Dra MAUCOLTRANT Dana JOLY

EDU CATIASIMTURILORPRIN ACTIVITATE

EXPERIENTAEXERCITI IREZU LTATE

IN ROMAN E$TEDE

IULIA LASCARAKI

111111111111M101111111.111111111011111111/111111111

EDITURA ZIARULUI INAINTE"ATELIERELE LEOPOLD STEINBERG * 1937

*i

rI

www.dacoromanica.ro

AVANT=PROPOS

tin petit livre, compose a riniention desecoles maternelles francaises, a eveillel'in.terk de Madame Lascaraki. Elle a mis sontalent de traductrice au service des Instu.faces de Roumanie. Je souhaite que cet ou.vrage soli une source &amusements pourles chers petits enfants, et d'utiles refle.sions pour leurs devouees mattresses.

Malgre les distances, nous sommes uniespour servir l'enfance qui est l'avenir deIhumanitedans les memes sentiments detendresse et de respect. Nous cherchons anous instruire pour que noire action gui.dee par la science soit toujours bienfaisante.

L'echange des idees nous enrichit, etentretient une fervente emulation pour lanoble cause de reducation vraiment ma.ternelle.

B. MALICOURANTInspecfrice generale

des Ecoles M afernelles.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

aitre mame qi institutoare.

Dupd acele dureroase vremt in care oamenlls'au luplat sa asigure un vlitor mal bun pa-trlel salvate, chemarea femellor este de a ve-ghea mai mull ca oricand asupra copiltlor,comoara pretioasa a rassel noastre.

Generatille sacrifIcate vor 11 mangii late nu-mat atunct cand acele ce se nasc vor deveniZntr'o zi demne sa primeascd mdreata formo4enire.

In acest fel, interesul pentru studille ce au destop cunoa$terea coplilor c1 progresele educa-tlet in caftan c1 la $coald, create in ochll tu-turor femellor capabile de a se devota ca mamesau Institutoare.

Celor mal dornIce $1 mat Interesate le ofe-rim ajutorul nostru modest printr'o culegerede exercitli alese c1 combinate in vedereaeducctlet slmturllor prin activItate.

In paginele ce urmeazd se va gdsl mal In-taiu o parte teoreticd cuprInzand notiuni ge-nerate despre psihologia simturilor 0 sfaturilepedagogice potrivite.

Rugdm cititoarele sa scuze lunglmea cu.prinsulul c1 sa nu se supere dacd la primacitire vor gdsl unele din aceste pa glnl putingreoale,

Am final sd expunem principtile pe care sebazeazd toate exercltlile, ca sa se poatd vedeaIlmpede ratlunea c1 insemnatatea tor.

www.dacoromanica.ro

6

Instilutoarele pregatile in scolile normale voredsi in cuprinsul ce urnzeaza elemente de re-improspdtare $i complectare a studiilor profe-sionale.

Ace lea care au fost nevoite crolascadrumul pro fesiunii singure, vor intPlege cu-rdnd ca, intr'un linzbaj corect .,si technic, aceastacarte rezuma cele invdt ate, din observatiile forpersonale.

Marnele tinere, instruite, care pre(uesc lec-turtle serioase, nu ne vor lua in nume de rdu,desigur, ca le-am prezentat chiar intr'oforma oarecum sobrei ci sever&, idel capabilescl le a jute la cunoacterea mai de aproape acopiiilor lor, idel care sa le calauzeasca pedrumul ce duce la decteptaiea jacultatilor co-pilului.

A doua parte a acestei lucrarl cuprinde 24tablouri analitice de exercitii sensoriale.

Cea mat mare parte din aceste exercltiisunt fructul experientei de mai multi ani alunei diriguitoare de scoald publicdpe cat deprietenoasd, pe atdt de devotatd care a activatin afara oricardi sisfem preconceput, la luminabunului slag, cu o rant rabdare.

De aici $1 caracterul for practic $i vlu, le-gatura striinsd intre folositor $i distractiv.

Conducatoarele gradinitelor de copii vorgdsi in aceste tablouri multe exercitii pe care,desigur, le cunosc. Preocuparea noastra n'afost originalitalea si ineditul, ci analiza exactaci stransd a elementelor senza(iilor.

Se vor recunoacte cu usurinta care sunt exer-ci(iile destinate in special coalelor, act elepresupun copii in grupuri, un anumit materialdidactic, o disciphnd stabilita, cdreta micutilse supun imitOnd pe cei marl. subordonatiprestigiulu: conducaloarei $i influentei mediului.

sd-si

ci

www.dacoromanica.ro

5

Millie din exercifil pot fi individuate. torecomanddm mamelor, atunci cand vor se, gd-seasca" copilului o ocupatie plcicutd in cascideindu-i prilej sd lucreze si in acelas limp sdse loaceiarna ldngei abatjurul lcimpel sau lagura sobei si chiar vara cdnd, pe limp fru-mos, 1$1 iau micuful de meind sa facci cu elocolul greldinei, sa -1 due& pe camp sau la plaja.

Poate fi oare ceva mai frumos si mai in-teresant pentru o mama deceit sa-si priveascdcopilul lucrdnd si gandind in acelos limp ?Poate fi oare ceva mai frumos si mai inte-resant pentru o mama deceit sd-si priveascdcopi/ul cum se distreazd si in acelas timp cumlucreazd, devenind astfel pentru deinsul zeinalui blind ce-I alungd plictiseala?

B. M.

www.dacoromanica.ro

STUDIU iNTRODUCTIV

Exercitiul simturilor nu in-seamna numai tnirebuintarea lor,inseamna sä tnvefi el gAndestibike cu ajutorul lor ; as inveti

ca sä zicem a*a sl simfi,cad not nu stim nici el pit:aim,nici al vedem si nici ski auzim,deaf asa precum am invAtat.

J. 1. ROUSSEAU.(EmileCaries II)

IPSIHOLOGIA SIMTURILOR

Num5rul simturilorContinuile progrese in domeniul psicholo-

giei experimentale impune educatorilor, doritorisit scope de rutin5, sail refmprospateze mereubagajul de cuno§tinte.

Nomenclatura traditional5 a acelor cinci sim-turi a devenit insuficientd. Psichologii au des-coperit altele pe cari observatia prea superfi-ciala nu le distingea, mai inainte ca o analiziexacta sa ne fi aratat care sunt datele prime i

ireductibile ale diferitelor senzatii.Astfel, simtul pielet, in componenta caruia

se g5se§te slmtut oyactiv Si simtul gustatly,cuprinde §i slmtul termic sau al temperaturii,slmtul durerel §1 slm(ul tactil propriu zis.

Ceeace se chiama in mod obi§nuit slmtulpipartulul, cste o combinatie a simtului tactill

www.dacoromanica.ro

10

Mai puternic in pielea dela extremitatea dege-telorcu sir (ul muscular care ne face cunos-cuta tensiunea, mai mult sau mai putin puter-nica a muschilor nostri.

In simturile vazului si auzului, studiate maide multa vreme Si mat b ne, analiza a izbutitsa deosebeasca grupuri not de senzapi caremai Inainte se confundau.

In aceasta privinta, ultimul cuvant n'a fostInca nici astazi spus, cad munca savanttlorfinele for experiente descompun din ce in cemai mull senzatitle care, dm punctul de vedereal observatorului, sunt formate din elementemultiple, d-si constiinta ni le prezinta caple. Unele d n aceste elemente 2partin siste-temului nervos, reartiei organismulut suntdin domeniul fiziologiei, altele sunt actiunimintale de domeniul psichologiei.

STUDIUL DESVOLTARIISIMTURILOR LA COPII.

Ne nastem sensibili chiar din clipa nas-terii suntem inpresionati in deoseb to ch.puride ob ectele ce ne inconjoara 1). (J. J. Rou-sseau Emile", cartea I). Stud.ul senzatilor, inprimul on al copilariei §i mai ales in cele din-tai saptamani dela nastere, este fecund in ob-servatii de insemnatate generals.

Acest studiu se gaseste sch'tat in parteafntai din Emile mai desvoltatat si tratat cufinetea farnecatoare a unei mame, in primele

11 Jean Jaques Rousseau 1712-1778. Emile. Publicsin 1762. este capo d'opera care rezuma t )ata fpozofiaautorulu'. In ea el expune un plan de educate idealsindrumata dupa legile naturii, capablla sä pregateascaoameni cetateni.

si

si

si

si,

p

www.dacoromanica.ro

11

p5rti din Educatia progres(vd a D-nei Ntkerde Saussure 1).

El a lost reluat pe baze stiintifice de catrepsichologii patrunsi de marea fcleie a revolu-tiei, care au insemnat cu rabdare, zi cu zi,nasterea vietii intelectuale la micutii lor : Dar-win') caruia i-a urmat Preyet8) in Germania,Perez4) in Franta.

Acelasi studiu se urmareste acum mai alesin Universitati, in clinici si in scolile specialepentru copii anormali. Observatule sunt pe catcu putinta controlate cu instrumente de pre-cizie. Ne gasim in fata tutor adevarate lucraride laborator.

In cele ce urmeaza ne vom margini sa pre-zentam cititorilor nostri doua lucrart usor ac-cesibile, in care se gasesc rezumate rezultateleacestor savante cercetari : cartea D-Ity M.Binet 5).

Idel Mcderne despre copil" §i .Primele ele-

1) D-na Neker de Saussure, nascuta la Geneva la1766. moart5 In 1841. lnspirdta de Rousseau, a publicatin 1828 Educatia prog es.va", o carte in ca.e utopiilefilozofului nu cedat cuvantul exprrientei.

2) Darwin, marele naturalist si filozof englez, a pu-blicat in 1859 monumentala sa lucrare .Origins speelitorpe cale de selet.t.une natty ale, in care Sc gAseste ex-pusa teoria evolut ei, legea constants a bansformarilfiintelor v 1, prin addpiare.

31 Preyer. Naturalist German. Unul din discipoliilui Darwin. De pe urma lui nea rilmas o carte de ob-servatiuni psichologize u5ufletul Copilulula (LibiariaAlcan)

4) Perez. Psicholog francez, a scris: Educatia ince-pand d n leagAn..Instructia incepAnd dtn leagan" etc.(LibrA,ia Alc n)

5) M. B net. Ps;cholog si pedagog francez de marevaloare, unul din fond ,to Ii sojetat,i lihere p-nt u stn.dud ps cholo2iei copilului, dir. ctorui laboratorulut depsichu-Eziologie exdertmentala dela Sorbona. Mort decurtincl,

www.dacoromanica.ro

12

Invite de pedagogle experimentalll de D-1Van Biervliet 1).

Cei dornici sä aprofundeze problemele, a cd-ror date sumare le ream aici, vor gasi incuprinsul lucrarilor citate, un material suticientde bogat.

In acela§ timp, diriguitoarele gradinitelor decopii nu sunt obligate sd se aventureze in apli-carea ultimelor descoperiri ale psichologiei. Darnimeni nu trebue sA aibe gandul preconceputsd rarnand mereu pe loc : daca dorinla de per -fectionare nu este o vorba goald, trebue maiintai sA ne reinoim ideile prin studiu, far inurma sA le corectam cu intelepciune prin prac-tica noastri, in ceeace este gre§it.

Acei care an sarcina educatiei copilului §i asufletului lui, oricat ar invata, nu vor §ti nici-°data prea mult.

PRIORITATEASIMTULUI MUSCULAR

Ceeace ramane bine stabilit de astazi Ina.inte este insemnAtatea simtulul muscular, con-fandat panA mai eri in totalitatea senzatiilorcunoscute.

Este simtul ce infra in joc chiar la incepu-tul vietii, din perioada embrionara.

Activ chiar din momentul na§terii, caci do-vada sigura ca fdtul trde§te, este faptul cd semica §i ca reactioneaza la impresiile venitedin afara.

1) Van Biervilet. Profesor de psichologie expeti-mentalA la Universitatea din Gant. Lucrarea recoman-data este un ciclu de conterinte tinute in 1911-1912personalului scolilor normale si inspectorilor de scoaliprimarA din Belgia.

www.dacoromanica.ro

13

Tot timpul copilariei este stapanit de simtulmuscular. Dovada : nevoia de continua mi§carea copilului.

Activitatea este punctul in care se une§teviola corporals cu viata intelectuali.

lmpunand copilului o continua inactivitate,el sufera §1 nu numai trupul, dar §i sufletul i

se atrofiaza. Copilul nu se lnstrueVe cu ade-v?lral decal lucr and.

PARTICIPAREASIMTULUI MUSCULAR

LA ACTIUNE A CELORLALTE SIMTURI

In al doilea rand, simtul muscular participala cele mai multe din operatiunile celorlaltesimturi §i este supus el MOO influentei lor.Astfel, se gasesc in ochi mu§chi de o extremafinete §i senzibilitate, cum e de pilda acela caredilata §i contracts pupila, sau mu§chii aceiamici cari ne potrivesc globurile oculare asu-pra obiectelor ce le privim. Cu ochii fixi, cam-pul viziunei ar fi foarte redus. Tensiunea mu§-chilor este mai mult sau mai putin simtita,atunci cand privim cu atentie un obiect, saucand urmarim un scop ci mai mull Inca atuncicand ne servim de un instrument optic, cumar fi lupa sau microscopul. Finetea acestor sen-zatii musculare ne dau putinta sa apreciemdistantele planurilor vizuale, dimensiunile, for-mele obiectelor, cu ajutorul inpresiunilor purvizuale primite prin retina.

In ureche un mic mu§chi special ci cativamai maruntei, in partea de mijloc §i cea in-terns, tin timpanul mai mult sau mai putinintins, §i actiunea acestora se combing cu aceeaa aparatelor vibratoare §i cu extremitatile ner-

www.dacoromanica.ro

14

vului acustic, ca sa se poata aprecia intensi-tatea si densitatea sunetelor.

Daca la om mu3chii exteriori sunt atrofiati,impiedecand astiel posibilitatea de a ae percepemiscari vizibile in actul ascultarii, slim 'MA camulte dintre patrupede, cum sunt de pildamagarii si epurii, an pavilionul urechei de omobilitate foarte mace.

Insfarsit, In actiunea mainilor de a apucaun (hire, cel mai important isvor de cunos-tinte, cum putem 0 separam pipaitul propriuz s de ceeace este in genere miscare ?

Pipaitul, in acelas temp si simt si actiune,inseamna a-ti plimba usor degetele pe obiecte,pentru a le imbratisa formele, datonta articu-latiilor suple ale degetelor, miscand mana dinincheetura.

Ce misterios instrument e mana I Daca ar titeapana ea nu ne-ar invata nimic mat muttprin simplul pipait, cicat ne invata on sicare parte a pielii, de pilda : obrajii. Multumitamobilitatii, cat si finFtei nervoase a mucoasei,buzele oilor sunt si ele organe ale pipaitului.

Asa dar, actiunea tuturor simturilor este infunctie de activitatea musculara.

1NFLUENTA SENZATIILORASUPRA SIMTULUI MUSCULAR

In randul at treilea urmeaza influenta tuturorcelorlalte senzatii asupra simtului muscular.

Intr'atat cat ea reprezinta o modificare aorganelor senzoriale si motrice, intr'atat cat eaeste o miscare inceputi, ca raspuns la inpre-siunea venita dinalard, orice imagine este inacelas timp setzzitivc .

Toata lumea tie din experienta di eXist4

www.dacoromanica.ro

15

bauturi ce stimuleaza, ca muzica antreneazamarsul soldatilor Si miscarile gimnastice,

Anumite culori, ca rosul aprins, excitaenerveaza, pe cand altele, cum e culoarea verdesi albastra, linistesc,

Efectele binefacatoare ale muzicii asupra unoranumiti bolnavi si chiar asupra nebunilor tsigasesc explicatia precisa in interdependentasenzatiilor auditive si a senzatiilor musculare ;muz ca linisteste, incanta si mantue

Copiii, a caror senzibilitate nu este tocitadistrasa ca aceia a adultilor, dar care dimpo-trvA e plin4 de vioiciune, simt mull mai muttdee& not tot acest amestec de influente. Des-voltarea for atmonioasa necesita ceiace sechtama atmosfera" favorab la, sau cum amputea zice influenta lenta a unui mediu, anumearanjat pentru binele for fizic si moral, dincare sa fie indepartate orice impresiuni preaviolente ce le-ar putea excita prea tare sen.sibilitatea naturals a sulletulu;.

Atunci cand i se pregatesccopilului anumiteexercitii si anumite impresii sau mai preciscdnd 11 se respect'd copliilor trebuinta for devlafd $1 neuoile simfuntor lor, se tndeplinescindicatiile psichologiei. Priviti un copil de 3.4ani cu inclinatiuni muzicale : deodata incepesä bata tactul, prinde un dans naiv, topaesalta de e un mars sau o flora, de se in-tampla sä asculte un cantec de leagan, se daalene odihnei apoi somnului.

SIMTUL MUSCULARSE CULTIVA INDIRECT

Am insistat suficient in ce priveste importantasimtului muscular: Inseamna oare aceasta caIn tablourile ce urmeaza vom gasi exercitii

si

si

Iiei,

It

www.dacoromanica.ro

I 6

speciale ? Nu! Cultura simturilor muscularese face simultan cu aceea a celorlalte simturi,desvoltand metodic activitatea fiecArui simt Inparte si tinand seama in judecata si rationa-mentele oricgrui exercitiu de elementele sim-tului muscular.

Daci ar fi sA privim gimnastica, ca sl zicemasa, in sinea ei, prin constiinta care simte slor-tarea musculara destasurata si cunoaste scopulmiscgrii, In loc s'o privim d oar la suprafataca pe un mijloc perfect de parghie naturalsa masinei noastre fizice, exercitiul gimnasticeiar fi cuprins exclusiv in educatia simturilor, caun mijloc de educatie a simtului muscular.

Totusi, pentru a evita confuziile, vom lasaexercitiilor gimnastice rolul for special pentrueducatia fortei, vioiciunei si gratiei corpului.In tablourile noastre de exercitii ale simturilorne vom margini sl oranduim unele acte, inaparentA cu totul fizice, dar care in realitatecer o sfortare de atentiune si de gandire,cum ar fi de pildA exercitiile de echilibru side orientare.

ASPECTUL INTELECTUAL

AL EXERCITIILOR SIMTURILOR

In cele de mai sus, ne-am ocupat peste totde rolul fiziologic al simturilor de uzul sim-turilor' cum zice J. J. Rousseau.

UrmeazA sa vedem actiunea for psichologlalpropriu zisg, datorita cArora «se invata a simti,invatand a gandi sanatos».

Acesta este unicul mijloc prin care exerci-tiile simturilor formeaza prima si singura edu-catie intelectualA posibila pentru copil.

In cartea doua din Emile", gAsim primele si

www.dacoromanica.ro

17

eternele exercitii ce cuprind simultan exercitiulsimturilor si exercitiul judecatii.

Nu-i niciodata prea mutt sA citesti si sA me-ditezi la invatamintele marelui maestru al pe-dagogiei moderne.

Principiile lui Rousseau au lost desvoitatei aplicate de cgtre doi dintre cei mai celebri

discipoli ai lui : Pestalozzi 1) si Froebel 2).°peril e lor, oarecum greoaie, sunt lipsite de

claritatea si ordinea gandirii franceze, dar a-mandoi au avut acea rarg intuitie pe care ti-odA dragostea de copii si vocatia de pedagog,pe Tanga o bogata si lungs experienta cap-tata cu pretul a multor incercAri, adesea ne-norocite.

Din citirea principalelor for dill si din bio-gratiile for se pot desprinde numeroase exem-ple foarte sugestive, cu privire la cultura tutu-ror facultAtilor ce se nasc in sullet, prin inter-mediul senzatiilor si al activitgtii neingrAdite.Totusi, nu e ceva obligatoriu de a se lua dreptMerl de evanghelie intregul sistem Froebel simetoda din grgdinele lui de copii.

1) Pestalozzi, 1746-1827. N/iscut la Zurich, In El-vetia. Depe urma lui ne-au ramas mai multe lucrari dincare cea mai cunoscuta se intituleaa .Cum IV instru-este Gertrude copiii sal". El a starnit mull vSlv5prin exemplele de devotament ce i-au caracterizat viatasi prin calitgtile sale de inascut pedagog.

2) Froebel, 1778-1852. Autorul drtii cEducatia o-mului este fondatorul asa ziselor ,gradini de copii",un indiciu ca, conilAria trebue sä se desvolte neingr5-ditA In mijiocul naturii.

Metoda lui Froebel este foarte raspAndita in Wilegermanice si Statele Unite.

0

www.dacoromanica.ro

18

ATENTIA DATALUCRURILOR

Copilul &vine capabil sä alba atentiuneaincordata, mai ales cu ajutorul exercitiului sim-turilor.

In mod spontan atentia lui este indreptatala ceeace vede, la ceeace aude §1 in specialla obiectele pe care le poate intrebuinta; ju-cariile, unele din obiectele Imbracamintii luicum ar fi pantofii, pe care §i-i scoate, ii in-calla §i ii descalta cu atata placeredar maiales;iatentia lui este indreptata cake ceeacemanatica i nitre ceeace bea. Se poate afirmaa atentia spontana a copilului este diriguitaIn primul rand de nevoile sale primordiale, deplacerile sale.-Dar aceasta spontana atentiunese deplaseaza U§Of dela un obiect spre altul,cand copilul ramane pasiv, ca atunci candde pilda este silit sä asculte §i sa priveasca,fara a contribui prin propria lui actiune la a§aceva. In schimb, atentiunea spontana este maidurabila, pe masura ce copilul lucreaza el in-su§i, In acest caz nu vrea sä fie deranjat §inici distras. Nici prin gand sa ceara sa fie a-jutat. El i§i prelunge§te singur atentia incor-data. Se poate zice ca el se intereseaza de lu-anti Si fapte §i nu de el insu§i.

S'a crezut ca ,s'a obtinut un mare progrescand s'a adaugat, pe langa invatamantul oral,Si invatamantul vizual, prezentandu-se copiiiloro multime de imagini, privite in lanterna ma.gica sau la cinematograf.

Este vorba de un t progres doar pentru in-vatamantul primal.. Pentru micutul dela gradinade copii, atentia la senzatiile vizuale, pe care1.0 dau imaginile, nu e de loc mai u§oarg

www.dacoromanica.ro

19

dent atentia la cuvintele educatoarei. Decele mai multe on copilului ii lipsesc mi-jloace de a pricepe imaginile. Inainte de a ise procura imaginea vizuall a lucrurilor, tre-bue sA i se procure mijlocul de a cunoa§teoriginalul fiecarei imagini. Atentia copiiilor sedezvolta mai intai prin lucruri ; el cunoa§terealitatea mai usor prin pipait, decat prin vAz.

TRECEREA DE LA ATENTIA DATALUCRURILOR LA SEMNELE LOR

Ne gasim pe un camp marit al aten(iei,chiar din clipa cand ea trece de cercul strAmtal senzatiilor ce rAspund trebuintelor fizice, lasenzatiile ce rAspund pipAitului, vAzului siauzului, care inmultesc cuno§tintele si nu pia-cerile. La rftndul lor, acestea inlesnesc trece-rea dela atentia fixata asupra lucrurilor la a-tentia fixata asupra imaginei lucrurilor, ima-gini prezentate prin nume, sau cu ajutorulunor mici fraze prin care sunt descrise. In jurulvarstei de 5 ani, un copil normal intelege $iexecutA ordinele simple §i deslusite, farA sA sein§ele cu privire la actele ce i se poruncesc;el poate da socoteala precisA de ceeace afacut, de ceeace a vazut. Aratandu-i-se o gre-§ealA pe care a fAcut-o involuntar, el o va In-drepta, dovada ca este capabil de suficientaatentie, ca sA-si potriveasca vorba cu faptele,vorba cu gandirea.

sa vorbeascA, este gata sA Invete sAciteasca §i sa scrie. Pentru aceasta, nu e ne-cesar decftt sa fie atent la noile semne.

SA observAm un copil care silabise§te cu-vantul tati" sau bonboane". Recunoscandcuvintele care evocA imediat o afectiune, o pla-cere, figura i se lumineaza. prin semnele lu-

Stiind

www.dacoromanica.ro

20

crurilor, el a regasit insa§i lucrurile, pentruca maiIntaiu a cunoscut aceste lucruri. Drumul urmat afost natural. Iuteala progresului in materie decitit, observata la copii obi§nuiti cu exercitiilesimturilor, arata cat de mult a fost pregatita§i disciplinata atentia.

MEMORIA SENZATIILOR

Exercitiile simturilor trebue sa procure a-mintiri senzoriale exacte. Intrucat amintiriledin prima copilarie sunt cele mai vii §i maidurabile, e necesar ca memoria copiiilor säpastreze numai imagini exacte §i complete.

Deaceea, copiii, care n'au invatat niciodata sapipe, sa vada §i sa auda in intelesul ve-derilor lui Rousseun'au in memoria lor decatimagini confuze, in parte gre§ite §i peste totrau plasate. Ei vor avea de indreptatmai tarziu multe din primele lor gre§eli, carese interpun ca un vat intre obiecte §i sirn-turile lor.

lata, de pita un exemplu curios in istoriapicturii : multi nu recuno§teau In tablourile luiRembrandt acele efecte de clar-obscur pecare be puteau observa in propriile lor case.

Pictorii §i sculptorii au desvoltata memo-ria dulorilor §i formelor, pe care §i-au exer-citat-o din copilarie. Ei deosebesc astfel nuantede colorit §i diferente de forme, acolo undeochiul profan nu gase§te nici o deosebire.

Nu putem §ti care dintre copii sunt sortitisa devina marl arti§ti; dar, fara a jindui sapregitim pentru viitor pictori §i sculptori,trebue sä invatam copiii sa vada exact §i sase bucure de spectacolele frumoase, pe carenatura be desfa§oara dinaintea ochilor lor.

In toate meseriile, in toate muncile cu bra-

www.dacoromanica.ro

21

tul, memoria pipaitului §i memoria mi4carilor10 au importanta lor. Ea nu se desvolta decatprin exercitiu. Vechea discipline presupuneacopiii ca infirmi, atunci cand le cerea sa steacu mainile nemi§cate", cu bratele incruci§ate,sa nu puma mana pe nimic".

