1. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcţie de diverşi

factori, cu excepţia :

a) sediul si întinderea obstacolului

b) viteza de constituire a obstacolului

c) distrugerea colateralelor

d) vârsta pacientului

e) tromboza extensivă

2. Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:

a) examenul Doppler

b) angio- CT

c) angio –RMN

d) arteriografia prin puncţie Seldinger

e) exmenul Triplex

3. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate ?

a) arteriografia prin puncţie Seldinger se face cel mai frecvent prin puncţia

arterei brahiale

b) insuficienţă renală nu este o contraindicaţie pentru arteriografie

c) calea femurală este de preferat atunci când pulsurile la femurale sunt slabe

sau absente

d) puncţia directă a unei proteze vasculare este de preferat

e) arteriografia cross-over este indicată în cazul absenţei pulsului la femurala

controlaterală

4. Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de

următoarele , cu excepţia :

a) hematoame

b) fistule arterio-venoase

c) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice

d) insuficienţă renală acută

e) pseudoanevrisme

5.Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial

normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:

a) localizarea precisă a leziunilor

b) existenţa leziunilor unice sau multiple

c) existenţa circulaţiei colaterale

d) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute

e) starea patului vascular distal

6. Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la

instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului

arterial) trebuie să fie mai scurt de :

a) 1-2 ore

b) 4-6 ore

c) 6-8 ore

d) 10-12 ore

e) 12-24 ore

7. Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme

vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă

tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:

a) mai precoce

b) mai tardiv

c) nu poate apărea

d) ca urmare a traumatismului maselor musculare

e) ca urmare a leziunilor nervoase

8. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu

excepţia :

a) plăgile vasculare simple

b) plăgile înjunghiate

c) rupturile vasculare

d) contuziile arteriale

e) plagile vasculare iatrogene

9. O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare,

cu excepţia :

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia

terapeutică adecvată

b) vârsta tânără

c) localizarea anatomică

d) leziunile osoase associate

e) leziunile nervoase asociate

10. Următoarele afirmaţii sunt false :

a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai

precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculare

b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne

echivoce

c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor

vasculare în vederea tratamentului

d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic

e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat

11. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele , cu excepţia:

a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului

b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor

c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei

d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil obţinută preoperator

e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa

12. Pacienţii la care există manifestări datorate lezării unor vase importante

necesită tratament chirurgical imediat. Care din urmatoarele afirmaţii sunt false ?

a) Prima măsură în cadrul intervenţiei chirurgicale este controlul proximal şi distal la nivelul leziunii

b) La nivelul vasului lezat trebuie căutată prezenţa trombozei, în cazul existenţei acesteia trombii trebuie îndepărtaţi cu ajutorul sondei Fogarty

c) Odată obţinut controlul arterial, vasul lezat va fi excizat până în zona sănătoasă

d) Repararea arterială şi venoasă se realizează de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat sintetic ( e PTFE)

e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpoziţia unui graft autolog

13. Atitudinea terapeutică în cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni

presupune următoarele , cu excepţia:

a) Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă aceasta din

urmă va fi rezolvată în general prima b) In cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară va fi rezolvată

prima, indiferent de gravitatea ischemiei c) Leziunile asociate care ameninţă viaţa sunt printre puţinele indicaţii

pentru ligatură şi nu pentru repararea arterială d) O indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea

substanţei osoase pe o întindere mai mare de 6 cm e) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii

relative pentru amputaţie

14. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele vasculare sunt

false:

a) O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în cazul în care există distrucţie nervoasă importantă

b) Extremităţile traumatizate sunt susceptibile să dezvolte sindromul acut de compartiment

c) Evaluarea precisă şi corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii în compartiment

d) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii absolute pentru amputaţie

e) Leziunea vasculară în sine nu este factorul decisiv pentru amputaţie

15. Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul

obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu

excepţia:

a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul c) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom-

ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre" d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt

mai severe decât în cazul altor etiologii e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială

paradoxală

16. Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:

a) durere b) parestezii c) paloare d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei e) răceala tegumentelor

17.Următorele afirmaţii sunt false :

a) În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi suspiciunea cu privire la etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii paraclinice pentru a stabili indicaţia terapeutică

b) Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinarea funcţiei cardio-pulmonare este esenţială

c) Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existenţei trombozei venoase asociate

d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor e) Modificarea consistenţei masei musculare semnifică un prognostic

prost

18.Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate ,

cu excepţia :

a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului b) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de

căldură sau presiunea exercitată asupra lor c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală

a arterei după înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient

d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului venos trebuie efectuată înainte de restabilirea fluxului arterial

e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a tratamentului în ischemia acută

19. Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :

a) administrarea unui bolus de heparină b) încălzirea membrului ischemic c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau

petidinei e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru

prevenirea insuficienţei renale acute 20.Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele 6 ore

b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute

c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai ales că majoritatea pacienţilor sunt bătrâni şi cu stare generală proastă

d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a trombului ca şi dezvoltarea circulaţiei colaterale

e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal inadecvat

21. Despre disecţia acută de aortă sunt false următoarele afirmaţii :

a) Hipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disecţiei acute de aortă

b) Incidenţa sindromului Marfan în disecţiile de aortă este între 4 şi 15%

c) Necroza mediei (degenerescenţa chistică a mediei) se găseşte în 20% din cazurile de disecţie aortică

d) De cele mai multe ori disecţia aortică este asimptomatică şi poate trece neobservată

e) Boala anuloectaziantă a rădăcinii aortice poate fi condiţia anatomică

preexistentă unei disectii de aortă

22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:

a) Bicuspidia aortică se asociază frecvent cu disecţia acută de aortă b) Traumatisme toracice închise pot determina disecţie de aortă c) Jumătate din disecţiile ce survin la femeia tânără (de vârstă sub 40 de

ani) interesează gravidele d) Tensiunea arterială scăzută este regula la pacienţii cu disecţie de

aortă e) Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot sta la baza

disecţiei de aortă

23.În disecţia acută de aortă sunt valabile următoarele, cu o excepţie:

a) Ruptura peretelui extern (adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în cavitatea pleurală stângă

b) Pacienţii cu disectie de tip A sunt, în general, mai tineri şi includ pacienţii cu sidrom Marfan şi ectazie anulo-aortică

c) Disecţia de tip B se întălneşte, de regulă, la bărbaţi de vârstă medie sau vârstnici

d) Insuficienţa aortică este rară în cazul disecţiei aortei proximale e) Disecţia la gravid survine de obicei în trimestru al II-lea sau chiar în

cursul travaliului

24. O serie de factori influenţează mortalitatea perioperatorie în disecţia acută de

aortă , cu excepţia:

a) intervalul de timp între diagnostic şi operaţie b) existenţa tamponadei cardiace c) existenţa insuficienţei renale acute d) existenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii e) infarctul acut de miocard

25. În cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienţi se

amână intervenţia chirurgicală. Aceste categorii sunt, cu excepţia:

a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe

b) pacienţii în stare septică

c) pacienţii cu arsuri extinse

d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului stâng

e)pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept

26.Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:

a) masurarea indicelui glezna-brat b) pletismografia c) examenul Doppler d) arteriografia e) măsurarea presiunii arteriale digitale

27. Selectaţi afirmaţia falsă :

a) Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital şi funcţional bun

b) Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua a 5-a şi a 21-a de tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale

c) Mecanismul de apariţie a trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic

d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină e) Primul gest therapeutic este în trombopeniile induse de heparină

este oprirea administrării heparinei

28. Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:

a) In cazul existenţei unei diateze hemoragice b) In hipertensiunea arterială malignă

c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite supravegherea adecvată a tratamentului

d) La vârste < 75 ani e) La vârste > 75 ani

29. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii,

ce excepţia :

a) In tratamentul infarctului acut de miocard b) In tratmentul emboliei pulmonare c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile e) In trombozele arteriale acute

30. Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:

a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau definitiv

b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă) c) Tulburări ale hemostazei d) Hipotensiune arterială e) Hipertensiuena arterială

31.Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Principalul determinant al permeabilităţii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal

b) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuro-popliteu depăşeşte 90%

c) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aorto-femural depăşeşte 90% d) By-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacienţii cu risc

crescut şi la care se are în vedere evitarea unei intervenţii intraabdominale majore

e) Cea mai bună patenţă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe

32. Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de : a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat b) prezenta infecţiei c) străbaterea sau nu a unei regiuni articulare d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen e) costul unui grefon sintetic

33. Următoarele afirmaţii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate, cu excepţia :

a) claudicaţia intermitentă este localizată la nivelul feselor, şoldului, coapselor sau gambelor

b) claudicaţia distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă c) tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului

patologic la bifurcaţia aortei şi arterele iliace d) tipul III de boala aorto-iliaca preuspune pe lângă afectarea aortei

şi iliacelor şi a arterelor infrainghinale e) pe lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă

mai pot prezenta impotenţă sexuală

34. Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă

moderată sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice

conservatoare, mai puţin:

a) renunţarea la fumat

b) exerciţii fizice zilnice

c) scădere ponderală

d) intervenţie chirurgicală d’amblée

e) consum hidric zilnic

35. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu

excepţia: a) eritroza de declivitate b) paloare la ridicarea membrului c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambei d) prezenţa pulsului periferic e) absenţa pulsului periferic

36. Vârsta şi tarele asociate la pacienţii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică alternativă de revascularizare, cu excepţia:

a) by-pass axilo-femural b) aterectomie c) angioplastie endoluminală d) by-pass aorto-bifemural e) by –pass femuro-femural

37. Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o excepţie:

a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputaţie

b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă

c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei colaterale

d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii chirurgicale ferme

e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine

38. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin: a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de

peste două săptămâni b) ulcer ischemic c) gangrena piciorului d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hg e) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg

39. Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu este întâlnită:

a) tromboza grefonului

b) hemoragia c) infecţia d) impotenţa sexuală e) limforagia

40. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate :

a) Atacul ischemic tranzitor reprezintă o indicaţie fermă de endarte-rectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze carotidiene de peste 70%

b) Vârsta nu reprezintă în sine o contraindicaţie pentru operaţie c) Odată stabilit diagnosticul de accident ishemic tranzitor stabilit se

administrează 250-300 mg de Aspirină ca primă măsură terapeutică

d) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai mult de 24 de ore

e) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai puţin de 24 de ore

41. Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia: a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor

contralaterale b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis fugax) c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante d) acufene e) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea

ca pe o perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos

42.Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:

a) accident vascular cerebral b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurent c) hematom d) amnezie e) infarct de miocard

43. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:

a) șoc b) prezenţa unei mase abdominale pulsatile c) durerea (abdominală sau în spate) d) hemoragia digestivă e) hipotensiune

44. Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:

a) hemoragia intraoperatorie b) şocul acut la declamparea aortei c) embolizarea in teritoriul carotidian d) lezarea ureterului e) embolizarea in patul arterial distal

45. Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut este :

a) ileusul paralitic prelungit b) anorexia c) diareea d) colita ischemică e) constipaţia

46. Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia: a) tromboza b) embolia distală c) ruptura d) hemoragia digestivă e) compresia venelor adiacente

47. Următoarele afirmaţii sunt false: a) indicaţia de intervenţie chirurgicală se pune în toate cazurile de

anevrism de arteră poplitee

b) se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de arteră poplitee

c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se însoţeşte de rezultate bune

d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoţeşte de rezultate bune

e) în evoluţia naturală a anevrismelor de arteră poplitee se remarcă o rată înaltă de complicaţii chiar în cazurile asimptomatice

48. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin, cu excepţia: a) alungirea hipertrofică a unui membru b) angioame c) nevi vasculari d) fistule arterio-venoase congenitale e) varice

49. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizează prin, cu excepţia: a) alungirea hipertrofică a unui membru b) angioame plane dureroase c) varice congenitale d) fistule arterio-venoase macroscopice e) fistule arterio-venoase microscopice

50. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Klippel-Trenaunay este falsă :

a) intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere reconstrucţia sistemului venos profund

b) este indicată excizia venelor superficiale c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale

microscopice d) se caracterizeaza prin insuficienţă venoasă primitivă e) se manifestă clinic înca din copilărie

51. Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:

a) Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largă b) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o

chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilor c) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esenţial d) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a

cazurilor e) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor

52.În trombangeita obliterantă nu sunt indicate:

a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv c) simpatectomia d) Iloprost-ul e) antiinflamatorii

53. Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă, cu excepţia: a) simpatectomia periarterială b) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic

şi dacă pacientul a întrerupt fumatul c) tratamentul flebitelor superficiale d) amputaţia e) simpatectomie lombară sau toracică

54. Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele , mai puţin:

a) Interesarea arterelor mici şi medii b) Leziuni ocluzive segmentare c) Aspect patologic al arterelor proximale d) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale

"în tirbuşon" e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal

55. Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:

a) edemul b) pahidermita c) ulcerul trofic d) eritroza de declivitate e) dermita ocră

56. Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică: a) telangiectazii sau vene reticulare b) vene varicoase c) edem d) lipodermatoscleroză e) dermită ocră

57. Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:

a) Fotopletismografia

b) Examenul Doppler venos

c) Flebografia

d) Echografia Doppler venoasă

e) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

58. O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde, cu excepţia:

a) apariţia subfebrilităţii - semnul Mikaelis b) pulsul căţărător - semnul Mahler c) durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează la

palpare şi la flexia dorsală a piciorului - semnul Homans d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul Pratt e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de

la şanţul retromaleolar intern până în regiunea poplitee

59.Tratamentul cu anticoagulante orale in tromboza venoasă profundă se

conduce în funcţie de :

a) INR b) Timp Howel c) Timp de sângerare d) Valoarea antitrombinei III e) APTT

60 . Indicaţiile plasării unui filtru cav sunt, cu excepţia: a) Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate b) Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul

anticoagulant este contraindicat c) Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea

tratamentului d) înaintea embolectomiei pulmonare e) în urma embolectomiei pulmonare

61. Contraindicaţiile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt, cu excepţia:

a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv b) infecţia la nivelul ulcerului venos c) obezitatea morbidă d) clasa 4-6 CEAP de insuficienţă venoasă e) patologie severă asociată

62. Următoarele afirmaţii referitoare la tromboflebita superficială sunt false:

a) poate fi determinată de traumatisme b) tromboflebita superficială este întâlnită într-o serie de boli

maligne c) poate avea caracter migrator în boala Buerger d) se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară e) tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor)

este o entitate foarte rară

63. .Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în, cu o excepţie:

a) tratament antiinflamator nesteroidian b) contenţie elastică c) antibioterapie d) tratament anticoagulant când procesul trombotic este extins şi la

sistemul venos profund e) tratament chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă