71628448 39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L

7/24/2019 71628448 39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L

1/104

Departamentul pentru nvmnt la Distan i cu Frecven RedusGalai, 2010

UNI!R"I#$#!$DUN%R!$ D! &'" DIN G$($)I

(I(I$N$ G#IN

$*+$($&! I D!"IGN NINDU"#RI$ $(I*!N#$R%


2/104

Departamentul pentru nvmnt la Distan i cu Frecven RedusFacultatea tiina i In-ineria $limentel.r"peciali/area In-ineria r.dusel.r $limentare$nul de studii I


3/104

Galai, 2010

UNI!R"I#$#!$ DUN%R!$ D! &'" DIN G$($)I

(I(I$N$ G#IN

$*+$($&! I D!"IGN NINDU"#RI$ $(I*!N#$R%


4/104

URIN"

Capitolul 1. Noiuni introductive privind ambalarea......................................... 5

1.1. Definirea noiunii de ambalare i preambalare...................... 5

1.2.Termeni specifici ................................................................... 6

1.3. Clasificarea ambalajelor i tipuri de ambalaje.......................

1.!. C"estionar de autoevaluare ................................................. #

1.5. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ......................... #

Capitolul 2. &ateriale de ambalaj utili'ate pentru confecionareaambalajelor specifice industriei alimentare ................................ 1(

2.1. &aterialele celulo'ice destinate confecion%rii de

ambalaje cu utili'%ri )n industria alimentar% ........................ 1(

2.2. *ticla+ definitie, tipuri,proprietatile, ambalaje din sticl%

cu utili'%ri )n industria alimentar%........................................ 12

2.3. &aterialele plastice cu utili'%ri pentru confecionarea

de ambalaje utili'ate)n industria alimentar% ........................ 22

2.!. &ateriale metalice utili'ate pentru confecionarea

ambalajelor ........................................................................ . 32

2.5. &ateriale comple-e utili'ate pentru confectionarea

ambalajelor ........................................................................ .

3!

2.6. &aterialele au-iliare pentru producerea ambalajelor .......... 3#

2.. C"estionar de autoevaluare ............................................... 3#

2.#. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ....................... 3Capitolul 3. /le0erea ambalajelor ................................................................ !2

3.1. actori de influen% privind ale0erea ambajelor ................. !3

3.2. unciile ambalajelor .......................................................... !5

3.3. C"estionar de autoevaluare ............................................... 5(

3.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ...................... 5(


5/104

Capitolul !. roducerea i utili'area ambalajelor factori de influen% ........ 51

!.1. actori le0ai de produs ..................................................... 51

!.2. actori le0ai de materialele i mainile de ambalaj ........... 51!.3. actori le0ai de riscurile transportului ............................... 53

!.!. actori le0ai de piaa de desfacere .................................... 5!

!.5. C"estionar de autoevaluare ............................................... 5!

!.6. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ...................... 56

Capitolul 5. *p%larea, i0ieni'are i sterili'area ambalajelor ......................... 5

5.1. 4biectivele sp%l%rii ambalajelor .......................................... 5

5.2. actori care influenea'% sp%larea ambalajelor .................. 5#

5.3. *terili'area ambalajelor. /0eni de sterili'are ..................... 2

5.!. &asini de sp%lat ambalaje din sticl% ................................... 6

5.!.1. Clasificarea mainilor de sp%lat ambalaje........................ 6

5 .!.2.Componentele unei maini de sp%lat ambalaje ............... #2

5.5. C"estionar de autoevaluare ............................................... #!

5.6. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ...................... #5

Capitolul 6. *p%larea ambalajelor metalice .................................................. ##

6.1. *p%larea cutiilor metalice ................................................... ##6.2. *p%larea butoaielor metalice .............................................. #

6.3. C"estionar de autoevaluare ............................................... (

6.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ...................... (

Capitolul . *p%larea ambalajelor din materiale plastice i materiale

comple-e ................................................................................... . 1

.1. *p%larea i sterili'area buteliilor din polietilen tereftalat ..... 1

.2. *terili'area ambalajelor termoformate ................................ 2

.3. *terili'area cartoanelor isau foliilor din materiale

comple-e ............................................................................ !

.!. C"estionar de autoevaluare ................................................ 5

.5. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare ...................... 6

Capitolul #. $eciclarea ambalajelor )n industria alimentar% ...........................

#.1. &etode de reciclare a ambalajelor din materiale comple-e

#.2. &etode de reciclare a ambalajelor din materiale plastice . 1((

#.3. C"estionar de autoevaluare.............................................. 1(1#.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare .................... 1(1

iblio0rafie .................................................................................................. . 1(2


6/104

apit.lul 1 N.iuni intr.ductive privind am3alarea

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar 5

11 De6inirea n.iunii de am3alare i pream3alare

4dat% cu de'voltarea i diversificarea produciei de bunuri, concomitent cude'voltarea comerului, are loc i diversificarea i de'voltarea activit%ilor deambalare i implicit a produciei de ambalaje. 7a nivelul )ntre0ii planete, seconsider% c% apro-imativ 8 din producia de m%rfuri se tran'acionea'% )nstare ambalat%.

$m3ala4ul este un sistem 6i/ic.7c8imic c.mple9, cu 6uncii multiple,care asi-ur meninerea sau, 5n unele ca/uri, ameli.rarea calitiipr.dusului cruia 5i este destinat /mbalajul favori'ea'9 identificareaprodusului, )nlesnind atra0erea de cump%r%tori poteniali, pe care )i )nva%cum s% foloseasc%, s% p%stre'e produsul i cum s% apere mediul )nconjur%tor

de poluarea produs% de ambalajele u'ate sau de componenii dedescompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asi0urarea )n cele maibune condiii a manevr%rii, conserv%rii, depo'it%rii i transportului produselor.:n ;etit $obert; nstitutul rance' al /mbalajului i /mbal%rii propune urm%toarele definiii )n?etit 0lossaire de l@emballa0e;+

A am3ala4ul este .3iectul destinat s 5nveleasc sau s c.nintemp.rar un pr.dus sau un ansam3lu de pr.duse pe parcursul

manevrrii, transp.rtului, dep./itarii sau pre/entrii, 5n vedereapr.te4rii acest.ra sau 6acilitrii acest.r .peraiiB

A am3alarea repre/int .peraia de .3inere a :primului 5nveli a6lat 5nc.ntact direct cu pr.dusul;

>nstitutul din &area ritanie furni'ea'% trei direcii )n de6inirea am3alrii


7/104


apit.lul 1 N.iuni intr.ductive privind am3alarea

Tot )n conformitate cu standardul amintit, am3alarea este de6inita ca 6iind:.peraie, pr.cedeu sau met.da, prin care se asi-ura cu a4ut.rulam3ala4ului, pr.tecie temp.rara a pr.dusului;

12#ermeni speci6ici:n conte-tul ambal%rii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim+

*aterialul de am3alare este destinat sa )nveleasc% temporar produsulambalatB

*aterialul de am3ala4 este folosit pentru confecionarea ambalajelor sau aaccesoriilor acestora.

ream3alarea este operaia de ambalare a unui produs individual, )nabsenta cump%r%torului, iar cantitatea de produs introdusa )n ambalaj esteprestabilita si nu poate fi sc"imbat% dect prin desc"iderea sau modificareaambalajului.

ream3ala4ul 5nelat.r este preambalajul care creea'% impresia ca are ocantitate mai mare dect cantitatea nominala. *e considera preambalat)nel%tor dac% peste 3(8 din volumul ambalajului nu este ocupat cu produssau )n ca'ul )n care )n pac"et e-ista produs cu mai puin de 158 dectcantit%ile prev%'ute de le0e.

Toate preambalatele fabricate conform instruciunilor trebuie sa poarte

urm%toarele inscriptii li'ibile, care sa nu poat% fi terse+A cantitatea nominalaB

A o marca sau o inscripie care sa permit% identificarea ambalatorului sau aimportatorului de preambalareB

A marca e, de cel puin 3mm, situat% )n acelai cmp vi'ual cu cantitateanominala. /plicarea acestei m%rci 0arantea'% ca preambalatul )ndeplinetecerinele prev%'ute de instruciuni.

erificarea preambalatelor se face prin eantionare )n doua etape+

A verificarea coninutului real al fiec%rui preambalat din eantionB

A verificarea mediei coninutului real al preambalatului din fiecare eantion.

/mbalajul pot fi+

- am3ala4 primar este ambalajul care intr% in contact direct cuprodusul


8/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar

apit.lul 1 N.iuni intr.ductive privind am3alarea- am3ala4 cuaternar uurea'% manipularea ambalajelor teriare


9/104

A dup% domeniul de utili'are+ ambalaje de transportB ambalaje de desfacere i pre'entare.

A dup% specificul produsului ambalat+ ambalaje pentru produse alimentareB ambalaje pentru produse nealimentareB ambalaje pentru produse periculoaseB ambalaje individualeB ambalaje colective.

A dup% 0radul de ri0iditate+ ambalaje ri0ideB ambalaje semiri0ideB ambalaje suple.

A dup% modul de circulaie al ambalajului+ ambalaje refolosibileB ambalaje nerefolosibile tip pierdut.

A dup% sistemul de circulaie+ sistem de restituire a ambalajelorB sistem de vn'are cump%rare a ambalajelor.

A dup% sistemul de confecionare+ ambalaje fi-eB ambalaje demontabileB ambalaje pliante.

A dup% c%ile de transport+ ambalaje pentru transport terestruB ambalaje pentru transport fluvialAmaritimB ambalaje pentru transport aerian.

A dup% destinaie+ ambalaje pentru piaa e-tern%B ambalaje pentru piaa intern%.

1? 8esti.nar de aut.evaluare

1. Definii urm%toarele noiuni+ ambalajul, preambalarea, ambalajul primar

i cuaternar. Dai cteva e-emple de ambalaje primare i cuaternare.2. re'entai 3 criterii de clasificare a ambalajelor.

3. Ce informaii se )nscriu pe preambalateG

1@ Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare

1. $m3ala4ul repre'int% un ?mijloc;


10/104

transportului, depo'itarii si desfacerii pn% la consumator sau pn% lae-pirarea termenului de 0aranie.

ream3alarea este operaia de ambalare a unui produs individual, )nabsenta cump%r%torului, iar cantitatea de produs introdusa )n ambalaj esteprestabilita si nu poate fi sc"imbat% dect prin desc"iderea sau modificareaambalajului.

$m3ala4 primar este ambalajul care intr% in contact direct cu produsul


11/104

apit.lul 2 *ateriale de am3ala4 utili/ate pentruc.n6eci.narea am3ala4el.r speci6iceindustriei alimentare

Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foartemare.

rivit din punct de vedere te"nic, ambalajul m%rfurilor este alc%tuit dintrAunansamblu de materiale destinat proteciei calit%ii i inte0rit%ii produselor,facilit%rii operaiilor de circulaie a m%rfurilor. De asemenea, calitateaproduselor este influenat% de calitatea ambalajului prin fapul c% unambalaj necorespun'%tor poate atra0e dup% sine deprecierea produsului,adic% s% contribuie la diminuarea calit%ii lui.

Dac% privim ambalajul ca un produs finit oarecare, avnd o destinaiepreci'at%, )n el se pot identifica c"eltuieli cu materiile prime i c"eltuieli de

obinere./le0erea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai muli factoridintre care am putea aminti


12/104


sau de'avantaje urm%toarele propriet%i+ 0radul de prelucrabilitate,

modificarea calit%ilor sen'oriale ale produselor ambalate, densitateaaparent%.

Dezavantajul utili'%rii lemnului ca material de ambalaj )l repre'int%modificarea formei isau volumului prin contracie sau umflare.

Utili/riA butoaie, l%'i, l%die, palete pentru depo'itare.

Jrtia i cartonul sunt a0lomer%ri de fibre celulo'ice re'ultate din prelucrareamateriei prime ve0etale+ paie de cereale, coceni de porumb, stuf, rafie, lemnde brad, pin, castan, fa0, plop etc.

ropriet%ile "rtiei i cartonului+ 0reutatea specific%


13/104


la ambalarea pinii


14/104


*e mai adau0%+ alumina /l243 m%rete re'istena mecanic% a sticleiBafntori care produc eliminarea 0a'elor de la topireB sticl rebutprovenit%din fabricaiile anterioare care uurea'% topirea atunci cnd este ad%u0at% laamestec, avnd avantajul economisirii de materii primeB decolorani suntfolosii )n ca'ul obinerii sticlei incolore deoarece materialele utili'ate laobinerea sticlei nu sunt prea pureB opacificatori i colorani care modific%aspectul i culoarea sticlei.

*ticla este utili'at% ca material de ambalaj datorit% avantajelor sale+

insolubil% )n ap% i re'istent% la aciunea aci'ilor i ba'elorB

inert% c"imic )n contact cu produsele alimentareB impermeabil% la 0a'e, lic"ide, vapori, arome, microor0anisme

ambalajul s% fie )nc"is etan pentru ca produsul s% fie protejatB

ieftin%B

transparent% pentru c% permite vi'uali'area produsului, se poatestabili dac% do'area este corect%, modificarea culorii i calit%iiprodusuluiB

uor i0ieni'abil%B

este ri0id% deoarece )i p%strea'% forma, nu contribuie la deteriorareaprodusuluiB

poate fi obinut% )n form%, dimensiuni i culori variate.

*ticla pre'int% urm%toarele dezavantaje+

transparent% la produsele sensibile, lumina poate contribui lamodificarea calit%ii acestoraB

casant% pentru c% are re'isten% mecanic% limitat%, nu re'ist% lasocuri, vibraii, loviriB

fra0ilitate deoarece crap% sub aciunea ocurilor termice dac%

temperatura dep%ete domeniul t P 3(35 MCB au o 0reutate relativ mare i necesit% condiii speciale de manipulare,transportB

depo'itare dificil% astfel c% necesit% un spaiu mare de depo'itare.

n 6ucie de c.mp./iia c8imic e-ist% urm%toarele tipuri de sticl%+

- sticla silicic are un coninut ridicat de *i42 are punctul de topirefoarte ridicat


15/104


- sticla borosilicic se obine prin ad%u0are de o-id boricB

- sticla slicocalcosodic are re'isten% c"imic% mai mic% i estefolosit% pentru confecionarea de pa"are i flacoane de sticl%.

- sticla aluminosilicic conine aluminiu )n cantitate mic% i este maire'istent% din punct de vedere c"imic.

entru obinerea sticlei colorate se adu0% diferite cantit%i de o-i'i+ e4


16/104


+igiditatea face ca recipientul s% fie uor de manipulat pe linia de umplere i

s%Ai p%stre'e forma )n timpul tuturor etapelor de distribuie, pn% la 0olireaconinutului. :n ca'ul borcanelor ri0iditatea face ca acestea s% nuAi modificeconsiderabil volumul )n condiii de stres, fapt important pentru umplerea subdepresiune.

$. %ropriet&i chimice

c&iunea apei asupra sticlei. /pa solubili'ea'% silicaii alcalini din compo'iiasticlei cu o vite'% foarte mic%. $eacia are o vite'% foarte mic% i estefavori'at% de temperatura ridicat%


17/104


rincipalele tipuri de ambalaje din sticl% utili'ate )n industria alimentar%

sunt+A !utelii de sticla

Capacitatea buteliilor de sticla. uteliile de sticla sunt recipiente cusectiune transversala a corpului cilindrica sau de alta forma, cucapacitatea de 25A1( ((( ml


18/104


Tabelul 2.1.


19/104


nc8iderea 3uteliil.r cu capsule de rupere din aluminiu. Capsulele de

rupere din aluminiu se pot aplica buteliilor cu diametrul de 26, R (,2 mmavand profilul buteliilor cu capsule coroana./ceste capsule au la parteacilindrica o limba de rupere folosita la desc"iderea buteliei.

nc8iderea 3uteliil.r cu capsule I. Capsula >C este confectionata dinaluminiu sau aliaj de aluminiu si este folosita la inc"iderea buteliilor carecontin lic"ide sub presiune nteriorul capsulei poate fi lasat neprotejat C/

>7E$$4+ varianta * cu 0at scurt si varianta 7 cu 0at lun0

Din cate0oria capsulelor filetate la care filetul se formea'a in momentulinc"iderii fac parte si capsulele *TE7C/ si *K/7KC/. /cestea sefabrica din folie de aluminiu cu 0rosimea de (,25 mm.

! !orcane de sticl

entru ambalarea produselor alimentare se folosesc borcane din sticla cucapacitatile nominale conform *T/* 115A##.


20/104


orcane cu )nc"idere Oeller

orcane cu )nc"idere S"iteACap.

Tabelul 2.2.Tipuri i capacit%i pentru borcanele din sticl% calcosodic%

0ip 2apacitate nominala, ml

orcanepe

ntruprodusealimentarecon

servate

orcaneobisAnuite

entru copii 12(, 1(

T 1#

Ie- 3!5

!2(

/ #2(

3 l 3(((

orcaneinalte

(,5 l 5((

1 l 1(((

orcanetriun0"iulare

E 33(

orcane pentru miere 1#(

orcane pentru iaurt 2((

orcane pentrubomboane


21/104


entru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterili'are se

olosesc borcane de sticla > pentru 0ura tip TListAoff.

'peratia de 5nc8idere a 3.rcanel.r consta in atasarea capacului la 0atulborcanului prin presarea acestuia la anumite intervale pe periferie si

ermeti'area inc"iderii datorita depresiunii ce se creea'a )n interiorulrecipientului. 4 0arnitura de cauciuc asi0ura etansarea inc"iderii. &etodelede creare a depresiunii in interiorul recipientului sunt+

a= 5n ca/ul umplerii la rece pentru produsele care nu se sterili'ea'a+depresiunea se reali'ea'a prin+

A introducerea de abur in spatiul dintre produs si capac eliminanduAseastfel aerul e-istent, iar prin condensarea aburului se creea'a depresiuneanecesara fi-arii capacului la borcanB

Atrecerea borcanelor inc"ise printrAo camera in care se creea'adepresiuneB

3= 5n ca/ul umplerii la cald, depresiunea se reali'ea'a prin incal'ireaaerului e-istent intre produs si capac , dilatarea si deci eliminarea partialaa lui, iar dupa racire se creea'a depresiunea interioara suficienta pentru aasi0ura fi-area capacului la borcanB depresiunea reali'ata este functie detemperatura continutului in momentul inc"iderii si de marimea spatiului dedeasupra produsului. *e recomanda ca pentru fiecare 1(QC diferenta intretemperatura produsului si cea de sterili'are sa se lase cei putin (,68 dinvolumul recipientului ca spatiu liber. >n ca'ul umplerii la rece se lasa unspatiu liber de 68 din volumul recipientuluiB

c= pentru pr.dusele care se sterili/ea/, depresiunea se reali'ea'a

c"iar in timpul operatiei de sterili'are datorita presiunii ridicate din interiorulrecipientului, capacul cedea'a si 0a'ele ies afaraB dupa racire, datoritadepresiunii care se creea'a, capacul este lipit de borcan.

7a confecionarea capacelor tip 4mnia se folosete tabl% de aluminiu cu0rosimea de (,22A(,2! mm, iar caracteristicile capacel.r 'mnia siutili'%rile lor sunt pre'entate )n tabelul 2.3.


22/104


Tabelul 2.3 Caracteristicile i domeniul de utili'are ale capacelor 4mnia

*orma profilului %roduse ambalate2onditii desterilizare

Neted Iem, marmelada, compot, miere &a-imum5QC

Neted &uraturi, peste marinat, produse cucontinut mare de otet

Nu sesterili'ea'a

Neted conserve de sfecla rosie &a-imum5QC

Doua ineie deintarire

Conserve de le0ume, carne, peste,creme

&a-imum

12(QC

Capacele sunt l%cuite pe ambele p%ri. >nelul de cauciuc are 0rosimea de1 mm.

+.rcanele cu inc8idere #Bist7.66 se recomanda pentru conservareaproduselor care nu se consuma inte0ral la desc"iderea recipientului


23/104


+.rcane cu 5nc8idere 8ite7ap au profilul este asemanator cu cel folositla borcanele cu inc"idere 4mnia Capacul este confectionat din tablacositorita si este preva'ut cu o bordura oblica la care se fi-ea'a prin rolareun inel de cauciuc. rin presarea capacului pe 0atul borcanului, inelul decauciuc etansea'a inc"iderea pe partea laterala a profilului.

2> *aterialele plastice cu utili/ri pentru c.n6eci.nareade am3ala4e utili/ate5n industria alimentar

lasi6icarea materialel.r plastice

&aterialele plastice or0anice sunt substane or0anice macromoleculare )nstare pur% sau sub form% de amestecuri coninnd diferite materiale deadaos i umplutur%


24/104


*ateriale term.plastice

rodusele termoplastice sunt clasificate dup% structura c"imc% astfel+

A poliolefine+ polietilena


25/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar 2!


A /re capacitatea de a se lipi de sine inasasi la caldura, fapt care

determina obtinerea unor inc"ideri bune, re'istente, impermeabile.7DE este de 1((C fapt care impiedica folosirea acesteea pentru obtinereade ambalaje ce sufera sterili'are.

7DE are o re'isten% c"imic% e-celent% )n special fa% de aci'i, ba'e isoluii anor0anice, dar este sensibil% la uleiuri i 0r%simi pe care le absoarbe)nmuinduAse. Nu ofer% suficient% protecie fa% de aciunea o-idant% ao-i0enului din aer asupra 0r%similor. 7DE se utili'ea'% la obinereaambalajlor fle-ibile+ folii, pun0i, saci i sacoe imprimate sau neimprimate.

.lietilena liniara de 4.asa densitate ((D!

77DE are urmatoarele avantaje+A distributie mai uniforma a masei moleculare comparativ cu 7DE

A re'istenta c"imica imbunatatita

A re'istenta ridicata la temperaturi ridicate si sca'ute

A are luciu crescut al suprafetei

A re'istenta crescuta la crapare in conditii dificeile de mediu

/ceste avantaje au condus la inlocuirea 7DE sau JDE cu 77DE.

.lietilen de 5nalt densitate E D!

JDE pre'int%

A propriet%i mecanice diferite de 7DE, astfel re'istena la )ntindere i laplesnire sunt mai mari, iar re'istena la oc i la rupere sunt mai mici dectale 7DE.

A $e'istena c"imic% a JDE este superioar% celei a 7DE )n special fa% deuleiuri i 0a'e.

JDE este modelat% prin suflare )n butelii pentru diferite aplicaii )nambalarea produselor alimentare dei este tot mai mult )nlocuit% depoliclorura de vinil


26/104



A /re re'istenta buna la frecare, stabilitate termica buna

A re'inta luciusi claritate buna, fiind un material ideal pentru imprimare

Ktili'ari+

Datorita re'istenei bune la 0r%simi i substane c"imice se foloseste ca

A strat de lipire pentru pun0ile auticlavabile

A pentru capace si fire de tesatura in vederea obtinerii sacilor destinatiambalarii le0umelor si cerealelor.

*e foloseste sub forma de 0ranule, pudra sau folie, fiind supusa procesuluide e-trudare sau injectare obtinanduAse tuburi deformabile, cutii, saci impletii

din fire de etc..li3ute3a +

A are re'istenta buna la rupere, la intindere , intepare si la soc

A isi pastrea'a proprietatile mecanice la temperaturi ridicate fiindfolositapentru ambalarea aseptica a produselor alimentare

A este o buna bariera la vapori de apa

A poate fi termosudata re'ultand inc"ideri etanse si puternice,

este destinata obtinerii de saci pentu ambalarea in vrac sau de pun0i pentru

ambalarea laptelui


27/104



A in stare neplastifiata se formea'a folie ri0ida sub forma de cutii pentru

ciocolata sau biscuiti si butelii. /ceste butelii din E neplastifiata suntmai re'istente si mai clare fiind utili'ate pentru ambalarea uleiurilorsau a sucurilor de fructe.

Cel mai utili'at plastifiant este acidul ftalic in proportie de 5(8 din 0reutateatotala a materialului final.

.listirenul "

A se obtine prin polimeri'area stirenului in pre'enta caldurii, luminii si apero-i'ilor.

Tipuri de polimeri'ari+

A polimeri'are in masa se reali'ea'a la #(C o prepolimeri'are, urmatade polimeri'area propriuA'isa intrAun turn din otel la 1(( 1#(QC

A polimeri'are in emulsie prin acer emulsia de stiren si apa se a0ita inpre'enta a0entilor de emulsionare


28/104



A * orientat pre'entat sub forma de folii cu o buna re'istenta si

stabilitateA * cristal este transparent, pre'entat sub forma de folii ce se pot

termoforma usor

A * e-pandat folosit pentru ambalajele de transport si pentru cele dedesfacere. >n ultimul timp au aparut si tavile pentru carne si produsedin carne, cofrajele de oua si mabalajele pentru produse 0atapreparate.

.liamide numele 0eneric al poliamidelor sintetice este n5lon, derivat dinnumele oraelor NeL VorF i 7ondra, orae )n care au fost obinute aproapesimultan. ilmele poliamidice sunt caracteri'ate printrAo stabilitate termic%e-celent%, putnd re'ista )n abur la temperaturi de pn% la 1!(MC.Temperatura de topire varia'% )ntre 1#5A26!MC.

:n 0eneral poliamidele sunt permeabile la vapori de ap%, apa absorbit% avndun efect de plastici'are care determin% o reducere a re'istenei de rupere latraciune i o cretere a re'istenei la oc. ermeabilitatea lor la o-i0en i0a'e este sc%'ut%. $etenia mirosurilor i aromelor este foarte bun%.

Tipuri de ambalaje+

A file poliamidice utili'ate pentru ambalarea bran'ei proaspete sauprelucrate, a alimentelor con0elate sub forma de pun0i sau ambalaje

pun0aAinAcutie


29/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar 2#


A 4btinerii de butelii obtinute prin mulare si intindere prin suflare pentru

obtinerea unei re'istente ma-ime la intindere si ca bariera la 0a-e,re'ultand butelii foarte usoare si economice.

auciucul natural

A face parte din cate0ori elastomerilor fiind e-tras prin coa0ularealate-ului din anumite specii ve0etale

A contine diferite in0rediente pentru a ameliora proprietatile si pentru ausura prelucrarea n ultimul timp se folosec cauciucurile sintetice obtinute prin polimeri'are. *eobtin astfel cauciucul polibutadienic, butadienAstirenic, butadienAmetilstirenic,butadienAacrilonitrilic, i'obutilic, siliconic.

/ceste cauciucuri sintetice se folosesc pentru confectionarea busoanelorpentru flacoane si butelii, inele 0arnitura pentru diverse recipiente.

>n industria materialelor plastice se folosesc urmatorii aditivi+

"ta3ili/at.ri de prelucrare esteri, amide ale aci'ilor 0rasi, stearati metalicisi n si parafina pentru reducerea tendintei C de a selipi de partilemetalicelasti6iani esteri ftalici pentru obtinerea de filme si recipiente fle-ibile,conferind suplete, luciu.

$-enti de 5m3trnire JT butil"idro-iAtoluenul care indepartea'a radicaliiliberi pentru a impiedica de0radarea materialului sub actiune mediuluiambiant. *e mai folosec stabili'atorii K pentru prevenirea deteriorariifilemlor polimerice prin fotoo-idare.

*e mai folosesc modificatori ai proprietarilor optice, produsi de i0nifu0are


30/104



.liesteri sunt caracteri'ai de o plasticitate mai mult sau mai puin

pronunat%, re'isten% la aciunea apei i aci'ilor i solubilitatea )n solvenior0anici. Cel mai utili'at poliester pentru ambalarea produselor alimentareeste polietilen tereftalatul, la care se mai adau0% polibuten tereftalatul icopolimerul policicloA"e-andimetanol tereftalat.

.lietilen tere6talatul


31/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar 3(


A are un miros slab iar aderenta la metale este foarte buna

A mai re'isteni dect cauciucul natural la aciunea c%ldurii i a luminii solare.

9tilizri+ fabricarea lacurilor i acoperirilor protectoareB accesorii ambalaje+buoane pentru flacoane, recipiente diverse, ineleA0arnitur% pentru butelii icutii de conserveB prepararea lacurilor pentru protecia suprafeelor metalice


32/104



$ditivi pentru materialele plastice

entru a se obine materiale plastice cu propriet%i dintre cele mai bune )nmasa polimerului de ba'% se adau0% aditivi care aduc )mbun%t%iri. /ditiviisunt clasificai )n concordan% cu funciile pe care le )ndeplinesc+

A aditivi de prelucrare


33/104



obinerea de butelii )ntrAo staie unic% de formare, umplere

i )nc"idere.uteliile %!0 sunt confecionate pornind de la 0ranule de %!0 albe saudivers colorate )n funcie de destinaie. :ntrAo prim% etap%, din 0ranuleleuscate i plastici'ate se obin preformele, care au lun0imea, 0rosimeapereilor i 0reutatea )n concordan% cu volumul buteliei finale. *e impunepreci'area c% profilul 0urii viitoarei butelii este reali'at )n stadiul de obinere apreformei. reformele se reali'ea'% prin injecie, presele de injecie avndcapacit%i cuprinse )ntre 2 (( A 2# ((( preforme". Irosimea pereilorpreformelor poate fi de 2,# A ! mm, iar volumul de 12 A 6 mm.

entru obinerea buteliilor din preforme se parcur0 mai multe etape. :ntrAo

prim% etap% are loc )nc%l'irea preformelor suspendate pe un lan transportorpn% la circa 1(5QC la trecerea printrAo 'on% de )nc%l'ire prev%'ut% cure'istene electrice. /ceasta este urmat% de introducerea fiec%rei preforme)ntrAo matri% constituit% din dou% p%ri care se )nc"id pentru ca, la suflareade aer comprimat )n preform% s% se obin% butelia care va avea formainterioar% a matriei. &atriele sunt prev%'ute cu un sistem de r%cire cu ap%cu temperatura iniial% de 1(A12QC.

Circa #(8 din producia mondial% de butelii %!0 se reali'ea'% )n dou%etape+ injecie pentru obinerea preformelor la produc%torul de ambalaje iobinerea buteliilor din preforme la utili'ator, motivul fiind preul ridicat al

instalaiilor complete. 7iderul mondial )n construcia de maini i producereade preforme sau butelii %!0 este Irupul *>DE7 A rana, urmat de *>/ A>talia, O$4NE* A Iermania, TET$/ /O *uedia etc.

2? *ateriale metalice utili/ate pentru c.n6eci.nareaam3ala4el.r

rincipalele materiale metalice utili'ate )n industria alimentar% sunt+ tablacositorit%, oelul ino-idabil, aluminiul i staniul.

"abla cositorit obinut% prin acoperirea tablei de oel moale cu staniu peambele fee este utili'at% pentru confecionarea de ambalaje destinateproduselor alimentare lic"ide i p%stoase.

"b&inerea tablei cositorite+ operaia prin care tabla de oel este acoperit% custaniu pe ambele fee poart% denumirea de tabl% cositorit%. Cositorirea sepoate reali'a prin urmat%arele procedee+

A cositorire la cald+ const% )n introducerea foii de tabl% de oel )ntrobaie de staniu topitB

A cositorire electrolitic+ const% )n derularea tablei de oel i a foii destaniu i sudarea lor una de cealalt% la trecerea prin baia electrolitic%.

2oroziunea tablei cositorite+ depinde de mai muli factori+


34/104



a= $ciditatea considerat% factor esenial al apariiei coro'iunii necesit%

urm%toarele preci'%ri+A coro'iunea tablei cositorite nu este )ntotdeauna proporional% cu pJulprodusului conservat+ la produsele cu pJ P 3,5A! se poate produce ocoro'iune avansat%B )n ca'ul produselor cu pJ[5A5,5 nu mai apare problemacorod%riiB

A coro'iunea tablei cositorite este i )n funcie de natura aci'ilor or0anicipre'eni )n ambalaj.

b= '9i-enul sau aerul atm.s6eric, pre'ena o-i0enului )n produseleconservate duce la combinarea cu "idro0enul, iniiind astfel procesul decoro'iune care continu% )n m%sura )n care mai e-ist% o-i0en.

c= $li accelerat.ri ai c.r./iunii, sulful =i compu=ii si


35/104



'el in.9ida3il este aliaj eAC i alte elemente de aliere, destul de puin

utili'at la confecionarea ambalajelor, cu toate c% )n industria alimentar% estelar0 r%spndit, fiind metalul de ba'% din componena utilajelor.

Este utili'at la confecionarea de cutii pentru bere, b%uturi r%coritoare ialcoolice, a butoaielor de bere


36/104



A )mbun%t%irea propriet%ilor barier%, )n special 0a'e, vapori, aromeB

A asi0urarea reali'area )nc"iderii ambalajului prin termosudare.*ateriale c.mple9e pentru am3ala4e .3inuite

Din mulimea de date e-istente se pare c% materialul cel mai ieftin ca barier%la lumin% este cartonul. Klterior sAa trecut la utili'area 8'%! care poate fidistribuit% pe suprafaa cartonului )ntrAo pelicul% subire, continu% i elastic%,asi0urnd termosudabilitatea i impermeabilitatea necesar% stratului decarton. $ecent sAau introdus i alte materiale plastice pentru dublareacartonului acestor recipinte ca+ late- de %>2 care este termosudabil,re'istent la 0r%simi, are suprafaa neted%, str%lucitoare i nu se murd%rete.

Cartonul acoperit cu %! este foarte eficient i, prin imprimare parial% sautotal% )n diverse culori+ rou, 0alben, albastru, verde, maro i ne0ru,propriet%ile barier% sunt i mai mult )mbun%t%ite. Cartoanele simple folositela ambalarea multor produse sunt formate din urm%toarele straturi+ strate-terior de polietilen%, strat pentru imprimare, strat de "rtie alb%, strat de"rtie nealbit%


37/104



A aroma produselor se p%strea'% mult mai bine la ambalare )n cartoane

aseptice fa% de ambalarea )n cartoane obinuite )ntruct acestea dinurm% sunt mai permeabile la 0a'eB

Cartoanele aseptice sunt formate din urm%toarele straturi+ strat e-terior depolietilen%,

strat pentru imprimare, strat de "rtie alb%, strat de "rtie nealbit%, Fraft


38/104



sucurilor de fructe, b%uturilor pe ba'% de lapte i sucuri de fructeB cartoane

2ombihape destinate ambal%rii aseptice a produselor alimentare lic"ide,)n special lapte i sucuri de fructe.

3= art.ane prec.n6eci.nate

Cele mai frecvente cartoane preconfecionate )ntlnite pe pia% sunt+

A art.ane paralelipipedice .m3i3l.c, care au form% asem%n%toare cucartoanele Tetra riF, dar difer% prin modul de )mbinare a p%rilor lateralepentru reali'area ba'ei ambalajuluiB

A art.ane paralelipipedice cu partea superi.ar 5n 6.rm de prismtriun-8iular re-ulat sau nere-ulat+ cartoane Tetra aF i Tetra $e-B

cartoane ure aF i cartoane Ever0reenB cartoane Tetra $ecartBA art.ane de 6.rm special, derivat de la 6.rma paralelipipedic +Combiit.

c= $lte am3ala4e din materiale c.mple9e

A $m3ala4e tip pun- 5n cutie


39/104



2 *aterialele au9iliare pentru pr.ducerea am3ala4el.rNum%rul acestora este foarte mare+ colorani, pi0meni, cerneluri, ade'ivi,etc. /ceste materiale influentea'9 calitatea ambalajelor, atribuinduAle calit9tiestetice si funcionale.

Kn alt material au-iliar utili'at de aceast% dat% pentru consolidarea, adic%creterea re'istenei ambalajelor sunt ben'ile de balotare i ade'ivii.

4 alt% 0rup% o constituie materialele pentru amorti'are i protecie )mpotrivaocurilor. /ceste materiale protejea'% )mpotriva ocurilor, a frec%rilor i )nunele ca'uri c"iar pentru ri0idi'area ambalajelor. Dintre materialele noi deamorti'are putem aminti+ cartonul ondulat, lna mineral%, materialele

e-pandate si cele cu bule de aer.4 ultim% 0rup% de materialele au-iliare o constituie lacurile i vopselele./cestea, pe ln0% contribuia care o au la creterea re'istenei ambalajelorla aciunea factorilor atmosferici, m9resc re'istena la coro'iune, la ra'elesolare, la sc"imb%rile de temperatur% etc.

2H 8esti.nar de aut.evaluare1. Care sunt avantajele i de'vantajele utili'%rii lemnuluiG reci'ai tipurile deambalaje confecionate din lemn cu importan% pentru industria alimentar%.

2. &enionai 3 sortimente din "rtie.3. Detaliai modul de confecionare a cartoanelor duple-, triple- i ondulate.

!. Care sunt avantajele utili'%rii cartonului la confecionarea ambajelorG Daie-emple de ambalaje din carton.

5. &anionai avantajele utili'%rii sticlei ca material de ambalaj )n industriaalimentar%.

6. Care sunt accesoriile utili'abile la buteliile din sticl%G

. &enionai principalele tipuri de borcane i sistemele de )nc"idere.

#. Ce sunt produsele monoplaste, termoplastice i semitermoplasticeG. Care sunt tipurile i propriet%ile polistirenuluiG

1(. Clasificai i preci'ai rolul utili'%rii aditivilor )n industria materialelorplastice.

11. Definii materialul comple-, preci'nd propriet%ile lui.


40/104



2 Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare

1. /vantajele lemnului sunt+ ofer% o bun% protecie mecanic%. :n funcie deesen%, pot constitui avantaje sau de'avantaje urm%toarele propriet%i+ 0radulde prelucrabilitate, modificarea calit%ilor sen'oriale ale produselor ambalate,densitatea aparent%.

De'avantajul utili'%rii lemnului ca material de ambalaj )l repre'int%modificarea formei isau volumului prin contracie sau umflare.

rincipalele ambalaje confecionate din lemn utili'ate )n industria alimentar%sunt+ butoaie, l%'i, l%die, palete pentru depo'itare.

2. *ortimente de "rtie+ "rtie Fraft , "rtie per0ament , "rtie sulfuri'at%,"rtie satinat%, "rtie m%tase


41/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar !(


A poate fi obinut% )n form%, dimensiuni i culori variate.

6. rincipalele tipuri de accesorii utili'abile la buteliile din sticl% sunt+

A /ccesorii pentru )nc"idere+ dop, buon, capsula

A accesorii pentru marcare+ etic"eta de corp, etic"eta de spate, etic"etade umar, etic"eta de 0at

Aaccesorii pentru si0ilare+ capison plisat, capison termocontractibil, capisonmetalic.

. rincipalele tipuri de borcane i sistemele de )nc"idere sunt+

orcane cu inc"idere TListAoff cu filet cu patru sau ase )nceputuri

orcane cu )nc"idere 4mnia orcane cu )nc"idere Oeller

orcane cu )nc"idere S"iteACap.

#. roduse termoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si pot fi prelucrateprin presare, valtuire etc. Dupa racire se solidifica, iar printrAo noua incal'iredevin din nou plastice, procesul acesta putand fi repetatB

roduse semitermoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si se potprelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, dupa racire, la unprodus putin plastic la caldB

roduse monoplaste sau termori0ide


42/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar !1


A este opac, transparent sau colorat

A se prelucrea'a usor prin injectie sau matritare

A pre'inta o inertie c"imica si re'istenta fata de produselor alimentarelic"ide si pastoase

A are re'istenta la soc si la caldura

A are buna proprietati fata de 0a'e si slabe fata de vaporii de apa

A este neto-ic, insolubil si inactiv fata de produsele alimentare

A pre'inta re'istenta limitata la caldura


43/104

apit.lul > $le-erea am3ala4el.r


De'voltarea societ%ii i a proceselor de producie a determinat e-tindereaindustria materialelor de ambalaj si a ambalajelor. *e caut% ca prin

procedee noi s% se ajun0% la o mai bun% reali'are a funciilor ambalajelor.Totodat%, se urm%rete creterea productivit%ii muncii, att laconfecionarea ambalajelor, ct i la ambalarea produselor.

/mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mareproductivitate, ce pot reali'a formarea ambalajelor, desfacerea lor,umplerea i )nc"iderea lor.

/mbalajul i produsul formea'% un sistem, de aceea metodele de ambalaretrebuie s% in% seama de relaiile de interdependen% ce se stabilesc )ntreelementele componente ale sistemului. Tendinele actuale remarcate )nconcepia ambalajelor i a metodelor de ambalare sunt+

reducerea consumului de materii prime, materiale i ener0ieB

creterea duratei de conservare a produselorB

sporirea performanelor ambalajelor prin combinarea materialelor deconfecionareB

facilitarea reinte0r%rii )n mediu a ambalajelor )n etapa postAconsum.

&etoda de formare a ambalajului se adopt% )n funcie de materiluluicelulo'ic folosit, tratat sau netratat, sau )n funcie de posibilitatea de)nc"idere prin termosudare, prin lipire sau pliere.

&etodele i te"nicile de ambalare a produselor oferite de $ondocarton sunt+mbalarea colectiv aceast% metod% se folosete pentru ambalarea )ntrAun sin0ur ambalaj a mai multor produse. /ceast% metod% uurea'% multmanipulare i transport produselor, ajutnd la paleti'area acestora. &etodapoate fi utili'at% cu succes i pentru produsele alimentare de u' curent


44/104



ot e-ista i operaii secundare+ imprimarea codului produsului,introducerea de "rtii cu indicaii le0ate de produs sau obiecte de reclam%,etc. care se reali'ea'% pe parcursul procesului de ambalare.

/mbalarea )n cutii de carton se face pe linii manuale, semiAautomate sauautomate, )n funcie de modul )n care se introduce produsul )n ambalaj./stfel, dac% introducerea produsului )n ambalaj se face de c%tre main%,c"iar dac% alimentarea dispo'itivului de )nc%rcare se face manual, sistemulse consider% automat. Dac% )ns%, introducerea produsului )n ambalaj seface manual, iar celelalte operaii se fac automat, atunci sistemul seconsider% semiAautomat.

>1 Fact.ri de in6luen privind ale-erea am3a4el.r

actorii care determin% ale0erea ambalajului sunt+A propriet%ile produsului care trebuie ambalat+

natura, dimensiunea, masa, forma produsului,num%rul de unit%i de produs dintrAun ambalajB

interaciunile de ordin fi'ic i c"imic ce pot apare )ntreprodus i ambalaj


45/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar !!


materialul de ambalaj folosit


46/104



Calitatea produselor este influenat% de calitatea ambalajului. Kn ambalajnecorespun'%tor poate conduce la deprecierea produsului.

Kn ambalaj ideal trebuie s% )ndeplineasc% mai multe cerine+

s% proteje'e produsulB s% pre'inte caracteristicile te"nice care s% favori'e'e operaiile

de circulaie te"nic%B

s% fie uor, comod i totodat% prin modul )n care este conceput s% fieuor de recunoscutB

s% atra0% atenia cump%r%torului )n modspontanB

s% su0ere'e o idee precis% despre produsB

s% pre'inte calit%ile produsului.

unciile ambalajelor sunt corelate cu produsele ce se ambalea'%, metodelede ambalare i transport, de locul de depo'itare etc.

Conservarea i protecia propriet%ilor produselor )ns%, este considerat%funcia de ba'% a unui ambalaj i se refer% la meninerea )n parametriicalitativi iniiali a produsului ambalat.

>2 Funciile am3ala4el.rrincipalele funcii ale ambalajelor sunt+

a= funcia de protecie i conservareBb= funcia de raionali'areB

c= funcia de reclam% i promovare a vn'%rilor


47/104



actorii de mediu


48/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar !


b) *unc&ia de ra&ionalizare

$aionali'area i promovarea unor ambalaje tipi'ate, modulare, care s%

facilite'e operaiile de manipulare, transport i depo'itare, utili'area unormateriale de amorti'are i fi-are, sunt aspecte care demonstrea'9 funcia deraionali'are a ambalajelor.

>mportana acestei funcii reiese din faptul c% )n timpul manipul%rii, sistemulmarf% ambalaj, este supus la apro-imativ 3(A!( operaii care, )n funcie deca', pot ridica c"eltuielile cu 15A!(8 din costul produselor ambalate. De aicireiese c% operaiile din circuitul te"nic al m%rfurilor trebuie raionali'ate itipi'ate, prin varianta de paleti'areAcontaineri'are )n funcie de+ sistemul deambalare, volumul m%rfurilor manipulate, mijloacele de transport folosite


49/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar !#


cump%r%torilor poteniali. entru aceasta, este important ca ambalajele s%pre'inte produsul f%r% a induce )n eroare cump%r%torii prin creerea unorconfu'ii )n le09tur9 cu produsul sau marca. /mbalajul trebuie s% atra0%atenia consumatorilor i s% pre'inte clar produsul i modul lui de)ntrebuinare, )nc"iderea ambalajului, s% pre'inte modul de )nl%turare aambalajului dup% utili'area produsului


50/104



determinat% de forma lor care permit o mnuire uoar%, s% poat% fi desc"is cuuurin%, de cantitatea de produs coninut%, de raportul dintre masaambalajului i a coninutului.

actorii care au contribuit la creterea rolului ambal%rii sunt


51/104



>> 8esti.nar de aut.evaluare

1.Definii ambalarea colectiv%.

2. Enumerai principalii factori ce determin% ale0erea ambalajului.

3. reci'ai principalele funcii ale ambalajului. Detaliai funcia de protecie aambajului din prisma unui produs alimentar.

>? Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare

1. /mbalarea colectiv% aceast% metod% se folosete pentru ambalarea )ntrAun sin0ur ambalaj a mai multor produse. /ceast% metod% uurea'% multmanipulare i transport produselor, ajutnd la paleti'area acestora. &etodapoate fi utili'at% cu succes i pentru produsele alimentare de u' curent


52/104

apit.lul ? r.ducerea i utili/area am3ala4el.r E6act.ri de in6luen


?1 Fact.ri le-ai de pr.dus- natura produsului materiali'at% prin starea de a0re0are a produsului


53/104



plesnire n sc"imb, polipropilena la temperaturi reduse devinecasant%.


54/104



$specte 3i.l.-ice, micr.3i.l.-ice, c8imice sau 3i.c8imice

- sticla i metalul asi0ura protecia )mpotriva ro'%toarelor, a insectelor,dar pot e-ista situaii cnd apare coro'iunea acid% datorit% treceriistaniului i producerii de "idro0en 0a'os, re'ultnd decolorareafructelor ambalate in cutii metalice.

F.rma i c.stul am3ala4el.r

Kna din condiiile pe care trebuie sa le respecte un ambalaj corespun'%tor derefer% la forma i m%rimea acestuia care trebuie sa fie compatibile din punctde vedere estetic cu coninutul s%u n sc"imb, materialele mai ri0ide pot fi considerate cele din "rtie, carton,metal, materiale plastice, lemn, sticl%.Costul sistemelor de ambalare cuprinde+

- c"eltuieli le0ate de ambalarea propriuA'is%


55/104



deformare


56/104



?@ 8esti.nar de aut.evaluare1. Enumerai i detaliai riscurile privind transportul materialelor de ambalaj

i a ambalajelor.

2. Care sunt c"eltuielile ce pot fi incluse )n costul sistemelor de ambalareG

3. Care sunt principaleliifactori le0ai de produs care influenea'% producereai utili'area ambalajelorG

? Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare

1. rincipalele riscuri privind transportul materialelor i a ambalajelor suntle0ate de+ >mpact vertical mpact ori'ontal


57/104



2. C"eltuielile ce pot fi incluse )n costul sistemelor de ambalare sunt+

c"eltuieli le0ate de ambalarea propriuA'is%


58/104

apit.lul @ "plarea, i-ieni/are i sterili/areaam3ala4el.r


@1 '3iectivele splrii am3ala4el.rre0%tirea ambalajelor )nainte de umplerea lor cu produs este o condiieesenial% a asi0ur%rii conservabilit%ii corespun'%toare a produsului ambalat,termenul s%u de valabilitate depin'nd foarte mult de starea de i0ien% aambalajelor.

re0%tirea ambalajelor se reali'ea'% prin intermediul operaiilor de sp%lare,i0ieni'are si sterili'are.

4biectivele principale ale acestor operatii sunt+

A cur%area mecanic% a ambalajelor i obinerea de ambalaje perfect curateB

A asi0urarea purit%ii microbiolo0ice i sau a sterilit%ii


59/104



- mbalaAe din depozite constituite din ambalajele p%strate )n depo'ite,pivnie, 0araje etc. perioade )ndelun0ate de timp. /ceste ambalaje sunt mai

0reu de sp%lat dect ambalajele returnabile normaleB- mbalaAe foarte murdare, caracteri'ate prin acumul%ri mari de murd%rie la

interior pe unul din perei ca re'ultat al depo'it%rii lor )n po'iie culcat%, )nspaii neacoperite, pentru perioade )ndelun0ate de timp. &urd%ria poate ficonstituit% din noroi uscat, nisip, muce0ai i al0e sau orice combinaie aacestora. /ceste ambalaje sunt colectate de operatori de salvare i pot fireturnate la fabric%, unde sunt p%strate separat, pn% la acumularea unorcantit%i apreciabile i sunt sp%late separat, la sfritul pro0ramului deproducie, pentru a se acorda o atenie deosebit% operaiei de sp%lare.

A mbalaAe imposibil de cur&at care conin substane cum sunt catran,

vopsea, 0"ips etc. fi-ate pe suprafaa sticlei. /ceste impurit%i suntinsolubile )n soluiile de sp%lare obinuite, deci nu pot fi cur%ate, astfel c%trebuie eliminate )nainte de )nc%rcarea mainii de sp%lat.

@2 Fact.ri care in6luenea/ splarea am3ala4el.r

*p%larea ambalajelor se reali'ea'% )n mai multe etape+

A )nmuierea i umflarea depunerilor nmuierea i umflarea depunerilor se reali'ea'% printrAo cl%tire intern% ie-tern% cu apa. de obicei recirculat% de la o cl%tire final%, aciune ce)ndep%rtea'% impurit%ile libere i materialul str%in i pre)nc%l'ete


60/104



A tipul ambalajului


61/104



A durata de contact se refer% la timpul )n care un ambalaj este supusaciunii soluiei caustice i trebuie s% fie e0al% cu durata de imersie plus

timpul necesar transferului ambalajelor de la un compartiment la urm%torul.)ntruct un ambalaj este imersat )n baia de soluie alcalin% apoi este scosdeasupra nivelului soluiei, suprafaa sa murdar% este supus% la dou%mecanisme de cur%are separate, distincte+ secven&a de nmuiere isecven&a de umplere =i de golire a ambalaAului cu solu&ie alcalin.

rimul mecanism este dependent de timp, fiind raportat numai la durata detimp )n care buteliile sunt imersate )n soluia alcalin% fierbinte.

Cel de al doilea mecanism, secvena de umplere i de 0olire a ambalajului cusoluie alcalin%, independent de timp, este asociat cu num%rul de umpleri i

de 0oliri, depin'nd de cte ori se formea'% o interfa% aer A lic"id pesuprafaa murdar% a ambalajului. De e-emplu, )ntrAo main% de sp%lare cuun sin0ur compartiment de imersie, pe o butelie se va forma de dou% oriinterfa% aerAlic"id, ]na la umplere, cealalt% la 0olire, )n t imp ce, )ntrAo main%cu trei compartimente ie imersie, interfaa aerA lic"id se va forma de ase ori.

$e'ultatele testelor de laborator care au simulat procesul de cur%are abuteliilor din sticl% au indicat c%, pentru o durat% de )nmuiere e0al%


62/104



*tropirea este principala modalitate de efectuare a sp%l%rii, reveninduAi un roldeterminant )n asi0urarea condiiei de ambalaj perfect curat.

#emperatura de splare

>n timpul sp%l%rii, ambalajele sunt )nc%l'ite pn% la temperatura soluiei desp%lare din compartimentul cu temperatur% ma-im%, apoi sunt r%cite latemperatura pe care o au la evacuare din maina de sp%lat. /stfel, peparcursul procesului de sp%lare a ambalajelor din sticl% pot fi atinseurm%toarele temperaturi


63/104



entru a p%stra diferenele de temperatur% dintre 'one la valori sc%'ute, )nspecial )n timpul iernii, multe maini de sp%lat ambalaje din sticl% au 'one

intermediare suplimentare, mai ales pentru pre)nc%l'ire.>n 0eneral, se evit%diferene de temperatur% mai mari de 25QC )ntre 'one pentru a se reducespar0erile. entru reducerea necesarului de c%ldur% este necesar s% semicore'e diferenele de temperatur% i s% se reduc% pierderile de c%ldur%i'olnd termic utilajele.

>n ca'ul ambalajelor din materiale metalice


64/104



/le0erea corespun'%toare a concentraiei soluiei caustice asi0ur%+

A efectul de distru0ere microbian% doritBA )nmuierea pulpei i a fibrelor din "rtia etic"etelorB

A )nmuierea imprim%rii etic"etelorB

A poate necesita instalarea unor unit%i de neutrali'are pentru a )ndeplinispecificaiile locale referitoare la eflueniB

A prevenirea risipei datorit% antren%rii )n ca'ul unei concentraii mai mari de58.

*oluia caustic% de sp%lare folosit% este "idro-id de sodiu 1A38 la care seadau0% aditivi pentru a se putea r%spunde cerinelor enumerate mai sus.

/daosul concentratelor de aditivi comerciali


65/104

Timpul, min!3 !

Temper

5!

tura, QC

6( 66 1

1 11,# , 5,3 3,5 2,! 1,6

3 6,! !,3 2, 1, 1,3 (,

5 !,# 3,2 2,2 1,! 1,( (,6

!,( 2, 1,# 1,2 (,# (,5

3,5 2,3 1,6 1,( (, (,5

11 3,1 2,1 1,! (, (,6 (,!

13 2,# 1, 1,3 (,# (,6 (,!

15 2,6 1, 1,2 (,# (,5 (,3



Ec"ivalentul bactericid al acestor recomand%ri se poate obine printrAomultitudine de combinaii ale timpului, concentraiei i temperaturii.

>n tabelul 5.2 sunt pre'entate o serie de asemenea combinaii care si0ur%reali'area unei eficiente bactericide de , C.

Tabelul 5.2. Concentraia de Na4J n timpul procesului de cl%tire toate impurit%ile i urmele de deter0ent trebuie)ndep%rtate de pe butelii. /ceast% operaie este uurat% prin utili'area unuideter0ent cu propriet%i de cl%tire bune. Nu se ateapt% ca operaia de cl%tires% )ndep%rte'e materialele care r%mn fi-ate pe butelii, aceasta fiind funciaprincipal% a compartimentelor de )nmuiere i a jeturilor de cl%tire.

ropriet%ile bune de cl%tire vor asi0ura scur0erea i vor reduce cantitatea de

deter0ent transportat% de la un compartiment la altul avnd ca re'ultat oeconomie de deter0ent.


66/104



%roprieti de chelatizare

Kn a0ent de c"elare este un compus c"imic care se poate combina cu ionimetalici )n soluie pentru a forma ioni compleci solubili )n ap%. 7a sp%lareabuteliilor necesit% c"elati'area )n primul rnd ionii de calciu, fier, aluminiu ima0ne'iu.

ormarea c"elailor de 2a#D i g#D )n soluia de sp%lare este necesar%pentru prevenirea depunerii s%rurilor insolubile de calciu i ma0ne'iu,depunere care formea'% un film la interiorul buteliilor i produce o crust%0rea pe lanurile transportoare, casete i ba'ine


67/104



'conomie de substane

Costurile de funcionare trebuie s% fie meninute ct mai sc%'ute, prineconomisirea substanelor c"imice utili'ate la sp%lare, f%r% a afecta calitateaoperaiei de sp%lare. I%sirea unei soluii de sp%lare a buteliilor care s%menin% )n ec"ilibru aceste dou% propriet%i de ba'% este o adev%rat%provocare te"nic% att pentru constructorii, ct i pentru utili'atorii mainilorde sp%lat ambalaje.

In-rediente ale s.luiei de splare a 3uteliil.r

Din p%cate nici un compus nu posed% toate propriet%ile enumerate mai susastfel c% este necesar% combinarea ctorva compui c"imici pentru a obineo soluie de sp%lare care s% )ndeplineasc% majoritatea cerinelor. )n cele ceurmea'% sunt pre'entate principalele in0rediente ale soluiilor de sp%lare.

&oda caustic

Jidro-idul de sodiu, denumirea c"imic% a sodei caustice, este o ba'%puternic%. &ajoritatea soluiilor de sp%lare au ca principal in0redient aceast%ba'%. De obicei este comerciali'at% sub form% de soluie concentrat% 5(8, ladiluare cu ap% avnd loc o de0ajare de c%ldur%.

*oda caustic% este cea mai economic% i are propriet%i bactericidee-celente. )n soluie este un solvent puternic care atac% rapid impurit%ile isaponific% uleiurile i 0r%simile. Cu toate acestea, soda caustic% pre'int%cteva de'avantaje i limite+ A contribuie la formarea crusteiB

A are o capacitate de cl%tire redus%, la utili'are sin0ular% avnd loc o mi0rare)n e-ces a sa de la un compartiment la altulB

A spumea'% la presiune ridicat%B

A favori'ea'% u'ura i '0rierea buteliilor dac% este folosit% la concentraiiridicateB

A favori'ea'% transformarea etic"etelor )n pulp% atunci cnd se folosete )nconcentraii ridicate )n ca'ul etic"etelor cu re'isten% sc%'ut% la umiditate.

Datorit% acestor de'avantaje sunt necesari aditivi caustici pentru a se obineo soluie de sp%lare eficient%. abricanii fie adau0% in0redientele necesare)n soluia caustic% fie ac"i'iionea'% produi deja amestecai destinaiprepar%rii soluiilor de sp%lare.

Ageni de chelare

7a trecerea continu% prin maina de sp%lat, transportorul de ambalaje este)nc%l'it succesiv, apoi r%cit din nou. Ca re'ultat, ionii de calciu )ndeosebi suntprecipitai de compuii alcalini. *uplimentar, ca re'ultat al )nc%l'irii, precipit%ionii carbonici sub form% de carbonat i astfel se produc depuneri decarbonat de calciu pe transportoarele de ambalaje, ceea ce determin%u'area soluiei de sp%lare.


68/104



Deoarece compuii formatori de duritate sunt uor depo'itai pe du'ele destropire i astfel efectul de sp%lare scade, )n 'onele de cl%tire se adau0%

a0eni de prevenire a form%rii crustei acide


69/104



Deter-eni su3 6.rm de premi9uri

C"eia unui premi- corect este obinerea amestecului corect de in0rediente cupropriet%i deter0ente )n scopul efectu%rii tuturor etapelor necesare la sp%laref%r% utili'area suplimentar% a oric%rui in0redient. /cesta nu este un obiectivuor deoarece, pe de o parte, condiiile de sp%lare a ambalajelor difer% multde la o operaie la alta, pe de alt% parte, c"iar la funcionarea aceleiai mainide sp%lat, coninutul de impurit%i din main% crete pn% ce )n final aceastaeste desc%rcat% sau soluia de sp%lare este reciclat%.

Deter0enii folosii pentru prepararea soluiilor de sp%lare a ambalajelorconin toate in0redientele menionate+ component alcalin, a0eni de c"elare,a0eni de )nmuiere, a0eni de trecere a impurit%ilor )n suspensie,antispumani etc. /le0erea corect% a proporiei fiec%rui in0redient )n formula

final% pentru o main% de sp%lat necesit% o e-perti'% asi0urat% cel mai binede companiile c"imice furni'oare. 4binerea proporiei corecte ain0redientelor este important%. >n ca' contrar, spre e-emplu dac% unin0redient se re0%sete )n cantitate foarte sc%'ut% )n formula final%, calitateaprodusului sp%lat va avea de suferit, )n main% sAar putea depune crust% sauforma spum% sau buteliile vor fi sp%late necorespun'%tor.

e de alt% parte, utili'area oric%rui in0redient )n cantitate prea mare nu numaic% determin% costuri nejustificate, dar are i alte efecte neb%nuite. *pree-emplu, utili'area )n e-ces a sodei caustice sau a a0enilor de c"elarepoate provoca '0rierea buteliilor, iar antispumanii )n e-ces determin%

e-istena unui film re'idual pe recipiente dup% sp%lare.Deter0enii sub form% de premi-uri folosii pentru sp%larea ambalajelor sunt)ntotdeauna mai scumpi dect compuii individuali, raportat la aceeaicantitate. Cu toate acestea, )n ca'ul )n care nu sunt respectate proporiileoptime corespun'%toare, costurile de preparare a soluiilor de sp%laredep%esc adesea avantajul aparent al ac"i'iion%rii de compui individuali.

/semenea costuri se refer% la costul operaiilor suplimentare de amestecarea materialelor i la costul depo'it%rii materiilor prime i a amestecurilor. )nplus, amestecarea compuilor individuali ai unui deter0ent de sp%larenecesit% timp i poate pre'enta riscuri la practicare.

Deter0enii sub form% de premi-uri sunt furni'ai de companii c"imice despecialitate pentru a fi utili'ai )ntrAo 0am% variat% de maini de sp%lat ipentru toate condiiile de calitate a apei, temperatur% etc. $epre'entaniiacestor companii pot furni'a anali'e de cost i eficien% pentru a demonstracare este cel mai eficient produs i cea mai adecvat% concentraie pentruorice ca'.


70/104



alitatea apei

Kn rol crucial )n sp%larea ambalajelor )l are duritatea apei folosite att pentruprepararea soluiilor de sp%lare, ct i pentru cl%tirea recipientelor sp%lateastfel )nct s% fie perfect curate i s% nu conin% urme de soluie de sp%lare.

Duritatea apei este e-primat%, u'ual, )n m0l 2a"


71/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar (


A substane di'olvateB

A s%ruri de metale de la decorarea buteliilor, )ndeosebi s%ruri de aluminiu,cupru i 'inc,

A resturi de produs.

>ntruct cea mai mare parte a soluiei alcaline poate fi folosit% din nou f%r% afi supus% unui tratament, soluia de sp%lare se sc"imb% doar la intervale maride timp desp%lare i i0ieni'are a utilajelor, care trebuie )nlocuit% sau re0enerat% dincnd )n cnd.

Re-enerarea s.luiei de splare

7a cl%tirea recipientelor, lic"idul nu cur0e )ntotdeauna complet din ele. Dee-emplu, )ntrAo butelie de (,5 litri, la 1( secunde dup% 0olire mai e-ist% )nc%

2A3 ml lic"id adic% circa (,5 8 din volumul total. Numai dup% circa 3(secunde volumul re'idual scade la circa 1 ml.


72/104



:n plus, pe transportoarele de butelii i )n casete r%mne ap% sau soluiealcalin%, estimat% la 1(A15 ml lic"id pe butelie, care este transportat% )n 'ona

urm%toare. /cesta este denumit mediu lichid transportat./ceasta nu presupune o pierdere prea mare )ntruct aceeai cantitate delic"id este alimentat% )n ba'inul de pre)nmuiere conectat )nainte de 'ona decl%tire. /cest ba'in de pre)nmuiere dinainte de 'ona cu soluie alcalin% estealimentat cu ap% cald% sau soluie caustic% cald%, dar )ntotdeauna dinpreaplinul 'onei de cl%tire asociate. Ca re'ultat al pre)nmuierii+

A baia de soluie caustic% este r%cit%

A soluia caustic% este diluat%

A se introduce murd%rie.

Ca o consecin%, este avantajos s% se reduc% volumul de ap% sau soluiealcalin% prin orice mijloace, acesta inclu'nd+

A durate mari de scur0ere

A stropire la interior numai la cap%tul final al 'onei de cl%tire

A stropire cu soluie alcalin% numai la interiorul buteliilor.

Concentraia soluiei caustice scade ca re'ultat al antren%rii spre 'onaurm%toare. entru a asi0ura un efect de cur%ire complet se adau0% continuusoluie caustic% proasp%t%. Concentraia soluiei caustice este controlat% cuun capacimetru


73/104



@> "terili/area am3ala4el.r $-eni de sterili/areKna dintre cerinele ambal%rii aseptice a alimentelor este sterili'arearecipientului sau a p%rii care vine )n contact cu produsul i a accesoriului de)nc"idere utili'at.

entru atin0erea acestui obiectiv, )n afara efectului de sterili'are asi0urat desoluia alcalin% cu temperatur% de #(...(QC, se mai utili'ea'% metodec"imice


74/104



%ulverizare cu ap oigenat? apa o-i0enat% este pulveri'at% prindu'e )n interiorul ambalajelor prefabricate, 3(A!(8 din suprafaa

interioar% a acestora fiind acoperit% cu pic%turi datorit% caracteristicilor"idrofobe ale materialelor plastice, care sunt apoi uscate cu aer caldsteril.

$ata distru0erii este dependent% de volumul de ap% o-i0enat%


75/104



capace sunt sterili'ate cu abur cu temperatura de 165QC i 6(( Fa


76/104



(adiaii infraroii

$adiaiile infraroii $= sunt transformate )n c%ldur% sensibil% la contactul cusuprafaa absorbant% re'ultnd o cretere a temperaturii suprafeei. Ca iiradierea cu K, iradierea cu >$ este folosit% numai pentru suprafee netedei re0ulate. $adiaiile >$ au fost folosite pentru tratarea interiorului capacelordin aluminiu acoperite cu un lac din material plastic. Datorit% posibilit%ii de)nmuiere a lacului, temperatura ma-im% nu trebuie s% dep%easc% 1!(QC.

(adiaii ionizante

Te"nicile de iradiere care folosesc i'otopii de Co6( sau Cs13 au fost folositepentru sterili'area interiorului recipientelor )nc"ise dar 0oale, )n special acelor confecionate din materiale care nu re'ist% la temperatura necesar%

pentru sterili'are sau care, datorit% formei lor, nu pot fi sterili'ate convenabilprin alte mijloace


77/104



@? *asini de splat am3ala4e din sticl

/mbalajele din sticl% sunt utili'ate pentru+- ambalarea berii, a vinului, a apei minerale, a b%uturilor nealcoolice


78/104



:n ca'ul ambalajelor reutili'ate supuse sp%l%rii, impuritatile pot duce lacontaminarea rapid% a soluiei de sp%lare isau a apei de cl%tire. De aceea

in prima 'on% a mainilor de sp%lat se permite 0olirea re'iduurilor dinambalaje, colectarea lor astfel incat ambaajele mer0 mai departe fara acesteimpuritati.

Clasificarea masinilor de spalat are in vedere multitudinea cerintelor la caretrebuie sa raspunda.

Criteriile de clasificare sunt+

a= n 6uncie de m.dul m.dul de e6ectuare a splrii se clasific% )n+

a.1= maini de sp%lat cu jeturi de lic"id


79/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar #


i0. 5.1. &aini de sp%lat cu o baie de imersie, cu un sin0ur cap%t

1 A carcas%B 2 A lan cu ecliseB 3,3_, 3Z A roi de lanB ! A tambur de antrenareB5 A roat% de )ntindereB 6 A mas% de alimentare cu recipiente murdareB A caset% de pe transportorul cu caseteB # A j0"eab de colectare ap% deprestropire temperareB A baie de imersie )n soluie alcalin%B 1( Asc"imb%tor de c%ldur% tip serpentin% pentru meninerea temperaturiiconstante )n baia de )nmuiereB 11 A filtru cu sit% pentru separareaetic"etelorB 12 A pomp% de recirculare soluie alcalin% din 'ona >> )n 'ona destropire >>>B 13, 1!, 1, 1#, 1 A ba'ine de colectare soluie alcalin% ap% decl%tire de la 'onele de stropireB 16 A sc"imb%tor de c%ldur% tip serpentin%pentru meninerea constant% a soluiei de stropire din 'ona >B 2( A pomp%de recirculare a apei de cl%tire din 'ona >> )n 'ona >B 21 A mas% deevacuare recipiente curateB 22, 22_ A oale de condens.

Descrierea c.nstructiv76unci.nal a mainii de splat cu . 3aie deimersie, cu un sin-ur capt

rincipalele 'one ale mainii de sp%lat+

'ona > A prestropire cu ap% cu t P !5QC provenit% din penultima 'on% decl%tire

'ona >> A imersie )n baie cu soluie alcalin% !,58 cu t P 6(.. .65QC

'ona >>> A stropire cu soluie alcalin% cu t P 6(.. .65QC recirculat% din 'ona >> 'ona > A stropire cu soluie alcalin% cu t - #5QC pentru sterili'are 'ona A stropire cu soluie alcalin% cu t 7 6(...65QC recirculat% din 'ona >>>


80/104



'ona > A cl%tire cu ap% cu t P !5QC recirculat% din 'ona >>

'ona >> A cl%tire final% cu ap% potabil% de la reea.

$ecipientele murdare aduse pe masa de alimentare > i recipientele sunt stropite la interior i e-terior cu soluie

alcalin% recirculat% din baia de imersie cu ap% cald% i >> cu ap% de lareea. /pa potabil% utili'at% )n ultima 'on% de cl%tire se )nc%l'ete de larecipiente, astfel c% este recirculat% cu pompa


81/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar #(


i0. 5.2. &aina de sp%lat cu trei b%i de imersie i cu dou% capete+

1 A roat% de )ntindereB 2 A carcas%B 3 A lan cu ecliseB ! A transportor

cu pl%cue pentru recipiente murdareB 5Amas% de alimentare curecipiente murdareB 6A6_Z , A_Z, Aroi de lanB # A baterii de du'ede stropireB 1( A transportor cu pl%cue pentru recipiente curateB11 A tambur de antrenare de la electromotorB 12, 12_, 12Z Asc"imb%toare de c%ldur% tip serpentin% pentru meninereatemperaturii constante )n b%ile de )nmuiereB 13 A oal% de condens

rincipalele 'one ale mainii de sp%lat cu trei b%i de imersie si cu dou%capete sunt+> preAstropire pentru temperare cu ap% recuperat% de la alte operaiite"nolo0ice, aplicabil% )n anotimpul receB>> A sp%lare prin imersie )n soluie alcalin% cu t P !5QCB

>>> A i0ieni'are prin imersie )n soluie alcalin% cu t P 65QCB> A cl%tire prin imersie )n ap% cu t P !5QC recirculat% din ultima 'on% decl%tireB Acl%tire prin stropire cu ap% de la reea cu t P 1#...2(QC.

Descrierea c.nstructiv76unci.nal mainii de splat cu trei 3i deimersie i d.u capete

7a maina de sp%lat cu dou% b%i de imersie si dou% capete alimentareaambalajelor murdare i evacuarea ambalajelor curate se face pe la capeteopuse ale mainii. :n prima baie de inmuiere, dup% prestropire cu ap%

recuperat%, are loc sp%larea cu solutie alcalina. :n plus, aceasta 'on% arerolul de a accentua efectul de sp%lare.


82/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar #1


/stfel, la ieire din prima baie de imersie, transportoarele cu casete urmea'%traseul indicat pentru lanul cu eclise


83/104



@ ?2.mp.nentele unei maini de splat am3ala4e

Elementele comune ale mainile de sp%lat includ+A seciunea de alimentare cu ambalaje murdareA seciunea de desc%rcare a ambalajelor curateA transportorul de butelii care conine i casetele pentru ambalajeA 'ona 'onele de tratament preliminar n fi0ura 5.3 se pre'ent% sc"ema unei seciuni de alimentare prev%'ut% cu a-cu came


84/104



1 A cap%tul transportorului cu pl%cueB 2 A mas% de alimentare pentruacumulare recipiente murdare alc%tuit% din transportoare paraleleB 3 A

recipiente murdareB ! A dispo'itiv de antrenare )n micare a mesei dealimentareB 5 A perei desp%ritori )ntre transportoarei+ paraleleB 6 Acale de 0"idare a recipientelor murdare c%tre caseteB A dispo'itiv deantrenare a camelorB # A manon de cauciuc ce )nvelete vrfurilecameiB A a- cu cameB 1( A seas de deplasare la mainile de sp%latcu dou% capeteB 11 A sens de deplasare la mainile de sp%lalat cu unsin0ur cap%tB 12 A caset%B 13 A lan transportor.

Descrierea c.nstructiv76unci.nal a seciunii de alimentare cuam3ala4e murdare

De la cap%tul transportului cu pl%cue


85/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar #!


Tot )n 'ona de evacuare, e-ist% piesa de susinere


86/104



. Care sunt avantajele i de'avantajele mainii de sp%lat cu o baie deimersie i un sin0ur cap%tG

#. &enionai principalele avantaje ale mainii de sp%lat cu dou% capete.

@ Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare

1. 4peraiei de sp%lare se supun ambalajelor noi i ambalajele reutili'abileprovenite de la cump%r%tori. /ceste ambalaje reutili'abile pot proveni din+

- $eturn%ri comerciale normale constituite din majoritatea ambalajelor carese re)ntorc la produc%torul de alimente efectund circuitul fabric% A pia%comercial% A fabric% )ntrAun interval de timp mai mic de trei luni.

- /mbalaje din depo'ite constituite din ambalajele p%strate )n depo'ite,pivnie, 0araje etc. perioade )ndelun0ate de timp. /ceste ambalaje sunt mai0reu de sp%lat dect ambalajele returnabile normaleB

A /mbalaje foarte murdare, caracteri'ate prin acumul%ri mari de murd%rie lainterior pe unul din perei ca re'ultat al depo'it%rii lor )n po'iie culcat%, )nspaii neacoperite, pentru perioade )ndelun0ate de timp. &urd%ria poate ficonstituit% din noroi uscat, nisip, muce0ai i al0e sau orice combinaie aacestora. /ceste ambalaje sunt colectate de operatori de salvare i pot fireturnate la fabric%, unde sunt p%strate separat, pn% la acumularea unorcantit%i apreciabile i sunt sp%late separat, la sfritul pro0ramului de

producie, pentru a se acorda o atenie deosebit% operaiei de sp%lare.A /mbalaje imposibil de cur%at care conin substane cum sunt catran,

vopsea, 0"ips etc. fi-ate pe suprafaa sticlei. /ceste impurit%i suntinsolubile )n soluiile de sp%lare obinuite, deci nu pot fi cur%ate, astfel c%trebuie eliminate )nainte de )nc%rcarea mainii de sp%lat.

2. *p%larea ambalajelor se reali'ea'% )n mai multe etape+

A )nmuierea i umflarea depunerilor


87/104



3. Eficiena sp%l%rii depinde de ale0erea sistemului de sp%lare, ale0ereasoluiei i a temperaturii de sp%lare.

/ceti factori sunt corelai cu+ 0radul de murd%rire a ambalajelor, tipulambalajului


88/104



De'avantajele mainii de sp%lat cu un sin0ur cap%t sunt+ posibilitatea decontaminare a recipientelor curate de la cele murdare datorit% aliment%rii cuambalaje murdare i a evacu%rii ambalajelor curate pe la acelai cap%t iconsum mare de ener0ie datorit% num%rului mare de pompe de recirculare.

#. /vantajele mainilor de sp%lat cu dou% capete sunt+ necesit% doi operatori,favori'ea'% reali'area unei sp%l%ri mai i0ienice prin faptul c% se )nl%tur%riscul de contaminare a buteliilor curate de cele murdare datorit% vecin%t%ii'onelor de )nc%rcare i desc%rcare, permit modific%rii )n%limii la care sereali'ea'% )nc%rcarea i sau desc%rcarea.


89/104

apit.lul "plarea am3ala4el.r metalice

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar ##

rincipalele ambalaje metalice din industria alimentar% sunt+ cutiile metalice,

butoaiele


90/104



A o 'on% de insuflare aer cald cu temperatura t P 1(5...11(QC pentru uscaren ca'ul sp%l%rii cu soluie caustic% este necesar% o a doua 'on% pentru

cl%tirea cu ap% potabil% printrAo conduct% inelar% prev%'ut% cu 6 du'e.Toate impurit%ile )ndep%rtate )n timpul sp%l%rii sunt colectate pe o sit% carepoate fi uor scoas% pentru a fi cur%it%, timp )n care pompa de recirculare aa0entului de sp%lare este oprit%.

&aina este prev%'ut% la cele dou% capete cu posibilitatea de aspiraie aaburului produs datorit% temperaturii ridicate a a0entului de sp%lare.

Calitatea sp%l%rii la o astfel de main% poate fi reali'at% prin dotarea ei cu undispo'itiv de sp%lare la presiune ridicat%


91/104

$m3ala4e i desi-n 5n industria alimentar (


Durata sp%l%rii poate fi re0lat% )n funcie de necesit%i, depin'nd decapacitatea la care trebuie s% lucre'e maina. >n mod obinuit, sp%lareae-terioar% a Fe0Aurilor durea'% ( secunde.

*tropirea cu ap% la e-teriorul mainii este prevenit% prin folosirea de uibatante la intrare i ieire. Carcasa din oel ino-idabil marca S1.!3(1 sau decalitate superioar% este prev%'ut% cu ui pe p%rile laterale pentru a asi0uraun bun acces pentru )ntreinere.

Oe0Aurile se spal% la interior pentru )ndep%rtarea contaminanilor, care suntrepre'entai de resturi de produs i microor0anisme care se de'volt% ulterior0olirii )n principal datorit% e-istenei resturilor de produs.

*p%larea se reali'ea'% cu diferite tipuri de maini+ liniare sau rotative,automate sau semiautomate, prev%'ute cu una sau mai multe staii de

sp%lare i sterili'are i cu o staie de umplere cu produs.

> 8esti.nar de aut.evaluare1. &otivai eficiena sp%l%rii cutiilor metalice.

2. Ce sunt Fe0AurileG

3. &otivai sp%larea Fe0Aurilor la e-teriori la interior.

? Rspunsuri la c8esti.narul de aut.evaluare1. Cutiile metalice sunt supuse operaiei de sp%lare pentru a+

A )ndep%rta praful din timpul transportuluiB

71628448 39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L

Documents

Transcript of 71628448 39477689 Ambalaje Si Design in Industria a Gitin L