Dorinta launtrica a unui copil este de aInvata sa faca ceeace vede a se face. Ambitiasa instinctive este tie a fi la randul sau creator.Cautand RI transforme unele materli (hartie,stofa, ate, scandurele, plastilina) in obiectenot pe care be viseaza, copilul afla calitatllesi proprietettlle esentiale ale acestor materiale.Memoria lui inregistreaza greutatea, corn-ponenta, conditiile echilibrului, rezistenta laincercarea de a le indoi, de a le rupe, de a befaramita, de a be miadia cu mainele. In felulacesta el nu inregistreaza numai calitatile vi-zuale privite dela distanta, ci i calitatile spe-cifice ale corpurllor dupe experientele salepractice.

Exercitiile simturilor, bine oranduite, indepli-nesc rolul de furnizori harnici ai memorieiconcrete 0 procure baza cunoa#erii lumildlnafard.

LEGATURADINTRE MEMORIA SENZATIILORBSI MEMORIA VOCABULARULUI

Orice copil normal asociazi u§or numeleunor obiecte la grupele de senzatii pe careun obiect i be da. El intreaba pe mai mariisal: ,cum se nume0e aceasta ? " §i-0 repetanumele, ca pentru a-1 sapa in memorie. Imbo-bogatirea gradate a vocabularului merge pa-ralela cu imbogatirea experientelor senzoriale,

www.dacoromanica.ro

z2

Exercitiile simturilor ii fac cunoscute o multime de nume comune, adjective, calificative§i verbe reprezentand actiuni.

Cand copilul le gande,Fte Implinindu-le, for-mele verbelor se retie u§or; el intelege sen-sul poruncii. Porne§te" §i el se supune, pornindla drum; la randul sau, el porunce§te altorasa mearga. E la putinta de a conjuga verbulca actiune, la timpurile §1 la modurile cele maiobi§nuite. El le conjuga in forma gandirii com-plete, adaugindu-le Si complimente: pun hartiepe masa".

In acest fel, cuvintele, care in mod naturalse schimba intre educatoare §i copii, in tim-pul exercitiilor simturilor, ordinele precise caretrebuesc implinite prin fapte, faptele ce trebu-esc exprimate prin vorbe, pregatesc studiulrational al vorbirii in §coala primara.

TRECEREADELA PARTICULAR LA GENERAL

Simturile noastre sunt instrumente de ana-lied, pentruca fiecare din ele ne descoperao calitate particulars a obiectelor. Astfel, pi-paind o portocala, copilul ii cunoa§te greuta-tea, taria §1 rotunjimea; mirosind-o parfumul;gustand-o savoarea ; privind-o culoarea §icontururile curbe ; ascultand-o sunetul mat.Dar aceasta analiza instinctive e nevoe sA fieperfectionata.

Asprimea cojii de portocala nu va fi obser-vata din prim! moment §i din sgrunturile a-cestei coji nu va fi simlit imediat punctulde legatura cu fructul. El nu s'a gandit desigurnici la elasticitatea portocalei, nici la tempe-ratura ei; probabil ca nici n'a observat cumse rostogole§te. Examenul situ a fest prea iute

www.dacoromanica.ro

23

§i prea direct din punctul de vedere al folosti-lui, pentru a avea ',limp §1 putinta sA capeteo cuno§tinta completa.

Analiza rationala se face cu metodA §i peindelete. Atentia este retinuta la o senzatiecare serve§te la mai multe experiente. SA luam,ca exemplu in exercitiile simtului vazuluinot/at/ea de transparenta. Prin geamul uneiferestre, copilul are prilejulJ sA van in stradadefilarea oamenilor, trecerea animalelor, prive-liVea gradinei, fail sa deosebeasA*;senzatiade transparentA ce o dA trecerea luminei;prinsticla. El o simte totu§i farA s'o inteleagg.

II putem face sl deosebeascA aceasta senzatie de transparenta din multimea senzatiilorvizuale, facandu -1 pe copil sa inteleaga dire-renta dela ceeace vede privind prin geamul fe-restrei, la ceeace vede cand fereastra e des-chisa, facandu-1 sA observe/ un object, candacoperit, cand neacoperit de o sticlg.

ANALIZA

SE FACE PRIM COMPARATIE

Urmand acest exemplu, observAm ca analizase face cu ajutorul comparatlilor. La Inceputcomparatii intre senzatii : Copilul simte cu de-getele grosimea geamului prin care privqte,sau grosimea apei care acopere fundul unuilighean. Apoi comparatii intro senzatiile de a-cela§ ordin, intre transparenta mai multor fe-luri de sticIA §i cristale, sticIA Si cristale maisubtiri i mai groase, intre transparenta apeii aceea a sticlei. Comparatia intre impresiile

date mai Intaiu de calm lumina ce trece prin-tr'un corp transparent, apoi printr'un corptranslucid, evidentiaza Inca mai mult no-

www.dacoromanica.ro

24

jiunea de transparenta, transformand.0 Intr'oadevaratA cuno§tinta deosebita.

Un alt exemplu ni-1 ofera exercitiile de pi-Olt. I se dA copilului un saculet in care segasesc amestecate grAunte fasole, linte, ma-zare. Urmeaza ca el sa le grupeze separat sausa scoatA din sAculet un singur fel de graunte,dupa indicatii. Realizand ceia ce i s'a cerut,ce a facut el cu sigurantA ? 0 analizA a pro-priilor lui senzatii de forme ; a invatat sa deo-sebeasca rotunjimea mazarei, forma turtita alintei, cea lunguiatA a fasolei. Sfortarea sa in-telectuala ar fi Post desigur mai Brea, dacA in sA-culet ar fi lost boabe de grau, orez, ovaz, etc,

Cele de mai sus sunt suficiente pentru ane convinge ca aceste u§oare exercitii ne in-vata cunoa§terea lucrurilor, cu ajutorul obser-vatiunilor §tiintifice. Ele ne invata sa nu ju-decam rprea pripit §i generic, dupa impresii,pentru a nu fi in§elati de fal§e analogii.

CLASIFIC ARE.

Copiii grupeazA simplist obiectele dupa ase-manari WA a tine seama de aniAnunte. Li sevorbe§te adeseori despre pasarele (stabilindu-selegaturi intre ele). Un micut dela grAdina decopii din X 151 alcatuise dupa priceperea luigrupa Mica PasAricau §i vorbea despre uncarAbu§, de o albina, despre un fluture la felca §i despre un vrabioi, ca §i despre o randu-nica : E o pAsaricAu. Dar, o gainA, un canar,un curcan, ramaneau pentru el dincolo de gnu-parea lui, fiecare dupa num ele tor, ca ni§tepersonagii deosebite.

Obligand copiii sa observe lucrurile dea-proape, ii deprindem sa faca clasificari reale,care corespund caracteristicilor fundamentale§i permanente ale obiectelor. SA Nam, de pildA,

www.dacoromanica.ro

25

apropierea intre forme ; sunt mingi de diversecalitati $1 diverse mArimi $i totu$i rAman mingi;la fel sunt $i multe fructe cart seamanA cu eleprin rotunjime. Aceasta apropiere prive$te $icomparatia numArului de membri la diverseanimale mici $1 marl, ca epuri de casa, pi-sici, caini, cai, etc.

IDEI COMPLECTE BSI SINTETICE.

Comparatia pune spiritul pe drumul ideilorcomplete sau sintetice. Numele unui obiectobservat cu atentie de mai multe on isbutestesA cuprindA in sinea lui totalitatea calitatilorlui. SA luAm, de pildA, apa, ea nu este numaio bauturA; copilul tie a ea este $i transpa-renta; el a vAzut cum zahArul $1 sarea se di-zolva inteansa. A simtit-o pe mar* s'a servitde puterea ei, pentru all pune in miscare micamori$c5, etc.

Numele comune, reprezentand obiecte mate-riale, evocA la pronuntare un fel de imagineprescurtat5.

Desenele libere ale copiiilor reprezinta ima-gini destul de curioase ; ele evidentiazA expe-rientele ce s'au facut pentru ca sA li se for-meze ideia de ansamblu. La Paris, copiii de-semneazA copacii sub forma unui trunchiu cucrengi, avand la bud un gardut circular, exacta$a cum se vAd pe bulevarde. P entr amulti dintre micutii cetateni, iarba apare indesen printr'o multime de linii mici, paralele,ce se ridicA dela una orizontall reprezentandpamantul. Copilul de Oran, insa, are desprecopac $1 despre iarba o ideie de ansamblu maiprecisA : el va desena arborele $i iarba cu rA-dAcini, pentrucA a vlzut plantanduse arbori,pentruca a rupt iarbA.

www.dacoromanica.ro

26

Cea mai mare parte din gre§elile cuprinsein ideile tip ale copiiilor provin din faptul ael i§i formeaza aceste idei aproape exclusivcu datele ce le furnizeazd simturlle vizuale,in loc s'd ci be fortneze cu datele furnizate detoate simturile si mai ales de cel at pipaitului.

CONCLUZII.

A§adar, toate actiunile inteligentel stint cu-prinse in primele cuno§tinte pe care copiii lecapAtA din exercitiul simturilor. Dar, cum acesteactiuni stint cu totul elementare, ele nu-idepA§esc spiritul copilAresc §1 nu-i inmultesccuno§tintele cu vorbe §i formule complicate.

SA-i dAm din nou cuvantul lui Rousseau inspusele caruia gasim incheerea acestui studiupsichologic : Ceeace am numit judecata sen-zitivA, sau judecata copilareasca, constA in aforma idei simple cu ajutorul mai multor sen-zatiuni ; far ceeace numesc judecata intelec-tuala sau omeneasca consta in a forma ideicomplexe, cu ajutorul mai multor idei simple.Presupunand deci ca metoda mea ar fi aceeaa naturii, am condus pe elevul nostru prinCara senzatiilor, pang la granita ratiunii co-pilare§ti ; primul pas, ce urmeaza 0-1 facemdeaici in colo, va fi un pas in domeniul stifle-tesc at omului matur".

In ce ne prive§te, cu modestele noastre exer-citii, nu mergem a§a departe, ele fiind doarun prim inceput de culturd a inteligentil prinobservatie. N'am fAcut de c at sA pregatimcopilul pentru tnvAtdmantul primar, procurandactivitAtii §i curiozitatii lui elementele cele maipotrivite varstei:

F

www.dacoromanica.ro

IIROLUL EDUCATOAREIIN ACESTE EXERCITII,

ALEGEREA.

Tabelele ce urmeaza reprezinta o colectieselectionata dupa o ordine care s'a incercatsä se intemeeze, pe cat posibil, pe psichologie.Este o ordine pentru trebuinta persoanelormature, nu pentru aceia a copillor. Nu trebuesä tratam copiii ca §i cum §i-ar dobandi sim-turile, pe rand. Cel putin dela doi ani, adicade sand incepem sa-i cultivam metodic, toatesimturile le sunt in functiune. Ar fi obositoratat pentru ei cat §i pentru educatoarele for sise urmeze pas cu pas aceasta ordine savants.Atat timp cat nu este uitata importanta §i in-taetatea simtului muscular §1 a simtului tactil,precum §i rolul acestora de control al celor-lalte simturi, ordinea exercitiilor poate sa va-rieze fail niciun neajuns. Prezint un numardestul de mare de exercitii. Fiecare tabel of erain acelas timp o alegere. Dintr'un singur exer-citiu bine aplicat, si mai ales aplicat cu rab-dare, se pot trage multe foloase.

PREGATIREA.

Multe din exercitii impun educatoarei sd segdndeascci inainte de aplicaiea for §i sa sautematerialul potrivlt §i in acela§ timp sulicient.

Daca nu e vorba decat de un exercitiu pri-vitor la simtul vazului, unul sau cateva exem-plare din obiectul ce urmeaza a fi studiat sunt

www.dacoromanica.ro

2$

suficiente. Se cauta obiectul in muzeul scolarsau In colectiile de imagini, se complecteazaprintr'un desen pe tabela dupa memorie si esuficient.

Daca e vorba insa ca obiectul sä fie pipitde copil, ne trebueste cafe until pentru fiecare,pentru a i-1 pune in mans, caci folosindu-nede tin singur obiect pe care A-1 trecem din!nand in mat* lasandu-1 fiecaruia doar catevasecunde, pentru a-1 trece imediat vecinului sail,este tin mijloc a carui iuteala rapeste copilultitiorice posibilitate de observatie atenta.

Educatoarea, care tine ca exercitiul simturilorsä fie cat mai real si mai complet, se va pre-ocupa deci in primul rand de materialul di-dactic necesar. Sau si-I pregateste la indemana,inaintea exercitiului pentru a-I putea imparticu usurinta copiiilor, sauceeace e si mai depreferatcere copiiilor sa-si procure ei singurimaterialul de care vor avea trebuinti, fapt carele desteapta si mai mult interesul. Evident,chestiunea e in functie de imprejurari si loc.Asifel, la oral, o educatoare, urmand sa facaun exerciliu cu plante mirositoare, va trebuisä le procure ea singura, in timp ce la tailva cere copiiilor O. caute In gradini si pecampii plantele ce miroase placut, ca sa beaduca la scoala. Evident, in cazul al 11-lea,variatia plantelor va fi mai mare ca in cazuldintaiu, cand profesoara trebue sa-si procuresingura plantele. Partea mai dificila e in faptulca In gradinitele de copii, ca Si in scolile pri-mare, numarul micutilor elevi si eleve este preamare ; totusi, am intalnit la personalul didactical acestor atat de populate §coli o activitate,o ingeniozitate si un devotament atat de mare,incat, am fi nedrep(i Si am aduce o ofensaacestwi personal, daca am considera numarul

www.dacoromanica.ro

29

mare at elevilor ca pe o greutate de neinvins0 altS obiectiune ce s'ar putea aduce ge-

nului nostru de pregatire ar fi aceea a chel-tuelilor prea mari pe care le necesita un ma-terial special pentru exercitiul simturilor, clackbineinteles, ar fi vorba de a§a ceva.

Desigur, §colile bogate gAsesc suficientemijloace pentruca Ali aibe propriul for ma-terial in abundentS, avand posibilitatea sä §i-1procure la firmele comerciale de specialitate.

Nu aceia§i situatie o au §colile cu resursemateriale modeste. Dar, Si pentru acestea existso solutie. I§i vor alege materialul de exercitiudin ceeace le ofera mediul §i natura. In grd-dini, pe campii, sau la plaje, se gasesc WAnici o plata minunate plante, insecte, scoici,grA utile, pietricele, alge, etc.

Dealtfel nici nu §tim cum sä insistam maimult asupra tailizcirii obiectelor naturale laexercitiile simturilor.

Pe Tanga jucarii, in odae, copilul trAe§te laun loc cu obiectele care n'au lost fabricatespecial pentru el. Stim prea bine ca el se in-tereseaza tot atat de mult de aceste obiectecat §i de jucariile lui. Se gasesc dar chiarimprejurul nostru tot soiul de lucruri utiliza-bile la exercitiile simturilor.Sarcina noastra e sä §tim sa be utilizam cu folos.

CHIBZUINTA

PE CARE 0 NECESITA EXPLICATHLE

Foarte adesea educatoarele §i institutorii cadin gre§ala de a vorbi prea mult copiiilor, dea le explica prea mult ceeace urmeazasä se faca, ceeace urmeaza sä se intample ;gre§a16, Ca sä zicem a§a, de a-i anticipa cp-

www.dacoromanica.ro

30

pilului impresiile ce urmeazA sA le simta ulterior.Micutilor nu le plac explicatiile fungi. Prima

for dorinta este aceea de a experimenta eiinsisi.

Deseori, ascultAm urmAtoarea convorbire in-tre mame si copii : Asculta, puiule, vreau Aliexplic; priveste ce am Ali arat !" Dar dorintacopilului nu este nici sA asculte, nici sa pri-veasca. ..Lasa-m5 mama ca mi-o fac eu singur,af sa vezi ca still! Desigur, in scoala, copiii nuau curajul sa spunA educatoarei ca explicaliileii plictisesc, ii adorm, ii fac nerlbdAtori ; dim-potriva, drAgalasii mititei au chiar bunavointade a ne asculta pentru a ne face placere si seobisnuesc sA astepte cuminti sfarsitul discur-surilor noastre explicative. Dar ei se gAsescexact in aceiasi situatie pe care ne-o putemaminti la randul nostru depe vremea cand, infata tabelii pe care profesorul de geometriene expunea magistral o frumoasA demonstralie,iar not fi pierdusem firul exact dela a treiafraza....

Cea mai mare gresealA pe care o putemsAvarsi atunci and e vorba de un exercitiual simturilor este de a transforma acest exer-citiu intr'o lectie orals.

Inainte de a incepe exercitiul, vom da catevaindicatiuni absolut necesare, dar limpezi 1

scurte.Trebue A obisnuim negresit pe copii sa-si in-

ceapa exercit:ile in perfecta 11n4te; liniste dinpartea educatoarei, liniste din partea copiiilor.Vorbirea imparte atentia copilului intre persoanacare vorbeste si obiectul de experimentat. Li-nistea favorizeaza si mentine atentia concen-trate. Dealtfel este o observatie banalA ca uncopil preocupat de ceva nu face sgomot. Ma-mele obisnuesc sa spuna : Nu i se aude gu-

www.dacoromanica.ro

31

rita, cu siguranta ca a facut vre-o poznau ! siinteadevk isi gAsesc copilul complet absor.bit de o Incantatoare experientA : indrumeazaCu degetul mic apa pe care a varsat-o pemass sau pe parchet, scotoceste in cutia culucru de niftna incalcind toate jurubitele de ata.

Copiiilor cArora li se dA sa tins ceva nu facnici o sfortare ca sa tac5.

Inmanand unui copil un obiect, nu e reco-mandabil sa -1 Inecam cu intrebari prea marlca acestea : Ce simti ? Ce observi ? si nicichiar mai precise ca : Obiectul pe care-1 Iiie tare ? E moale ? E usor ? E grew ? etc. Co-pilul trebueste lasat sa-si exprime el singurreflexiile.

Copilul care n'a spus nimic, incA a simlitceva ; si pentruca exercitiul atinga scopulproducandu-i impresiuni concrete si amintirisensoriale, nu trebue sa -i consideram cuvantuldecat drept un mijloc de a-i controla impreslile.

Mijloace mai sigure de control decat cu-vantul sunt expresia fizionomiei, gesturile simiscArile r. opilului.

SA luam de exemplu acest exercitiu privitorla simtul echilibrului, care constA in a lasa pecopil sa umble astfel ca, o mica scandurica,pe care i-am pus-o pe cap, sa nu cads. Pen-truce i-am vorbi in timpul acestui exercitiu ?E suficient sa-i fi arAtat dinainte procedeul pecare trebue sa -1 urmeze. Copilul i i simte scan-durica pe cap, simte cum trebue sa-si tie ca-pul, stie ca trebue sa -si tinA trupul teapan intimpul mersului.

InvAtatoarea care i-ar da explicatii ar fi caparvenita care-si cearta aspru servitor ul : Ig-norantule, nu intelegi cauzele pentru care aicazut !Ara sa stii ? ! "

Nu pricepi ca ai cAzut pentruca to -ai de-

sA-si

www.dacoromanica.ro

32

plasat de punctul fix caruia not ii zicem centrude gravitate ?

lar celalalt i-ar raspunde :De cum m-am gasit la pamant Doamna am

priceput ; cum sä nu pricep ? !Copilul care ar simti lunecandu-i scandu-

rica de pe cap §i ar vedea-o cazand, §i-ar daperfect seama : fie ca n'a tinut capul drept fieca nu §i-a pastrat trupul teapan, intr'un cuvantnu §i-a pastrat echilibrul.

Rolul educatoarei nu este sa constate acestfapt §i sa-1 explice ci sa-i gradeze copiluluigreutdtile astfel ca el sä se obi§nuiasca säpastreze echilibrul : ii va da astfel intaiu oscandurica destul de lata gi destul de greapentruca copilul s'o simta bine §i i-o va das'o tina pe cap stand pe loc, apoi i-o va das'o tina pe cap in mers. Va continua expe-rienta cu scandurele din ce in ce mai inguste§i mai u§oare. Apoi cu un obiect mic cat opiatra sau o bucatica de metal rotund.

INDREPTARI FOLOSITOARE

In multe din exercitii indreptarile se facsingure datorita faptului ca exercitiul nu reu-§qte, ca nu se ajunge la tel.

lata exercitiul cunoscut de a se incheia cuochii deschi§i sau legati. Obiectul pregatitcuprinde : patru nasturi care trebuesc introdu§iin patru gauri potrivite Exactitatea mi§carilorse va judeca dupa rezultat. Copilul neinde-manatec va dibui catva timp pana va reu§i,in timp ce cel indemanatec simte repede nas-turele, gaura §i micul gest necesar al dege-telor. Un alt exercitiu referitor la simtul di-mensinnilor cu scopul de a capata notiunea

con(indnd ,51 cpn(lnut prin experienta ;

www.dacoromanica.ro

33

tirmeaza sä fie repuse in gaurile din cutiafor o serie de greutati. Greutatile mici se vorputea plasa in gaurile marl, dar cele mari,nu vor intra in gaurile mid. Simtind re-zistenta obiectului §i vazand gaurile lasatede greutatile prea mid plasate in acele preamari, copilul are intuitia directs a dispro-portiei. Dandu-i copilului explicatiuni verbale,educatoarea n'a adaogat nimic la ceeacecopilul a invatat direct. Adevarata indreptarea neindemanarii consta in evidenta nereu§itei,pe cand adevarata recompense a atentiei decare un copil da dovada in exercitiul simtu-rilor consta in satisfactia de a fi reu0t, de afi creiat ceva. In alara de cazul cand a lostobi§nuit sa cer§easca laude oricand §i la mice,copilul nici nu cere mai mull decat aceastasatisfactie de a fi reu§it ; este fericit de operasa §i cel mai mic semn de aprobare ii stimu-leaza eforturile.

SUPRAVEGHEREAELEVILOR IN TIMPUL EXERCITIILOR

Educatoarele gradinitelor de copii sau inva-tAtoarele din §colile primare, in loc sa vorbeascain timpul exercitiilor, pot avea o indeletniciremai de preferat. Pot sa supravegheze cu atentiepe fiecare din micutii elevi pentru a prindeclips cu clips caracteristicele fizionomiei forintelectuale §i morale.

INTENSITATE A SIMTURILOR

Exercitiile pot servi in primul rand la apre-cierea intensitatii simturilor. Ele nu sunt exe-cutate cu aceia§i fineta. Munca savantilor ne-ainvatat sa §tim ca inceputul senzatiilorcu alte

3

www.dacoromanica.ro

34

Cuvinte minimum de intensitate pe care -1 ne-cesita un stimulent din afar pentru a produceo senzatievariazA dupA copil iar la acela§ co-pil, dela un simt la altul al copilului.

Mai §tim ca inceputul de deosebire dintresenzatilcu alte cuvinte minimul de deosebirenecesara pentruca sA nu se facA confuzie intredoug senzatii apropiate (asemAnatoare)variazAdupa indivizi, dupa simtul care ne preocupA,dupl inprejurarile In care ii surprindem, adicA,daca sunt odihniti sau obositi.

RAmAne pe seama savantilor care au timpul§1 ribdarea necesara sA glseasca formulele §icilrele prin care sA poata fi exprimate acestedeosebiri ; ei au la indemana for aparate deprecizie extrem de sensibile, WA de care nu ecu putinta sa se capete masuratori exacte. Darpersonalul didactic trebue sA se foloseascl derezultatele studiilor lor, pentru a cnnoa§te maibine §i a intelege dispozitiile senzoriale alefiecArui copil la inceputul vietii lui §colare,dispozitii care formeazA poarta de intrare a cu-no§tintelor lui.

INTENSITATEA VAZULUI

Intensitatea simtului vAzului se poate ob-serva u§or, intrebuintindu-se tablouri ca aceleade care se servesc oculi§tii pentru a masuragradele miopiei.

Aproximatia este suficienta pentru a imparticopiii in trei categorii: cel cu vederea bundpcitrunthtoare, cei cu vederea millocie ci ceicu vederea slab&.

Aceasta categorisire aproximativa ne serve§teatunci sand urmeaza sA a§ezam copiii in salade clas, dand unora locurile de lftngA catedra§i tabela sau !Ana peretele cu tablouri §i al-

www.dacoromanica.ro

35

tora locul din fund. Dar aceasta experienta sereinoeste mereu on de cate on cerem copi-lului sa priveasca dela distanta, mai ales la tarn.Stint copii care, mai ales la mnceput, nu deo-sebesc nimic de departe. Ne gisim oare infata unui defect de atentie sau a unui defectorganic? Daca defectul este de atentie copilulse va indrepta, cu timptil el va fi in stare savadd bine chiar obiectele indepartate. Dade vorba MO de un defect organic, indreptareanu e in functie de sfortarile copilului. Copilultrebue vindecat cu ajutorul unor lentile potri-vite ; educatoarea va sfatui parintii sa consulteun oculist.

Aceiasi experienta cand e vorba de a priviobiecte marunte unii copii vad confuz chiardin apropiere, de cele mai multe on din pri-cina neatenttei. Punandu-i sa bage ata inteunac, (exercittu cu dublu scop privind ochii simainele) se constata ca unora le tremura mans,jar altuia ochiul nu nimereste gaura. In deo-sebirea culorilor si nuantelor, unii copii stiusa potriveasca perfect modelele colorate ; altii

pentruca nu disting deosebirile amestecalaolalta modelele doua galbene, cloud verzi,doua gris, etc- Daca, depilda, se cere unorcopii sa faca o gradatie de nuance dintr'ace-iasi culoare dupa un model, sa aranjeze optpans la zece benzi de hartie incepand dela ro-sul aprins pans la rozul palid, se observa caunii (mai ales fetele) reusesc dela prima in-cercare, in timp ce altii se inseala fu timpulgradatiei, neconfundand bineinteles extremelenuantelor, ci cam pe la mijlocul lor, acolo undesunt foarte apropiate. Exercitiile au scos inevidenta pe acei copii la care simtul vazuluiare mai multa fineta naturals.

§i

:

:

www.dacoromanica.ro

J6

TIPUL VIZUAL

In felul acesta, putem deosebi printre eleviino§tri, pe acei care din punct de vedere inte-lectual apartin tipului vizual, sau cum am zicepe acei care, natura inzestrandu-i cu ochi ex-celenti au, datorita acestui [apt, pedeoparte pu-tinta s'd capete cu ajutorul ochilor cunqtintemull mai numeroase §1 mai precise decat cucelelalte simturi, iar pe de alts parte, vor gasitot cu ajutorul ochilor, placeri mai vii de or-din estetic.

INTENSITATEA AUZULUI

Observatiuni de acelag fel ni le procura §iauzul.

Exercitiul ce urmeaza este pentru copii unjoc foarte antrenant iar pentru educatoare ocomoara de observatii §i un mijioc de a sta-pani o class neastamparata.

Se aranjeaza copiii in fundul unei sill de clas,(class sau curte) care si alba cell rutin 6 me-tri in adancime ; se cauta a se obtine lini§teacea mai perfecta. Uneori, pentru a face tabloulmai impresionant, se lass stolurile, obtinan-du-se un semi-intuneric.

In acest relativ gol de senzatii, educatoareappte§te limpede numele unui copil.

La chemarea educatoarei copilul vine in-ceti§or §i se a§eaza langa ea. Vor fi chematiapoi re rand toti elevii sau numai o partedintean§ii, cad exercitiul trebue negre0 intre-rupt in clipa in care lini§tea copiilor ne maifiind perfecta, atentia este distrasa, Conditiilein care se executi acest exercitiu sunt de ase-menea maniera, incat impun tuturor copiilor,aproape aceia§i concentrate de atentie. in urma

www.dacoromanica.ro

acestui exercitiu se pot dar imparti copiii intrei grupe : cu urechea find, medie slabd.Dace educatoarea are atentia concentrate, eaisi va da seama care este urechea cu care co-tiilul aude mai bine, c5ci pe aceia §i-o in-dreaptg incotro este chemat, printr'o usoaradar vizibila miscare a capului. Li s'a spus co-piiilor : Priviti cu atentie drept inaintea voa-

copiii se supun, dar, in perioada de pre-atentiune, fiecare asteptand sa.si auclA numele§optit de buzele educatoarei au si plecatinconstient capulunii la dreapta altii la stangain sensul cel mai favorabil puterii for audi-tive.

Alte exer:itii din domeniul muzical, dar cumult mai simple, ingldue aprecierea ince-putului de deosebire auditivd, adicl gradulde finete dintre tin auz §i altul, InvAtand co-piii un cantec, dupe ureche se pot lesnedeosebi acei care au anzul bun, de acei care-Iau fall, caci organele vocale, la copii, stint ingenere suticient de mladioase, pentru a puteareproduce exact sunetele auzite.

Vocile fake se datoresc mai intotdeaunaurechilor false. Urechile copiiilor ar trebui cru-tate de sgomote prea marl si discordante,ba ar trebui tinuteca se zicem a§a Intr'unmediu armonios. Dar desigur, la oral, urechilesunt brutalizate in tot felul, iar la tail vocilesunt aspre. E un exercitiu loarte folositor, inacela§ timp si pentru educatia auzului si pen-tru educatia moravurilor, dad micutii sunt in-vatati sä face cat mai putin sgomot posibil, savorbeascd cat mai bland, se cante mai insetsi incetkor.

In acest chip se evita de a se ucide in fa§eviitorul artist sau amator de muzick pe carenatura 1-a inzestrat cu urecni fine §i i se pre-

37

si

stet`,

www.dacoromanica.ro

38

gateste copilului o patrundere lesnicioas a inlumea muzicii.

Copiii, care apartin tipului auditiv, se eviden-tiaza printr'aceia ca invata cu uprinta lecflilece it se predau oral, au mai multa placere simai multa inclinatie decat altii pentru muzici,retorica, declama tie,

INTENSITATEA PIPAITULUI

Cele mai multe din exercitiile mainilor evi-dentiaza indemdnarea sau stdngdcia, vloicluneasau moliciunea. Acest inceput simplist de cla-sificare se face din primele zile. lirmeaza apoipunerile la punct §i complectarile. Stangaciapoate sa fie §i o urmare a unui defect al vazului.Poate sa fie datoritA temperaturii mainilor, carela randul ei depinde de circulatia sangelui.

Poate depinde de forma mainilor daca de-getele sunt prea scurte §i prea groase. Mai-nele plinute, ale copila§ilor din salile noastrede clas, nu au capatat Inca caracterul viu §icaracteristic al mainilor adultilor $i, totu§i, i§iau fizionomia for distinctA. 0 educatoare decopii, cu spirit de observatie, cunoa§te mainileelevilor tot atat de bine pe cat le cunoa§te fata.Ea le urmare§te progresul Si le §tie calitatile§i slabiciunile.

Multe din exercitiile mainilor se confunda culucrul manual, multe cu jocurile care urmarescsa desvolte indemanarea.

Pipaitul se perfectioneaza numai prin prac-tica. Se cere insa ca practica sa fie rattonald.Aceasta cere multA atentie din partea educa-toarei, la alegerea §i gradarea exercitiilor.

Experienta dovede§te ca pipAitul propriu ziscere, ca prima conditie fizica, curatenia perfectaa roinilor i a unghiifor qi, ca 0 conditie min-

www.dacoromanica.ro

J9

(MA, atentia. In timp ce copilul incearca sA pi-pAe obiectele in cea mai deplina libertate, nue permis sl vorbeascA nici sA i se vorbeascA.Aceasta intrucAt senzatiile atat de usoare alepipAitului sunt acelea care imping pe planulal II-lea impresia celorlalte senzatii, pe careobisnuinta le slAbeste mult mai repede.

Atingem obiecte si vorbim despre ele, deli, debuns credinti, credem ca avem mainile goale.Nu mai simtim contactul hainelor, a mAnusilor pecare le purtAm, a umbrelei pe care o tinem sipierdem multe obiecte lard sa ne dAm seama,pentruca ne lipseste avertismentul senzorialdirect al absentei sau prezentei acestor obiecte.

Ni se intampla a desea on sa spunem : ,Imidau seama ca am pierdut ceva pe care lamavut chiar adineauri, dar nu stiu uncle ! ". Or-bii simt un loc gol WA sA vad5 : pipaitul i-aavertizat imediat.

Cert, copiii care vad si and n'au nevoe Alicultive in aceini mAsura pipaitul ca orbii simai ales ca cei orbi si surzi.

Am Post plina de admiratie si de entusiasmin fata minunilor realizate prin educatie ded-na Keller din America, al carei unic punctde plecare ar fi putut sA fie utilizarea pipAi-tului.

Toata lumen nazuieste sA devie abila, sAaibe maini indemanatice si usoare. Din acestpunct de vedere, copiii din popor haraziti pro-fesiunilor manuale, trebuesc pregatiti din timp.

Multi copii de meseriasi au pretioase pre-dispozitii ereditare. Proportia numerics indicAun numgr mult mai mare de maini greoaie §ineindemAnatice la copiii de la tail,

La varsta, and nu poate fi vorba Inca deeducatia directs a sufletului, se poate incepeIngrijirea mainilor,

www.dacoromanica.ro

40

TIPUL MOTOR

Inteligentele care apartin tipului motor stinttot atat de lesne de evidentiat ca §i acelea careapartin tipului vizual sau tipului auditiv. A-cestea se caracterizeaza printr'o bung memor lea migarilor i o deosebitg aptitudine in aimita Intocmai faptele ce li se ofera ca mo-dele. Astfel de inteligente sunt lesne educabile§i prin educatia for se ajunge u§or la ceeacese nume§te inteligentd practicii. Toti cati sedescurcg u§or" apartin acestui tip. Copilul, in-zestrat cu aptitudini motrice §i in acela§ timpavand calitatile tipului vizual, dace are §i in-spiratie, poate sA deving tin mare artist, tin cre-ator de frumuseti; iar daca pe latigg calitgtimotrice, are §i imaginatie §tiintificA, s'ar putea0 ajunga un inventator.

Elevit tipului motor, foarte mode§ti in orelede clas, se disting la desen, la scris, la lucrumanual, la experientele §tiintifice §i sunt ex-ceptionali la gimnasticg.

TIPUL DENUMIT ECHILIBRAT

Stint cazuri cu totul rare, acelea care dauprilejul sA se poata spune despre un copil caren'a Implinit vArsta de 7 ani cg face parte dir.-tr'o grupare, tip vizual, auditiv sau motor.Abia in anii urmatori, cultivarea specializatAintr'o directie sau alta dg la ivealg tipurile,printr'aceia cg se desvoltA anumite insu§iri, intimp ce altele se atrofiazg.

In cea mai mare parte a lor, copiii unei gra-dinite sau dintr'o clasa primarg, au cele treisimturi principale aproape e gale ; in acela§timp, insu§irile motrice se evidentiazaadesea cu intaietate §i deschid drumul cel maidrept ce duce la inteligentg. Copilul i§i cum-

www.dacoromanica.ro

4t

pane§te mai bine mi§carile, decat 10 analizeazAvorbele. El intelege mai lesne ceeace facemdecat ceeace vorbim. Trebue s6 fim din ce inmai convini ca fiecare simt trebuie cultivatcu atentie Si ca mijlocul cel mai sigur de cul-tivare este activitatea.

ANORMALII

In timpul exercitiilor simturifor, educatoareaincepe s6 cunoasca elevii care prezinta ano-malii senzoriale §i mintale.

In timpul altor exercitii, cum sunt acelea careobliga pe copii sl vorbeasca, timiditatea exce-siva poate paraliza pe un copil inteligent panda-I face sa para stupid. Cea mai prudenta PINTA-tatoare obi§nuitg, prin numeroase experiente,Inca poate atribui unui copil cu replica u§oarl§i bun de gull, o inteligenta superioarA celeiape care o are in realitate. E cazul micilor limbuticare, de*i nu-§i dau seama de nimic, totuO, prinfaptul ca vorbesc intr'una Si de toate, arunca pratin ochii oricui. lata un argument in plus pentrucare exercitiile simturilor °fell un criteriu maidrept de orientare. Ele scot la iveali defec-tele organice §i anomaliile suflete§ti.

ANORMALI FIZICI

Sunt cloud categorii de anormali : Anormaliifizici sau infirmi, au nevoe de o educatie spe-cials sau, mai bine zis, de un tratament me-dical.

Invalizii, cum sunt orbii, surdo-mutii, mutii-surzi, nu pot forma obiectul studiului nostru,ei nu sunt primiti In §colile care ne preocupa.

liocul for e in alts parte. Pe not ne preo-

www.dacoromanica.ro

42

cupl cei Cu mici infiritati cum ar fi de pildamiopii, cei cu auzul slab, stangacii, neastam-paratii, nervo§ii. IntrA iii preocupgrile noastremicutii excesiv de limfatici, ve$nicii adormiti,etc. Cu privire la felul Si chiar cauza infirmi-tAtii tuturor acestora, se fac constatgri precisedatorita multiplelor observatii, trase din exer-citiul simturilor.

Mai mult, uncle exercitii oferA in acela§ timpadevArate remedii. Dandu-se ocupatiune mai-nilor, se calmeaza cei agitati, sunt disciplinatiWA violenta cei neastamparati, sunt antrenaticei apatici. Antrenamentul progresiv atenueazdaceste inlirmitgti fizice care, lAsate in voia lor,s'ar adanci.

ANORMALI INTELECTUALI

A doua categorie de anormali este aceeacare cuprinde pe anormalii intelectuali. Con-fundandu-i cu inapoiatii riscgm sA gre0m,bine inteles ca numai in §colile primare, cad IngrAdinitele de copii, la drept vorbind, nici nupoate ii vorba de intarziati la InvatAtura. To-tuO, lipsurile datorita inteligentei agar su-ficient de Ilmurite Inca de la aceastA varsta,fie printr'un fel de a vorbi extrem de s'drac incuvinte, sau mama nd cuvintele, fie printr'unfel de a vorbi neasemuit de incdlcit.

!al cazul unui micut care nu tie ce safad cu mainile, care gre§e§te mi§carile celemai simple, care repeta mereu acelea§i gre-§eli: Nu e la mijloc o chestie de rea vointg,ci de incapacitate. Nu se petrec in creerul sauniciun fel de asociatii, impresii. Activitatea min.tii lui e desorganizatA, ca $i a organismului.UrMeaza s4 cercetam pe uncle s'ar putea face

www.dacoromanica.ro

43

putina lumina in bietul lui cipu§or.Cand vom afla ce anume ii face lui placere,

vom fi descoperit remediul : iI vom face atunciintrebuinteze timpul cu un exercitiu potri-

vit cu dansul §i care in acela§ timp ii faceplAcere. dozand pe incetul greutatea acestuiexercitiu vom isbuti sA-1 desmortim. In §colilespeciale de idioti §i de anormali, toate ocu-patiunile sunt manuale §i motrice, foarte sim-pliste, ca pentru un inceput.

Alte anomalii se datoresc slabiciunei alenfiei.Exercitiile simturilor evidentiaza irnediat a-ceasta slabiciune §i formeaza in acela§ timpun mijloc pentru a desvolta putin cate putinputerea de a fi atent. Niciodata exercitiile cusubstrat intelectual nu ar putea aduce ace-lea§i servicii copilului, pentruca niciodata nuvor creia in chip spontan interesul necesar.

La copilul anormal este inposibil sa i se re-tina atentia pang chiar §i pentru istorioare sauimagini. Nu-I absorb decat faptele lui perso-nale §i numai ele ii dau prilejul daru-iasca maximul de capacitate intelectuala. Laaceasta varsta, atentia pe care o da joculul iipreparg, pentru mult mai tarziu, atentia pentrumuncg.

Insfar§it, sunt copii a caror memorie esteatilt de mull submijlocie, ca-i luam drept cutotul insuficienti. Sunt lipsiti de anumite formeale memoriei : de pilda memoria cuvintelor, careapare evidenta In §coli. Dar daci au unele de-prinderi §i cu siguranta a le au. ele constau in-tr'aceia ca cel putin sunt capabili de memorieorganicg, de memorie motrice. Cu ace§tia n'a-vem ceva mai bun de facut decat ceeace fa-cem atunci cand trebue sa repartizam poverimarl Intre purtatori slabi : trebue sa incarcamfiecare categorie de memorie cu povara pe

sa -si

sg-$i

§i

www.dacoromanica.ro

44

care o poate suporta. Un copil, slab inaestratde natura, trebue invatat in fel si chip pu-tinul ce este necesar 'sad stie, folosindu-i-seochii, urechile §i mai ales mainile.

In felul acesta, anormalii se deosebesc denormali, fie pentruca au simturile mai obtuze,fie pentruci au putere de atentie mai slat*fie pentru ambele consideratii la un loc.

TIMPUL DE REACTIE

Pe Tanga determinarea relativi a tipurilor cuinteligenta senzoriala §i in gall de deosebi-rea bine facuti dintre normali §i anormali,exercitiile simturilor ne ingadue, pe incetul,sa cunoastem durata necesara pentru reac-tiune, sau, cu alte cuvinte, promptiludineaintelectuala. Psihologia denumeste astfel tim-pul care se scurge Intre o excitatie dinafara

cum e de pilda : o raza de lumina,un sunet, un miros§1 raspunsul ce-1 capataaceasta excitatie, printr'o miscare corespun-zatoare.

Experimentatorii au studiat acest timp inlaboratoare, la un numar restrans de indivizi,cu toate precautiunile, fara de care observa-tiile pierd caracterul for §tiintific§i au ajunssa-I calculeze la miimi de secunde. Nu intrainsi in preocuparea noastra experiente §i ma-suratori de acest gen. Nu suntem animati deambitiuni atat de marl.

REACTIA SIMPLA

Ne vom ocupa mai intaiu de reactia siinplacare plead de la excitatia senzortala §i ajungela raspunsul dat printr'un simplu gest.

Inaintea noastra e un obiect ce (IA a cads.Daca intervenim spontan, mana noastra tl va

www.dacoromanica.ro

4S

Impiedeca sA cad. Daca reactia noastrA esteinceati, obiectul a cizut Inainte ca mana noa-stra sA fi intervenit. La jocul cu mingea, sepoate observa cum unii copii pierd mingeaaproape intotdeauna, iar altii o lass aproapeintotdeauna sa cadA ; explicatia ? La cei dinurma a trecut prea mult timp intre viziune gigest. Am Invatat la fizicg viteza caderii cor-purilor. Aceasta invataturg ne este suficientAca sA putem fntelege ca, pentru reqita uneiinterventii, e necesar ca timpul de reactie sAfie cu mult mai scurt, decat timpul caderii.

Copilul care n'a prins mingea poate totqisa fie foarte indemanatec in toate cate le facepe indelete, avand timp. Aceasta nu insearnngca este neindemanatec, ci ca sufere de ince-tineala. El nu poate forta talentul sgu. Esteun elev ce nu trebue bruscat pentruca nu ina-inteazA repede.

REACTIA COMPLEXA

Numim reactie complexa aceia care necesitiun limp de gandlre, intre impresiune mi--care, timp care este folosit pentru asociereade amintiri §1 cugetare la ceeace urmeazA deexecutat. Este cazul obi§nuit in toate ocupa-tiunile ordonate copiiilor.

Educatoarea ordond ceva. Cuvantui ei lo-veVe urechea copilului. El trebue sa -1 inte-leagg sa aleagg fntre faptele cu puling deexecutat pe aceea care raspunde mai potrivitordinului primit.

lata un rand de copii stand nemigati, q-teptand sA fie chemati, sa iasA din rand, pen-tru a executa un ordin oarecare. Nu ne ocupAmaici de copii distrati, ci de cei atenti. Priming

si

si

www.dacoromanica.ro

413

ordinul, chiar dintre cei atenti unii inainteazaimediat, allii intarzie cu o fractiune de secunda,al;ii cu o secunda. Cei intarziati au inteles totasa de bine ordinul ca $i cei cari au exit i-mediat, dar 1-au inteles cu intarziere.

Sa lam un alt caz, intr'un exercitiu pentrurecunoasterea formelor. Educatoarea prezintaelevilor, de exemplu, un inel incomplect..Din-tr'o gramada de inele asezate in fata copiilor,fiecare copil trebue sa scoata un inel asema-nator si sal arate profesoarei, ridicandu-1 Insus cu mana. Unii copii vor recunoaste, voralege si vor prezenta foarte repede un inel Inparte necomplect. Altii, inselandu-se, tot atatde repede ca si cei cari au ales bine, vorarata un alt inel. E la mijloc o defectiune aatentiei sau a vazului. 0 a treia serie de eleviinsa va prezenta un inel asemanator, daraceasta numai dupa cateva momente de gan-dire. Sunt copii din grupa celor cu reactiecomplexa. Acestia sunt ca o marina a careirotite se invart bine, insa incet.

0 educatoare cu aptitudini nu va cere delatuti elevii ei aceiasi iuteala de reactie. Eashe ca mintile care sand repede nu sunt tot--deauna capabile in acelas limp de lungi 'sfor-tad intelectuale. Ea prelueste uneori chiar maimult spiritele incete, fiindca sunt mai capabilede prudenta, de atentiune, Si care dealtfel, gratieantrenamentului, pot deveni destul de ageredin punct de vedere intelectual. Educatoarele,care dispun de timp si au placerea sa se o-cupe, pot nota in fisele individuale ale copii-lor, toate observatiile pe care un copil i le-aprilejuit in timpul exercitiilor simturilor. S'araduna astfel un material imens, foarte folositorstudiilor psichologice si care, pus la indemanaspecialistilor si societatilor de studii pedago-

www.dacoromanica.ro

47

gice, ar folosi enorm de mult ca element decercetare.

Din pricina lipsei de timp si din pricinalipsei unei launtrice chemiri speciale, educa-toarea nu-si va nota observatiile. Dar in vir-tutea a ceeace numim dragostea de profesiune,educatoarea va retine in minte observatiile.Dealtfel, nu scrisul este cel mai bun mijlocde a retine. Uneori, pentru a ne achita lesne,asternem pe hartie ceeace ar fi trebuit sa pas-trim in minte. Intr'un cap bine organizat, amin-tirile se randuesc ele 1nsasi.

E drept, uitarn mult, dar mai ramane unsubstrat utilizabil, care este insasi substantaspiritului.

Competinta se capita in timp Indelungat,primind o mica contributie din partea studiilor,dar cea mai mare si mai importanti parte, dinpractica. Cu cat chibzuim mai mult la acti-vitatea noastra de fiecare zi, cu atat sporimmai mult competinta noastra. In domeniul asade vast al psichologiei micilor copii, nimeninu se poate lauda ca a ajuns sä stie preamult ; iar isvorul nesecat de informatiuni pre-cise este observatla continud ,s1 perseverentda intregii activitati pe care o desfasoara copilul.

r

www.dacoromanica.ro

IIIADAPTAREA EXERCITI1LOR

LA MEDIUL SPECIAL AL GRADIN1LORDE COPII SI AL SCOLILOR PRIMARE.

Trebuinfa de a schimba exercifiileduper media.

Principial, intalnim la toti copiii senzatiianaloage, iar natura ii inzestreaza cu acelea§ipredispozitii intelectuale de baza. Totu§i, nu-iputem trata pe toti in acela§ fel, fara a tineseams de mediul car e-i inconjoard. Prin insa§iaceasta uniformitate, §coala uniforms ar capataun caracter artificial. Copilul nu ar regasi inea obiectele cu cari Ali exerciteze simturile,in timpul orelor §i zilelor pe care le trae§teafara de §coali. Este de o covar§itoare insem-natate ca, intre ceeace el experimenteaza la§coala §i ceeace intalne§te acasa la el sau intara lui, sa nu existe nicl cea mai mica deo-seblre, astfel ca moravurile, pe care ne mun-cim sa i le insuflam in felul lui de a simti §ide a judeca, sg-i apara cat mai naturale inviala de toate zilele. Adezrefratul material pen-tru exerci(iul sim /urilor nu-1 gasim decat inmediul copilului.

Pentru a examina caracterul general, celmai potrivit pentru exercitiul simturilor i'ntr'o§coala sau alta, putem imparti §colile in cloudmarl grupe: §coli de ora§ §i §coli de tarn.

GRADINI DE COPII LA ORASMulte din gradinitele de copii §i §colile pri-

mare dela orate sufera din pricina lipsei de spatiu.

www.dacoromanica.ro

40

Unele localuri vechi au terenul pentru joacai Wile de clas atat de neincapatoare, incat

multi dintre copii nu se pot juca §i nu se potmica in voe, tar educatoarele, contrar vointei lor,sunt nevoite sä le opreasca activitatea naturals.

Vom lasa pe seama medicilor grija de acondamna aceste localuri atat de daunatoaresanatatii micilor cetateni care, lipsiti de aier incasutele lor, nu respira unul mai bun la §coala.

In ce ne prive*te, avem de spus doar douavorbe cu privire la aceste localuri vechi.Sau trebuesc parasite i inlocuite cu ccoli spa-tioase, sau trebue miccorata frequenta copiillor,astfel ca numarul celor primiti sa alba spatiulnecesar.

SPATIUL

Vom incepe prin a ne ocupa de ceea ce se nu-me0e o koala frumoasa, construita dupa pres-criptiile higienice impuse de regulamenteleoficiale cu privire la constructia i amenajareagradinilor de copii. Aceasta frumoasa koalaposeda : 0 carte mare, Ali marl §i e mobi-lata cu mesute *i scaune mobile. Nimic din cee necesar nu-i lipse§te. Pans §i decoratiuneaperetilor, florile §i plantele dealungul zidurilorce imprejmuesc curtea, sunt puse la punct. In-tr'un cuvant, este o koala care poate fi att.tata §i cunoscatorilor §i profanilor.

Ne gasim totu§i intr' o koala cu spatiu res-trans. Copiii sunt inchi§i intre ziduri, ce leinchid orizonturile i be marginesc pa§ii. Darzidurile acestea sunt o necesitate impusA deviata dela ora§.

Viata ora*elor este aceea care ne sile§te säorganizam pentru copii o cre§tere ingrAdita, li-mitata, intrucat numarul aclevaratelor plimbari,

4

www.dacoromanica.ro

50

este in mod silit restrans, cad In marile orase,indiferent de o scoall sau alts, viata educa-toarelor si a elevilor este intotdeauna o viatainchisa. Se va obiecta: Curtea! AS ! Curtea nu-inici ea altceva decat un loc fnchis de recreatie,careea ii lipseste doar acoperisul ; cat ai batedin palme i-ai facut inconjorul, cunoscandu-itoate colturile. Chiar cu propriile for picioare,micutii, au batut-o repede, cunoscandu-i toateascunzisurile.

Acolo unde '.ocul este ingradit trebue sa serenunte la toate jocurile, la toate exercitiilecari necesita un spatiu mare. In loc de a lasacopiilor complecta libertate a miscarilor, trebuesä le organizam marsuri si excursii. Desvol-tarea fortelor musculare, neintalnind inpreju-rani favorabile trebue sit' indreptdm sforteirilela exercitiile de indemcinare.

Intr'un spatiu restrans se desvolta mai lesneindemanarea mainilor. Pentru a da o ocupatiecopiilor cari urmeaza la gradinitele de copiidin marile orase, exercitiile de lucru manualau o mare insemnatate.

Exercitiile vazului si auzului, care invata pecopii aprecierea distantelor, sunt cu neputinta inscolile inchise. Privirea nu be poate ajungeprea departe; urechile le sunt pline de sgomo-tul claselor vecine, sgomotul strazilor din apro-piere. Ne vedem astfel siliti sa ne marginimla exercitiile cari servesc la aprecierea dimen-siunii obiectelor cu ajutorul vazului si la per-ceperea cu ajutorul auzului a sunetelor maitari sau mai slabe.

NUMARUL RESTRANSAL OBIECTELOR.

Daca am lua cazul cel mai fericit : o *coalainzestrata Cu cel mai bogat material, ci cele

www.dacoromanica.ro

51

mai complecte colectii, cu aparate vechi§i moderne, cu tot ceeace cataloagele de spe-cialitate ne pun la dispozitie, Inca putemspune, fara exagerare, ca numarul obiectelorcare vor servi copiilor pentru exercitiul sim-turilor este plea mic. Scoala pe care amdat-o de exeinplu poseda mii de imagini... darele raman tot, doar, imagini, cu ajutorul carorasimtul vazului se exercita in acela§ fel pe osuprafata cu pete deosebit colorate ce tre-buesc talmacite pentru a se putea recunoa§te o-biectele zugravite,

lata o §coala care poseda pentru fiecare co-pil cate o colectie de mid jucarii si mici in-strumente de munca. Pentru simturi ele ofera a_cela§ fel de inpresiuni cari se repels mereu; chiarSi acelea§i mi§cari_ Toate acestea ne. arata caceeace prezinta interes nu este numarul obiec-telor, ci numarul categoriilor de obiecte. Nu-mai natura ne poate pune la dispozitie o va-riatie inepuizabila de categorii de obiecte, deobiecte tip.

CATEVA VIETATI

In §colile din oraple marl se pot gasi totusiinteadevar un numar restrans de vietati pentrua fi observate. Uneori, se poate gasi si ocurticica cu pasari. Dar spectacolul pasarilorinchise este mutt mai intristator. Ar fi de pre-ferat sa se atraga fir curte cu cativa pumnide graunte sau cu resturile dela sufragerie incari vor gasi de ciugulit faramituri un stolde vrabii.

Inieun colt din curte, intr'un cotet curat, sepoate cre§te un iepura§ de casA pe care copitsa-1 poata privi prin gratii cum mananca. In-tralta c4c5, poate fi tinuta o clo§ca. Ea va

www.dacoromanica.ro

52

fi o pilda pentru copii, Cu privire la dra-gostea de mama la pasari.

Am mai putea adaugi Inca printre musafiriivii, care nu sufera din pricina incarcerarii, obroasca testoasa pe care s'o tinem intre brazde*i ni§te pe§ti,ori ro§ii pe care sa-i pastram viiIntr'un mic aquarium.

Iara0 nu trebue sä uitam plantele din ghi-veciuri caci ele sunt deasemenea vietati ; copiiipot sä observe cum cresc §i sa ajute la ingri-jirea for.

OBIECTELE NEINSUFLETITE

Materialul §colilor din centrele urbane abundifIn obiecte neinsufletite. Acestea sunt ca un felde relicve ale unei lumi care totqi traqte :mici patrupede, pasari impaiate, colectii de flu -turf, variate insecte, scoici, flori, frunze, fructeuscate, tot ceeace formeaza mobilierul unuimuzeu de istorie naturala.

Se mai gasesc i mostre minerale, ca pro-dusele brute ale solului §i minelor. In cea maimare parte, acestea sunt confectionate de oameni,

OBIECTE CONFECTION ATE

Putem sä prezentam privirii copiiilor omultime de obiecte fabricate, bune pentru oimediata fntrebuintare, cum ar fi produsele ali-mentare, tesaturile, hainele, mobilele, jucariile.Ele intereseaza copiii, pentruca sunt folositoare

i distractive §i pot servi in acela timp la nu-meroase comparatii care exercita judecata.

Mult mai interesanta Inca este sala cu in-strumente ce servesc la fabricarea de obiecte.Instrumentele §i ma§inile prezinta multa cu-riozitate pentru copii. Pentru un baetq nu-i

www.dacoromanica.ro

53

nimic mai de pret ca un cutit.... un adevaratcutit care taie I Cu ajutorul acestuia, dintr'onuia sau o bucata de lemn, el poate face cepofte§te. Dintre jucarii, uneltele tamplarului, ma-§ina de gatit cu vesela ei, sunt elemente de atrac-tie incomparabile. Instinctul creator, in germenla copilul normal, gase§te sat;sfactie in tot ceeste instrument: Obiectul gata plictise§te in cu-rand, din contra, obiectul in curs de fabrica-(lune retine atentia.

Mainile, aceste instrumente naturale ale o-mului, sunt minunat ajutate de instrumentelepe care le-a inventat inteligenta. Copiii ceapartin unei rasse cu veche civilizatie, cum ea noastra, se nasc cu predispozitia mo§tenitade a se servi de instrumente. Copiii dela ora§au prilejul sä vada zilnic chiar imprejurul forintrebuintarea uneltelor : in atelierul familiei,in fabrics, in strada. Cea mai mare parte din-tean§ii sunt sortiti sa devina lucratori §i lu-cratoare. Este dar o confirmare a Iegii gene-rale de adaptare a mediului sistemul de aexercita simturile copiiilor dela ora§, cu aju-torul obiectelor confectionate §i a instrumen-telor cu care aceste obiecte sunt fabricate.

Utilizarea unui instrument exercita simultan :simtul muscular, pipaitul, vazul, §i tot odatafacultatile intelectuale superioare cum e jude-cata. Manuirea instrumentului §i gesturile me§-te§ugarului an de scop sä dea copilului intuitiadirecti de trecere dela cauza la efect.

Desigur, nu ne gasim la §colile profesionaleunde sunt utilizate adevarate ma§ini. Putem,totu§i avea la dispozitie cateva jucarii destulde marl §i de solide dupa cataloagele ulti-mului an. Putem avea, de pilda, o mica ma-suta de tamplar cu instrumentele ei. Se reco-manda sa avem din fiecare me§te§ug instru-

www.dacoromanica.ro

54

mentele cele mai elementare : o pereche defoarfeci, o depanatoare, o roata, o rasnita decafea, una de piper, un filtru, o sits, un cio-can, un cleste, un fierastrau, o pita, mai multefeluri de sfredele, un burghiu, o scoaba, unfoiu, o placg de plumb, un nivelmetru, o mis-trie, o pensa, etc. etc. etc.

CARACTERISTICILE PRINCIPALEALE OBJECTELOR FABRICATE

Obiectele fabricate si instrumentele au formegeometrice. Cu ajutorul pipaitului si al vizuluili se pot aprecia, relativ usor, proportiile. Chiardela prima vedere simetria li se evidentiaza.

Pentru a da copiilor intuitia corpurilor so-lide simple, ne putem deci servi de acesteobiecte. Asa de exemplu : un capat de teava,de uluc sau o cans, le poate da ideia de ci-lindru; o caseta, pe aceia a cubului. Cu aju-torul acestor obiecte fabricate, putem face safie observate, masurate: liniile drepte, unghiu-rile drepte, suprafetele egale, pentruca ele sereacopar exact de catre alte suprafete ce leinvelesc. De exempla : furnirul peste tabliilemobilelor, cercurile concentrice, CUM sunt rotiledela plita, sau tingirile etc. Toate acesteasunt mult mai usor de retinut de catre copii,decat pretentioasa geometrie care se invata cuajutorul ,,sistemului" Froebel.

Aceste obiecte a caror forme sunt regulatepot fi apr desenate, fie cu maim libera, fiecu linia, echerul. compasul. Ele pot fi usor dedesenat, particica cu particica, printr'un pro-cedeu de examInare, care obliga pe micul de-senator sä fie foarte atent si sä proportionezecat mai mult cu putinta fiecare amanunt alobiectului. Pentru a desena, cum trehue, o

www.dacoromanica.ro

55

palnie, copilul trebue sA vada lAmurit cum seune§te teava cu partea largita ; va sti astfelunde sa insemne o mica veriga Si unde toarta,deasemeni unde va trage ulucul.

Insfarsit aceleasi obiecte pot fl prezentate §idin hartie sau carton. Prin proprieta tea aces-tora de a lua forma pe care o dorim dan-du-ne posibilitatea sA obtinem cu usurinta formesimetrice, copilul capata o intuitie ce ii pA-trunde adanc in minte.

Nimic mai distractiv §i mai instructiv in a-ce la§ limp pentru copii, decat Ali constru-iasca o casa de papu§i inteo lads pe care s-otapiseze si s'o mobileze cu tot felul de mobilefacute din mici scandurele cum ar ti capacelede cutii, capete de chibrituri, cateva cartonase,putina sfoara. cateva cuisoare etc.

NEVOIA DE MUZICA

Zgomotele oraplui nu sunt favorabile pentrueducatia auzului. Continuitatea §i brutalitateafor obosesc sistemul nervos ginga§ al copiilor.

Pentru a-i pregati in vederea educatiei mu-zicale de mai tarziu §i pentru a-i face sa gustedepe acum gingasele placeri ale auzului, estenecesar sa be dam prilejul sa asculte muzica.

In multe scoli $i multe familii puterea edu-catoare a muzicii este, poate, prea mutt uitata.

Cantecul exercita in acela§ timp si vocea $iurechea. De prisos sa mai revenim asuprasfatului ca e bine sa obi§nuim pe copii sacante incet, fara sa-si forteze vocea §1 in acela§timp sA-i obligAm sa se asculte unul pe al-tul, sa cante in cor in loc sa cante fiecareseparat. Nimic mai plAcut decat vocile

www.dacoromanica.ro

S6

dulci ale micutilor copii, topite intr'una singura.Pianul sau vioara, utilizate de catre educa-

toare pentru a da jocurilor un ritm, dansurile$f mar$urile ca o variatie, pun in actiune atatsimtul auzului cat $1 simtul muscular. Copiii seantreheaza u$or $i in scurt timp isi potrivescmiscarile dupa o arie simply $i devin gratio$isub influenta muzieii.

Insfar$it, in educalia copilului dela ora$ enecesara putinii reverie V plain supranatural.

Incercam sa-i procuram aceste stari sufle-te$ti povestindu-i istorioare, aratandu-i imagini$i proectii luminoase, dar aceste mijloace tm-ping prea mull intr'o anume directie pe caretrebue sä se indrepte imaginatia. Muzica, dim-potriva, adresandu-se auzului, lass sufletuluimai multa libertate; ea inlantue copilul Introdulce visare $i-1 transports intro stare de fe-ricire, poate Brea de explicat, dar reala; stare defericire liniVita, plina de seninatate, propice saincolteasca facultatile contemplative ale sufle-tului, cum a$a de drept le nume$te doamnaNecker de Saussure.

GRADINILE DE COPIII COLILE PRIMARE RURALE

Aceste $coli sunt, de cele mai multe ori, lip-site de localuri model. Au in schimb posibili-tatea de a avea curti marl, adevarate gradini$i mai ales putinta de a inmul(i °fele de clasin aier Tiber $i locurile de plimbare, care corn-penseaza neajunsurile stabilimentelor model.Atata timp cat copiii pot fi lasati sä traiascain aier fiber, e absurd sa fie tinuti in $coli $i,

In curti ingradite. Sal& de clas sunt nece-sare doar pentru anumite exercitii, cum ar fi

www.dacoromanica.ro

J

.7

scrisuldar pentru acest exercitiu se pot a§ezain curte band §i tabele§i pentru zilele fri-guroase sau cand ploua.

SPATIU NEMARGINIT

Pentru micutii acestor scoli spatiul estenemArginit. Ei au in fata for orizonturilargi §i bolta cerului li se desfasoara toatAinaintea ochilor. Ce de-a variate exercitiiale vazului ofera o plimbare pe cArnpii, prinpAdure, pe marginea marii, sau dealungulplajei ! La tarn, acolo voia Jean Jaques Rou-sseau sa -1 invete pe Emil Ali arunce vede-rea in nemarginit sa aprecieze distantele, sAcaute placerea sunetelor, sa recunoasca obiec-tele printre iluziile perspectivei. Unde pot filasati copiii sA alerge cu adevarat, dad nu pecampia cu fanaturi, pe nisipul plaj6 nesfar§ite ?Sentimentul libertAtii are un punct de plecarefizic : un copil, care poate sA sara, sA alerge§1 sA gesticuleze in voe, este un copil multu-mit, mandru de puterile lui tinere desfasuratefail obstacole.

NUMARUL

NELIMITAT DE OBIECTE

Obiectele, pe care natura le pune la dispo-zitie pentru a fi examinate de simlurile noa-stre, sunt infinite ca numar, incepand cu ex-trema micimilor §i sfar§ind cu extrema marl-milor. Copiii n'au iscusinta sA priveasca naturain ansamblul ei, sA simta, de exemplu, pei-sajul. Dar ei se pierd cu placere in infiniteleparticularitati din lumea plantelor i a micilorvietAtia. Sully Prudhomme a evocat in ad-mirabile versuri timpul acela cand mintea lui

www.dacoromanica.ro

58

cu-i dep4ea deloc nivalul florilor, cand eramult mai aproape de pamant §i efluviile lui.

Educatoarele cell insotesc micutii la plim-bare sunt uneori lipsite de aminfirea precisaa propriilor for inpresii din copilarie, cu pri-vire la curiozitatea ce o produce noutatea §imisterul obiectelor necunoscute, asupra copiilor.Daca §i-ar aminti precis in timpul acestorplimbari din descoperirile" copiilor ele artrage mult mai multe foloase, decat copiii insa§i.

OBIECTE VII

Natura ne prezinta pretutindeni spectacolulvietii, spectacol ce se schimba dupa anotim-purl. Anotimpurile oranduind vieata plantelor,a animalelor Si a taranilor insa§i, programulobservatiunilor i exercitiilor in colile ruraletrebne A se stabileasca dupa anotimpuri. Copiiurmaresa cu drag etapele cre§terii plantelor §1animalelor; ei au placerea sä gradinareasca sausa ingrijeasca o mica crescatorie cum ar Ii deexemplu o crescatorie de gaini, de iepuri decasa. lata indeletniciri posibile numai la §co-bile rurale.

Vietatile pun in mi§care toate simturile deo-data. Ele dau fiecarui simt o mare varlatiede inpresluni. lea de pilda frunzele vii delaoricare specie de plants batrana. Primavaraele tree prin cele mai fine nuante de verde§i se decoloreaza toamna trecand prin nuantetot atat de fine. Coloritul florilor naturale in-trece in splendoare, in finete, in ginga§ie, totceiace ar putea da cel mai iscusit penal. Su-netele naturii sunt tot a§a de variate ca §iformele i culorile ei. Ele farmeca urechileearl §tiu sa be asculte i sa be inteleaga.

Viata nu se repeta niciodata cu punctualitate.

www.dacoromanica.ro

59

Copii care observa vietuitoarele capata a-ceasta intuitie atat de roditoare in desvol-tarea mintii for de mai tarziu. Cu toate parti-cularitatile schimbatoare, copiii isi dau seamade continuitatea caracterelor esentiale ale fiin-telor. Ei recunosc planta care creste, puiul cecapata pene, fructul verde ce da sa se coaca,insectele care se rnetamorfozeazd. Abia multmai tarziu, acest simt intuitiv, al transformariiprin evolutie, va deveni pentru ei o ideie ge-nerals !impede, Departe de varsta sand omule filozof, se inchiaga totusi depe acum in mintealor, realitatea ca viata Inseamna transformare§i progres Inca depe acumsub influenta uneieducatoareatenti la primii germeni ai marelorforte spirituale, incolteste in inimile for res-pectul si dragostea de vieata.

FORME NATURALE

Forinele naturale nu se potrivesc la con-constructiile geometrice, iar simetria fordaca o aueste cu mult mai rudimentary decatsimetria obiectelor confectionate cu ajutorulmijloacelor mecanice. In timp ce am sfa-tuft sa se imite obiectele fabricate cu mij-loace pe cari le ofera §coala de pilda dinhartie --.- in ce priveste obiectele naturale,povatuesc dimpotriva, sa nu fie imitate cuajutorul acestor mijloace. Ar fi cu totul ne-estetic si in principiu gre§it. Nimic nu mise pare mai urat ca acele paduri, plante,peisage taiate salt suprapuse din lemnsau carton colorat. Asi lass copiilor dela §co-lile dela oral florile artificiale care Ii distreaza;dar mi-ar parea mult mai bine sa vad pe copiiidin scolile rurale, ingrijind de flori naturaleAdmiratia atenta a form elor ler naturale, atat

www.dacoromanica.ro

60

de gingase si atat de variate imi pare indea-juns pentru educatia esteticA a vAzului.

MUZICA NATUR ALA

Copiii dela tail trebue sa stie sa cante casi cei dela oral, ba chiar sA ante asa tel in-cat sA-si poata Indulci si cruta vocea, Darpentru ei nu este atat de necesarA muzicainstrumentals.

Daca §tiu s'o asculte, ei au la dispozitiemarea orchestra a naturll. Cand copiii se aflAIntr'o grAdina sau la plimbare, unul din celemai folositoare exercitii este acela de a faceliniste, pentru a le da putinta sA ascultezumzetul campiei, fosnetul vantului printrecrengi, a cArui melodic variaza dupA copaci,pasArile, insectele, murmurul apei, talanca oilor,susurul coasei prin iarba de lunie, iar pentrucopiii tArmurilor, simfonia mArii. lata cum In-colteste sAmanta poeziei pentru viitor.

CONCLUZIEFolosul exercitiilor rationale ale simiurilor

nu apare imediat.Dealtfel ele nici nu urmAresc sA invete ceva

pe copii sau sA le perfectioneze graiul ; eleurmaresc sa Inlesneascd $1 sa dirgeze evolufiafor Intelectuald pe drumul pe care-1 indicanatura.

Pentru cei ce nu aprofundeaza, ele vor aparela inceput ca o simplA indeletnicire ce seaseamani cand cu jocul, cand cu lucrul manual.

La copii o aptiludine pentru observatluneadlrect'd $1 personald se formeazA pe incetul.

Aceste exercitii le vor corecta lipsurile sidefectele experientei for senzoriale instinctive;ii vor face totodatA atenti asupra insusirii o-

www.dacoromanica.ro

61

biectelor §i asupra propriilor for inpresiiAceasta exercitii, conduse metodic, vor obi -nui cu tncetul pe copii obi§nuinta ce vadeveni necesitate sa fie ordonati in culege-rea micilor for observatii.

Copiii, care vor fi facut aceste exercitii, voraduce pe pragul §colii primare simturi maiascufite, un spirit mai atent ,i o intuifle maiexacta, etc. Ei vor fi mai bine pregatiti pen-tru carte decat acei copii carora nu li s'a cul-tivat decat memoria verbala sau intelegereavizuala.

Ne vom fi atins telul nostru modest claciprin aceasta lucrare vom fi ajutat cat de putineducatoarele dela grAdinitele de copii, In parteacea mai principals a indatoririlor for : Initlereacopiiilor la viatl intelectuala, prin cultivareasimturilor.

www.dacoromanica.ro

62

GRUPA SENZATIILM PASIVE

I ABELA I

Sen=a4iile de caure re si de placereObservatiuni generale:

Toti copiii cunosc din experientA durerile si plAcerile fizice. E suficient sA se facA apel la memoria for pen-tru a le retrAi. Dar ne vom feri, desigur, sA-i reamintim unui copil o senzatie dureroasA, oriat de slabs ar fi,aci ar fi prea crud sa.-i pricinuim o senzatie de durere. Apoi nu faptul de a simti o placere sau o durere esteo dovada de capacitatea de atentie sau de reflexie a copilului.

63

Primcle seuzatti ale copiilorsunt uneori elective ; ei nu pri-cep cleat durerea si placerea.

Rousseau. Emilie 1.

I. Se reamintesc copiilor experiente dure-roase pentru a-i face prevazatori".

II. Se mai reamintesc copiilor experientedureroase pentru a-i face milosi.

Li se aminteste copiilor de senzatia unei ar-suri pentru a-i face sA se fereascA de foc; lise aminteste de o taietura, de o intepAturA pen-tru a-i face sa amble cu atentie cu foarfeca,cutitul, etc.

Li se amintesc copiilor senzatiile unei mus-aturi, a unei sgarieturi sau a unei lovituri, etc.pentru a-i Inv* sa nu chinuiascA animalele.

Li se amintesc copiilor de senzatiile aderi-lor, cucuielor, jupuiturilor, pentru a invAta pecopilul neindemnatec sa fie cu Ware de seams,sa, nu cadA gi sA nu se loveasa.

In felul acesta se poate face copilul sa In-teleaga pentruce trebuie sa lase in pace sA seodihneasa camaradul obosit ; Pentruce nutrebuie sA fan sgomot and e cineva bolnav incasa sau and educatoarea are dureri de cap ;Pentruce trebuie sA fie bun si indurAtor cuinfirmii, etc.

Aceiasi reamintire a experientelor dureroasepoate sa produca rusine si parere de rAu insufletul unui copil brutal care-si bate si-si Iran-teste camarazii crud cu animalele. In ge-nem micutii sunt rAi si in aparentaEi nu-si dau seama de durerea pe care o prici-nuesc. Deaceeape incetul trebuesc obisnuiti sA-siimagineze durerile acelor pe care ii fac sA suferc.

;i-i

www.dacoromanica.ro

64

Seri=atiile de durere si de placere (urmare)

III. Se reamintesc copiiilor experiente pia-cute, pentru a le infiltra ideia,de a faceplacere altora.

Tot in acela§ fel rearnintind copiilor senza-tia de placere ce au avut-o cand an fost man-gAiati, ii facem sa fie mai blanzi §i maiprieteno§i cu carnarazii for mai mici §i cuanimalele domestice.

Reamintindu-le placerea ce o simt cand bee trig se tacalzesc ; nevoia ce o an de amanca atunci and le e [name, de a bea candbe e sete, ei incep sa simta ca §1 cei saraci trebuesä se incalzeasca §i sa aiba ce manca... §i

sunt gata sa daruiasca din bunurile tor, lacare sin, micutilor for camarazi, ce n'au nimic.

11) TIZ..11

si

Jul

www.dacoromanica.ro

66

GRUPA SENZATIILOR PASIVE

T ABEL A ITSen=a#ile

Observaliuni generale :Copiii sunt gata sa duca la gurg tot ceeace li se pare

obisnuesc sa -Si suga degetele murdare, sa mgnance cuaceste obiceiuri rele si sa-i Invatam sa se spele pe mainitul gustului simtul mirosului : mirosul instiinteaza gustul.de a le gusta. Simtul gustului se cultivg cu pufine subsolve in saliva, iar amestecul plimbat prin gura cu ajulighian. Este procedeul gustatorilor de meserie. Copiii, inse okra. In felul acesta el capata, ce-i drept, intense sen-urmate de un puternic desgust. Pentru a-i desbara delucrurile care le plac.

gustului

67

Din mulfele senzatii pe care le avem,gustul ne afecteaza cel mai mutt. Dinaceasta pricina dam cea mai mare a.tentie substantelor ce urmeaza sä leasimilam.

bun. Datoria noastra e sa-i facem previtzdtori. Multi copiimainile nespalate. Straduinta noastra e sa-i desbaram deinainte de a manca. Natura a legat strans intre ele sim-Este deci toarte firesc sa se miroase alimentele inaintestank gustoase. Aceste substante trebue lgsate sa se di-torul limbei apo', ford a fi inghitit, sa fie scuipat inloc sa guste, sfarrna inghit NUJ() clipa mai tot ce lizatii de gust, dar repezi gi deaceea sunt confuze si deseorilacomie, ii vom invata sa savureze putin cate putin

Gusturi fundamentaleINIAMMMEM11......

Dolce le

Saratul .

Amarul .

Acrul .

Intensitatea gusturilor

Senzatii de searbgd, tarn gust

Stibstantele ce urmeaza a fi servite pentru ane da senzatia de gust sunt numeroase. Din-tre cele solide sunt de preferat: zahgrul, bon-boanele, prajiturile ;, ca lichide : mierea, siro-pul, limonada.

Experienta se limiteaza la sarea de bucate.Apa dulce si apa sarata, apg de mare, pateuriskate, prajituri skate, peste sarat.

Experientele se limiteazg la cateva mostre :cafea neagra concentrate, bere neagra, chining,coaja de nuca.

Se va deosebi acreala fructelor verzi de aceiaa fructelor coapte. Se vor face experiente cuacrituri : acreala lamaii, acreala mgcrisului,acreala otetului.

Se va da copilului sä guste putina nuca decocos, puling vegetating, supg fgra sare, berenefermentatg,

Cu ajutorul unui pahar de sirop se va de-monstra copilului cum, pe masura ce se adaugaapa, gustul dulce scade.

si

mt

si

www.dacoromanica.ro

68

Intensitatea gusfurilor (urmare)

Senzatii de iute

Senzatii de racorire

69

Senzatiile gustului (urmare)

Stint senzatiile pe care le dau gustatul uneipicaturi de alcool, a unui bob de piper sau putinardei.

I se va da copilului sä simta gustul uneibonboane cu menta, a unei bonboane engle-ze§ti, etc.

Aceeasi senzatie racoritoare se poate obtinecu ajutorul unor frunze cu aroma (frunza demints salbateca, de melisa), sau cu ajutorul u-nor fructe zamoase : o pail bine coapta, opiersica, o portocala, o fraga etc.

www.dacoromanica.ro

lo 71

GRUPA SE'ZATI1LOR PASIVE TABEL A IIISENZATIILE MIROSULUI

Ccnclitiuni generale : Copiii trebue sa alba nasul curat, $i sa $tie sä $1-1 sufle bine. De cele mai multe on seobl$nue$te sä se faca acest exercitiu cu ochii sau legati. Copiii habar n'au. Ii strang ambele nari deodata

incearca zadarnic sa sufle. Este absolut necesar sa fie invatati sa-$i stifle nasul, sa tina batista, cum sail sufleo nara, apoi cealalta, apasand alternativ mai intai pe una apoi pe cealalta, cum sa-si $tearga nasul, cum sa -$istranga batista $i cum s'o puna in buzunar. Trebuesc desobi$inuiti copiii sa traga pe nas, sau bage dege-tele in nail.

Originea mirosurilor

Pentru a face pe copii sä deosebeasca corpurilemirositoare de cele nemirositoare .

Pentru a face pe copii sa deosebeasca intre elecorpurile mirositoare .

Se va da copilului sa recunoasca printre ba-tiste sau printre toile de hartie de matasa, caresunt parfumate $1 care nu $i apoi sa separepe cele parfumate de cele neparf um ate.

Ne servim de slide $i flacoane goale; uncleau pastrat mirosul vinului, otetului, romului,gazului. Altele, chip ce an fost bine spalate, numai au niciun miros. Copiii vor fi tinuti sadeosebeasca dintre slide $i flacoane pe aceleace au miros de acelea ce nu au.

Se vor da copilului diverse minerale, unelefara miros, altele usor mirositoare, cerandu-i sale deosebeasca.

Sunt multe exercitii de facut, dupl. impreju-rari $i anotimpuri.

In grading. Se va folosi gradina pentru ainvata pe copii sa deosebeasca mirosul dife-ritelor plante : frunze, flori, fructe; mirosul celorproaspete $i al celor ve$tede, in putrefactie ;mirosul diverselor legume, mirosul ierburilor ;mirosul patrunjelului, a cepei; mirosul Oman-tului, a cepei, a fumului, a boarei de vara.

Se va folosi padurea, campul, apropierea deo ferma, pentru a invata pe copii sa deose-beasca mirosul padurii, mlastinilor, al fa-netelor, at fanului uscat, al porumbului copt,al turmelor, at crescatoriilor de pasari, etc.

inchisi§i

sa-si

.

. .

at

www.dacoromanica.ro

/2 73

SE NZATOriginea mirosurilor (urmare)

IILE MIROSULUI (urmare)Pe tarmul marit. Se va folosi tarmul mArii

pentru a-i invata sa deosebeasd mirosulal plajei, al ierbii de mare, al pestilor, etc.

In buccitci rie. Se va folosi budtaria pentrua.i invAta sa deosebeasd mirosul alimentelorsi supelor, inainte, in timpul si dupa ce aufost preparate. Dad scoala are o bucatarie, seva folosi o zi pentru a li se atrage atentiaasupra mirosului care se degaja in timpul fier-turii alimentelor. Vor fi pusi sa ghiceasca dupamiros cam ce anume se gate§te.

Pentru cel marl. Le cerem sa compare mirosulflorilor naturale cu mirosurile industriale cuacela§ nume utilizate la sapunuri, alcooluri sipomezi, etc.

Exercitil ce se Jac cu ochli legati: Se vaapropia si se va departa de nasul copilului unbuchet de flori, o batista parfumata, un flaconcu esente, o portocala, un bat de vanilie etc.

Se va aprinde in clas o hartie parfumat6.Copiii urmead indrepte privirtle in di-

rectia de unde vine mirosul hartiei ce arde.

Li se da copiiilor sä frece o bucatica destofi, o bucata de ceara, o bucata de eboniti,urr nasture de alama, o bucata de plumb, decauciuc etc.

Se va atrage atentia copilului sä deosebeascamirosul dintr'o camera inchisa si aierul curatde afara ; mirosul aierului din ora§ si cel delaCara sau dela mare.

Pentru a face pe copii, sa deosebeasca corpurilemirositoare, unele de altele (urmare)

Pentru a face pe copii sa deosebeasca mirosulartificial de cel natural

Intansitatea mirosurilor

Pentru a face pe copii sä deosebeasca intensi-tatea senzatiei, data obiectul mirositor esteaproape sau departe

Producerea mirosului prin frecare

Pentru a face pe copii sä cunoasca cu ajutorulmirosului cat e aerul de curat

marii,

sasi

.

. .

.

.

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

74

GRUPA SENZATIILOR PASIVE T A B E L A IVSENZATII CE SE DATO RESC TEMPERATURII

Observatiuni prealabile:Se va aminti copiiilor ca pielea cea mai senzibill la temperature Este in podul palmei, pe obraz si in varful

limbei. Educatoarea va observa cu atentie sa evite arsurile. Cu ajutorul termometrului se va capata siguranta caapa calda intrebuintata sa nu aibi mai mult de 38°.

75

Exereitii directe Poruncind copiiilor sä lipiasca o mana, apoiamandoua de obraji ; poruncindu-le sa ducemainele la subtiori, la gat sau sub barbie, oncare dintre ei va simti o deosebire de temperatu-re, va constata fiecare caldura corpului sau.

Poruncindu-le sufle In varful degetelorsau in podul palmei, ei vor constata caldurasullului lor.

Poruncind ca fiecare sä apuce mana veci-nului sau din dreapta, copilul va face o corn-para tie intre caldura lui si a vecinului.

Educatoarea porunceste pe rand copiiilorapropie pe Incetul de sobs mainele in-

tinse. Pe masura ce mainile li se apropie, eiIarna, in class, mainile de obicei iii sunt vor simti din ce in ce mai multa caldura.

reci . Educatoarea, care supraveghiaza pe copii tottimpul deaproape, ii va face sa simta deosebi-rea dintre caldura de pe suprafata sobei careramane neagra si caldura din partea care a in-ceput sa se inroseasca sau este rosie aprins,incinsa).

Educatoarea aprinde o lumanare si porun-ceste copilului sa experimenteze cu aegetulcaldura flacarii. (Experienta este oarecum pe-riculoasa.

Se va pune putina apa rece pe fundul unuilighian, apa rece va fi incalzita apoi treptatcu apa calduta,

Cu ajutorul mainii, copiii vor putea constatadin cand in cand schimbarea temperaturii apei,

Ali

sa-§i

..

www.dacoromanica.ro

76 77

SENZATII CE SE DATORESC TEMPERATURII (urmare)

Exercitii directe (urmare)

Pe timpul de iarna, afara .

Copii vor ti tinuti sa simte diferenta de tern-peratura dela umbra la soare ; sa caute loculcel mai umed ; sa atinga bineinteles catmai usorun lemn, o piatra, o barn de Fiersi apoi sa fie intrebati cari din obiectul atinsa fost mai rece ; sa atinga o plants acoperitacu promoroaca, cu zapada sau cu ghiata.

Sa li se porunceasca salt moaie un degetIn saliva, apoi sä tins degetul in aier, maiales cand bate vantul ca sa simta senzatiade frig datorita evaporarii ; sa -Si expuna mai-nele cateva secunde in aier, apoi sä le infa-pare in sal, in fular sau sa gi le bage in bu-zunar.

Poruncindu-li-se copiilor sa atinga pe rand :sticla, marmora, cauciuc, metale, apoi lemne,hartie, vor simti variate senzatii termice.

Li se va da copiilor prilejul sa simta sen-zatia de racoare datorita miscarii aerului cuajutorul unui evantaiu, deschizandu-se o u§a

Vara. Clasa in curie sau o fereastra, pentru a se produce un usorMainile sunt de obicei umede . curent. Se recomanda sa se deschida pe rand

o fereastra dela rasarit, apoi una dela Nord,pentru a se face comparatia.

Li se va da prilejul sa simte senzatia deracoare ce o produce o compress muiata inapa sau apa ce curge dela robinet, on aparece dintr'un lighean plin.

In gradina sau la plimbare orice copil cautaumbra racoritoare.

Descult sau avand numai pulpele goale, co-pilul va simti pe piele unduiri usoare, red.Aflandu-se in apa copilul va simti o senzatie maiputernica de frig la trunchiu, de cat pe membre,

La plimbare. Pe tarmul marii .

www.dacoromanica.ro

78 79

SENZATII CE SE DATO RESC TEMPERATURII (urmare)

Exercitii In chip de jocuri

Cu ajutorul animalelor

Cu ajutorul bulgariior de zapada

Mawnul .

r),....

Afars de cazurile cand ne gasim in fata u-nor repulsii naturale, copiii vor fi pusi sa com-pare senzatiile de temperature date de o broasca,un pe0e, o insects, cum ar fi de pilda vier-tnele de matase, sau un carabus, un caine, opisica, o pasare.

Copii vor face bulgari de zapada, dar nu lili se va da voie sa se loveasca unii pe altiiVor lovi insa intr'un zid sau vor face un omde zapada Framantand necontenit zapada,mainile se incalzesc. E un joc care nu prie§temanutelor crapate on manutelor cu piele sen-zibila. E potrivit numai peutru copii marl §1voinici.

Copiii vor face un manpn din hartie subtire*i vor baga o mans intransul. Sufland inaun-tru, vor simti caldurk

www.dacoromanica.ro

80

GRUPA 1-ENZATIILOR CEINITOVARA.5ESC MISCARILE TABELA IV his

SENZATII MUSCULARE EN TIMPUL RESPIRATIEIExercttiile p ntru ducatia respiratiei sunt impuse de

ratiei mareste puterea de via0, adica cantitatea de atertre copii resp.ra lute, deci incomplect. Ex rcit ile pentrutranstorma resp tat a in gatait st iut ste bat ile inimei.pe cat posib 1p amanti. Cu plamarni umflati nu se poategita aduce o aspiratie profunda ce se mareste Inca cu

81

Copilul care respirA bineare toafe sansele sa sedesvolfe normal.

:nsAsi regulamentele grAdinilor de copii. Educatia respi-trebuincioasA omului pentru a trai. Cea mai mare partelin educatia respiratiei trebuesc !Acute pe indelete. Grabanceputul exercipilor se face prin a expira golindu-se3spira prea mult. Prin simplu reflex, o expiratie prelun-3jutorul mi§carilor care dilatA toracele.

Respiratia cu ajutorul gimnasticeiPentru a expira. 1-1u1 timp .

Pentru a aspira. Al 1l -lea timp

Pentru a expira. 1iul timp .

1. Fara a ridica mainile

2. M4cand ma ne e

Resolratia pe nas, Pentru a aspira. Al II-lea timp

Cu ajutorul ambelor nari

Cu ajutorul narii stangi

Copiii stau in picioare tinand bratele in pozitie na-turals, dealungul corpului, apoi se pleacA inainte in-cruciOnd bratele in jurul pieptului. Aierul e expirat pegurA, care e u§or deschisa.

Educatoarea le porunceste sA se indrepte descruci-sand bratele §1 tinand capul drept ; isi dau umerii inapoipanA cand trupul §i-a reluat pozitia naturalA.

Educatoarea le va arAta mi§carea. Fara a explicaverbal, ea va arata fiecArui copil in parte mi§carea tra-gerii umerifor inapoi, facandu-i sa o simta fieca re,pentru a o intelege.

Exercitiul incepe, copiii avand mainile ridicate in sus.Li se porunceste sa-si lase mainile pe partile lateraleIn acest timp, aierul din plamani este dat afarA.

Copiii sunt tinuti cu bratele in lAturi. Li se porun-ce0e sa se ridice usor pe varful picioarelor tinandgura inchisa, nu incle§tata. Aierul va fi tras pe nas.

Li se va porunci copiiilor sa is o atitudine de re-paos, nesilitA, naturalA. Trunchiul drept, bratele liberenclipite de corp, capul sus, gura inchisa fArA a fi in-clestatg. In aceasta pozitie li se va porunci :

Expirati pe ambele nari.Aspirati pe ambele nari.Li se va porunci sa-si astupe nara dreapta apa-

sand-o u§or cu aratAtorul mainii drepte si sä expireCu nara stanga, apoi ss inspire cu aceea§i natl.

5

www.dacoromanica.ro

82 83

SENZATII MUSCULARE IN TIMPUL RESPIRATIEI (urmare)

Respiratia ne nas (urmare)Cu ajutorul narii drepte

Exercitii de respiratie cu ajutorul jocurilor

Pentru expiratie; 1] In liniste

2) Cu vocea

1) Pe nasPentru aspiratie: 2) Cu gura

Li se va porunci sa-si astupe nara stanga apgsand-ousor cu aratatorul mainii stangi si sa expire cu naradreapta, apoi sa aspire cu aceeasi nara.

Se cere copiiilor stearga bine nasul. Acestexercitiu serveste in acela§ limp pentru ca sa se cu-noasca copilul care are vegetatie sau polipi.

sa suite in sups fierbinte ;sa sufle pentru a pune in miscare o morisca de vent

din hartie ;sä sufle intr'o lumanare pentru a o stinge dintrodata ;sa sufle in spumy de sapun pentru a face baloane.Se da fiecarui copil o papadie cu puf. Li se po-

runceste sä sufle puful asa fel ca sa se vada la caredin copii a sburat puf mai mult, dintr'o singura suflare ;

sä sufle intr'o bucatica de hartie puss pe masa, cas'o ridice ;

sa sufle pe rand intr'un fulg astfel ca sa nu-1 lesesa add, urmarindu-i sborul capricios.

Li se va porunci copiiilor sa imite §uerul locomotivei,sirena fabricii ;

sa imite cucurigu-ul cocoplui lungindu-1 cat mai multpe u ;

sa imite cantaretul care prelungeste nota din tirma.Se va porunci sä miroase cafe o floare, dupace mai

intaiu o vor fi cules aplecandu-se, ceeace-i va obligasä expire ; apoi ridicandu.se incet vor trage in pieptaerul mirosind flo area

Vor bea putina apa din pumni. Vor expira plecan-du-se pentru a scoate apa din parau, ridicandu-se o vabea incet.

Nota. Exercitiile pentru respiratie linistesc pe copii dup5jocurile libere din carte; ele ii dispun pentru atentie. capAtand-ofiziologiceste cu mai multa usurinta.

Educatoarea se va ocupa mai indeaproape de copiii slabi,limfatici, a caror respiratie lass de dorit.

Masurandu-se cu regularitate la mid intervale perimetrul to-racic se va putea constata cresterea normala stimulati Cu aju-torul exercitillor zilnice pentru educatia respirAei.

, .

sa-si

www.dacoromanica.ro

84

GRUPA SENZATIILOR

CE INTOVARASESC MISCARILE

Dobandirea simtului de echilibru netcesita mari eforturi din partea micu-tiIor in primii ani ai vietii lox%

TABELA VSIMTULDE ECHILIBRU

Echilibrul corpului in genere :Fie pe camp, fie in curte, copiii sunt a5ezall in linie,

cand sunt aproape sA cada, apoi aceia5i mi5care inapoicand in cel stang. Copiii stau nemi5cati, cand pe piciorulpentru mi5carile instinctive de echilibru, cumpanindu-se

cu bratele dealungul corpului. Se pleaca inainte panelindoindu-se de spate. Copiii sar cand in piciorul drept,drept, cand pe cel stang. (Bratele vor fi lasate in voecu ele).

Echilibrul capului

Cand copiii stau nemiKati

In mers

Pentru echilibrarea bratelor111.1

Cand copiii stau nem*ati. .

Cand copiii umbla

Li se dA copiiilor sA-5i pun5 pe cap un obiect nuprea greu : un co5u1et, o scandurica etc. Vor incercasa -1 tins in echilibru far5 sA cadA. I se mic5oreazaincetul cu incetul greutatea volumul obiectului.

Li se va potunci copiiilor sa umble cu o greu-tate pe cap. Ei vor putea sA tina mainele ridicate pen-tru a reline eventual greutatea depe cap, dac'ar da sAcada, nu insa 5i pentru a o sustine.

Copiii stau nemi5cati in curte, avand pe bratele in-tinse o scandurica. Educatoarea va pune pe scanduricAo lopAticA de nisip. Copiii sA-5i tins astlel bratele canisipul depe scandurica sa nu cada.

Li se va spune copiiilor sa porneascA in rand, con-tinuand sA in astlel scandurica cu nisip incat nisipulsa nu cada,

Acest exercitiu se va ingreuia treptat. Copiii vorface pe o scandurica o constructie din cuburi, for-mand de pilda un turn. Vor ridica scandurica, apoio vor purta fara ca sA rAstoarne turnul.

Li s'a poruncit copiiilor sa construiasca cate ceva pemesuta lor. Urmeaza apoi sa is masuta din locsatedoifArA ca sA dArame constructiile depe dansa,

.

5i

ward

Os

.

www.dacoromanica.ro

86 87

S I M

Pentru echilibrul bratelor (urmare)

In mers

Exercitii in forma de joc

La orae : jocul de-a statuia

TUL DE ECHILIBRU (urmare)

Ori unde : jocul de-a treigherul . .

Dea gospodina : la coalA, dar mai ales acasa

Vara, in curte, li se va da sä duca mai intaiu o far -lurioara cu apa, apoi o farfurie, mai pe urma un cas-trona§ §i in cele din urma un lighian, In a§a fel incatsa nu verse nici o picatura de apa.

(Copiii vor fi lasati sa mearga cat de incet vor voi.Educatoarea va indrepta WA sa pail Ca umare§teacest lucru mi§carile for neindemanatice §i tinutafor gre§ita).

Copiii vor lua pozitia Si vor sta cateva minute lafel cu statuia din ora§, pe care o vad deobiceiu.

Se a r at a copiiilor o statueta §i li se spunesä is aceea§i infati§are. Pentru copii mai mari se vaintrebuinta acela§ model, dar inteun picior.

Copiii vor fi pu§i sa imite pe Sudanezi : sa poartepe cap o cutie cu marfuri : mingi, castane, etc., §i samearga unul dupa altul. Vor fi pu§i apoi sä imite peAnnamiti : sa poarte pe umar un bat la extremitatilecaruia stint atarnate un pachet de stofa sau un copletdin rafie on papura, pline cu marfuri, (mingi, cas-tane, etc.).

Batul pus in cumpana, va fi mutat de pe un umarpe altul. Copiii vor umbla fail sa tina WW1 cu manatinand insa pregatita, cand mana dreapta, cand manastangd pentru a nu lam batul sa alunece.

Se sugereaza copiiilor ideia ca sunt acasa in tim-pul mese'. 0 fetita este puss sä faca pe gospodina.I se va da sa aduca cu grija la masa o farfurie, uncastron cu de ale mancarii. etc. La acest joc vor fiasociati §1 baeta§ii, ei fiind tot atat de indemanatici Side dispu§i pentru acest joc ca §1 fetitele. In felulacesta li se sugereaza baetilorfara a li se da propriuzis o lectieideia Ca trebue Ali ajute mama §i su-rioara, inlaturandu-le in acela§ timp prejudecata atat

.

www.dacoromanica.ro

st S9

SIMTUL DE ECHILIBRU (urmare)Exercitii in forma de joc de nedreapta, cum a Intreaga munca a gospodariei

De-a gospodina : la scoala dar mai ales acasa cade In sarcina femeii.

c-76,,,......

Nold.Exercitiile de echilibru cu ajutorul obiectelorpe cap sunt de mare folos pentru a indrepta pozitiilegresite ale trunchiului. Ele indreapta sira spinarii in-tarind-o. Marind treptat si pe Incetul greutatile ce ur-meazA sä fie suportate pe cap, se intffresc muschiigatului si mai ales ai cefei. Zadarnic vom repeta unuicopil ca nu sta drept, poruncindu-i 0 se ,indrepte sisä tie capul sus.

Dupgce si-a intins barbs si si-a scos pieptul in afari,el revine repede la pozilia obisnui16, retragandu-sipieptul si incovoindu-si spatele. Punandu-1 Si meargacu un obiect pe cap, el e nevoit sa-si pastreze echi-librul astfel, ca trebue si is o atitudine perfect dreapta,caci cea mai mica miscare ar produce cAderea obiec-tului. La fel si copilul care are obiceiul Ali scuturecapul. NevrAnd sa-i oda greutatea depe cap el ajungesa se supravegheze si sa nu mai scuture din cap.

M...

www.dacoromanica.ro

90

GRUPA SENZATIILORCE INTOVARASESC MISCARILE

Senzatiile

Pentru orientare

91

TABEILA VI[Unele din formele sim[ului muscular)

care dau orientarea directia miscarilor corpului.

Is curia sau in sala de recreatie

Cele trei dimensiuni ale spatiului

Pentru directie

In curte sau in sala de recreatie

Copiii vor porni cu capul sus §i cu brateleinainte, vor merge cu capul dat pe spate §icu bratele incruci§ate la spate.

Li se va spune s'o ia incet inapoi cu capulbratele libere. S'o ia incet inapoi cu capul

drept §i bratele incruci§ate la spate.Li se va porunci sä meargg la dreapta, cu

capul §i privirea indreptate spre educatoare.Li se va repeta aceia§i porunca schimband

directia spre stanga.

Se va porunci copiiilor mite trupul in-torcandu-1 dela dreapta la stanga §i apoi delastanga la dreapta.

Li se va porunci stanga imprejur apoi dreaptaimprejur; jumatate intoarcere la stanga, jumg-tate intoarcere la dreapta.

Li se va porunci sä priviasca pgmantul, sase piece inceti§or, sa atingul pgmantul cu de-getul ; piece tot corpul indoind genunchii.

Li se va porunci sä priviasca in sus, cat maivertical posibil, cu un brat in aer ; foarte drept,cat mai drept posibil. (Acest exercitiu obosindputin, va fi de scurtg duratg.

Se va porunci copiiilor sa mearga unuldupg altul, fie pe o cgrare ingusta din grading,fie intre doug linii trase la repezeala cu cretape du§ameaua sglii de recreatie, fie pe o dungyfacuta cu un baston in nisip. Pentru cei micuti,dunga va fi intaiu dreapta, apoi putin curbatg.Pentru cei maripri, dunga va putea fi frantg,curbele variate.

i

§i

50-0i

www.dacoromanica.ro

92 93

Senzatiile care dau orientarea 5i directia mi5carilor corpului.Pentru directie (urmare) Copiii vor merge unul dupe altul pe tra-

seul unei singure linii.La oarecare distant de copii, educatoareaCu ochii deschi5i va pune un obiect, mai intai aproape, apoi din

ce in ce mai departe si va porunci copiiilor sa seindrepte spre obiect in linie cat mai dreaptl.

Cu ochii Inchisi .

Pe plaja umeda .

Exercitii in forma de jocuri

pe-a tren uI

Vor merge in rand pe dibuite, primul dincoloanA avand ochii deschisi, iar urmAtorii cuochii inchi5i sau legati, tinand o mans pe u-mArul celui precedent.

Vor merge apoi pe dibuite si izolati, Educa-toarea va pune patru copii se tie intinse douAfranghii asifel ca sa formeze o trecatoare devreun metru lungime si va porunci pe randcelorlalti copii sa tread prin trecatoare, intrecele doua franghii, cu ochii inchisi sau legati.

Urmele pasilor pe nisipului umed sunt vizi-bile. Copiii vor porni in rand pAsind exact peurmele celui din capul randului.

Educatoarea pune o tinta la o distanta de10-15-20 metri de grupul copiiilor si trageo dunga pe nisip dela grup si pa la tints.Porunceste copiiilor se priviasca cu atentie tintai dunga. LeagA pe rand ochii Hearty copil

si ii porunceste se mearga pe dungA spre tintapana va primi ordinul ,opreste". Urmele pa-§ilor pe nisip vor indica deviatiile mersului.

Educatoarea va trage mai multe linii pe pa-mant, va insira copii dandu-le o sfoara ca sase ling legati unul de altul. Cel din capul co-loanei va fi insArcinat se reprezinte locomo-tiva. Un copil va fi insArcinat s'o fad peseful de garA, care da semnalul de plecare side oprire. Franghia reprezinte legatura dintre Va.

www.dacoromanica.ro

94 95

Senzatiile care dau orientarea i directia mi§carilor corpului.

Exercitii in forma de jocuri (urntare)

lle-a trenul (urmare)

goane. Copiii vor merge §i vor fugi la sem-nalul sefului de gars.

BAgati de seams. Nici o deraiere ! Nici otamponare 1

Educatoarea va alege 5 sau 6 copii a§e-zandu-i la o depArtare oarecare unul de altullegati intre dansii printr'o frarighie. Va desenaapoi o curbs. Copilul dintr'un capat face peremorcherul, ceilalti corAbiile. Corabille aleargAdupa remorcher pe linia trasa astfel ca Iran-ghia sA rAmae mereu intinsa. Paziti-va deciocnire 1

Notd.Aceste exercitii inlocuesc jocurile denoapte recomandate de Rousseau. (Emil II)§i au de scop sä invete copilul sA se conduca§i sA se orienteze WA ajutorul vazului ; darpentruca sä ajunga aici, el trebue sa doban-deasca controlul mi§carilor lui.

.

www.dacoromanica.ro

96 97

GRUPA SENZATIILOR TABEL A VII (Unele din formele simtului muscular)CE INTOVARA*ESC M1SCARILE SENZATII DE REZISTENTAPentru cunoasterea rezistentei corpurilor Copiii vor incerca sä rupa cu mainile un fir

de laud, un fir de atg, un chibrit, o nuia ;apoi deodata 2-3 fire de land, 2-3 fire de ata,2-3 chibrituri, 2-3 nuele ; apoi o sfoara, tin

Prin comparatie beti§or, o sarmulit5.Vor fi puvi sä compare cu cat li-e mai

uvor sä rupa 1-2-3-4 etc. hartii puse unapeste alta, apoi cartoane.

Vor freca, punand una peste alta, doua bu-cati de carton aspru, apoi doua bucati de lemnnelucrat, sau cloud pietre, ca sä devie atat delucioase Incat sa lunece.

Vor fi puvi sä incerce sä invarta butonulelectric, cheia din broasca ; sä puns in functiu-ne zavorul dela uva vi inchizatoarea ferestrelor.

Educatoarea se va adresa copiiilor spunan-du-le ca uva cutare se inchide vi se deschide

Rezistenta la frecat greu, pentruca lemnul e uscat §i ii va intrebacine poate s'o inchida vi s'o deschida, permi-sand aceasta celor ce se incumeta A incerce.

Copiii vor fi puvi sä incerce sä patineze peparchet, amintindu-li-se cum se patineaza peghiata sau pe zapada.

Vor incerca sä alunece obiecte pe metal.Vor fi puvi sa compare greutatea de a alu-

neca pe pamant. Li se va aminti de vine.Vor face comparatie intre sfortarile necesare

pentru a fridoi hartia, cartonul, o bucata depiele, o lama de plumb.

Li se va da sä indoaie o trestle, o sarmasubtire, o ramura de salcie, mai mutt sau maiputin groasi, o balena dela corset sau o sar-ma dela urnbre16.

Vor Incerca sa deschida o umbrela, sa invartaun ceas, sa invarta resortul unei jucarii.

Prin flexibilitate

www.dacoromanica.ro

98 99

SENZATII DE REZISTENTA ( urmare)Pentru cunoasterea rezistentei corpurilor (urmare)

Prin elasticitate .

Prin rezistenta activa

Cu jocuri potrivite

Li se porunce§te copiilor sa traga u§or Indiagonals o bucata de stofa, un fular, o gumsdela palarie, o jaretiera.

Li se arata cum se pun cauciucurile la ghete;educatoarea va trage cauciucul pentru a-I mgriapoi, dandu-i drumul, copiii vor vedea cumrevine la forma ghetei.

Vor incerca bage degetele inteo mingede cauciuc desumflata, vor apasa cu degeteleo radiera.

Experienta se face in sala de gimnastica sauin curte. Educatoarea va supraveghea cu atentiepentru a se evita loviturile §i caderile. Santa§ezati copii doi cate doi, fats in fats §i li seporunce§te sa se apuce de maini §i sa se im-pinga unul pe altul. Fiecare dintean§ii cauta sareziste, sa ramang nemi§cat in fata eforturilorcel uilalt.

Unul dintre copii va sta nemi§cat, ce'alaltva incerca sa1 impinga pe la spate, mai intaicu bratele, apoi cu tot trupul, apoi umgr con-tra umar. Bineinteles primul va Mita sa reziste,pe cat posibil, ca eforturile celuilalt sa fiezadarnice.

Notd.La gradinitele de copii ne vom opriaid. Toate exercitiile de box sunt §i ele mij-loace de educatie §i de antrenament al sim-tului de rezistenta musculara.

Jocul de-a coarda. Se va laa o coarda lungsde 4-5 metri, observandu-se sa fie fara no-duri ca sa nu poata rani manutele. La fie-care capat al corzii vor fi a§ezati cativa copiiin grupuri egale.

Li se porunce§te copiiilor din ambele grupesa traga din toate puterile, recomandandu-seca succesul este de partea grupului care a reu-

sn-gi

.

www.dacoromanica.ro

100

SENZAT1I DE REZISTENTA (urmare)

Pentru cunoastere a rezistentei corpurilor (urmare)

Cu jocuri potrivite

101

it sa-1 deplaseze pe celalalt. Educatoarea vaimparti grupele astfel ca fortele copiiilor sa fiecam egale. Jocul are numeroase 0 amuzantealternative.

De-a bariera. Dad se gaseVe in curte oportita care sA permits atenta supraveghere aambelor tabere, educatoarea imparte copiii fn 2grupe. Until va fi plasat deoparte 0 celalaltde alts parte a portitei. 0 grupa va fi pusA sAfmpinga portita ca sa se deschicla, cealaltA sAreziste sA ramanA inchisa.

(Acest exercitiu cere multi supraveghere §inu poate fi experimentat decat cu un numArmic de copii care sa alba cel putin cinci ani).

.

34-

www.dacoromanica.ro

102 103

GRUPA SENZATIILOR

CE INTOVARAESC MISCARILE T A B E L A VIII [Miele din formele simtului mupchilor)

SENZATII DE GREUTATEExperiente obipuite Ne servim de coplete de plata inchise. Co-

piii vor afla care sunt pline §1 care goale, can-tarindu-le cu mina.

Ne vom servi de galeti mici. Copiii vor fipu§i sa afle deosebirea intre o galeata plinacu nisip §i alta goala. Vor ,schimba gAleatadinlr'o mans intrialta.

Ne vom servi de un §ort. Educatoarea vaPentru micuti . pune in §ortul copilului diferite obiecte : mingi,

bile, cocoloa§e de hartie, papuci de carp, co-pilul va aprecia diferenta de greutate.

Ne vom servi de umarul copilului. Ii vompune pe umar un beti§or, un bat, o pu§ca delemn, etc., el va simti greutatea fiecarui obiect.

Va intinde mina. I se va pune in palmAcAteva obiecte variind In greutate. El va apre-cia greutatea fiecAruia.

Experiente combinate. Educatoarea aduce o serie de bile, de sub-stante diferite dar de aceia§i mArime, unelepiffle altele goale. Ea le cunoa§te de mai Ina-inte. Copiii le vor clasa pe rand dela cea maigrea pans la cea mai upara, sau viciversa.Daca un copil a greOt va fi pus sa-§i refacasinger gre§ala, apoi va pune pe un alt copilsA -1 verifice. Dacia nu va putea obtine pe a-ceastA cale indreptarea copilului, va repeta ex-perienta alta data, fall spunA ca bila astae mai grea sau cealaltA e mai ward.

Educatoarea va mai avea la dispozitiepen-tru terminarea acestui exercitiuo serie de bilede acei4i greutate dar mai mari in volum. Leva amesteca cu celelalte, copii vor cAuta bi-lele de aceia§i greutate indiferent de marime.

Pentru copii mai maripri. Cu ochii deschi0sA -i

www.dacoromanica.ro

104

Experiente combinate ( urmare)__A--105

SENZ A TII DE GREUTATE (urmare)Nici cu acest prilej educatoarea nu va aratacopilului gre§ala,ci va avea rabdare, ii va 'LisasA fncerce sA cantareasca panA vor reu§i.

Se va repeta acela§ exercitiu cu acelea§i bile,dar cu ochii inchi§i sau legati.

Un copil va intinde bratul pe o mass, nu-mai dela cot ; va trece palma peste supra-fata mesei, cu degetul aratator in tins. Indeget i se yard un inel prin care este trecutun fir subtire de alaml, terminal cu un cro§et.De acest cro§et educatoarea va atarna pe randdiverse obiecte mici legate cu o foaie subtire,de pildA : 1, 2, 3, 4 piese de domino, dela un grampans la una suta grame, greuta tile cantaruluidela bucatarie. Copilul atent va fi Intrebat sAspun care e greutatea reiativa a obiectelorce i s'au atarnat de deget. Obiectul acestae de douS on mai greu decat celalalt". 0-biectul acesta e de dour on mai u§or decatcelalalt".

Dupa asta educatoorea va lua cateva fi§icurl cu monede de 5, 10, 20 lei fiecare fi§ic§i va pune cate un li§ic in palma intinsa a co-pilului. Unul mai greu inteo mans, altul maiu§or in cealalta. Copilul va aprecia greutatearelativa a celor dour fi§icuri, adica va spuneCare este mai greu Si de cate on este maigreu de cat celalalt.

Aceste experiente nu au de scop sä invetepe copil greutatea corpurilor dupa sistemulmetric. Experientele pentru cunoa0erea sen-zatiilor de greutate a corpurilor sunt diferitede acelea cari urmaresc cunoa§terea §i price-perea greutatilor prin balanti. Balanta poateforma obiectul de experienta §i de discutiedeosebit.

Pentru copii mai mariori. Cu ochii deschisi

Experientele se vor face legan-du-se ochii copiiilor. Aceasta pen-tru ca copilul sA nu fie in§elat deiluzia ce i-o dA volumul obiec-telor, iluzie care tine seams maimult de gravitatea obiectelor decat de greutatea for reala.

Cu ochii tochii

www.dacoromanica.ro

106 107

SENZATII DE GREUTATE (urmare)Exercitii In forma de jocuri

Pentru baeti: de-a soldatii .

Pentru baeti gi fete : de.a poota, de-a roaba.

Li se va sugera copiiilor ideia ca sunt sol-dati §1 ca ghiozdanul sau traista e ranita; ca-teva sfori, betipare, o pu§ca de lemn, o cascletc., formeaza echipamentul. Vor umplea ghioz-danul cu toate aceste obiecte §i vor lega deel diferite alte obiecte : manta, ghete. In §or(ullegat se pun mingi drept granate. Astfel echi-pat cu sacul In spate i se va porunci miculuisoldat sa stea drept, apoi sa umble fArA a seindoi, a§a cum ii §ade bine unui soldat.

Educatoarea, va umplea cateva co§ulete sauladite cu diverse obiecte i va porunci co-piiilor sa le care dintr'un loc intr'altul, dupacele-a apreciat greutatea. Apoi va Intreba pecopil care coplet sau care lAditA a lost maigrea. Educatoarea va porunci unui copil sA sea§eze intro roaba, iar altuia 0 ridice roaba§i s'o impinga. Ori de cate on un copil a luatloc in roaba, cel pus sA impinga roaba va ) IiIntrebat dacA acesta e mai grew sau mai u§ordecal cel care a fost inainte.

www.dacoromanica.ro

108

SENZATIILE PIPAITULUI

TABELA IX

109

piplifului sunk cele maisigure, penEruca sun cele mai !imi-tate ; caci, neinfinzandu.se decAE afafcat mainile noasfre pof afinge, ele rec.fifica confuziunea celorlalfe simfuri.

ROUSSEAU.(Emile, Carfea II)

SENZATIILE PIPAITULUI CARE DUC LA CUNOA$TEREA DENSITATII CORPURILOR$1 A MATERIEI DIN CARE SE COMPUN

Exercitiile trebuesc facute cu ochii sau

Pentru a invata pe copii sa deosebeascaIntre ele solidele, lichidele $1 gazele.

Cu palma Intinsa degetele lipite

legati Dentruca simtul pipaitului sa activeze singur.

SolidePentru a recunoate corpurile solide, dense dure

Pentru a cunoate corpurile solide ufoare .

Pentru a cunoate corpurile solide moi

Examinand obiectele prin atingere

Educatoarea va pune in palma desfacuta acopilului un object u§or, ii va picura un stropde apa, va sufla putin aer dintr'un mic tub.Copilul va baga mana intr'o galeata micacu putin pietri§, nisip fin, at* deasemeni intr'ogaleata goals.

Se va pune in palma copilului putina apa cal-dull, se va spune sa puns mana deasupra abu-rului dintr'un vas ce lierbe.

Educatoarea va cere copiiilor sa recunoascadiverse metale prin simply atingere fara a pi-pal formele : fier, aluminium, etc. ; diverselemne : stejar, brad, plop, etc.; diverse sticle :portelanuri, faiante, etc.

Educatoarea va cere copiiilor sa recunoascaprin simply atingere : hartie, carton, pluta,stofa de tang, de matasa, de ata.

Educatoarea va cere copiiilor sa recunoascaprin simply atingere : fructe, carne, unt, sapun.

Va da copilului o umbrela §i ii va cere saarate care sunt partite de metal, care de lemn,care din stofa §i care din sarma.

Va aduce o lampa §i va cere copiiilor saarate care sunt partile de portelan, care demetal care-i aba

si

si

inchisi

,

.

.

S...za(iile

si

www.dacoromanica.ro

Solide (urmare)Exemple

SENZ A TULE PIPAITULUI (urmare)Educatoarea va da copilului un panto! ce-

randu-i sä arate pielea, cuiele, etc.Educatoarea va aduce o portocala sau un

mar §i va cere copiiilor sa-i arate care estecoaja, care miezul §i care samburii.

Educatoarea va cere copilului sa deosebeascaprin atingere : zapada §i apa, ghiata §i apa.

Va cere copilului sa deosebeasca un lichidceva mai des : melassa, sirop, smantana, yin,apa, cu ajutorul degetelor, a buzelor, cu aju-torul Umbel

Educatoarea va da prilej copilului sa simtaputerea unui lichid comprimat. In acest scopea se va servi de o mica seringa Wand sitapeasca apa din ea, sau va da drumul unuirobinet.

Educatoarea va da prilej copilului sa simtaaerul, punandu-1 in migare cu un evantaiu,cu un foiu, sau c'o seringa.

Educatoarea va da copiiilor sa faca diversemodele din ceara, argils §i pasta, atragandu-leatentia sa observe diferenta de tarie ce o ca.pata modelele dupa ce se usuca.

Educatoarea va bate in fata copillor al-bu§e de out' pentru se face ca zipada, sauva bate intr'o sticla smantana pans se va facetint. Copiii vor avea prilejul A vada cum seschimba consistenta corpurilor.

Aceasta experienta va fi inversati. Educa-toarea va topi putina ceara, putin plumb. Iarnase va putea servi de untdelem sleit.

Educatoarea va organiza o variants a jo-cului de-a baba oarba. Copilul va trebui sailrecunoasca colegii pipaindu-le straiele. Educa-toarea va fnmana unui copil cu ochii legatiun object, cerandu-i sa -1 recunoasca,

Pentru a recunoaqte lichidele

Pentru a recunoa0e gazele

Exercitii i experiente in chip de jocuri

Cu ochii deschi*i 0

Cu ochii legati . .

110 111

.

.

.

www.dacoromanica.ro

112 113

SENZATIILE PIPAI WWI TABELA XSENZATII CE SE CAPATA PIPAIND SUPRAFETELE

Exercitiile se fac cu °dill Inclii,i sau legati. In clipa in care obiectul urmeazd sd fie pipit, ochii sunt deslegall,astfel cd obiectul este privit $i pipait in acela$ timp. Aceste senzaIii sunt mArite prin contrast. Fiecare senzatie isiare contra senzatia el, care o evidentiaza, o lAtnure$te mai bine.

Sgrunturos si neted

Copiii vor fi pusi s'a pipae cu extremitatile degetelor

Asoru si catifelat

Copiii vor fi pusi s4 pipae cu extremitatile degetelor

0 bucata de piatrd bruta, una cioplitd, o bu-cata de marmord bruta, una cioplitA ; o bucatade lemn brut $i o bucata geluita ; o scandurdceruitA $l una lacuitd.

0 bucata de fonts brutd $i una lustruita; uncutit ruginit; o lama lucioasd; o pill; o razd-toare.

0 bucata de sticld ne$1efuitA; o simply bu-cata de sticla; un metal impodobit cu linii in-cruci$ate simetric, un metal lustruit.

0 bucatA de glaspapier ; o hartie sugAtoare;una de impachetat; o bucata de $mirghel.

0 coajd de nucd ; o coajd de migdald; ocoajd de alune; o coajd de castane.

Pe marginea marii: scoici sgrunturoase, ne-tede, sidefate ; interiorul unui ghioc de stridie;interiorul si exteriorul unui ghioc de midie.

0 bucata de panzA not* un sac; un fularde matasa.

0 stofa de land, de humbac, de ata; o bu-cata de postav soldatesc, o bucatd de postavofiteresc.

Diferite mostre : catifea de ata, catifea dematasa, satin, plu$.

Mut aspru al caine ?ui $1 cel catifelat alpisicii.

0 bland obipuita ; de oae, de caprA ; unarard : de lutru, de castor.

Par aspru, par matasos. 6

mililmM

www.dacoromanica.ro

1i4 115

SENZATII CE SE CAPATA PIPAIND SUPRAFETELE (urmare)F6r5micios si unsuros Vor compara pipaind, o bucata de creta, o

Cu varful degetelor bucata de sapun, o bucata de zahar de can-cel, o bucata de socolata, o smochina, o 'raga,o cireasa.

Vor fi pusi sa pipe pe rand : faina, coca,pudra de zahar, glasele, noga, cleiu uscat informa de baton, cleiu umed, bucati de ceara,ceara de ceruit.

Variante ale jocului de-a baba oarba.Educatoarea va alege un copil care o va

face pe negustorul de haine vechi. In mijloculsaid de clas el isi va desface obiectele de van-zare, prezentandu-le colegilor sal transformatiin cumparatori. Copilul cumparator va trebuisa recunoasca cu ajutorul p.paitului obiectulce doreste sa-1 cumpere.

Conducatoarea va alege o fetita, care o vaExerciiii in forma de jocuri face pe gospodina. Aceasta doamna, cu ochii

legati vede insa bine. Ea va inspecta gospo-claria, stabilind cu ajutorul pipaitului daca mo-bila este prafuita sau nu; daca obiectele demetal sunt sau nu bine lustruite ; daca gea-murile sunt sterse ; dad hainele sunt &trite,dad ghetele sunt lustruite.

(Aceste doua jocuri se organizeaza cand copiisunt in grupuri ruici; ele nu sunt practice inscolile bine populate).

LipicioaseSe vor face experientele luand obiectele in mans

www.dacoromanica.ro

116 117

SENZATIILE PIPAITULUI

La fiinte

T A B EL A XISENZATIILE DE MISCARE A OBIEC TELOR CE SE CAPATA PRIM PIPAIT

Miscari senzibile in propriul nostru corp

Miscarile din corpul animalelor . .

La lucruri

Experiente tloare

Experiente mai delicate

Ducand ulna la piept copilul simte : mer-sul respiratiei, Wade inimei, pulsatiile gatu-lui, inghititui, vibratiile vorbei in gat, pe buze,pe obraji.

ApAsand cu arStatorul va simti bataile pul-sului, bAtaile dela inche-qura mainei, zvacni-rile tamplelor.

Deasemeni va simti mi§carea talcilor cardmestea alimentde.

Tot cu ajutorul ma;nii, va simti respiratiacainelui, a pisicii, mi§cArile mu§chilor de subpiele.

Dandu-i in mana o pasaricA, va simti tre-murul aripioarelor.

Simte musca ce i se primbla, pe lata saupe mans, un carabu§ care it Orfila cu micilelui carlige.

Intr'un borcan de stick cu pe§ti§ori va simtialunecarea unui pe§ti§or.

Educatoarea va da copilului sä ling un firIntins, apoi un fir pe care-1 rasuce§te.

Va da copilului sa tina o bila nemi§cata,apoi una care se invarte incet sau repe de.

Educatoarea va porunci copilului sa punsmana pe un obiect nemi§cat atarnat de un cui,apoi pe acela§ obiect, care acum se mi§ca, sebalanteaza.

Va pune mana pe o roatd nemi§catO, apoipe o roata care se mi§cA mai incet sau mai lute.

Educatoarea va da copilului sA tins un lirla capatul caruia e atarnat un clopolel. Atatatimp cat firul e nerni§cat nu se va auzi nimic;to cea mai miss miFare, clopotelul va suna.

4re..

www.dacoromanica.ro

118 119

SENZATIILE DE MICARE ALE OBIECTELOR CE SE CAPATA PRIN PIPAIT (urmareLucruri (urmare) Copilul se exerciteaza sa atinga un obiect

mobil fara sa-1 mite, asa de pilda : o biladepe un covor, frunza depe o creanga, tarsa misca creanga.

Copilul se va exerciia sä atinga o mica ju-carie cu resort, pentru a-i da direlia, fail sa

Exercitii mai delicate. o opreasca.Copilul va simti iniscarile obiectelor cu aju- Copilul se exerciteaza s5 inping5 usor untotal pipaitului i at vazului in colaborare obiect mic care se rostogonste indreptandu -1

spre tints,Jocul de-a betisoarele. Copiii i§i pot face

bf tisoare eltine din chibrituri sau din ramurele.(Joc in famine).

Croquet de salon. Pe marginea fetei de masase trag niste linii si se aseaza arcurile pe subcare, cu degetele sau cu croquetul copiii vorrostogoli bilele. (Joc familiar).

Jocul de-a paiatele. Pentru ca paiata sa facagimnastica copilul va trebui sa miste usormica jucarie.

De-a mori§ca. Morisca va fi lacutg din hartietare. In hartia patrata se vor taia patru aripice se vor indoi spre centru. Morisca astfel for-mata se Nceaza cu un ac pe un betisor. Dacacineva sulfa in aripi sau daca ducem alma ju-caria si o punem in directia vantului moriscase misca. Copilul va observa miscarea si inacelas timp va simti miscarea aerului care oface sa se invarta.

Jocul cu bilele obisnuite. Aruncandu-le cuclibacie copii au calculat exact miscarea bilelor.UrmArind sa le arunce la tints copii se obis-nuesc sä aprecieze exact puterea de inpulsiece trebue s'o dea miscarilor bilei.

Exercitii in forma de jocuri

www.dacoromanica.ro

120 121

SENZATIILE PIPAITULUI T A B E L A XIISENZATIILE FORMELOR PRIN PIPAIT

Exercitille pot fi IScute cu mainele goale, cu obiectele neacoperite, cu ochii inchi§i sau deschisi. Cu maineleinmanu§ate, sau cu obiectele invelite in hartie de matase on stofi.

Linii, colturi, varfuri .

Suprafete .

Copti vor fi puci s& urmcireascd cu dege-tele: muchiile drepte dela o mass, dela uncub, o cutie, etc.

Vor urmari apoi cu degetele pentru a facecomparatie, linia curbs din jurul unei farfurii,a unui castronas, dela o roatg, dela un cadran.

Apoi in acela§ fel vor urmari liniile !ratite ;un metru ce se indoae, ramurile unui copac,crestaturile regulate §i apoi cele neregulate cumar fi de pilda crestaturile frunzelor.

In ar.elas fel, vor urmari clinul, cusatura,galonul, siretul depe o haing.

Vor urmari apoi crestaturile depe o use saudepe o mobila.

Pentru a reetinoate colturile vor apasacolturoase ale obiectelor.

Vor deosebi colturile curbe (ale mobilelor)de cele ascutite (cristale).

Vor gAsi varful unui cui, a unei penile, alunui ac, al unui ac cu gAmAlie, etc.

Li se va da prilejul sa simta ghimpii na-turali: spini, acele bradului, foarfecele raculuisi homarului etc.

Pentru a recunoa,Fte suprafetele copii vor fipusi sA-si primble mana si mai ales degetelede jur inprejurul obiectelor si mai ales pestecuprinsul conturului lor.

Copii vor putea simti contrastul dintre osuprafatA dreaptA una curbs pipaind o masS§i o minge.

paretile

si

www.dacoromanica.ro

122 123

SENZATIILE FORMELOR PRIN PIPAIT (urmare)Educatoarea va incepe prin a invata pe copii

sa deosebeasca suprafetele simple : suprafataunui triunghiu, a unui patrat, a unui drept-unghiu etc. suprafata cercului, a poligonuluicu cinci, ,case laturi,

Va continua indtand pe copii contururile com-plicate: suprafata steles decupate, a unei an-core, literilor de tipar, etc.

Asa de exemplu : Educatoarea va prezentacopiilor un asortiment de forme decupate, catedoug forme de acelas fel. Copiii urmeaza Ainperecheze formele de acelas fel ; educatoareava amesteca mai multe litere de tipar, va spunecopiilor sa caute literele asemangtoare.

Copii vor fi pusi A distingg, cu ajutorul pi-pAitului volume simple : mingi, cuburi, brichetede cdrbune, cgramizi, betisoare, pg trate sau ro-tunde.

Educatoarea va pune pe copil in situatia desimti pipaind simetria pgrtilor concave si con-vexe ale obiectelor goale, in acest scop co-pilul va pipgi obiectele cu ambele maini. Asade exemplu : va pipli interiorul si exteriorulunui pahar.

Educatoarea va continua sa pun pe copiiin situatia de a recunoaste volumele neregulatecu ajutorul pipgitului, fgcandu-i sa pipgie obiectecunoscute. (Mobilele din clas utilizabile in acestscop, mobilele si ustensilele de bucatarie, ju-cgrii, fructe).

Aceste exercitii se fac prin col aborarea pi-paitului si vgzului.

Indoitul, Educatoarea, va invgta pe copii safaca dintr'o bucata de hartie indoind o : linii, mar-gini, colturi. Copii vor indoi i vor deslace hartia,

Suprafete (urnzare) .

Volume

Transforra4ri

,

.

www.dacoromanica.ro

124 125

SENZATIILE FORMELOR PRIN PIPAIT (urnzare)

Transformari (urmare) .

fesiitura $i inpletitura. Educatoarea va punepe copii sa alatuiasci o suprafatA din linii:ramurele, raf e, sfoara, tang, galoane. Ea fiva pune deasemeni sä faca Si sa desfaca osuprafata lesand cateva fire sau desfacand te-satura catorva fire.

Invaldluclrea. Educatoarea va cere copiilorsa faca un sul de hartie sau de stofa Invala-tucind $i desvalatucind.

Lipirea. Educatoarea va invata pe copii safaca diverse obiecte cu ajutorul unor suprafetepotrivife, de pilda, din hartie gumata : o cutie,o galeata, etc.

Modelatul. Educatoarea va arata copiilor cumdintr'o bucata de plastirina se face un bat,un ou, etc.

Note despre modelat. Modalatul distreazA pe copiiun fel de instinct natural it impinge spre aceasta. Etmodeleaza sponten: nis.p, noroi framanta cu draglut. Modelatul poate fi transiormat intr'un exercitiu e-ducativ gradand dificultatile. Copiii vor face un bot,un cilindru, un carnal, o prajitura, mai mutt sau maiputin impodobita Aceasta ca inceput, apoi putin citeputin vor ajunge ca obiectul modelat sA fie o imitatiecat mai perfecta a unui alt obiect $i in acela$ timp copi-Jul s5 se invele sA deosebeascA diferentele de grosime.De pilda, dac5 modeleazA un peste, copilul trebue satie seama sa nu faca coada la fe! de groas5 cu capul,iar aripioarele sa fie mici.

Utilizarea instrumentelor de sculptat In lemn d5 multiindemanare mainei copilului.

Dup5 modelajul cu lut $1 cu plastirink urmeazA ma.delajul cu miez de paine, care-i mult mai delicatcere multi indemanare, e un material mai putin rezis-tent $i obl(ctele care se fac dinteansul sunt mult mai

gf

§i

nvci.

www.dacoromanica.ro

126 127

SENZATIILE PIPAITULUI TABELA XI1ICUNOATEREA DIMENSIUNILOR RELATIVE CU AJUTORUL PIPAITULUI

Executarea acestor exercitii cer colaborarea ochilor si a mainilor mai mult pentru linii si suprafete decat pen-tru volume, .care privesc mai mult simtul muscular si plpaitul.

Dimensiunea liniilor.

Cei mici vor executa exercitiile cu obiectece se pot apropia ,

Cei mari le vor executa cu a jutorul me-moriei . .

Dimensiunea suprafetelor

Pentru micuti verificari prin suprapunere .

Educatoarea va da copiilor o gramajoarade vreascuri, de creioane de ardezie, de creioaneobisnuite, de cuie tocite, cerandu-le sa asor-teze micile obiecte pe lungimi, apoi 0 for-meze seria crescanda si descrescanda, dupalungime.

Va cere copiilor sa masoare si sä comparecu bratele intinse lungimea a dotia mese saulungimea si largimea aceleia§i mese.

Vor compara intre ele inaltimile copiilor,mai intaiu doi cate doi, apoi unul din copiiva aranja pe top ceilalti dupa inaltime.

Copiii vor compara grosimea diverselorobiecte : o tartina, o bucata de paine, o placa,o foae de carton, o foae de }Artie.

Vor compara liniile la diferite obiecte imo-bile : largimea ferestrei si largimea usii, lun-gimea a doua ziduri drepte la colt, etc.

Va compara linii cu diferite directii ; clase,curtea in lungime si in diagonala.

Se vor compara liniile drepte cu cele curbe :copiii vor merge in linie dreapta, in linie curbs,vor urmari cu degetul liniile drepte si curbe.

Se vor compara prin suprapunere, dill dejoc, piaci, foi de hartie, file de calendar.

Educatoarea va da copiiilor sä fad teancuridin bani de diferite marimi, din jetoane dediferite marimi, din palratele, din stelute,

. . . ,

www.dacoromanica.ro

128 129

RECUNOASTEREA DIMENSIUNILOR RELATIVE CU AJUTORUL PIPAITULUI (urmare)

Dimensiunea suprafetelor (urmare)..C

Pentru copiii mai mari .

Dimensiunea volumelor

Exercitii ce se executa cu ochii inchii saulegati ,

Exercitii in forma de jocuriExercitii ce urmeaza a fi executate cu ochii

deschi0 .

Copiii vor decupa §1 vor indoi hartie, ba-tiste, etc. astlel ca sä obtina suprafete egalecare sa se suprapuna.

Pentru a-i invata raportul suprafetelor, edu-catoarea le va da sa indoae (hartie, batiste),in 2, in 4, in 8, apoi in 3, In 9.

Cu acela scop se vor face exercitii de mo-zaic, cu mici patratele egale cu care sa umpledoua mari patrate, din care unul de doua onmai lung de cat celalalt; cu mici triunghiuriegale vor umplea patrate §i romburi ; cu co-ronite de hartie vor acoperi suprafata a douacercuri cu raze diferite etc.

Copiii vor scoate cu 'liana dintr'un sac incare au lost amestecate diferite marimi : cu-buri mari §i mici, mingi marl i mici.

Dintr'alt sac se va scoate §i se vor face gra-mezi separate de : alune, migdale, nuci, cas-tane, bile, scoici, pietre rotunde etc.

Pa o masa cu marginile ingradite, educatoareava pune o gramadd de diferite boabe. Co-piii avand ochii inchi§i vor separa cu de-getele boabele de mazare, de porumb, de linte,de fasole, de orez, semintele de canepa, defloarea soarelui etc.

Copiii vor alege dintr'un amestec, un §iragde margele asemanatoare, apoi un irag deperle avand cele marl la mijloc §1 mergand indescreVere pana ajung cele mai mici la capete.

P

. . .

www.dacoromanica.ro

130 131

RECUNOASTEREA DIMENSIUNILOR RELATIVE CU AJUTORUL PIPAITULUI (urmare)

Exercitii in forma de jocuri (urrnare)

De-a panglicele .

De-a zidarul

Copiii sunt a§ezati in cerc, fiecare mntindeMire ambele maini o panglica mai molt saumai pun scurt5. Unul din micuti este a§ezatin mijlocul cercului, cerceleaza care camaradare o panglica de aceea§i marime cu a lui.

Educatoarea insarcineaza pe toti copiii, perand, cu aceasta atributie.

Educatoarea va pune pe copii sa imite con-structia unui zid din bucati de caramidg, dinscandurele, moluz Si resturi de materiale. Inapropierea §antierelor de constructii, pe plajd,sau la munte,.copiii se joaca in acest fel Inmod foarte obi§nuit.

www.dacoromanica.ro

132 133

SENZATIItE PIPAITULUI T A B E L A XIVNOTIUNI DE CONTINAND" BSI CONTINUT" DOBANDITE CU AJUTORUL PIPAITULUI

Aceste exercitii pot fi executate numai Cu mainile.

Gaurile

In nisip umed .

In nislpul timed. Copiii vor face gauri incare sA incapa un deget, doua degete etc. ; a-poi o mans ; doua maini, un picior, douA pi-cioare ;

Vor face In nisip mulaje pentru obiecte capietre, bile, galeti, cuburi. Aceleasi mulaje deobiecte se vor face in relief. In acest scop ga-leata, de pilda, le poate servi de model.

Pe malul marii vor sapa gropi, jghiaburimai molt sau mai putin adanci, §anturi etc,

In hartie cartonata vor face gauri de ac,In hartie de cetc ; crapaturi in care sa vare o lama

de metal.Copiii vor face numeroase exercitii de inche-

iat §1 descheiat cu ochii inchi§i sau deschi§i,intrebuintand in acest scop cadrane speciale ;apoi cat de repede cu putinta vor repeta ace-leasi exercitii pe haine, anume : rochite ade-varate $i de papu§5 apoi in piele moale cudegetele, Si in piele tare cu carligul. Se potintrebuinta nasturi mici §i marl, lungaretirotunzi, ovali, etc. capse.

In stofa Prinsul in copci. Copii vor prinde copcisimple in gaud de metal, apoi in siret, apoicopci cu resort etc.

In§irat de§irat. Cu ajutorul unor cadranespeciale copiii vor trece cordelute, panglici,prin gaurele ; se vor prefera insa §osetele sighetutele copiiilor.

Incataramatul, Copiii vor incheia o cataramasimpla, o curea de piele gautita ; apoi ocebtura, o traista, etc,

si

si

.

;

www.dacoromanica.ro

134 135

NOTIUNI DE COMMAND" *I CONTINUT" DOBANDITE CU AJUTORUL PIPAITULUI.

Gauri (urmare)

lnsiratul

Lucruri care se imbuca unul intialtul .

Copiii vor in§ira margele, mai intaiu mari,apoi mici, pe sarma, pe stoara, pe ata.

SA bage aka in ac, in ace de brodat, decusut, de tesut. Vor b5ga una in alta serii decutii cubice, dreptunghiulare sau sferice.

Vor forma serii de butelii de sticla astupatecu dopuri, vor potrivi dopurile in gAurile sti-clelor.

Vor potrivi greutAtile in cutia de greutAtipentru cantar.

Educatoarea se va servi de colectii de cutiimici de farmacie sau de cutii de bijuterii, ce-rand copiiilor sA potriveasca capacul corespun-zator Heard cutii.

Educatoarea se va servi de serii de ghindASi capsulele lor, castane sAlbatece §i cojile dincari s'au desprins, tot felul de fructe cu coajatare. Copiii vor fi pu§i A potriveascA in inve-lisul lor natural fiecare castana, fiecare ghinda,fiecare alunl. Copiii vor curati mazare, apoivor repune boabele pe rand in p5staiele lor.

Copiii vor aranja linguri, furculite, creioaneetc. in cutiile lor speciale.

Iiitr'o gradina copiii au mii de ocazii sA vadAmiraculoasele imbucAri naturale : samburii fruc-telor, granele in inveli§ul lor, ovulele In- pis-tilul lor, frunzele in muguri, melcul in scold,pasarica mama acoperind perfect cuibul plinde oua ; dintii de lapte in gingii.

.

www.dacoromanica.ro

136 137

NOTIUNI DE CONTINAND" BSI CONTINUT" DOBANDITE CU AJUTORUL PIPAITULUI(urmare)

JocuriEducatoarea va prezenta copiiilor ni§te pa-

Papu0e ruse§ti pu§i de lemn ce se deschid la mijloc §i seimbuca una intealta. E o jucarie admirabila.

Jocuri de rabdare

Jocuri de-a montatul $i demontatul .

...Ae."'"

Simplificate: Copiii vor gauri un carton informe diferite scotand formele intregi. Tot eiurmeaza sa repuna la loc formele scoase, ast-fel ca sa se potriveasca perfect in gaurile [A-cute.

Obi§nuite : Copiii vor complecta un obiectdin bucatile lui, ce au fost separate. Vor re-constitui o forma decupata.

Tuturor copiiilor §i mai ales baetilor le placefoarte mult sa monteze §i sa demonteze miciangrenaje. Pentru aceste jocuri sunt cutii spe-ciale.

Nord. Materialul Montessori se gase§tela multe §coli normale, se compune din apa-rate speciale ; trei serii de imbucari pentru ci-lindre de diferite dimensiuni, numeroase ca-drane pregatite pentru a irtira forme geome-trice, in lemn etc.

Pe not ne-a preocupat insa gradinitele decopii, prea sarace pentru ca Ali poata pro-cura acest frumos material.

Mai mult, avem credinta a ceeace denu-mim imbucarile naturale sum mult mai desa-var§ite, mai fine, mai variate i olera pentruviitorul copilului cuno§tinte mai pretioase.

www.dacoromanica.ro

138 139

TABEL A XIV bisNOTIUNI DESPRE CONTINAND SI CONTINUT CU AJUTORUL VAZULUI

SI VERIFICATE PRIN ACTIUNE.Copiii sunt deprin§i sa aranjeze cuburile, ca-

ramizile, intra§a fel incat sA umple toata cutiape care s'o poata apoi inchide cu capac.

Odata obi§nuiti sa execute acest exercitiumanual, li se va cere sa-§i pregateasca singurio gramada de obiecte, ce urmeaza sa intre fncutie. Daca gramada este bine a§ezata §i stranspuss ea intrA in cutie dinteodati. Verificarease face la urma.

Exercitiul se va incepe cu patru cuburi micicare la un loc formeaza un cub mare, apoi cuopt cuburi mici §1 in urma cu brichete.

Micutii pipaie obiectele pentru a putea rea-liza imbucari. Cei mai marl pot avea pe masadinaintea for cadrul pe care sA-I umple. Eiurmeaza sa aleaga depe masa formele potri-vite pentru a le plasa in decupaje. Ei apre-ciaza formele dupa senzatia vizuali, fnainte dea verifica, umpland golurile cadrelor, dupachibzuinta lor.

Invatand sA lipeasca, copiii construesc dincarton casute de diverse marimi pentru cul-cupl cainilor.

Vor taia in carton caini care sa intre in cu§ca.Cu§tile sunt nezate in aliniere, dela cea mai

mare pang la cea mai mica.Cainii sunt a§ezati la intamplare.Copiii arata cainele potrivit pentru fiecare

cu§ca.Acela§ exercitiupentru variatiese poate

executa cu linii de carton, cu bastonne decarton, cu fire de paie Si pasari modelate dinpamant, plastilina sau pasla,

Cu ajutorul materialului Froebel .

Cu ajutorul materialului Montessori

Jocuri Caini in cusca

.

,

www.dacoromanica.ro

140 141

SENZATIILE VAZULUI

Lumina si umbra.

TABELA XVSENZATII DE LUMINA $1 UMBRA

Pentru izvoare naturale de lumina se vorprefera observatiile In aer liber .

Pentru izvoarele artificiale de lumina, expe-rientele se fac in sala de clas, in semi-obscuritate, de preferinta iarna

Lumina $i umbra.

Pozitia umbrei in raport cu izvorul de lumina

Copiii vor aprecia dupa anotimpuri Intensi-tatea luminei solare cand cerul e senin.

Vor aprecia dela zi la zi limpeziciunea soa-relui plin, sau lumina strecurata printre nouri,vor observa cum ziva se scurteaza din pricinanourilor aducatori de furtuna, cand ploua, candninge.

Vor deosebi dela oil la or portiunile mailuminoase ale cerului.

Pe timp de iarna cam pe la ora patru dupapranz, copiii vor observa cum se lass seara,cum rasare luna.

Copiii observa intensitatea luminei dupa felulcum arde o lumanare, o lamps, gazul, un becelectric, focal din sala.

Copiii vor exercita cateva experiente aware :sä scoata scantei dintr'o bricheta, scantei delumina electrica

FosforescenIa: vor observa lumina produsade un chibrit frecat pe un zid intunecat, ochiide

In sala de clas. Copiii vor arata care e um-bra obiectelor laminate de o fereastra, de olamps, de gaz, de loc.

Intro zi insorita. In carte. Copiii vor fi pusisä observe cum umbra copacilor se muta dinora in ora. Ca sa poata aprecia aceasta depla-sare, ei vor pane semne de reper.

Li se va arata copiiilor umbra pe parnant a u-nei *Sri care sboara, a unui zmeu, a unui nour,

pisica...

.

.

www.dacoromanica.ro

142 143

SENZATII DE LUMINA SI UMBRA (urmare)

Lumina si umbra (inmate) In aier liber, and cerul e innourat. Copiiivor observa schimbarea de umbra *i de lumina.

In sala de clas. Copiii vor desemna peIntensitatea paralela a luminei i a umbrei . obiectele puternic reliefate ,,umbrele ", colturile

e0e in afara, cu tivuri de lumina.Acest fin exercitiu pregate§te intelegerea gra-

vurilor, a discurilor umbrite.

Marirea i micgwarea umbrei

Transparenta i opacitate

Experiente prin comparatie

Reflexul luminei

In sala de clas .

In aier fiber

0 experienta u§oara in sala de clas cu aju-torul unui ecran. Se apropie *i se departeazade ecran rellectorul.

Sub sears, in aer fiber. Daca au fost fixatesemne la amiaza, se va putea constata lungimeaurn brelor.

Copiii vor observa transparenta sticlei, a cris-talului, a apei curate, un pegti§or ro§ intr'unborcan de sticla.

Transluciditate : un geam aburit, un geam,trighetat, o sticla mata, o bucata de por-telan fin.

Opacitatea frunzelor de metal, de lemn, decarton, de hartie groasa, a pietrelor, etc.

Vederea prin interstitii : prin transparente depanza, dantele, gindrila, etc.

Experiente distractive cu oglingioare sau Cufarfurioare umplute cu apa in care se reflectso raza de soare; oglinzi concave *i convexe,(fara a cere copiiilor explicatii, numai pentru a-idistra) suprafete poleite care reflects lumina.

Copiii vor observa reflexul lunei, al stele-lor ; reflexul becurilor in apa, reflexul gea-murilor §1 a acoperi§urilor in bataia soarelui.

.

www.dacoromanica.ro

144 145

SENZATII DE LUMINA 51 UMBRA (ttrmare)

Pe un drum in zigzag : Copiii asezati unulindaratul altuia vor incerca sa mearga tottimpul pe umbra camaradului ce le este indicat.

Li se va povesti istoria celor ce au vroit sapescuiasca luna : In st rile frumoase, cu lung,pe marginea lacului sau a raului, au vroit eisa pescuiasca luna ce se oglindea in apa rauluisau a lacului, sa o ducg acasa ca pe o fampamiraculoasJ, dar luna nu s'a lasat prinsa, s'aascuns dupa un nor. Pescarii au crezut-o pier-duta, Din fericire insa ea a exit din tre nouriau vazut-o cum straluceste pe cer pentru toatalumea.

unultot

licat.)it saluna,)it eiauluirrnpa

s'apier -iritoata

Joc .

pi

www.dacoromanica.ro

146 141

SENZATIILE VAZULUI TABELA XVICULO RILE

Copiii mici nu deosebesc bine culorile, Au nevoie de un antrenament progresiv. Se va incepe acest antrena-ment cu trei culori si se va marl numarul culorilor pand la sapte. Se adaugd culoarea neagra si culoarea alba.

In clasa celor mid

Adevaratele culori ale prizmei .

In clasa celor marl

Nuantele. Exercitii in clasa .

Se vor face multiple exercitii cu mingi deland, cu benzi de hartie, cu cartoane pictate,cu panglici etc.

Vor separa culorile diferite si vor aduna pecele asemanatoare; in acelas temp li se va ceresa denumeasca culorile elementare.

Copiii vor identifica apoi aceste culori pehainele lor, pe diferite obiecte colorate, in bu-chetele de flori.

Vor executa diverse lucrari insiratul mar-gelelor de aceiasi culoare sau de doua culorialternativ. Margelele de insirat vor fi alesedintr'o cutie unde sunt amestecate.

Pe camp vor face buchete albe, galbene,tricolore.

Steagurile ofera culori precise; copiii vor in-vdta cunoasca culorile aliatilor 1).

Exercitiile se executa cu mostre de stofa sipanglici; cu hartii vopsite, cu serpentine, cujurubite de fang, de ma tase, etc.

Se vor grupa obiectele in serii, dupa cu-loarea fundamentala, apoi in fiecare serie seva stabili gama nuantelor dela inchis la des-chis. Un alt exercitiu mai delicat este acelade a stabili nuantele de tranzitie intre douaculori fundamentale. De exemplu: trecerea delagalben la ros prin portocaliu.

1) SI se cerceteze catalogul cu materialul de joctiFr. Nathan.

1-1. 1Mauian.

MI

www.dacoromanica.ro

148

CULORILE (urmare)

Clasa copiiilor mari (urmale)

In sala de clas .

In gradina .

La tarn la mare

149

Exercitiile de verificare se fac cu creioanecolorate cu pensula muiata in culori lichide.

Trebue sa tinem secima, ca paleta de carese pot servi copiii pe care o au la dispo-zitie este de ob.cei prea saraca pentru a pu-tea reda toatA finetea senzatiilor de culoare.

Se vor executa exercitil foarte variate peobiecte naturale, se vor grupa in serif, se vordeosebi unele de altele, se vor asorta etc.

Nuantele florilor. Toate nuantele florilor dupAanotimpuri, culoarea tulpinelor, a trunchiurilor ;frunze moarte.

Culorile insectelor. Copiii nu vor observanumai fluturii, ci mustele, coleopterele, pa-ianjeni, etc.

Culoarea pAsarilor, a oualor, a cuiburilorpastrate in muzeele scolare.

Culorile ce se nuanteaza din depArtare seprezinta in masse marl.

Trebue sa educam pe copil din timp, sa-1facem sA iubeasca natura invatandul sa vadaculorile aerului schimbacioasa haina a zilei",culorile marii, totdlitatea padurii, a holdelor,colorital diferit al acoperisurilor de tigla, deardezie, al zidurilor, al stancilor, coloratianpurilor atat de cleosebita si de schimbatcoare,

gi

§i

pi

si

www.dacoromanica.ro

150 151

Exercitii in forma de jocuri

CULORILE (urmare)

0 cutie impartita in casute captu§ite cu di-lerite culori : o casuta albastra cu creioane,una ro§ie cu figuri, una verde cm mici juru-bite de lana, etc. In alts parte mai multe bi-lete mici de diferite culori. Copiii iau cate unbilet cu ochii inchi§i. Fiecare alege apoi incutie casuta care are culoarea biletului.

Loterii de culori pentru micuti. In familia saucu un grup de copii .

Joc de rabdare. Pentru copiii mai mariSe lipesc mai multe figuri pe un carton, care

apoi se decupeaza. Copiii se distreaza recon-stituindu-le, calauzindu-se de culori.

. . .

,

www.dacoromanica.ro

152

SENZATI1LE VAZULU1

A se alatura acest tablou la acelcomplecteazA reciproc.

153

TABELA XVIICUNOATEREA FORMELOR

care se ocupA de sen formelor cu ajutorul pipAitului. Ambele tablouri se

Forme le planeExerci(ii in sala de clas

Forme geometrice regulate .

Forme naturale neregulate .

Volume

Qbiecte prezentate izolat

. Educatoarea prezintA copiilor forme geo-metrice plane. Ei vor recunoaste pe peretiiclasei, pe moblier, forme asemAnatoare, (pa-tratele si dreptunghiurile geamurilor, usilor, lem-narieidreptunghiulare, cercul unui cadran, ova-lul unei farfurii, triunghiul unui echer, al unuicollar etc.).

Se vor reproduce aceste forme plane petablA sau pe hartie, (bineintdes fAra pretentiide exactitate).

Copiii vor recunoaste aceleasi forme, cutoate ca au dimensiuni diferite: in acest scopse decupeaza serii de stele, de poligoane, dediferite mArimi ; se va compara cercul mic aluntil nasture cu acel al unei tamburine si alunei farfurii.

Dupice s'au facut exercitii cu forme regu-late se vor exercita ochii copiiilor cu variateforme neregulate. Se vor folosi de exempluf runzele. 0 frunzA simpla, apoi decupata sipusA pe hartie. Conturul va fi desenat cu cre-ionul pe hartie si apoi cuprinsul conturului seva colora in verde sau cafeniu, daca frunzaeste vesteda. Vom incerca cu o frunza simpla,apoi una compusa, dupa asta crengute.

Doug aspecte de ale exercitiului vAzului.1. Copiii vor observa obiectul atat cu ochii

cat si cu mainile, in acela§ timp. Ei trebue sAsimtA cu ochii si cu mainile golurile si plinulObiectelor. Na de exemplu : bage degetele

tape

.

sasi

www.dacoromanica.ro

154 155

CUNOA$TEREA 'ORMELOR (armare)

Obiectele prezentate izolat .

Obiecte in grup

Obiectele se ascund In parte.In sala de clas .

In aier Tiber

in crapaturile unui gard, in gaura din coadaunei tigai, in golul unei oale, etc.

Ei vor recunoaste aceleasi obiecte dupa de-sene si gravuri necolorate, mai intai dupa sim-plele for contururi desenate, apoi dupa desemnenimerite. Se decupeaza obiecte din cataloagelemarilor magazine de articole de menaj si dinacele ale magazinelor de mobile si jucarii.Copiii vor recunoaste si vor denumi obiecteledecupate, vor arata partite din care fac parte.Educatoarea va avea in acelas timp pregatitesi obiectele reale pentru a servi copiilor decomparatie, ca sa le aseze in pozitia in caresunt aratate in imaginile decupate. Asa, deexempla, o palnie prezentata in imagine, dreaptasau rasturnata, asezata pe varf sau pe cerculmare.

Copiii trebue Ali imagineze restul, dupaceiace an vazut.

Educatoarea va forma grupe din obiecte obis-nuite, iar copiii be vor denumi. Li se vor aratafotografii reprezentand grape de oameni cunos-cuti, si li se va cere A num easca persoanele.

Copiii isi vor exercita ochii pe gravuri obis-nuite cari reprezinti scene din interior si vordescrie ceiace vad fall sa fie preocupati deordinea enuaterarii.

Copiii vor privi peisagii. Cand se vor in-toarce acasa vor recunoaste pe gravuri de pei-sagii, arbori, rauri, munti, marea.

Exercitii distractive vara in plin soare : copiiivor recunoaste obiectele dupa forma um-brelor tor.

tuna pe mat copiii vor recunoaste obiectete de sub haina de zapa44,

. .

www.dacoromanica.ro

156

Jocuri si ocupatiuni

Cu obiectele de-a ascunselea

Ocupatiuni cu tivitul .

Desenul literelor alfabetului

157

CUNOA*TEREA FORMELOR (urmare)

Se ascunde un obiect pe care micii juatori1-au vAzut inainte de a fi ascuns, micu0 trebue04 caute §i sa-1 recunoascA (joc familiar sauin grupe mici.

Pentru a Inv* sa cunoascA bine conturu-rile, copili vor uni in culoarea asernAnAloareconturul unui obiect.

Pregatiri pentru a invAta scrisul : Se imitAse mAresc literele imprimate pentru ca micutii

sA distinga bine toate pArtile lor.si

.

www.dacoromanica.ro

SENZATIILE VAZULUI

158 159

TABELA XVIIICUNOA*TEREA DIMEN SlUNILOR SI DISTANTELOR

SA se apropie acest tablou de acelea care privesc : 1) Cunoasterea dimensiunilor cu ajutorul pipaitului.2) Ratiunea de continand" si continut". 3) Orientarea si directiile mischilor.

Exercitiile vazului diferA de simtul pipAitului si de simtul muscular.

Dimensiuni Cu vreascuri in loc de linii, copiii vor de-sena pe o supra plana obiecte ca : o scarssimpla, diminuandu-si largimea in sus, gardul,

Exercitii ware cu privire la lungimi, latimi parmaclacul, etc.si la suprafetele plane . . Cu inele vor reproduce suprafete curbe de-

semnate pe tal:Q1A. Copilul trebue sA aleagainelul necesar, sA aprecieze diametrul cerculuidintr'o privire.

Mai grele, dimensiunea a treia .

Distantele

Intro curte

Mici exercitii de comparatie intre un bufet,un dulap, un birou. Vor compara douA dimen-siuni ale usii sau ale tabliei, sau adancimeamobilei.

Se masoarA adancimea oddii papusii, seapreciazi adancimea clasei si curtii incepanddela usa de intrare, se controleaa numArandpasii dela un capat la celalalt. Controlul sepoate face si cu metrul.

Exercitii pentru distante mici. Se aranjeazacopiii in sir in curte. La interval de un metru,de doi metri. Un camarad, asezat putin ladreapta sau la stanga numarului 1, va observarandul. E sigur oare ca ceilalti copii suntasezati la aceiasi distanta ? Va verifica toatalungimea randului si se va plasa la celalaltcapAt.

Acelas exercitiu se repetS a§ezandu-se ban-cile in acela§ fel in curte.

. .

www.dacoromanica.ro

160 161

CUNOA$TEREA DIMENSIUNILOR $1 A DISTANTLLOR (urmare)

Distante (urmare) Numarandu-si pasii, copiii i§i dau seama caarborii depe marginea drumului sunt plantatila aceia§ distanta unul de altul. Dupa aceastavor fi intrebati, care este arborele cel maiaproape si cel mai indepartat. Li se atrageatentia, DM pe drum, Ca trasura se mareste

Pe un drum plantat cu arbori [cu un grup cand se apropie si se micsoreaza tot mai muttde copii de cel putin cinci ani) . pe masura ce se indeparteaza.

Copiii sunt lasati sä alerge pe drum pentrucaA, se observe, care alearga mai repede pana lasemnalul dat printr'o flueratura ; unul din micutiapreciaza care din camarazii sal este cel maiindepartat §1 compara drumul facut de fiecarealergator.

Se zaresc campii, drumuri, arbori, etc. Copiiivor aptecia grosso-modo, care din acestia suntmai aproape, mai departe, la jumatate de dis-tanta. Copiii se indreapta spre un sat. Vorsocoti cam cat timp este nevoe pentru a ajunge.

Din inaltimea unei cane [la plimbare cu tata Copilul nu merge repede si nici departe. Cusi cu mama) . . toate acestea, este interesant sa-1 facem sa ma-

soare distanta prin timpul pe care-1 intrebuin-teaza ca sa parcurga drumul. Privesc va-poarele care yin si care se duc. Miscarea forin spaliu face senzibila in ochii copiiilor ceiaceeste distanta,

Jocuri Cand vantul e favorabil, zmeul se ridica dince in ce mai sus, iar sfoara se desiri. Lun-

Zmeul . . gimea sforii desirate este controlul materialal distantei dintre zmeu si pamant.

Pe timp frumos copiii umfla baloane de sä-pun care, inainte de a se sparge, se urca maimult sau mai putin in sus. Mai usor frisa seridica, din ce in ce mai sus, balonase umplutecu aier.

B4ici de sapun sau mici baloane

,

.

www.dacoromanica.ro

162

SENZATIILE VAZULUI TABELA XIXCUNOA$TEREA MI$CARILOR CORPULUI

Miscarea corpurilor

Fiecare exercitiu are doua faze .

Gimnastica prin imitatie

Mi§carile meseria0or Voarte simplificate] .

Diferite alte mic5ri ,

Observarea m*Arilor la animateImitatia poate fi executatcl cu intreg

corpul sau numal cu tncina.

Exercitii de privire

163

Educatoarea va cere copiiilor s5 priviascamiscArile, sA se obi§nuiasca de a le urmari cuprivirea, sl le spuna miscarilor pe mime.

SA le invite cu sau lard instrumente Si acce-sorii.

Copiii vor imita miscarea sculatului, aseza-tului, culcatului, ingenunchialului, Intorsului,ridicatului, aplecatului, alipitului, etc.

Mi§cari simultane §i alternative ale bratelor,picioarelor, capului.

Mi§cArile specifice taranesti : sApatul, seml-natul, cositul, incarcatul.

Cu prilejul jocurilor Si al dansurilor : salu-turi, reverence, salutul militar, etc.

MiKgrile meseriasilor: a fierarului, brutarului,cismarului, etc. Micarile gospodinei : frecatul,spAlatui, torsul, intinsul, cAlcatul, mAturatul, etc.

Soldatul cu pu§ca, cavaleristul, (calul va fiun bAt) biciclistul.

Muzicantii Wand toba, cantand la vioarg,la piano, din flaut, din timbals, etc. Selll deorchestra.

Vasla§u1, pescarul cu undi(a, cu navodul.

Patrupede : cum merg, cum aleargA, cumfac diferite salturi (de exemplu o pisicA dre-sat5),

PasAri : in curtea cu paseri copiii vor ob-serva fiecare specie si le vor numi m4carile.

In grAdina, la aier liber, educatoarea va cerecopiiilor sA observe dela distantA pAsArelele,ce se gAsesc pe pamant, 0 le sileasca sAsboare §i sA le urmareasca sborul, (porumbei,vrAbii, randurele).

.

. .

www.dacoromanica.ro

164 165

CUNOASTEREA MICA RII CORPURILOR (urmare)

Urm5rirea miscarilor la animale (urmare)

Exercitii de privire

Miscari mecanice

Incepand cu cele mai simple si pang la celemai grew de urmarit .

Jocuri

Faceti ca mine"

Mica mea furnica

lnsecte : copilasii sunt Inca destul de aproapede pamant pentru a putea urmari, fara sa seapiece, alergatul insectelor, gazelor, furnicilor,apoi sä vada cum intra albinele in floare.

Pestii in apa. Desigur a le este usor co-piiilor sa urmareasca miscarile pestisorilorrosii dintr'un aquarium, dar cat de interesanteste pentru dansii sa urmareasca depe un podmiscarile pestilor in apa limpede

Caderea. (Pe un plan inclinat, pentru a setnicsora viteza) : caderea nisipului, cadereafrunzelor.

Oscilatiile unui fir cu plumb, ale pendulei,ale limbei dela balanta, leganatul vapoarelorpe mare.

Invartitul in jurul unei axe. Usa, fereastra,ce se inchid si se deschid, oblonul din ja-luzele, morisca de hartie, roata imprejurul osiei,titirezul, scripetele.

Miscare in sfredel : racul, scoaba, elicea, su-rubul in lemn.

Unul dintre copiii se misca in vole, ceilaltiit imita miscandu-se tot Mat de repede, catle este posibil. Acela care continua sa I imitesi dupa ce gestul a fost schimbat, acela nu avazut destul de bine : el va plati un gaj sause va aseza la coada.

Joc in grading pentru unul sau doi copii.Atat cat e posibil copilul urmareste cu ochiio furnica cautand sa nu-i piarda urma.

Educatoarea va fi putut insemna furnica Oraa o rani, atingand-o pe hartie cu o picaturade cerneala rosie, apoi lasand-o sä lunece depebaffle pe pamant.

I

. .

www.dacoromanica.ro

166

SENZ&TIILE VAZULUI TAI3ELA XX167

PENTRU A CUNOATE POZITIA OBIECTELOR, PENTRU A DA LA 'PINTALoeul obiectelor Fiecare copil trebue sA se deprinda sA-si re-

cunoascA locul din clas, pentru a sti sl si-Iocupe singur. El trebue deasemenea sa-si re-cunoascA locul dintre cei doi camarazi cand evorba sA se a§eze in rand, in sir, in cerc, etc.

El trebueste deasemenea obisnuit sA-si re-cunoasc5 locul unde isi va atarna hainele, co-suletul, ghiozdanul. Acest loc ii va fi arAtatfiecarui copil pentru fiecare obiect sau grupaLa gradinitele de copii de obiecte, printr'o poza sau un desemn co-lorat. Copiii vor tnvAta astfel putin ate putinsA se ducA deadreptul fAra ezitare, fie pentrua-si aranja lucrul la locul stiut, fie pentru asilua pe acelea ce be apartin,

Aceasta educatie a copiiilor realizeazA o mareeconomie de timp si de muncA si pentru edu-catoare si pentru copil si in acelas timp con-tribue la mentinerea ordinei in clas.

Ar fi de dorit ca mamele sA fixeze dease-menea copiiilor un anume loc pentru obiectelesi jucAriile lor.

Ele pot invAta pe copii sA observe loculAcasa mobilelor din camera, locul tablourilor depe

pereti, etc. DacA s'a facut vre-o schimbare, elepot cere copilului sA observe in ce constaschimbarea, ce lipseste, ce a fost deplasat, ces'a adiugat.

Pozitia relativa a obiectelor Sunt obiecte fixe. Peretii, ferestrele, usile,mobilele grele. Pozitiile copiiilor pot A seschimbe in raport cu aceste obiecte. Copiii vor

La qcoala sau acasa , fi obisnuiti sa aprecieze bine pozitiile, asezan-du-i inaintea, inapoia, la stanga, la dreapta,mai aproape, mai departe sau la distantA egallde un obiect sau de altul,

www.dacoromanica.ro

168 169

PENTRU A CUNOATE POZITIA OBIECTELOR, PENTRU A DA LA T1NTA (urmare)

Pozitia relativa a obiectelor (armare)

In curte, In gradina, la Ora

Exercitii de tras la tinta in forma de jocuri

Jocuri cu pietre

De-a mingea in perete

Jocuri libere cu mingea

Daca se gasesc arbori plantati cu regularitate,copiii se vor exercita sa gaseasca punctul deunde pot vedea tot' arborii dintrodata, de undenu pot sa van decat unele randuri, de undeun arbore it ascunde pe altul sau pe maimulti, etc.

La Cara, mai ales la apusul soarelui, se potexecuta cu inlesnire usoare exercitii de orientare.

Copiii sunt asezati in cerc. Fiecare copil acapatat o piatra rotunda colorata. 0 piatramai mare asezata pe pamant in mijlocul cer-cului, reprezinta tinta. Copiii arunca pe randla tinta, Pozitia tintei indica daca copilul agresit sau nu directia.

La o inaltime dorita se bate un cui in pe-rete de care se atarna un clopotel. Cu o mingede stofa sau de piele fiecare copil tinteste clo-potelul. Sunetul clopotelului indica pe tintasulindemanatic. Reusita este primita cu mare bu-curie de micuti. InAltimea clopotelului si dis-tanta dela care tintesc copiii variaza.

Fiecare copil in parte se exercita sa arunce sisa primeasca mingea, mai intai deplasandu-sein toate directiile, daca e nevoe, apoi, fora sase miste din loc, servindu-se doar de indema-narea mainilor. Dupa ce s'a invatat sa aruncesi sa primiasca mingea cu amandoua mainile,se va exercita cu o singura mans, pentru a seobicinui. Aceasta rutina gradata se prelungeste,dupa cum se poate observa in jocurile libere alecopiiilor, cativa ani, in sir. Copiii devin maiusor Indemanatici daca jocul este deseori re-innoit si la intervale regulate. Acest joc facetndemanatece miscarile copiiilor, be da gratio-

.

www.dacoromanica.ro

170 171

PENTRU A CUNOASTE POZITIA OBIECTELOR, PENTRU A DA LA TINTA (urmare)

Exercitii de tras la tied in forma de jocuri (urmare)

Jocuri libere cu mingea

De-a inelele

zitate §i in acela§ timp le da siguranta inprivire.

Copiii, Intrucatva obi§nuiti sa arunce §1 saprinda mingea, sunt grupati fn §iruri paralelesau in cercuri, pentru a se juca Impreuna arun-canduli mingile, la comanda educatoarei. Prinacest exercitiu vor fi facuti atenti la frumuse-tea jocului cu mingea.

Educatoarea se va servi de inele de lemndecorate cu panglici sau de inele impletite dintrestle, din pae. Jocul care consta in a arunca §ia prinde inelele cu bastona§e este prea greupentru micuti, el se potrive§te fetelor mai marl.Dar fl putem simplifica. Inelul poate fi prinscu mana, poate fi fn§irat pe un baston pe care-1tine profesoara. In limp ce copiii trec la pasin fata educatoarei, ajuns in fata ei, fiecarecopil yard repede inelul In bastonul pe careeducatoarea 11 intinde.

.

www.dacoromanica.ro

172 173

SENZATIILE VAZULUI TABEL A XX bisCULT1VAREA MEMORIEI 3ENZATIILOR VIZUALE

Exercitiile de memorie vizuala sunt complectarea si rerificarea exercitiilor vizuale !Acute in prezenta obiec-telor. Ele maresc atentia copilului care priveste, ele ma- esc astfel precizia perceptiunilor.

sunt prezentate in forma de jocuri §i se va avea ;rija ca la inceput aceste exercitii sa fie foarte usoare,

Jocul de-a tavaua

Jocul de-a scaunul gol

Jocul de-a locurile schimbate

Ghiveciul de flori dela fereastra .

Educatoarea arata copiilor o tava cu catevaobiecte diferite, la inceput 3 sau 4. Unuldintre copii se ascunde intr'un colt si in ab-senta lui se indoseste un obiect depe tava.Revenind din ascunzis el examineaza tavauatrebuind sa spuna ce anume obiect lipseste.

Patin cate putin educatoarea va inmulti nu-marul obiectelor depe tava.

ExerciVu invers : Educatoarea inmulteste nu-marul obiectelor ce se gasesc pe tava. Copilulurmeaza sa spuna care este obiectul ce s'aadaugat.

Copiii iau loc pe scaunele for asezate incerc. Unul dintr'ansii trece in centru de undeexamineaza cercul, apoi vine de-si ascundeprivirea aproape de educatoare. Un alt copil,se scoala tiptil si se ascunde dupa o mobila.Scaunul lui ramane gol. Primul copil trebuesa spuna care e camaradul care lipseste.

In limp ce un copil paraseste sala de clas,alti doi camarazi isi schimba locurile forobisinuite. Revenit, copilul trebue sa gaseascacare sunt camarazii care si-au schimbat locurile.

Educatoarea deseneaza pe tabla fatada uneicase cu doua sau trei si mai multe ferestre.Un ghiveci mobil din carton colorat poate säfie asezat cand la o fereastra, cand la alta.

Educatoarea recomandA copiiilor sa priviasca

Ele

www.dacoromanica.ro

174 175

CULTIVAREA MEMORIEI SENZATIILOR VIZUALE (utmare)

Gbiveciul de flori dela fereastra .

Baiatul de pravalie

La ferma

cu atentie fereastra la care este pus ghiveciul.Le spune apoi se inchida ochii. Muta ghive-ciul. Le spune sa deschida ochii. Unul dintrecopii este tinut apoi sa rea§eze ghiveciul lalocul dintaiu, Exercitiul devine mai greu dadsunt douA ghivece unul cu flori ro§ii, altul cuflori galbene.

Ghiveciurile pot fi inlocuite prin figuri dis-tractive : un domn, o doamna, care privesc prinfereastra.

Pe o masa se inprovizeaza un raft cu maimulte cutii continand diverse obiecte. Copiiiau pus ei singuri obiectele in cutii inainte dea le inchide. Baiatul de pravalie prime§te unclient care-i cere un obiect. Din prima datael trebue sa puna mana pe cutia care confineobiectul.

Deschide cutia ; se constata daca memoriacopilului a fost buns sau dacA s'a

Dan cutiile au lost diferit colorate, culoareaeste aceia care aminte§te obiectul ce-1 contine.

Daca cutiile sunt de aceia§i culoare, pozitiaeste aceia care aminte§te obiectul ce-I contine.

Pentru a reprezenta intrarea intr'o fermA seintrebuinfeaza un carton mare, avand o poartamobila la mijloc. Cartonul este a§ezat pe masa.Un copil plaseazg unul dupa altul animalelede carton sau de lemn : vaca, ruggarul, oaia,calul, porcul, sau paseri.

SA presupunem ca ne ggsim la intrarea inferma. Animalele intra unul dupa altul. Iii in-teriorul fermei animalele se amesteca.

Copiii urmeaza sa le scoata din terra inaceiasi ordine in care au intrat,

in§elar.

www.dacoromanica.ro

176 177

CULTIVAREA MEMORIEI SENZATI1LOR VIZUALE (urinate)

Pantofiorii

Gradul intaiu

Gradul al doilea

Educatoarea arata copiiilor o cutie ce con-tine mai multe perechi de pantofi de mArimiSi culori diferite.

Scoate un pantof, cere copiilor sA-1 priveascAcu atentie ascunde la spatele ei. Un copilva cAuta in cutie perechea pantofului arAtat.Cu ajutorul prim ului pantof se vede dataperechea a Post bine asortatA.

Perechile de pantofi sunt de acei4 culoare,dar de diferite marimi, cu cateva amAnunte deformA, variate la fiecare pereche. FAA a i searAta primul pantof copilul va trebui sA-i ga-seasca perechea.

Verificarea se face prezentand perechea.

n-ni

ca)il3t.ca

-e,desea-

§i-1

www.dacoromanica.ro

178 179

SENZATIILE AUZUI.UI TABELA XXIMASURA INTENSITATII AUDITIVE CU AJUTORUL UNOR EXPERIENTE UOARE

Conditii generale SA inceteze zgomotele, convorbirile, copiiisA stea nemiscati, pe cat e cu putintg. Se vormicsora la extrem numArul senzatiilor pentrua se rezerva toata atentia la senzatiile auzului.In acest scop copiii vor fi legati la ochi sauii vor lnchide.1) Stabilirea linistei

2) Se va stabili preatentia copiilor explicandu-lelimpede ceiace trebue s5 raspunda si ceiaceau de facut . .

Prin vorba

Cu vocea inceat-a, apoi sopting .

Batand din palme

Puterea in descrestere

In sala de clas va fi semi intuneric inchi-zandu-se obloanele si lAsandu-se transparentele.Se va lasa totusi oarecare luming, pentrucapedeoparte copiilor sA nu le tie kid, iar, pede alts parte, educatoarea sA poata observa po-zitia lor, sA poatA vedea dacA au tinuta dreapta,intr'o parte sau inainte etc.

Copiii sunt aliniati in fundul salii de clasla vreo case metri distmta de educatoare.Educatoarea rosteste numele fiecarui copil careauzindu-se chemat trebue sA vin sä se asezelanga ea. Numele copilului trebue exprimatlimpede. Educatoarea va sine seams care copiltrebueste chemat de douA ori, de trei ori, pre-cum si intervalele de liniste intre chemari.

Aceiasi dispozitie generala. Educatoarea batedin palme din ce in ce mai incet. Copiii, carein mainele in aceiasi pozitie, o imita. Fiecarecopil este pus sA linA locul educatoarei. Sevor observa intervalele de liniste intre bAtai.

. . .

www.dacoromanica.ro

180 181

Cu ajutorul obiectelor

Gradul puterii auditive propriu fiecarei urechi

MASURA INTENSITATII AUD1TIVE CU AJU FORUL UNOR EXPERIENTE USOARE (urmare)

Gradul puterii auditive and sgomotele seindeparteaz5

Jocuri

De-a teleionul .

De a ascunsul .

SC '-

Experiente individuale. Copilul e cu ochii le-ga ti, cu mainile imobilizate la spate, capul drept.

Educatoarea aseaza un ceas la o distanta devreo 20 cm. de ureche si fl apropie pana candcopilul zice ,,aud tictacul".

Educatoarea prezinta copillor mai multecutii goale. Inchide apoi in ele o musca sauo insects. Copiii vor asculta bazaitul, zgariatulpicioarelor, falfaitul aripioarelor.

Educatoarea va fi trebuit sA observe din Limp,cand sala de clas e goals, sgomotele ce seaud de afarg, repetanduse cam la aceias orsdin zi : trenuri, tramvae, vapoare, sirenele fa-bricilor, clopotele satelor vecine etc. FArA alasa A se inteleaga despre ce e vorba, edu-catoarea ii va face atenti asupra acestor sgo-mote. Unii copiii aud mai repede si mai lirn-pede decat altii.

be improvizeaza mici telefoane cu ajutoruunor sfori Si a unor tobe din hartie de per-gament bine Intinsa. Cu spatele until catrecelalalt sau cu ochii inchisi, doi copii isi vor-besc intre dansii.

Un copil are ochii legati. El este tinut sAasculte cum camarazii lui se departeaza pentrua se ascunde. I se desleaga ochii si i se ceresA se indrepte spre ascunzisurile camarazilorsal. Gel mai usor sgomot ii poate da de §tire.

www.dacoromanica.ro

182 183

SENZATIILE AUZULUI TABELA XXIIPENTRU A SE PUTEA DEOSEBI NATURA SGOMOIELOR

In class

Sgomotele vietii

Vocea

Sunete muzicale

183

Educatoarea opreste ori§ice conversatie. Elini§te, Se aude respiratia, suspinul, cascatul,tusitul, stranutatul, suflatul nasului.

Se and m*6rile picioarelor, ale corpului.Se aude plansul, rasul.

Cine face atata galagie ? E bine crescut acelce face atala ga15gie ?

Educatoarea va face pe copil sa deosebeascaintre ele vorba, cantecul, tipetele. Va cere co-piiilor sa deosebeasca vocea ei de vocea unuicopil.

Diferite tipete. Educatoarea va cere copiiilorsa imite strigatul unui sugaci, tip tul unuicopil, a unui om matur, SA imite strigatul dechemare, tipatul de durere.

Expresia vocii in vorbire : Vocea dulce, man-gaetoare, enervata, plangatoare, vesela.

4i vor recunonte camarazii dupA voce. Co-pilul care asculta este a§ezat dupa un paravan,Educatoarea alege rand pe rand camaraziibaeti sau fete ce trebue sa pronunte aceia§mica fraza sau sa cante acelas refren.

SA recunoasca instrumentele : tri§ca, ocarina,flautul, toba, fluerul, clopotelul, zurgalaii, etc.Unul dintre copii va canta in. dosul unui pa-ravan. Camarazii lui vor alege dintr'o colectiede instrumente muzicale puse sub ochii lor,pe acela cu care se produc sunetele de dupaparavan.

Educatoarea se va servi de instrumente ve-ritabile. Copiii vor deosebi la plan notele dejos, cele mijlocii, cele de sus, la vioara notelecelor patru coarde,

www.dacoromanica.ro

184 185

PENTRU A SE PUTEA DEOSEBI NATURA SGOMOTELOR (urmare)In class (urmare)

Sunete muzicale .

Sonoritatea cbpatata prin lovire .

In curte, in grading, la Cara,In paclure, langa mare

Sgomotul naturii. Exercitiile variaza dupa ano-timpuri chiar dupa ore ,

Sgomotele industriilor .

Copiii vor asculta sgomotele care yin dindepartare clopote, trompete, acorduri, fan-fare, etc.

Copiii vor deosebi sgomotele dindarattil unuiparavan. 0 serie de sgomote me talice. 0 altsserie de sgomote din care sa se recunoascasticla, cristalul, portelanul, faianta, a poi sgo-motul obiectelor 'de lemn, fosnetul stofelormototolite, rupte, mai ales matasa, sgomotulprodus de hartii botite, de all rasfoite.

lama copiii vor asculta vantul, furtuna, ploaiagrindina, mersul pe ghetus, scartaitul zapezii,croncanitul ciorilor,

Primavara, vor asculta paserile si le vorrecunoaste dupa cantec, vor asculta fosnettilusor al vantului printre tinerele frunze.

Vara, vor asculta sgomotul insectelor, ta-lanca turmeior la pascut, sgomotul coaselor sial seceratoarelor, vuetul furtunilor.

Toamna vor asculta galagia dela culesulviilor, caderea fructelor si a frunzelor, vuetulvantului printre copaci.

Dimineata vor observa sgomotele mai pu-ternice, seara sgomotele sunt mai slabe, maiInabusite.

In Ware, copiii vor asculta si vor deosebifosnetul stejarilor, al brazilor, plopilor, etc.Vor asculta sgomotul vietatilor ascunse inpadure : insecte, mici reptile, vanat ce nu sevede.

Pe malul marii vor asculta vuetul marii, alvalurilor, at vantului, sgomotul pescarusilor.

Prin exercitii copiii pot fi obisnuiti sa deo-sebeasca sgomotele tramvaelor, al uzinelor,galagia portului, etc. dupa a§ezarea §coalei,

si .

www.dacoromanica.ro

186 187

PENTRU A SE PUTEA DEOSEBI NATURA SGOMOTELOR (urmare)

Sgomotele industriilor (urmare) .

Curtea scoalei, curtea obicinuita .

dupa drumul pe care au a-1 strabate, ca savina la §coala.

Educatoarea da fiecarui copil rolul unuianimal. La randul Au copilul imita tipatul ani-malului al carui rol i s'a incredintat. In felulacesta se poate Improviza o ferma, o mena-jerie, etc.

Copiii asculta rezonanta stalpilor de telegraf,and sarmele vibreaza din pricina vantului.

Asculta din departare huruitul unei tra-suri, mersul automobilului, tropaitul unuical, etc.

www.dacoromanica.ro

SE'ZATIILE AUZUI UI

In clas

188 189

T ABEL A XXIIIRITMUL S'UNETELOR SI DIRECTIA SGOMOTELOR

Sgomote ca de explozii

Sunete gradate .

Sunete monotone

Sunete dupA tact

In curtea scoaleiExercitii corelative

Educatoarea scoate un tipAt brusc, scurt.El va surprinde pe copii provonndu-le mis-cAri reflexe de par'c5 s'ar apIra de un pericol.

Va aprinde un chibrit care pocneste, o pe-tardl, va pocni o b5sic5.

0 us5 trantit5, un scaun care cade, in sobsfocul palpaie.

De departe se aude uneori descArcatura uneipusti, o lovitura de tun, explozia unei minedintr'o carierg.

Educatoarea intoneazg cateva note, mai in-tai inset, apoi ceva mai tare, apoi descrescand.

Copiii vor exercita progresiv micile for vociurcand si coborand un cantec nuantat.

Vor asculta aceleasi nuant5ri la piano si lavioarg.

Copiii vor asculta sgomotele dinafar5, sgo-motul unei trasuri care se apropie, trece pesub ferestre si se depArteaz5.

Asculta tictacul pendulei, zgomotul sobei,bazaitul unei muste, a unui bondar, cAdereaunei piaturi de ap5 dintr'un robinet intr'unHghian.

Copiii devin senzibili la sunete tari si slabe,cantandu-le la piano sau la vioar5, marsuricadentate, cantece de dans.

Copiii merg cadentand in doi, trei si patrutimpi. Ei trebue sa bats piciorul la prima ca-denta si sä numere in minte pe celelalte, pa-sind usor.

.

www.dacoromanica.ro

190 191

RITMUL SUNETELOR I DIRECTIA SGOMOTELOR (armare)

Diverse exercilii

Afar& in camp

Sgomote continue si sgomote intrerupte

Ecoul

Directia sgomotelor

In aer liber

Mid dansuri. Cantece mimate. (A se vedtametoda de gimtzasticci Hinder de Daleroze).

Marsuri si dansuri variate, intetind si inceri-nind tactul.

Copiii obisnuiti sa asculte pot s4 deose-beascd in natura sunetele care formeaza ocontinua armonie : murmurul paraiasului cecurge, vantul peste campie sau printre copacivara, bazaitul micilor insecte, sgomotele nea-steptate, ciripitul paserilor, glasul patrupedelor,sunetul clopotelor indepartate, vocile ome-nest', etc.

In apropierea stancilor, in padure, copiii potsä asculte sgomotul prelung al tunetului, re-petirea unei detunaturi de pusca in vale, ecoulmunhilor, al falezelor...

Care-i clopotul ce suns ? Unde fluera trenulcare Inca nu se vede ? De unde vine galopulcalului?

Sgomotele din departare se and mai bineFpind urechea de pamant. Copiii vor inter-pune 'titre pdiriant si ureche o batista curata.

Unde o fi pasarea ce cants ? Pe care copac ?Unde o fi stupul ascuns in verde*?

Pe ce strada o H trecaild trasura ce Inca nuse vede ?

Din ce parte curge isvorul, raul?SA cautam in aer, sus de tot, aeroplanul.Aproape de ocean. Sa ascultam dad marea

creste sau scade, dacd vapoarele se apropiesau se departeaza °data cu fluxul si reftuxul.

.

www.dacoromanica.ro

192 193

193

TA B E XXIVSIMTUL FRUMOSULUI

Cei mai multi copii au simtul frumosului, dar gustul lcir se aseamatia -cu aceli al barbarilor. EiCautalAkereace dau culorile prea vii, ritmurile bine cadentate, chiotele vesele. Intr'o anumita masura, trebue sa fim mul-tumiti de aceste gusturi naturale ale copiiilor si sa nu pretindem ca ei sa admire arta, placuta oamenilor maturibine instruiti. Salile de clas si curtile grAdinitelor de copii trebue sa fie decorate simplu, colorate vin, astfel ca im-presia generals sa fie vesela.

Atat din punct de vedere al gustului, cat si din punct de vedere moral, este o gresala sA dam prilej copiiilorsA admire trujloacele de exteriorizare a bogatiei : bijuterii, aurarii, haine elegante si toate acele inutilitati de oricegen, creatiuni ale luxului.

Noi indicam in cele ce urmeaza, pentru cultura simtului estetic, unele lucruri vesnic frumoase si in acelas timpaccesibile copilului.

1) Florile naturale

2) Soarele

Ne vom stradui sa-i facem pe copii sA pri-viasca cu atentie, sa deosebeasca si sA iubeascaflorile, asa dupA cum cresc in gradini si pecampii. Prin cateva simple observatii sa-i in-va tam sa admire gratia for naturala, atuncicand ele sunt scaldate de snare si aer, andsunt leganate de vant sau cand tremura subpovara insectelor ce he viziteaza. SA-i facem sAobserve a unele flori par'ca se culca seara.Copiii nu stiu so culeaga florile altcum decatsmulgandu-le si strangandu.le in buchete gre-oaie. SA le aratam cum se rup cu delicatetasi cum se aranjeaza in buchete frumoase.

Copiii trebue sa invete sa ingrijeasca Ho-rile ce impodobesc sala de clas, sa he mina invaze, sa be schimbe apa. Trebue sa-i intere-seze viata plantelor tie cask Fiindca acesteplante sunt ca niste prizionere, ele trebuescinveselite prin ingrijiri afectuoase. Trebuescaierisite, tinute curat si la locul de cinste.

Povegile" lui Perrault, ne vorbesc de prin-cipese, frumoase ca ziva. Nimic nu e mai fru.

. ..www.dacoromanica.ro

194

21 Soarele .

S IM TUL

3) Gratia si frumusefea micufilor copii

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro