7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului...

93

7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori

7.1. Evaluarea axelor prioritare de intervenţie

Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor

domeniilor, dar în special asupra mediului, este justificată prin trei categorii mari de

argumente :

- iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale,

determinate de activitatea respectivă;

- evaluarea obiectivă a tuturor posibilităţilor, în vederea selectării strategiei de

acţiune într-o perspectivă sistemică;

- necesitatea implicării populaţiei în procesele de decizie privind promovarea unor

activităţi sau proiecte care le vor influenţa viaţa într-un fel sau altul.

Asemenea altor proiecte de infrastructură de mari dimensiuni, directiile de actiune propuse în Planul de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a VI-a Turism au

potenţialul de a genera efecte1 semnificative asupra mediului ca rezultat al:

- activităţii de construcţii pentru implementarea lucrărilor şi măsurilor propuse (impacte

negative pe termen scurt, cu efecte reversibile);

- structurilor fizice ce vor fi realizate şi exploatării acestora (în general impacte pozitive, pe

termen lung).

În special faza de construcţie are potenţialul de a cauza un impact negativ prin

mărimea amplasamentelor de lucru şi prin durata sa, pe parcursul mai multor ani. De

menţionat faptul că acest tip de impact este specific perioadei de construcţie, este temporar

şi afectează în mod deosebit calitatea aerului (ca urmare a funcţionării staţiilor de betoane,

mişcării şi depozitării materialelor pulverulente, traficului rutier specific), calitatea apei de

suprafata, a faunei şi florei acvatice (în cazul evacuărilor de ape uzate neepurate, creşterii

gradului de turbiditate a apei, etc.).

De asemenea, acest plan are potenţialul de a genera şi impacte asupra condiţiilor

socio-economice din zonă.

1 Efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu sau lung, permanente sau temporare, positive sau negative asupra unor aspecte de mediu precum biodiversitatea, sănătatea publică, apa, aerul , solul, flora, fauna, factorii climatici, bunurile materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectural şi arheologic, peisajul natural, precum şi corelaţiile dintre aceşti factori.

94

În cadrul evaluărilor impactului asupra mediului se vor utiliza criteriile prezentate în

Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi se va ţine cont de condiţiile iniţiale ale

mediului, de disfuncţionalităţile sesizate în prezent (vezi cap. 2.3), de zonele sensibile, de

obiectivele de mediu relevante pentru plan, etc. Se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) impactul implementării fiecărei axe prioritare propuse în PATN

b) impactul ansamblului planului asupra calităţii factorilor de mediu, aşezărilor umane,

moştenirii culturale şi istorice, etc..

De asemenea, la evaluarea factorilor individuali de mediu s-a luat în considerare

eventualitatea aplicării unor măsuri de atenuare a impactului, ce vor fi prezentate în cap.8.

Pentru a realiza evaluarea obiectivelor de mediu trebuie sa amintim ca obiectivul

principal al Planului de Amenajare a Teritoriului National Secţiunea a VI-a – Turism este:

evidenţierea zonelor cu potenţial turistic mare şi foarte mare şi a infrastructurii necesare

punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora, în scopul promovării unui turism de

calitate şi durabil.

In scopul atingerii acestui obiectiv, au fost identificate următoarele axe prioritare:

• Axa prioritară 1: Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei

dezvoltări de calitate şi durabile a turismului

• Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului

• Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial

turistic

• Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate

şi reabilitarea acestora

• Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural

• Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare

• Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării

teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la

risc

• Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate.

Este de semnalat faptul ca Recomandările Espon pentru domeniul turism vizează

cinci arii ale planficării şi politicilor spaţiale:

− Transporturi sub aspectul aglomerării şi poluării

95

− Infrastructura sub aspectul zonării şi utilizării terenurilor

− Managementul obiectivelor turistice naturale şi antropice

− Managementul turiştilor sub aspectul sezonalităţii

− Mediul durabil sub aspectul apei, energiei, schimbărilor climatice

În cadrul unui proiect ESPON s-a propus dezvoltarea unei tipologii de regionare

turistică pentru ţările participante la ESPON, având ca scop compararea regiunilor şi

identificarea celor unde turismul are un impact considerabil.

Pentru aceasta s-au folosit o serie de indicatori cum ar fi :accesarea turistică (combinată cu

alţi indicatori pentru a obţine un indicator complex putând fi analizat impactul economic,

social şi de mediu)

Indicatorul de accesare turistică a unui teritoriu se calculează în funcţie de cheltuielile

turiştilor raportate al populaţia rezidentă pentru impactul economic sau numărul sosirilor la

1000 de locuitori pentru impactul social, ori numărul camerelor de hotel raportate al kmp

pentru impactul de mediu.

Un alt indicatori este funcţia turistică, calculat pentru diferite paliere statistice NUTS O, II sau

III.

Acest indicator se calculează în funcţie de numărul locurilor de cazare N şi populaţia

respectivă P astfel TFI=(N*100)/P

Pentru aprecierea impactului s-a considerat o scală de valori de la –1 la +3 reprezentând:

± 3 Impact pozitiv/negativ major

± 2 Impact pozitiv/negativ mediu

± 1 Impact pozitiv/negativ nesemnificativ

0 Impact nul

Pentru cele 8 axe prioritare şi ţinând cont de scara de valori menţionată mai sus, echipa de

lucru a realizat evaluarea domeniilor cheie de interventie ale PATN. Această evaluare este

prezentată în tabelul 7.1.1.

96

Tabelul 7.1.1. Evaluarea domeniilor cheie de interventie ale PATN Axa prioritara 1. - Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări de calitate

şi durabile a turismului2.

Tabel 7.1.1.1. Evaluarea impactului asupra mediului pentru Axa prioritară 1

Obiective de mediu relevante

Indicatori relevanti/ Intrebari orientative

Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului

Evaluare

Coordonarea măsurilor pentru dezvoltarea turismului ca ramură a economiei naţionale, conduce la o creştere a PIB pe seama acestei ramuri, evitându-se astfel dezvoltarea industriilor poluante şi mari consumatoare de energie. O politica de amenajare mai echilibrata din punct de vedere regional trebuie sa asigure o mai buna interconexiune a oraselor mici si mijlocii, ca si a spatiilor rurale si a zonelor izolate, la principalele axe si centre de transport (cai ferate, autostrazi, porturi, aeroporturi, centre intermodale si eliminarea carentelor in materie de legaturi interregionale). Realizarea retelei paneuropene de transport este conditia indispensabila a unei bune accesibilitati si in acelasi timp de a reduce congestionarile de trafic, cu impact direct pozitiv asupra reducerii poluarii aerului. Trebuie luat in considerare impactul mai mic asupra mediului al caii ferate, al cailor fluviale si al transportului maritim. Dezvoltarea cu prioritate a transportului rutier poate avea insa un efect negativ ca urmare a cresterii traficului, a consumului de combustibil si implicit a poluarii aerului.

±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare

Nivelurile de emisii (surse fixe si mobile)

Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea aerului (de ex. realizarea terasamentelor drumurilor implică realizarea de umpluturi cu producere de praf). Efectul negativ va depinde de tipul de lucrare şi durata de execuţie a acesteia. Funcţionarea staţiilor de betoane fără instalaţii de reţinere a particulelor constituie de asemenea un risc de poluare

-1

2 Dezvoltarea de calitate si durabila a turismului necesita dezvoltarea insfrastructurii tehnice, a infrastructurii specifice turismului, valorificarea patrimoniului natural si cultural, măsuri de protecţie împotriva riscului

97




Evaluare

Reducerea emisiilor de ape uzate neepurate este posibila?

a) Un turism durabil necesita infrastructuri edilitare. Strategile integrate pentru gestiunea resurselor de apa trebuie sa includa protectia apelor de suprafata si a apelor subterane, controlul activitatilor agricole in materie de fertilizare si irigare, tratamentul apelor uzate. Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate urbane va avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. Ecosistemele acvatice, inclusiv cele ale fluviului Dunarea şi ale Marii Negre sufera de eutrofizare si ca urmare a apelor de canalizare insuficient tratate ce se evacueaza in mediul acvatic

+2

Reducerea emisiilor din activitati portuare si de la nave in apa

b). Dezvoltarea transportului fluvial si maritim poate conduce la un impact negativ asupra apelor fluviului Dunarea si a apelor Marii Negre daca nu se iau masuri corespunzatoare in porturi. Realizarea terminalelor de pasageri concomitent cu masuri de mediu si calificarea personalului poate conduce la efecte pozitive asupra mediului.

±1

Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare

Reducerea emisiilor in apa pe perioada de implementare a prevederilor PATN

c) Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea apelor (de ex. lipsa facilităţilor pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sau riscuri de poluare accidentală cu hidrocarburi). Aceste efecte negative pot fi diminuate prin măsuri organizatorice luate de constructor.

-1

Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului

Coordonarea amenajarii teritoriului poate contribui la diminuarea poluarii solului?

O coordonare insuficienta a politicilor sectoriale sau din deciziile locale poate conduce la ocuparea unor suprafete de teren cu depozite neconforme de deseuri, la utilizarea unor practici agricole si silvice distrugatoare, care sa nu favorizeze mediul ambiental. Pe de alta parte, coordonarea amenajarii teritoriului poate avea un efect pozitiv prin organizarea si coordonarea sistemelor de salubrizare, amenajarea de depozite ecologice pentru deseuri, recologizarea zonelor degradate. Pe perioada de executie a lucrarilor se poate produce un impact negativ asupra solului, dar este temporar si local. Impactul local negativ dat de ocuparea terenului cu un depozit de deseuri este acceptabil si incomparabil mai mic decat cel inregistrat ca urmare a eliminarii surselor de poluare punctiforme si difuze ca urmare a depozitarii necontrolate a deseurilor. In cazul realizarii infrastructurii rutiere, in afara drumului propriu-zis, gropile de împrumut şi zonele de depozitare, accesele şi carierele pot deranja mediul înconjurător natural

±1

98




Evaluare

Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor

Strategiile de gospodarire a deseurilor la nivel regional

Adoptarea strategiilor şi planurilor de gospodărire a deşeurilor menajere şi industriale pe principiile dezvoltării durabile constituie baza pentru reducerea volumului de deşeuri. Pe baza acestor strategii s-au stabilit amplasamentele pentru depozitele ecologice şi a platformelor intermediare. Reabilitarea sistemelor de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectivă a deşeurilor va facilita reciclarea tuturor deşeurilor şi economisirea unor materii prime.

+3

Zona costiera a Marii Negre reprezinta sectorul cel mai caracteristic in care lipsa de coordonare a activitatilor pentru sustinerea unui turism durabil poate avea efecte negative pe termen lung asupra patrimoniului natural, ca si a celui cultural. Realizarea punctuala de masuri de protectie fara o analiza strategica de amenajare a intregii zone costiere poate avea un puternic impact negativ

-1

Masurile de reabilitare a zonei costiere pot avea un impact pozitiv prin marirea plajei, reducerea fenomenului de eroziune a zonei costiere.

+3

Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni

-Va facilita reducerea fenomenului de eroziune costiera? -Va avea impact asupra ecosistemului acvatic?

Masurile de reabilitare pot avea un impact negativ asupra ecosistemului acvatic daca se utilizeaza materiale poluante sau lucrarile se realizeaza in zone care reprezinta habitate pentru specii pe cale de disparitie. De asemenea, aducerea nisipului de la Dunare pentru innisiparea plajei poate avea un impact negativ daca nu se evita amplasarea zonelor de imprumut in amplasamente poluate. Trebuie tinut cont si de diferenta de culoare dintre nisipul de Dunare si cel marin

-1

Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite

% din total suprafaţă

impădurită, necesar a fi

defrişată

Realizarea retelei paneuropene de transport şi mai ales dezvoltarea cu prioritate a transportului rutier şi feroviar poate avea un efect negativ ca urmare a defrişării unor suprafeţe împădurite

-1

99




Evaluare

Dezvoltarea turismului poate afecta diversitatea faunei si florei, precum si habitatele? Arii Natura 2000 afectate

Ecoturismul. Avantajul competitiv al României în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activitaţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale endemice sau monumente ale naturii. De asemenea,România încă mai păstrează mediul natural virgin,exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi văzute decât în captivitate. Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută de existenţa unui cadru legal adecvat care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilor naturale protejate, în vederea iniţierii managementului acestora.. Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt areale protejate , cu statut de parcuri naţionale (12), parcuri naturale (13), rezervaţii ale biosferei (3, dintre care rezervaţia Delta Dunării ocupă aproape jumătate din totalul suprafeţei protejate a ţării), rezervaţii ştiinţifice (52), monumente ale naturii (228), rezervaţii naturale. Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a formelor clasice de turism, în unele zone cu potenţial natural preponderent ecoturistic şi poziţionarea central europeană a României, s-a realizat o premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului şi impunere ca o destinaţie turistică competitivă pe această formă de turism.

+1 Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000

Dezvoltarea turismului montan poate afecta diversitatea faunei si florei si habitatele din ariile protejate? Nr. specii disparute ca urmare a dezvoltarii infrastructurii turistice Arii Natura 2000 afectate

Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii Carpaţi, contribuie la practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de turişti. Dar, pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţional ca o destinaţie turistică competitivă pentru practicarea sporturilor de iarnă are importanta refacerea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire. Realizarea de partii noi de schii poate avea un impact negativ asupra habitatelor din ariile naturale protejate

±1

100




Evaluare

Realizarea noilor coridoare de transport poate conduce la fragmentarea habitatului, impactul fiind funcţie de măsurile luate pentru diminuarea impactului negativ

±1 Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea

Nr specii disparute ca urmare a dezvoltarii infrastructurii de transport

Dezvoltarea porturilor de agrement în afara unui plan de management al zonei costiere, respectiv al fluviului Dunărea sau a unor lacuri naturale sau artificiale ce pot fi utilizate în scop de agrement nautic, poate afecta în mod semnificativ biodiversitatea din aceste zone.

-1

Efectele asupra starii de sanatate a populatiei, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul de implementare a PATN. Aplicarea corectă a prevederilor PATN nu va conduce la efecte negative ireversibile.

Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu ce se desfăşoară în prezent prin localităţi.

+1 Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice

- Scade numarul de persoane cu boli respiratorii? - Se reduce zgomotul si vibratiile?

Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra reducerii poluarii fonice. Promovarea coeziunii teritoriale în domeniul transportului aerian va permite o analiza mai profunda a amplasamentelor noilor aeroporturi, fără să afecteze semnificativ, în mod negativ starea de sănătate a celor din apropierea aeroportului. De asemenea, va permite dezvoltarea turismului de afaceri cu impact direct asupra conditiilor socio-economice ale unei zone.

+1

101




Evaluare

Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic

Va facilita reducerea numarului de accidente de trafic?

Modernizarea infrastructurii rutiere şi realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la reducerea riscurilor asociate accidentelor de trafic. Promovarea infrastructurii rutiere pe baza prognozei traficului cu luarea în considerare si a traficului atras din alte zone in curs de dezvoltare poate avea un impact pozitiv prin scăderea riscurilor asociate accidentelor de trafic pe sectoarele de drum cu trafic deosebit de intens si infrastructură neadecvată, ca şi în zonele urbane. Pe de altă parte, imbunatatirea conditiilor de trafic, poate conduce la cresterea acestor riscuri ca urmare a cresterii vitezei de circulatie in conditiile in care parcul auto nu este innoit si nu se asigură o semnalizare rutieră corespunzătoare

+2

Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale

Va reduce pierderile de vieti omenesti si de bunuri?

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Hazarduri naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale: - cutremure, - inundaţii şi viituri, - alunecări de teren. Promovarea unei politici de amenajare a teritoriului naţional pe baza unui plan care să permită luarea în considerare a riscurilor naturale, va conduce la creşterea gradului de siguranţă. Interzicerea construirii în zonele cu riscuri naturale reduce vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologice extraordinare sau de evenimente (cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol siguranţa unor lucrări (baraje de ex)

+3

Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere

Va reduce daunele cauzate de turisti mediului?

Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de trasee turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de campare, vizitare, etc. Aceasta va permite ca turistii sa fie informati asupra unor specii rare sau pe cale de disparitie din flora si fauna

+2

102




Evaluare

Pentru zonele tampon – zonele de dezvoltare durabilă a rezervaţiei Biosferei (zonele ce cuprind habitate naturale şi umane ce intră în programul OM-BIOSFERĂ) se vor propune amenajări şi construcţii cu destinaţia de infrastructură turistică, fiind indicată adoptarea şi urmărirea în timp a respectării regulamentului de urbanism care să susţină şi promoveze turismul ecologic, care să nu afecteze valorile declarate ale naturii, venind în sprijinul dezvoltării economice a comunităţii din zonă. De asemenea, se prevede recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri şi diguri, plantări de zone verzi.

+2

La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei. Se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale, precum, în zona montană, textură rustică a tencuielilor sau lemn aparent la exterior, soclu de preferinţă cu piatră naturală sau placaj cu piatră, culoare armonizată cu culori naturale, de pamânt, sau alb.

+3

Conservarea şi valorificarea zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei

Va asigura valorificarea zonelor de agrement fara afectarea cadrului natural? Va incuraja pastrarea traditiei?

Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul. Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român, ospitalitatea, bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produse alimentare ecologice şi creează premisele obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul montan. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă ecoturistică. Legea Muntelui stabileşte unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, pentru susţinerea iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994 are 31 de filiale judeţene şi circa 2500 membri. Totuşi turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţei turistice şi internaţionale

+2

103




Evaluare

Poate contribui turismul la ptotejarea patrimoniului cultural?

Turismul cultural-religios România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică.Există peste 700 valori de patrimoniu cultural de interes internaţional şi naţional care s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, bisericile de lemn din Transilvania,Maramureş,Sălaj, cetăţile săseşti fortificate , cetăţile dacice, parcurile arheologice, etc). Există şi unicate culturale precum cetatea medievală locuită Shighişoara. Tezaurul etongrafic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate şi viu- încă mai sunt comunităţi umane care trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică. Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 13,2% din totalul locurilor existente al nivelul întregii ţări. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere de aproximativ 90% în 2003 faţă de anul 1999. Promovarea acestei forme de turism poate atrage venituri pentru protejarea patrimoniului cultural.

+3 Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate

Masurile de revitalizare a zonelor de acces pot avea un impact negativ?

Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură) învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici, monumente istorice şi mănăstirile, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Realizarea acestor lucrări poate avea pe perioada de execuţie a lor un impact negativ local.

-1

104




Evaluare

Va incuraja mentinerea

activitatilor in spatiul rural?

Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul. Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român, ospitalitatea bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produse alimentare ecologice şi creează premisele obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul montan. Agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în zonele cu condiţii grele de viaţă cum sunt cele din zona montană, zonă defavorizată, care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenţă numai din practicarea agriculturii şi creşterea animalelor. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană.

+3 Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural

Va avea un impact asupra

calitatii aerului?

Creerea condiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii specifice acestui tip de turism necesită importante investiţii a căror realizare poate avea un impact local negativ pe perioada de execuţie a lucărilor

-1

Limitarea supraexploatarii resurselor balneare

Sunt posibile masuri de limitare?

România dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de calitate, în ce priveşte tratamentul balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi pentru întreţinere. Astfel: - Circa. 1/3 din resursele de ape minerale europene

şi resurse minerale unice sau foarte puţin răspândite pe plan european;

- Mofete în zona Carpaţilor Orientali, nămoluri sapropelice al Lacul Sărat,Techirghiol;

- Climat temperat continental, adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimat tonic, sedativ, marin şi de salină.

- Factori naturali cu valoare terapeutică şi calitate fizico+chimică de cură similari sau superiori faţă de staţiuni balnear.

Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui turism de masă de tip social, pe plan intern, cât şi pentru turismul internaţional.Astfel, în România există circa 160 de staţiuni şi localităţi balneare care deţin resurse minerale de cură balneară din care 15% sunt staţiuni balneare de interes naţional, celelalte fiind de interes local. Lipsa investiţiilor în ultimii 15 ani a făcut ca multe dintre amenajările/bazele de tratament să fie într-o stare precară de funcţionare, cu impact direct asupra calităţii reusrselor balneare Modernizarea staţiunilor balneare necesită investiţii semnificative pe termen lung care sa aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice balneare şi implicit a modului de exploatare a resurselor.

+2

105




Evaluare

Protectia resurselor balneare impotriva poluarii

Nr. bolnavi tratati Nr. zone cu resurse balneare neafectate de poluare

Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania. 35 de orase si 103 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni balneare cu functii de deservire. Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe. Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. La randul ei, destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic. Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala. Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare. Utilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpatii Orientali incepe odata cu secolul al XVI-lea. Majoritatea izvoarelor de ape minerale, exploatate si in prezent in aceste statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al XIX-lea. Dezvoltarea infrastructurii edilitare în staţiunile balneare, ca şi modernizarea celor existente, va elimina riscul de poluare a resurselor balneare ca urmare a evacuării de ape uzate neepurate direct pe sol sau în subsol, a depozitării necontrolate a deşeurilor, etc. Ecologizarea zonelor degradate, va conduce de asemenea la limitarea factorilor de risc pentru resursele balneare.

+2

Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale

Nr. persoane care folosesc bicicleta

Adoptarea unei politici coerente pentru realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. De asemenea, promovarea mijloacelor adecvate de transport în comun către zonele turistice din apropierea aglomerărilor urbane conduce la diminuarea zgomotului prin reducerea numărului de autoturisme particulare utilizate.

+3

106

Recomandari SEA

- actualizarea planurilor de urbanism, mai ales pentru zonele situate in ariile NATURA

2000 sau in imediata vecinatate a acestora

- Creerea unor zone de interes turistic în suprafeţele care dispun de cel mai înalt potenţial

din acest punct de vedere, se va face pe baza unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) prin

care să se propună transformarea unor terenuri agricole în intravilan, dotarea acestora cu

reţele de utilităţi publice (energie electrică, apă, reţea de canalizare a apelor menajere) şi

prin care să se impună un regulament de urbanism care să asigure conservarea cadrului

natural al zonei, iar influenţa antropică să fie una care să se armonizeze cu natura, cu

respectarea deplină a exigenţelor legate de protecţia mediului înconjurător.

- corelarea Master Planului pentru Turism cu Master Planului pentru Transporturi, cu

Programul National de Dezvoltare Rurala, cu Programul Sectorial de Mediu si cu

schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice

- asigurarea utilitatilor la nivelul unei zone/regiuni pe baza unei strategii de dezvoltare, ceea

ce permite reducerea terenului ocupat, asigurarea calitatii apei potabile si a celei restituite in

emisar, asigurarea mijloacelor de transport etc

- dezvoltarea transportului intermodal

- evaluarea de mediu pentru fiecare proiect in scopul reducerii impactului negativ inerent

perioadei de constructie, ca si a celui probabil a se produce in perioada de operare a unei

infrastructuri de transport de exemplu.

- realizarea de investitii pentru asigurarea conditiilor in scopul dezvoltarii turismului durabil

107

Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului În tabelul 7.1.1.2. de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru

Axa prioritară 2: „Reabilitarea infrastructurii specifice turismului”

Tabel 7.1.1.2. Evaluarea impactului asupra mediului pentru Axa prioritară 2




Evaluare

Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare

Se pot reduce emisiile in atmosfera din surse fixe?

Reabilitarea infrastructurii specifice se va baza pe promovarea acelor soluţii eficiente din punct de vedere al economisirii energiei şi în mod indirect a reducerii poluării aerului. De asemenea se va avea in vedere reducerea impactului negativ cauzat de centralele de termoficare vechi Amenajarea de locuri speciale de campare elimină riscul producerii unor incendii cu efecte devastatoare asupra mediului

+3

Calitatea apei potabile Calitatea apei evacuate in emisar

rezolvarea actuală a alimentării cu apă şi mai cu seamă a canalizării pentru construcţiile existente nu răspunde cerinţelor corelate ale prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, apelor şi normativelor sanitare. Realizarea sistemului de colectare a apelor uzate, ca si a statiilor de epurare si de recirculare a apelor pluviale poate avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apa

+3

Pentru deşeurile menajere se va actiona conform strategiei de gestionare a deseurilor, respectiv realizarea de platforme pentru precolectarea acestora, transportul si depozitarea finala in depozite ecologice. Acestea vor fi dotate cu statii de epurare a levigatului.

+3


Va facilita reducerea poluarii provocate de depozitarea deseurilor?

Amenajarea de locuri speciale de campare elimină riscul poluării apelor cu deşeuri aruncate de către turişti. In acest fel se va obţine un impact pozitiv prin eliminarea surselor punctiforme şi difuze de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane şi menţinerea funcţiilor ecologice a apelor curgatoare

+2


Suprafete de teren afectate

Acest obiectiv va avea şi o componentă privind managementul deşeurilor la nivelul unităţii turistice reabilitate, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

+1

108




Evaluare


Suprafeţe de pădure afectate

Dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire, poate avea un impact negativ prin defrişările necesare pentru realizarea acestora

-1


Cantitate deseu/luna colectata de la o unitate turistica

Implementarea obiectivului poate să ducă la creşterea volumului de deşeuri generate ca urmare a creşterii capacităţilor de cazare. Vor fi necesare măsuri de management al gestiunii deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi turistice

-1


Va facilita protejarea ecosistemului?

Reabilitarea infrastructurii specifice are şi o componentă de reabilitare a sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate, cu impact direct pozitiv asupra ecosistemelor. Pe perioada de construcţie, poate avea loc un impact negativ local

+2

-1

Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000

Arii NATURA 2000 afectate

Măsurile propuse nu vizează în mod direct conservarea biodiversităţii. Evaluarea efectelor potenţiale asupra ariilor protejate trebuie făcută, acolo unde este cazul, la nivel de proiect.

0

Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea

Sunt posibile masuri de evitare?

Amenajarea de locuri speciale de campare reduce riscul degradării peisajului şi a altor componente ale mediului înconjurător

+1

Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice

Sunt posibile masuri de ameliorare a starii de sanatate? Nr. persoane bolnave

Reabilitarea infrastructurii specifice va conduce la: -creşterea oportunităţilor pentru relaxare şi exerciţii fizice în spaţii închise - crearea condiţiilor care permit îmbunătăţirea sănătăţii şi reducerea inegalităţilor privind sănătatea Agroturismul va contribui în mod pozitiv la atingerea acestui obiectiv

+3

109




Evaluare


Poate contribui la reducerea accidentelor in trafic?

Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale

0


Poate contribui la reducerea riscurilor naturale?


0


Contribuie la reducerea daunelor provocate de turisti?

Are efect indirect, prin creearea de spaţii speciale destinate informării turiştilor, respectiv a reţelei naţionale de Centre de Informare şi Promovare Turistică

0

Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei

Se poate evita afectarea echilibrului peisagistic al unui teritoriu construite? Se pot mentine traditiile zonei?

Prin implementarea Axei prioritare 2 se urmăreşte crearea unei infrastructuri care să asigure un acces facil, posibilităţi şi condiţii de cazare la cele mai înalte standarde dar cu păstrarea stilului tradiţional, unităţi de alimentaţie publică curate cu produse naturale de înaltă calitate şi specifice zonei. Odată cu extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile, a gazului metan şi finalizarea telefonizării în toate localităţile cu potenţial turisc, pot apărea pensiuni familiare care să ofere condiţii deosebite de cazare şi masă eventualilor turişti. Prin reabilitarea infrastructurii specifice, se urmăreşte evitarea ocupării intensive cu construcţii turistice care pot afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit

+3

Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate

Se poate asigura protejarea patrimoniului cultural? Nr de obiective culturale puse in valoare.

Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Indirect, reabilitarea infrastructurii specifice va sprijini revitaliza unele zone degradate

0

110




Evaluare

Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural

Nr pensiuni agroturistice

Reabilitarea infrastructurii turistice are şi o componentă de extindere a pensiunilor agroturistice

+3


Se poate evita supra-exploatarea Resurselor balneare?

Potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali de cură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. este valorificat parţial, prin staţiunile balneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţi balneare neatestate (36). Reabilitarea infrastructurii specifice va permite evitarea supraexploatării resurselor balneare dintr-o anumită zonă.

+3


Resurse balneare protejate

Potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice legate de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol riscă să fie poluate ca urmare a structurilor turistice învechite. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul altor structuri turistice.

-3


Exista o infratrustura adecvata?

Realizarea de locuri de campare va avea un impact pozitiv asupra promovării cicloturismului şi a altor forme de turism uşor

+3

Recomandari SEA

- Amenajarea de locuri speciale de campare dotate cu utilitati

- In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea

vor fi reabilitate pe baza unui proiect aprobat de autorităţile statului competente în

domeniul protecţiei patrimoniului cultural.

- Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate

dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – alimentare cu apă în sistem

centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, staţii de epurare biologice,

reciclarea apei pluviale Reabilitarea zonelor degradate va lua in considerare posibilitatea

dezvoltarii unor forme de turism sau de agrement (pescuit sportiv de exemplu)

111

Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial turistic

Infrastructura de transport Transporturile, în calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul rapid şi

comod al turiştilor în orice punct al ţării. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisface

cerinţele automobilistului european. Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte

transportul de pasageri pe calea ferată. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi

considerat ca satisfăcător.

In ceea ce priveşte transportul naval, se face simţită o creştere a traficului vaselor de

croazieră pe Dunăre şi de asemenea opriri ale navelor maritime de croazieră pentru vizitarea

porturilor de la Marea Neagră, dar dotarea porturilor nu poate fi considerată satisfăcătoare.

Infrastructura de utilităţi Lipsa sistemelor de alimentare cu apă curentă, sau furnizarea cu intermitenţă a apei

potabile, necorelarea dezvoltării alimentării cu apă cu sistemul de colectare şi epurare a

apelor uzate sunt printre principalele probleme ale dezvoltării unui turism durabil.

In tabelele din Anexa 13 se prezintă situaţia dotărilor cu utilităţi pentru localităţile cu

potenţial turistic din cele trei judeţe pilot, respectiv Bistriţa Năsăud, Braşov şi Ploieşti.

În tabelul 7.1.1.3. de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru

Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice3 din zonele cu potenţial turistic

3 Prin infrastructură tehnică vom înţelege infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi) şi infrastructura de utilităţi ( alimentare cu apă, colectare şi epurare a apelor uzate, colectare, depozitare şi reciclare deşeuri, alimentare cu energie electrică, telefonie)

112

Tabelul 7.1.1.3. - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 3 Obiective de mediu relevante



Evaluare

Reducerea poluarii din surse mobile Indicatori MZA (media zilnica de autovehi- cule aflate in trafic)

Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitarii strangularilor in trafic. Pe de altă parte, modernizarea oferă condiţii mai bune de trafic, astfel încât este posibil să se obţină un efect invers celui dorit: scăderea calităţii aerului. De asemenea, va permite o deplasare mai facila catre locurile de agrement si in masura in care nu sunt amenajate locuri de campare, poate conduce la cresterea pericolului de incedii produse de focurile lasate nesupravegheate. Modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la cresterea numarului de pasageri si a transportului de marfuri. Aceasta are ca efect imediat reducerea traficului rutier si implicit a poluarii cauzate de acesta. Se va reduce numarul autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului. Modernizarea infrastructurii aeroportuare va conduce la o marire a numarului de turisti, dar de regula acestia vor veni organizat, astfel ca deplasarea in interior nu va creste substantial traficul auto. In zonele aeroporturilor nu se prognozeaza o crestere semnificativa a poluarii aerului in perioada imediat urmatoare. Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra calitatii aerului. Modernizarea infrastructurii portuare va avea de asemenea o influenta redusa asupra calitatii aerului din zonele porturilor. Prin modernizare se vor crea terminale de pasageri si se vor rezolva problemele privind colectarea si gestionarea deseurilor. Colectarea selectivă a deşeurilor şi ridicarea acestora cu o anumită periodicitate va reduce impactul negativ cauzat de mirosurile degajate de gunoaie aflate în stare de putrefacţie.

±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare

Nivelul de poluanti in zona lucrarilor

Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea aerului (de ex. realizarea terasamentelor drumurilor implică realizarea de umpluturi cu producere de praf). Efectul negativ va depinde de tipul de lucrare şi durata de execuţie a acesteia. Funcţionarea staţiilor de betoane fără instalaţii de reţinere a particulelor constituie de asemenea un risc de poluare.

-1

113




Evaluare

Nr. de crematorii inlocuite Nivel concentratie

Dezvoltarea traficului aerian şi fluvial de pasageri, poate conduce la dezvoltarea cantităţilor de deşeuri care se colectează de la nave şi aeronave, deşeuri care de regulă se incinerează. Funcţionarea incineratoarelor poate avea un impact local funcţie de modul de exploatare şi de performanţele incineratorului. Inlocuirea vechilor crematorii cu incineratoare noi, poate avea un impact pozitiv asupra zonei aeroportului

±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare Pagube

potentiale evitate

Existenţa unui sistem de comunicaţii in lungul autostazilor permite anunţarea unor situaţii de incendii, reducându-se astfel impactul potenţial asupra atmosferei şi timpul de intervenţie

+3

Nr. de sectoare de cursuri de apa incadrate in categorii inferioare de calitate

Rezolvarea actuală a alimentării cu apă şi mai cu seamă a canalizării pentru construcţiile existente nu răspunde cerinţelor corelate ale prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, apelor şi normativelor sanitare. Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – staţii de epurare biologice, alimentare cu apă în sistem centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, reciclarea apei pluviale . Amenajarea de locuri speciale de campare cu posibilităţi de colectare şi epurare a apelor uzate elimină riscul poluării apelor.

+3

Deversarea apelor rezultate din canalizarea apelor pluviale în apele portuare fără a fi tratate şi curăţate poate avea efecte grave asupra vieţii acvatice. Descărcările cronice, repetate pot reduce diversitatea de peşti, moluşte şi plante acvatice şi vor înrăutăţi calitatea apei. Este posibil ca operaţiunile de cultură acvatică să nu mai fie posibile. Aceste aspecte sunt eliminate prin reabilitarea infrastructurii edilitare a porturilor şi dezvoltarea unui sistem de management al mediului.

+3

In cazul aeroporturilor, drenarea apelor pluviale, realizarea/reabilitarea sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate, ca şi măsuri de preepurare a apelor din zonele rezervoarelor de combustibili şi din zonele de degivrare a avioanelor poate avea un impact pozitiv asupra emisarilor, respectiv asupra ecosistemelor acvatice

+2


Reducerea cantitatilor de poluanti evacuati in ape

Pentru deşeurile menajere se va actiona conform strategiei de gestionare a deseurilor, respectiv realizarea de platforme pentru precolectarea acestora, transportul si depozitarea finala in depozite ecologice. Acestea vor fi dotate cu statii de epurare a levigatului. De asemenea, în spaţiile de campare se poate organiza colectarea deşeurilor aruncate de către turişti.

+3

114




Evaluare


Timp de interventie in caz de poluari accidentale

Existenţa unui sistem de comunicaţii, mai ales telefonia mobila, permite anunţarea unor situaţii de poluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupra corpurilor de apă şi timpul de intervenţie

+3

Suprafete ocupate cu deseuri

Colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide in conditii de siguranta prin realizarea platformelor de precolectare a deseurilor si a depozitelor ecologice va reduce sursele de poluare difuza a solului. O atentie deosebita trebuie acordata in mediul rural pentru depozitarea gunoiului de grajd.

+3 Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului

Se poate evita poluarea solului?

Realizarea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate va elimina riscul poluării solului cu ape uzate conţinând diverşi poluanţi patogeni

+3

Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune prin densitatea mare a lucrărilor (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.), necesită defrişarea unor suprafeţe impădurite

-1 Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite

Ha, suprafeţe împădurite defrişate

Realizarea infrastructurii tehnice va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier

-2

Modernizarea reţelelor de transport poate conduce la creşterea traficului şi implicit a volumului de deşeuri colectate în punctele de parcare, de cele mai multe ori deşeuri colectate neselectiv În aeroporturi şi în porturi se impun condiţii de incinerare a deşeurilor. Acest impact este punctual.

-1

Realizarea infrastructurii de utilităţi, cu excepţia celei privind deşeurile, nu are un impact direct asupra acestui aspect de mediu

0

Se poate reduce volumul de deseuri?

Realizarea depozitelor ecologice şi a platformelor de transfer a deşeurilor va avea un impact direct pozitiv

+3


Nr specii pe cale de disparitie

Îmbunătăţirea infrastructurii edilitare are un impact direct pozitiv prin reducerea impactului asupra ecosistemelor acvatice

+3

115




Evaluare

Poate conduce la reabilitarea zonei costiere?

Nu are legatura directa cu infrastructura rutiera si cea feroviara, sau exista o legatura indirecta care nu poate fi evaluata.

0


Cum vor fi afectate ecosistemele si patrimoniul cultural de dezvoltarea porturilor marine si riverane?

In ceea ce priveste infrastructura portuara, realizarea de noi porturi turistice poate avea un impact negativ in conditiile in care solutiile de amenajare nu se bazeaza pe studii privind curentii marini si valurile. De asemenea, dimensionarea necorespunzatoare a digurilor pentru crearea bazinului portuar poate avea efect negativ asupra zonei costiere.

±1

Pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se va urmări adaptarea profilului de drum la necesităţile dictate de conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice prin realizarea de ecoducte, subtraversari pentru fauna de talie mica. De asemenea, in cazul infrastructurii feroviare se vor realiza pasaje pentru supratraversarea caii ferate sau subtraversari ale terasamentului caii ferate

+2

Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) poate afecta farmecul peisajului, ca şi flora, fauna şi habitatele. Pe de altă parte, lipsa unor poteci marcate face ca turistul să se abată de la traseu, putând aduce prejudicii mult mai mari mediului.

-2


In cadrul PATN sunt sustinute masuri pentru conservarea retelei NATURA 2000? Specii afectate

In cazul aeroporturilor, de regulă, pentru siguranţa traficului, se iau măsuri pentru îndepărtarea faunei din zona. Amplasarea de noi aeroporturi sau extinderea celor existente, se va analiza de la caz la caz

-2


Se pot evita in totalitate activitatile cu impact ?

Dezvoltarea turismului montan necesită construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune, care, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) pot afecta în mod semnificativ biodiversitatea

-2

116




Evaluare


Nr. imbolnaviri cauzate de boli transmise pe cale hidrica

Gradul de accesibilitate al populaţiei la „apă sigură” pentru băut şi prepararea hranei, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de igienă individuală şi generală, constituie unul dintre indicatorii mondiali de caracterizare a calităţii vieţii unei comunităţi. Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – staţii de epurare biologice, alimentare cu apă în sistem centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, reciclarea apei pluviale. In zonele urbane cu densitate mare se va realiza alimentarea cu apa in sistem centralizat, sau extinderea celor existente, ceea ce va permite reducerea/eliminarea intreruperii in alimentarea cu apa si implicit va asigura imbunatatirea conditiilor de igiena si de sanatate. Reabilitarea actualelor sisteme de alimentare cu apa va elimina riscul poluarii apei in cazul spargerii unei conducte.Introducerea de senzori pentru detectarea pierderilor de apa in retea (cum este cazul in m. Brasov) va reduce durata de interventie si va imbunatati calitatea apei livrata populatiei.

+3

Nr cazuri de boli dermatologice

Asigurarea infrastructurii edilitare va contribui la reducerea poluării în zonele naturale de îmbăiere, cu efecte directe asupra stării de sănătate a populaţiei

+3

Nr. biciclete/1000 locuitori

Realizarea infrastructurii pentru mersul pe jos/cu bicicleta conduce la promovarea unui stil de viaţă sănătos

+3

Va duce la reducerea noxelor si a poluarii fonice?

Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii aerului.

+2


Va duce la reducerea zgomotului?

Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra reducerii poluarii fonice. De asemenea, realizarea de noi aeroporturi, ca şi mărirea capacităţii celor existente, poate contribui la reducerea timpului de deplasare, cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei

+2

117




Evaluare

Reorganizarea porturilor fluviale şi în special a celor maritime pe principii moderne va permite dezvoltarea activităţii portuare cu influenţe asupra dezvoltării socio-economice a oraşului. Evident că pot apare şi probleme legate de anumite boli aduse de marinarii care îşi petrec timpul liber în oraş, dar aceste probleme pot fi şi în prezent şi sunt inerente într-un oraş-port. Insă, dezvoltarea economică a oraşului va permite şi o creştere a resurselor financiare disponibile pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate în oraşul- port şi chiar în judeţ. De asemenea, aceste resurse financiare permit îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă, a celui de canalizare, de transport public, etc.

+1

Dezvoltarea activităţii portuare şi ca destinaţie turistică va avea un puternic impact asupra infrastructurii din oraş, impact ce poate fi evaluat numai pe baza prognozării naturii creşterilor de trafic (transportul la/de la locul de muncă, circulaţia autovehiculelor, etc. traficul comercial general), a naturii şi tipul de congestionări, şi a traseelor pe care probabil se vor repartiza volumele sporite de trafic.

±1

Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluării fonice

Masurile propuse in cadrul PATN pot afecta dezvoltarea economica a unei comunitati? Permit dezvoltarea acelor sporturi cu efecte benefice asupra organismului?

Îmbunătăţirea calităţii apelor va conduce la dezvoltarea resurselor piscicole, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, cu influenţe indirecte pozitive asupra stării de sănătate a celor care consumă aceste resurse. De asemenea va permite dezvoltarea pescuitului sportiv ca mijloc de relaxare.

+2

Nr. accidente/ 100 km parcursi

Modernizarea drumurilor poate actiona in doua sensuri: - in sens pozitiv, prin cresterea gradului de

deplasare in siguranta - in sens negativ, ca urmare a cresterii vitezei de

deplasare si neadaptarii acesteia la conditiile meteo (ceata, ploaie, alunecus) poate creste numarul de accidente.

Modernizarea drumurilor trebuie sa fie insotita de imbunatatirea sistemului rutier de marcaje prin amplasarea de panouri de avertizare – treceri pentru animale, reduceri de viteză, ceaţă frecventă, drum alunecos, etc -, precum si de amplasarea de parapete grele in curbele cu grad ridicat de dificultate.

±1


Nr. accidente de trafic in oras

Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la cresterea gradului de deplasare in siguranta a pietonilor, in special a copiilor în interiorul localităţii.

+3

118




Evaluare


Nr. zone afectate de riscuri naturale

In anumite zone, terasamentul unui drum sau al unei cai ferate poate actiona ca un dig de aparare impotriva inundatiilor. In zonele cu torenti, pentru protectia drumului sau a caii ferate, se realizeaza lucrari de amenajare a torentilor si de dirijare a apelor colectate de acestia catre un emisar, evitandu-se astfel inundarea zonei sau alunecarile de teren. Realizarea viaductelor si a apeductelor necesita lucrari de stabilizare ce au efect direct asupra reducerii riscului alunecarilor de teren in zona respectiva.

+3

Creşterea responsabilită-ţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere

Exista o legatura directa?


0



Realizarea infrastructurii edilitare poate avea un impact direct pozitiv prin asigurarea condiţiilor de salubritate şi igienă a zonelor de agrement

+3




0

Realizarea infrastructurii de transport va avea un impact direct prin facilitarea accesului la zonele rurale.

+3 Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural

Poate contribui la stabilizarea populatiei?

Extinderea în mediul rural a utilităţilor privinind energia electrică şi telefonia, va avea un puternic impact pozitiv

+3


Extinderea infrastructurii de transport va permite o mai bună distribuţie a turiştilor, acces facil la anumite staţiuni

+2 Limitarea supraexploatarii resurselor balneare


Infrastructura de utilităţi nu are o influenţă directă asupra acestui obiectiv. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale

0

119




Evaluare

Va avea un impact asupra resurselor balneare

Extinderea infrastructurii de transport poate afecta resursele balneare fie în perioada de construcţie, fie dupoă realizarea infrastructurii. Este necesar ca pentru fiecare proiect să se realizeze o evaluare a impactului asupra mediului cu evidenţierea existenţei sau nu în zonă a resurselor balneare. O atenţie deosebită se va acorda în cazul realizării porturilor turistice la Marea Neagră.

±1


Nr zone cu resurse balneare poluate

Infrastructura de utilităţi are o influenţă directă asupra acestui obiectiv prin reducerea riscului de poluare ca urmare a neepurării apelor uzate sau depozitării necontrolate a deşeurilor

+3


Nr. km parcursi pe persoana

Realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. .

+3

Recomandari SEA

- Constructorul isi va implementa un sistem de management al calitatii si al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 si ISO 14001:2004

- Administratiile portuare vor implementa un sistem de management al calitatii si al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 si ISO 14001:2004

- - Amplasamentul staţiilor de epurare şi a platformelor de gunoi se va alege astfel încât să se respecte zonele de protecţie instituite pentru apele de suprafaţă sau subterane

- Promovarea mijloacelor adecvate de indepartare a pasarilor din zona aeroporturilor, cum sunt machete de pasari, mai ales de bufnita, uliu rapitor dresat, etc.

Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi reabilitarea acestora

Regenerarea zonelor urbane degradate impune acţiuni de amenajare a teritoriului pe

baza unor planuri de urbanism locale şi judeţene, definirea unui stil al zonei, reabilitarea

locurilor publice, amenajarea de spaţii verzi, asigurarea accesului şi a locurilor de parcare,

facilităţi comune pentru vizitatori. O atenţie deosebită trebuie acordată circulaţiei urbane.

Sănătatea comunităţii privită prin prisma condiţionării efectuate de către circulaţia

urbană ia în discuţie:

strada şi sănătatea;

grupurile defavorizate din punctul de vedere al poluării şi anume cei expuşi în mod

constant şi mai accentuat efectelor poluării (copii, bătrânii, conducătorii auto, agenţii

de circulaţie, etc);

120

costurile sociale datorate circulaţiei ( boli cauzate de poluare sau utilizarea în exces a

automobilului, accidente);

îmbunătăţirea stării sănătăţii bazată pe mobilitate şi acces la facilităţile şi spaţiile care

creează condiţiile unei calităţi superioare a vieţii.

Accesul şi mobilitatea cu efectele lor (congestie, creşterea duratei deplasării, lipsa

locurilor de parcare suficiente, pericol în traficul pietonal şi al bicicliştilor, poluare) conduc la

afectarea negativă a persoanelor şi mediului, deci la o calitate a vieţii care de multe ori lasă

de dorit (vezi tabelul de mai jos). Circulaţia urbană şi calitatea vieţii

Tipul efectului Rezultate Crearea şi întreţinerea calităţii vieţii

- facilitează accesul la: - locuri de muncă - educaţie - comerţ - recreere - suport social - sănătate - mediu rural

- asigură exerciţiu şi recreere Afectarea calităţii vieţii - accidente, poluare risc pentru sănătate (CO, NOx,

hidrocarburi, ozon, CO2, PB, benzen, zgomot, vibraţii) - stres, anxietate, pericol - utilizare necorespunzătoare a terenului - fracţionarea (traversarea) localităţilor

In tabelul 7.1.1.1.4 de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 4

121

Tabelul 7.1.1.1.4 - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 4: Regenerarea

zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi reabilitarea acestora




Evaluare


Se reduce poluarea aerului?

Are efect pozitiv asupra calităţii aerului, în măsură mai mare sau mai mică funcţie de tipul măsurii adoptate. De ex. amenajarea unor spaţii verzi are un impact pozitiv, iar repararea clădirilor poate avea un impact nesemnificativ. Pe perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare a clădirilor, de amenajare a locurilor de parcare, se poate produce un impact negativ, local , de scurtă durată

±1


Sectoare de cursuri de apa degradate Nr amenzi pentru nerespectarea zonelor de protectie

Are impact direct pozitiv prin prevederea in planurile de urbanism a zonelor de protectie a corpurilor de apă. In cazul în care zona urbană este traversată de un curs de apă este posibil ca pe perioada de implementare a măsurilor propuse să se producă o poluare accidentală a apelor ca urmare a neintreţinerii utilajelor de construcţie sau deversării în cursul de apă a unor substanţe poluante.

±1


Include si un sistem de management al deseurilor?

Regenerarea zonelor urbane impune şi rezolvarea problemei deşeurilor, principala sursă de poluare a solului.

+3


Ha, suprafeţe împădurite defrişate

Nu are efect direct 0

Nu are efect direct. Nu s-au determinat efecte negative.

0 Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor

Include si un sistem de reducere a volumului deseurilor

Pe perioada de regenerare, volumul deşeurilor poate creşte ca urmare a unor demolări etc. Dacă se iau măsuri de refolosire a materialelor rezultate din demolări, volumul deşeurilor generate poate creşte

-1

122




Evaluare


Poate avea impact?

Regenerarea zonei urbane poate avea un impact pozitiv dacă se ţine cont de definiţia zonei costiere4 şi de prevederile OUG 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

±1


Arii Natura 2000 protejate

Poate avea un imapct negativ pe perioada de execuţie a lucrărilor de regenerare, dar şi dacă nu se respectă prevederile PUZ-ului pentru zona respectivă şi a regulamentului de urbanism. Există în prezent şi tendinţa expansiunii zonei urbane către arii naturale, mai ales împădurite.

±1


Includ masuri de protectie a biodiversita-tii?

O corectă aplicare a măsurilor de regenerare a zonelor urbane poate avea un impact pozitiv asupra biodiversităţii. De ex, reamenajarea unui parc, închiderea unui depozit de deşeuri şi înierbarea acestuia

+1


Nr imbolnaviri

Reabilitarea zonelor urbane degradate are dublu efect asupra stăriii de sănătate a populaţiei. Creează un mediu plăcut, relaxant şi elimină pericolul de îmbolnăvire ca urmare a noxelor, rozătoarelor, etc.

+2

4 Zona costieră, conform Anexei 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind managementul integrat al zonei costiere, se defineşte ca fiind spaţiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafaţă şi subterane şi terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane aferente acestora, puternic intercondiţionate şi în imediata apropiere a liniei ţărmului, insule şi lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza.

123




Evaluare


Poate conduce la reducerea accidentelor?

Reabilitarea zonei urbane include şi reamenajarea străzilor, amenajarea intersecţiilor, refacerea marcajului rutier, etc, toate acestea ducând la creşterea gradului de siguranţă în circulaţie

+2


Pot contribui la reducerea riscurilor naturale?

Are legătură directă în condiţiile în care regenerarea urbană include şi măsurile de refacere a unor diguri de protecţie a localităţii traversate de un curs de apă , de decolmatare a albiei sau de salubrizare a cursului de apă astfel încât să se evite producerea unor viituri.

+2


Poate contribui la mai buna informare a turistilor

Regenerarea zonei urbane poate include şi amenajarea unor puncte de informare turistică

+2


Nr. zone in care se pastreaza traditia

Este obiectivul asupra căruia prin regenerarea urbană se poate acţiona în ambele sensuri. Un plan de regenerare urbană care nu ţine cont de tradiţiile zonei, de stilul arhitectonic, de obiceiuri etc, poate avea un puternic impact negativ. Va trebui ca fiecare plan de regenerare să fie analizat separat şi evaluat impactul asupra acestui aspect de mediu

±1


Exista un efect direct?

Are un puternic impact pozitiv. Mare parte din patrimoniul cultural se afla in zone urbane. Regenerarea acestor zone poate asigurarea protejarii patrimoniuluicultural

±3



Are efect pozitiv indirect, deoarece prin regenerarea spaţiului urban se încurajează turismul rural

+2




124




Evaluare


Poate contribui la protectia resursei?



Creeaza conditii pentru dezvoltarea turismului usor?

Regenerarea zonelor urbane poate conduce la dezvoltarea formelor de turism usor,cum ar fi plimbarea pentru cunoasterea unor monumente istorice,etc.

+1

Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural România dispune de un potenţial turistic natural5 de mare complexitate şi valoare turistică recunoscute pe plan mondial:

• potenţialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate de resurse turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale, etc.) şi mari posibilităţi de valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism şi module de agrement). Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, Parâng, Cindrelul, Şureanu, Retezat-Ţarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-Vlădeasa-Muntele Mare, Rodna, etc., staţiunile şi complexele turistice care oferă mari posibilităţi de valorificare pentru sporturi de iarnă, drumeţie montană, speoturism şi alpinism, vânătoare şi pescuit sportiv, cură balneară, turism cultural, religios, ecoturism, etc.;

• potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali de cură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. valorificat, parţial, prin staţiunile balneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţi balneare neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă şi profesionalismul cadrelor medicale precum şi suita de medicamente şi tratamente originale balneologiei româneşti;

• potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice legate de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin şi alte obiective turistice cultural-istorice şi naturale disipate pe circa 70 km între Capul Midia şi Vama Veche;

• potenţialul turistic al Deltei Dunării prin valenţele ecologice, peisagistice, faunistice (ornitologică şi piscicolă), croaziere şi expediţii într-un peisaj inedit, culturale (tradiţiile culturale şi economice ale comunităţilor locale ruseşti, ucrainene, româneşti), etc.;

• potenţialul turistic al fluviului Dunărea şi aria limitrofă cu zonele de atracţie predilecte pentru turism: Defileul Dunării şi Porţile de Fier, bălţile Dunării, etc.;

5 Strategia de dezvoltarea a turismului 2007-2013 - Autoritatea Naţională pentru Turism

125

• potenţialul faunistic şi floristic al ţării, bogat în specii de interes ştiinţific şi vânătoresc (pescuit) şi ecosisteme unicate în Europa;

• zonele protejate (Parcuri Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei) ca destinaţii turistice reprezentative pentru geofondul internaţional şi activităţile de odihnă recreere şi educaţional – ştiinţifice;

• potenţial speologic şi de alpinism şi de escaladă precum şi pentru sporturi extreme pe care le oferă, cu precădere, aria montană;

• clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regimul termic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie şi durată permite dezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroionizare negativă, bioclimat tonic – stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv – excitant de câmpie şi litoral etc.).

Punerea în valoare a acestui potenţial turistic natural impune luarea de măsuri pentru

valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural.

Tabelul 7.1.1.1.5 - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 5 -Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural Obiective de mediu relevante



Evaluare

Cantitate de CO2 emisa in atmosfera

Protecţia resursei forestiere are impact direct asupra calităţii aerului, ca şi parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei are efect direct pozitiv asupra calităţii aerului. Valorificarea resursei forestiere (tăiere) trebuie realizată pe baza unui management silvic. In caz contrar, poate avea un efect negativ asupra calităţii aerului.

+3 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare

Poate contribui la reducerea poluarii aerului?

Proiectele de valorificare a resurselor naturale, vor trebui supuse unei analize de mediu.

0

Măsurile de protecţie a resurselor de apă, respectiv realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate de orice tip înainte de evacuarea în emisar, poate avea un puternic impact asupra calităţii corpurilor de apă.

+3

Aplicarea de tratamente fitosanitare în zonele forestiere poate avea un impact negativ în condiţiile în care se nu se respectă procedura specifică

±1

Agricultura ecologică poate avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. La celălalt pol, se situează folosirea tehnicilor agricole neadecvate tipului de sol şi reliefului, utilizarea în agricultură a unor cantităţi mari de îngrăşăminte chimice, precum şi de pesticide.

±1


Masurile propuse pot contribui la reducerea poluarii corpurilor de apa?

Protecţia celorlalte resurse naturale nu are un impact direct asupra corpurilor de apă. Nu s-au evidenţiat aspecte negative.

0

126




Evaluare

Impactul asupra acestui obiectiv de mediu va depinde de măsurile de valorificare şi de protecţie a resurselor şi a patrimoniului natural adoptate. Se consideră că măsurile din cadrul acestei axe pot avea un impact pozitiv asupra solului

+2 Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului

Includ masuri de reducere a surselor punctiforme si difuze de poluare? Ca măsuri indirecte de protecţie a resurselor se pot

considera cele privind managementul deşeurilor şi decontaminarea zonelor degradate. Aceste măsuri pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra solului

+2

Susţinerea PIB-ului cu preponderenţă prin dezvoltarea turismului poate contribui la reducerea efectului poluării asupra pădurii. Aplicarea de tratamente fitosanitare adecvate în zonele forestiere contribuie la menţinerea stării de sănănate a pădurilor

+2 Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite

Suprafeţe împădurite protejate

Exploatarea pădurii pe baza managementelor silvice

+3


Conduc la reducerea volumului de deseuri ?

Nu are legătură directă 0

Sunt efecte cuantificabile?

Măsurile de protecţie împotriva eroziunii costiere, au efecte pozitive directe asupra protejării patrimoniului natural.Se reduc zonele erodate, creste suprafata plajei

+3 Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni

Conduc la afectarea ecosistemelor acvatice?

Fiecare proiect privind combaterea fenomenelor de eroziune din zona litoralui va trebui supus unei analize de evaluare a impactului acestuia asupra ecosistemului acvatic

-1


Nr. arii protejate

Are efecte pozitive directe +3


Sunt incluse masuri de protectie?

Are efecte pozitive directe +3

127




Evaluare


Are efect asupra sanatatii populatiei?

Protecţia resurselor naturale contribuie indirect la atingerea acestui obiiectiv de mediu

0


Se poate stabili o corelatie intre obiectivul axei prioritare si obiectivul de mediu?


0



Măsurile luate în cadrul acestei axe vizează şi lucrări de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a torenţilor care conduc la reducerea riscului de alunecări de teren sau de producere a unor viituri ca urmare a colmatării cursurilor de apă.

+2


Va facilita accesul la informatie?

Nu are efect direct. In condiţiile în care în măsurile de protecţie sunt incluse şi măsuri de informare asupra resursei protejate, poate contribui la conştientizarea turiştilor

+1



Are efecte directe pozitive. Masurile de protectie a patrimoniului natural pot include si masuri adecvate cu impact pozitiv asupra pastrarii traditiilor zonei

+2


Nr. zone revitalizate

Protejarea patrimoniului natural se poate realiza prin diverse măsuri de mai mare sau mai mică complexitate, măsuri ce pot include şi pe cele privind revitalizarea zonelor degradate. Pe perioada de implementare a masurilor se pot întâmpla unele incidente/accidente care pot avea un impact negativ.

±1

128




Evaluare


Nr. zone intrate in circuitul turistic rural intr-un an

Are efecte pozitive indirecte +1


Nr resurse balneare supraexploatate

Are efecte directe pozitive +3


Nr resurse balneare poluate




Permite dezvoltarea ecoturismului +3

Recomandari SEA

- Valorificarea resursei forestiere (tăiere) trebuie realizată pe baza unui management silvic.

Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare

Tabel 7.1.1.1.6- Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 6 Obiective de mediu relevante



Evaluare


Poate contibui la reducerea poluarii aerului?

0



Nu are efecte directe. România are un patrimoniu cultural-istoric şi

etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara etc.).

Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile de lemn din

0

129


Poate contibui la reducerea

poluarii solului?

0



0



0



0


Include masuri de protectie?

0


Include masuri de protectie?

Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziţionale etc.

Valorificarea acestui patrimoniu necesită măsuri de reabilitare a infrastructurii, de regenerare a zonelor degradate etc. Impactul acestor lucrări a fost analizat în tabelele 7.1.1.2 – 7.1.1.4

0



Nu are efecte directe.

0

130




Evaluare



0



0



0



0



0



0



0



0



Nu are efecte directe. Valorificarea acestui patrimoniu necesită măsuri de reabilitare a infrastructurii, de regenerare a zonelor degradate etc. Impactul acestor lucrări a fost analizat în tabelele 7.1.1.2 – 7.1.1.4

0

131

Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc




Evaluare



Nu toate măsurile preventive luate în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale, au efecte directe asupra calităţii aerului. De exemplu, cele privind combaterea eroziunii solului, pot conduce la reducerea poluării aerului cu pulberi antrenate de vânt.

+1



Nu are efecte directe. Prevenirea riscurilor naturale ca urmare a alunecărilor de teren poate avea impact pozitiv prin limitarea poluării corpurilor de apă prin materialul aluvionar antrenat în acestea, material cu grade diferite de contaminare.

+2



Adoptarea de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor poate avea efect pozitiv

+1



Una dintre măsurile privind combaterea eroziunii solului o constituie şi împădurirea zonelor degradate şi amenajarea torenţilor

+3



Nu are efecte directe 0


Va contribui la protejarea zonei costiere?

Are efecte directe pozitive în cazul măsurilor de prevenire a eroziunii zonei costiere

+3

132




Evaluare


Nr. arii protejate

Măsurile adoptate pot avea impact pozitiv asupra obiectivului de mediu

+2


Pot fi adoptate masuri?

Este necesar ca fiecare proiect iniţiat pentru prevenirea riscurilor naturale să fie evaluat sub aspectul impactului asupra biodiversităţii

0


Are influente asupra starii de sanatate?

Nu are efecte directe asupra acestui obiectiv de mediu. Poate avea efecte pozitive asupra stării de sănătate a populaţiei sub aspectul reducerii riscului la inundaţii, la alunecări de teren.

0



Nu are efecte directe. Măsurile preventive pot contribui la reducerea riscului de inundare a infrastructurii rutiere sau feroviare sau la deteriorarea acesteia ca urmare a pierderii stabilităţii unor versanţi (indirect aceste fenomene pot conduce la accidente de trafic)

0







133




Evaluare



Are efecte directe pozitive. Prin prevenirea riscurilor naturale se pot pune în valoare zone de agrement insuficient exploatate în prezent

+3



Are efecte directe pozitive. +2


Poate contribui la incurajarea turismului rural?

Prevenirea riscurilor naturale poate contribui la dezvoltarea turismului rural

+2



Nu s-au găsit conexiuni directe 0





Poate contribui la incurajarea turismului usorl?

Prevenirea riscurilor naturale poate contribui la dezvoltarea turismului uşor

+2

134

Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Obiective de mediu relevante



Evaluare


Nr incendii in spatii

deschise

Are efect direct, prin reducerea riscului de autoaprindere ca urmare a depozitării corespunzătoare a deşeurilor în noile depozite ecologice de deşeuri

+3


Pot fi luate masuri de limitare a poluarii?

Realizarea sistemului de management al deşeurilor în porturile dunărene, respectiv a sistemului de colectare şi epurare a apelor de santină şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate menajere, diminuează/elimină riscul de poluare a ecosistemului fluviului Dunărea. Corelat cu măsurile de management a deşeurilor din porturile maritime, realizarea sistemului de management al deşeurilor în porturile Dunărene are un puternic impact pozitiv asupra ecosistemului Mării Negre.

+3


Pot fi luate masuri de limitare a poluarii?

Efect direct semnificativ +3



Reabilitarea zonelor degradate poate include şi măsuri de împădurire

+3



Efect direct semnificativ +3



Are efect indirect, asupra ecosistemelor acvatice ca urmare a eliminarii riscului de poluare a ecosistemelor acvatice si terestre

+3

135




Evaluare



Asigurarea managementului deseurilor in locurile de campare, in parcari si in statiuni in general are un efect pozitiv semnificativ asupra faunei, florei si habitatelor. Reabilitarea siturilor contaminate contribuie la creearea de noi habitate si la diversificarea florei si faunei.

+3


Pot fi luate masuri de evitare?

Axa prioritara 8 se incadreaza in categoria activitatilor care nu ar trebui sa afecteze in mod semnificativ biodiversitatea. Amplasarea noilor depozite ecologice sau a platformelor de transfer va trebui analizata de la caz la caz pentru a se adopta amplasamentul cel mai bun, cu efecte minime negative asupra mediului. Pe perioada realizarii acestor lucrari poate avea loc un impact negativ, local, de scurta durata, asupra zonei din imediata vecinatate a amplasamentului.

÷1


Nr. cazuri de imbolnavire ca urmare a poluarii

Implementarea unui sistem adecvat de gestiune a deşeurilor va conduce la reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei Depozitarea adecvată a deşeurilor conduce la reducerea poluării resurselor de apă, mai ales în mediul rural a celor subterane, cu efecte imediate sau în timp asupra sănătăţii omului, in special a copiilor. Eliminarea evacuărilor de ape uzate neepurate în zonele de îmbăiere are indirect efecte pozitive asupra omului prin eliminarea riscului de îmbolnăvire dat de dermatoze, infecţii bacteriene, infecţii oftalmologice, etc.

+2



Nu are efecte directe. Nu s-au determinat efecte negative

0




0




0

136




Evaluare



Are efecte directe +2



Are efecte directe +2



Are efecte indirecte, prin creearea conditiilor pentru dezvoltarea turismului rural

+2



Nu are efecte directe si nici nu s-au determinat efecte negative

0



Are efecte directe, semnificative, deoarece ca urmare a managementului gestiunii deseurilor se elimina una din sursele de poluare a resurselor balneare

+3


Poate conduce la promovarea turismului usor?

Nu are efecte directe si nici nu s-au determinat efecte negative

0

137

7.2. Evaluarea efectelor cumulative ale PATN – Secţiunea VI-a. Turism, asupra obiectivelor relevante de mediu.

7.2.1. Aspecte generale privind efectele de mediu

Efectele produse de prevederile unui plan de amenajare a teritoriului naţional pot fi:

- efectele locale care se dezvoltă în cadrul fiecărei activităţi prevăzute în acel plan,

- efecte globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului activităţii mai sus

menţionate,

- efecte imediate care apar odată cu realizarea/implementarea unei prevederi a planului,

- efecte pe termen lung care sunt legate de modificarea generală a condiţiilor iniţiale,

- efecte reversibile

- efecte ireversibile.

De exemplu, în cazul PATN – Secţiunea VI-a. Turism, aceste efecte pot fi:

a) Efecte locale asupra turiştilor şi a celor care asigură serviciile turistice:

- evitarea riscului îmbolnăvirilor cauzate de boli hidrice ca urmare a asigurării

continuităţii alimentării cu apă, precum şi evitarea îmbolnăvirilor cauzate de poluarea

zonelor de îmbăiere;

- creşterea gradului de igienă ca urmare a extinderii alimentării cu apă şi canalizării şi

amenajării de locuri de campare dotate cu utilităţi edilitare;

- reducerea riscului îmbolnăvirilor cauzate de managementul necorespunzător al

deşeurilor;

- creşterea confortului în spaţiile de cazare ca urmare a reabilitării infrastructurii

turistice;

- îmbunătăţirea stării de sănătate prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare şi în

spaţii adecvate;

- creşterea gradului de siguranţă a clădirilor prin evitarea amplasării construcţiilor în

zone cu risc;

- reducerea riscului de accidente în trafic prin modernizarea infrastructurii tehnice,

precum şi reducerea timpului de deplasare;

- reducerea zgomotului şi a noxelor în zonele urbane.

138

b) Efectele globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului unei activităţi propuse în plan, sunt cu referire în special la protecţia biodiversităţii, a florei şi faunei, a

apelor şi solului. De asemenea pot fi considerate efectele produse asupra peisajului ca

urmare a regenerării zonei urbane

c) Efectele imediate care apar odată cu realizarea proiectului, vor fi analizate în detaliu

pentru fiecare proiect de investiţie. Este de reţinut faptul că prin aplicarea PATN – Secţiunea

VI-a. Turism se vor realiza condiţiile pentru dezvoltarea durabilă a unui teritoriu şi se vor

creea noi locuri de muncă cu efecte imediate asupra condiţiilor de viaţă ale celor angajaţi şi

ale familiilor acestora.

d) Efectele pe termen lung, care sunt legate de modificarea generală a condiţiilor iniţiale, se referă la faptul că dezvoltarea unei zone pe baza unui plan de amenajare a

teritoriului, respectiv a unui Regulament de Urbanism dă posibilitatea corelării intereselor

particulare cu cele publice, a dezvoltării de noi proiecte şi planuri care să asigure

dezvoltarea durabilă a zonei. De asemenea permite aplicarea planurilor de management ale

deşeurilor, schemelor de amenajre a bazinelor hidrografice, a planurilor de management a

parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei.

e) Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de implementare a

lucrărilor şi măsurilor propuse în PATN şi care au de regulă o influenţă negativă numai pe

această perioadă. Prin măsuri de diminuare a poluării factorilor de mediu şi de protecţie a

factorului uman luate de constructor (precum asigurarea facilităţilor higienico-sanitare pentru

muncitori, dotarea staţiilor de betoane de ciment şi de betoane asfaltice cu filtre pentru

reţinerea pulberilor, un bun management al organizării de şantier, etc), efectele negative se

vor reduce la minim.

f) Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică şi conservarea biodiversităţii, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul corect de implementare a PATN. În

principiu, efectele expuse la punctele a) – c), ca şi reducerea poluării apelor şi solului, pot fi

considerate ca efecte pozitive ireversibile. Aplicarea corectă a prevederilor PATN va permite

valorificarea în scop turistic a cadrului natural al României fără introducerea de efecte

negative ireversibile.

139

7.2.2. Efectele cumulative ale PATN asupra obiectivelor relevante de mediu şi evaluarea acestora

Efectele cumulative de mediu sunt acele efecte care rezultă din schimbările produse de alte

acţiuni trecute, prezente sau care pot fi prognozate în mod rezonabil, în combinaţie cu

acţiunile propuse. Efectele cumulative pot fi rezultatul unor acţiuni individuale minore, dar

care , colectiv sunt semnificative şi care se produc de-a lungul unei perioade de timp.

Analiza efectelor cumulative asupra mediului ce pot fi produse de implementarea

PATN-SECŢIUNEA VI. Turism s-a realizat prin folosirea abordării simplificate propuse în

”Manualul de metodologie pentru realizarea SEA”.

În tabelul 7.2.1. se face o analiză a impactului cumulativ general ţinând cont de

obiectivele relevante de mediu şi de efectele asupra mediului înconjurător rezultate din

analiza efectuată in tabelele 7.1.1.,respectiv pe baza informaţiilor obţinute din evaluările

individuale ale axelor prioritare asupra obiectivelor relevante de mediu.

140

Tabel 7.2.1. Evaluarea cumulativă a efectelor implementării PATN –Sectiunea VI.

Turism


Efecte cumulative Exista premise de atingere a obiectivului?


Efectele benefice ale unor politici coerente de dezvoltare a turismului la nivelul teritoriului naţional pot fi rezumate în faptul că turismul este unul din sectoarele economice cu valenţe reale de dezvoltare pe termen lung, pe baza potenţialului existent, cu impact redus asupra mediului. Pe termen scurt,implementarea măsurilor de reabilitare/extindere a infrastructurii, poate avea un impact negativ, local. De asemenea,utilizarea infrastructurii de transport poate avea un impact negativ PATN poate avea un efect pozitiv asupra zonelor in care concentraţiile maxime admisibile sunt depăşite ca urmare a industriilor poluante. De asemenea, poate avea un impact pozitiv in zonele urbane prin realizarea infrastructurii care să permită scoaterea traficului înafara acestor zone

Nu, pe termen scurt, pe durata de implementare a planului Da, pe termen lung


Un turism durabil necesita infrastructuri edilitare. Strategile integrate pentru gestiunea resurselor de apa trebuie sa includa protectia apelor de suprafata si a apelor subterane, controlul activitatilor agricole in materie de fertilizare si irigare, tratamentul apelor uzate. Ecosistemele acvatice, inclusiv cele ale fluviului Dunarea şi ale Marii Negre sufera de eutrofizare si ca urmare a apelor de canalizare insuficient tratate ce se evacueaza in mediul acvatic Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate urbane va avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea apelor (de ex. lipsa facilităţilor pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sau riscuri de poluare accidentală cu hidrocarburi). Aceste efecte negative pot fi diminuate prin măsuri organizatorice luate de constructor.

Nu pe termen scurt. Da, pe termen lung


Coordonarea amenajarii teritoriului poate avea un efect pozitiv prin organizarea si coordonarea sistemelor de salubrizare, amenajarea de depozite ecologice pentru deseuri, recologizarea zonelor degradate. Amenajarea locurilor de campare contribuie la reducerea poluarii solului cu deseuri

Da


Un turism durabil necesita realizarea infrastructurii specifice şi a infrastructurii tehnice. Pentru realizarea acestora va fi necesar să se ocupe definitiv suprafeţe împădurite

Nu pe termen scurt. Da, pe termen lung, prin măsuri de împădurire a unor suprafeţe echivalente cu cele defrişate


Adoptarea strategiilor şi planurilor de gospodărire a deşeurilor menajere şi industriale pe principiile dezvoltării durabile constituie baza pentru reducerea volumului de deşeuri. Pe baza acestor strategii s-au stabilit amplasamentele pentru depozitele ecologice şi a platformelor intermediare. Reabilitarea sistemelor de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectivă a deşeurilor va facilita reciclarea tuturor deşeurilor şi economisirea unor materii prime.

Da, pe termen lung. Necesita o perioada de implementare a unui nou comportament

141


Nu toate masurile propuse in PATN au impact asupra zonei costiere. Masurile de reabilitare a zonei costiere pot avea un impact pozitiv prin marirea plajei, reducerea fenomenului de eroziune a zonei costiere. pot avea un impact negativ asupra ecosistemului acvatic daca se utilizeaza materiale poluante sau lucrarile se realizeaza in zone care reprezinta habitate pentru specii pe cale de disparitie. De asemenea, aducerea nisipului de la Dunare pentru innisiparea plajei poate avea un impact negativ daca nu se evita amplasarea zonelor de imprumut in amplasamente poluate. Trebuie tinut cont si de diferenta de culoare dintre nisipul de Dunare si cel marin

Da pe termen lung, cu conditia elaborarii unui Master Plan si analizei proiectelor de la caz la caz


Dezvoltarea infrastructurii turistice, mai ales a celei pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), oate ava un impct local, negativ. Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire, poate de asemenea avea un impact negativ, functie de amplasament si de masurile luate. Realizarea de partii noi de schii poate avea un impact negativ asupra habitatelor din ariile naturale protejate

Necesita evaluarea de la caz la caz a unor astflel de proiecte


Realizarea noilor coridoare de transport poate conduce la fragmentarea habitatului, impactul fiind funcţie de măsurile luate pentru diminuarea impactului negativ. Dezvoltarea porturilor de agrement în afara unui plan de management al zonei costiere, respectiv al fluviului Dunărea sau a unor lacuri naturale sau artificiale ce pot fi utilizate în scop de agrement nautic, poate afecta în mod semnificativ biodiversitatea din aceste zone.

Da, functie de masurile ce se vor lua de la caz la caz, pe baza analizei fiecarui protiect

142


Efectele asupra starii de sanatate a populatiei, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul de implementare a PATN. Aplicarea corectă a prevederilor PATN nu va conduce la efecte negative ireversibile.

Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu ce se desfăşoară în prezent prin localităţi. Dezvoltarea durabilă a turismului necesită pe lângă infrastructura specifică turismului, dezvoltarea infrastructurii tehnice, cu impact direct pozitiv asupra stării de sănătate a populaţiei

Da, pe termen lung


Modernizarea infrastructurii rutiere şi realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la reducerea riscurilor asociate accidentelor de trafic. Pe de altă parte, imbunatatirea conditiilor de trafic, poate conduce la cresterea acestor riscuri ca urmare a cresterii vitezei de circulatie in conditiile in care parcul auto nu este innoit si nu se asigură o semnalizare rutieră corespunzătoare

Da, pe termen lung. Necesita investitii importante


Promovarea unei politici de amenajare a teritoriului naţional pe baza unui plan care să permită luarea în considerare a riscurilor naturale, va conduce la creşterea gradului de siguranţă. Interzicerea construirii în zonele cu riscuri naturale reduce vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologice extraordinare sau de evenimente naturale precum cutremure

Da


Extinderea centrelor de informare a turistilor asupra ariilor protejate, a speciilor rare sau pe cale de disparitie va conduce la cresterea responsabilitatii turistilor fata de mediul inconjurator

Da

143

Conservarea şi valorificarea zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei

Prin implementarea prevederilor PATN , se urmareste creerea unor zone de interes turistic în suprafeţele care dispun de cel mai înalt potenţial din acest punct de vedere. Pe baza unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) si a regulamentului de urbanism, se propune transformarea unor terenuri agricole în intravilan, dotarea acestora cu reţele de utilităţi publice (energie electrică, apă, reţea de canalizare a apelor menajere) , asigurarea conservarii cadrului natural al zonei, iar influenţa antropică să fie una care să se armonizeze cu natura, cu respectarea deplină a exigenţelor legate de protecţia mediului înconjurător.

Prin reabilitarea infrastructurii specifice, se urmăreşte evitarea ocupării intensive cu construcţii turistice care pot afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit Utilizarea de materiale tradiţionale, precum, în zona montană, textură rustică a tencuielilor sau lemn aparent la exterior, soclu de preferinţă cu piatră naturală sau placaj cu piatră, culoare armonizată cu culori naturale, de pamânt, sau alb, etc. poate conduce la pastrarea traditiei specifice diferitelor zone..

Da


Revitalizarea zonelor degradate va avea un impact pozitiv deoarece va permite si rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură)

Da, necesita investitii


Turismul rural, agroturismul si silvoturismul se pot practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană.

Da


Modernizarea staţiunilor balneare aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice balneare şi implicit a modului de exploatare a resurselor.

Da ; necesită investiţii semnificative pe termen lung


Dezvoltarea infrastructurii edilitare în staţiunile balneare, ca şi modernizarea celor existente, va elimina riscul de poluare a resurselor balneare ca urmare a evacuării de ape uzate neepurate direct pe sol sau în subsol, a depozitării necontrolate a deşeurilor, etc. Ecologizarea zonelor degradate, va conduce de asemenea la limitarea factorilor de risc pentru resursele balneare.

Da

144


Realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. De asemenea, promovarea mijloacelor adecvate de transport în comun către zonele turistice din apropierea aglomerărilor urbane conduce la diminuarea zgomotului prin reducerea numărului de autoturisme particulare utilizate.

Da

7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului...

Documents

Transcript of 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului...