT1-T2. F r e c v e n ţ a g e n e r a t ă . de aproximativ 700 Hz, este a g r e a b i l ă la ureche.Circuitul se a l i m e n t e a z ă in momenhdatingerii inelului de s i r m ă

Sîrma c u r b a t ă este f i x a t ă in p o z i ţ i e v e r t i c a l ă pe o s c î n d u r ă sau pe o cutie.O b u c a t ă s c u r t ă pe c a p ă t u l superiorş i inferior se i z o l e a z ă . Testul c o n s t ă întrecerea inelului prin sirma c u r b a t ă În a ş a fel Încît s ă nu se p r o d u c ă o atingere intre cele d o u ă piese. Pentruinceput se pot folosi inele de diametremai mari, apoi din ce În ce mai mici.La atingerea sirmei cu inelul metalicse Închide circuitul electric de avertizare, compus dintr-o baterie ş i o sonerie sau buzer.

Montajui prezentat are unele dezavantaje. Astfel, d a c ă . inelul atinqenumai pentru o f r a c ţ i u n e de s e c u n d ă sirma c u r b a t ă , avertizorul nu r ă s p u n d e din cauza i n e r ţ i e i a r m ă t u r i l o r mecaniceale soneriei. De asemenea, d u p ă uninterval de folosire, sunetul avertizorului devine s u p ă r ă t o r .

Dezavantajele m e n ţ i o n a t e sint Înl ă t u r a t e prin montajul electronic prezentat În fig. 2.

Condensatorul el se Î n c a r c ă . ia r Ba

intreruperea contactului,condensatorului fiind destul mare.se a l i m e n t e a z ă circuitul muH:ivibrcri:om-

CUV INTE Î N C R U C I Ş A T E ....

MECANICA1) Procedeu de fabricareprin e l e c t r o l i z ă a ţ e v i l o r de cupru. 2) P"rrghie dem a n e v r ă . 3) O ţ e l u r i «înno

bilate» cu mult nichel (pl.).

4) Cilindru f ă r ă funduri.5) C a r b u r ă m e t a l i c ă pen-

tru armarea pieselor dem a ş i n i supuse la u z u r ă ma-

re. 6) Element decoratIvarhItectural. 1) î n t r e r u p ă to r comandat la d i s t a n t ă .

8) P ă t r u n d e tainele o ţ e i u -lui. 9) Tratament .. termIC.10) Se r a p o r t e a z ă la c ă l d u r ă ş i t e m p e r a t u r ă . II )

Face p r i z ă la a p ă . 12) Unitate de m ă s u r ă în sistemul

MKS. 13) I n t J r e b l 1 l 1 m ţ ţ a t ă industriapozitivtuI unui

protectorla motoaret e m ă . 16 )

mUD)))-ului Echer. 11.8)Romea n e r e g u l a . t ă a. unei

r o ţ i care are ş i ode pendulare.. 119)

tumt structmal al unoro ţ e l u r i . 20) MecaIDc pentru el insusi.

ORIZONTALSI VERTICAL

1) E x c i t a ţ i e a unei masinielectrice f o r m a t ă dm d o u ă circuite. 2) Aparat de pre

lucrare a ozonwm prin des-c ă r c ă r i J e electrice· in aer.3) «Valon» metalice. 4) Un«ansamblu» de $1

n ~ ~ u a w ~ p ~ ~ ~ w ~ t P l a n t ă i n d : u s t r i a l ă .

lui din condensator. Efectul este unsunet p l ă c u t care se pierde incet ca

un «glissando» la un instrument cucoarde. Diodele cu siliciu 01 si 02sint montate pentru prevenirea d e p ă -

tensiuni80r inverse l i m i t ă pe joncb a z ă emitor ale tranzistoarelor.

Etajul final format din tranzistorulT3 este legat in p e r m a n e n ţ ă la sursade alimentare; t o t u ş i , consumul esteextrem de redus d a t o r i t ă r e z i s t e n ţ e i R5 din emitorul lu i T2, care b l o c h e a z ă tranzistorul. la intrarea in f u n c ţ i u n e a muhivibratorului. impulsurile pozit h ~ ' e p o l a r i z e a z ă baza lu i T3, care i n t r ă in conductie ş i semnalul apare În

difuzor. Cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i P1 se regla amplitudinea sem

D a c ă constructorul amatornu dispune de un difuzor cu o impe-

d a n ţ ă a p r o p i a t ă de valoarea i n d i c a t ă , se va utiliza un transformatorde i e ş i r e de la un aparat cu tranzistoare cu undifuzor adecvat. Se Dot folosi ş i cele dela etajele finale În contratimp. In acest

.9itZ, l e g ă t u r a la primar se e x e c u t ă folosind priza m e d i a n ă ş i unul dincapete. C a p ă t u l c e l ă l a l t r ă m î n e nefolosit.

Se poate simplifica montajuJ d a c ă În loc de etajul final (T3) emitorul luiT2 se c o n e c t e a z ă printr-un condensato r de cuplare (de aproximativ 2 jJF)la un amplificator de j o a s ă f r e c v e n ţ ă

(radio, picup etc.).Montajul este alimentat din d o u ă

baterii plate, legate in serie, in vedereaunei f u n c ţ i o n ă r i Îndelungate.

FIL4TILIICONFERINTA PENTRU SECURITATE Ş I COOPERARE

IN EUROPA

P o ş t a r o m â n ă a emis, cu ocazia c o n f e r i n ţ e i , un grupaj În bloc de patru m ă r c i alternante. d o u ă m ă r c i de cîte 2,75 lei ş i d o u ă m ă r c i de cîte 5 lei. Pe margineacolijei dantelate este i n s c r i s ă denumirea c o n f e r i n ţ e i .

De asemenea. a mai fost e m i s ă o c o l i ţ ă n e d a n t e l a t ă cu o s i n g u r ă m a r c ă invaloare de 10 mei.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


AMUZAMENTE

1. Printre primele c o n s t r u c ţ i i cu rigla ş i compasulpe care elevii le î n v a ţ ă la l e c ţ i i l e de geometrie p l a n ă se n u m ă r ă b i s e c ţ i a unghiului ş i î m p ă r ţ i r e a unuisegment in n p ă r ţ i egale. Ambele sînt atit de simpleincit elevilor le vine foarte greu s ă c r e a d ă , ceva maitirziu, c ă a c e l e a ş i instrumente ar fi incapabile s ă trisecteze un unghi in p ă r ţ i egale. Ş i nu p u ţ i n i dintre

elevii bine d o t a ţ i în ale matematicii, considerind acestpostulat geometric ca o provocare d i r e c t ă , Î n c e a r c ă , prin eforturi considerabile, dar altminteri zadarnice,s ă g ă s e a s c ă o s o l u ţ i e a problemei prin care s ă - ş i c o n t r a z i c ă profesorul.

Ceva a s e m ă n ă t o r s-a petrecut ş i În rîndui matematicienilor maturi, În perioada de « c o p i l ă r i e » ageometriei, cu multe secole Înaintea erei noastre.Grecii antici ş t i a u foarte bine c ă anumite unghiuri

particulare pot fi trisectate În r e s t r i c ţ i i l e amintite(cu rigla ş i compasul); de exemplu, unghiul de 90°poate fi î m p ă r ţ i t În trei unghiuri egale, a ş a cum sei n d i c ă in fig. 1 ( l ă s ă m pe seama cititorului justificareat e o r e t i c ă ) . Unghiurile de 30° ş i 60° astfel o b ţ i n u t e pot fi utilizate pentru trisectarea unghiului de 180°ş i a celui de 45° (se b i s e c t e a z ă Întîi unghiul de 30°,restul c o n s t r u c ţ i e i fiind u ş o r de intuit).E x i s t ă , astfel, o infinitate de unghiuri particulare

care pot fi trisectate În p ă r ţ i egale cu rigla ş i com-

pasul (unghiurile de forma 360 o/n -unde n este unn u m ă r intreg nedivizibil prin 3). Nu a putut fi Î n s ă

3. Printre zece l ă z i c o n ţ i n î n d bile de r u l m e n ţ i s-astrecurat, din g r e ş e a l ă , una n e d o r i t ă . Mai precis,n o u ă din cele zece l ă z i c o n ţ i n bile identice, cu greutatea de 50 g fiecare, iar cea de a zecea I a d ă esteu m p l u t ă cu bile avînd greutatea de 40 g. Avînd lad i s p o z i ţ i e o b a l a n ţ ă ş i g r e u t ă ţ i l e necesare, dorim

s ă i d e n t i f i c ă m lada n e d o r i t ă . Se pune intrebarea:

putem face acest lucru printr-o s i n g u r ă C Î n t ă r i r e ?

Stabilirea unei l e g ă t u r i bilaterale intre radioamatorieste c o n f i r m a t ă cu imprimate speciale, denumiteQSL.

QSL-ul a l ă t u r a t este rodul unei veritabile performante in banda de 144 MHz r e a l i z a t ă de doi tineriradioamatori - Y05BHW din România ş i F6CRP dinF r a n ţ a .

TO RADIO

FRANCE

YOSBHW/P

F6CRP

g ă s i t ă o m e l o d ă generali. de t r i s e c ţ j e . a p l i c a b i l ă o r i c ă r u i unghi da t Abia n anuI1&n, prin demonstraţ i a matematicianului P.L Wantzel. a rezultat categoric z ă d ă r n i c i a c ă u t ă r i i unei astfel de metode.

Cu toate c ă dovada acestei i m p o s i b i l i t ă ţ i estee v i d e n t ă pentru toti cei care au c u n o ş t i n ţ e matematice suficien1e pentru a o intelege, mai e x i s t ă

. i n c ă n u m e r o ş i driseclori. temerari in toate c o l ţ u r i l e lumii. Mai d e g r a b ă sau mai tirziu i n s ă , elanul lo r estecurmat prin descoperirea punctului in care construc-

ţ i a i n c a l c ă anticele restrictii.Un exemplu clasic, pe care il propunem spreanali

zare cititorilor n o ş t r i in chip de amuzament, esteprezentat in fig. 2. Trisedorul (figura h a ş u r a t ă ) esteprecis ş i u ş o r de manipulat. neavind ni d un elementmobil; de asemenea" el nu n e c e s i t ă linii sau altec o n s t r u c ţ i grafice auxiliare. Muchia sa s u p e r i o a r ă (s,gmentul arbitrar ales" AD ) este i m p A r t i t ă in treip ă r t i egale, prin punctele B ş i C. Marginea curbilinie

este un are a p a r ţ i n i n d semicercului de r a z ă AS ş i cu centrul in B. Pentru a i m p ă r ţ i in trei p ă r ţ i egaleun unghi dat arbitrar (MON) cu ajutorul trisectoru-

lui se p r o c e d e a z ă astfel: se a ş a z ă c o l ţ u l din D almuchiei superioare pe o lalurl. a unghiului astfel casemicercul s ă fie tangent la c e a l a l t ă l a t u r ă , iar mu-

chia dreapta a cminerului» s ă t r e a c ă prin virfulunghiului dat. In acest caz. punctele B ş i C vor tri-seda unghiul in p ă r ţ i egale.

2. Jocul distractiv prezentat a l ă t u r a t a fost con-ceput de c ă t r e matematicianul francez Edouardlucas in anul 1883. In figura a l ă t u r a t ă se p r e z i n t ă ovariantil a jocului. a l c ă t u i t ă din ş a p 1 e discuri circUlare g ă u r i l e la centru ş i trei vergele verticale montatepe un suport Problema c o n s t ă in a transfera «turnul»pe una din cele d o u ă vergele libere, mutind cite unsingur disc o d a t ă ş i in a ş a fel incit s ă nu se a ş e z e n i c i o d a t ă un disc mai mare peste unul mai mic.Care este" in aceste c o n d i ţ i i . n u m ă r u l minim de

m u t ă r i necesare? Dar d a c ă . in loc de ş a p t e , turnul

ar c o n ţ i n e n discuri (n - arbitrar)?

Cititorul poate descoperi singur anumite par-

t i c u l a r i t ă t i matematice interesante ale acestui joc \ " ; ~ \ : l 0 : m ' 0 ~ ' ; ţ i ~ ~ H ~ ! ~ : ! , ~ 1 1 i ; . & i j s ~ : î ~ 1 1 ; i f \ l ; ; ~ ) i G l i ;(cazul general - n discuri). ,:1

R Minimum 2"-1 m u t ă r i .

(URMARE DI N PAG. 1)

cablaj imprimat, c aR nn d e p i ş e ş r e 15 cm x10 cm..

Bobinele ş i transformatoarele se po t

construi conform datelor de mai jos.

O atentie d e o s e b i t ă se acordi la mon

tarea ~ t o a r e l o r ş i la i e ş i r i l e pentru

becuri; orioc scurtcircuit pe linie duce la

distrugerea lor.Este recomandat sistemul s i g u r a n ţ e i

montate direct pe plAcuta de circuit im

primat intre dod cose (in e s e n ţ ă , un fir

s u b ţ i r e ) . Dupi. montan:: se face urm;ltoarea pro

b ă : se f o l o s e ş t e numai canalul peutru

f r e c v e n ţ e medii - P::Il se f i x e a z ă la maxi-mum; se scot s i i g u r a n ţ e i e de pe celelalted o u ă canale; se alimenteazi. prin mtreru

p ă t o r u l K f ă r ă wreun semnal la intrare;

becul va trebui : s ă r imid stins. D a c ă se inverseaii anooul cu catodul

t i r i i s t { ~ r u i u i D a c ă ş i m a c e u t ă s i t u a ţ i e se

aprinde f i r ă semna]" 1tiristorw este ars.

Apoi se a l i m e n t e a z ă cu semnal de nivelprogresiv la intrare" _ m ă r i n d v a r i a ţ i a l u m i n o a s ă a becului

(URMARE DIN PAG. 17)la filtrul de s e l e c ţ i e (fig. 4); semnalul de a u d i o f r e c v e n ţ ă , d u p ă ce afost amplificat, este aplicat pe baza tranzistorului T 4' legat într-un

cuplaj Darlington cu tranzistorul T 5' Cînd nu apare semnalul de

a u d i o f r e c v e n ţ ă fl> r e a c t a n ţ a i n d u c t i v ă a bobinei L este r e d u s ă , ceeace face ca baza tranzistorului T4 s ă fie puternic p o z i t i v a t ă . La apari

ţ i a s e m n a l u l u ~ a c ă r u i f r e c v e n ţ ă este i d e n t i c ă cu f r e c v e n ţ a de rezo

n a n ţ ă a circuitului Le , r e a c t a n ţ a i n d u c t i v ă c r e ş t e , negativînd baza

tranzistorului T4> ceea ce conduce la amplificarea semnalului. P a r ţ i a l , semnalul este întors prin condensatorul de 41 nF, este detectat ş i componenta n e g a t i v ă se a p l i c ă pe baza tranzistorului T4, m ă f i n d amplificarea semnalului In final, în colectorul tranzistorului va

circula un curent le suficient de mare pentru a atrage releul Rt.Bobina L se e x e c u t ă pe o o a l ă de f e r i t ă ti) 16 x 14 mm, avînd 600-900

de spire cu s î r m ă de Cu-Em cu di ametrul de 0,01 mm. Se po t utilizaş i bobinele de c o r e c ţ i e de la magnetofoanele TESLA (B 41 etc.).Condensatorul C se Va stabili prin tatonare, fiind în ju r de 10-22 nF,

în f u n c ţ i e de i n d u c t a n ţ a b o b i n e ~ valoare care se s t a b i l e ş t e cu oscilatorul de a u d i o f r e c v e n ţ ă cuplat cu filtrul în punctul a. Se m o d i f i c ă f r e c v e n ţ a generatorului p î n ă se o b s e r v ă atragerea releului Ia un nivelminim al semnalului. Proba se va face în continuare ş i prin înregistrare pe magnetofon tatorundu-se valoarea i n t e n s i t ă ţ i i semnaluluice se î n r e g i s t r e a z ă .

Pentru redare, i n s t a l a ţ i a va fi r e a l i z a t ă conform figurii 8, c o n ţ i · nînd magnetofonul cuplat cu filtrul de s e l e c ţ i e ş i difuzorul extern,filtrul de s e l e c ţ i e fiind legat cu para aspectomatului.

5/9/2018 7603 - slidepdf.com


POSTA REDACTIEI~

GAL R. - B U C U R E Ş T i Vom publica ş i materiale despre utilizarea ultra

sunetelor.REVUTCHI ALEXE - B U C U R E Ş T I Orice fel de r e a l i z ă r i din domeniul foto sint bine

venite.TUSSER A. - SIGHET

Modul de formare, exploatare ş i eventual p ă s t r a r e a batariilor de acumulatoare a fost prezentat deja inrevista n o a s t r ă . T o t u ş i , vom reveni asupra acestuisubiect, . dar nu a ş a curind. P î n ă atunci revedetic o l e c ţ i a «Tehnium».BUNESCU PAVE l - M Ă l U R E N I , A R G E Ş R e ţ i n e m ca binevenite sugestiile dv. ş i vom c ă u t a

a le concretiza În paginile revistei. S u b s t a n ţ e l e chi

mice le p u t e ţ i o b ţ i n e de la magazinele foto. M u l ţ u mim pentru amabilele aprecieri.PASCU lUCIAN - CONSTANTA

Se desfac ş t r a p u r i l e de pe P1, P2 ş i P3 ş i C1 dela minus, C2 ş i C3 de la m a s ă , apoi prin C1, C2 ş i C3 se introduc semnalele celor trei canale.l l N C Ă CRISTIAN - B U C U R E Ş T I

Sint interzise c o n s t r u c ţ i a ş i experimentarea radioe m i ţ ă t o a r e l o r f ă r ă o a u t o r i z a ţ i e e l i b e r a t ă de M.T.Tc.O b ţ i n e ţ i ded Întîi a u t o r i z a ţ i a . BADEA ILIE - P R A D U l E Ş T I , DiMBOVITAV ă f e l i c i t ă m pentru frumoasele dv. rezultate ob

ţ i n u t e În domeniul c o n s t r u c ţ i i l o r electronice. Tnr e v i s t ă am publicat mai multe montaje pentru efecteacustice, t o t u ş i , Într-un n u m ă r viitor, vom consacra

amplu articol acestui subiect.

GROSU I O N - G A L A Ţ I Dioda 1 N 3020B are Uz = 10V ş i Iz = 25 mA.

BUDICA ION - BuzAu

In schema t r i m i s ă de dv. alimentarea este c o r e c t ă . Nu u i t a ţ i masa la emitor etaj final.

DRAGOMIR VICTOR - D R A G Ă N E Ş T I , POPESCU MIHAI - f Ă G Ă R A S , DUMITRA;.eHE B. - JUD. GORJ, a.TacA c. - JUD.TElEORMAN

Materialele trimise la r e d a c ţ i e nu indeplinescconditiile de publicare.Prof . POPA D. ION - TURNU M Ă G U R E l E , ing. EKART IMRIE - TURCA

Materialele au fost r e ţ i n u t e spre publicare.ALEXANDRU Ş T E f A N - lICEUL ElECTROTEHNIC B U C U R E Ş T I C o n s t r u i ţ i amplificatorul publicat chiar in acest

n u m ă r . MARIN FRUSINA - M Ă N E Ş T I - P R A H O V A V ă f e l i c i t ă m pentru r e a l i z ă r i l e dv. in domeniul tele

viziunii. FaptUl c ă in timpul e x p e r i m e n t ă r i l o r apar ş i unele g r e u t ă ţ i este normal; cu e x p e r i e n ţ a ceo acumul a ţ i v e ţ i deveni un veritabil specialist.

Referitor la defectul din sincronizare cadre, trebuies ă i n l o c u i ţ i condensatorul de cuplaj dintre separatorul de impulsuri ş i tubul 6 H1. M i c ş o r a r e a dimensiunii provine din uzura tubului final cadre.PETeU Ş T E f A N - GALATI

Publicarea manipulatorului este p o s i b i l ă , dar schema casetofonului nu o p o s e d ă m . MATEESCU MIHAI - B U C U R E Ş T I

Cristalul poate fi procurat de la a l ţ i radioamatori,

312 309 40559? 311 306 310 401402 403 404 406

~ ~ ~ 1 I l i . 5 9 1 !!Q2

EFD1Q70301

:OTAREA TE.NSI.H..OR cn:n. ' z v :ji25v . 25OV

: : ! ţ 1 5 V ~ 1 0 0 V =fi. 30V

:$,6V *160V :t;ltOOOv

LEGENDAC . ;:::::;-__, . Sen5biktdUeFlper'ltnJ

\ I 50mw tei leVe

" ' = - " ' ~ A F P O ' l t n . I " - ' - ~ 50mWb ~ . c::J ........... a>otnJd

~ " ' ' ' ' ' " ' ' ' ' ' ' ' ' -~ 0= ~ ~ =.:.=:.:.E C B EC

11'214 BCI08 AC1I!OK

sau r e n u n ţ a ţ i la c u a r ţ i ş i f a c e ţ i un oscilator LC.L A Z Ă R FLORIN - I A Ş I , STRUGAR C. ~ CIMPINA, FLOREA ION - SLATINA, GHINEATUDOR - SIBIU

Nu p o s e d ă m d e o c a m d a t ă schema.JABA SORIN - B O C Ş A

Revedeti articolul «Circuite electronice» publicatde ing. Sergiu F l o r i c ă . P E T R I Ş O R CRISTIAN - - ORADEA, AGH IO-

SIF - T I R N Ă V E N I Schemele solicitate vor fi publicate. U r m ă r i ţ i

rubrica «Radioservice».M Ă R U N T E l U PETRE - JUD. A R G E Ş Schema receptorului «Zefir» a fost publicatâ În

r e v i s t ă in anul 1973, deci nu poate fi r e p u b l i c a t ă a ş a curind. C o n s u l t a ţ i c o l e c ţ i a revistei noastre la ob i b l i o t e c ă p u b l i c ă . BEJAN FLORIN - SUCEAVA

Chiar paginile HI-FI din acest n u m ă r al revisteisper s ă v ă fie de mare folos. .

În p r i v i n ţ a casetofonului, v ă s u g e r ă m s ă a p e l a ţ I ia serviciile unei cooperative specializate; determinarea defectului survenit impune utilizarea unei

aparaturi mai complexe.G H U J R Ă U VIOREl - ORADEAV ă f e l i c i t ă m pentru p r e o c u p ă r i l e dv. ş i În special

pentru r e u ş i t a c o n s t r u c ţ i i l o r abordate.Dificultatea p r o c u r ă r i i condensatoarelor cu ten

siune mare de lucru poate fi r e z o l v a t ă destul desimplu. M o n t A ţ ; În serie d o u ă condensatoare de100..uF la 350V-400V. Nu trebuie s ă u i t a ţ i c ă minusulprimului condensator trebuie izolat foarte bine f a ţ ă de ş a s i u .

Radioreceptorul «Moldova», produs aluzinelor «Electronica»,,,este de tip superh e t e r o d i n ă În v a r i a n t a : s t a ţ i o n a r , destinata r e c e p ţ i o n a emisiunile cu m o d u l a ţ i e deamplitudine din gama undelor lungi, mediiş i scurte.

Construit n intre gime cu elemente semiconductoare - 1 0 tranzistoare ş i 3 diode-, p e r f o r m a n ţ e l e sale electrice, precumş i fiabilitatea sint destul de ridicate.

Stabilitatea n f u n c ţ i o n a r e este a s i g u r a t ă ş i de faptul c ă tranzistoarele din l a n ţ u l de r a d i o f r e c v e n ţ ă sint cu siliciu, ş i anumeBF-214. Primul etaj este convertor autooscilator, d u p ă care u r m e a z ă amplifica

torul de f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă format dind o u ă etaje de amplificare ş i filtrele aferente cu ajutorul c ă r o r a se o b ţ i n e selectivitatea.

Amplificatorul de a u d i o f r e c v e n ţ ă a-s i g u r ă la i e ş i r e o putere de 1 W cumaximum 10% distorsiuni.

Alimentarea radioreceptorului se facecu 110 sau 220V din r e ţ e a u a de curent prinintermediul unui stabilizator electronic,in c o m p o n e n ţ a c ă r u i a este inclus ş i tranzistorul AC 180 K.

7603

Documents

Transcript of 7603